Lecţia a IV-aLecţia a IV-a

Strategii şi tipuri de cercetări sociologiceStrategii şi tipuri de cercetări sociologice

Planul lecţieiPrimele cercetări cu caracter sociologicCe se înţelege prin termenul de “strategii

de cercetare”?Criterii de tipologizare a cercetărilorCercetarea calitativă Cercetarea-acţiuneCercetările feministe

BibliografieBibliografieAgabrian, Mircea. (2004). Agabrian, Mircea. (2004). Cercetarea calitativă a socialului. Cercetarea calitativă a socialului.

Design şi performareDesign şi performare. Iaşi: Editura Institutul European.. Iaşi: Editura Institutul European.

Chelcea, Septimiu [2000](2007) Chelcea, Septimiu [2000](2007) Metodologia cercetării Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative sociologice. Metode cantitative şi calitative (ediţia a III-(ediţia a III-a, pp. 171-206). Bucureşti: Editura Economică.a, pp. 171-206). Bucureşti: Editura Economică.

Iluţ, Petru. (1997). Iluţ, Petru. (1997). Abordarea calitativă a socioumanului. Abordarea calitativă a socioumanului. Concepte şi metode.Concepte şi metode. Iaşi: Editura Polirom. Iaşi: Editura Polirom.

Mucchielli, Alex (coord.). [1996](2002). Mucchielli, Alex (coord.). [1996](2002). Dicţionar al Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi socialemetodelor calitative în ştiinţele umane şi sociale . Iaşi: . Iaşi: Editura Polirom.Editura Polirom.

Silverman, David. [1995](2004). Silverman, David. [1995](2004). Interpretarea datelor Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării, textului şi calitative. Metode de analiză a comunicării, textului şi interacţiuniiinteracţiunii. Iaşi. Editura Polirom.. Iaşi. Editura Polirom.

■ Primele cercetări Primele cercetări cu caracter sociologiccu caracter sociologic

Înaintea folosirii termenului de “sociologie” de către Înaintea folosirii termenului de “sociologie” de către Auguste Comte în cea de-a 47-a lecţie din Auguste Comte în cea de-a 47-a lecţie din Cours de Cours de philosophie positivephilosophie positive (1839). (1839).

„„Cred că trebuie să cutez a întrebuinţa de acum Cred că trebuie să cutez a întrebuinţa de acum înainte acest termen nou, exact, echivalent expresiei înainte acest termen nou, exact, echivalent expresiei mele introduse mai demult, de mele introduse mai demult, de fizică socială,fizică socială, pentru pentru a putea arăta într-un singur nume această parte a putea arăta într-un singur nume această parte complementară a filosofiei naturale, care se referă la complementară a filosofiei naturale, care se referă la studiul pozitiv al totalităţii legilor fundamentale studiul pozitiv al totalităţii legilor fundamentale proprii fenomenelor sociale“ proprii fenomenelor sociale“

((apudapud T. Brăileanu, 1940, 5) T. Brăileanu, 1940, 5)

Auguste Comte (1798-1857)Auguste Comte (1798-1857)

Contestarea paternităţii lui Auguste Contestarea paternităţii lui Auguste Comte privind termenul de “sociologie”Comte privind termenul de “sociologie”

Unii istorici ai sociologiei consideră că Unii istorici ai sociologiei consideră că Henrriet Martneau a folosit pentru prima Henrriet Martneau a folosit pentru prima dată termenul de “sociologie”dată termenul de “sociologie” ((vezi vezi Allan G. Allan G. Johnson, 2000/2007, 415).Johnson, 2000/2007, 415).

Henrriet Martneau (1802-1876) a publicat în Henrriet Martneau (1802-1876) a publicat în 1838 primul manual de metode de 1838 primul manual de metode de cercetare sociologicăcercetare sociologică ((cfcf. M.R. Hill, 1989). . M.R. Hill, 1989).

Daniel Defoe

(1660–1731)

Daniel Defoe

Jurnal din anul ciumei, (1716)

Molima izbucnită în 1665 a năpăstuit Londra, întrucât „Munca, şi prin ea pâinea săracilor, fusese curmată“. (Defoe, 1716/1980, 36).

Charles Booth (1840–1916)

Charles Booth

The Life and Labour of the People of London (17 vol.,1889-1902).

„Părintele anchetei sociale ştiinţifice trebuie considerat Booth“ (C.A. Moser, 1958/1967, 36).

■ Ce se înţelege prin termenul de “strategii de cercetare”?

“Strategii de cercetare” = df. “Pregătirea, planificarea şi desfăşurarea cercetărilor”.

Strategii de cercetare în sociologie diferă în funcţie de tipul de cercetare.

Există reguli structurate logic.

