Lecţia a XI-aLecţia a XI-a

Scalele în investigaţia sociologicăScalele în investigaţia sociologicăPlanul lecţieiPlanul lecţiei

■ Ce sunt scalele? ■ Nivelul de măsurare şi tehnicile de scalare ◙ Scalarea nominală: construirea tipologiilor ◙ Scalarea ordinală tip Likert şi tip Guttman ◙ Scalarea de interval tip Thurstone ■ Scalele sociometrice ◙ Scala distanţei sociale (Bogardus) ◙ Inventarul de valori profesionale (Super) ◙ Scala „Locul controlului“ (Nowicki şi Strickland) ◙ Diferenţiatorul semantic (Osgood) ◙ Inventarul de atribute etnice (Chelcea)

BibliografieBibliografie

Chelcea, SeptimiuChelcea, Septimiu [200[20011](200](20066)) Metodologia Metodologia cercetării sociologicecercetării sociologice (ediţia a III-a, pp. 341- (ediţia a III-a, pp. 341-391). Bucureşti: Editura Economică.391). Bucureşti: Editura Economică.

Johnson, Allan G.Johnson, Allan G. [2000](2007) [2000](2007) Dicţionarul Dicţionarul Blackwell de sociologie Blackwell de sociologie (pp. 124, 299-301). (pp. 124, 299-301). Bucureşti: Editura Humanitas.Bucureşti: Editura Humanitas.

Mărginean, IoanMărginean, Ioan (1982) (1982) Măsurarea în sociologie.Măsurarea în sociologie. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

■ Ce sunt scalele?

■ ■ „„O O scalăscală sau un sau un indice indice reprezintă, în general, un reprezintă, în general, un singur concept complex sau un construct, care singur concept complex sau un construct, care combină indicatori multipli într-o măsurare combină indicatori multipli într-o măsurare comună compozită“ comună compozită“ (Therese L. Baker, 1988, 368). (Therese L. Baker, 1988, 368).

■ ■ Diferenţa dintre scale şi indici:Diferenţa dintre scale şi indici:

● ● asemenea indicilor,asemenea indicilor, scalele iau în considerare scalele iau în considerare răspunsurile corecte sau incorecte la fiecare răspunsurile corecte sau incorecte la fiecare întrebare (întrebare (itemitem) )

● ● scalele iau în considerare şi modelul (scalele iau în considerare şi modelul (patternpattern) ) răspunsurilor răspunsurilor (Therese L. Baker, 1988, 370) (Therese L. Baker, 1988, 370)

◙ ◙ Indicii şi scalele au în comun faptul că sunt măsurări Indicii şi scalele au în comun faptul că sunt măsurări compozite ce se bazează pe doi sau mai mulţi itemi. compozite ce se bazează pe doi sau mai mulţi itemi.

□ □ Indicii se construiesc prin adiţionarea scorurilor la Indicii se construiesc prin adiţionarea scorurilor la atributele izolate.atributele izolate.

□□ Scalele rezultă din repartiţia scorurilor modelelor de Scalele rezultă din repartiţia scorurilor modelelor de atribute atribute (Earl R. Babbie, 1975/1992, 167). (Earl R. Babbie, 1975/1992, 167).

▲ ▲ Exemplu: Exemplu: indice al activismului politicindice al activismului politic

◘ ◘ R. Guy Sedlack R. Guy Sedlack şişi Jay Stanley Jay Stanley (1992, 187):(1992, 187):

● ● scala – măsură compozită ce are o ordine internă scala – măsură compozită ce are o ordine internă a intensităţii a intensităţii

● ● itemii unei scale sunt ordonaţi itemii unei scale sunt ordonaţi

● ● scalele au avantajul de a arăta mai precis decât scalele au avantajul de a arăta mai precis decât indicii gradul în care persoanele incluse în indicii gradul în care persoanele incluse în cercetare posedă caracteristica sau calitatea ce se cercetare posedă caracteristica sau calitatea ce se atribuieatribuie

Decizii în construirea scalelorDecizii în construirea scalelor

☻☻Ce nivel al datelor este implicat (nominal, ordinal, de Ce nivel al datelor este implicat (nominal, ordinal, de interval, de raport)? interval, de raport)?

