Ing Grama Gabriela Maria

Ref . master

TRASABILITATEA CALITATII LAPTELUI SI CADRUL LEGAL DE SUSTINERE

Beneficiile laptelui

Laptele este, cu siguranta, unul dintre cele mai importante si folosite produse alimentare. Il consumam aproape zilnic, indiferent de forma lui, simplu sau procesat sub forma unor produse derivate.. Cald sau rece, dulce sau sarat, simplu, in prajituri, placinte sau chiar feluri de mancare, laptele este extrem de folositor organismului uman.LA CE ESTE BUN ?

Bogat in vitaminele D si K, laptele este un excelent intaritor al sistemului osos. Iodul contribuie in mod semnificativ la buna functionare a glandei tiroide. Vitaminele B2 si B12 care se regasesc in lapte ajuta la sanatatea functiilor cardiovasculare.

Dar mai presus decat aceste calitati, calciul este cel mai cunoscut agent pozitiv continut de lapte. Nu numai ca ajuta si el la intarirea oaselor, dar provoaca o serie intreaga de alte actiuni benefice oragansimului uman:

- apara colonul impotriva formarii celulelor canceroase care pot aparea in urma consumului de materiale chimice; - previne durerile de cap; - previne obezitatea la copii; - ii ajuta pe adulti sa piarda din greutate (laptele sarac in grasimi); - in cazul femeilor, consumul regulat de produse lactate scade cu pana la 45% sansele de dobandire a cancerului de san - cand femeile sunt dupa menopauza, si cu 65% in perioada pre-menopauza.Continut caloric: 60 calorii pentru 100 de grame.

Lactoza este un zahar secretat in mod natural in lapte si care se afla in procent de 5-7% in acesta. Intoleranta la lactoza devine mai mare odata cu inaintarea in varsta. Cele mai comune semne: diarea si durerile de burta dupa consumul de lapte.

PROVENIENTA LAPTELUI

Laptele de origine animala se obtine de la vaca (cea mai mare si folosita cantitate pe plan mondial), oaie, capra, bivolita, camila, iapa, femela iac (in special in Mongolia, Tibet sau alte tari din fosta URSS, partea central - asiatica). Si balena produce lapte, dar este extrem de bogat in grasimi, peste 50%, si nu este destinat consumului uman.

CE SE POATE GATI CU AJUTORUL LAPTELUI

Iaurtul, untul, smantana, branza, cascavalul si kefirul sunt cele mai cunoscute produse derivate din lapte. Apoi,ca mod de servire,lapele este foarte mult intrebuintat la micul dejun (la consumul de cereale sau simplu). Exista o serie de mancaruri care se pot face cu ajutorul laptelui, de la prajituri sau placinte .

Sfaturi practice privitor la consumul de lapte

- Asa cum se stie, calciul este un puternic agent si cand vine vorba de arderea grasimilor dupa o masa copioasa, asa ca este recomandat sa se consume un pahar de lapte dupa o masa consistenta.

- Daca sunteti alergici la laptele de vaca, dar totusi nu doriti sa inlaturati acest produs din consumul regulat, treceti pe laptele de capra sau de oaie.

- Cand cumparati lapte, asigurati-va nu numai ca va uitati atent la termenul de garantie, dar si ca-l luati de pe sertarele cele mai de jos ale frigididerelor, acolo unde este temperatura cea mai scazuta.

- Finlanda, Suedia si Irlanda sunt tarile cele mai mari consumatoare de lapte din lume;

- India, Statele Unite si China sunt tarile cele mai mari producatoare de lapte din lume;

- Laptele nu se refera doar la produsul obtinut de la animale; mai exista si lapte vegetal (laptele de soia fiind cel mai cunoscut, urmat de cel de nuca de cocos sau de orez) dar si lapte mamar (secretat de femei in perioadele de alaptare a nou-nascutului);

Holstein este specia de vaca ce da cea mai mare cantitate de lapte (peste 20 de litri zilnic); se creste cel mai mult in Olanda, Germania si Belgia;

- Pasteurizarea este procesul prin care se distrug microorganismele daunatoare din lapte, prin fierbere rapida, de scurta durata, si apoi prin reracire;

Laptele condensat se obtine din eliminarea apei din lapte (care inseamna cam 85% din ingrediente) si adaugarea de zahar, in vreme ce laptele praf se obtine prin eliminarea apei din lapte si uscarea apoi a acestuia la surse de caldura, pana devine praf.

CONCLUZIE: Laptele contine, in general, cam 3,5% grasime animal pur, insa, gratie proceselor moderne se poate ajunge ca acest continut sa fie redus chiar pana la 0,5%, fara a se afecta calitatile de baza. Este, asadar, o veste buna pentru cei care tin la silueta. Dar laptele e mai mult decat atat: trebuie sa fie parte integranta a consumului regulat de alimente utile bunei functionari a organismului uman.

CONDITII DE IGIENA IN PRELEVAREA LAPTELUI

O practică important în sala de muls este de ventilatia. Sistemul de ventilaţie de sala de muls ar trebui să fi proiectate pentru a oferi confort şi sănătate animalelor sii pentru a preveni mirosurile în lapte.Ventilatia corespunzătoare asigură suficient aer proaspăt care este amestecat cu

aerul intern sireduce temperatura şi umiditatea relativă în camera de muls. Temperatura în interiorul salii de muls sa nu depaseasca 25 C şi umiditate relativă de 80%.Camerele de muls sunt bine ventilate iar mirosurile sunt mai puţine, gaze la sol, cauzează mai puţine boli de la agenţi patogeni.

Igiena în muls poate fi definita ca medicină preventivă. În general, putem spune că igiena este suma tuturor eforturile de a controla mediul înconjurător in totalitate pentru a ne asigura că sunt vaci in igienă si mulse în mod corespunzător de o echipa ce funcţionează corespunzător.

Calitatea fizica si chimica a laptelui

Fizica. Laptele care depăşeşte limitele admisibile de metale şi toxine naturale nu ar trebui să fie destinat pentru producţia de produse lactate pentru consumul uman. Laptele ar trebui să fie liber de corpuri străini care ar afecta siguranţa produsului. Echipamentele utilizate încolectarea şi prelucrarea laptelui şi a produselor lactate ar trebui să fie proiectate în aşa fel încât sa împiedice contaminarea fizică a produsului.

Este recomandat să se utilizeze filtre pentru detectarea de materiale străine care ar contamina laptele. Echipamentul trebuie să fie inspectat de fiecare data pentru a detecta orice posibila sursa de contaminare iar produsul sa fie sigur. Produsul contaminat de corpuri străine trebuie să fie izolat.

Chimie . Laptele care are reziduuri de antibiotice sau alte substanţe chimice de uz veterinar şi care depăşesc limitele specificate de standardele de sănătate ar trebui să fie excluse din consumul de vânzări.

Este important să se evite riscul de contaminare încrucişată cu alte substanţe chimice (agenţi frigorifici, lubrifianţi, etc) sau cele utilizate pentru curatarea şi igienizarea echipamentelor. Manipularea corectă a produselor contaminate trebuie să fie astfel încât să nu poată contamina sau sa fie reintrodus ina lanţului de producţie .

Managementul laptelui rece .Conţinutul lui ridicat de apă şi cu o varietate de nutrienti disponibili, face ca lapte produs sa fie foarte perisabil ,fiind un mediu de cultură excelent pentru dezvoltarea de multe microorganisme.

Laptele crud trebuie să fi răcit într-un interval scurt de la debutul mulsului si colectarea prin instalatii in tancul colector la o temperatură de maximum 4 C .

În plus, bunele practici de gestionare pentru lapte trebuie să includă:

Laptele nu ar trebui să fie păstrat pentru mai mult de 48 de ore. Se verifica constant temperatura în rezervorul de racire după fiecare muls.

Rezervorul de depozitare la rece Echipamentul folosit pentru stocarea laptelui trebuie să fie proiectat, construit, instalat şi menţinut într-un mod pentru a preveni introducerea de poluanţi în lapte. Verificarea presiunii agentului frigorific si ventilatia corespunzătoare pentru condensator. Rezervorul de racire trebuie să fie construit din inox şi cu o capacitate de stocare în funcţie de nevoile producatorului. Dimensiunea unităţii de refrigerare trebuie să se bazeze pe rata de intrare de lapte în rezervor.

Nu se amesteca laptele rece, care este deja în rezervor cu lapte cald.