Strategiiler sunt publice

■ Criterii de tipologizare a cercetărilor sociologice empirice

◙ ◙ Scop Scop ● ● Cercetări descriptive / Cercetări explicativeCercetări descriptive / Cercetări explicative ● ● Cercetări fundamentale / Cercetări aplicativeCercetări fundamentale / Cercetări aplicative◙ ◙ IdeologieIdeologie ● ● Cercetări neutre / Cercetări contestatareCercetări neutre / Cercetări contestatare ● ● Cercetări transversale / Cercetări longitudinaleCercetări transversale / Cercetări longitudinale◙ ◙ Funcţia lor în cunoaştereFuncţia lor în cunoaştere ● ● Cercetări explorative / Cercetări pt. construire a teoriei Cercetări explorative / Cercetări pt. construire a teoriei ◙ ◙ Stilul de cercetareStilul de cercetare ● ● Cercetări cantitative / Cercetări calitativeCercetări cantitative / Cercetări calitative

■ Tipuri de cercetări socialeTipuri de cercetări sociale (Sotirios Sarantakos, 1993/1998, 6-8)(Sotirios Sarantakos, 1993/1998, 6-8)

1. 1. Cercetare cantitativă. Se bazează pe principiile . Se bazează pe principiile pozitivismului şi ale neopozitivismului.pozitivismului şi ale neopozitivismului.

2. 2. Cercetare fundamentală. Are ca scop producerea teoriei.. Are ca scop producerea teoriei.3. 3. Cercetare aplicativă. Urmăreşte rezolvarea problemelor . Urmăreşte rezolvarea problemelor

sociale.sociale.4. 4. Cercetare longitudinală. Studiul unui eşantion mai mult . Studiul unui eşantion mai mult

decât o singură dată. Cercetarea longitudinală are două decât o singură dată. Cercetarea longitudinală are două subtipuri: a) cercetarea panel; b) studiul trendului.subtipuri: a) cercetarea panel; b) studiul trendului.

5. 5. Cercetare calitativă. Sunt utilizate metode noncantitative . Sunt utilizate metode noncantitative de colectare a datelor şi de prelucrare. După A.H. Barton şi de colectare a datelor şi de prelucrare. După A.H. Barton şi P.F. Lazarsfeld (1979) există patru subtipuri de cercetare P.F. Lazarsfeld (1979) există patru subtipuri de cercetare calitativă: a) exploratorie; b) pentru descoperirea relaţiilor calitativă: a) exploratorie; b) pentru descoperirea relaţiilor dintre variabile; c) pentru stabilirea constructelor dintre variabile; c) pentru stabilirea constructelor integraliste; d) pentru testarea ipotezelor.integraliste; d) pentru testarea ipotezelor.

6. 6. Cercetare descriptivă. Ca studiu preliminar, . Ca studiu preliminar, generator de posibile explicaţii, dar şi pentru generator de posibile explicaţii, dar şi pentru cunoaşterea sistemelor şi proceselor sociale. cunoaşterea sistemelor şi proceselor sociale.

7. 7. Cercetare de clasificare. Cu scopul de reunire a . Cu scopul de reunire a cazurilor în diferite categorii.cazurilor în diferite categorii.

7. 7. Cercetare de clasificare. Cu scopul de reunire a cazurilor . Cu scopul de reunire a cazurilor în diferite categorii.în diferite categorii.

8. 8. Cercetare comparativăCercetare comparativă. Pentru identificarea similarităţilor . Pentru identificarea similarităţilor şi/sau a diferenţelor dintre unităţile sociale, la toate şi/sau a diferenţelor dintre unităţile sociale, la toate nivelurile.nivelurile.

9. 9. Cercetare exploratorieCercetare exploratorie. Când sunt puţine informaţii despre . Când sunt puţine informaţii despre subiectul cercetării.subiectul cercetării.

10. 10. Cercetare explicativăCercetare explicativă. Pentru explicarea relaţiilor sociale, . Pentru explicarea relaţiilor sociale, pentru formularea sau reformularea teoriilor.pentru formularea sau reformularea teoriilor.

11. 11. Cercetare cauzală. Pentru explicarea cauzelor şi . Pentru explicarea cauzelor şi consecinţelor fenomenelor sociale.consecinţelor fenomenelor sociale.

12. 12. Cercetare pentru testarea teoriilorCercetare pentru testarea teoriilor. Pentru verificarea . Pentru verificarea validităţii teoriilorvalidităţii teoriilor

13. 13. Cercetare pentru construirea teoriilorCercetare pentru construirea teoriilor. Are ca scop . Are ca scop culegerea datelor pentru susţinerea unor teorii noi.culegerea datelor pentru susţinerea unor teorii noi.

14. 14. Cercetare-acţiuneCercetare-acţiune. Pentru rezolvarea problemelor sociale, . Pentru rezolvarea problemelor sociale, cercetătorul implicându-se într-un grad mai mare sau mai cercetătorul implicându-se într-un grad mai mare sau mai mic în acţiunea de remediere a situaţiilor.mic în acţiunea de remediere a situaţiilor.

15. 15. Cercetare-acţiune participativăCercetare-acţiune participativă. Se caracterizează prin . Se caracterizează prin implicarea puternică a membrilor organizaţiilor şi implicarea puternică a membrilor organizaţiilor şi comunităţilor în procesul de cercetare.comunităţilor în procesul de cercetare.

■ Cercetarea calitativăCercetarea calitativă

■ ■ La sfârşitul anilor ’60 ai secolului trecut, în spaţiul anglo-La sfârşitul anilor ’60 ai secolului trecut, în spaţiul anglo-saxon s-a impus expresia saxon s-a impus expresia qualitative researchqualitative research, , semnificând o formă de cercetare cu caracteristici semnificând o formă de cercetare cu caracteristici specifice, o paradigmă sau un stil de cercetare în ştiinţele specifice, o paradigmă sau un stil de cercetare în ştiinţele socioumanesocioumane. .

