Viata tanara si sanatoasa

Viaţă tânără şi sănătoasă

ORGANIZAT DE FINANŢAT DE CO-FINANŢAT DE

soluţie fructe viaţă echilibru activ sport hrană bioritm metodă alimentaţie oxigen sănătos apă tânăr nutritiv hidratare respect mişcare trup emoţie legume somn pozitiv informare activitate odihnă prevenţie răsfăţ natură ritm siguranţă sfat adolescenţă comunicare minte misiune diversitate beneficiu meditaţie organism comportament soluţie fructe viaţă echilibru activ sport hrană bioritm metodă alimentaţie oxigen sănătos apă tânăr nutritiv hidratare respect mişcare trup emoţie legume somn pozitiv informare activitate odihnă prevenţie răsfăţ natură ritm siguranţă sfat adolescenţă comunicare minte misiune diversitate beneficiu meditaţie organism comportament soluţie fructe viaţă echilibru activ sport hrană bioritm metodă alimentaţie oxigen sănătos apă tânăr nutritiv hidratare respect mişcare trup emoţie legume somn pozitiv informare activitate odihnă prevenţie răsfăţ natură ritm siguranţă sfat adolescenţă comunicare minte misiune diversitate beneficiu meditaţie comportament soluţie fructe

2

Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

1. Dieta, alimentaţia şi apa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

2. Sport şi activităţi fizice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

3. Echilibrul emoţional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

4. Comportamente nesănătoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

5. Bioritmul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Autori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34

CUPRINS

3

„Viaţă tânără şi sănătoasă” este un ghid care le oferă tinerilor informaţii şi sfaturi despre ce înseamnă să aibă un stil de viaţă sănătos, despre ce înseamnă sănătos în comportamentele de alimentaţie, sport, echilibru emoţional şi bioritm, care sunt comportamentele nesănătoase pe care trebuie să le evite sau să le practice cu moderaţie, despre cum pot face ei o diferenţă dacă sunt un exemplu de viaţă sănătoasă pentru ceilalţi.

Este un ghid creat de tineri pentru tineri, cu bazele puse în cadrul „Dezbaterii tinerilor pentru o viaţă sănătoasă” din august 2013 şi care, iată, vede lumina zilei cu ajutorul elevilor din Zalău, Călăraşi şi a ViitorPlus - asociaţia pentru dezvoltare durabilă.

Proiectul educaţional „Dezbaterea tinerilor pentru o viaţă sănătoasă” a fost organizat de ViitorPlus – asociaţia pentru dezvoltare durabilă, finanţat de Uniunea Europeană, prin programul Tineret în Acţiune şi sponsorizat de TenarisSilcotub.

PREFAŢĂ

4

Se ştie că un regim alimentar echilibrat are un efect direct asupra sănătăţii, de aceea nu este important doar să mâncăm, ci şi ce, cât, cum şi când ne alimentăm.

Pornind de la expresia “eşti ceea ce mănânci”, ar trebui să realizăm că alimentaţia are o influenţă asupra noastră, atât pozitivă, cât şi negativă, astfel că hrana te poate îmbolnăvi, dar, în acelaşi timp, te poate vindeca.

Alimentul este un produs în stare naturală sau prelucrat care serveşte ca hrană şi constituie principala sursă de energie pentru corpul uman. Prin urmare, calitatea unui aliment este dată atât de sursa din care provine, cât şi din modul de prelucrare al acestuia, în industrie sau casnic. Din cauza multitudinii de oferte existente pe piaţă, este greu să menţinem un stil de viaţă sănătos, să alegem alimentele sănătoase

în locul celor cu un grad mare de procesare, iar cel mai uşor

de influenţat în alegerile

nepotrivite sunt adolescenţii.

Potrivit unor studii internaţionale, un procent de 25-30% dintre copiii şi adolescenţii din România au probleme de supra-ponderabilitate şi obezitate.

În urma studiilor efectuate, reiese că principalii vinovaţi sunt programul de mese dezordonat, gustările prea sărace în substanţe nutritive, dar bogate în calorii, consumul exagerat de produse de patiserie sau de dulciuri, imitarea unor modele prin diete drastice, consumul de băuturi carbogazoase şi sedentarismul.

Alte două boli ale societăţii actuale, mai greu de observat şi la care nu există statistici oficiale, sunt anorexia şi bulimia. Aceste tipuri de tulburări emoţionale grave afectează diferit greutatea persoanelor şi sunt influenţate de modelele imposibil de atins promovate în media din zilele noastre şi de dorinţa intensă de a deveni atractiv pentru sexul

DIETA, ALIMENTAŢIA ŞI APA

1. dieta, alimentaţia şi apa

5

opus. Aceste boli duc fie la privarea de hrană (anorexia), fie la excese alimentare urmate de un comportament compensatoriu de eliminare a excesului (bulimia).

Unul din factorii principali ai unei alimentaţii echilibrate şi corecte este legat de modul în care alimentele sunt consumate. Este importantă crearea condiţiilor potrivite atunci cand mâncăm pentru că toate procesele fiziologice sunt conduse de sistemul nervos. De aceea, atitudinea corectă faţă de masă şi de atmosfera care domneşte în timpul ei au o influenţă puternică asupra procesului de digestie şi de asimilare a hranei. Trebuie să evităm emoţiile puternice, oboseala, necazurile, preocupările, certurile care, pe lângă faptul ca pot afecta digestia, sunt şi cele care determină apariţia bolilor menţionate mai sus. Astfel, nu numai hrana nesănătoasă are o influenţă negativă asupra corpului, ci şi un mod de hrănire necorespunzător determinat de starea emoţională, precum alegerile făcute în ceea ce priveşte alimentaţia, dar si încărcarea pe care o dau emoţiile alimentelor. Mai multe informaţii

despre echilibrul emotional vei găsi în capitolul 3.

Primul pas important în crearea unui regim alimentar sănătos este legat de respectarea celor trei mese principale ale zilei şi a celor două gustări.

Micul dejun reprezintă cea mai importantă

masă a zilei. Conform statisticilor, doar 35% dintre fetele de 15 ani iau micul

dejun zilnic, iar la 11 ani procentul este de 54%. În cazul băieţilor procentul este mult mai mic. Micul dejun trebuie să se bazeze pe consumul de cereale şi să acopere 30% din necesarul zilnic şi nu poate fi înlocuit cu nicio altă masă deoarece nutrienţii esenţiali pierduţi la micul dejun nu sunt compensaţi la celelalte mese ale zilei, la fel de importante.

Prânzul reprezintă aproximativ 40% din necesarul zilnic şi ajută la refacerea rapidă a rezervelor de energie ale organismului. Cina trebuie să fie uşoară şi să nu se ia mai târziu de ora 20.00. Ideale pentru masa de seară sunt legumele şi preparatele din peşte.


6

Principiile nutritive conţinute în alimente trebuie consumate în proporţii diferite din totalul zilnic caloric, după cum urmează: proteine: 10-15%, lipide (grăsimi): 15-30%, glucide (zaharuri/carbohidraţi): 50-60%, vitamine şi săruri minerale (în funcţie de fiecare organism), apă: 1,5 – 2 litri/zi. Apa nu se bea în timpul mesei, ci cu minim jumătate de oră înainte de masă sau după ce terminăm de mâncat doar o cantitate mică şi cu înghiţituri mici, pentru că, în caz contrar, va perturba digestia diluând sucurile gastrice. De asemenea, la trezire şi înainte de culcare, este important să se bea un pahar de apă la temperatura camerei.

În general, necesarul de calorii depinde de fiecare individ în parte, în funcţie de vârstă, sex, stil de viaţă. În cazul adolescenţilor, acesta este de 1.800-2.000 kcal pentru fete şi de 2.200-2.500 kcal pentru băieţi.

