�

BiBlioteca NaŢioNalĂ a repuBlicii Moldova

I­MAGI­NEA BI­BLI­OTECI­I­ PUBLI­CE ÎN COMUNI­TATE

Chişinău, 2009

�

Imaginea bibliotecii publice în comunitate / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. – Chişinău: BNRM, 2009 (Imprimeria BNRM). – 68 p. – 20 cm. – 60 ex.

© Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2009

�

Introducere în temaIMAGINEA BIBLIOTECII PUBLICE

Alexe RĂU

Intensiunea, extensiunea şi conotaţia semnuluiLat. IMAGO legat de imităriLegat şi de termenul Magie (seducţie)

Engl. Image – chip, statuie, idol, asemănare, metaforă, icoană.Image semnifică atât caracteristici materiale, vizibile, cât şi nemateriale

invizibile.

Rom. Imagine – 1. reflectarea unui obiect sub forma unei percepţii, senzaţii reprezentări. 2. Aspect exterior al unei persoane, al unui lucru. 3. Mod în care sunt percepute, după exterior şi interior, persoanele, lucrurile etc. într-o societate, comunitate.

Conceptualizări sumare• Imaginea instituţiei: cum arată ea în ochii lumii şi care este opinia lumii

formată în baza acestei imagini; • Imaginea este, în primul rând, rezultatul acţiunii organelor de simţ.

Abia în baza reprezentării mentale formate în conştiinţă cu ajutorul orga-nelor de simţ apare elementul raţional – opinia;

• Greşeala de până acum: prevalarea în construirea imaginii bibliotecii a părţii raţionale asupra celei senzoriale. De aici – ineficienţa.

Cele trei căi de generare şi promovare a imaginii bibliotecii• Contactul direct;• Informaţia transmisă de membrii comunităţii care au comunicat cu

personalul bibliotecii;• Informaţia publică formatoare de imagine (publicaţiile, publicitatea).

Natura psihologică a imaginii• Stereotipul şi impactul lui asupra conştiinţei;• Stereotipul – calitate indispensabilă a psihicului uman;

�

• Baza stereotipului – orientarea, impactul psihologic. Imaginea e un chip psihologic;

• Natura dublă a stereotipului: 1. simplifică, grăbeşte procesul de cunoaştere şi de asimilare a anumitor realităţi. 2. generează reacţia de ac-ceptare sau respingere emoţională a informaţiei care corespunde sau nu tipicului stereotipic;

• Efectul advers – prejudecata.

Anatomia imaginii• Particularităţile/problemele imaginii instituţiei:• Incompletitudinea (imperativul sugestiei);• Expresia (coloritul, maniera de redare);• Inexactitatea (se cere scoaterea în lumină nu a detaliilor, a componen-

telor, formelor şi produselor de activităţi, ci chipul cumulativ al instituţiei, conceptul ei;

• Imaginea instituţiei are (trebuie să aibă), în primul rând, menirea de a acţiona întâi de toate asupra simţurilor.

Trupul şi sufletul imaginii• Conştiinţa colectivă are înclinaţia de a compara anumite obiecte cu

anumite calităţi umane. Anume aceste calităţi trebuie să alcătuiască trupul şi sufletul bibliotecii şi al imaginii ei;

• Complexitatea imaginii după Cehov.

Tainele impactului imaginii• Imaginea bibliotecii trebuie să fie sintetică, să impresioneze prin mar-

ca de firmă a sa, signetă, emblemă, blazon, mascotă etc.;• Imaginea trebuie să fie credibilă şi veridică, să se bazeze pe bunul simţ.

Cea mai bună cale spre credibilitate sunt cumpătarea expresională, unele diminuări, unele treceri cu vederea;

• Imaginea trebuie să fie pasivă. Întrucât imaginea corespunde realităţii, cel ce o creează trebuie să se conformeze acestei realităţi. Trebuie să se procedeze astfel încât biblioteca să se asemene cu imaginea, decât să facă din imagine un pendant al său;

• Imaginea trebuie să fie luminoasă şi concretă. Ea funcţionează mai eficient când apelează la simţuri, e asimilată mai repede când se referă la anumite calităţi şi pune în lumină doar câteva particularităţi/predicabili ai instituţiei;

�

• Imaginea trebuie să fie simplificată. Pentru a eluda efectele indezirabile (nedorite), ea trebuie să fie mai simplă decât obiectul pe care îl reprezintă. Cea mai eficientă este imaginea care se memorizează mai uşor;

• Chiar dacă e concretă, imaginea instituţiei trebuie să rămână într-o anumită măsură indefinită şi să leviteze între simţuri şi raţiune, între aşteptare şi realitate. Ea trebuie să corespundă aşteptărilor tuturor, pen-tru a face posibilă din punct de vedere psihologic anticiparea şi promo-varea schimbării;

• Imaginea bibliotecii trebuie să trezească în fiinţa utilizatorului mobilu-rile primordiale ale fiinţării şi ale culturii: bucuria şi jocul.

Imaginea şi opinia publică internă• Cel mai eficient impact asupra comunităţii în vederea receptării imagi-

nii instituţiei îl exercită personalul bibliotecii.

PROBLEME:• Divergenţa de opinii la angajaţii de diferite niveluri ierarhice;• Pentru ca imaginea să fie percepută şi promovată univoc de către co-

lectiv, ea trebuie să fie creată în comun, punându-se în discuţie variantele propuse;

• Imaginea definitivată trebuie să fie adusă la cunoştinţa, vederea, auzul tuturor.

Organigrama şi marketingul ca factori de imagine• Structura, organigrama reuşită, simpatetica sunt un extraordinar fac-

tor motivaţional pentru salariaţi şi un factor atractiv pentru utilizatori;• Cel mai reuşit marketing al instituţiei îl constituie imaginea structurală,

funcţională şi imaginea personalului.

Stilul bibliotecii• Stilul bibliotecii îl fac elementele care dau imaginii ei originalitate şi

irepetabilitate.• Stilul este un principiu unic de formare a mărcii (grafice şi în culo-

ri), simbolurilor (emblemelor) formelor de activitate şi ale serviciilor, documentaţiei de afaceri, oficiilor, aspectului exterior al colaboratorilor. El include de asemenea:

• Logotipul,• Originalitatea literelor (caracterelor) utilizate în textele imagistice,

�

• Sloganul (Deviza),• Limbajul de comunicare (expresii, gesturi şi locuţiuni alese, specifice),• Imaginea audio (semnalele muzicale cu care sunt întâmpinaţi vi-

zitatorii, sunt inaugurate acţiunile culturale etc. – o compoziţie special comandată sau un motiv dintr-un cântec îndrăgit de tot personalul),

• Designul şi atributica vizuală ş.m.a. Biblioteca trebuie să fie o instituţie inovaţională prin excelenţă.

Biblioteca 2.0 = (cărţi şi resurse + oameni + încredere) x par-ticipare

• Biblioteca 2.0 integrează, uneşte cele trei căi de generare şi promovare a imaginii, de asemenea principiile jocului şi bucuriei într-un tot întreg.

Cele mai simple diferenţe între bibliotecile 1.0 şi 2.0• Biblioteca 1.0 – Formarea colecţiilor de sus, informaţia ca obiect de

consum, activitate individuală a bibliotecii, servicii la sediu, biblioteca cu web site, catalog electronic tradiţional, servire prin telefon sau prin contact personal, repertoriu de servicii limitat etc.

• Biblioteca 2.0 – Utilizatorul propune ce cărţi şi resurse să fie achiziţionate, informaţia ca mijloc de comunicare, servicii redislocate către locurile de aflare a utilizatorilor (servicii extramuros), biblioteca îşi are nişa sa în reţelele sociale şi în lumea virtuală, catalog electronic cu posibilităţi de adăugare a unor comentarii şi de selectare (rubricare), servicii virtuale, spectru de servicii nelimitat.

�

OPTIMIzArEA IMAGINII – PrIOrITATEA permANeNTă A BIBlIOTeCII

Vera OSOIANU

Viitorul bibliotecii publice depinde extrem de mult de imaginea pe care aceasta o are în comunitatea care o finanţează şi pentru care există. Imaginea pozitivă a bibliotecii este vitală pentru supravieţuirea ei, pentru relevanţa pe care o are în societate.

Deci, deloc întâmplător faptul că această temă, sub toate aspectele ei, bulversează de mai multă vreme comunitatea bibliotecară internaţională. Cei care ţin pasul cu schimbările din interiorul profesiei, dictate de moder-nizarea spectaculoasă a tehnologiilor de informare şi comunicare, nu pot să nu se întrebe dacă bibliotecile vor fi în stare să supravieţuiască în for-mula cunoscută de noi astăzi, cum vor arăta în viitorul apropiat, vor rezista provocărilor impuse de dezvoltarea şi creşterea în relevanţă a bazelor de date şi a motoarelor de căutare, şi dacă vor rezista cum vor arăta, aşa cum le cunoaştem, ca spaţiu fizic sau vor fi doar un concept şi un spaţiu virtual. Răspuns la aceste întrebări caută nu numai bibliotecarii, dar şi decidenţii politici, organele finanţatoare, fondatorii, reprezentanţii businessului şi nu în ultimul rând utilizatorii: reali şi potenţiali.