■■ În prezent, cercetarea calitativă nu numai că a dobândit În prezent, cercetarea calitativă nu numai că a dobândit notorietate, făcând necesar un dicţionar de metode notorietate, făcând necesar un dicţionar de metode calitative (A. Mucchielli, 1996/2002), dar a început să fie calitative (A. Mucchielli, 1996/2002), dar a început să fie contrapusă rigid cercetării cantitative, în loc de a privi cele contrapusă rigid cercetării cantitative, în loc de a privi cele două modalităţi de abordare a socioumanului în unitatea şi două modalităţi de abordare a socioumanului în unitatea şi complementaritatea lor. complementaritatea lor.

Ce se înţelege prin cercetare calitativă?Ce se înţelege prin cercetare calitativă? ◘ ◘ „„Cercetarea calitativă este concentrarea mai multor metode, Cercetarea calitativă este concentrarea mai multor metode,

implicând o abordare interpretativă şi naturalistă a implicând o abordare interpretativă şi naturalistă a subiectului studiat. Aceasta înseamnă o studiere a lucrurilor subiectului studiat. Aceasta înseamnă o studiere a lucrurilor în mediul lor natural, încercând să se înţeleagă sau să se în mediul lor natural, încercând să se înţeleagă sau să se interpreteze fenomenele în termenii semnificaţiilor pe care interpreteze fenomenele în termenii semnificaţiilor pe care oamenii le învestesc. Cercetarea calitativă implică folosirea oamenii le învestesc. Cercetarea calitativă implică folosirea şi colectarea unei varietăţi de materiale empirice – studii de şi colectarea unei varietăţi de materiale empirice – studii de caz, experienţă personală şi introspectivă, povestirea vieţii, caz, experienţă personală şi introspectivă, povestirea vieţii, interviul, observaţia, texte istorice, materiale vizuale sau interviul, observaţia, texte istorice, materiale vizuale sau care acoperă interacţiunea [subiect – obiect, n.n.], astfel care acoperă interacţiunea [subiect – obiect, n.n.], astfel încât să se descrie momente obişnuite şi deosebite din viaţa încât să se descrie momente obişnuite şi deosebite din viaţa indivizilor, precum şi semnificaţiile lor [pentru aceştia – indivizilor, precum şi semnificaţiile lor [pentru aceştia – n.n.]” n.n.]”

(Norman K. Denzin şi Yvonna S. Lincoln, 1994, 2) (Norman K. Denzin şi Yvonna S. Lincoln, 1994, 2)

Primul Primul Tratat de cercetre calitativă Tratat de cercetre calitativă (1994)(1994)

Notele definitorii ale cercetării calitativeNotele definitorii ale cercetării calitative

● ● Abordarea interpretativăAbordarea interpretativă

● ● Abordarea naturalistăAbordarea naturalistă

● ● Utilizarea unor surse de informare Utilizarea unor surse de informare şi naraţiuni multipleşi naraţiuni multiple

(Norman K. Denzin şi Yvonna S. Lincoln, 1994, 2) (Norman K. Denzin şi Yvonna S. Lincoln, 1994, 2)

Caracteristicile cercetărilor calitativeCaracteristicile cercetărilor calitative■ ■ Expresia “cercetare calitativă” desemnează acele Expresia “cercetare calitativă” desemnează acele

cercetări empirice din ştiinţele sociale şi umane care cercetări empirice din ştiinţele sociale şi umane care corespund unui număr de cinci caracteristici:corespund unui număr de cinci caracteristici:

1) cercetarea este realizată în mare parte într-o viziune 1) cercetarea este realizată în mare parte într-o viziune comprehensivă; comprehensivă;

2) abordează obiectul de studiu într-o manieră deschisă şi larg 2) abordează obiectul de studiu într-o manieră deschisă şi larg cuprinzătoare; cuprinzătoare;

3) include date culese cu ajutorul metodelor calitative, adică prin 3) include date culese cu ajutorul metodelor calitative, adică prin intermediul metodelor care nu implică nici o cuantificare; intermediul metodelor care nu implică nici o cuantificare;

4) analizează datele calitativ sau, altfel spus, cuvintele sunt 4) analizează datele calitativ sau, altfel spus, cuvintele sunt analizate direct prin utilizarea altor cuvinte, fără a trece printr-o analizate direct prin utilizarea altor cuvinte, fără a trece printr-o operaţie de numărare; operaţie de numărare;

5) conduce în final la o povestire sau la o teorie, nu la o 5) conduce în final la o povestire sau la o teorie, nu la o demonstraţie. demonstraţie.

Pierre Paillé (1996/2002) Eşantionarea teoretică. Pierre Paillé (1996/2002) Eşantionarea teoretică. În A. Mucchielli, În A. Mucchielli, Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi socialeumane şi sociale. Iaşi: Editura Polirom (p. 196).. Iaşi: Editura Polirom (p. 196).

