17
Parcul NaTional Domogled Valea Cernei Dinu Silviu Curala Elena Alexandra

Parcul naţional domogled – valea cernei

  • Upload
    dsilviu

  • View
    86

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Parcul naţional domogled – valea cernei

Parcul NaTional Domogled Valea Cernei

Dinu SilviuCurala Elena Alexandra

Page 2: Parcul naţional domogled – valea cernei

Cuprins• Localizare geografica• Puncte de intrare/acces• Geologie• Clima• Hidrologie• Soluri• Flora• Fauna• Rezervatii naturale• Galerie foto• Reguli de vizitare• Harta turistica• Posibilitati de cazare• Obiectivele parcului• Contact

Page 3: Parcul naţional domogled – valea cernei

Localizare geograficaParcul National Domogled-Valea Cernei

se afla situat în estul Jud.Caras-Severin, ocupând suprafata de 23.185 ha si în vestul Jud. Mehedinti ocupând suprafata de 8.220 ha si respectiv în vestul Jud. Gorj cu o suprafata de 29.806 ha.

Din punct de vedere geografic, Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârsie pâna la confluenta cu râul Belareca, peste masivul Muntilor Godeanu si al Muntilor Cernei pe versantul drept si respectiv Muntilor Vâlcanului si Muntilor Mehedinti pe versantul stâng.

Suprafata PNDVC este de 61.211 ha si este cuprinsa între latitudinile nordice de 44º 50’ 10" si respectiv 45º 16’ 50" si logitudinele estice de 22º 23’ 50" si respectiv 22º 51’ 35".

Page 4: Parcul naţional domogled – valea cernei

Puncte de intrare/acces Accesul în PNDVC este în principal posibil dinspre Dr. Tr. Severin,

Orsova, Timisoara, Caransebes, Târgu Jiu, Baia de Arama, Petrosani, Lupeni.Dinspre Dr. Tr. Severin-Orsova-Baile Herculane pe DN 6(E 70) pâna la statiunea Baile Herculane si apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D. Dinspre Timisoara-Caransebes pe DN 6(E 70) pâna la Baile Herculane si apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D.

 Dinspre Tg. Jiu-Baia de Arama pe DN 67 D peste Culmea Mazdronia la km 66, sau a doua varianta de la intersectia în localitatea Apa Neagra prin DJ 671 Apa Neagra-Pades-Closani-baraj Valea Mare, la iesirea din satul Closani catre Valea Mare km 14,700 aflându-se limita PNDVC.

DN 67D vine de la Baia de Arama, intra în PNDVC în Culmea Mazdronia la km 66, coboara în Valea Cernei unde se intersecteaza cu DN 66A la km 76,830, continua pe Valea Cernei pâna la Pod Cerna-Belareca la km 108,260 unde este si limita Parcului.

 Accesul în PNDVC se mai poate face dinspre Dr. Tr. Severin si Orsova prin DJ Ilovita-Bahna-Podeni apoi pe drumul forestier Topolova sau prin localitatea Toplet din DN 6 prin drumul forestier Bârza-Balta Cerbului, iar dinspre Caransebes-Timisoara prin DJ Plugova-Globul Rau-Cornereva.

Page 5: Parcul naţional domogled – valea cernei

GeologieAspectul general al reliefului si configuratia retelei de vai se datoresc unei

evolutii îndelungate, desfasurate în conditiile unei alcatuiri geologice foarte variata. Formatiunile geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi si magmatice apartinând domeniilor getic si danubian, aflate în raporturi tectonice foarte complicate. Zona N -V a parcului este dominata de masivul Muntilor Godeanu format aproape în totalitate din roci metamorfice, unde atât culmea principala cât si culmile secundare dinspre Cerna sunt alcatuite din sisturi cristaline ale pânzei getice: paragnaise, micasisturi si gnaise. Foarte rar, de la izbucul Cernei si pâna la obârsia Cernisoarei peste sisturile cristaline se astern petice din cuvertura sedimentara formate din conglomerate, gresii, argile violacee de vârsta permiana.