Transportul laptelui este o persoana ce e desemnată să colecteze si sa transporte in tancuri de lapte, este responsabil pentru: transport fără întârziere,

- previne introducerea de contaminanti si de microorganisme patogene ce produc toxine .

Elaborareaza un jurnal a ceea ce sa întâmplat în timpul transportul de laptesii si se concentreza asupra celor care pot afecta calitatea laptelui cu mirosuri , lapte acid sau materiale suspecte.

- transportul laptelui trebuie să fie prevazut cu cisternă utilizata doar pentru transportul de lapte care iese din ferma.

Rezervoarele de lapte (conducte), utilizate pentru transport lichide trebuie să fie spălate şi dezinfectate înainte de utilizare pentru transport lapte. Vehiculele, echipamentele şi tancurile pentru transport lapte trebuie să fie proiectate, construite şi întreţinute astfel încât sa prevena introducerea de contaminanţi în lapte.

Asigurarea că oamenii care conduc vehiculele de colectare a laptelui sa demonstreze abilităţile de gestionare cunoştinte de igiena a produselor alimentare.

Toate echipamentele şi ustensile care vin în contact direct cu lapte trebuie să fie spălate şi dezinfectate pentru a preveni orice riscul de contaminare. Contaminarea laptelui cu detergenţi si dezinfectanti ar trebui să fie evitată prin utilizarea de produse adecvate în urma instrucţiunilor producătorului.

Jurnalele de curăţare şi dezinfectare trebuie să fie documentate şi validate pentru a asigura eficacitatea lor. Pentru a detine un echipament bun spălat si cu riscurile de muls evitate in contaminarea laptelui cu substante chimice utilizate se vor tine minte următoarele: - se vor folosi numai produse de curatare specifice aprobate pentru utilizarea in igiena laptelui validate de DSV.

- elaborarea unui jurnal săptămânal de curătare a echipamentului de muls si a tancului de racire . Etajul rezervorului şi suprafetele reci în afara echipamentul de muls trebuie să fie păstrate curate. Sistemul de curăţare a echipamentului de muls trebuie să fie inspectat anual de către o companie profesionista.

-se verifica echipamentul pentru a se asigura că întreaga apa sa scurs înainte de a începe mulsul.

Menţinerea sănătatii bune în cireadă este esenţială pentru a produce lapte de înaltă calitate. Bolile cum ar fi mastita, au un impact direct asupra calităţii laptelui produs. In acelaşi mod unii agenţi infecţioşi pot contamina direct laptele. Impactul la alte boli pot fi mai puţin direct, de exemplu, animalele cu Salmonella sau enterotoxemie pote creşte posibilitatea de a dezvolta mastita. Orice conditie care necesită tratamente medicale creşte riscul de lapte contaminat cu deşeuri.

CONCLUZIE : Scopul a sănătăţii animalelor ar trebui să fie prezent pentru a rupe ciclul de transmitere a bolii în cireadă si pentru a minimiza riscul introducerii bolilor în cadrul efectivului şi a evita riscul de contaminare a laptelui .

Infectiile la bovine sunt de obicei rezultatul de interacţiune între animal şi rezistenţa la bolii (imunitate), agentul infecţios şi a mediului .

Un program de sănătate preventiv a efectivului de lapte ar trebui să aibă două componente: un plan de vaccinare şi un plan de biosecuritate. Vaccinarea creşte rezistenţa la boli şi biosecuritatea reduce riscul de boli infecţioase care intră în ferma.

Biosecuritatea:identificarea animalelor individual,program de imunizare,program de control si eradicare a bolilor zonotice.

Vaccinarea, tinde să reducă răspândirea microbilor ce cauzează boli. Prin reducerea impactului de infecţie in sănătatea animală, le ajuta să-şi menţină productivitatea se reduce nevoia de tratamente. Este important să ne amintim că vaccinurile sunt doar instrumente ce nu sunt 100% preventie sigura , sunt şi boli ce pot fi răspândite din cauza stresului, a practicii de management defectuos, alimente inadecvate la mediu.

Schema de vaccinare oferă cea mai bună protecţie atunci când este parte a unui program cuprinzător de sănătate. Dezvoltarea si punerea în aplicare a unui plan de vaccinare presupune:

-determinarea pentru care se face vaccinarea împotriva bolilor

-identificarea acelor animale ce pot fi un beneficiu.

De asemenea este necesar asigurarea că vitele sunt vaccinate în conformitate cu un plan elaborat de gestionare , de înregistrare , de imunizare si de vaccinare scris în colaborare cu medic veterinary permanent .

Programul ar trebui să includă:

- indentificarea riscurilor specifice care determină boli.

Înregistrările trebuie să includă: numele de vaccin utilizat (inclusiv lot sau numărul de serie şi data expirării), data de vaccinare, identificarea bovinelor. O metodă pentru păstrarea de informaţii de la vaccin este de atasare a etichetei sau de introducere în cartea de înregistrare. Este important să se asigure că vaccinurile sunt tinute în mod corespunzător , refrigerate si să depozitate în locuri întunecate.

Hormoni

Disponibilitatea unor cantitati mari de compuşi de low-cost a stimulat utilizarea hormonilor în diferite aspecte ale industriei produselor lactate.

Hormonii sunt utilizati în scop comercial pentru a stimula cresterile de greutate corporală, a sincroniza perioada de calduri si stimula producţia de lapte.În plus, utilizarea lor pe scară largă in a trata multe afectiuni inclusive de exemplu: ovare chistice, cetoza şi expulzarea de materii străine din uter.

Pentru utilizarea corectă a compusilori hormonali,se fac următoarele referiri la practica de management: -folosirea doar a produsele înregistrate cu hormoni . -asigurarea dozei indicate de compusi hormonali care sunt inclusi in dieta. -urmarea instructiunilol indicate pe etichetă, -consultarea medicului veterinar care să dezvolte o strategie de scop, în utilizarea de compuşi hormonali. -elaborarea unei perioade de utilizare a produselor hormonale.

Antibioticele si deseurile farmaceutice necesita o atentie speciala.

Multe medicamente sunt utilizate în scopuri nutriţionale, profilactice şi curative la animale. Medicamentele cu scop curativ de natură reziduală, şi ar trebui, prin urmare, fi folosit cu înţelepciune.

De ex:Un animal ce a fost tratat în mod diferit decât recomandările de pe etichetă, de exemplu folosind doze mari, administrarea mai frecventa decât pe eticheta recomandă.

Foarte multe animale bolnave, animale cu mastită clinica, nu sunt în măsură să elimine antibioticu utilizat în tratamentul lor în timp ca si animalele sănătoase, astfel încât laptele lor ar putea necesita o analiză indelungata chiar dacă timpul de retractare a fost observat.

Pentru utilizarea corectă a antibioticelor este recomandata:

Folosirea antibioticelor recomandate de DSV, şi nu folosind combinaţii de medicamente care nu sunt aprobate.

Citiţi cu atenţie instrucţiunile şi eticheta de stocare.( Nu utilizaţi aceste produse off-caietul de sarcini.) Verificaţi data de expirare înainte de a aplica produs, verificaţi că pachetul nu are modificare si sunt aprobate pentru utilizare .

Dăunători Dăunătoriicei mai important prezenti în grajduri sunt rozătoarele, mustele, pasarile, animale sălbatice sau alte animale.

Este important de reţinut următoarele recomandări:

Elaborarea unui program de control al dăunătorilor pentru al stabili sfătuiti medicul veterinar. Prevenirea contaminarii furajelor cu materiile fecale ale acestor animale.

Vizualizati potenţial dăunători.

Elaborarea unui plan de supraveghere de rutină a clădirilor cu zone care să conducă la prezenta in perimetru de paraziţi.

Limitarea accesului a pasarilor la sala de muls, magazia de produse furajere si in zonele de depozitare material pentru aşternut.

Dejectiile reprezintă un risc marit de insalubritate în grajduri si sănătate animală. Păsările, de asemenea, pot transporta diferiti microbi producand boli specifice in grajd, indepartarea cuiburilor de pasari.

Aplicarea de măsuri adecvate pentru a controla insectele si mustele utilizand diferite dispositive electronice sau diferite recipiente colectoare cu substante bazate pe feromoni si clei.