Literatura de specialitate abundă în păreri şi profeţii, expuse de clar-văzătorii şi vizionarii profesiei, iar tablourile descrise sunt de un diapazon enorm: de la tabloul sinistru şi cel mai adânc scepticism la tabloul luminos şi optimist în care biblioteca apare ca spaţiu fizic, între patru pereţi aşa cum o cunoaştem dintotdeauna, cu cele mai diverse şi actuale resurse informa-ţionale, cu mulţi specialişti harnici şi gata oricând să ofere ajutor, mobilată cu rafturi şi mese de referinţă şi echipată cu cele mai moderne tehnologii şi echipamente.

Îngrijorarea profesioniştilor este foarte justificată: influenţată de noile medii digitale lectura cărţilor nu mai este la fel de relevantă cum obişnuia să fie anterior; utilizatorii secolului XXI s-au schimbat şi ei: sunt mai edu-caţi, mai mobili, mai responsabili. Utilizatorii moderni ştiu mai bine decât cei de acum câţiva ani cum vor să-şi petreacă timpul liber, şi aici bibliote-ca este într-o concurenţă acerbă cu alţi parteneri care-şi revendică loc pe

�

acest segment de piaţă. A suferit schimbări şi administraţia publică, care cântăreşte foarte bine fiecare bănuţ înainte de a decide unde să fie reparti-zat şi cum să fie cheltuit. Sfera serviciilor de agrement este supusă tot mai insistent privatizării.

Diversificarea purtătorilor de informaţii influenţează indiscutabil dez-voltarea bibliotecară atât în sens pozitiv, cât şi în sens negativ. Costurile mari de investiţii implicate în achiziţionarea noilor medii electronice de depozitare a informaţiei şi a dispozitivelor de citire a datelor acţionează ca factori de reţinere pentru multe organe finanţatoare, în special când dispo-nibilitatea viitoare şi prezenţa pe piaţa informaţiei, a acestor produse, nu poate fi prevăzută foarte clar.

Editorii şi producătorii diverselor formate media, atât tradiţionale, cât şi digitale, joacă şi vor juca în continuare, indiscutabil, un rol decisiv în mo-delarea viitorului bibliotecii. Piaţa revistelor electronice este de importanţă deosebită pentru biblioteci. De ceva timp un număr tot mai mare de revis-te ştiinţifice apare doar în format electronic, chiar dacă utilizatorii preferă încă formatul tipărit. Creşterea preţurilor revistelor tipărite a agravat şi mai mult situaţia acestora.

În ultimii ani semnificaţia fundamentală a bibliotecii ori a fost înţeleasă greşit ori a fost, pur şi simplu ignorată, iar motivul principal pentru aceas-tă stare de lucruri este conştientizarea insuficientă a funcţiilor bibliotecii, de rând cu lipsa de încredere în capacităţile inovative a acestei instituţii vechi de secole. Se pare că nimeni nu crede în capacitatea bibliotecii de a se adapta provocărilor impuse de societatea informaţională. Toate acestea au dus la o perioadă de stagnare în finanţarea bibliotecilor care s-a soldat cu scăderea ratei de înnoire a resurselor, degradarea spaţiilor, fluctuaţia ca-drelor, în special a celor tinere etc.

Schimbările masive de ordin social, economic şi tehnologic, din ultimii ani, scot în prim- plan şi întrebări de felul: Înseamnă oare că implemen-tarea masivă a noilor tehnologii va favoriza faptul că în viitor bibliotecile vor opera într-un spaţiu virtual? Se vor transforma bibliotecile, muzeele şi arhivele într-o reţea gigantică a memoriei umane?

Pe fondalul acestor întrebări, încă fără răspuns, un lucru este clar: suc-cesul şi bunăstarea unei biblioteci depinde în mare măsură de felul în care această instituţie de cultură este percepută de către membrii comunităţii din aria de servire. Investiţiile în instituţia bibliotecară sunt direct propor-ţionale cu imaginea pe care biblioteca o are în comunitate şi în special în rândurile decidenţilor. Nicio autoritate publică nu va investi suficient într-o

�

instituţie percepută de comunitate ca falimentară. În aşa fel, în foarte mul-te cazuri bibliotecile sunt trecute pe linie moartă, finanţate de la caz la caz şi considerate de către autorităţile finanţatoare mai degrabă ca poveri su-plimentare şi găuri în plus pentru finanţele în insuficienţă cronică, decât ca entităţi indispensabile comunităţii, care în alte condiţii ar avea atâtea de oferit.

Diversele sondaje efectuate pretutindeni în lume atestă faptul că bibli-otecile încă mai sunt percepute ca instituţii necesare comunităţii, dar care îşi pierd treptat din relevanţă. Persistă o diferenţă zdrobitoare între fap-tul cum percep bibliotecarii biblioteca şi resursele informaţionale şi cum acestea sunt percepute de către utilizatori. În timp ce profesioniştii dome-niului atribuie bibliotecii valori precum: accesul liber la informaţie, ajutor de calitate, micşorarea inegalităţii digitale, instruirea pe tot parcursul vieţii, stimularea capacităţilor creative, dezvoltarea dialogului intercultural şi a diversităţii culturale, valorificarea şi prezervarea moştenirii culturale etc., utilizatorii percep biblioteca ca loc de unde pot împrumuta cărţi, centru de cultură care nu ţine pasul cu realitatea şi schimbările impuse de mo-dernizare, instituţie solicitată mai mult de elevi, pensionari, casnice şi alte persoane care nu sunt antrenate în câmpul muncii. Ultimele sondaje atestă faptul că bibliotecile sunt văzute de către utilizatori ca locuri prietenoase, dar nu suficient de prietenoase. Doar o parte dintre utilizatori sunt satisfă-cuţi cu atmosfera din biblioteci. Insatisfacţia utilizatorilor este provocată în cele mai dese cazuri de achiziţiile insuficiente, colecţiile învechite, creşte-rea discrepanţei între cerere şi ofertă etc.

Concurenţa tot mai dură din infosferă solicită bibliotecilor ieşirea din acest tipar, îmbunătăţirea imaginii, definirea cât mai clară a rolului pe care trebuie să-l joace în comunitatea locală, sporirea eficienţei şi eficacităţii ac-tivităţii.

Optimizarea imaginii în rândurile populaţiei din aria de servire trebuie să fie prioritatea tuturor bibliotecilor bunăstarea cărora depinde de banii publici, iar pentru a atinge acest scop biblioteca trebuie să mobilizeze tot ce are mai bun: resurse, servicii, personal.

Pentru a face faţă aşteptărilor membrilor comunităţii este necesar de a coordona şi combina activităţile locale cu sprijinul şi ghidarea autorităţilor centrale, aşa cum s-a experimentat cu succes şi demonstrat în alte ţări, mai ales în ţările nordice.

Folosirea în activitate a celor mai bune practici de calitate atestate de alte biblioteci, dezvoltarea programelor care să favorizeze atingerea unor

�0

rezultate remarcabile, încurajarea competiţiei, planificarea strategică con-structivă, cooperarea activităţii, instituirea unor activităţi de „public rela-tions” ar putea da o nouă suflare şi respectiv o nouă imagine bibliotecii publice.

Viitorul bibliotecii este caracterizat de conceptul cheie „Acces local, in-formaţie globală”. În acest sens bibliotecile ar trebui să aibă posibilitatea de a promova digitizarea purtătorilor de informaţii, structurarea cunoştinţe-lor, distribuirea informaţiei, furnizarea serviciilor de referinţă, dezvoltarea modelelor practice de realizare a acestor sarcini şi, în felul acesta, pavarea drumului spre viitor. În acelaşi timp, bibliotecile trebuie să servească drept puncte de contact pentru tot felul de evenimente culturale, să răspundă la tot felul de întrebări factografice, să ofere o largă gamă de servicii necesare comunităţii. Pentru a face faţă acestor sarcini, fără îndoială, va trebui de atribuit problemelor de ordin economic alte priorităţi decât s-a obişnuit până acum.

Bibliotecile, indiferent de apartenenţă departamentală, pot asigura uti-lizatorii cu resursele şi serviciile de care au nevoie numai dacă au existenţa asigurată şi dacă fondatorii şi organele finanţatoare le pun la dispoziţie re-sursele şi personalul necesar. În aşa fel viitorul bibliotecii este nu numai o problemă de metode şi tehnologii, viitorul are şi o dimensiune politică. Este esenţial ca factorii de decizie, mijloacele media, utilizatorii să înţeleagă că bibliotecile au de jucat un rol foarte important în societatea informaţiona-lă. Însă aceste sarcini pot fi realizate numai dacă bibliotecile vor recunoaşte şi accepta provocările impuse de societatea informaţională, dacă vor folosi orice oportunitate oferită de tehnologiile moderne şi vor contracara slăbi-ciunile politice, financiare şi de structură cu eficienţă. Numai aşa vor rămâ-ne ceea ce au fost întotdeauna: porţi spre cunoaştere şi dezvoltare.