Sectorul nordic al Muntilor Cernei de la limita cu masivul Godeanu (Valea Olanului) pâna la Valea Iutei are aceeasi alcatuire din placi metamorfice. În aceasta zona Muntii Cernei prezinta înaltimi de peste 1700 m (Vf Vlascu Mic) din care se desprind culmi aproape paralele, prelungite în trepte descendente pâna în V. Cernei, cu forme mai rotunjite în partea superioara. Sunt scoase în evidenta formele sculptate în calcare si conglomerate pe vai scurte cu panta mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile.

 În zona dintre Arsasca si Pecinisca cristalinul autohton se întinde pe suprafete mai reduse si este alcatuit din sisturi cuartitice cu sericit si biotit, sisturi micacee (în V. Arsasca), precum si din gnaise fin granulate si amfibolite la sud de Pecinisca. Cristalinul getic reprezentat prin seria de Sebes este format din paragnaise cu biotit, granati, disten si intercalatii de cuartite si micasisturi constituit în doua fâsii înguste între Vaile Tasnei si Madvedului si respectiv Peciniscai si Valea lui Roset. Sedimentarul de la Cernisoara pâna la Arsasca este reprezentat de conglomerate, gresii, calcare spatice, sisturi argiloase rosii, marno-calcare. În zona Arsasca rocile sunt de o mare varietate: conglomerate, sisturi argiloase, gresii arcoziene, calcare recifole înscrise în marele abrupt.

Page 6: Parcul naţional domogled – valea cernei

Hidrologie   Reteaua hidrografica de suprafata

este înscrisa în bazinul alungit, îngust si asimetric al râului Cerna cu afluentii lui.

 În general reteaua hidrografica este foarte variata, atât ca aspect cât si ca regim, fiind influentata de diversitatea litologica a bazinului.

 Râul Cerna a fost numit de romani Tierna, apoi Dierna, iar dupa venirea slavilor a capatat numele care este actual si astazi.

Cerna propriu - zisa începe de la împreunarea Izbucului ce apare de sub Ciuceava Chicerii, cu apele Cernisoarei ale carei izvoare se afla la peste 9 km amonte sub Vf. Paltina la 2070 m altitudine. Bazinul hidrografic al Cernei este puternic asimetric, marea majoritate a afluentilor fiind pe partea dreapta. Afluentii mari ai Cernei având lungimi între 8-10 km îsi au obârsia în Muntii Godeanu la altitudini mari (Carbunele format prin unirea pâraielor Carbunele si Radoteasa; Iovanul format prin unirea pâraielor Mocirliu si Scarita; Balmesul; Olanu format prin unirea pâraielor Mihoc, Olanelul, Pârâul Lung si Sterminosul).

Page 7: Parcul naţional domogled – valea cernei

Soluri

 În conditiile unei uniformitatii litologice, prin predominarea pe de o parte a grupei de sisturi cristaline asociate cu roci eruptive si cu roci sedimentare vechi (gresii, conglomerate), iar pe de alta parte marnocalcare si calcare învelisul de sol este relativ uniform si sufera modificari altitudinale în general regulate. Principalele grupe de soluri întâlnite în cuprinsul Parcului National Domogled-Valea Cernei se pot clasifica astfel:

1. Soluri brune podzolite (local soluri argiloiluviale podzolice), soluri brune si brune acide (BP, B);2. Soluri brune podzolite si brune acide (BP, Bo);3. Soluri brune si soluri brune podzolite (BM, BP);4. Soluri brune acide (Bo);5. Soluri brune acide si soluri brune podzolice feriiluviale (Bo, Bfe);6. Soluri brune acide, subalpine, podzoluri humico-feriiluviale si soluri brune podzolice feriiluviale (AB);7. Podzoluri humico-feriluviale si soluri podzolice brune feriiluviale(P);8. Rendzine (negre si brune), soluri brune si roca la zi;9. Soluri aluviale si aluviunile.

Page 8: Parcul naţional domogled – valea cernei

Flora Datorita complexitatii aspectelor stationale,

fizico-geografice si climatice, Parcul National Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristica remarcabila, inventarul floristic bogat însumând 1110 specii de plante vasculare (superioare).

  Din totalul de plante superioare (1110 specii) 66 specii sunt taxoni periclitati, rari si în parte endemici, existând în Parcul National Domogled-Valea Cernei specii rare necunoscute în alte parti ale tarii: Vicia truncatula (un neam de borceag balcanic), Tragopogon balcanicus (barba caprei balcanica), Cerastium banaticum (cornutul banatean), Lamium bithynicum (urzica moarta originara din Bithynia).