Pentru a nu răspândi bacterii si virusii în timpul activitatii de hrănire a vacilor vacilor il indica numărul mare de muşte adulte in zonele cu salubritate saraca. . Pentru a rupe ciclul de viaţa al acestora in urma bunelor practici de management pentru controlul calitatii si igienei se mentin coridoarele curate, în principal in zonele unde sunt adunate muşte peste zi , constituind o zona de salubritate sensibila.

Mastita Mastitele la vacile pentru lapte sunt cele mai importante afecţiuni ale glandeimamare, cu implicaţii zooeconomice,datorită pierderilor în producţia de lapte, reformarea timpurie a animalelor bolnave, precum şi prin riscul care îl reprezintă laptele infectat pentru sănătatea publică. Deşi s-au înregistrat progrese importante în controlul şi terapia acestor afecţiuni, totuşi s-a constatat că rezultatele acestor afecţiuni sunt suboptimale, frecvenţa acestor mastite fiind în unele efective de animale la nivele superioare, ceea ce are o influenţă negativă asupra parametrilor de producţie şi implicit asupra indicilor economici în fermele de vaci cu lapte.În acest context, abordarea problemelor care privesc mastitele la vacile cu lapte este oportună, deoarece sunt necesare studii suplimentare care să cuprindă toate aspectele de etiopatogenie, diagnostic şi tratament în complexitatea fenomenelor implicate în optimizarea programelor de control şi terapia acestor afecţiuni. Mastita este, în general, un termen care se referă la inflamaţii ale glandei mamare, indiferent de cauza.

Modificările fizice şi biochimice ale laptelui mastitic.

Modificările fizice au pus în evidenţă modificări mai importante ale culorii, vâscozităţii, mirosului şi densităţii laptelui în cazul mastitei purulente.

Modificări biochimice ale laptelui mastitic. Pentru evaluarea efectului inflamaţiei glandei mamare asupra caracteristicilor fizico-chimice ale laptelui s-au raportat rezultatele obţinute la valorile standard ale parametrilor determinaţi (substanţa uscată totală a laptelui, valoarea proteinelor totale, cazeina, lactoza, valorile clorurilor din lapte, densitatea laptelui, pH-ul, numărul celulelor somatice din lapte). Există două tipuri de mastită, menţionam mastita clinica, care determină modificări în lapte, biberon sau animale. Mastită subclinica, de obicei, nu prezinta nici o modificare aparentă la animale sau lapte si pot fi identificate cu ajutorul testelor de celule somatice (SCC) şi de testare .

Testul mastita California (CMT)

Testul mastitei California (CMT) este un test rapid, precis, pentru a determina numarul de celule somatice (SCC) la o anumita vaca. Testul a fost conceput pentru

determinarea prezentei mastitei subclinice. O vaca cu mastita subclinica nu da un lapte care sa para anormal si nici nu prezinta semne clinice cum ar fi un uger dureros sau inflamat. Testul poate fi facut si pe laptele muls în galeata sau laptele din tanc, pentru determinarea numarului de celule somatice (SCC) al întregiicirezi.

Cum se realizeaza testul: (Vezi figurile 1-5.) O proba mica de lapte (aproximativ ½ lingurita) este prelevata de la fiecare sfârc într-o paleta de plastic care are 4 cupe putin adânci marcate A, B, C, si D. Se adauga o cantitate egala de reactiv în lapte. Paleta se roteste pentru a se amesteca continutul. În aproximativ 10 secunde cititi rezultatul în timp ce continuati sa amestecati paleta. Deoarece reactia dispare în 20 de secunde, rezultatele testului trebuie observate foarte repede.

Dar cel mai adesea este mastita subclinica. Este o infecţie a ugerului cu microbi care provin din ugerul altor animale infectate. Astfel microbii care cauzează mastita aflati în sala de muls la animalele infectate o transmit prin aparatele de muls,infectia de obicei fiind răspândita în timpul mulsului la animalele sanatoase. Microbii de mastita cauzeaza forme contagioase ce sunt adaptate să trăiască în uger ca : Streptococcus aureus, Mycoplasma, şi Corinebacterium. Ei pot supravieţui pentru mult timp perioade de timp într-un trimestru infectate. În multe cazuri, durata de viaţă a animalului este mai scurta datorita acestor afectiuni in exploatatie el devine aproape ineficient. Schimbările vizibile apar în lapte în timpul mastitei clinice, de la microbii de mediu, sunt rezultatul de apărare a acestor microbi. În multe cazuri, germenii de mediula mastita care cauzează infecţii sunt eliminate înainte ca laptele să prezinte anomalie. Microbii care cauzează mastită de mediu sunt E. coli, sp Klebsiella, Enterobacter., şi uberis Streptococcus, inclusiv alţii. Sursele de microbi care cauzează mastita de mediu cuprinde gunoi de grajd, lenjerie de pat,

alimente, praf şi murdărie, noroi, apa şi a echipamentelor.contaminate. Bune practici de management pentru prevenirea şi controlul mastitei contagioase şi de mediu ar fi punerea în aplicare a practicilor de salubritate înainte de muls si pentru a preveni răspândirea bacteriilor prin intermediul apei contaminate de curăţare şi prosoape. Utilizarea si clătirea ugerului înainte şi la sfârşitul in ordine cu produse aprobate DSV pentru a preveni răspândirea bacteriilor.

Pentru animalele infectate se recurge la o izolarea acestora intr-o camera speciala pentru tratament si orpirea raspandirii bolii. Izolatorul fiind utilizat ori de cate ori este nevoie pentru a trata un unimal afectat.

Bunele practici de igienă a personalului ce lucrează în acest domeniu:

-Regulile de igienă personală, în fiecare dintre zonele stabilite.

-Personalul trebuie să poarte haine de lucru adecvate .-Vizitatorii vor fi prevăzuti cu îmbrăcăminte de protecţie. -Nu se vor face necesitatile fiziologice decat in zonele special amenajate(Toalete) . -Spălarea mâinilor după folosirea toaletei ( aplicare unui jurnal de spălare a mâinilor în sala de muls). -Nu se mananca în zona de lucru decat folosirea a locului potrivit pentru o astfel de activitate. -Nu se arunca gunoi în sau în zonele din apropierea grajdului. Orice persoană care este bolnavă,sau suspectata ca suferă de o boală infecţioasă sau care are boli ce ar contamina probabil laptele , NU trebuie să participe la lucrările de muls sau alte activităţi în cadrul fermei.

Curs de formare în igiena mulsului

Igiena poate fi definita ca medicină preventivă . -Responsabilul pentru personalul ce mulge trebuie să cunoască sis a instruiasca în cele mai mici manipularea igienică de comandă. -Conducerea fermei va oferi personalului său un program de de instruire pentru muls, subliniind Punctele de Control Critice ale procesului de muls. -Realizarea unui program de orientare în fiecare dintre zonele de procesare (de punere, de manipulare, salubritate in sistemul de producţie), subliniind de siguranţă şi de control al calitatii.

-Elaborarea unui program special pentru a dezinfectarea mâinilor la aparatul de muls. Mâinile sunt un importante mijloace de a transmite microorganisme care provoacă mastita. Contaminarea se poate produce atunci când atingi cu mana cupa dezinfectata, sau atunci când atingeţi orice obiect contaminat.Implicaţiile zooeconomice ale mastitelor

Cercetările efectuate scot în evidenţă faptul că vacile cu mastită înregistrează scăderi diferite ale producţiei de lapte, care determină, în majoritatea cazurilor o curbă a lactaţiei anormală, cu efecte negative asupra producţiei totale de lapte astfel:

- în cazul mastitelor seroase producţia de lapte scade cu 85,2 litri pe total lactaţie;

- în cazul mastitelor catarale producţia de lapte scade cu 106,5 litri pe total lactaţie;

- la vacile cu mastită purulentă pierderile în producţia de lapte sunt cuprinse între 500 litri pe lactaţie(în cazul afectării unui singur cartier mamar, care se reface parţial după boală) şi 1500 litri pe lactaţie(în cazul fibrozării compartimentului mamar trecut prin boală);

-în cazul afectării glandei mamare urmată de fibrozarea in proportie de 3/4 sau4/4 din cartiere, pierderea este totală prin compromiterea lactaţiei şi reformarea femelei.

În ceea ce priveşte influenţa diferitelor forme de mastite clinice asupra unor indici de reproducţie (intervalul fătare-prima însămânţare, service-period-ul şi numărul de I.A. pe gestaţie) se constată următoarele aspecte:

- intervalul fătare-prima însămânţare a prezentat valori sensibil mai mari la vacile cu mastită seroasă (84 zile) decât la cele sănătoase (78 zile).