☻☻ Pentru ce vor fi utilizate datele?Pentru ce vor fi utilizate datele?☻☻ Ar trebui să utilizăm o scală, un indice sau o tipologie?Ar trebui să utilizăm o scală, un indice sau o tipologie?☻☻ Ce tip de analiză statistică voi utiliza?Ce tip de analiză statistică voi utiliza?☻☻ Voi utiliza o scală comparativă sau noncomparativă?Voi utiliza o scală comparativă sau noncomparativă?☻☻ Câte diviziuni ale scalei sau categorii voi utiliza (de la 1 Câte diviziuni ale scalei sau categorii voi utiliza (de la 1

la 10; de la 1 la 7; de la -3 la +3)? la 10; de la 1 la 7; de la -3 la +3)? ☻☻ Voi utiliza diviziuni impare sau pare? (diviziunile impare Voi utiliza diviziuni impare sau pare? (diviziunile impare

au o valoare neutră, cele pare conduc la alegeri forţate).au o valoare neutră, cele pare conduc la alegeri forţate).☻☻ Ce formă fizică va avea scala (grafic, liniară simplă, Ce formă fizică va avea scala (grafic, liniară simplă,

verticală, orizontală)?verticală, orizontală)?☻☻ Vor fi răspunsuri forţate sau libere (opţionale)?Vor fi răspunsuri forţate sau libere (opţionale)?

■ Nivelul de măsurare şi tehnicile de scalare

Scalele nominale şi Scalele nominale şi scalele ordinale: scalele ordinale: date categorialedate categoriale

Scalele de interval şi Scalele de interval şi scalele de raport: scalele de raport: date continuedate continue

◙ Scalarea nominală: construirea tipologiilor

▲▲ Are ca obiectiv „crearea de grupări exhaustive şi mutual Are ca obiectiv „crearea de grupări exhaustive şi mutual exclusive, cât mai omogene cu putinţă“ exclusive, cât mai omogene cu putinţă“ (Bailey, 1978/1982, (Bailey, 1978/1982, 362). 362).

□□ Scalarea nominală unidimensionalăScalarea nominală unidimensională: se măsoară o singură : se măsoară o singură variabilă. Răspunsurile sunt codificate, de regulă, cu 0 şi 1, variabilă. Răspunsurile sunt codificate, de regulă, cu 0 şi 1, după cum caracteristica ce interesează apare sau nu apare, după cum caracteristica ce interesează apare sau nu apare, există sau nu există. există sau nu există.

□□ Scalarea nominală multidimensionalăScalarea nominală multidimensională presupune presupune codificarea simultană a mai multor caracteristici (vârstă, codificarea simultană a mai multor caracteristici (vârstă, sex, nivel de şcolaritate etc.) şi combinarea valorilor în sex, nivel de şcolaritate etc.) şi combinarea valorilor în vederea clasificării subiecţilor. vederea clasificării subiecţilor.

▲ ▲ Pe baza combinării tuturor valorilor variabilelor (măsurate Pe baza combinării tuturor valorilor variabilelor (măsurate nominal sau ordinal) rezultă tipologii.nominal sau ordinal) rezultă tipologii.

◘◘ Construirea tipologiilorConstruirea tipologiilor ▲ ▲ Presupune proiectarea unor tabele cu dublă Presupune proiectarea unor tabele cu dublă

intrare, fiecare câmp din tabel reprezentând un tip. intrare, fiecare câmp din tabel reprezentând un tip. Allan G. JohnsonAllan G. Johnson (2000/2007, 373): “O tipologie (2000/2007, 373): “O tipologie

(sau o taxonomie) constă dintr-un set de categorii (sau o taxonomie) constă dintr-un set de categorii utilizat pentru clasificare”.utilizat pentru clasificare”.

□ □ Tipologiile Tipologiile → → concentrarea atenţiei asupra concentrarea atenţiei asupra anumitor caracteristici, pentru a putea face anumitor caracteristici, pentru a putea face comparaţii.comparaţii.

● ● De exemplu: tipurile de societăţi (industriale, de De exemplu: tipurile de societăţi (industriale, de vânători-culegători, horticole, pastorale, agrare, vânători-culegători, horticole, pastorale, agrare, piscicole, de crescători de vite) pentru a analiza piscicole, de crescători de vite) pentru a analiza credinţele religioase.credinţele religioase.