 Datorita conditiilor stationale deosebite - relief calcaros - si-au gasit refugiul în aceasta regiune, îndeosebi pe calcare, numeroase endemisme: Linum uninerve (in galben de Banat), Primula aurica ssp.serratifolia (ciubotica cucului banatean), Hypericum rochelii (pojarnita lui Rochel), Dianthus giganteus (scaunul cucului) etc.

 De asemenea speciile Lycopodium selago (Huperzio selago), Lycopodium annotinum si Leucobryum glaucum sunt trecute în anexa 5 a Legii 462/2001, pentru a caror prelevare si exploatare sunt necesare masuri de management. Totodata Cladonia L.subgenus Cladina se întalneste sub forma urmatoarelor taxoni: Cladonia fimbriata, C.f.var.simplex, C.chlorophaea, C.ch.f.costata.

 Analiza areal-geografica a florei din parcul national arata ca alaturi de speciile mediteraneene cu un nr.de 110 specii (10%) se întalnesc 106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%), existând elemente eurasiatice, central europene si europene 509 specii (circa 45,9%).

Page 9: Parcul naţional domogled – valea cernei

FaunaPrimele date privind cercetarea faunei (insecte, pasari)

din regiunea Parcului National Domogled-Valea Cernei de catre, Johann Centurius von Hofmannsegg din Dresda, apar înca din anul 1794.

Datorita elementelor biogeografice, biologice, climatice Parcul National Domogled-Valea Cernei gazduieste o fauna foarte bogata si interesanta, întalnindu-se aici numeroase specii de animale de mare valoare stiintifica, unele unice în tara sau chiar în lume, excelând prin diversitatea insectelor.

Parcul National Domogled-Valea Cernei reprezinta zona cu cea mai ridicata biodiversitate în ceea ce priveste lepidopterele, întalnindu-se aproape 1500 specii de fluturi (1463), 45% din fauna de lepidoptere a tarii fiind concentrata aici.

Endemismele întalnite în rândul lepidopterelor au un numar semnificativ dintre care amintim: Lampronia aeripenella, Brevantenia banatica, Eupithecia domogledana, Melicta athalia mehadiensis.

De asemenea specii endemice, rare si noi pentru stiinta au fost identificate în grupa Colembolelor si Ortopterelor.

Dintre pasarile salbatice din bazinul Cernei sunt câteva incluse pe Lista rosie a Consiliului Europei - "specii strict protejate" - , amintim urmatoarele: Apus melba, Coracius garrulus, Cinclus cinclus, Oenanthe hispanica, Emberiza citrinella si altele.

Reptilele din parcul national se întalnesc începând cu etajul alpin pâna în etajul nemoral care este mai populat cu aceste specii, dintre ele se gasesc atât specii protejate cât si endemice cum este Vipera ammodytes.

Page 10: Parcul naţional domogled – valea cernei

Rezervatii naturaleNr. Crt. Denumire Localizare Suprafata(ha) Judet

1. Rezervatia Domogled

Orasul Baile Herculane 2382,8 Caras-

Severin

2. Coronini-Bedina

Orasul Baile Herculane,

Comuna Mehadia

3864,8 Caras-Severin

3. Iauna-CraiovaComunele

Cornereva si Mehadia

1545,1 Caras-Severin

4. BelarecaComunele

Cornereva si Mehadia

1665,7 Caras-Severin

5. Pestera lui Ion Bârzon

Comuna Cornereva 0,1 Caras-

Severin

6. Vârful lui Stan Comuna Isverna 120,0 Mehedinti

7. Valea Tesna Comuna Balta 160,0 Mehedinti

8. Piatra Closanilor

Comuna Pades, satul Closani 1730,0 Gorj

9. Ciucevele Cernei

Comuna Pades, satul Cerna-Sat 1166,0 Gorj

10. Pestera Martel Comuna Pades 2,0 Gorj

11. Cheile Corcoaiei

Comuna Pades, satul Cerna-Sat 34,0 Gorj

Page 11: Parcul naţional domogled – valea cernei

Galerie Foto

Page 12: Parcul naţional domogled – valea cernei

Reguli de vizitare• 1. Vizitarea ariei naturale protejate se face contracost, achitând tariful de vizitare;•

2. Nu lasati gunoaiele sa stirbeasca frumusetea valorilor naturale, fiti prietenii naturii;•

3. Nu rupeti florile si nu va inscriptionati numele pe arborii care ne dau viata;•

4. Pastrati linistea si armonia padurii;•

5. Respectati traseele marcate pentru drumetiile pe care vi le propuneti;•

6. Nu distrugeti indicatoarele si panourile informative, acestea sunt o cale de constientizare si de calauzire;

•7. Campati doar in locuri special amenajate si desemnate;

•8. Aprindeti focul doar in vetrele special amenajate acestui scop.