Alex Mucchielli Alex Mucchielli (n.(n. 11953953 în Algeria), în Algeria), fondator şi director alfondator şi director alDepartamentului de Ştiinţe ale informării şi comunicării de la Departamentului de Ştiinţe ale informării şi comunicării de la Universitatea Universitatea Paul-Valéry-Montpellier III Paul-Valéry-Montpellier III Foto. Ceremonie la Universitatea din Foto. Ceremonie la Universitatea din Québec à MontréalQuébec à Montréal ((20072007))

Pierre PaillePierre Paille Universitatea din SherbrookeUniversitatea din Sherbrooke

Cercetarea cantitativă Cercetarea cantitativă versusversuscercetarea calitativă: diferenţecercetarea calitativă: diferenţe

■ ■ Cercetarea calitativă diferă de cea Cercetarea calitativă diferă de cea cantitativă prin cinci caracteristici: cantitativă prin cinci caracteristici:

1) Raportarea la pozitivism. 1) Raportarea la pozitivism.

2) Acceptarea punctelor de vedere postmoderne. 2) Acceptarea punctelor de vedere postmoderne.

3) Surprinderea punctului de vedere al individului. 3) Surprinderea punctului de vedere al individului.

4) Investigarea constrângerilor vieţii cotidiene. 4) Investigarea constrângerilor vieţii cotidiene.

5) Asigurarea descrierilor ample. 5) Asigurarea descrierilor ample. (Howard S. Becker, 1993) (Howard S. Becker, 1993)

Semnificaţia unei analogiiSemnificaţia unei analogii☺☺Să ne imaginăm că un prieten ne invită la un restaurant nou Să ne imaginăm că un prieten ne invită la un restaurant nou

deschis în oraş, numit deschis în oraş, numit Oamenii de ştiintă moderniOamenii de ştiintă moderni. Vi se . Vi se oferă ocazia de a vizita bucătăria. Şeful restaurantului vă oferă ocazia de a vizita bucătăria. Şeful restaurantului vă explică faptul că bucătaria este împexplică faptul că bucătaria este împăărţită în două. rţită în două. ÎÎn stânga, n stânga, sunt ingrsunt ingreedientele; în dreapta, dientele; în dreapta, se află se află instrumentele de instrumentele de măsurare. Şeful restaurantului vă spune că secretul culinar măsurare. Şeful restaurantului vă spune că secretul culinar constă în alegerea potrivită a ingredientelor şi măsurarea constă în alegerea potrivită a ingredientelor şi măsurarea perfectă a perfectă a acestacestororaa. Dar asta nu este suficient: trebuie să ştii . Dar asta nu este suficient: trebuie să ştii ordinea în care să pui ingredientele şi cât timp să le ordinea în care să pui ingredientele şi cât timp să le amesteci.amesteci.

☻☻Mulţi oameni de ştiinţă din domeniul socialului lucrează Mulţi oameni de ştiinţă din domeniul socialului lucrează într-o astfel de într-o astfel de ““bucătăriebucătărie””. Ei discută îndelung despre . Ei discută îndelung despre variabile, ignorvariabile, ignorânând contextul temporal: iau instantanee din d contextul temporal: iau instantanee din viaţa socială. viaţa socială.

Pierson, PaulPierson, Paul (2004) (2004) Politics in Time. History, Institutions, andPolitics in Time. History, Institutions, and Social AnalysisSocial Analysis. Princeton: Princeton University Press (. Princeton: Princeton University Press (p. p. 1)1)

Criterii de diferenţiereCriterii de diferenţiere

■ ■ W. Lawrence Neuman (1991/1997, 14) găseşte opt criterii de W. Lawrence Neuman (1991/1997, 14) găseşte opt criterii de diferenţiere a stilului cantitativ faţă de stilul de cercetare calitativ.diferenţiere a stilului cantitativ faţă de stilul de cercetare calitativ.

Stilul cantitativ Stilul calitativStilul cantitativ Stilul calitativ1)1) Măsurarea obiectivă a faptelor Construirea realităţiiMăsurarea obiectivă a faptelor Construirea realităţii2)2) Centrarea pe variabile Centrarea pe procese Centrarea pe variabile Centrarea pe procese 3)3) Reliabilitatea AutenticitateaReliabilitatea Autenticitatea

4)4) Liber de valori Valorile sunt expliciteLiber de valori Valorile sunt explicite5) 5) Independenţă de context Constrângeri Independenţă de context Constrângeri

situaţionalesituaţionale6) 6) Multe cazuri, subiecţi Puţine cazuri, subiecţiMulte cazuri, subiecţi Puţine cazuri, subiecţi7) 7) Analize statistice Analize tematiceAnalize statistice Analize tematice8) 8) Cercetătorul este detaşat Cercetătorul este Cercetătorul este detaşat Cercetătorul este

implicatimplicat

Cercetarea calitativă: scopuri Cercetarea calitativă: scopuri (după Anne-Marie Ambert (după Anne-Marie Ambert et alet al., 1995, 880)., 1995, 880)

● ● Priveşte în profunzime, nu în lărgime; este Priveşte în profunzime, nu în lărgime; este intensivă, nu extensivă.intensivă, nu extensivă.