Aşa cum standardele sociale şi aşteptările utilizatorilor s-au schimbat era şi timpul de a scoate bibliotecile în prim-plan şi a lansa o campanie intensivă de îmbunătăţire a imaginii în speranţa că aceasta va ajuta biblio-teca să se debaraseze de stereotipurile vechi, eronate, formate în timp, de instituţie unde utilizatorul vine, cel mai adesea, pentru a împrumuta cărţi.

Lucrarea Imaginea bibliotecii publice în comunitate este adresată bibli-otecarilor din bibliotecile publice şi constituie un suport pentru realizarea acţiunilor de promovare a imaginii bibliotecii în comunităţile locale din ţară. În lucrare au fost inserate comunicările prezentate în cadrul Semi-narului Naţional 2008, care a avut loc la 4 noiembrie 2008, cu genericul „Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate”, în care au fost re-

��

liefate diverse aspecte privind natura imaginii, imaginea bibliotecii în co-munitate, problemele constituite în timp şi cele actuale, posibilităţile de îmbunătăţire a imaginii, şansele oferite de modernizarea tehnologiilor de informare şi comunicare etc. A fost inclus de asemenea setul de materiale şi documente elaborat în vederea organizării acţiunilor din cadrul proiec-tului „2009 – Anul promovării imaginii bibliotecii publice în comunitate”: ordinul Ministerului Culturii şi Turismului al Republicii Moldova Despre organizarea Concursului Republican „Promovarea imaginii bibliotecii pu-blice în comunitate”, Regulamentul de organizare a Concursului Republi-can „Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate”, Formularul de evaluare, Planul de acţiuni pentru realizarea Anului promovării imaginii bi-bliotecii publice în comunităţile din Republica Moldova şi o listă amplă de literatură în ajutor bibliotecarilor.

��

COMPONENTELE IMAGINII, MIjLOACELE dE CreAre şI îNTreţINere A eI

Vera OSOIANU

Imaginea bibliotecii, a bibliotecarului şi a profesiei de bibliotecar în percepţia comunităţii este o problemă veche, dar mereu actuală şi larg dis-cutată pretutindeni în lume. Pe tot parcursul secolului trecut bibliotecarii au făcut eforturi enorme în vederea îmbunătăţirii imaginii bibliotecii, care însă nu s-au încununat de prea mare succes.

În ultimii 20-30 de ani au fost publicate numeroase monografii, culegeri şi articole în care tema a fost tratată sub cele mai diverse aspecte. Acum, de ordin mai recent, au apărut şi numeroase site-uri în Internet, cele mai mul-te dintre ele încercând să spargă stereotipurile create în societate vizavi de bibliotecă şi bibliotecar. Există şi un şir de site-uri dedicate umorului bibli-otecar autorii cărora încearcă să demonstreze că bibliotecarii, nici pe de-parte, nu corespund stereotipului de persoane lipsite de simţul umorului, mereu încruntate, supărate, demodate. Pentru a sparge stereotipurile unii autori aplică abordări mult prea radicale de la bibliotecara reprezentată de o femeie în vârstă, fără personalitate, cu ochelari şi părul strâns la ceafă, la una cu tatuaje, păr verde şi inele în nas. Însă noile clişee nu corespund realităţii cum nu corespund, nici cele din folclorul profesiei.

Imaginea pe care profesia de bibliotecar o are în comunitate se dato-rează în mare parte faptului că în literatura artistică, în filme, spectacole profesia noastră nu este prezentată ca o alegere reuşită de viaţă respec-tabilă.

Cercetările mai recente atestă o uşoară schimbare spre bine a imaginii bibliotecii, la începutul acestui mileniu, odată cu răspândirea în biblioteci a Internetului şi a tehnologiilor de informare şi comunicare. Dar şi aici păreri-le sunt diferite, de la cele mai optimiste la cele mai pesimiste, potrivit căro-ra bibliotecarii pentru a rezista în timp se apucă să facă orice şi nicidecum nu acceptă ideea că zilele le sunt numărate.

În avalanşa aceasta de păreri şi supoziţii, cert este faptul că savanţii din străinătate nu au o părere unică nici asupra imaginii bibliotecii, care să ia în considerare multiplele funcţii ale acesteia, nici asupra a însăşi naturii imagi-

��

nii, nici asupra măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea imaginii. Mai mult decât atât, publicaţiile de specialitate vehiculează ideea că înşişi bibliote-carii n-au reuşit să se apropie de înţelegerea problemelor privind imaginea lor în societate. Nu este claritate nici în problema dacă înşişi bibliotecarii sunt responsabili de imaginea negativă sau în profesie este ceva ce văd cei din jur dar nu pot vedea şi bibliotecarii. Şi în final, nu este un răspuns clar nici la întrebarea privind conservatorismul ce se spune că-i caracterizează pe bibliotecari.

Despre imaginea bibliotecii în comunitatea locală, la noi, s-a vorbit mai puţin în ultimul timp, deşi nu putem afirma că biblioteci luate aparte n-au făcut eforturi mari pentru a-şi crea o imagine favorabilă în comunitate sau a-şi modela şi corecta imaginea deja creată.

Este cunoscut faptul că instituţia bibliotecară se ţine pe patru piloni principali: spaţii, resurse informaţionale, servicii oferite şi personal, care au partea lor de contribuţie în crearea imaginii bibliotecii în societate.

Literatura de specialitate scoate în evidenţă imaginea în trei ipostaze: ideală, de oglindă şi reală.

Imaginea ideală – este imaginea spre care tinde instituţia şi oglindeşte scopurile fundamentale ale activităţii, direcţiile şi tendinţele de dezvolta-re.

Imaginea de oglindă – reflectă părerile bibliotecarilor despre cât de atrăgătoare este biblioteca pentru utilizatori, reputaţia bibliotecii, atenţia de care se bucură din partea organelor de decizie şi a populaţiei.

Imaginea reală – oglindeşte atitudinea adevărată a diferitor categorii de cetăţeni faţă de bibliotecă, nivelul de corespundere a calităţii servirii aş-teptărilor acestora, înţelegerea importanţei bibliotecii pentru comunitate.

Este clar că imaginea reală şi imaginea de oglindă nu corespunde şi nici nu poate corespunde imaginii ideale.

O bibliotecă ce oferă oricărui individ acces la valorile acumulate în timp şi căi eficiente de regăsire a informaţiei căutate – aceasta este imaginea ideală pe care biblioteca tinde s-o formeze în conştiinţa celor mai diferite grupuri sociale, de la reprezentanţii structurilor de decizie şi finanţatoa-re, la organizaţii nonguvernamentale, sponsori, personalităţi distinse, stu-denţi şi terminând cu păturile mai puţin protejate ale populaţiei: şomeri, casnice, pensionari, persoane cu dizabilităţi fizice şi sociale etc.

Problema cheie care determină nu numai prestigiul bibliotecii, dar şi capacitatea de a face faţă concurenţei şi a demonstra că biblioteca este şi trebuie să fie indispensabilă comunităţii este diversificarea serviciilor,

��

dezvoltarea calităţii acestora şi a nivelului de confort. Rezolvarea proble-mei este pusă tot mai frecvent pe seamă răspunsurilor la cele mai diver-se solicitări factografice, utilizarea tehnologiilor moderne de informare şi comunicare, accesarea resurselor informaţionale globale, redirecţionarea exactă a utilizatorului spre alte surse de informare în cazul când biblioteca nu-l poate ajuta. Şi aici este nevoie de atenţie maximă pentru că noi venim dintr-o realitate unde cultura servirii clientului este încă la nivelul incipient, iar eşecul utilizatorului la o primă întâlnire cu biblioteca ar putea să-i taie dorinţa de a mai reveni aici ori într-o instituţie similară. Numai prin res-pectarea acestor condiţii poate fi formată imaginea bibliotecii ca instituţie modernă, montată temeinic în spaţiul informaţional global.

Pentru a se impune comunităţii, a demonstra că este indispensabilă şi are tot potenţialul pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii membrilor comuni-tăţii, biblioteca trebuie să-şi facă publică prezenţa şi să-şi promoveze con-stant resursele, producţia intelectuală şi serviciile.