•9. Se interzice abaterea de pe traseele turistice marcate;

•10. Accesul câinilor însotitori este permisa doar pe traseele marcate, având lesa;

•11. Copii sub 14 ani au acces în raza parcului doar însotiti de o persoana majora responsabila sau în grupuri organizate conduse de o persoana majora responsabila;

•12. Turistii au obligatia sa respecte indicatiile agentilor de teren, a padurarilor si a personalului din administratia parcului, sa se legitimize la cererea personalului din cadrul administratiei parcului la constatarea unor actiuni sau fapte ce contravin legilor în vigoare;

•13. Este interzisa distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare, precum si a placilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice si din interiotul parcului.

Page 13: Parcul naţional domogled – valea cernei

Harta turistica

Page 14: Parcul naţional domogled – valea cernei

Posibilitati de cazareDatorita faptului ca statiunea Baile Herculane este înconjurata în procent de

95% de Parcul National Domogled-Valea Cernei, posibilitatile de cazare sunt printre cele mai diverse pentru toti cei care acesta reprezinta principalul obiectiv.

Întrucât Baile-Herculane este o statiune balneara ofertele turistice de pe suprafata si raza parcului national în ceea ce priveste tipurile de cazare sunt variate, si anume: hoteluri, moteluri, pensiuni si vile în majoritate detinute de proprietari privati.

În Baile Herculane exista o singura agentie de turism - Info Herculane Tour - axata pe diferite oferte turistice:  a) oferte de tratamente balneo-climaterice: acest gen de turism fiind caracterizat de un flux continuu de turisti;   b) oferte cu ocazia unor sarbatori sau evenimente speciale: oferte de paste, iarna si alte asemenea;   c) oferte pentru vacanta.

 Pachetele turistice sunt diverse în functie de facilitatile de cazare si cerintele clientilor. De asemenea, pe suprafata parcului sunt amenajate cabane silvice, administrate de Ocoalele Silvice din judetul de care apartin, unde conditiile de cazare difera de la o cabana la alta.

Deoarece, în prezent Administratia Parcului National Domogled-Valea Cernei nu are în patrimoniu nici o cabana silvica, posibilitatile de cazare în astfel de locatii sunt conditionate de administratorii acestora.

Page 15: Parcul naţional domogled – valea cernei

Obiectivele parcului

Menţinerea biodiversitatii prin conservarea speciilor si ecosistemelor importante si de asemenea a peisajului din interiorul parcului;

Atragerea turistilor prin dezvoltarea ecoturismului si promovarea valorilor naturale;

Implicarea comunitatilor locale si a scolilor in activitatile de educatie ecologica si constientizare publica;

De asemenea implicarea ONG-urilor si a factorilor interesati in activitati de promovare a imaginii parcului si mentinerea unor relatii de lunga durata cu aceste organizatii, pentru continuarea activitatilor specifice.

Page 16: Parcul naţional domogled – valea cernei

ContactDate de contact:Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei

Sediu: Băile Herculane, Strada Uzinei, Nr.9, Cod postal: 325200, Jud. Caraş-SeverinTel: 0255/560582, Fax: 0255/560552 

E-mail:[email protected] www.domogled-cerna.ro

Program de functionare administratie:Luni-Joi: 8:00 - 16:30.Vineri: 8:00 - 14:00.

Programul de functionare al Centrului de Vizitare al Parcului National Domogled Valea Cernei:Luni-Joi: 8:00 - 16:30.

Vineri: 8:00 - 14:00.

Sambata: 10:00 - 17:00.Duminica: 10:00 - 15:00.

Program de audienţe:Luni: 10:00 - 12:00

Page 17: Parcul naţional domogled – valea cernei

Bibliografie

http://www.domogled-cerna.ro/index.html