Pentru o alimentaţie echilibrată, pe lângă sfaturile prezentate mai sus, este important să se ţină cont şi de ceea ce se mănâncă. Imaginea de pe pagina alăturată

reprezintă o schemă de alimentaţie corectă, bazată

pe raportul dintre cantitatea şi frecvenţa cu care sunt consumate alimentele de bază.

Consumând alimente din toate grupele piramidei se realizează un aport adecvat de macro- şi micro-nutrienţi. Piramida alimentară subliniază echilibrul, varietatea şi moderaţia cu care este necesar ca unele alimente să fie consumate, punând accent pe consumul cerealelor, legumelor şi fructelor. Aceste alimente stau la baza dietelor sănătoase, deoarece au un conţinut scăzut în grăsimi saturate, colesterol, zahăr şi sodiu. Ele trebuie acompaniate de alimente bogate în proteine (lapte, brânză, peste, carne, leguminoase, nuci), punându-se accent în ultima perioadă pe consumul cărnurilor albe în defavoarea celor roşii (care se află în partea superioară a piramidei).

Cu ajutorul piramidei se pot crea combinaţii alimentare în funcţie de preferinţele fiecărui individ. În cazul în care una din categoriile de alimente nu poate fi consumată, este necesar ca nutrienţii furnizaţi de respectiva grupă să fie aduşi din alte produse.

Pe lângă produsele interzise din


7


vârful piramidei, se recomandă reducerea cantităţii de sare, a consumului de mezeluri, eliminarea din alimentaţie a grăsimilor hidrogenate, evitarea alimentelor care conţin aditivi

alimentari (E-uri), a legumelor şi fructelor crescute cu pesticide, a produselor care provin de la animale crescute în sistem intensiv (cu antibiotice, hormoni de creştere etc.).

HIDRATARE CU APĂ NATURALĂ (8 pahare apă/zi - 1,5-2 l/zi)

CONTROLUL GREUTĂŢII - ACTIVITATE FIZICĂ -COMBATEREA SEDENTARISMULUI - GÂNDIRE POZITIVĂ

Mers pe jos în spaţii curate, urcatul scărilor, înot, grădinărit.

PIRAMIDAALIMENTARĂ

DULCIURI rafinate, băuturi dulci,

îndulcitori artificiali

DE EVITAT!

CARNE ROŞIEOCAZIONAL

100g de 2-3 ori/lunăunt: 20g/zi, sare: max 5g/zi

PROBIOTICE:iaurt, kefir, sana, bifidus, 100 g/zi,caşcaval, telemea desărată, specialităţi cu mucegai, 50 g/zi

PEŞTE 2 ori/săptămânăOUĂ 2-5/săptămânăPASĂRE 2 ori/săptămânăaproximativ 150 g/zi

CEREALE consumate de preferinţă în produse INTEGRALE, neexpandate, fără zahăr, nesărate, neprăjite. Grâu, orez, quinoa, orz, ovăz 250 g/zi

GRĂSIMI ŞI ULEIURI neprăjite: ulei

măsline extravirgin, in, cânepă, arahide,

palmier, 50 g/zi

LEGUMINOASE: fasole boabe, năut, tofu, linte 100

g/zi. NUCI, migdale, alune nesărate, neprăjite 50 g/zi.

LEGUME ŞI FRUCTE de preferinţă ÎN STARE PROASPĂTĂ şi

ÎN SEZON, la coacere completă 5 porţii/zi (0,5 kg/zi)

8

Reguli de preparare a mâncărurilor:

Cele mai bune metode • de preparare a mâncărurilor de legume şi carne sunt: prin înăbuşire (fără apă), prin fierbere la abur, prin folosirea foliei de pergament sau a frunzelor de viţă de vie sau varză (nu se foloseşte folia de aluminiu pentru că se poate degaja aluminiul în alimente), prin folosirea grătarului şi a cuptorului.

Trebuie evitată prăjirea şi • utilizarea microundelor.

Pentru gătit, sunt • recomandate vasele din inox, cele emailate, cele de fontă, din ceramică, sticlă de jena.

Combinaţii alimentare sănătoase:Leguminoasele (fasolea, •

soia, mazărea, năutul, lintea s,.a.) sunt complementare cu amidonoasele (făină, pâine, orez, paşte făinoase, cartofi, porumb), împreună crescându-le valoarea biologică a proteinelor;

Legumele bogate în săruri • minerale, vitamine, antioxidanţi (fasole teci, salata, varza, morcovul, ceapa, usturoiul, pătrunjelul, ţelina) se asociază bine cu mâncărurile proteice

(carne, ouă, peşte, soia, fasole, mazăre, năut, bob).

Excepţie fac legumele bogate în amidon (ex. cartoful), care nu vor fi asociate cu proteinele de origine animală;

Laptele, având o • compoziţie particulară, face dificilă asocierea sa cu alte alimente. Excepţia tolerată este combinarea laptelui cu pâinea care a suferit un proces de fermentaţie cu drojdii;

Pâinea dospită poate fi • acceptată şi în combinaţie cu alte proteine animale, carne, ouă, peste, dar în cantităţi moderate;

Asocierea grăsimilor • cu verdeţuri este favorabilă, deoarece sărurile minerale din acestea uşurează scindarea lipidelor;

Fructele se pot combina • numai între ele şi se consumă separat de masă, pe stomacul gol.


9

Sport vs. Sedentarism

Schimbarea stilului de viaţă de la cel de vânător – culegător la unul agrarian, mai domestic, a determinat şi apariţia sedentarismului, în sensul că omul îşi procură hrana mult mai uşor şi cu mai puţin efort fizic. Apariţia calculatorului şi era informaţională şi-au pus amprenta asupra societăţii în care trăim. Oamenii îşi petrec majoritatea timpului în spaţii închise, locurile lor de muncă sunt de natură să îi ţină pe scaun, în faţa calculatorului şi cât mai departe de ieşirile în natură şi de mişcare. Suntem deseori puşi la încercare între a alege să fim activi sau a fi comozi, un exemplu fiind folosirea scărilor rulante sau a celor clasice.

Se spune că drumul cel mai scurt către o minte vioaie trece printr-un corp vioi. Sportul, practicat ca activitate în timpul liber sau de performanţă, menţine tonusul muscular,

îmbunătăţeşte starea de sănătate şi contribuie la armonizarea corpului.

A face mişcare nu înseamnă că trebuie să practicăm un sport ci înseamnă să ne acordăm o perioadă de timp în care să fim activi din punct de vedere fizic, chiar şi la intensitate mică. Sportul de performanţă presupe antrenamente intense, disciplină, seriozitate şi responsabilitate, şi de cele mai multe ori integrarea într-un colectiv.

Statistici referitoare la comportamentul actual al

tinerilor din România

Potrivit unui raport al Comisiei Europene ,,Sport şi activitate fizică”, românii sunt sub media europeană la capitolul mişcare, indiferent de frecvenţa sau de motivul pentru care aleg să facă sport. Astfel că, la nivelul UE, 39% au răspuns că nu fac mişcare, în vreme ce în România, procentul este de 49%,

SPORT ŞI ACTIVITĂŢI FIZICE

2. sport şi activităţi fizice

10

doar 8% dintre români răspunzând că fac mişcare în mod regulat.

În privinţa tinerilor, un sondaj realizat pentru compania Procter & Gamble arată că 43% dintre copiii din România nu practică activităţi sportive, iar gradul de implicare al copiilor în astfel de activităţi organizate în afara orelor de educaţie fizică este de 14%.

În România numărul orelor de educaţie fizică la o şcoală ce nu are profil sportiv este de două ore săptămânal.

Problema, la ora actuală, o reprezintă faptul că foarte mulţi părinţi fie sunt prea ocupaţi să se ocupe de educaţia copiilor şi nu le

explică importanţa activităţii fizice pentru organism

(mai ales în mediul urban), fie nu au educaţie şi nu înţeleg nici ei beneficiile aduse de mişcare, fie nu au posibilitatea financiară. În mediul rural, de cele mai multe ori părinţii nu sunt informaţi, însă tinerii de aici sunt mai activi datorită condiţiilor oferite de mediul în care trăiesc.