Procedeele de publicitate variază ca tehnici, de la simple firme de pe clădiri cu denumirea bibliotecii şi pliante cu orele de program şi servicii-le oferite de bibliotecă la metode mai sofisticate cum ar fi programele de marketing şi utilizarea web site-urilor pentru promovarea resurselor, servi-ciilor şi activităţilor. Strategia de marketing a bibliotecii trebuie să includă următoarele elemente:

– utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare;– relaţii cu mass-media;– implicarea comunităţii în activitatea bibliotecii;– participarea la viaţa comunităţii;– plasarea reuşită a indicatoarelor exterioare şi interioare;– marcarea unor aniversări şi evenimente;– crearea web site-ului bibliotecii; linkuri spre alte biblioteci şi institu-

ţii adiacente;– rapoarte despre activitatea bibliotecii;– crearea unor societăţi sau grupuri, cum ar fi „Prietenii Bibliotecii”;

„Avocaţii bibliotecii”, grupuri de lobbying;– activităţi de promovare a resurselor, serviciilor şi producţiei intelec-

tuale.Activitatea de promovare trebuie să constituie axa programelor de ac-

tivitate şi are următoarele sarcini: – formarea imaginii pozitive a bibliotecii în conştiinţa populaţiei,

organelor de decizie şi finanţatoare, organizaţiilor nonguvernamentale,

��

sponsorilor etc.;– informarea despre serviciile noi, oferite de bibliotecă;– actualizarea şi modernizarea serviciilor existente, convingerea utili-

zatorilor de necesitatea utilizării acestora;– informarea utilizatorilor potenţiali despre timpul, locul, condiţiile

serviciilor şi activităţilor noi, despre schimbările în activitatea bibliotecii, programul de funcţionare etc.;

– atenţionarea potenţialilor utilizatori despre importanţa şi accesibi-litatea serviciilor oferite de bibliotecă, despre preţurile nesemnificative la serviciile oferite suplimentar contra plată.

O formă foarte importantă de promovare a bibliotecii, producţiei inte-lectuale şi a serviciilor oferite este reclama bibliotecară – informaţia despre bibliotecă, servicii, producţie intelectuală cu scopul de a le face cunoscute utilizatorilor reali şi potenţiali şi a stimula cererea la aceste servicii şi produ-se. Nu în zadar companii de mare prestigiu, unele chiar foarte cunoscute cheltuiesc sume enorme pentru reclamă. Până şi Compania Google con-sideră că are nevoie de reclamă. Unele izvoare situează reclama chiar pe primul loc în crearea imaginii pozitive a bibliotecii. Funcţiile reclamei de bibliotecă includ:

– formarea cererii la resurse, servicii şi producţia intelectuală a biblio-tecii;

– popularizarea serviciilor informaţionale.Reclama are menirea de a oferi date despre particularităţile serviciilor,

destinaţie şi utilizatorii ţintă, adresă, condiţiile de recepţionare şi utilizare.Cerinţele de bază către reclama de bibliotecă sunt:– diapazonul cât mai larg al utilizatorilor reali şi potenţiali;– corespunderea necesităţilor şi doleanţelor utilizatorilor;– actualizarea permanentă;– dinamism, laconism, operativitate;– corespunderea realităţii;– corespunderea necesităţilor pieţei şi intereselor diferitor grupuri de

utilizatori.Reclama trebuie să atragă atenţia asupra serviciilor oferite şi a producţi-

ei intelectuale, să cointereseze utilizatorii şi să-i convingă să le folosească.Conţinutul reclamei trebuie să răspundă la următoarele întrebări:– ce se propune utilizatorului;– care sunt beneficiile serviciului propus;– unde, când şi cum poate fi folosit serviciul propus.

��

La baza reclamei trebuie să fie identitatea organizaţională a instituţiei, care contribuie la formarea imaginii pozitive a bibliotecii.

Identitatea organizaţională a instituţiei este caracterizată de mai multe elemente:

– emblemă – imaginea grafică, cu care biblioteca însoţeşte producţia editorială etc.;

– logotip – simbolul textual-grafic care reprezintă denumirea com-pletă, prescurtată sau abrevierea bibliotecii;

– deviză – o frază scurtă care exprimă misiunea bibliotecii sau ideea de bază a serviciilor propuse.

Emblema şi logotipul alcătuiesc blocul de firmă al bibliotecii care se aplică pe toate publicaţiile, materialele de reclamă, plicuri, cărţi de vizită, ecusoane, bilete de cititor etc.

Logotipul trebuie plasat în cel mai vizibil loc din bibliotecă. Ca regulă el este imprimat pe ştampila bibliotecii, deci şi respectiv pe toate cărţile şi documentele bibliotecii.

Foaia cu antet trebuie să conţină: denumirea completă a bibliotecii, adresa, telefonul, faxul, pagina web, poşta electronică, logotipul, elemente grafice decorative.

Un prim pas în crearea imaginii pozitive a bibliotecii este crearea unui stil propriu, irepetabil. Culorile alese, reclama, logotipul, prezentarea vizu-ală a spaţiului (în literatura de specialitate se vorbeşte tot mai mult despre conceptul de „cultură vizuală”) – toate trebuie să fie în armonie şi subor-donate unui stil unic. Chiar şi alegerea florilor poate fi un element esenţial. Florile decorative pot fi puse separat de florile de cameră cu efecte cura-tive, care ar putea servi ca decor pentru o expoziţie la această temă, de exemplu „Ecologia şi viaţa”.

Pentru reclama bibliotecii se folosesc şi suvenirele, insignele, calenda-rele de perete sau de buzunar, pixurile, maiourile etc., care sunt confecţio-nate de regulă către aniversări şi alte date importante şi sunt difuzate utili-zatorilor reali şi potenţiali. Importanţa acestui fel de reclamă creşte dacă de rând cu imagini, fotografii, conţine şi adresa, programul de lucru, adresele filialelor, adresa paginii WEB.

Bibliotecile folosesc, pentru a face reclamă, ediţiile periodice, posturile de radio şi televiziune etc. Pentru a evita costurile destul de mari la aceste servicii, se foloseşte reclama indirectă prin articole despre activitatea bibli-otecii, interviuri cu bibliotecari, cititori, reprezentanţi ai organelor locale de decizie; comunicate de presă despre evenimentele mai importante etc.

��

Personalul bibliotecii trebuie să ştie cum să folosească mass-media pentru a promova biblioteca şi să raspundă solicitărilor mijloacelor mass-media, să fie capabili să scrie articole pentru presă, să posede tehnicile de vorbire în public pentru a putea acorda interviuri pentru radio şi televiziune.

Un rol aparte în formarea imaginii bibliotecii joacă aspectul exterior şi interior al spaţiilor. În zilele noastre, când multe instituţii sunt nevoite să arendeze spaţii altor instituţii şi organizaţii, de multe ori reclama exterioa-ră a arendaşilor este mai aprinsă şi mai bogată decât a proprietarului de drept. Designul interior, amplasarea raţională a reclamei interioare: expozi-ţii, placate, anunţuri, condiţiile confortabile pentru lectura în bibliotecă au partea lor de contribuţie în crearea imaginii atractive a bibliotecii.

La formarea imaginii bibliotecii contribuie esenţial şi publicaţiile biblio-tecii, cum ar fi: ghidurile, pliantele, foile volante cu informaţii despre struc-tura bibliotecii, componenţa resurselor informaţionale, serviciile oferite. Informaţii de felul acesta pot fi publicate şi în producţia editorială: lucrări metodice, bibliografice etc.

Azi nicio bibliotecă, oricât de mare ar fi, nu poate activa în izolare. Nu este un secret faptul că numai cu puterile proprii bibliotecile nu mai pot face faţă sarcinilor care le au. În condiţiile economice actuale biblioteca trebuie să ştie cum să găsească drumul spre organele de decizie, în special spre acei de care depinde alocarea mijloacelor de finanţare. Numai biblio-tecile cunoscute larg comunităţii şi cu reputaţie favorabilă pot conta pe o finanţare corespunzătoare şi susţinere din partea organelor de decizie şi finanţare.

La crearea bunei reputaţii a bibliotecii, atitudinii binevoitoare pentru bibliotecă şi serviciile oferite din partea reprezentanţilor organelor locale, organizaţiilor nonguvernamentale, partenerilor, concurenţilor etc. un loc aparte revine stabilirii unor relaţii corecte cu aceştia – public relations (PR) – activitatea de formare a image-ului profesional prin folosirea informaţiei veridice şi operative: un complex de eforturi bine gândite şi planificate pen-tru crearea unei atmosfere de înţelegere reciprocă între instituţie şi mem-brii comunităţii. Pentru ca acţiunile de PR să-şi atingă scopul, este necesar un program de marketing special, orientat anume la crearea imaginii.

Scopul principal al acţiunilor de relaţii cu publicul este promovarea ro-lului bibliotecii în societate, crearea imaginii bibliotecii de instituţie moder-nă, indispensabilă societăţii, deschisă pentru toţi cetăţenii şi toate organi-zaţiile. Activităţi PR pot fi: aniversările de la fondarea bibliotecii, conferinţe, lansări şi prezentări de cărţi, expoziţii, diferite sărbători, concursuri etc.

��

Pentru o mai mare audienţă, acţiunile de PR pot fi organizate în parcuri, pieţe, străzi, muzee, librării, alte instituţii.