Este rândul dvs.Este rândul dvs.Construiţi o tipologie a studenţilor plagiatoriConstruiţi o tipologie a studenţilor plagiatori

Îi este ruşineÎi este ruşine

Plagiator heterocentrat Plagiator ocazionalPlagiator heterocentrat Plagiator ocazional

Nu îşi dă seamaNu îşi dă seama Îşi dă seamaÎşi dă seama

Plagiator autocentrat Plagiator neobrăzat Plagiator autocentrat Plagiator neobrăzat

Nu îi este ruşineNu îi este ruşine

□□ Tipologii parţiale: renunţarea la câmpurile nule şi Tipologii parţiale: renunţarea la câmpurile nule şi la cele care nu prezintă interes pentru teoretizarea la cele care nu prezintă interes pentru teoretizarea „de jos“.„de jos“.

□□ TTipologii completeipologii complete◘◘ Paul F. LazarsfeldPaul F. Lazarsfeld (1937) (1937) → modalităţi de → modalităţi de

reducţie:reducţie: ● ● pragmatic (combinarea mai multor tipuri într-unul pragmatic (combinarea mai multor tipuri într-unul

singur, dar mai eterogen)singur, dar mai eterogen) ●● funcţional (renunţarea la câmpurile nule sau în funcţional (renunţarea la câmpurile nule sau în

care frecvenţa cazurilor observate este care frecvenţa cazurilor observate este nesemnificativă) nesemnificativă)

● ● numeric arbitrar (prin acordarea unor ponderi mai numeric arbitrar (prin acordarea unor ponderi mai mari uneia dintre dimensiuni). mari uneia dintre dimensiuni).

◙ Scalarea ordinală (tip Likert) ◘ ◘ Scalele ordinale simpleScalele ordinale simple

● ● scalele itemizatescalele itemizate (scale categoriale) (scale categoriale)

„„De obicei, participaţi la slujbele religioase“De obicei, participaţi la slujbele religioase“ - în fiecare săptămână.................................. 1- în fiecare săptămână.................................. 1 - o dată sau de două ori pe lună................... 2- o dată sau de două ori pe lună................... 2 - la marile sărbători religioase...................... 3- la marile sărbători religioase...................... 3 - doar cu ocazia unor ceremonii................... 4- doar cu ocazia unor ceremonii................... 4 - niciodată..................................................... 5- niciodată..................................................... 5

●● scalele de ordonarescalele de ordonare: constau din elementele ce : constau din elementele ce au fost ierarhizate de către subiecţii investigaţi au fost ierarhizate de către subiecţii investigaţi

□ □ De exemplu, se cere ca persoanele chestionate să specifice De exemplu, se cere ca persoanele chestionate să specifice lucrurile de care se tem cel mai mult: pe primul loc să lucrurile de care se tem cel mai mult: pe primul loc să treacă ceea ce le îngrijorează cel mai mult, iar pe ultimul treacă ceea ce le îngrijorează cel mai mult, iar pe ultimul loc, ceea ce le produce cea mai puţină teamă. loc, ceea ce le produce cea mai puţină teamă.

▲ ▲ SSe prezintă o listă cuprinzând ameninţările posibile e prezintă o listă cuprinzând ameninţările posibile (creşterea preţurilor, izbucnirea unui război în zonă, (creşterea preţurilor, izbucnirea unui război în zonă, îmbolnăvirea, şomajul, criminalitatea, tulburările sociale).îmbolnăvirea, şomajul, criminalitatea, tulburările sociale).

▲▲ Pe bileţele separate se trece câte o ameninţare, urmând ca Pe bileţele separate se trece câte o ameninţare, urmând ca bileţelele să fie plasate în ordinea crescătoare sau bileţelele să fie plasate în ordinea crescătoare sau descrescătoare a spaimei subiective resimţite de subiecţii descrescătoare a spaimei subiective resimţite de subiecţii incluşi în anchetăincluşi în anchetă. .