Ce este trasabilitatea?Capacitatea de a identifica sursa unui animal sau a produselor lor până în prezent în secvenţa de producţie după cum este necesar. Trasabilitatea este un termen nou apărut în 1996, care să răspundă cererilor de consumatorii care sunt puternic implicate în domeniul sănătăţii si care au avut loc în Europa in descoperirea impactului ESB (encefalopatia Spongiforme bovine) din diferite ţări.Trasabilitatea este de mare importanţă in protecţia sănătatii consumatorilor şi pentru a îmbunătăti monitorizarea si transparenta mişcărilor animalelor şi a produselor lor şi de prelucrare a produselor pentru vânzare către public.Trasabilitatea este o consecinţă a schimbărilor în gusturile consumatorilor. În(UE)Uniunea Europeană obiectivul principal este de Siguranta Alimentara.

Cel mai important factori non-economic este:LAPTELE- Acest produs este identificabil de la sursa.- Ce este sigur în materie de sănătate (nu apar boli).- Ce este sanatos pentru dieta (nivel de grăsime, vitamine, proteine, etc) ..- Ce este adecvat în ceea ce priveşte confortul şi simplitate de utilizare şi pregătirea pentru gospodina.- Calitatea unui certificat de produs.Un produs de incredere pentru consumator trebuie să fie certificat şi sigilat, sigiliul trebuie să fie prezent pe eticheta de vânzare a produselor.

Pentru consumator reprezinta, în termeni de calitate ca produsul este:- Descris în mod explicit.- Verificat sistematic.- Sub rezerva unor sancţiuni pentru cei care nu respectă ,cu specificatia (protecţia consumatorului).Principalele obiective de trasabilitate- Siguranţa alimentară.- Certificarea proceselor de producţie in lant.Obiective secundare de trasabilitate- Controale fiscale.- Training de baze de date.- Înlocuirea de branduri.- Ameliorare genetică.Trasabilitatea are patru principale puncte care ar trebui sa se ia în considerare :- Animale.- Locaţie.- Managementul- Procese de transformare (care sa întâlnit la materii prime).Trasabilitatea implică nu numai monitorizarea laptelui, ci de la hrana de manipulare la animale si producţia de lapte.(Situatia laptelui din Mexic)Trasabilitatea permite consumatorilor să ştie cine, cum, când şi în cazul în care laptele este produscare vor fi consumat sa stie informatii despre producator: adresa de contact, mail, e-mailLegislatia ce vine in ajutorul de sustinere a laptelui pe piata

ORDONANTA nr. 14 din 29 ianuarie 2010 privind masuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producatorilor agricoli, începând cu anul 2010HG 1627 din 10 decembrie 2008HG 100 din 18 februarie 2009Ordinul 445/4 iulie 2008, pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si functionarea Sistemului Informational pentru Piata Produselor Agricole si Alimentare si a metodologiilor de colectare, prelucrare, interpretare si difuzare a datelor statistice.Ordinul 468/2006 pentru aprobarea formularului-tip al cererilor, precum si a procedurii de acordare a cotelor si inscriere in Registrul cotelorHG 924, 925, 954, 955/2002 transpun prevederile din EU 178/2002 ce contine principiile si cerintele generale cu privire la produsele alimentare, infiinteaza Autoritarea Europeana pentru Siguranta Alimentara si prezinta procedurile cu privire la siguranta alimentaraHG 48/2005 privind organizarea pietei laptelui de vaca, aprobata cu modificari si completari prin Legea 72/2006.Ordinul 1388/2005 privind stabilirea Conditiilor de aprobare a cumparatorilor de lapte de vaca si a formularului de cerere pentru aprobarea si înscrierea acestora în Registrul

cumparatorilorHotararea 852-2006 privind aprobarea Metodologiei de acordare a cotei individuale de lapte, precum si a modului de alocare si reconstituire a rezervei nationale de lapteOrdinul 389/2002 transpune prevederile Directivei Consiliului 92/46/EEC. Ordinul 1106/2003 (MAPDR) include trei etape pentru atingerea criteriilor impuse.HG 1853/12.2005 modificata prin HG 258/02.2006 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii, în anul 2006, producatorilor agricoli din sectorul animalier si din sectorul piscicol HG 1557/2002 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitãtii produselor agroalimentare, completata prin HG 2206/2004. HG 108/2006 modifica HG 1557/2002.Cadrul legal pentru constituirea Consiliului laptelui este dat de Ordonanta de Guvern 45/4.08.2005 si Legea 307/2005.O lista completa si actualizata cu actele normative referitoare la Agricultura pe www.maap.roRegulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman???

Directivei Consiliului UE 85/374/ECC, Directivei 34/1999/EC şi Legii nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor.

Alte acte legislative de interes pentru această temă sunt: Legea 608/2001 privind Evaluarea conformităţii produselor; HG 71/2002 privind Proceduri de evaluare a conformităţii produselor; Legea 246/2004 privind acreditarea laboratoarelor.

Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005 de stabilire a cerințelor privind igiena furajelor

PROIECT

Metode de inbunatatire HACCP a fermelor de vaci cu model clasic de colectare si predare a laptelui spre unitatile de procesare lapte

Introducere

Prezenta lucrare va face referire la cateva unitati cu vaci de lapte ,unde colectarea laptelui inca este la nivel clasic ,prezinta efective mari de animale cuprinse intre 100 si 300 de capete vaci in lactatie.Datorita unui managment inca de nivel slab fiecare unitate prezinta multe disfunctionalitati in ceea ce priveste activitatea si calitatea laptelui care poate fii inbunatatita cu un minim de investitie financiara si o instruireadecvata de catre cei avizati din conducere personalului din ferme care ar trebui sa prezinte interes si responsabilitate pentru fiecare activitate depusa in timpul desfasurarii programului .Penru a avea o activitate cu rezultate satisfacatoare este necesar de mentionat ca la locul de munca sa fie respectat intr-un amanunt igiena in PUNCTELE CRITICE de CONTROL (PCC)cu risc marit.

Evaluarea si concluziile care se prezinta sunt efectuate in doua unitati diferite unde rasa de vaci este rasa Holstain si in o alta unitate unde rasade vaci este Baltata Romaneasca cu infuzie de rasa de carne,amandoua unitati fiind situate in judetul Mures in zone diferite insa la aceeasi altitudine geografica cu o componenta floristica asemanatoare insa cu regimuri de nutritie diferite in functie de cerintele rasei.

Lucrarea de fata aduce in plan pe fond legislativ aspecte din regulamentul CE 853/2004 a Parlamentului European, aspecte ce ar trebui respectate pentru a obtine un lapte de calitate superioara conform standardelor impuse de CE in toate unitatile de profil si ceea ce trebuie aplicat in aceste unitati cu deficiente de administrare si instrure a personalului.

Cerinte care fac referire la calitatea laptelui din urmatorul regulament:

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală

Prezentul regulament ar trebui să definească, până la adoptarea unor noi cerinţe privind introducerea laptelui crud pe piaţă, criteriile care se aplică acestuia. Aceste criterii ar trebui să aibă forma unor valori de declanşare: în cazul depăşirii acestor valori, operatorii din sectorul alimentar trebuie să ia măsuri de corectare şi să informeze autoritatea competentă despre aceasta.

In anumite circumstanţe, laptele crud care nu respectă toate criteriile poate fi utilizat fără riscuri în scopul consumului uman în cazul în care au fost luate măsuri adecvate.

Criteriul pentru laptele crud utilizat pentru produsele lactate trebuie să fie de trei ori mai exigent decât pentru laptele crud obţinut în ferme. Criteriul care se aplică laptelui crud utilizat pentru produsele lactate prelucrate este o valoare absolută, si este o medie în cazul laptelui crud obţinut în ferme. Respectarea cerinţelor de temperatură prevăzute de l regulament nu împiedică dezvoltarea bacteriilor în timpul transportului şi depozitării.

LAPTE CRUD − PRODUCŢIA PRIMARĂ

Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar care produc sau, după caz, colectează lapte crud să asigure respectarea cerinţelor prevăzute de acest capitol.