● ● Urmăreşte să afle “cum” şi “de ce” acţionează, Urmăreşte să afle “cum” şi “de ce” acţionează, simt şi gândesc oamenii, nu “ce fac” sau “ce simt şi gândesc oamenii, nu “ce fac” sau “ce cred” oamenii.cred” oamenii.

● ● Vizează nivelul “micro” şi “macro”, atât Vizează nivelul “micro” şi “macro”, atât procese, cât şi structuri.procese, cât şi structuri.

● ● Se plaseasă în “contextul descoperirii”, nu în Se plaseasă în “contextul descoperirii”, nu în “contextul verificării”.“contextul verificării”.

Cercetarea calitativă: metodeCercetarea calitativă: metode (după Anne-Marie Ambert (după Anne-Marie Ambert et alet al., 1995, 880)., 1995, 880)

●● Analiza cuvintelor rostite în cadrul Analiza cuvintelor rostite în cadrul conversaţiilor şi monologurilor.conversaţiilor şi monologurilor.

●● Analiza cuvintelor scrise (în ziare, cărţi, Analiza cuvintelor scrise (în ziare, cărţi, scrisori, acte oficiale etc.).scrisori, acte oficiale etc.).

●● Observarea comportamentului oamenilor în Observarea comportamentului oamenilor în diferite împrejurări (ceremonii, ritualuri etc.).diferite împrejurări (ceremonii, ritualuri etc.).

●● Autobiografii orale şi scrise.Autobiografii orale şi scrise.

●● Metode vizuale: înregistrări video, film.Metode vizuale: înregistrări video, film.

Specificul cercetărilor calitativeSpecificul cercetărilor calitative(după Howard S. Becker, 1993)(după Howard S. Becker, 1993)

☺☺ Acceptarea punctelor de vedere postmoderne Acceptarea punctelor de vedere postmoderne

în evaluarea cercetărilorîn evaluarea cercetărilor

☺☺ VerosimilitateaVerosimilitatea

☺☺ EmoţionalitateaEmoţionalitatea

☺☺ CredibilitateaCredibilitatea

☺☺ ResponsabilitateaResponsabilitatea

☺☺ Vocile multipleVocile multiple

☺☺ Dialogul cu persoanele investigateDialogul cu persoanele investigate

Generalizarea în cercetările calitativeGeneralizarea în cercetările calitative

■■ Reconceptualizarea generalizabilităţiiReconceptualizarea generalizabilităţii

■■ Înlocuirea eşantionării statistice cu eşantionarea Înlocuirea eşantionării statistice cu eşantionarea teoretică, ceea ce presupune:teoretică, ceea ce presupune:

◙◙ selecţia subiecţilor nu pe baza hazardului, ci după selecţia subiecţilor nu pe baza hazardului, ci după gradul lor de relevanţă pentru temă; gradul lor de relevanţă pentru temă;

◙◙ selecţia subiecţilor nu la începutul cercetării, ci pe selecţia subiecţilor nu la începutul cercetării, ci pe parcursul desfăşurării ei;parcursul desfăşurării ei;

◙◙ inducţia analitică pentru extragerea trăsăturilor generale inducţia analitică pentru extragerea trăsăturilor generale din cazurile studiate;din cazurile studiate;

◙◙ comparabilitatea;comparabilitatea; ◙◙ translabilitatea concluziilor.translabilitatea concluziilor.

Combinarea paradigmelor şi metodelor Combinarea paradigmelor şi metodelor cantitative cu cele calitativecantitative cu cele calitative

■ ■ ““Purişti” Purişti” vsvs. “pragmatişti” (situaţionalişti). “pragmatişti” (situaţionalişti)☺☺În urmă cu o jumătate de secol circula voba: “Niciun În urmă cu o jumătate de secol circula voba: “Niciun

sociolog care se respectă nu ar trebui să-şi murdărească sociolog care se respectă nu ar trebui să-şi murdărească mâinile cu cifre”mâinile cu cifre”

☺☺A nu contrapune artificial cele două stiluri, asemenea unor A nu contrapune artificial cele două stiluri, asemenea unor armate, care nu au de învăţat nimic una de la alta. armate, care nu au de învăţat nimic una de la alta.

(după David Silverman,1995/2004, 51)(după David Silverman,1995/2004, 51)

■■ Modalităţi de combinare a abordărilor:Modalităţi de combinare a abordărilor: ◘ ◘ Designul cu două fazeDesignul cu două faze ◘ ◘ Designul cu predominarea unei paradigmeDesignul cu predominarea unei paradigme ◘ ◘ Designul mixatDesignul mixat

(după John W. Creswell, 1998)(după John W. Creswell, 1998)

■ Cercetarea-acţiune (Action research)

Kurt LewinKurt Lewin, iniţiatorul „dinamicii grupurilor“, , iniţiatorul „dinamicii grupurilor“, şi şi Jacob L. MorenoJacob L. Moreno, fondatorul , fondatorul „sociometriei“, sunt primii care, studiind „sociometriei“, sunt primii care, studiind structurarea şi funcţionarea grupurilor mici, au structurarea şi funcţionarea grupurilor mici, au atras atenţia asupra acestui tip de cercetare, în atras atenţia asupra acestui tip de cercetare, în care se renunţă la mitul „sociologiei libere de care se renunţă la mitul „sociologiei libere de valori“ şi la modelul cercetătorului „cronicar valori“ şi la modelul cercetătorului „cronicar obiectiv“ al vremurilor lui. obiectiv“ al vremurilor lui.