●● scalele grafice: scalele grafice: înlocuiesc categoriile verbale cu înlocuiesc categoriile verbale cu elemente graficeelemente grafice

□ □ un segment de dreaptă orientatun segment de dreaptă orientat□ □ un segment de dreaptă marcat cu grade de un segment de dreaptă marcat cu grade de

intensitate (5 grade de intensitate, aşa cum intensitate (5 grade de intensitate, aşa cum propunea Th. W. Adorno) propunea Th. W. Adorno)

□ □ un termometru (cu 10 sau cu 100 de grade de un termometru (cu 10 sau cu 100 de grade de intensitate)intensitate)

▲ ▲ În cazuri speciale, în locul cifrelor sunt folosite În cazuri speciale, în locul cifrelor sunt folosite pentru marcarea gradelor de intensitate literele pentru marcarea gradelor de intensitate literele alfabetului într-o dispunere aleatorie (aşa cum alfabetului într-o dispunere aleatorie (aşa cum recomandă Françoise de Singly). recomandă Françoise de Singly).

Françoise de SinglyFrançoise de Singly (1992/1998, 72): (1992/1998, 72):

„„Toate anchetele arată că masturbarea în tinereţe Toate anchetele arată că masturbarea în tinereţe este frecventă. În ceea ce vă priveşte, cât de des/de este frecventă. În ceea ce vă priveşte, cât de des/de rar aţi spune că aveaţi acest comportament în rar aţi spune că aveaţi acest comportament în tinereţe?tinereţe?

Pe această scală (se arată imaginea) indicaţi litera Pe această scală (se arată imaginea) indicaţi litera care corespunde cel mai bine situaţiei dvs.“care corespunde cel mai bine situaţiei dvs.“

Foarte rar Foarte desFoarte rar Foarte des D R O S K A M D R O S K A M

◘ ◘ Scalele ordinale compuseScalele ordinale compuse: pentru măsurarea unei : pentru măsurarea unei variabile sau a unei dimensiuni se utilizează nu o singură variabile sau a unei dimensiuni se utilizează nu o singură întrebare, ci un set de întrebări. întrebare, ci un set de întrebări.

Răspunsurile corecte sau pozitive sunt însumate, dând în Răspunsurile corecte sau pozitive sunt însumate, dând în final un final un scorscor propriu fiecărui individ. propriu fiecărui individ.

Cu cât scorul este mai mare/mai mic, cu atât mai intensă/mai Cu cât scorul este mai mare/mai mic, cu atât mai intensă/mai redusă este caracteristica măsurată. redusă este caracteristica măsurată.

Pentru că scorul rezultă din adiţionarea valorilor (0 sau 1 la Pentru că scorul rezultă din adiţionarea valorilor (0 sau 1 la fiecare întrebare), astfel de scale poartă şi numele de fiecare întrebare), astfel de scale poartă şi numele de scale scale sumativesumative ( (summated ratings scalesummated ratings scale). ).

Slăbiciunea scalelor: unul şi acelaşi scor poate proveni din Slăbiciunea scalelor: unul şi acelaşi scor poate proveni din acordul cu un număr egal de enunţuri, indiferent care ar fi acordul cu un număr egal de enunţuri, indiferent care ar fi acestea. acestea.

Se presupune că răspunsul pozitiv la oricare întrebare inclusă Se presupune că răspunsul pozitiv la oricare întrebare inclusă în scală (indicator) ar avea aceeaşi putere de discriminare, în scală (indicator) ar avea aceeaşi putere de discriminare, ceea ce nu este totdeauna cazul. ceea ce nu este totdeauna cazul.

Rensis LikertRensis Likert (1903-1981)(1903-1981)

În 1929, Rensis Likert şi Gardner În 1929, Rensis Likert şi Gardner Murphy au proiectat o cercetare Murphy au proiectat o cercetare vizând măsurarea atitudinilor în cinci vizând măsurarea atitudinilor în cinci domenii majore: relaţii internaţionale, domenii majore: relaţii internaţionale, relaţii rasiale, conflicte economice, relaţii rasiale, conflicte economice, conflicte politice, religie. conflicte politice, religie.

