Mihai Viteazul1593 – 1601

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 in Târgul de Floci sauDrăgoesti si a decedat la 9 august 1601, Turda. A fostban de Mehedinti, stolnic domnesc siban al Craiovei, apoi domnitor al Tării Românesti si,

pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei tări care formează România de astăzi: Tara Românească, Transilvania si Moldova

Ascensiunea politica a domnitorului Mihai Viteazul incepe in anul 1588, in momentul in care devine stolnic al curtii lui Mihnea Turnitul. Mai tarziu, in anul 1583, devine ban al Craiovei si, in anul 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului si al otomanilor,

voievod al Munteniei.

In primii ani ai domniei, adera la „Liga Sfanta” crestina, constituita din initiativa Pepei Clement al VIII-lea cu scopul de a opri expansiunea otomanilor in vestul Europei. Ulterior, adera si Transilvania, iar in anul 1594, Aron Vodă, domnul Moldovei semnează un tratat cu împăratul habsburgic, oferind astfel un motiv în plus lui Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea în alianţa antiotomană.

Aderarea Munteniei la "Liga Sfîntă" a condus la izbucnirea

(13 noiembrie 1594) unei revolte antiotomane. Pe acest

fundal, Mihai porneşte o ofensivă generală împotriva

Înaltei Porţi, atacînd cetăţile turceşti de pe ambele părţi ale

Dunării (Giurgiu, Hîrşova, Silistra ş.a.). Urmează o serie

de victorii împotriva tătarilor şi turcilor, culminată cu

incendierea Rusciukului. După modelul victorios al lui

Mihai, Aron Vodă porneşte o campanie similară.

Unul dintre cele mai importante momente din activitatea domnitorului a fost Batalia de la Calugareni, din 23 august 1595. In cadrul acesteia, oastea munteano-transilvaneana, condusa de Mihai Viteazul, a incercat sa opreasca oastea otomana invadatoare condusa de Sinan Pasa, al carui obiectiv era transformarea Tarii Romanesti in Pasalac.

Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea

Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți.

Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe

otomani, învingându-i decisiv în bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii

octombrie 1595.

Batalia de la Calugareni

„Izgonirea turcilor la Calugareni”, Theodor Aman

Prin şiruri, cu fulgeru-n mână.În lături s-azvârle mulţimea păgână.Căci vodă o-mparte, cărare făcând,Şi-n urmă-i se-ndeasă, cu vuiet curgând,Oştirea română.

Cu tropote roibii de spaimă pe malRup frâiele-n zbucium şi saltă;Turcimea-nvrăjbită se rupe deolaltăŞi cade-n mocirlă, un val după val,Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,Se-nchină prin baltă.

Sălbaticul vodă e-n zale şi-n fierŞi zalele-i zuruie crunte,Gigantică poart-o cupolă pe frunte,Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger,Iar barba din stânga-i ajunge la cer,Şi vodă-i un munte.

Bataliile de la Giurgiu, respectiv Targoviste

Întreaga creştinătate

balcanică l-a privit ca

pe un eliberator, iar

după moartea sa, în

hîrtiile găsite sub

pernă, s-a aflat o

scrisoare în care aceşti

creştini îl numeau

„Steaua lor

răsăriteană”.

Pierderile suferite în urma campaniilor antiotomane, precum şi dezastrele provocate de ostaşii sultanului, au adus Muntenia la o stare critică din punct de vedere financiar. Cu visteria golită, Mihai se vede silit să înceapa negocierile cu otomanii. Finalizate printr-o pace (1597-1598) prin care, în schimbul acceptării suzeranităţii otomane şi a plăţii tributului, Înalta Poartă recunoştea domnia voievodului pe întreaga durată a vieţii sale.

Negocierile de pace cuÎnalta Poartă

La sfarsitul secolului al XVI-lea, atat Moldova, cat si Transilvania, conduse de domnitori devotati polonezilor, marcau diminuarea unitatii militara a tarilor romane.

Mihai Viteazul, pus în faţa destrămării coaliţiei antiotomane,

trimite o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului

Rudolf al II-lea. Primind un răspuns favorabil, la sfîrşitul aceluiaşi

an, intră în Transilvania prin pasul Buzău, şi după victoria asupra

lui Andrei Bathory (Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599) îşi face

intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind

cheile fortăreţei de la episcopul Napragy. În mai 1600, Mihai

Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă,

învingîndu-l la Bacău, şi realizează astfel, prima unire a trei

principate române. Titulatura folosită de voievod (într-un

document din 6 iulie 1600) era: "Domn al Munteniei, Ardealului

şi a toată ţara Moldovei".

Unirea Tarilor Romane

Intrarea in Alba Iulia

Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o

serie de măsuri:

* adoptă aceeaşi stemă pentru toate

teritoriile

* construieşte o biserică ortodoxă la

Alba Iulia

* acordă anumite înlesniri preoţilor

şi iobagilor români

* numeşte ca mitropolit al

Transilvaniei pe Ion de la Prislop.

Consolidarea Unirii

În urma strălucitelor victorii ale lui Mihai Viteazul în Muntenia,

Bulgaria, Transilvania şi Moldova, personalitatea sa a ajuns să inspire

respect şi îngrijorare în minţile vecinilor.

Habsburgii îşi vedeau ameninţate planurile de menţinere a Transilvaniei

în sfera de influenţă, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra

Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Muntenia..

Existau însă şi conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor

maghiari din Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul

Domn. Mihai pierde Ardealul.

În scurt timp Moldova va reintra în posesia Movilistilor – Simion Movila.

Destramarea Unirii

Împreună cu generalul Basta, Mihai porneşte campania de

recucerire a teritoriilor româneşti. Recupereaza Transilvania si Munteania, condiţii ce întrezăreau

perspectivele unei noi uniri.

Regele Rudolf al II-lea se impotriveste, iar la ordinul sau din 10 august 1601, Mihai Viteazul este ucis din

ordinul generalului Gheorghe Basta.

Moartea lui Mihai Viteazul

Capul său este furat de unul dintre

căpitanii domnitorului, adus în

Muntenia şi înmormîntat de Radu

Buzescu la Mănăstirea Dealu, lîngă

Tîrgovişte. Pe lespedea sa de piatră

de la Mănăstirea Dealu stă scris:

"Aici zace cinstitul şi răposatul

capul creştinului Mihail, Marele

Voievod, ce au fost domn al

Munteniei, Ardealului şi

Moldovei."

Ana-Maria Vochita

Theodora Ionescu

Iacob Agnes

Diana Benchea

Proiect realizat de:

Statuia lui Mihai Viteazul din Iasi