Influenţa sportului asupra sănătăţii

Sportul are multe beneficii pentru fiecare parte a corpului tău, inclusiv pentru creier. Exerciţiul fizic îmbunătăţeşte cantitatea de oxigen ajunsă la creier prin sânge, şi încurajează eliberarea de endorfine (numiţi şi hormonii fericirii – acelaşi lucru se întâmplă atunci când mănânci ciocolată) şi de hormoni care ajută la creşterea celulelor creierului. Toate aceste lucruri duc la o mai bună capacitate de învăţare şi la o memorie mai bună. Mai mult decât atât, sportul ajută la prevenirea unor boli cum ar fi diabetul şi ajută la menţinerea unei inimi sănătoase. Şi evident, vei arăta foarte bine.

Uneori este greu sau neplăcut să te apuci de sport, mai ales dacă până acum nu ai practicat sportul cu regularitate. Dar chiar dacă la


11

început o să ai febră musculară, acesta e un lucru bun - înseamnă că muşchii tăi lucrează şi în curând te vei simţi mult mai bine după ce faci sport.

De asemenea sportul te poate ajuta şi în alte privinţe: poţi învăţa cum să lucrezi într-o echipă, disciplina necesară pentru a atinge un anumit scop şi te poate ajuta să îţi dezvolţi simţul competiţiei.

Chiar dacă nu faci sport pentru performanţă, activitatea fizică regulată te ajută la menţinerea sănătăţii şi îmbunătăţeşte coordonarea.

Soluţii şi sfaturi pentru tineri.Ce activităţi fizice să practicăm?

Ştim că multora nu le place prea mult sportul, în special la şcoală. Dar dacă vrei să faci sport doar pentru menţinerea sănătăţii, nu trebuie să te oboseşti prea tare, e destul de uşor: poţi face o plimbare mai lungă (în ritm alert) sau poţi să te apuci de dans. Sportul nu trebuie neapărat să fie o competiţie şi nu trebuie să îţi fie frică că nu eşti destul de bun. Toţi cei care se apucă de un sport nou încep de la zero şi învaţă prin exerciţiu şi repetiţie. Nimeni nu

va râde de tine dacă greşeşti la început, nu te afli în competiţie decât cu tine, acea parte din tine care stă prea mult pe scaun.

Depinzând de personalitatea fiecăruia, unii ar putea prefera sporturi care sunt mai solitare faţă de cele în echipă:

înot• ciclism• arte marţiale (asiatice sau •

sud-americane)jogging/alergare• tir cu arcul• tenis• yoga• zumba• dans• ski•

Sporturi în echipă:basket• polo• handbal• volei• fotbal•

În concluzie şi sportul ţine de alegere şi este alegerea pe care noi trebuie să o facem, dacă ne dorim cu adevărat să avem o viaţă sănătoasă şi tânără de care să ne bucurăm mult timp de acum încolo. Fii un exemplu pentru tine şi ceilalţi!


12

Ce este echilibrul emoţional?

Echilibrul emoţional este echilibrul stabilit între emoţiile pozitive și emoţiile negative pe care le simţim.

În momentul în care suntem într-o stare de echilibru emoţional înflorim, ne simţim fericiţi, ne bucurăm de viaţă. În schimb, când emoţiile negative ne acaparează, iar starea de tensiune și stresul predomină, putem ajunge la stări de disperare, depresie, lipsă de energie, boli fizice. Vestea bună este că ne putem controla emoţiile negative, le putem îndepărta până să ne acapareze.

Cum ajungem la echilibru emoţional?

Cercetătorii arată că pentru a contrabalansa o emoţie negativă este nevoie de 3 emoţii pozitive. Studiile au arătat că majoritatea

oamenilor au 2 emoţii pozitive la 1 emoţie negativă. Este

nevoie de efort pentru a

ajunge la formula de 3 la 1, dar cercetătorii spun că merită, pentru că la acest raport avem ocazia să înflorim. Emoţiile pozitive ne fac mai sănătoși, să avem mai mult succes, suntem mai inspiraţi și mai creativi, avem mai multă încredere în noi și în scopul nostru personal, se îmbunătăţesc relaţiile pe care le avem cu ceilalţi, ne ajută să ne revenim mai repede în situaţii de criză.

Mai concret, ne putem lucra la îmbunătăţirea mai multor aspecte ale vieţii noastre. Îţi propunem, de exemplu, să încerci să meditezi, să practici Tai Chi, să ai grijă de felul în care arată relaţiile pe care le ai cu cei din jurul tău, să îţi identifici misiunea personală și să ai grijă de starea ta fizică (să mănânci sănătos, să faci sport, să nu faci abuzuri și să dormi suficient).

MEDITAȚIA

În viaţă apar multe situaţii pe care nu avem cum să le controlăm, care nu depind de noi. Tot ce

EChILIbRuL EMOŢIONAL

3. echilibrul emoţional

13

putem face noi este să ne asumăm responsabilitatea pentru starea noastră mentală, să încercăm să o îmbunătăţim, să privim lucrurile dintr-o perspectivă care să ne fie benefică. Se poate spune că mediţatia este un proces de a-ţi cunoaște propria minte, un mod de a-ţi înţelege și a lucra cu propria minte.

Beneficii ale practicării meditaţiei în mod regulat:

te ajută să fii mai fericit, să • ai o stare de bine;

crește capacitatea de • concentrare;

ajută la contracararea • emoţiilor negative, la diminuarea și chiar înlăturarea stărilor de anxietate, a depresiilor, fricilor, furiei, confuziei generale;

poate îmbunătăţi sistemul • imunitar și reduce tensiunea arterială.

Există o multitudine de tehnici de meditaţie, de exemplu: meditaţie în timpul somnului, meditaţie în timpul mersului pe jos, meditaţie pentru copii, meditaţie yoga, meditaţie budistă, meditaţie transcedentală ș.a. Există și unele persoane care consideră rugăciunea creștină și cufundarea în pace și dragoste pentru Dumnezeu, o formă de meditaţie.

Deși metodele de a medita sunt diferite, scopul lor final este o minte liniștită, eliberată de stres.

TAI CHI…TAI CE?!...TAI CUM?!...TAI UNDE?! …

Geta Bora, practicant de Tai Chi, ne împărtășește din experienţa sa personală: „Tai Chi este un sport ce provine din China și reprezintă un fel de meditaţie în mișcare, fiind supranumit dansul de viaţă lungă. Mișcările sunt lente, relaxând astfel tot corpul. În același timp se exersează atenţia și concentrarea și anume, suntem atenţi la corectitudinea mișcărilor, la fiecare detaliu.”


14

La ce ajută practica Tai Chi și QiGong?

Tai Chi și QiGong sunt un ansamblu de practici, vechi de mii de ani, ce au ca scop întărirea organismului, creşterea vitalităţii și a energiei interne, obţinerea unei stări optime de sănătate, atingerea longevităţii şi dezvoltarea capacităţilor latente ale fiinţei umane. În spiritul temei capitolului de faţă, ceea ce trebuie subliniat este că aceste practici orientale ne ajută să ne controlăm stările mentale și emoţionale, să îndepărtăm emoţiile negative și să obţinem o stare de relaxare ca cea din copilărie, când nu aveam griji, necazuri sau supărări.

Exemplu de exerciţiu de încălzire, descris de Geta Bora:

„Pasul 1 : Poziţia drepţi, spatele drept, ne relaxăm cât mai bine.Tălpile sunt paralele la o distanţă egală cu distanţa dintre umeri.

Pasul 2: Frecăm palmele.