Chestionarul a fost aplicat în perioada Chestionarul a fost aplicat în perioada 1929-1931 în nouă universităţi şi 1929-1931 în nouă universităţi şi colegii din SUA, recoltându-se colegii din SUA, recoltându-se răspunsuri de la peste 2000 de răspunsuri de la peste 2000 de studenţi, din care s-a construit un studenţi, din care s-a construit un eşantion aleatoriu de 650 de eşantion aleatoriu de 650 de persoane, ce a servit studiului cu persoane, ce a servit studiului cu caracter metodologic publicat de caracter metodologic publicat de Rensis Likert în 1932.Rensis Likert în 1932.

Rensis LikertRensis Likert (1932/1970, 150): în chestionar vor fi (1932/1970, 150): în chestionar vor fi incluse, „fără excepţie, întrebări într-o formă care incluse, „fără excepţie, întrebări într-o formă care permite permite judecăţi de valoarejudecăţi de valoare, nu , nu judecăţi factualejudecăţi factuale“.“.

Răspunsurile: aprobare puternică, aprobare, nedecis, Răspunsurile: aprobare puternică, aprobare, nedecis, dezaprobare şi dezaprobare puternică.dezaprobare şi dezaprobare puternică.

Etapele construirii scalei tip Likert:Etapele construirii scalei tip Likert:1) sunt colecţionate cât mai multe enunţuri conţinând 1) sunt colecţionate cât mai multe enunţuri conţinând

judecăţi de valoarejudecăţi de valoare cu privire la dimensiunea cu privire la dimensiunea (caracteristica) ce urmează a fi măsurată(caracteristica) ce urmează a fi măsurată

2) se acordă ponderi numerice (coduri) de la 1 la 5 2) se acordă ponderi numerice (coduri) de la 1 la 5 (sau de la 0 la 4, sau de la – 2 la + 2) răspunsurilor (sau de la 0 la 4, sau de la – 2 la + 2) răspunsurilor prestabilite: dezacord total (1), dezacord (2), prestabilite: dezacord total (1), dezacord (2), indecis (3), acord (4), acord total (5). indecis (3), acord (4), acord total (5).

3) se verifică dacă toate enunţurile selectate aparţin aceleiaşi 3) se verifică dacă toate enunţurile selectate aparţin aceleiaşi dimensiunidimensiuni

● ● se calculează scorul obţinut de fiecare persoană se calculează scorul obţinut de fiecare persoană ● ● scorurile rezultate prin însumarea punctajului (codului) scorurile rezultate prin însumarea punctajului (codului)

la toate întrebările (itemii) se ordonează de la valorile cele la toate întrebările (itemii) se ordonează de la valorile cele mai ridicate la valorile cele mai scăzute mai ridicate la valorile cele mai scăzute

● ● şirul statistic se împarte în şirul statistic se împarte în cuartilecuartile: se iau în calcul : se iau în calcul primele 25 la sută dintre cele mai mari scoruri şi ultimele primele 25 la sută dintre cele mai mari scoruri şi ultimele 25 la sută dintre cele mai mici scoruri, deci cuartilele unu 25 la sută dintre cele mai mici scoruri, deci cuartilele unu şi patru şi patru

● ● fiecare enunţ se compară cu valoarea acestor cuartile: fiecare enunţ se compară cu valoarea acestor cuartile: dacă enunţul are o valoare medie diferită (statistic dacă enunţul are o valoare medie diferită (statistic semnificativă) în cuartila unu faţă de cuartila patru, atunci semnificativă) în cuartila unu faţă de cuartila patru, atunci se apreciază că itemul respectiv aparţine dimensiunii se apreciază că itemul respectiv aparţine dimensiunii măsuratemăsurate. .

Avantaje şi dezavantaje scalelor tip LikertAvantaje şi dezavantaje scalelor tip Likert ◘ ◘ James A. BlackJames A. Black şi şi Dean J. ChampionDean J. Champion (1976, 194-196): (1976, 194-196):

● ● sunt uşor de construit şi de interpretatsunt uşor de construit şi de interpretat●● scalarea Likert este flexibilă, cercetătorul are libertatea de a include scalarea Likert este flexibilă, cercetătorul are libertatea de a include

mai mulţi sau mai puţini itemimai mulţi sau mai puţini itemi●● deşi nivelul de măsurare al scalelor sumative este ordinal, prin deşi nivelul de măsurare al scalelor sumative este ordinal, prin

convenţie, datele obţinute cu ajutorul scalelor Likert sunt tratate convenţie, datele obţinute cu ajutorul scalelor Likert sunt tratate statistico-matematic ca şi cum ar fi de nivel de măsurare de intervalstatistico-matematic ca şi cum ar fi de nivel de măsurare de interval