CERINŢE DE SĂNĂTATE ANIMALĂ CARE SE APLICĂ PRODUCŢIEI DE LAPTE CRUD

1. Este necesar ca laptele crud să provină de la animale :

-Care nu prezintă nici un simptom de boală contagioasă care poate fi transmisă omului prin lapte;

-In bună stare de sănătate şi care nu prezintă nici un semn de boală care ar putea duce la contaminarea laptelui şi, în special, care nu suferă de o infecţie a aparatului genital însoţită de scurgeri, de enterită cu diaree şi febră sau de o inflamaţie vizibilă a ugerului;

-Care nu prezintă nici o rană a ugerului care ar putea altera laptele;

-Cărora nu li s-au administrat substanţe sau produse neautorizate sau animale care nu au făcut obiectul unui tratament ilegal în temeiul Directivei 96/23/CE; iar în cazul administrării unor produse sau substanţe autorizate, a fost respectată perioada de aşteptare prescrisă pentru aceste produse sau substanţe.

2. În ceea ce priveşte în special bruceloza, este necesar ca laptele crud să provină :

-de la vaci sau bivoliţe care aparţin unui efectiv care, în sensul Directivei 64/432/CEE, este oficial indemnă de tuberculoză ;(i)

-de la oi sau de la capre care aparţin unei exploataţii oficial indemne sau indemne de bruceloză în sensul Directivei 91/68/CEE1 ; (ii)

-de la femele din alte specii care aparţin, pentru speciile sensibile la bruceloză, unui efectiv controlate regulat pentru această maladie în cadrul unui plan de supraveghere aprobat de autoritatea competentă ;(iii)

3.În ceea ce priveşte tuberculoza, laptele crud trebuie să provină:

-de la vaci sau bivoliţe care aparţin unui efectiv care, în sensul Directivei 64/432/CEE, este oficial indemnă de tuberculoză;(i)

-de la femele din alte specii care aparţin, unui efectiv controlate regulat pentru această maladie în cadrul unui plan de supraveghere aprobat de autoritatea competentă. (ii)

În cazul în care sunt ţinute capre împreună cu vaci, este necesar ca aceste capre să fie controlate şi să fie supuse unor teste de tuberculoză.

Cu toate acestea, laptele crud care provine de la animale care nu respectă cerinţele de la punctul (2) poate fi utilizat cu autorizaţia autorităţii competente: In cazul vacilor sau bivoliţelor care nu prezintă o reacţie pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a brucelozei şi nici un simptom al acestor boli după ce au fost supuse unui tratament termic astfel încât să prezinte o reacţie negativă la testul de fosfatază.

In cazul oilor sau caprelor care nu prezintă o reacţie pozitivă la testele de depistare a brucelozei sau care au fost vaccinate împotriva brucelozei în cadrul unui program de eradicare aprobat şi care nu prezintă nici unui program de eradicare aprobat şi care nu prezintă nici un simptom al acestei boli:

-fie pentru fabricarea brânzeturilor cu o durată de maturare de cel puţin două luni; (i)

-fie după ce au fost supuse unui tratament termic astfel încât să prezinte o reacţie negativă la testul de fosfatază; (ii)

In cazul femelelor din alte specii care nu prezintă o reacţie pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a brucelozei şi nici un simptom al acestor boli, dar care aparţin unui efectiv în care a fost detectată bruceloza sau tuberculoza în urma controalelor menţionate la punctul 2 litera (a) punctul (iii) sau punctul 2 litera (b) punctul (ii) în cazul în care sunt supuse unui tratament care să asigure siguranţa acestuia.1

4.Laptele crud care nu respectă cerinţele de la punctele (1)−(3) − şi prezintă individual o reacţie pozitivă la testele profilactice privind tuberculoza sau bruceloza prevăzute de Directiva 64/432/CEE şi de Directiva 91/68/CEE − nu trebuie să fie utilizat pentru consumul uman.

5.Este necesar să fie asigurată eficient izolarea animalelor purtătoare sau suspecte de a fi purtătoare ale uneia din bolile menţionate la punctul (1) sau (2) în scopul evitării oricărui efect nefast asupra laptelui altor animale.

IGIENA ÎN EXPLOATAŢIILE DE PRODUCŢIE A LAPTELUI

Cerinte pentru spatii si echipamente

Instalaţiile de muls şi spaţiile în care este depozitat, manipulat sau răcit laptele să fie situate şi să fie construite astfel încât să limiteze riscurile de contaminare a laptelui.

Este necesar ca spaţiile destinate depozitării laptelui să fie protejate de vermină şi bine separate de spaţiile unde sunt adăpostite animalele, să dispună de un echipament de refrigerare corespunzător.

Suprafaţa echipamentelor care intră în contact cu laptele (ustensile, recipiente, cisterne etc. utilizate la muls, la colectare şi la transport) să fie uşor de curăţat , dezinfectat şi bine întretinut. Aceasta impune utilizarea unor materiale netede, lavabile şi netoxice.

După utilizare, aceste suprafeţe trebuie să fie curăţate şi, dacă este necesar, dezinfectate. După fiecare transport sau fiecare serie de transporturi atunci când intervalul dintre descărcare şi încărcarea următoare este foarte scurt, dar în toate cazurile cel puţin o dată pe zi , este necesar ca recipientele şi cisternele utilizate pentru transportul laptelui crud să fie curăţate şi dezinfectate în mod corespunzător înainte de a fi reutilizate.

Igiena în timpul mulsului, colectării şi transportului

Este necesar ca mulsul să fie efectuat în condiţii de igienă.

Este în special necesar:

-ca, înainte de a începe mulsul, ugerul şi părţile adiacente să fie curate;

-ca laptele de la fiecare animal să fie controlat de către persoana care răspunde de muls sau cu ajutorul unei metode care permite obţinerea unor rezultate similare, în vederea detectării unor caracteristici organoleptice sau fizico-chimice anormale şi ca laptele care prezintă astfel de caracteristici să nu fie utilizat pentru consumul uman;

- laptele ce provine de la animale cu semnele clinice ale unei boli care poate afecta mamela să nu fie utilizat pentru consumul uman în cazul în care nu este în conformitate cu indicaţiile unui medic veterinar;

-să fie identificate animalele supuse unui tratament în urma căruia există riscul ca reziduuri de medicamente să treacă în lapte şi laptele care provine de la aceste animale

înainte de încheierea perioadei de aşteptare prescrise să nu fie utilizat pentru consumul uman;

- ca tratamentele prin imersiune sau prin pulverizare ale ugerelor să nu fie utilizate decât după ce au fost utilizate sau înregistrate.

Imediat după muls laptele să fie plasat într-un spaţiu curat proiectat şi echipat astfel încât să se evite orice contaminare. Acesta trebuie de îndată adus la o temperatură care să nu fie mai mare de 8oC atunci când este colectat în fiecare zi şi 6oC atunci când colectarea nu este efectuată în fiecare zi.

În timpul transportului este necesar ca răcirea să fie menţinută iar la sosirea în unitatea de destinaţie temperatura laptelui nu trebuie să fie mai mare de 10oC.

Igiena personalului

Este necesar ca persoanele care efectuează mulsul şi/sau manipulează lapte crud să poarte haine curate şi adaptate.Este necesar ca persoanele care efectuează mulsul să respecte un nivel ridicat de igienă personală. Este necesar ca în apropierea spaţiilor de muls să fie amplasate instalaţii adaptate care să permită persoanelor care efectuează mulsul şi manipulează laptele crud să se spele pe mâini şi pe braţe.

CRITERII OBLIGATORII LAPTELUI CRUD

Controlul trebuie efectuat pe un număr reprezentativ de eşantioane de lapte crud colectat de la exploataţii de producţie a laptelui şi prelevate prin eşantionare aleatoare, în conformitate cu alineatele (3) şi (4).

Controalele pot fi efectuate:

-de către operatorul din sectorul alimentar care produce laptele,

-de către operatorul din sectorul alimentar care colectează sau prelucrează laptele,

-de către un grup de operatori din sectorul alimentar sau

-în cadrul unui program de control naţional sau regional .

Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar să pună în aplicare proceduri pentru ca laptele crud să întrunească următoarele criterii:

(i)pentru laptele crud de vacă:

Conţinutul de germeni la 30oC (pe ml) ≤ 100 000 (*)

Conţinutul de celule somatice (pe ml) ≤ 400 000 (**)

(ii)pentru laptele crud de la alte specii

Conţinutul de germeni la 30oC (pe ml) ≤ 1 500 000 (*)

-Cu toate acestea, în cazul în care laptele crud care provine de la alte specii decât vacile este destinat fabricării de produse fabricate cu lapte crud printr-un procedeu care nu

implică nici un tratament termic, este necesar ca operatorii din sectorul alimentar să facă tot ce este necesar pentru ca laptele crud să întrunească următoarele criterii:

Conţinutul de germeni la 30oC (pe ml) ≤ 500 000 (*)

Operatorii din sectorul alimentar să pună în aplicare proceduri pentru evitarea introducerii pe piaţă a laptelui crud: -al cărui conţinut de reziduuri de antibiotice depăşeşte nivelul autorizat pentru una din substanţele prevăzute de anexele I şi III la Regulamentul (CEE) nr. 2377/902 ;

-în cazul în care totalul combinat de reziduuri ale tuturor substanţelor antibiotice depăşeşte o valoare maximă autorizată.

În cazul în care laptele crud nu respectă dispoziţiile din alineatele (3) sau (4), este necesar ca operatorii din sectorul alimentar să informeze autoritatea competentă şi să ia măsuri pentru remedierea situaţiei

CERINŢE PRIVIND PRODUSELE LACTATE

TEMPERATURA

Operatorii din sectorul alimentar trebuie sa se asigure ca laptele, la sosirea în unitatea de prelucrare, este răcit rapid la o temperatură care nu este mai mare de 6oC şi este menţinut la această temperatură până la prelucrare.

Operatorii din sectorul alimentar pot păstra laptele la o temperatură mai mare:

-în cazul în care prelucrarea începe după muls sau în patru ore după sosirea laptelui în unitatea de prelucrare;

-în cazul în care autoritatea competentă autorizează o temperatură mai mare din motive tehnologice legate de producerea anumitor produse lactate.

CERINŢE PRIVIND TRATAMENTUL TERMIC

Atunci când laptele crud sau produsele lactate fac obiectul unui tratament termic, operatorii din sectorul alimentar trebuie să asigure respectarea cerințelor prevăzute la anexa II capitolul XI din Regulamentul (CE) nr. 852/2004. Atunci când au recurs la următoarele procedee, aceștia se asigură că procedeele se desfășoară în conformitate cu specificațiile enunțate:

Pasteurizarea se realizează printr-un tratament care implică:

(i)o temperatură ridicată în timpul unei perioade scurte (cel puțin 72 °C timp de 15 secunde);

(ii) o temperatură moderată în timpul unei perioade lungi (cel puțin 63 °C timp de 30 de minute) sau

2

(iii) orice altă combinație timp-temperatură care permitE să se obțină un efect echivalent,

astfel încât produsele dau, după caz, un rezultat negativ la testul de fosfatază alcalină imediat după ce au suferit un asemenea tratament

Tratamentul :Temperatură ultraînaltă (UHT) se realizează printr-un tratament:

(i) - necesită un flux termic continuu și o temperatură ridicată pentru o perioadă scurtă (cel puțin 135 °C pe o perioada scurta) pentru a elimina orice microorganism sau spor viabil, capabil să se dezvolte în produsul tratat în cazul în care este menținut într-un recipient închis aseptic la temperatura mediului ambiant

(ii) asigură stabilitatea microbiologică a produselor după o perioadă de incubație de 15 zile la 30 °C sau 7 zile la 55 °C într-un recipient închis sau după punerea în aplicare a oricărei alte metode care demonstrează că s-a aplicat tratamentul termic corespunzător

CRITERII APLICATE LAPTELUI DE VACĂ CRUD

Este obligatoriu ca operatorii care produc produse lactate să aplice procedurile pentru a asigura că, imediat înainte de prelucrare:

-laptele de vacă crud utilizat pentru prepararea produselor lactate are conţinutul de germeni mai mic de 300 000 pe ml la o temperatură de 30oC; şi

-laptele de vacă prelucrat folosit pentru prepararea produselor lactate are conţinutul de germeni mai mic de 100 000 pe ml la o temperatură de 30oC.

În cazul în care laptele crud nu întruneşte criteriile stabilite la punctul (1), operatorii să informeze autoritatea competentă şi să ia măsuri pentru a remedia situaţia.

ÎMPACHETARE ŞI AMBALARE

Inchiderea ambalajelor destinate consumatorului să fie efectuată în unitatea unde a avut loc ultimul tratament termic al produselor lactate care se prezintă în formă lichidă, de îndată după umplere, cu ajutorul unor dispozitive de închidere care previne contaminarea. Sistemul de închidere trebuie să fie proiectat astfel încât după deschidere să rămână vizibil şi uşor de controlat faptul că ambalajul a fost deschis.

ETICHETAREA

Pe lângă cerinţele prevăzute de Directiva 2000/13/CE, cu excepţia cazurilor menţionate la articolul 13, alineatele (4) şi (5) din această directivă, etichetarea trebuie să indice în mod clar:

-în cazul laptelui crud destinat consumului uman ca atare, termenii „lapte crud”;

-în cazul produselor din lapte crud, la care procesul de producţie nu comportă nici tratament termic nici tratament fizic sau chimic, termenii „cu lapte crud”.

Cerinţele de la punctul (1) se aplică produselor destinate comerţului cu amănuntul. Termenul „etichetaj” include orice ambalaj, document, plăcuţă, etichetă, inel sau banderolă care însoţesc sau se referă la aceste produse.

MARCAJUL DE IDENTIFICARE

(1)marca de identificare poate conţine o trimitere la locul de origine pe înveliş sau pe ambalaj unde este indicat numărul autorizaţiei unităţii, în loc să indice numărul autorizaţiei unităţii;

(2)în cazul sticlelor reutilizabile, marca de identificare poate indica numai codul ţării de expediere şi numărul autorizaţiei unităţii.

Menţionarea ţării de origine se face prin sintagma: „fabricat în” (sau „made in”).

Conditiile speciale pentru apa folosita în industria ali mentara

În timpul procesarii alimentelor apa vine în contact cu materiile prime sau reprezinta o materie prima de baza. Aceasta impune necesitatea ca apa utilizata în industria alimentara sa corespunda standardului de calitate pentru apa potabila.În fiecare sector al industriei alimentare exista reglementari specifice referitoare la calitatea apei întrebuintate. Daca apa necesara procesarii alimentelor nu provine de la uzinele de apa, care asigura potabilitatea, ci este asigurata din surse subterane sau de suprafata proprii, se impune verificarea ei din punct de vedere sanitar si tratarea înainte de utilizare.

Apa pentru industria de prelucrare a laptelui

În industria de prelucrare a laptelui, apa este utilizata în:

-   procesele tehnologice de obtinere a laptelui de consum, a produselor lactate si a brânzeturilor, la prepararea solutiilor de clorura de sodiu necesara obtinerii brânzeturilor; la prepararea siropurilor de zahar; la spalarea untului; la spalarea brânzeturilor supuse maturarii; la încalzire, pasteurizare, sterilizare, racire etc.;

-          igienizarea ambalajelor, utilajelor si spatiilor de fabricatie;

-          scopuri sanitare.

În procesarea laptelui pasteurizat, a untului, brânzei si a produselor lactate se utilizeaza numai apa curata, inodora si incolora, cu duritatea maxima de 15º germane si cât mai pura din punct de vedere microbiologic. Apa nu trebuie sa contina bacterii feruginoase, sulfito-oxidante, sulfito-reducatoare sau produsi ai activitatii acestora, care se depun pe peretii utilajelor de unde pot trece în produse, producând deprecierea acestora. De asemenea apa folosita în procesarea laptelui nu trebuie sa contina spori de mucegai si bacterii fluorescente, care produc modificari ale gustului si mirosului si pete verzi-galbui ca urmare a dezvoltarii coloniilor.

Deoarece sarurile de mangan produc gust amar untului, apa folosita pentru spalarea acestuia nu trebuie sa depaseasca 40mg mangan/l.

Fierul si magneziul confera produselor gust metalic si favorizeaza procesul de râncezire al grasimilor, modificându-le calitatea. Limita maxima admisa, a acestora, este sub 0,05mg/l.

Necesarul de apa în industria de prelucrare a laptelui este de 4-9 m3/tona lapte.

Indicatorii de calitate ai apei folosite în industria alimentara sunt prezentati în tabelul 12.