Relaţiile cu diferiţi parteneri întăresc poziţia bibliotecii în comunitate. Azi este foarte important nu numai să faci eforturi de a atrage atenţia, dar şi a fi auzit. În acest sens bibliotecile trebuie să lucreze cu utilizatorii activi şi cei potenţiali, pentru a-i familiariza cu resursele şi serviciile oferite, mani-festările organizate. În bibliotecă se încrucişează drumurile atât a celor care pot ajuta biblioteca, cât şi a celor care aşteaptă ajutor de la bibliotecă. Bibli-oteca este practic singura instituţie care oferă servicii gratuite cetăţenilor.

Pentru toţi membrii comunităţii biblioteca trebuie să prezinte comuni-cate de presă privind situaţia bibliotecii, serviciile noi, activităţile culturale, proiectele în parteneriat cu alte instituţii etc.; rapoarte de activitate atât tradiţionale, cât şi expoziţii-raport unde să fie prezentate toate momente-le esenţiale din activitatea bibliotecii, lista intrărilor noi, analize statistice, fotografii, lista publicaţiilor în presă despre activitatea bibliotecii şi a publi-caţiilor salariaţilor bibliotecii, lista sponsorilor. Sponsorii trebuie să ştie în ce scopuri au fost cheltuite sumele alocate şi să simtă gratitudinea biblio-tecarilor pentru ajutorul acordat. Este foarte important ca bibliotecile să fie percepute ca parteneri egali, nu ca instituţii care cer, dar ca instituţii care au multe de oferit comunităţii.

Un sondaj efectuat la 22 septembrie 2008 în SUA releva faptul că 68% dintre americani au card de bibliotecă. Este cea mai mare cotă înregistra-tă de la 1990 încoace, de când ALA (Asociaţia Bibliotecarilor Americani) a început să efectueze evidenţa numărului de utilizatori înregistraţi anual în biblioteci. Acum câţiva ani International library statistics: trends and com-mentary based on the Libecon data raporta 30% de utilizatori activi în ţări-le Uniunii Europene. Cam tot atâta este şi media înregistrată în Republica Moldova în anul 2007.

Această creştere a numărului de utilizatori care folosesc serviciile bibli-otecii se explică prin marea recesiune economică care are loc în SUA. Dar aceasta este doar o parte a problemei. O altă parte o constituie imaginea pe care bibliotecile americane o au în societate. Americanii în situaţie de criză s-au îndreptat spre biblioteci, pentru că ştiu că aici pot găsi toată in-formaţia necesară şi la sigur vor fi ajutaţi. Să ne amintim de aprecierea dată bibliotecilor de preşedintele SUA George Bush, care menţiona că locul de lider în dezvoltarea economică pe care îl joacă SUA se datorează, în mare parte, şi existenţei a 122 mii de biblioteci publice, bine organizate şi dota-te cu cele mai moderne echipamente de informare şi comunicare. James

��

H. Billington, directorul Bibliotecii Congresului, vorbind despre biblioteci, menţiona că „bibliotecile sunt pentru noi o religie ”. Aceste afirmaţii vor-besc elocvent despre imaginea pe care o au bibliotecile pretutindeni în SUA. Ideea ce se desprinde de aici este că imaginea bibliotecilor depinde foarte mult de atitudinea faţă de ele a persoanelor influente, cu drept de decizie.

La 2 decembrie 2008, ALA a emis un comunicat de presă prin care pre-şedintele ales Barack Obama este salutat pentru faptul că la întâlnirea cu Asociaţia Naţională a Guvernatorilor a recunoscut efectul negativ al închi-derii bibliotecilor asupra comunităţilor.

Vorbind despre reducerea bugetelor în cele 41 de State, Obama a men-ţionat închiderea bibliotecilor ca una dintre măsurile drastice întreprinse pe alocuri pentru a balansa bugetele de stat.

Emily Sheketoff, directorul executiv al oficiului ALA din Washington, menţiona că este deosebit de important ca guvernatorii şi membrii Con-gresului să înţeleagă că biblioteile publice pot ajuta economia să-şi revină, iar comentariile preşedintelui ales Obama servesc pentru a aminti despre faptul cât de important este de a păstra bibliotecile deschise în aceste tim-puri grele.

„Bibliotecile publice sunt gata să ajute comunităţile pentru a-şi reveni din aceste greutăţi economice” afirma dna Sheketoff. „Guvernatorii şi pri-marii trebuie să se asigure că finanţele pentru aceste motoare economice (biblioteci) sunt la locul lor.”

În prezent, 73% din bibliotecile din SUA raportează că sunt unicii pro-motori de acces Internet gratuit în comunităţile lor. În mediul rural, rolul bibliotecii publice este şi mai mare, aşa cum 83% de biblioteci sunt unicii promotori de acces Internet gratuit.

Dna Sheketoff menţiona şi faptul că bibliotecile ajută americanii să-şi găsească o slujbă, să pregătească un rezumat, să înveţe cum să folosească tehnologiile informaţionale şi încă multe altele.

Preocuparea preşedintelui Barack Obama pentru biblioteci este mai veche. Încă în anul 2005, pe vremea când era senator de Illinois, a fost in-vitat de ALA în calitate de keynotespeaker la Conferinţa care a avut loc în Chicago, în zilele de 23-29 iunie. Revista American Libraries publica în au-gust 2005 versiunea adaptată a comunicării, evidenţiind următorul citat “Guardians of truth and knowledge, librarians must be thanked for their role as champions of privacy, literacy, independent thinking, and, most of all, reading”. (Păzitori ai adevărului şi cunoaşterii, bibliotecarilor trebuie

�0

să le mulţumim pentru rolul lor de susţinători ai intimităţii, alfabetizării, gândirii independente, şi, mai presus de orice, ai lecturii).

Reliefând rolul bibliotecii în toate sferele sociale, dar mai ales în alfa-betizarea cetăţenilor, Barack Obama amintea faptul că unul din cinci adulţi americani nu este în stare să citească o simplă poveste copilului său. Amin-tim aici că un raport federal tulburător făcut public la 12 ianuarie 2009 (http://loudobbs.tv.cnn.com/2009/01/12/one-in-seven-is-illiterate-in-america/) relevă faptul că unul din şapte americani sunt analfabeţi şi cu greu pot scrie ca să completeze un formular în scopul aplicării pentru o slujbă ori ca să înţeleagă nişte indicaţii simple. Se observă totuşi o uşoa-ră scădere în rândurile persoanelor analfabete din 2005 până în 2009, iar cunoscând marea preocupare a bibliotecarilor americani şi a politicilor de stat în acest domeniu privind combaterea analfabetismului putem pune o parte din succese şi pe seama bibliotecilor.

Dacă în ultimii ani Biblioteca Publică din Rezina a obţinut sume consi-derabile pentru reparaţia bibliotecii, este în mare parte datorită faptului că primarul crede cu adevărat că în Rezina biblioteca orăşenească este „pro-motorul progresului”, aprecierea îi aparţine. Iar pentru a ajunge la această apreciere bibliotecarii au muncit mult pentru a câştiga proiecte de infor-matizare, de completare a fondului cu publicaţii noi, de reamenajare etc. Adevărat se spune că mai întâi trebuie să munceşti pentru un nume, ca mai apoi numele să muncească pentru tine.

Nu putem afirma că utilizatorii nu vin şi în bibliotecile noastre. În anul 2007 numărul de cititori a crescut, în comparaţie cu anul 2006, cu 158 de mii. Însă, în acelaşi timp, fondul de publicaţii a scăzut cu aproape 211 mii, numărul împrumuturilor a scăzut cu 4 milioane 484 mii, numărul vizitelor - cu 578 mii. După o decepţie de asemenea proporţii, sigur, utilizatorii vor încerca să găsească alte căi de soluţionare a necesităţilor de informare şi documentare, iar oferta este deloc de neglijat şi, din păcate, este în defa-voarea bibliotecii.

Un avocat important al bibliotecii pot fi societăţile “Prietenii bibliote-cii”, unde sunt invitaţi oameni cunoscuţi şi respectaţi în mediul comuni-tăţii: primarul, directorul şcolii, personalităţi cunoscute, oameni prosperi de afaceri, descendenţi din localitate. Practicile de calitatea demonstrează eficienţa prietenilor bibliotecii în colectarea fondurilor şi susţinerea gene-rală. Prietenii bibliotecii ar putea organiza acţiuni de binefacere în favoarea bibliotecii. Pentru a ajuta biblioteca, casa de cultură, de exemplu, ar putea face de Ziua bibliotecarului o discotecă la care biletul de intrare să fie o

��

carte pentru bibliotecă. Pentru susţinerea morală a prietenilor bibliotecii pot fi instituite premii, diplome, mulţumiri în presă etc.

Un impact deosebit asupra creării imaginii pozitive a bibliotecii o are diversificarea şi modernizarea serviciilor, implementarea tehnologiilor de informare şi documentare în servirea utilizatorilor, dezvoltarea calităţii ser-viciilor oferite, aplanarea conflictelor între bibliotecar şi utilizator etc.