●● asemenea oricărei scale sumative, scorul la scalele Likert nu spun în asemenea oricărei scale sumative, scorul la scalele Likert nu spun în sine prea mult, întrucât variază în funcţie de numărul itemilor şi de sine prea mult, întrucât variază în funcţie de numărul itemilor şi de ponderile acordate; de aceea se impune convertirea lor în scoruri ponderile acordate; de aceea se impune convertirea lor în scoruri standardstandard

●● se presupune că toţi itemii se află într-o relaţie identică (egală) cu se presupune că toţi itemii se află într-o relaţie identică (egală) cu dimensiunea măsurată, ceea ce pune în discuţie validitatea măsurăriidimensiunea măsurată, ceea ce pune în discuţie validitatea măsurării

●● persoanele care obţin acelaşi scor nu au în mod necesar aceeaşi persoanele care obţin acelaşi scor nu au în mod necesar aceeaşi caracteristică, trăsătură, dimensiune la acelaşi nivel.caracteristică, trăsătură, dimensiune la acelaşi nivel.

◙ Scalarea ordinală (tip Guttman)

◙ Scalarea de interval (tip Thurstone)

■ Scalele sociometrice

◙ Scala distanţei sociale (Bogardus)

◙ Diferenţiatorul semantic (Semantic differential)

◘ ◘ A fost prezentat pentru prima dată de Charles E. Osgood, A fost prezentat pentru prima dată de Charles E. Osgood, George J. Suci şi Percy H. Tannenbaum (1957). George J. Suci şi Percy H. Tannenbaum (1957).

◘◘ Bazat pe principiul congruenţei, prin „măsurarea Bazat pe principiul congruenţei, prin „măsurarea simţămintelor, probabil subconştiente, ale subiecţilor faţă simţămintelor, probabil subconştiente, ale subiecţilor faţă de anumite concepte sau lucruri” de anumite concepte sau lucruri” (Kenneth D. Bailey, (Kenneth D. Bailey, 1978/1982, 379). 1978/1982, 379).

◘◘ Este o determinare indirectă.Este o determinare indirectă.◘◘ Chestionarea directă în legătură cu semnificaţia unui Chestionarea directă în legătură cu semnificaţia unui

concept este validă în condiţiile în care avem de-a face cu concept este validă în condiţiile în care avem de-a face cu persoane foarte inteligente şi care au o fluenţă verbală persoane foarte inteligente şi care au o fluenţă verbală remarcabilă, dar pentru ceilalţi subiecţi este recomandabil remarcabilă, dar pentru ceilalţi subiecţi este recomandabil diferenţiatorul semantic“ diferenţiatorul semantic“ (Osgood, Suci şi Tannenbaum, 1957, (Osgood, Suci şi Tannenbaum, 1957, 19). 19).

Charles E. Osgood Charles E. Osgood (1916 – 1991)(1916 – 1991)

Method and Theory in Experimental PsychologyMethod and Theory in Experimental Psychology, Oxford, 1956., Oxford, 1956.The Measurement of MeaningThe Measurement of Meaning. University of Illinois Press, 1957 (în . University of Illinois Press, 1957 (în

colab. cu George Suci şi Percy Tannenbaum). colab. cu George Suci şi Percy Tannenbaum). Approaches to the Study of AphasiaApproaches to the Study of Aphasia, University of Illinois Press, 1963 , University of Illinois Press, 1963

(în colab. cu Murray S. Miron) .(în colab. cu Murray S. Miron) .Perspective in Foreign PolicyPerspective in Foreign Policy. Palo Alto: Pacific Books, 1966. . Palo Alto: Pacific Books, 1966. Cross Cultural Universals of Affective MeaningCross Cultural Universals of Affective Meaning. University of Illinois . University of Illinois

Press, 1975 (în colab. cu William S. May şi Murray S. Miron). Press, 1975 (în colab. cu William S. May şi Murray S. Miron). Focus on Meaning: Explorations in Semantic SpaceFocus on Meaning: Explorations in Semantic Space. Mouton . Mouton

Publishers, 1979.Publishers, 1979.Psycholinguistics, Cross-Cultural Universals, and Prospects for Psycholinguistics, Cross-Cultural Universals, and Prospects for

MankindMankind. Praeger Publishers, 1988.. Praeger Publishers, 1988.