Indicatorii de calitate ai apei folosite în procesarea laptelui

Indicatori Valoare Indicatori Valoare

Reziduu fix, mg/l 500-600 Nitrati, mg/l <15

Oxid de calciu, mg/l 200 Nitriti, mg/l 0

Oxid de magneziu, mg/l Urme Alcalinitate, mg/l 4,5-5,5

Fe2O3 + Al2O3, mg/l <0,5 Oxigen, mg/l 2,5

Cloruri, mg/l 30 Amoniu, mg/l Urme

Sulfati, mg/l 120 Duritate, ºgermane <15

Apa pentru stingerea incendiilor

La proiectarea si construirea fabricilor de procesare a produselor alimentare se are în vedere si asigurarea cantitatilor de apa necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor. În general, apa folosita în acest scop provine din sistemul de furnizare al apei. Exista însa si posibilitatea amplasarii în statiile de pompare a unor pompe speciale care functioneaza la presiuni ridicate.

Metode de inbunatatire HACCP a fermelor de vaci observate

Ferma nr 1

Rasele de lapte precum Holstein nu se preteaza a fi crescute in stabulatie legata cu asternut de rumegus si pe pardoseala de gratar pentru membrele posterioare.Datorita lipsei de miscare au o serie de afectiuni podalede diferite tipuri spre exemplu abcesele care pot influenta in timp productia si calitatea laptelui precum si reproductia acestora.Mamitele care au o frecventa mai scazuta insa existente si supuse tratamentului execeptie facand cateva exemplare cu o recidiva a mamitei.Animalele s-au izolat pe capatul grajdului nu in Infiemerie,pentru a impedica extinderea bolii si la alte exemplare.

Problemele ce le intampina sunt la partea de muls a laptelui unde acesta este colectat in bidoane si transportat la sala tancului,curatarea mameloanelor se face manual la galeata ,insa cu un minim de igiena .Strecurarea laptelui se face cu ajutorul unor panze printr-o palnie. Zona de depozitare si de curatere a bidoabnelor prezinta o un risc din cauza ca nu este izolata de restul spatiului de circulatie din sala tancului de lapte.

Cosmetizarea Ongloanelor sunt problema ce le intampina vacile si sunt cele legate de cresterea excesiva a ongloanelor ce se datoreaza pardoselii si a surplusului nutritional de proteina , a umiditatii si a greutatii excessive.

Corectarea ongloanelor duce la cresterea productiei de lapte cu un litru pe zi

Altele sunt legate de partea de reproductie unde intalnim retentiile placentare si prolapsul uterin,cateva exceptii de cazuri cu corpi straini (sarme,sticla sau cuie)ce provin de la balotii de fan.

Un exemplu bun este furajarea mecanizata care se poate face rapid fara timp de asteptare indelungat pe perioada de dinaintea mulsului.De asemena un personal disciplinat pe sectorul muls care realizaeaza necesitatea curateniei in grajd , pe patul de odihna , in iesle ,in adapatori si pe aleea de furajare

Exemple negative:

Vestiarele nu sunt intretinute corespunzator – lipsa curateniei ,a dulapurilor .

Dejectiile sunt deversate pe un teren alaturat fermei .

Mentinerea vacilor pe stabulatie legata subdimensionata si pat prevazut cu gratar de scurgere

Multitudinea de afectiuni podale

FERMA Nr.2

Se prezinta cu un efectiv de Baltata Romaneasca cu infuzie din rasa de carne,acestea fiind in numar de 95 de capete in lactatie ,matca, care sunt in stabulatie legata pe timp de iarna iar vara sunt scoase la pasune in timpul zilei , mulsul se face pe grajd.

Introducere

1-Instuirea personalului

2-Igiena si sanatatea personalului

3-Curatenia, dezinsectia si combaterea rozatoarelor

5-Starea de igiena si facilitate pentru spalarea si dezinfectia spatiilor si echipamentelor folosite pentru coletarea si stocarea laptelui

6-Transportul si depozitarea

7-Adapostirea animalelor

8- Sanatatea bunastarea animalelor si mulsul

9-CONCLUZII

Instruirea personalului

Asemeni ca si in orice domeniu este necesara instruirea personaluilui cu privire la munca ce o va depune in sectorul in care isi va desfasura activitatea.este necesara pe langa instruirea legat de responsabilitati sa fie instruit in mentinerea igienei personale si a locului de munca ,sa ii fie predata o fisa a postului cu riscurile pe care le intampina si o fisa cu privire la situatiile de urgenta in caz de incendii si dezastre natural.

Aspectele ce le-am intalnit in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Igiena si sanatatea personalului

Un punct important in instruirea personalului privind igienena la sectorul de muls ,unde mainile trebuie sa fie spalate si curate la fel si apa care este folosita la spalarea ugerului trebuie sa fie schimbata cat mai des posibil si curate.

Curatenia la locul de munca este un punct necesar pentru a preveni toate problemele legate de patologie si de calitatea produsului finit.O importanta deosebita o prezinta si igiena corporala ce trebuie mentinuta constant la fel ca si sanatatea fiecarui individ la locul sau de munca mai ales in sectorul muls .In cadrul unitatii nici unul dintre angajati nu poate fi apt pentru munca daca prezinta boli contagioase .Este necesar ca periodic sa se faca un set de analize specific conform fisei postului.

Aspectele ce le-am intalnit in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Curatenia , dezinsectia si combaterea rozatoarelor

Indiferent de sectorul in care isi desfasoara activitatea angajatul trebuie sa mentina curatenia .O atentie speciala se acorda zonei de grajd si zonei de muls.Pentru cazul de fata mulsul este in grajd iar pentru acesta curatenia este necesara .Mentinand curatenia se evita pe cat posibil in perioada de vara prezenta insectelor cu caracter parazitar asupra animalului in special mustele.Pentru acest lucruu se folosesc diferite substante pe baza de hormoni la intrarile principale in grajd, ferestre si la sala de muls , la fel si pe animal se poate aplica substante neinvazive toxicologic pentru a indeparta disconfortul produs de acestea si amentine la distanta partea de parazitologie si patologie produsa de aceste insect .Animalelor din ferma pe timp de vara li se aplica o deparazitare completa in caz ca acestea ies peste zi pe pajiste la pascut.

O importanta deosebita trebuie sa se aiba in vedere si asupra rozatoarelor: sobolani si soareci.Avestia fiind un important mijloc de transmitere a numeroaselor parazitoze interne destul de periculoase la animalele de ferma si la om.Combaterea se face periodic cu firme specializate in acest domeniu fara a periclita sanatatea animalelor din ferma si a omului.

Aspectele ce le-am intalnit in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Starea de igiena si facilitate pentru spalarea si dezinfectia spatiilor si echipamentelor folosite pentru colectarea si stocarea laptelui

Starea de igiena generala a spatiilor folosite pentru colectarea laptelui trebuie sa fie curate , igenizate prin dezinfectia peretilor si o curatare a pardoselii cu substante specifice.

Materialele si echipamentele utilizare in colectarea si stocarea laptelui trebuie sa fie amplasate corect si usor de schimbat atunci cand este necesar, rezistente la coroziune,usor de igienizat,care sa nu transfere laptelui substante care sa puna in pericol sanatatea publica si nu afecteaza caracterele organoleptice ale laptelui.Este necesar o monitorizare a procedurilor de manipulare a substantelor chimice toxice.

Sunt necesare spatii amenajate unde sa se depoziteze detergentii speciali folositi in igenizarea spatiilor si echipamentelor pentru stocarea separata si racirea laptelui pana la livrare,a ustensilelor folosite in curatenie si a echipamentului de protectie al personalului.

Important este existent unei surse de apa adecvata de apa potabila ,calda,rece si s a fie present un bulletin de analiza periodic pentru a verifica calitatea apei.Apa reziduala sa fie evacuata de pe amplasament conform legislatiei mediului.

Existenta unor sali pentru servirea mesei in pause, sa fie mentinute intr-o stare de igiena corespunzatoare si bine amplasate ,la fel si toaletele sa fie in numar suficient si pastrate in mod corespunzator si igenizate .