Kurt Lewin

(1879–1947)(1879–1947)

Jacob Levy Moreno

(1889–1975)(1889–1975)

◙ ◙ În În Communication and Evaluation of SocietyCommunication and Evaluation of Society, , Jürgen Jürgen HabermasHabermas (1979) a demonstrat că modul în care sunt (1979) a demonstrat că modul în care sunt colectate datele în cercetările sociologice afectează colectate datele în cercetările sociologice afectează semnificativ analiza fenomenelor investigate. semnificativ analiza fenomenelor investigate.

◘ ◘ Într-o anchetă pe bază de chestionar, de exemplu, „subiecţii“ Într-o anchetă pe bază de chestionar, de exemplu, „subiecţii“ răspund la „întrebările noastre“ şi în „termenii noştri“, răspund la „întrebările noastre“ şi în „termenii noştri“, conform „strategiei noastre“ de prelucrare statistică a conform „strategiei noastre“ de prelucrare statistică a datelor, în vederea testării „ipotezelor noastre“. datelor, în vederea testării „ipotezelor noastre“.

◘◘ În acest fel, ancheta sociologică îi îndepărtează pe În acest fel, ancheta sociologică îi îndepărtează pe cercetători de populaţia pe care o studiază şi de care vrea să cercetători de populaţia pe care o studiază şi de care vrea să se apropie, să-i înţeleagă modul de a simţi, de a gândi şi de a se apropie, să-i înţeleagă modul de a simţi, de a gândi şi de a acţiona. acţiona.

▲ ▲ Cercetarea-acţiune poate să-i apropie pe sociologi de Cercetarea-acţiune poate să-i apropie pe sociologi de grupurile şi comunităţile studiate, de interesele lor reale. grupurile şi comunităţile studiate, de interesele lor reale.

The Structural Transformation of The Structural Transformation of the Public Spherethe Public Sphere (1962) (1962)On the Logic of the Social SciencesOn the Logic of the Social Sciences (1967) (1967) Toward a Rational SocietyToward a Rational Society (1967) (1967) Technology and Science as IdeologyTechnology and Science as Ideology (1968) (1968) Knowledge and Human InterestsKnowledge and Human Interests (1968)(1968)

Jürgen Habermas

Modelul cercetării-acţiuneModelul cercetării-acţiune: :

● ● diagnoză, analiza problemelor şi formularea diagnoză, analiza problemelor şi formularea ipotezelor; ipotezelor;

● ● terapie, prin care ipotezele sunt testate direct în terapie, prin care ipotezele sunt testate direct în procesul de schimbare socială procesul de schimbare socială (Kurt Lewin, 1947).(Kurt Lewin, 1947).

DefiniţieDefiniţie::

““Cercetarea-acţiune” = Cercetarea-acţiune” = dfdf. ”Procesul de diagnosticare . ”Procesul de diagnosticare a problemelor, de planificare şi implementare a a problemelor, de planificare şi implementare a acţiunilor de reducere sau eliminare a acţiunilor de reducere sau eliminare a disfuncţionalităţilor, concomitent cu monitorizarea disfuncţionalităţilor, concomitent cu monitorizarea schimbărilor sociale induse.schimbărilor sociale induse.

CaracteristicCaracteristici: i:

● ● este situaţională, în sensul că vizează diagnoza unei este situaţională, în sensul că vizează diagnoza unei probleme în contextul ei specific şi se urmăreşte probleme în contextul ei specific şi se urmăreşte rezolvarea ei în contextul dat;rezolvarea ei în contextul dat;

●● presupune colaborarea cercetătorului cu actorii presupune colaborarea cercetătorului cu actorii sociali în diagnoza problemelor; sociali în diagnoza problemelor;

●● presupune participarea nemijlocită a actorilor sociali presupune participarea nemijlocită a actorilor sociali în desfăşurarea cercetării; în desfăşurarea cercetării;

●● este autoevaluativă, toţi cei implicaţi în cercetare este autoevaluativă, toţi cei implicaţi în cercetare evaluează continuu rezultatele schimbărilor evaluează continuu rezultatele schimbărilor produse produse ((cf. cf. Robert B. Burns, Robert B. Burns, Introduction to Research Introduction to Research MethodsMethods, , LondraLondra,, Sage Publications. Sage Publications., , 19901990//20002000,, 444).444).

CaracteristicCaracteristicii (după O. Zuber-Skerritt, 1992): (după O. Zuber-Skerritt, 1992):

● ● are în principal o finalitate practică, nu teoretică; are în principal o finalitate practică, nu teoretică; ●● este participativă şi presupune colaborarea este participativă şi presupune colaborarea

cercetătorilor cu populaţia studiată; cercetătorilor cu populaţia studiată; ●● este „emancipatoare“, în sensul că eliberează este „emancipatoare“, în sensul că eliberează

persoanele intervievate de persoanele intervievate de statusstatus-ul de „subiecţi“ de -ul de „subiecţi“ de cercetare; cercetare;

●● este interpretativă, acordând importanţă punctelor de este interpretativă, acordând importanţă punctelor de vedere ale tuturor participanţilor la cercetare, fără a vedere ale tuturor participanţilor la cercetare, fără a considera că singură poziţia experţilor este considera că singură poziţia experţilor este „corectă“; „corectă“;

●● are o orientare critică, vizând schimbarea situaţiei are o orientare critică, vizând schimbarea situaţiei persoanelor, grupurilor şi comunităţilor cercetatepersoanelor, grupurilor şi comunităţilor cercetate ((apudapud Uzzell, 1995/1998, 310). Uzzell, 1995/1998, 310).