Pasul 3: Ne aplecăm spre faţă cu spatele drept (un unghi de 90°). Continuăm să frecăm palmele.

Pasul 4: Masăm ușor genunchii cu palmele. Apoi masăm zona din spatele genunchilor. Continuăm cu partea exterioară a genunchilor apoi partea interioară.

Pasul 5: Păstrăm palmele pe genunchi și rotim genunchi spre exterior de câteva ori, apoi spre interior.

Pasul 6: Apropiem genunchii.Rotim ambii genunchi spre partea dreaptă apoi spre partea stângă.

Pasul 7: Relaxăm palmele și braţele și lovim ușor genunchii. Apoi partea din spatele genunchilor, partea interioară și partea exterioară.

Pasul 8: Revenim ușor la poziţia verticală, inspirăm și expirăm. ”


15

LEGĂTURI SOCIALE

„Întâlnirea dintre două personalităţi se aseamănă cu interacţiunea dintre două substanţe chimice: dacă există o reacţie, amândouă se transformă”. Carl G. Jung

Echilibrul emoţional poate fi influenţat de calitatea relaţiei pe care o ai cu cei din jur. Fie că este vorba de familie, prieteni, iubit/ă, profesori, şefi, colegi, trebuie să creem relaţii constructive cu fiecare din aceştia.

FAMILIAAșteptări neîndepliniteNerespectarea regulilorCerturiPărinţi abuzivi/alcoolici Absenţa unui părinte/ambilor părinţi

Negociază regulile!Apelează la psiholog/consilier oricând simţi nevoia!Petrece timp cu familia!Comunică!Menţine calmul și explică-ţi părerea!

PRIETENIIPrieteni care te influenţează negativ.Prieteni în care nu poţi avea încredere.Prieteni care nu îţi sunt niciodată alături.

Inconjoară-te de prieteni care te susţin, care te ajută să îţi îndeplinești visurile și te înţeleg!Nu îţi neglija prietenii!Fii deschis!Fii dispus să îţi faci timp să fii alături de ei, să crești prietenia!Alege-ţi prietenii în funcţie de lucrurile pe care le aveţi în comun, pasiuni, aspiraţii, interese, emoţii care vă unesc.Fii loial, nu le înșela încrederea, evită bârfa!


16

IUBITUL/IUBITALipsa încrederii și a comunicării.Nealocarea de timp suficient.Lipsa sprijinului.Lipsa unor interese comune.Gelozia.Încercarea de a vă controla reciproc.Infidelitatea.

Luaţi deciziile împreună.Respectaţi-vă preferinţele şi interesele celuilalt.Faceţi lucruri împreună care să vă întărească relaţia.Manifestaţi-vă afecţiunea şi susţinerea unul faţă de celălalt.Respectaţi-vă reciproc şi acordaţi-vă îndredere.Faceţi compromisuri.

LA ŞCOALĂ/LICEU/FACULTATEFavoritism din partea profesorilor.Neacceptarea de către colectivitate.Izolare/neadaptare.Ore/cursuri neatractive.Profesori care refuză să acorde ajutor.Exigenţă exagerată.Neinteres atât din partea elevului/studentului, dar şi a profesorului.

Promovează diversitatea!Pregăteşte-te pentru cursuri!Stabileşte reguli şi obiective clare împreună cu profesorul tău!

Cere tratarea obiectivă a elevilor/studenţilor!Propune-ţi să fii cât mai activ la ore!


17

MISIUNEA PERSONALĂ

Robin S. Sharma spunea într-una din cărţile sale: „Scopul vieţii este o viaţă cu scop. ”

„A scrie sau a revizui misiunea ta personala te va schimba profund deoarece te forteaza sa te gandesti atent si indelung la prioritatile tale si sa iti aliniezi comportamentul la credintele tale”. - Steven Covey

Cum te poate ajuta misiunea personală, dacă o conştientizezi, o scrii:te face să te gândeşti profund la viaţa ta, să vezi ce este cu •

adevărat important pentru tine şi care sunt scopurile tale în viaţă. Îţi poţi stabili scopuri pentru mai multe aspecte ale vieţii tale. Te poţi gândi la scopuri de fitness fizic, hrană sănătoasă, scopuri financiare, de dezvoltare personală, scopuri relaţionale şi sociale, scopuri spirituale.

îţi clarifici şi exprimi aspiraţiile şi valorile tale personale.• îţi fixezi clar în minte valorile şi scopurile tale, astfel încât să •

devină o parte din tine, nu doar ceva la care te gândeşti ocazional.poţi integra misiunea ta personală în acţiunile tale de zi cu zi şi, •

pas cu pas, vei înainta spre atingerea scopurilor tale.

Conştientizarea, scrierea şi rescrierea misiunii personale te ajută să-ţi stabileşti linii care să te ghideze în viaţă, te ajută să-ţi canalizezi energia spre lucrurile cu adevărat importante pentru tine, pe care le faci cu pasiune şi entuziasm, să iei decizii care sunt în spiritul valorilor tale personale.

Stabilirea misiunii personale te va ghida în stabilirea priorităţilor şi a celor mai importante activităţi precum un far care îţi va ghida calea.


18

SUGESTII ȘI SFATURI

Redescoperă-ţi pasiunile!1. Petrecerea timpului liber într-un mod plăcut, te va ajuta să-ţi „reîncarci bateriile” eficient.

Odihnește-te suficient!2. (sunt recomandate 7-8 ore pe noapte)

Păstrează un jurnal seara3. , în care să notezi emoţiile din timpul fiecărei zile! Acest lucru te va ajuta să ai un somn mai odihnitor.

Răsfaţă-te!4. Tu știi ce este cel mai bine pentru tine, inclusiv cum să te răsfeţi. Așa că nu aștepta ca cei din jur să creeze un context în care să te simţi bine, ai tu grijă să creezi momente în care să te simţi bine cu tine. Fă-ţi timp pentru tine în fiecare zi!

Creează-ţi un loc în care să stai și să îţi deschizi mintea!5.


19

4. comportamente nesănătoase

COMPORTAMENTE NESĂNĂTOASE

Adolescenţa este o vârstă a curiozităţii şi experimentelor în care avem timp să căpătăm obiceiuri, dar şi să le lăsăm în urmă. O perioadă de trecere între copilărie şi maturitate în care ne căutăm identitatea, pe parcursul acestor ani încercăm lucruri şi comportamente prin care să ieşim în evidenţă, să ne individualizăm sau să aparţinem grupului. Nu întotdeauna aceste comportamente sunt şi bune pentru noi.

FUMATUL

Primul „Studiu Global privind Fumatul la Adulţi” (GATS) pentru România a arătat că, în 2012, aproximativ 26,7% din români fumează şi cei mai mulţi dintre ei au început la vârsta de 17–19 ani (aproximativ 43,1%). Alt studiu, “Impactul pictogramelor de pe pachetele de ţigări asupra adolescenţilor din România”, a arătat că 6% dintre adolescenţii între 14 şi 18 ani au încercat cel puţin o dată să fumeze, iar 24%

dintre ei fumează în prezent. Vârsta copiilor care încearcă să fumeze a scăzut în ultimii ani, 6 ani fiind minimumul la care aceştia încearcă prima ţigară, mulţi dintre aceştia ajungând că la 13 ani să fie foarte aproape de a dezvolta o dependenţă.

Motivele pentru care tinerii se apucă de fumat sunt numeroase: presiunea din partea celorlalţi, dorinţa de a aparţine grupului, dorinţa de a încălca regulile şi a arăta că îşi asumă riscuri, teribilism, influenţă parentală (în cazul în care cel puţin unul din părinţi fumează sau părinţi foarte restrictivi), dezinformare din partea industriei tutunului şi a media (promovarea miturilor cum că fumatul nu este atât de nociv, reclame), predispoziţia la adicţii, depresii, anxietate etc.