Un loc aparte în crearea imaginii pozitive a bibliotecii revine prezenţei acesteia în mediul virtual. Pagina Web a bibliotecii este o sursă importan-tă de informare despre bibliotecă, colecţiile şi resursele informaţionale de care dispune, serviciile oferite etc. Din păcate încă foarte puţine biblioteci dispun de acest instrument de comunicare cu utilizatorii şi publicul larg, iar cei care dispun nu fac destulă publicitate acestui serviciu încă puţin cunos-cut. Studiul OCLC Percepţia bibliotecii şi a resurselor informaţionale relata faptul că doar 1% dintre respondenţi încep căutarea informaţiei pornind de la pagina Web a bibliotecii şi toate din motivul că nici nu ştiu de existen-ţa ei şi de resursele electronice disponibile în biblioteci.

Extrem de importantă în crearea imaginii bibliotecii este ponderea bi-bliotecarului; gradul de instruire, abilităţile de a ajuta şi a se face necesar.

Studiul OCLC Percepţia bibliotecii şi a resurselor informaţionale vorbeşte despre faptul că utilizatorii reclamă bibliotecii bibliotecari instruiţi, erudiţi, prietenoşi, binevoitori şi gata de ajutor.

Literatura de specialitate dezbate în ultimul timp foarte serios proble-me legate de aspectul exterior al bibliotecarului, se vorbeşte mult despre bibliotecarul ca vector de imagine. Multe ţări au dezvoltat politici privind cod dressing-ul bibliotecarului, deşi este recunoscut faptul că aceasta este o problemă foarte delicată şi destul de complicată. Ghidurile elaborate se axează mai ales pe vestimentaţia bibliotecarului, dar nu sunt trecute cu vederea şi anumite aspecte de comportament, atitudine faţă de utilizatori etc. Imaginea bibliotecarului este extrem de importantă, mai ales în bibli-otecile care interacţionează cu un număr mare de utilizatori. Mulţi oameni pot fi respinşi de membrii personalului îmbrăcaţi neglijent, murdar sau cu haine care au imprimate imagini şi cuvinte indecente. Acest fel de îmbrăcă-minte poate avea un efect negativ şi asupra colegilor de lucru care vor avea probleme în a se concentra asupra activităţii.

În bibliotecile unde personalul interacţionează cu alţi angajaţi din ace-eaşi instituţie, îmbrăcămintea improprie poate, de asemenea, provoca o imagine negativă. Un resentiment poate provoca şi îmbrăcămintea perso-nalului bibliotecii, mai săracă decât a altor angajaţi. Şi în cele din urmă per-sonalul bibliotecii trebuie să se îmbrace la fel de bine ca şi utilizatorii.

��

Dacă există probleme cu unii angajaţi care se îmbracă nepotrivit şi nu respectă igiena respectivă, opţiunea elaborării dress code-ului pentru tot personalul este o cale de rezolvare a problemei. Dress code-ul presupune ca bibliotecarul să îmbrace haine curate şi bine menţinute, adecvate acti-vităţii pe care o prestează. Încălţămintea este strict necesară şi trebuie, de asemenea, să fie bine menţinută. Sunt interzise hainele extrem de negli-jente, rupte, cârpite, decolorate, hainele cu imagini obscene, bluzele prea transparente şi mulate, şorţii de vară prea scurţi, rochiile fără bretele etc.

Este foarte indicat ca bibliotecarii să nu încurce zilele de lucru cu sărbă-torile, iar machiajul şi manichiura să fie adecvate momentului. Este raţional să se evite de a pune pe mâini, la gât şi în urechi tot ce se găseşte prin casă sau ce cade la îndemână.

Imaginea bibliotecii depinde în mare măsură şi de felul cum este percepută aceasta de către bibliotecari, care este mesajul despre bibliotecă transmis de către bibliotecari membrilor comunităţii. Unii lucrează în do-meniu ani la rând fără ca să fie mulţumiţi nici de salariu, nici de mediul în care activează, nici de posibilităţile pe care le poate oferi biblioteca.

La 16 ianuarie 2009, site-ul usnews.com publică lista celor mai bune 30 cariere în anul 2009. La baza criteriilor de selecţie au fost puse pers-pectivele profesiei, solicitarea pe piaţa muncii, mediul de muncă, ca regulă destul de plăcut (în cazul bibliotecarului), cu ore rezonabile de activitate chiar dacă câteodată bibliotecarul trebuie să lucreze în weekend sau până noaptea târziu, nivelul de satisfacţie de pe urma activităţii prestate. Printre cele mai bune cariere profesionale în anul 2009 se numără şi profesia de bibliotecar. Articolul semnat de Marty Nemco U.S.News and World Report/ Best Careers 2009: Librarian a stârnit o adevărată furtură în comunitatea bibliotecară. Sutele de postări plasate pe site de la bibliotecari începători până la cei care au dedicat profesiei o viaţă întreagă sunt de un diapazon uluitor: de la cele mai fierbinţi declaraţii şi dragoste eternă până la cea mai cumplită decepţie şi înstrăinare. Dar în linii mari demonstrează cât de importantă este profesia pentru cei care au acceptat-o aşa cum este, cu bune şi rele, cu insatisfacţii materiale şi satisfacţii spirituale. Marty Nemco promovează ideea că este timpul să uităm de imaginea bibliotecarului de “vierme al cărţii” sfios. Bibliotecarii de azi trebuie să se transforme în in-terogatori deştepţi, care să ajute utilizatorii să gasească răspuns la toate întrebările, să devină detectivi informaţionali de înaltă calificare care să ajute utilizatorii în sondarea oceanului de informaţii disponibile în cărţi, resurse digitale etc., adeseori începând cu o căutare deşteaptă în Google,

��

dar de obicei mergând mult mai departe. Biblioteconomia este încă o pro-fesie subapreciată, dar mulţi bibliotecari iubesc să ajute utilizatorii să-şi re-zolve problemele şi concomitent să înveţe în fiecare zi lucruri noi. Flexibili-tatea în faţa schimbărilor şi dorinţa de a ajuta pe alţii sunt cheia succesului în biblioteconomie. Tehnologiile se schimbă foarte repede şi respectiv la fel de repede se schimbă şi posibilităţile oferite, dar şi aşteptările utiliza-torilor.

Profesia este ca oricare alta cu zile bune şi rele. Dar este minunată dacă îţi place să înveţi în fiecare zi ceva nou, să ajuţi alţi oameni, să cauţi şi să gaseşti materiale şi informaţii şi dacă îţi place să foloseşti tehnologiile. Să înveţi singur şi să înveţi pe alţii cum să le folosească, să faci achiziţiile cele mai necesare populaţiei din zona de servire, să răspunzi la cele mai diverse întrebări, să oferi informaţii factofrafice, să fii în centrul comunităţii.

Bibliotecarul de azi trebuie să facă tot ce făceau bibliotecarii multe de-cenii în urmă, dar să fie şi un tehnofil. Biblioteca se plasează treptat în cen-trul tehnologiilor. Iar un bibliotecar va trebui să ştie cum să folosească o cameră digitală, să unească în reţea un proiector, cum să găsească resurse-le online, cum să repare un computer etc.

Bibliotecile publice au cea mai mare contribuţie la progresul social. În biblioteca publică bibliotecarul vine în contact cu tot felul de persoane: de la copilul care abia se formează ca personalitate, la personalităţi de mare renume care impun respect şi desigur cu persoane cu diverse dizabilităţi, inclusiv mentale, oameni obraznici cu care nici nu poţi lucra dar nici nu-i poţi da afară din bibliotecă şi pentru fiecare trebuie găsită varianta optimă de înţelegere şi fiecare bibliotecar trebuie să aibă propriile limite de cât poate tolera. Însă atâta timp, cât poţi ajuta pe cineva, cât există şansa de a apropia copiii de literatura scrisă special pentru ei, a gasi o informaţie de care au nevoie şi pe care o caută cu disperare timpul petrecut în bibliotecă, nu este în zadar şi merită toate insatisfacţiile care de regulă însoţesc relaţiile cu organele finanţatoare şi decizionale. Dacă îţi place cu adevărat să ajuţi semenii, locul tău este în bibliotecă. Cineva ar putea spune că sunt atât de multe alte căi de a ajuta oamenii. Or fi. Dar noi am ales să-i ajutăm în felul acesta.

Cu ani în urmă ALA a elaborat Ghidul comportamentului de performanţă pentru bibliotecarul de referinţe, publicat de către noi în lucrarea Rigorile in-ternaţionale actuale ale organizării şi funcţionării bibliotecilor publice. Acest ghid poate fi adaptat la condiţiile noastre în aşa fel ca fiecare bibliotecar să-l cunoască şi să-l aplice în activitatea de zi cu zi.

��

Sondajul Cum să formăm imaginea profesională a bibliotecarului, efectu-at în anul 2005, în Rusia, relevă faptul că 61% dintre respondenţi apreciază foarte mult atenţia bibliotecarului faţă de utilizator, 52% pun pe prim plan pregătirea profesională, 38% pun mare preţ pe comportamentul bibliote-carului. Foarte interesante au fost răspunsurile utilizatorilor la întrebarea „Ce calităţi sunt incompatibile cu profesia de bibliotecar?”. Prevalează: dez-interesul faţă de utilizator şi necesităţile lui de informare, incapacitatea de a comunica cu oamenii, încetineala, lipsa erudiţiei. Utilizatorii au menţio-nat şi faptul că prestigiul bibliotecarului scade şi din pricina statutului so-cial, deloc de invidiat, şi care constituie motivul că bibliotecarii nu mai au încredere în importanţa muncii pe care o prestează.