Aspectele ce le-am intalnit in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Transportul si depozitarea

Criteriile privind curatenia si temperatura de depozitare a laptelui sunt consemnate,arhivate si respectati parametrii optimi de temperatura.Toate aceste lucruri se mentin la zi pentru a observa limitele critice ce pot aparea intr-o unitate.Periodic se face o evaluare a calitatii laptelui pentru depistarea laptelui neconform la parametrii NTG/ml NCS/ml.Respectarea interdictie I la colectarea si livrarea laptelui mastitic sau aflat sub tratament cu antibiotic catre unitatile de procesare. Preluarea laptelui trebuie facuta dupa ce porba de lapte s-a prelevat din tanc pentru a nu aparea suspiciuni privind calitatea acestuia.De mentionat starea de sanatate a soferului cat si a celui ce preda laptele trebuie sa fie conform buletinului de analize la zii la fel si la animalele din ferma.( sa fie indeme de tuberculoza ,bruceloza sau alte forme ).

Aspectele ce le-am intalnit in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Concluzie- datorita nerespectarii regulilor normale si a managementului defectuos a celui ce administreaza ferma si a conducerii in general aceste unitati sunt deficitare din toate punctele de vedere.Revizuirea facuta in unitate asupra disciplinei ,instructajului si calificarii oamenilor angajati face ca treptat o mare parte din aceste aspect negative sa dispara si sa revina pe partea de profit cu unele inbunatatiri minime de respectare a igenei, orelor de munca si cooperarii colective a angajatilor in ceea ce privesc unele activitati de urgent,cat si a interesului acestora fata de cerintele din fisa postului a fiecaruia.

Aspectele ce le-am intalnit in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Adapostirea animalelor

Strictul necesar pentru adapostirea animalelor trebuie sa existe indiferent de sezon,: o zona de odihna , o zona de furajare si una de adapare.Pentru grajdurile model clasic important este mentinerea curateniei generale in interior si in afara grajdului,preventia aplicata asupra insectelor si rozatoarelor si pentu incendii. Furajarea sa fie la orele stabilite in program sa fie de buna calitate si dupa o ratie furajera stabilita de catre o persoana competent ,pelanga acestea administrarea de vitamine si premixuri in ratiile furajere . Adaparea sa fie facuta ori decate ori este nevoie cu apa proaspata si in adapatori curate si igenizate periodic.

Pentru animalele scoase la pasune este obligatoriu sa existe umbrare amenajate si loc de adapat care este verificat periodic pentru a indeparta suspiciunile de sursa de apa cu impuritati biologice.Toate lucrurile acestea se fac pentru zilele calduroase de vara sau pentru perioadele ploioase .La fel trebuiesa fie si cu padocurile din ferma care trebuie sa fie dotate cu umbrare si adapatoare cu apa continua si curatita de impuritati.

Este necesar de a se impune si aplica un minim de masuri pentru a indeparta toate suspiciunile unor afectiuni digestive sau de alta natura si de a nu afecta calitatea laptelui .

Aspectele ce le-am intalnit in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Sanatatea bunastarea animalelor si mulsul

Pentru bunastarea animalelor si sanatatea lor este necesara mentinerea unui registru la zii privitor la starea lor de sanatate si a tratamentelor aplicate si clasa de medicatie utilizata sub strica supraveghere a medicului de ferma de asemenea fiecare animal sa prezinte buletine individuale privitor la starea de sanatate .Este necesar ca fiecare ferma sa aiba un izolator sau un locatie unde animalele bolnave sa fie mutate si tinute sub observatie pe durata tratamentului aplicat.

In caz ca aceste locuri de izolat animalul se poate utilizea reventiv o zona a grajdului pe un capat unde sunt puse aceste animale aflate sub tratament.

Aspectele ce le-am intalnit in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Concluzie:

Un aspect alarmant ce unii sefi de unitate nu il iau in considerare este gravitatea afectiunilor mamare in special a mastitelor, si lipsa de interes de a instruii angajatii de la sectorul muls cum sa previna raspandirea bolii si de aplicare a tratamentelor.

Un lucru ce nu il aprob este ca unii dintre angajati au muls unele vaci cu afectiuni de mamita cu aparatele peste laptele ce a fost muls de la celelalte animale si predate la tancul de lapte si nu au anuntat nici unul dintre cei competenti in aplicarea de tratament . La fel si apa din galeti nu era schimbata fiind utilizata si la vacile bolnave fara nici o tretinere.O alta problema ce am intalnit-o a fost ca tot cu acele aparate se mulgeau toate vacile cu mastita fara a se evita sfertul afectat,dar nici golirea totatla a sfertului afectat . Curatirea aparatelor de muls era superficial facuta de catre angajati odata sau de doua ori pe saptamana . Pe langa toate aceste probleme de organizare era lipsa paharelor de control pentru depistarea problemelor mamare, indiferenta mulgatorilor legata de igiena sferturilor si a mainilor ca sa fie spalate si curate la locul de muls.!!!

Lipsa toaletei si a unei zone de vestiar si mese de utilizat de catre personal. Toate aceste greseli se datoreaza unui management defectuos si lipsit de interes ce porneste de la conducerea superioara si apoi a administratorului de unitate .Datorita problemelor aparute acestea se reflecta in productia de lapte si calitatea acestuia ce scade treptat si a cresterii costului de productie .

ANTIBIOGRAMA –este necesara pentru aputea stabili ce fel de medicatie se poate utiliza.

REZULTATELE OBTINUTE PE PERIOADA PRACTICII

Zona de alee curatata dupa fiecare furajare pentru a impiedica acumularea de resturi la fel si ieslea curatat de refuzuri pentru a impiedica acumularea de resturi si a fii sursa de hrana rozatoarelor existente in grajd.

Apa din adapatorile grajdului a fost schimbata zilnic ,zona de odihna curatata, spalata iar dupa zvantare pus un strat de var praf dupa care un asternut de paie. Zona unde erau depozitate bidoanele cu aparatele de muls, curatata si varuita iar angajatilor distribuite materiale pentru igiena mainilor si prosoape toate puse pe suporturi individuale .Datorita prezentei in numar mare a rozatoarelor si a lipsei unei maternitati viteii raman pe mijlocul grajdului.pentru a inlatura suspiciunea caliatii organoleptice a apei sa fiert apa impreuna cu crengi de catina care sa utilizat in loc de hidratarea normal cu apa si a elimina diareea.Ceaiul era reinporspatat de doua sau trei ori pe zi.Rezultatele urmarite au fost atinse.

Este indicatat alaptarea si hidratarea la galeata deoarece este mai igienic decat la tetina

In ceea ce priveste iginena mulsului s-a impus o schimbare a apei si o spalare a lavetelor mai des iar animalele bolnave sa fie mulse la mana intr-un bidon special ce urma sa fie dat in hrana tineretului.Dar sferturile afectate mulse cu manusi chirurgicale intr-un bidon apoi aplicarea tratamentului si ungerea sfertului cu o crema calmanta pe baza de camfor.

Variatile mari in ceea ce priveste rezultatele Buletinelor de analize de la fabrica procesatoare indica o proasta implicare a angajatilor in activitatea depusa si de asemeni lipsa de instruire a acestora cu privire la calitatea laptelui chiar daca acesta se afla in Clasa A la limita dintre Clasa B.

Cu un minim e efort si interes depus de angajatii din sectorul mulsului se pot obtine rezultate de la nivelul classic la cele mai elevate precum ar fii salile de muls specific noilor cerinte .

Variatia NTG-ului si a cantitatii laptelui in decursul luni Mai din 2011

1 1028 litri

60 mii

4.2 % G

2 1028 litri

62 mii 4.2 %G

3 82 mii 4.2 %G

4 2198 litri

130 mii 4.2 %G

5 1480 litri

85 mii 4.2 %G

6 1149 litri

68 mii 4.2 %G

7 1200 litri

97 mii 4.2 %G

8 1200 litri

69 mii 4.2 %G

9 1131 litri

92 mii 4.2 %G

10

1150 litri

74 mii 4.2 % G

11

1198 litri

67 mii 4.2 % G

1 1156 63 mii 4.2

2 litri %G

13

1124 51 mii 4.2 %G

14

1165 67 m ii 4.2 %G

15

1167 61 mii 4.2 %G

16

1154 69 mii 4.2 %G

17

1160 65 mii 4.2 %G

18

1159 70 mii 4.2 %G

19

1200 70 mii 4.2 %G

20

1200 60 mii 4.2 %G

21

1191 62 mii 4.2 % G

Bibleografie:

http://www.infolapte.ro/mastita.html

http://eur-lex.europa.eu/ro/index.htm

http://www.scribd.com

http://ec.europa.eu/index_ro.htm

Ing Grama Gabriela Maria