Click here to load reader

Obezitatea si apneea de somn

  • View
    267

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Obezitatea si apneea de somn

1. Obezitatea si apneea de somn obstructiva Traian Mihaescu 2. Obezitatea. Definitie IMC kg/m 18,5 - 24,9 25 - 29,9 30 - 34,9 35 - 39,9 > 40 Normal Supraponderal obezitate usoara (gradul I) obezitate severa (gradul II) obezitate morbida (gradul III) 3. Obezitatea. Prevalenta Prevalenta obezitatii : 11,3 % Prevalenta supraponderali : 30,3 % 5,4 milioane de persoane obeze 14,5 milioane de supraponderali Rsultats de lenqute ObEpi 2003, Franta 4. Franta vs. SUA Obezitate Obezitate morbida Supraponderali France 11,3 % 0,6 % 30,3 % Etats-Unis 30,5 % 2,2 % 34 % 5. IMC (kg/m2) Riscul de a dezvolta probleme de sanatate < 18.5 Scazut 18.5 - 24.9 Moderat 25.0 - 29.9 Crescut 30.0 - 34.9 Mare 35.0 - 39.9 Foarte mare 40.0 Extrem de mare 6. Obezitatea si disfunctia respiratorie restrictiva Diminuarea volumului expirator de rezerva se coreleaza cu IMC mai severa in obezitatea abdominala favorizata de decubitusul dorsal se coreleza cu gradul de hipoxemie Capacitatea vitala si capacitatea pulmonara totala normala sau usor diminuata Volum rezidual normal Transferul de CO normal sau crescut 7. Hipoxemia la obez (cu PaCO2 normala sau diminuata) Frecventa Mecanism: diminuarea raportului ventilatie-perfuzie de la nivelul bazelor pulmonare Accentuata de decubitul dorsal Corelata cu diminuarea VRE Are o revalenta crescuta daca: Obezitate morbida Obezitate androida SAOS 8. Sindromul de obezitate-hipoventilatie Hipoventilatie alveolara cronica (PaO2 < 70 mmHg si PaCO2 > 45 mmHg) la pacienti cu obezitate, fara afectiuni respiratorii asociate. Prevalenta la pacientii cu obezitate morbida este de aprox. 10-20%. Asocierea cu SAS este importanta: 70-80% din cazuri. Mecanisme: cresterea rezistentei la nivelul toracelui cu afectarea diafragmului reducerea chemosensibilitatii centrului respirator alterarea rezistentelor si a compliantei la nivelul cailor respiratorii datorate surplusului de greutate la nivelul cutiei toracice si a abdomenului 9. SAS, obezitatea si hipercapnia diurna Prevalenta hipercapniei diurne (%) (Laaban, Chest, 2005) 18-25 25-29 30-34 35-39 40-44 > 45 0 5 10 15 20 25 IMC (kg/m) 10. Apneea de somn obstructiva OSA este o tulburare a respiratiei din timpul somnului Este cauzata de colapsul partial sau complet al faringelui, ce duce la pasaj inadecvat al fluxului de aer la nivelul CAS in timpul somnului Rezultatul este aparitia pauzelor respiratorii episodice (apnei) asociate cu o serie de treziri/microtreziri ce cauzeaza fragmentarea somnului. Este considerata o conditie medicala amenintatoare de viata si cauzatoare de multiple ale afectiuni (cardiace, metabolice), de aceea tratamentul este extrem de important. 11. Schwab et al AJCCM, 1995 12. Factori de risc si semne ale ASO Obezitatea Perimetrul gatului peste 43 cm Sforaitul sever Somnolenta diurna excesiva Episoadele de apnee din somn obiectivate de anturaj Sexul masculin Tulburari de concentrare si memorie Varsta medie ( B 50-60 ani) Femeile la menopauza 13. Relatia SAOS - Obezitate 70% dintre pacientii cu apnee de somn sunt supraponderali sau prezinta obezitate. Leptina este hormonul care controleaza nivelul de grasimi din organism. Ea semnalizeaza cand organismul e saturat Cu cat unele persoane capata mai mult in greutate, cu atat devin mai rezistente la semnalele transmise de acest hormon Cercetatorii sustin ca mancarea fast-food poate induce modificari ale acestui hormon si ingreuneaza controlul apetitului Pacientii cu apnee de somn au un nivel ridicat al leptinei Strobel RJ, Rosen RC. Obesity and weight loss in obstructive sleep apnea: a critical review. Sleep. 1996 Feb;19(2):104-15. 14. Relatia SAOS - Obezitate Consecintele majore ale apneei in somn obstructive: Hipoxemie arteriala severa Risc crescut de aritmii cardiace Risc crescut de hipertensiune arteriala Risc crescut de AVC sau infarct miocardic Tratamentul obezitatii amelioreaza gradul de apnee de somn obstructiva Tratament medical Tratament chirurgical Beneficiile tratamentului obezitatii: O reducere cu 10% a greutatii corporale se asociaza cu o reducere cu 50% a evenimentelor din somn (apnei, hipopnei), adica o diminuare a severitatii SAOS Reducerea factorilor de risc specifici cardiovasculari 15. O scadere ponderala cu 10% a fost asociata cu o scadere a valorii IAH cu 26% O crestere ponderala cu 10% a fost asociata cu o crestere a IAH cu 32% 16. Relatia SAOS - Obezitate Scaderea ponderala semnificativa duce la: Imbunatatirea in diverse grade ale tulburarilor de respiratie in somn Ameliorarea saturatiei in oxigen a hemoglobinei, Stabilizarea arhitecturii somnului si Dezvoltarea performantelor cognitive 17. Concluzii Obezitatea este o afectiune cronica Asocierea cu apneea de somn este un factor favorizant pentru potentarea severitatii SAOS Scaderea ponderala de 5-10% din greutatea corporeala poate avea efecte benefice si duce la ameliorarea afectiunilor determinate de obezitate Schimbarea stilului de viata (dieta, exercitii fizice), alaturi de tratament farmacologic si eventual chirurgical.