Studiul Imaginea bibliotecii de provincie în comunitate, efectuat acum câţiva ani în Rusia, relevă faptul că populaţia vede perspectiva bibliotecii în extinderea Internetului, actualizarea fondului de publicaţii, crearea bi-bliotecii electronice, crearea centrelor informaţionale şi de asistenţă pe di-verse teme. Doar 7% dintre respondenţi îşi imaginează biblioteca în viitor ca centru de recreare şi comunicare. În imaginea locuitorilor de provincie biblioteca este percepută ca o instituţie care nu poate face faţă realităţilor zilei şi ritmului impus de modernizare, o instituţie încă apreciată pozitiv de societate, dar solicitată în primul rând de elevi sau persoane care nu sunt antrenate în câmpul muncii (pensionari, casnice, persoane cu dizabilităţi fizice şi sociale). Pregătirea profesională a bibliotecarilor şi cultura servirii sunt considerate punctele forte ale bibliotecii, iar printre cele mai mari ne-ajunsuri sunt menţionate deficitul informaţiilor actuale, nivelul de confort, lipsa tehnologiilor de informare şi comunicare.

Un rol aparte în formarea imaginii bibliotecii îl are modernizarea şi di-versificarea serviciilor, posibilitatea bibliotecii şi abilităţile bibliotecarului de a satisface necesităţile de informare şi documentare ale utilizatorului.

Pentru a atrage în bibliotecă potenţialii utilizatori şi ai menţine pe cei actuali, biblioteca trebuie să fie atractivă şi să facă faţă aşteptărilor cetăţe-nilor din aria de servire. Ultimele studii efectuate în lume atestă faptul că utilizatorii aşteaptă să găsească în biblioteci nu numai resursele, serviciile şi echipamentele necesare, dar şi o bibliotecă atrăgătoare ca spaţiu fizic, sigur şi bine amenajat, confortabil, unde să fie linişte, curat, cald, luminos.

Studiul OCLC, menţionat mai sus, relevă faptul că în plină eră informa-ţională brandul bibliotecii rămâne a fi cartea, iar aceasta din simplu motiv că utilizatorii nu se aşteaptă să găsească în biblioteci şi altceva în afară de cărţi. Biblioteca este o marcă dominată de nostalgie. Profesioniştii dome-

��

niului biblioteconomie şi ştiinţa informării sunt chiar în derută. Într-o lume unde sursele de informare şi instrumentele de căutare continuă să se răs-pândească şi să crească în relevanţă, pentru consumatorii de informaţii online cartea rămâne, încă, marca bibliotecii. Însă tot studiul sugerează că există potenţialul necesar pentru a extinde ori actualiza marca, şi în esenţă a o întineri pentru a fi mai relevantă, a fi mai mult decât numai cartea.

Întinerirea mărcii bibliotecii depinde de abilităţile membrilor comuni-tăţii bibliotecare de a reorienta serviciile bibliotecii în aşa fel ca bogatele resurse – tradiţionale şi digitale – pe care le administrează, să fie disponibi-le atât în format tradiţional, cât şi virtual.

Problema bibliotecii este să-şi definească clar locul în infosferă, locul serviciilor şi colecţiilor fizice şi virtuale.

Implementarea tehnologiilor de informare şi comunicare a oferit o nouă şansă bibliotecilor. Mânuite cu pricepere şi eficienţă, la capacitate maximă, acestea pot schimba imaginea bibliotecii în comunitatea locală. Deşi în literatura de specialitate din Occident există şi păreri că dezvoltarea rapidă a proceselor de informatizare nu a îmbunătăţit situaţia bibliotecilor cât a acutizat unele întrebări şi a dat naştere unor noi stereotipuri. Există temerea că automatizarea proceselor bibliotecare ar putea face munca bi-bliotecarului mai puţin relevantă. În pofida multiplelor concepţii despre bi-bliotecă, în ultimul timp se conturează mai accentuat doar două: biblioteca – depozitar şi biblioteca – centru de informare. Există persoane, în special în instituţiile adiacente bibliotecii, care consideră că crearea centrelor de informare este un efort disperat de căutare a unei noi imagini şi a unui nou statut social pentru profesia de bibliotecar, lucru ce nu este văzut cu ochi buni de profesioniştii domeniului de informare care se ţin distanţaţi de bi-bliotecari, pentru a nu-şi afecta imaginea proprie. Pe de altă parte, centre de informare, precum Cable library, filială a Bibliotecii Orăşeneşti Helsinki, centrul de informare de pe lângă Wayne State University s-au convins la scurt timp după inaugurare că nu vor putea funcţiona fără informaţia pe suport tradiţional, acceptând varianta de bibliotecă hibrid, compusă atât din publicaţii tradiţionale, cât şi resurse electronice şi echipamentele nece-sare pentru accesarea lor.

Oricum, puţinele biblioteci de la noi care au reuşit să implementeze în activitate tehnologii de informare şi comunicare s-au convins de impor-tanţa enormă a acestor noi instrumente de muncă. Un computer conectat la internet poate deschide porţile comunităţii spre lume, iar o bibliotecă mică cu resurse modeste poate oferi aceeaşi calitate a serviciilor ca şi o

��

bibliotecă bogată în resurse. Problema cheie a bibliotecilor actuale este că nu mai impresionează prin mărimea colecţiei şi numărul utilizatorilor, ci prin modernizarea, accesibilitatea şi calitatea serviciilor.

Bibliotecile pot construi viitorul localităţilor de provincie creând servicii pe care nici o altă instituţie nu le poate oferi. Serviciile moderne şi diverse pot avea un rol decisiv în vitalitatea localităţilor de provincie şi în preveni-rea marginalizării populaţiei din aceste localităţi. Mediul virtual poate face enorm în această privinţă, nu întâmplător pretutindeni în lume sunt elabo-rate strategii şi politici de lichidare a inegalităţii digitale.

Ca instituţii de informare şi cunoaştere, bibliotecile publice se numără probabil printre instituţiile din sectorul public care sunt implicate cel mai activ în revoluţia digitală. În condiţiile erei digitale, bibliotecile se transfor-mă din instituţii mai mult sau mai puţin închise în instituţii cu acces des-chis. Organele locale care înţeleg rolul strategic al bibliotecilor în dezvol-tarea comunităţii investesc în crearea condiţiilor necesare pentru educare, instruire pe tot parcursul vieţii, facilitarea creativităţii, incluziunea socială a tuturor categoriilor de utilizatori, care luate împreună pot favoriza creşte-rea bunăstării populaţiei care trebuie să fie scopul final al tuturor acţiunilor organelor de decizie.

În ultimii ani, se fac eforturi mari pentru dezvoltarea serviciilor virtuale şi a activităţilor noi orientate spre utilizator, toate acestea creând o nouă imagine bibliotecii.

În Finlanda, de exemplu, 9 din 10 biblioteci publice oferă acces la Inter-net şi aproape toate îl oferă gratuit. Cataloagele bibliotecilor pot fi accesa-te prin Internet. Procesul de împrumut este automatizat, a crescut ponde-rea şi respectiv utilizarea materialelor electronice, a început numerizarea publicaţiilor care în condiţiile bibliotecii publice are în primul rând scopul de a facilita accesul şi apoi cel de prezervare. Însă cunoscând posibilităţile oferite de TIC, nu încape nicio îndoială că accesul şi prezervarea ar putea fi asigurate concomitent.

Un alt aspect, care va trebui explorat la maximum, este consultanţa la căutarea informaţiei, folosirea enciclopediilor, dicţionarelor, translatoare-lor online. Serviciile de traducere din peste 20 de limbi, oferite de Google, site-ul Traduno.com nu te mai fac să pari neputincios în faţa postărilor In-ternet care în marea lor majoritate sunt în limbi străine.

Foarte mulţi dintre potenţialii utilizatori ai bibliotecilor noastre au rude plecate la muncă în străinătate. A-i învăţa să-şi deschidă o adresă electroni-că este echivalent cu a le deschide o nouă cale de comunicare.

��

Atunci când cetăţenii vor şti că toate acestea pot fi găsite şi învăţate în bibliotecă, ea va deveni indispensabilă pentru ei.

Bibliotecarul va trebui nu numai să arate utilizatorului unde să caute informaţia, dar să-l ghideze în procesul de căutare.