De ce să nu te apuci de fumat

Fumul de ţigară conţine aproximativ 7000 de substanţe chimice:

20


arsenic, plumb, cianură de hidrogen, oxid de azot, monoxid de carbon şi încă alte câteva zeci de de agenţi cancerigeni. Fumatul omoară peste 6 milioane de oameni în fiecare an la nivel global. El este principala şi cea mai gravă cauză a cancerului de plămâni şi una din cele mai cunoscute care contribuie la apariţia sau agravarea bolilor de inimă. Alte consecinţe: îmbătrâneşte sau accelerează procesul de îmbătrânire; îngroşează sângele şi face mai dificil transportul oxigenului în organism; creşte tensiunea arterială şi pulsul, suprasolicitând inima; poate provoca aritmii ale inimii; creşte nivelul de colesterol „rău”; slăbeşte pereţii vaselor de sânge; afectează dinţii şi gingiile; slăbeşte sistemul imunitar şi oasele; scade toleranţa la efort; favorizează instalarea cataractei etc.

De ce să te laşi de fumat, dacă te-ai apucat

îţi îmbunătăţeşti starea • generală de sănătate şi

condiţia fizică;

scazi riscul de cancer şi • al altor boli grave asociate cu fumatul;

îţi menajezi dinţii şi • gingiile;

nu mai miroşi a • ţigări;

rişti mai puţin • apariţia prematură a ridurilor;

îi menajezi pe • ceilalţi, ei nemaifiind

expuşi la fumul tău de ţigară (fumatul „second-hand” este şi el extrem de periculos);

dai mai puţini bani.•

Cum să te laşi de fumat?

Pentru a te lăsa de fumat ai, în primul rând, nevoie de voinţă. Dacă tu consideri că nu o poţi face de unul singur, caută sprijin şi încurajare, cere ajutorul familiei, prietenilor, unui medic, unui psiholog. Informează-te corect despre ceea ce urmează. Caută-ţi preocupări noi, care să înlocuiască timpul pe care de obicei ţi-l petreceai fumând. O poţi face dintr-o dată, renunţând complet la ţigări, sau treptat, reducând pe zi ce trece numărul de ţigări fumate, cu plasturi, gume cu nicotină sau dacă medicul o recomandă, ajutat de o medicaţie specială. Găseşte-

21

ţi motivaţia, asumă-ţi decizia şi încearcă să te ţii de ea!

DROGURILE

Un studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog şi Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri (EMCDDA) arată că, în ultimii ani, România s-a transformat într-o ţară de consum de substanţe halucinogene. În anul 2007, aproximativ 1,7% din români (15-64 de ani) consumau droguri. Cifra a ajuns la 4,3% până în 2011, adică s-a triplat, în timp ce, în rândul populaţiei de elevi de 16 ani, ea s-a dublat, de la 5% în anul 2007, la 10%, în anul 2012.

Foarte mulţi dintre cei care se apucă de acest viciu nu o fac cu gândul la riscuri. Ei doresc să simtă altceva decât de obicei, să uite, să experimenteze noi senzaţii sau să schimbe modul în care relaţionează cu ceilalţi. De asemenea, din curiozitate, tânărul doreşte să încerce o dată, fără a-şi da seama că aceasta duce în majoritatea cazurilor la dependenţă. Efectele drogurilor pot suna atractiv pe hârtie, însă ele nu durează. Acest fapt va atrage întotdeauna consumatorul în

capcana de a încerca şi încerca din nou. La fel că şi în cazul fumatului, presiunea din partea celorlalţi, dorinţa de a aparţine grupului, dorinţa de a încălca regulile şi a arăta că îţi asumi riscuri şi „trăieşti viaţa la maxim”, predispoziţia la adicţii, depresia, anxietatea, instabilitatea emoţională s.a. sunt de ajuns pentru ca un tânăr să cedeze în faţa tentaţiei.

Tipuri de droguri

Dacă alegem să clasificăm drogurile în funcţie de legalitatea lor, ele sunt de două feluri, ilegale şi legale. Drogurile ilegale sunt droguri aflate sub control internaţional, deosebit de periculoase pentru sănătate. În această categorie intră stimulenţii de tip amfetamină (amfetamină, metamfetamină etc.), cocaina, cannabis-ul, halucinogenele (LSD, mescalină, fenitalamină, ciuperci etc.), opiatele (heroină) şi sedativele hipnotice (barbiturice, benzodiazepine ş.a.). Drogurile legale sunt droguri nereglementate prin lege, dar această situaţie nu le face mai puţin periculoase. Acestea variază de la stimulante ca nicotina şi cafeina, prezente în ţigări, cafea şi ceaiuri, până la


22

substanţe mult mai dăunătoare, ca etnobotanicele.

Efecte şi pericole

Drogurile nu sunt toate la fel. Dacă drogurile sunt diferite, şi pericolele asociate lor sunt diferite. Unele droguri, ca heroina şi tranchilizantele încetinesc funcţiile corpului şi ale creierului şi apare somnolenţa şi oboseala accentuată. Alte droguri, ca amfetaminele, cocaina şi ecstasy, au un efect stimulant şi induc o stare de energie şi fac persoana să devină mai alertă. Halucinogenele alterează simţurile, deci modifică percepţia asupra gustului, mirosului, văzului, auzului şi pipăitului. Heroina provoacă dependenţă puternică şi efect de sevraj în caz de absenţă în sistem, iar luată în exces conduce cel mai des la o supradoză fatală. Drogurile cu efect stimulant pot conduce la atacuri de panică şi anxietate, dacă sunt luate în cantitate prea mare, şi sunt şi mai periculoase pentru persoanele cu probleme circulatorii şi de inima. Drogurile cu efect halucinogen pot conduce la un comportament instabil şi periculos din partea

consumatorului, în special dacă persoana în cauză are

şi un istoric de această natură.

Efectele şi pericolele asociate cu drogurile mai depind şi de felul în care aceastea sunt luate, de dozaj, frecvenţa cu care sunt luate, amestecuri, alte substanţe periculoase prezente în special în drogurile sintetice, starea de sănătate, greutatea, nivelul de energie, chiar şi sexul persoanei care le ia. Acele nesterilizate pot conduce la infectarea cu virusul hepatitei şi HIV. De asemenea, utilizarea anumitor droguri poate conduce la folosirea violenţei, iar la volan poate provoca accidente de maşină.

Cum combatem sau tratăm dependenţa?

Dependenţa nu este o joacă, este o dramă greu de descris atât pentru consumator, cât şi pentru cei din jurul lui. Unul dintre cele mai importante roluri în prevenţia consumului îl are familia. O atmosfera sănătoasă în familie, afecţiunea, înţelegerea, comunicarea dintre părinţi şi copii, au un efect major pozitiv asupra psihicului tânărului. De asemenea, comunitatea şi şcoala trebuie să fie implicate direct în campanii de informare şi educare


23

a tinerilor asupra riscurilor asociate drogurilor. Programele

de prevenţie au efect

atunci când răspund nevoilor comunităţii şi când implică toate sectoarele relevante.

Dacă ai deja o problemă sau cunoşti pe cineva cu această problemă, apelează la ajutorul familiei, al organizaţiilor specializate şi caută cel mai apropiat centru de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog din oraşul sau judeţul în care locuieşti. Ai nevoie de ajutor pentru a te scăpa pe tine sau pe alţii de adicţie!

ALCOOLUL

Conform unui raport OMS, în România, consumul de alcool pe cap de locuitor (în grupa de vârstă de peste 15 ani), este de aproximativ 10-12 litri de alcool pur pe an. Un studiu îngrijorător al Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, cu date cuprinse în

lucrarea “Consumul de băuturi alcoolice în rândul adolescenţilor secolului XXI”, arată că vârsta medie de începere a consumului

de alcool printre adolescenţii români este de 13,6 ani. Mai mult, 99% din adolescenţii care consumă alcool fac

acest lucru cu prietenii, 48,2% cu familia, 13,3% cu

alte persoane, iar 7,3% - singuri. Conform studiului, 94,4% din subiecţi consumă alcool. Un procent foarte mare (77,6) este reprezentat de consumatorii ocazionali, doar 2,1% fiind consumatori zilnici. 9,1% din cei chestionaţi consumă o dată pe săptămână alcool, iar 5,6% sunt consumatori de fiecare lună.