DesignulDesignul cercetării-acţiunecercetării-acţiune (după Robert B. Burns (după Robert B. Burns 2000): 2000):

● ● identificarea, evaluarea şi formularea problemei; identificarea, evaluarea şi formularea problemei;

●● descrierea amănunţită a situaţiei şi clarificarea problemei; descrierea amănunţită a situaţiei şi clarificarea problemei;

●● documentarea bibliografică şi formularea ipotezelor; documentarea bibliografică şi formularea ipotezelor;

●● evaluarea ipotezelor în cadrul şedinţelor de evaluarea ipotezelor în cadrul şedinţelor de brainstormingbrainstorming;;

●● selectarea pro ce de elor de acţiune prin negocierea cu toţi cei selectarea pro ce de elor de acţiune prin negocierea cu toţi cei interesaţi (actori sociali, factori de conducere, cercetători); interesaţi (actori sociali, factori de conducere, cercetători);

●● implementarea planului de acţiune; implementarea planului de acţiune;

●● interpretarea datelor şi evaluarea de ansamblu a proiectului, interpretarea datelor şi evaluarea de ansamblu a proiectului, precum şi redactarea unui studiu de caz.precum şi redactarea unui studiu de caz.

Cercetarea-acţiune participativă (Participatory action research)

William F. WhiteWilliam F. White (1914-2000) (1914-2000)

Principiile cercetării-acţiunePrincipiile cercetării-acţiune◘ ◘ Cercetarea acţiune implică utilizarea sistematică ciclică a Cercetarea acţiune implică utilizarea sistematică ciclică a

metodelor de planificare, acţiune, observare, evaluare şi metodelor de planificare, acţiune, observare, evaluare şi reflecţie critică în vederea următorului ciclu reflecţie critică în vederea următorului ciclu (Rory O’Brien, (Rory O’Brien, 2001). 2001).

◘◘ Principiile (Principiile (după după Richard Winter, Richard Winter, Action-Research and the Nature Action-Research and the Nature of Social Inquiry: Professional Innovation and Educational Workof Social Inquiry: Professional Innovation and Educational Work, , 19871987):):

● ● Reflecţie criticăReflecţie critică● ● Critică dialecticăCritică dialectică● ● Resurse colaborativeResurse colaborative ● ● RiscRisc● ● Sructură plralistăSructură plralistă● ● Teorie, practică, transformareTeorie, practică, transformare

■■ Cercetările feministeCercetările feministe

Francesca M. CancianFrancesca M. Cancian ( (Feminist science: Feminist science: MMethodologies ethodologies that challenge inequality. that challenge inequality. Gender and SocietyGender and Society, 1992, 1992,, 6, 4, 6, 4, 623-642623-642):):

● ● lluarea în considerare a punctului de vedere al subiecţiloruarea în considerare a punctului de vedere al subiecţilor

● ● rrenunţarea la chestionare în favoarea interviurilor interactiveenunţarea la chestionare în favoarea interviurilor interactive

Judith A. CookJudith A. Cook şi şi Mary M. FonowMary M. Fonow (1986). Knowledge (1986). Knowledge and women’s interests: Issues of epistemology and and women’s interests: Issues of epistemology and methodology in feminist sociological research. methodology in feminist sociological research. Sociological Sociological InquiryInquiry, 56, 2-29., 56, 2-29.

Feminismul: noţiuni de bază

David Macey (Dicţionar de critică, 2000/2008, 136-140):

Teza frundamentală: Relaţia dintre sexe este una de inegalitate sau opresiune”.

În Franţa, termenul de “feminisme” a fost utilizat în 1830 de către Charles Fourier (1772-1837).

În Anglia, în anii 1890, semnifica mişcarea de promovare a drepturilor femeilor.

Dreptul la vot al femeilor: 1818 – Anglia; 1920 - SUA.

Simone de BeauvoirSimone de Beauvoir ((1908 - 19861908 - 1986))

În 1949 apare În 1949 apare Le Deuxième sexeLe Deuxième sexe ( (Al doilea sexAl doilea sex), ),

Simone de BeauvoirSimone de Beauvoir

☺☺Femeie nu te naşti, ci devii.Femeie nu te naşti, ci devii.

☺☺ Ceea ce e scandalos într-un scandal e faptul că ne Ceea ce e scandalos într-un scandal e faptul că ne obişnuim cu el.obişnuim cu el.

☺☺ Nu indivizii sunt vinovaţi de eşecul căsătoriei: Nu indivizii sunt vinovaţi de eşecul căsătoriei: instituţia însăşi e originar pervertită.instituţia însăşi e originar pervertită.