Adjective bipolareAdjective bipolare Scală cu 7 trepte Scală cu 7 trepte

Construirea diferenţiatorului semanticConstruirea diferenţiatorului semantic 1) Selectarea conceptelor1) Selectarea conceptelor

▲ ▲ Se vor alege termenii relevanţi pentru problema Se vor alege termenii relevanţi pentru problema cercetată şi care acoperă cât mai bine întregul cercetată şi care acoperă cât mai bine întregul spaţiu semantic. spaţiu semantic.

▲ ▲ De exemplu: dacă dorim să studiem mediul De exemplu: dacă dorim să studiem mediul educaţional aşa cum este perceput de profesori, educaţional aşa cum este perceput de profesori, vom utiliza ca termeni-stimul: şcoală, copil, vom utiliza ca termeni-stimul: şcoală, copil, învăţare, director şcolar, disciplină ş.a. învăţare, director şcolar, disciplină ş.a. (Fred N. (Fred N. Kerlinger, 1973, 569). Kerlinger, 1973, 569).

2) Selectarea “adjectivelor2) Selectarea “adjectivelor polare” (sau a scalelor)polare” (sau a scalelor)◘ ◘ Structura EPAStructura EPA ((EPA StructureEPA Structure):): ● ● Evaluare (Evaluare (EvaluationEvaluation): bun-rău ): bun-rău ● ● Putere (Putere (PotencyPotency): puternic-slab): puternic-slab ● ● Activitate (Activitate (ActivityActivity): repede-lent): repede-lent▲ ▲ Emergenţa structurii EPA: David R. Heise, 1970; Emergenţa structurii EPA: David R. Heise, 1970;

H. Akuto,1960; L.A. Jakobocits, 1966. H. Akuto,1960; L.A. Jakobocits, 1966. ◘ ◘ Utilizarea scalelor Utilizarea scalelor ● ● sstandardtandard ● ● aad-hocd-hoc▲ ▲ Dimensiunile şi scalele asociate Dimensiunile şi scalele asociate (David R. Heise, (David R. Heise,

1970, 237)1970, 237)

3) Probleme practice:3) Probleme practice:

● ● câte scale să folosim pentru un concept? câte scale să folosim pentru un concept?

● ● cum să le ordonăm? cum să le ordonăm?

● ● îîn ce succesiune să le punem? n ce succesiune să le punem?

▲ ▲ Două-patru perechi de adjective pentru fiecare Două-patru perechi de adjective pentru fiecare dimensiune sunt suficiente dimensiune sunt suficiente (David R. Heise, 1969)(David R. Heise, 1969)

▲▲ Scalele vor fi ordonate unele de la stânga la Scalele vor fi ordonate unele de la stânga la dreapta, altele de la dreapta la stânga. dreapta, altele de la dreapta la stânga.

Analiza datelor:Analiza datelor:1)1) se compară scorurile se compară scorurile conceptelor, scalelor şi conceptelor, scalelor şi subiecţilorsubiecţilor

2) se calculează 2) se calculează polarizarea, dupăpolarizarea, dupăformula:formula:

2) Se determină polarizarea2) Se determină polarizarea

Polarizarea este distanţa dintre punctul zero sau dintre Polarizarea este distanţa dintre punctul zero sau dintre punctul de origine al scalei şi valoarea de scală a celor punctul de origine al scalei şi valoarea de scală a celor trei dimensiuni (structura trei dimensiuni (structura EPAEPA) pentru conceptul luat în ) pentru conceptul luat în studiu. Polarizarea se calculează după formula:studiu. Polarizarea se calculează după formula:

Unde e1, p1, a1 reprezintă dimensiunile structurii Unde e1, p1, a1 reprezintă dimensiunile structurii EPAEPA pentru primul concept (sau prima aplicare) şi e2, p2, a2 pentru primul concept (sau prima aplicare) şi e2, p2, a2 cele trei dimensiuni ale conceptului secund sau valorile cele trei dimensiuni ale conceptului secund sau valorile obţinute la o a doua aplicare a diferenţiatorului semanticobţinute la o a doua aplicare a diferenţiatorului semantic

Prezentarea grafică a scorurilor EPA: sferăPrezentarea grafică a scorurilor EPA: sferă

Charles E. Osgood Charles E. Osgood et alet al. (1957/1970, 93-97). (1957/1970, 93-97)

Prezentarea grafică a scorurilor EPA: cubPrezentarea grafică a scorurilor EPA: cub

A.Z. Arthur (1965)A.Z. Arthur (1965) ◘ ◘ D.SD.S. a fost utilizat nu numai în studiul pieţei, dar şi în . a fost utilizat nu numai în studiul pieţei, dar şi în

studiul:studiul: ● ● atitudinilor etnice (A. Staats şi C. Staats, 1958; J.E. atitudinilor etnice (A. Staats şi C. Staats, 1958; J.E.

Williams, 1966)Williams, 1966) ● ● emoţiilor (J.A. Black, 1957)emoţiilor (J.A. Black, 1957) ● ● limbajului (J. Jenkins şi W. Russell, 1958; F. Divesta şi limbajului (J. Jenkins şi W. Russell, 1958; F. Divesta şi

R. Walls, 1970)R. Walls, 1970) ● ● prestigiului profesiilor (J.R. Gusfield şi M. Schwartz, prestigiului profesiilor (J.R. Gusfield şi M. Schwartz,

1963) 1963) ● ● statusurilor sociale (C.J. Frieman, 1964; D.R. Heise, statusurilor sociale (C.J. Frieman, 1964; D.R. Heise,

1966) 1966) ● ● stereotipurilor (E.T. Prothro şi J.D. Keehn, 1957; J.G. stereotipurilor (E.T. Prothro şi J.D. Keehn, 1957; J.G.

Sneider, 1962) Sneider, 1962) ● ● psihosociologiei grupurilor şcolare (T. Baker, 1988) etc.psihosociologiei grupurilor şcolare (T. Baker, 1988) etc.

Bibliografie orientativăBibliografie orientativă

Babbie, Earl R.Babbie, Earl R. [1975](1992). [1975](1992). The Practice of Social The Practice of Social Research Research (ediţia a VI-a). Belmont: Wadsworth Company.(ediţia a VI-a). Belmont: Wadsworth Company.

Bailey, Kenneth D.Bailey, Kenneth D. [1978](1982). [1978](1982). Methods of Social Methods of Social ResearchResearch (ediţia a II-a). New York: The Free Press. (ediţia a II-a). New York: The Free Press.

Baker, Therese L.Baker, Therese L. (1988). (1988). Doing Social ResearchDoing Social Research (pp. 368-391). NY: McGraw-Hill, Inc.(pp. 368-391). NY: McGraw-Hill, Inc.Black, James A.Black, James A. şi şi Champion, Dean J.Champion, Dean J. (1976). (1976). Methods Methods

and Issues in Social Research.and Issues in Social Research. New York: John Wiley & New York: John Wiley & Sons, IncSons, Inc..

Heise, David RHeise, David R. [1967](1970). The semantic differential and . [1967](1970). The semantic differential and attitude research. În G.F. Summers (ed.). attitude research. În G.F. Summers (ed.). Attitude Attitude MeasurementMeasurement (pp. 235-253). Chicago: Rand McNally & (pp. 235-253). Chicago: Rand McNally & CompanyCompany..

Sedlack, Guy R.Sedlack, Guy R. şi şi Stanley JayStanley Jay (1992). (1992). Social Research. Social Research.

Theory and MethodsTheory and Methods. Boston: Allyn and Bacon. Boston: Allyn and Bacon..Singly, François de, Blanchet, Alain, Gotman, Anne Singly, François de, Blanchet, Alain, Gotman, Anne şişi

Kaufmann, Jean-ClaudeKaufmann, Jean-Claude [1992](1998). [1992](1998). Ancheta şi Ancheta şi metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv.interviul comprehensiv. Iaşi: Editura Polirom. Iaşi: Editura Polirom.