Consumul de alcool este folosit de milenii drept catalizator pentru experienţe sociale, spirituale şi emoţionale. Oamenii l-au folosit dintotdeauna pentru a se relaxa, pentru a socializa, pentru că le place şi consideră că îi face fericiţi şi îi ajută să se distreze, pentru că face parte din cultura lor. Oamenii se pot servi de alcool pentru a-şi face curaj să se apropie de alţii, pentru că ei simt că îi ajută să se descurce mai bine în anumite situaţii, pentru a uita. De


24

aici încep adevăratele probleme şi poate apărea alcoolismul, adică abuzul şi dependenţa de alcool. Abuzul de alcool este o încercare a individului de a se „ajuta” în cazul unor relaţii proaste cu semenii, în caz de respect de sine foarte scăzut, probleme în viaţa de zi cu zi şi dificultăţi în a-şi gestiona sentimentele şi stările emoţionale. Abuzul poate apărea chiar şi dacă bei din plăcere sau în contexte sociale.

Efecte şi pericole

Pe termen scurt, consumul de alcool poate produce următoarele efecte, în funcţie de ce cantitate este ingerată şi de organismul individului: ameţeală, discurs fără sens, senzaţie de vomă, dureri de stomac, dureri de cap,

d i f i c u l t ă ţ i de respiraţie, v e d e r e şi auz distorsionat, întunecarea judecăţii, anemie, comă, leşin, pierderi de memorie. Pe termen lung, alcoolul consumat regulat

sau în exces poate avea efecte mult mai grave şi poate

conduce chiar la accidente şi fapte de violenţă: accidente de maşină, căzături, arsuri, înec, violenţă faţă de semeni, intoxicaţii cu alcool, depresii, insomnii, tensiune arterială crescută, anevrisme, afecţiuni ale inimii, boli de ficat, disfuncţii sexuale, deterioarea nervilor şi a creierului, ulcere, gastrite, cancere. Nu în ultimul rând, poate dăuna relaţiilor în familie şi productivităţii la şcoală sau la locul de muncă.

Prevenţie şi tratament

În cazul tinerilor, apariţia unei adicţii ţine foarte mult de influenţa familiei, anturajului, a altor modele. De asemenea, aceasta ţine şi de cât de mult se lasă influenţaţi de promovarea

alcoolului în media, de cât de devreme încep să consume alcool, de nevoia psihologică

de alcool şi de factori genetici care pot creşte riscul acestora de a

dezvolta adicţii. Încearcă să nu te laşi influenţat şi să cântăreşti avantajele şi dezavantajele. Fii chiar tu un exemplu de abstinenţă sau moderaţie!

Dacă crezi că ai o problemă şi eşti


25

pregătit să admiţi că o ai şi să lupţi să o depăşeşti, nu te descuraja la gândul că poate fi greu. Recuperarea nu se produce peste noapte, este un proces gradual. Dacă ţi-e greu să te convingi să încerci să te laşi, fă-ţi o listă cu beneficiile pe care le ai dacă bei, cu beneficiile pe care le ai dacă te laşi, cu efectele negative pe care le-ai experimentat sau pe care crezi că le vei experimenta dacă nu te opreşti. Gândeşte-te dacă vrei să te laşi de tot sau doar să reduci consumul. Decide-te când vrei să începi schimbarea. Dacă vrei să te laşi de tot, încearcă să reduci tentaţiile şi influenţele negative din jur, anunţă-i şi cere ajutorul celorlalţi, ai nevoie de susţinere. Şi cel mai important, nu te descuraja şi nu renunţa la scopul tău, chiar dacă întâmpini dificultăţi. Dacă crezi că un prieten, un membru al familiei sau o cunoştinţă are o problemă, fii pregătit să îl ajuţi.

SExUL NEPROTEJAT ŞI CONTRACEPȚIA

Ce înseamnă sex neprotejat?

A face sex neprotejat înseamnă a nu folosi prezervativul în timpul actului sexual, prezervativul fiind singura metodă care oferă

protecţie şi pentru bolile cu transmitere sexuală, şi împotriva unei sarcini nedorite.

Ce sunt bolile cu transmitere sexuală?

Bolile cu transmitere sexuală sunt infecţii care se transmit de la un partener la celălalt prin intermediul actului sexual. Cauzele lor sunt bacterii, paraziţi sau viruşi. Ce trebuie să ştii este că infecţiile cu bacterii sau paraziţi pot fi tratate cu antibiotice sau alte medicamente, dacă sunt descoperite. Dacă ajungi să fii infectat cu un virus, pentru acesta nu există tratament, decât anumite medicaţii care ţin boala sub control. Există peste 20 de boli cu transmitere sexuală printre care şi: chlamidia (provocată de o bacterie), gonoreea (provocată de o bacterie), herpesul genital (virus), HIV/SIDA (virus), HPV (virus), sifilis (provocat de o bacterie), tricomoniaza (provocată de un parazit) etc.

Efecte

Bolile provocate de bacterii pot duce la: secreţii neplăcute atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, usturimi în zona


26

genitală şi la urinare, iritaţii, apariţia bolii inflamatorii pelvine, infertilitate, probleme în timpul sarcinii, malformaţii la făt. Trebuie să ştii că simptomele acestor boli nu se manifestă întotdeauna. Bolile pot fi şi silenţioase, putând fi descoperite doar în cazul unui control medical.

Virusul HIV (virusul imunodeficienţei umane) distruge sistemul imunitar. El nu se răspândeşte doar pe cale sexuală, ci poate fi luat şi prin intermediul acelor nesterilizate, contact direct cu sângele unei persoane bolnave şi de la mama la făt. HIV nu se poate eradica din sistem, existând însă tratamente pentru întârzierea apariţiei SIDA, adică cea mai avansată fază a infecţiei, sindromul imunodeficienţei dobândite, şi pentru tratarea infecţiilor şi cancerelor asociate cu acesta.

Virusul herpesului (HSV) provoacă iritaţii şi pustule în zona genitală sau rectală, chiar şi pe coapse. Ele provoacă mâncărimi şi sunt dureroase. Chiar dacă ele dispar, virusul nu dispare niciodată din organism. Este foarte posibil de

asemenea ca virusul să nu se manifeste în niciun fel şi

persoana afectată să nu ştie că are acest virus în organism. Medicaţia ajută corpul să lupte cu virusul, nu îl eradichează. Folosirea corectă a prezervativului descreşte riscul de a căpăta şi răspândi virusul, dar nu îl elimină complet.

Virusul Papiloma Uman (HPV) are peste 100 de ramuri. Multe ramuri sunt inofensive şi provoacă negi, însă aceasta nu este o regulă. Cam 30 din cele 100 cresc riscul de apariţie a cancerului. Ca şi în cazul herpesului, folosirea corectă a prezervativului descreşte riscul de a capătă şi răspândi virusul, dar nu îl elimină complet.

Prevenţie

Un raport publicat de Fundaţia Tineri pentru tineri în anul 2012 arată că 54% dintre tinerii cu vârste între 15-24 de ani nu au folosit prezervativul pentru fiecare contact sexual ocazional şi 16,3% nu l-au folosit niciodată. Raportul mai arată că, în România, sunt înregistraţi în prezent 11189 pacienţi infectaţi cu HIV în viaţă.