☺☺ Orice reuşită ascunde o abdicareOrice reuşită ascunde o abdicare..

☺☺ A trăi înseamnă a îmbătrâni, nimic mai mult.

☺☺ Tineretul nu-i iubeşte pe învinşi.

☺☺ Trebuie să privim viaţa ca pe o partidă pe care o putem pierde sau câştiga.

În anii 1990 studiile feministe şi de gen s-au impus în În anii 1990 studiile feministe şi de gen s-au impus în mediul academic.mediul academic.

Natasha WalterNatasha Walter (n. 1967, Marea Britanie) → “noul (n. 1967, Marea Britanie) → “noul femisnis” (în care şi bărbaţii au un rol) – egalitate femisnis” (în care şi bărbaţii au un rol) – egalitate economică cu bărbaţii, nu o cultură centrată pe economică cu bărbaţii, nu o cultură centrată pe feminitate.feminitate.

Naomi WolfNaomi Wolf (n. 1962, SUA) (n. 1962, SUA) → să se renunţe → să se renunţe la vechiul “feminism al victimelor” în favoarea la vechiul “feminism al victimelor” în favoarea unui “ feminism al puterii” (femile ca agent al unui “ feminism al puterii” (femile ca agent al schimbării).schimbării).

The Beauty MythThe Beauty Myth.. How Images of How Images of Beauty Are Used Against Beauty Are Used Against WomenWomen ((19911991))

Give Me Liberty: A Handbook for Give Me Liberty: A Handbook for American RevolutionariesAmerican Revolutionaries (2008) (2008)

Natasha WalterNatasha Walter (n. 1967, Marea Britanie) → (n. 1967, Marea Britanie) → “noul femisnis” (în care şi bărbaţii au un rol) – “noul femisnis” (în care şi bărbaţii au un rol) – egalitate economică cu bărbaţii, nu o cultură egalitate economică cu bărbaţii, nu o cultură centrată pe feminitate.centrată pe feminitate.

The New FeminismThe New Feminism (1998) (1998)

On the Move: feminism for On the Move: feminism for a new generationa new generation (1999) (1999)

Living DollLiving Doll (2009) (2009)

Elementele definitorii ale cercetărilor feministeElementele definitorii ale cercetărilor feministe::

● ● Gender şi inegalitateGender şi inegalitate

● ● Experienţa personalăExperienţa personală

● ● AcţiuneaAcţiunea

● ● Critica cercetărilor tradiţionaleCritica cercetărilor tradiţionale

● ● Metode participativeMetode participative

Bibliografie selectivăBibliografie selectivă

Agabrian, Mircea. (2004). Agabrian, Mircea. (2004). Cercetarea calitativă a Cercetarea calitativă a socialului. Design şi performaresocialului. Design şi performare. Iaşi: Editura . Iaşi: Editura Institutul European.Institutul European.

Ambert, Anne-Marie Ambert, Anne-Marie et al. et al. (1995). Understanding and (1995). Understanding and evaluating qualitative research. evaluating qualitative research. Journal of Mariage Journal of Mariage and the Familyand the Family, 57, 4, 879-893., 57, 4, 879-893.

Becker, Howard S. (1993). The epistemology of Becker, Howard S. (1993). The epistemology of qualitative research, Conferinţa Fundaţiei qualitative research, Conferinţa Fundaţiei MacArthur, Oklahoma, CA.MacArthur, Oklahoma, CA.

Chelcea, Septimiu. [2001] (2007). Chelcea, Septimiu. [2001] (2007). Metodologia Metodologia cercetării sociologicecercetării sociologice (ediţia a III-a). Bucureşti: (ediţia a III-a). Bucureşti: Editura EconomicăEditura Economică..

Creswell, John W. (1998). Creswell, John W. (1998). Qualitative Inquiry and Qualitative Inquiry and Research DesignResearch Design. Thousand Oaks: Sage. . Thousand Oaks: Sage.

Denzin, Norman K. şi Lincoln, Yvonna S. (eds). Denzin, Norman K. şi Lincoln, Yvonna S. (eds). (1994). (1994). Handbook of Qualitative ResearchHandbook of Qualitative Research . Sage. . Sage. Iluţ, Petru. (1997). Iluţ, Petru. (1997). Abordarea calitativă a Abordarea calitativă a socioumanuluisocioumanului. Iaşi: Editura Polirom.. Iaşi: Editura Polirom.

Mucchielli, Alex (coord.). [1996](2002). Mucchielli, Alex (coord.). [1996](2002). Dicţionar al Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi socialemetodelor calitative în ştiinţele umane şi sociale . . Iaşi: Editura Polirom.Iaşi: Editura Polirom.

Silverman, David. [1995](2004). Silverman, David. [1995](2004). Interpretarea datelor Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării, textului calitative. Metode de analiză a comunicării, textului şi interacţiuniişi interacţiunii. Iaşi. Editura Polirom.. Iaşi. Editura Polirom.

Yin, Robert K. [2003](2005). Yin, Robert K. [2003](2005). Studiul de caz. Designul, Studiul de caz. Designul, colectarea şi analiza datelorcolectarea şi analiza datelor . Iaşi: Editura Polirom.. Iaşi: Editura Polirom.