Foloseşte cu încredere prezervativul de fiecare dată când ai un contact sexual cu o persoană nouă sau dacă ai


27

dubii asupra istoricului sexual al partenerului. Cel mai bine este să ai o discuţie cu partenerul pentru a fi sigur/ă şi după aceea să utilizaţi prezervativul. Prezervativul este în continuare cea mai eficientă metodă pentru a te proteja pe tine şi pe ceilalţi de o boală cu transmitere sexuală. Prezevativele din latex sunt cele mai eficiente pentru că previn ca zona infectată să intre în contact cu partenerul/a. Prezervativele din poliuretan sunt eficiente, dar mai puţin ca cele din latex. Cele naturale sau din piele de miel nu protejează împotriva bolilor din cauză că au pori mai mari prin care unele particule care provoacă BTS-uri pot trece. Şi nu uita, fă-ţi analize dacă crezi sau sesizezi că este ceva în neregulă cu tine sau partenerul tău.

Contracepţia

Contracepţia o reprezintă metodele sau instrumentele folosite înainte sau în timpul actului sexual pentru a preveni o sarcină nedorită şi care ne ajută să planificăm când ne dorim să trecem prin experienţa de a deveni părinţi. Contracepţia este folosită de mii de ani, însă

azi avem metode mult mai sigure şi eficiente. Pentru a afla care este cea mai eficientă metodă

pentru tine, trebuie să te informezi înainte să alegi una şi să nu îţi fie teamă să întrebi. Numai tu poţi decide ce ţi se potriveşte, însă fă-o numai după ce cunoşti toate opţiunile care îţi sunt disponibile.

Metode de contracepţie

Metodele contraceptive sunt de mai multe feluri:

metode contraceptive • hormonale

metode contraceptive • nehormonale

metode contraceptive • naturale

metode contraceptive • permanente/definitive

contracepţia de urgenţă• abstinenţa•


28

Câte un pic despre fiecare:

Metodele contraceptive hormonale conţin hormoni sexuali artificiali, care au acţiune asemănătoare hormonilor sexuali naturali ai organismului. Ele sunt: pilula contraceptivă, plasturele hormonal, inelul vaginal, injecţia contraceptivă trimestrială, implantul hormonal cu gestagen, steriletul hormonal. FOARTE IMPORTANT! Nu folosi aceste metode fără a consulta şi fără prescripţie medicală de la medicul ginecolog.

Metodele contraceptive nehormonale sunt: metodele contraceptive de barieră - formează o barieră pentru spermatozoizi, blocând total accesul spermatozoizilor către ovul (prezervativul masculin, prezervativul feminin, diafragmă vaginala, metode contraceptive chimice) şi steriletul.

Metodele contraceptive naturale sunt: metoda temperaturii, metoda simptotermala, metoda calendarului, coitus interruptus. FOARTE IMPORTANT! Aceste metode nu sunt sigure. Este de

preferat să alegi altă metodă de contracepţie dacă vrei

să te simţi şi să fii în siguranţă.

Metodele contraceptive permanente sunt: sterilizarea chirurgicală (ligatura tubară) şi sistemul ESSURE.

Contracepţia de urgenţă se realizează cu ajutorul administrării unui anumit tip de pilulă anticoncepţională, cu doze hormonale diferite de cea cu administrare zilnică. Administrarea acesteia previne sarcina nedorită dacă este administrată până la 8 zile de la contactul sexual neprotejat, deşi administrarea în primele 72 de ore este mult mai eficientă. Pilula contraceptivă de urgenţă (pilula de a două zi) este utilizată ca ultimă alternativă contraceptivă. Ea nu se foloseşte niciodată ca metodă contraceptivă de lungă durată (maxim 2-3 utilizări pe an). Contracepţia de urgenţă se mai poate realiza şi cu ajutorul unui dispozitiv intrauterin cu fir de cupru numit Paragard, care trebuie introdus de un doctor în mai puţin de 5 zile de la contactul sexual.

Abstinenţa înseamnă abţinerea de la a avea contacte sexuale vaginale.


29

Avortul

FOARTE IMPORTANT! Avortul nu este o metodă contraceptivă!

Avortul este o metodă legală şi sigură de a termina o sarcină, dacă procesul este efectuat de un medic specializat, într-un cabinet medical sau instituţie medicală acreditată. El se mai poate face şi cu ajutorul unor pilule, în funcţie de cât de avansată este sarcina, tot după consultarea medicului. În România, avortul efectuat de către medicul specializat se poate face până la 14 săptămâni de sarcină şi trebuie făcut cu acord parental dacă eşti minoră. Există mai multe motive pentru care se ia decizia unui avort, printre care: situaţia personală (de natură familială, financiară, emoţională etc.), situaţia în care sarcina reprezintă un risc de sănătate (atât fizic cât şi psihic) pentru mamă, probabilitatea foarte mare ca copilul să se nască cu dizabilităţi fizice sau psihice, situaţia în care viaţa mamei este în pericol.

Decizia de a face avort este una care trebuie gândită cu mare atenţie. Este o decizie care trebuie luată de ambii parteneri (ideal) sau de către mamă. Este important

să îţi cunoşti alternativele şi să nu mergi la capăt cu el decât dacă ai cântărit totul înainte şi a rezultat că aceasta este cea mai potrivită alegere pentru ţine. Consilierea psihologică este foarte importantă pentru a te pregăti pentru acest pas. Nu ezita să apelezi la cabinete de planning familial.

SFATURI GENERALE:

Informează-te.

Gândeşte-te.

Decide.


30

In natură, există factori care se repetă la intervale regulate de timp, aproximativ egale, cum ar fi ziua şi noaptea sau anotimpurile. Acestea sunt determinate de mişcările de rotaţie ale Pământului în jurul axei proprii şi în jurul Soarelui, şi au o influenţă majoră asupra vieţuitoarelor. Ritmicitatea acestor factori naturali a determinat apariţia unor variaţii periodice, regulate, ale activităţii organismelor vii, care se numesc ritmuri biologice sau bioritmuri. Acestea s-au stabilit de-a lungul milioanelor de ani de evoluţie a organismelor vii şi constituie modalităţi de adaptare la mediul înconjurător.

Desfăşurarea ritmică a proceselor biologice este caracteristică şi omului, care suportă aceleaşi influenţe ale mediului extern.

Bioritmurile circadiene (diurne) (cuvântul provine din limba latină

- circa diem = aproximativ o zi) se desfăşoară pe parcursul a

24 de ore.

Numeroşi parametri fiziologici: temperatura corpului, tensiunea arterială, pulsul, debitul cardiac, frecvenţa respiratorie prezintă variaţii constante pe parcursul unei zile solare.

Alternanţa între veghe şi somn reprezintă un bioritm circadian, cu o importanţă fundamentală pentru om. Dacă suntem scoşi din mediul nostru obişnuit de viaţă, de exemplu, dacă facem o călătorie lungă cu avionul, traversând în timp scurt mai multe fusuri orare, ritmul nostru somn-veghe ne se

bIORITMuL

5. bioritmul

31

schimbă imediat. Astfel, dacă zburăm 7 ore spre vest, cu toate că ceasul arată, să spunem, ora 15 (ora locală) noi simţim că este ora de culcare, adică ora 22. Ne sunt necesare câteva zile ca să ne ,,sincronizăm” la timpul local.

Unele bioritmuri umane sunt deosebite de ale celorlalte vieţuitoare. Ţi se întâmplă să ai ,,zile bune”, în care te simţi plin de forţă, voie bună şi inspiraţie şi ,,zile rele” în care nu îţi iese nimic bine!

Capacităţile noastre fizice, emoţionale şi intelectuale prezintă variaţii periodice, ritmice, cu zile în care randamentul este

maxim şi altele cu randament minim. Ele constituie bioritmuri caracteristice omului şi au următoarea durată sau perioadă: bioritmul fizic de 23 zile, bioritmul emoţional de 28 zile, bioritmul intelectual de 33 zile.

Bioritmul fizic (F) reprezintă variaţia forţei fizice a omului şi durează 23 de zile:

în faza pozitivă, adică • în primele 11,5 zile ale ciclului fizic, ne simţim bine din punct de vedere fizic, plini de energie, participăm cu plăcere şi cu bune rezultate la diferite activităţi sportive şi suntem mai rezistenţi la îmbolnăviri.

în faza negativă, •

5. bioritmul

F

E

I

32

ne simţim lipsiţi de vigoare, suntem mai obosiţi, mai sensibili la îmbolnăviri.

Bioritmul emoţional (E) reprezintă variaţia stării de spirit, a dispoziţiei omului şi durează 28 de zile:

în faza pozitivă, deci • în primele 14 zile ale ciclului, suntem bine dispuşi, optimişti şi încrezători în viitor.

în faza negativă suntem • mai nervoşi, mai pesimişti.

Bioritmul intelectual (I) reprezintă variaţia capacităţii intelectuale a omului (gândirea, memoria, judecată, creativitatea) şi durează 33 de zile:

în faza pozitivă, în primele • 16.5 zile ale ciclului, învăţăm mai uşor, efectuăm mai repede

calcule matematice şi suntem mai creativi.

în faza negativă avem • performanţe intelectuale mai reduse, învăţăm mai greu, nu ne putem concentra atenţia şi suntem mai puţin creativi.

Ce să faci pentru respectarea bioritmurilor şi a nevoilor corpului:

Găseşte o metodă de • relaxare din cotidian, ceva care îţi place şi care te ajută să te eliberezi de stres, fie că este sport, yoga, citit, călătorit etc.

Fă plimbări în natură. • Ascultă sunetul naturii şi ascultă-te pe tine.

Găseşte noi hobby-uri care • să te motiveze. Acordă-ţi şansa de a ieşi din rutină şi fă ceva care îţi place.

Fă pauze. Dacă munceşti • sau înveţi, ia câte o pauză de 10 minute la 1-2 ore, dezmorţeşte-ţi corpul şi acordă-ţi timp pentru relaxarea minţii.

Odihneşte-te. Setează-ţi • un program de somn şi respectă-l. Este ideal să te culci cât mai devreme seara, însă dacă timpul nu îţi permite, încearcă să te ţii ora de somn pe care ţi-o alegi şi să dormi 7-8 ore pe noapte. Organismul are nevoie să îşi reîncarce bateriile.

5. bioritmul

33

BIBLIOGRAFIE

EVZ: www.evz.ro/detalii/stiri/alimentatia-adolescentilor-intre-12-si-18-ani-1038302.html

Eva: www.eva.ro/dietafitness/nutritie/alimentele-principalul-instrument-in-prevenirea-bolilor-articol-28832.html

Pagina Medicala: www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/30_-din-copiii-si-adolescentii-romani-au-probleme-de-supraponderabilitate-si-obezitate_12045/

RomâniaTV: www.romaniatv.net/piramida-alimentara-reguli-pentru-o-alimentatie-sanatoasa-foto_110868.html

Dr. Menci: www.doctormenci.ro/

Ce se întâmplă doctore?: www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/cat-de-important-este-micul-dejun-3520210/

Dr. Ben Kim: www.drbenkim.com/

HandsOnScotland: www.handsonscotland.co.uk

What meditation really is: whatmeditationreallyis.com

Fundaţia Qi: www.qilin.ro

The Buddhist Centre: thebuddhistcentre.com

Free Meditation: www.freemeditation.com

Project Meditation: www.project-meditation.org

Ohio Literacy resource Center: literacy.kent.edu/Oasis/Leadership/mission.htm

Agentia Nationala Antidrog: www.ana.gov.ro/rapoarte_nationale.php

Saptamanalul Viata Medicala: www.viata-medicala.ro/*articleID_4947-dArt.html

USA National Heart, Lung and Blood Institute: www.nhlbi.nih.gov/health/health-topics/topics/smo/risks.html

World Health Organization: www.who.int/mediacentre/factsheets/fs339/en/

World Drug Campaign: www.unodc.org/drugs/en/get-the-facts/types-of-drugs.html

National Health Service: www.nhs.uk/Livewell/drugs/Pages/Drugsoverview.aspxwww.nhs.uk/Conditions/contraception-guide/Pages/contraception.aspxwww.nhs.uk/LiveWell/sexualHealthtopics/Pages/Sexual-health-hub.aspx

Medline Plus: www.nlm.nih.gov/medlineplus/sexuallytransmitteddiseases.html

National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism: www.niaaa.nih.gov/alcohol-health/alcohols-effects-body

Sfatul Medicului: www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/efectele-consumului-de-alcool-asupra-organismului_1227

34

Alecu CedricAlecu RoxanaAnton HoriaAntonache CristinaAvram AdelinaBadarau MadalinaBalint GeorgeBarna RazvanBorozan RalucaBurilescu AnaCeausu DianaChirita ClaudiaCiobanescu MariaCojocaru GeorgeConstantin CristinaCordis AnamariaCosmescu CezarCret MadalinaDinu RalucaDomuta DariusDragomir CatalinaFechete IuliaFechete MariusFlonta AlexandruFluture RalucaGheorgeh IoneliaGhiurcuta MariusGorneanu AdinaHarabagiu DianaHaralambie Maria

Has VladIancau OvidiuIlie StefaniaIon RoxanaIordache AndaIordan AndreeaIordan IoanaLapos AndreeaLepadatu SorinLungu AdelinMag ManuelaMaios AnaMarincas IonutMastan BiancaMitrea PatriciaMocanu DanielMunteanu AndreeaMunteanu DanielMunteanu GeorgianMuresan EmilNegoita CristinaNicolescu BiancaOltenacu SabrinaOprisan DenisaParaschiv AlexandruPavel AlexandraPernes LarisaPeru ClaraPetrice AlexandruPetrus Catalina

Pletea IonelaPodgoreanu CosminPop BiancaPop FlorinPreda ClaudiuProdan LaviniaPuscas AndreiRadulian AlexandruRus RaulSabou CristinaSabou IoanaSamsodan LuisaSamsodan SergiuSandor AlinScaesteanu IoanaSerban RoxanaSortan RalucaStanga MadalinaStefan LauraTalos RebecaTanase StefanTartareanu AlexandraTicu GabrielaTuculeasa AncaTudor CezaraVlaic DacianaVulturar DamianaZahiu Daniel

AUTORII MANUALULUI

Autorii manualului sunt voluntari în cadrul asociaţiei ViitorPlus sau elevi în instituţiile: Colegiul Naţional „Silvania”, Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian”, Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul”, Şcoala Gimnazială „Simion Bărnuţiu” - Bocşa, Şcoala

Gimnazială Nr. 1 - Hereclean, Şcoala Gimnazială Nr. 1 - Mirşid, Şcoala cu clasele I-VIII „Vasile Breban” - Crişeni (jud. Sălaj), Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei”, Liceul „Danubius”, Colegiul Economic, Colegiul Tehnic „Ştefan Bănulescu”, Liceul

Teoretic „Mihai Eminescu”, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 - Modelu, Şcoala Gimnazială „Iancu Rosetti” - Roseti, Scoala Gimnazială - Dragoș Vodă, Şcoala Gimnazială „Florenţa Albu” - Vâlcelele (jud. Călăraşi).

35

EDITARE: Ioana Scăeşteanu

MACHETARE GRAFICĂ: Raluca Borozan

FOTOGRAFII de Filip Adrian Nicolae, Claudia Bărburaş şi următorii utilizatori ai platformei stock.xchng: Wong Mei Teng, Alex Bramwell, Marcelo Silva, Rayko Swensson, Elise McLaughlin, Darren Deans, geertcolp şi shirleybnz.

www.viitorplus.rotineripentrumediu.ro

Education

Viata tanara si sanatoasa