Bibliotecile deja se implică activ în instruirea pe tot parcursul vieţii, deşi încă n-au fost elaborate strategii şi politici la nivel naţional pentru aceste servicii. Bibliotecile pot să-şi elaboreze politici şi programe proprii care se vor axa pe promovarea lecturii şi promovarea alfabetizării informaţiona-le. Promovarea cărţii şi a lecturii prin diverse metode specifice bibliotecii nu este o problemă pentru bibliotecarii noştri, deşi întotdeauna este loc şi de mai bine. Promovarea alfabetizării informaţionale va fi mai complicată pentru că noi mai suntem încă la etapa când înşişi bibliotecarii nu au abili-tăţile necesare pentru această activitate. Astăzi, a nu fi în stare să foloseşti un computer sau să foloseşti avantajele oferite de Internet înseamnă a fi aproape analfabet şi la sigur în afara societăţii. Reieşind din aceste moti-ve, bibliotecarii vor trebui să ofere ajutor în folosirea computerului şi al-tor echipamente deţinute de bibliotecă, în folosirea Internetului, căutarea informaţiilor necesare, clarificarea unor probleme ce ţin de copyright etc. Aceste activităţi trebuie organizate împreună cu şcolile, muzeele, casele de cultură, precum şi alţi parteneri.

Pentru a face faţă aşteptărilor membrilor comunităţii, biblioteca trebu-ie să se afirme ca: centru de instruire, centru de informare, centru de comu-nicare, centru de socializare, spaţiu fizic unde utilizatorii să vină nu numai din necesitate, dar şi din plăcere. Esenţial este ca bibliotecarul să ştie să-şi aleagă priorităţile bazate pe posibilităţi reale.

Fiecare salariat al bibliotecii îşi are partea sa de contribuţie la formarea imaginii bibliotecii în comunitate. În aşa fel, imaginea bibliotecii depinde de fiecare bibliotecar în parte precum şi confortul psihologic al fiecărui bi-bliotecar depinde de imaginea pe care o are biblioteca. Pare un cerc închis. Dar deloc vicios.

Referinţe:Perception of Libraries and Information Resources, OCLC, 2005 // www.

oclc.org/reportsThe 2003 OCLC Environmental Scan: Pattersn Recognition // www.oclc.

org/reports/2003 Obama Barack. Bound to the Word www.ala.org/ala/alonline/resourc-

es/selectedarticles/obama05.cfm

��

Kulikovski, Lidia. Activitatea editorială ca imagine a bibliotecilor / Lidia Kulikovski // Buletinul ABRM. – 2007. – Nr. 2(6). – P. 10-11.

Coravu, Robert. Imaginea bibliotecii în mediul universitar. Strategii de optimizare [Resursă electronică] / Robert Coravu. – Disponibilă pe Internet : <http://www.geocities.com/conanbibliotecarul/Comunicare_Brasov.rtf

Борисова , Oльга. Взгляд социолога на рекламу / Oльга Борисова // Библиотека. – 2007. – №. 9. – С. 58-60.

Матлина, С. Г. Библионимика. Имя кaк символ и бренд библиотеки. (Постановка проблемы) / С. Г. Матлина // Научные и технические биб-лиотеки. – 2007. – Nr. 4. – P. 5-14.

Стефановская, Н. А. Имидж провинциальной библиотеки в об-щественном сознании / Н. А. Стефановская // Библиотековедение. – 2006. – № 2. – С. 34-38.

��

IMAGINEA BIBLIOTECII MUNICIPALE „B.p. HASDeU” – CONSTrUCT MULTIdIMENSIONAL

Lidia KULIKOVSKI

Imaginea bibliotecii se constituie, în primul rând, prin vizibilitatea ei în comunitatea pentru care există. Într-un studiu de imagine al Bibliote-cii Municipale, mă refeream la termenul de vizibilitate în sensul prezenţei, imaginii, promovării bibliotecii. Studiul amintit a abordat teoretic şi a de-monstrat practic vizibilitatea publică a unei biblioteci, BM „B.P. Hasdeu”, în contextul mediatic local, naţional şi internaţional.

Concluzia la care am ajuns în acel studiu [1] este că Succesul final al BM depinde de caracterul imaginii formate în rândul publicului, de calitatea şi diversitatea produselor, serviciilor oferite şi de organizarea sistemului comu-nicaţional. Cred că este valabilă pentru toate bibliotecile – fie ea publică, universitară, ştiinţifică sau şcolară, academică sau specializată.

Pentru BM, imaginea instituţională este definită de importanţă majoră şi asumată ca prioritate a managementului.

Comunicarea de imagine la BM se efectuează printr-o mulţime de dis-cursuri lansate de bibliotecă şi susţinute de colaboratorii săi gradual, per-suadând publicul, comunitatea să susţină acest demers. Elementele aces-tui vast discurs de imagine au fost: emisiuni, reportaje, informaţii radio şi televizate, afişe, pliante, interviuri ale conducătorului, managerilor de nivel mediu, ale angajaţilor. BM a recurs la mass-media în comunicarea cu publi-cul, utilizând foarte eficient presa scrisă şi cea electronică pentru a mediati-za mesajul instituţional şi a o angrena în proiectarea imaginii sale la public, care este comunitatea chişinăuiană.

Imaginea unei biblioteci se formează progresiv, într-o perioadă relativ mare de timp, este într-o evoluţie continuă, ca rezultat al informaţiei difu-zate de mass-media, prin publicitate şi prin relaţii cu comunitatea locală, prin opiniile exprimate public de către angajaţii şi de către utilizatorii bibli-otecii, prin satisfacţia obţinută de persoane din exterior (utilizatori, parte-neri – scriitori, autori, personalităţi, bibliotecari din alte biblioteci) în urma utilizării produselor sau serviciilor oferite de bibliotecă [2].

�0

Din mulţimea de definiţii ale imaginii instituţionale am selectat şi am prelucrat următoarele:

• o construcţie a opiniei publice despre bibliotecă; • o „judecată” despre bibliotecă; • totalitatea de asociaţii pe care le produce biblioteca asupra omului; • interpretarea subiectivă a bibliotecii; • suma identităţii şi comunicării instituţionale;• produs mintal; • lectura publică a bibliotecii. Imaginea unei biblioteci reflectă modul în care susţine şi dezvoltă pro-

cesul de comunicare instituţională, de comunicare cu comunitatea. Activitatea de promovare a imaginii BM „B.P. Hasdeu” este structurată în

şapte direcţii-module – toate la fel de importante: (1) discursuri ce se referă la BM – instituţie comunitară, culturală, informaţională, socială importantă a Chişinăului; (2) discursurile conducătorilor, angajaţilor BM – purtătorii de imagine; (3) discursurile fondatorilor, decidenţilor, politicienilor – consoli-datorii imaginii BM; (4) discursurile partenerilor BM – recunoaşterea bunei imagini a BM; (5) discursurile ce se referă la produsele, serviciile şi activita-tea BM – componente ziditoare de imagine; (6) discursurile utilizatorilor noştri – multiplicatorii imaginii BM; (7) discursurile mass-media – promo-vatorii imaginii BM.

Prima direcţie-modul, biblioteca ca instituţie, se concentrează pe ge-nerarea materialelor de prezentare a bibliotecii şi ale structurilor sale, roluri, misiune, viziune. Acest modul include – publicarea rapoartelor, planurilor de activitate, planurilor strategice, diseminarea şi comunicarea lor utiliza-torilor, membrilor comunităţii; publicarea programelor de imagine a bibli-otecii, planurilor de promovare a bibliotecii; istoria bibliotecii; publicarea şi diseminarea materialelor despre programele de colaborare cu societatea civilă, despre relaţiile cu comunitatea, despre colaborarea internaţională şi naţională – materiale care promovează biblioteca ca actor important, necesar, indispensabil comunităţii, pagina web a bibliotecii, portofoliul de prezentare a bibliotecii.

A doua direcţie, conducătorul ca purtător de imagine al instituţiei, este rezultanta efortului de comunicare instituţională a echipei administrative. Materialele generate de managerii bibliotecii ca imagine sunt foarte impor-tante pentru că ei, conducerea instituţiei, proiectează, susţin, în procesul de execuţie managerială, standardul de imagine care reiese din misiunea şi vizi-unea bibliotecii, pentru că anume managerii participă cel mai activ în proce-

��

sul de comunicare a imaginii, prin munca lor susţinând imaginea la standar-dul propus. Prestigiul conducătorilor se extinde asupra prestanţei instituţiei bibliotecare. La fel şi impactul lucrărilor, publicaţiilor, articolelor managerilor este, cu siguranţă, benefic pentru imaginea bibliotecii.

Modulul personalul bibliotecii, bibliotecarii ca purtători de imagine, include materiale despre efortul oamenilor săi, emiţătorilor de imagine. An-gajaţii ca imagine prezintă, dezvăluie şi promovează identitatea instituţio-nală prin valorile lor profesionale şi morale.

Materiale care promovează profesiunea ca valoare socială, culturală în societate, în comunitate; materiale consacrate profesionalismului, com-petenţei personalului, rezultate individuale, omagieri, premii, distincţii, instruire, materiale despre deplasări şi vizite individuale de documentare, stagiuni profesionale demonstrează grija faţă de competitivitatea perso-nalului, recunoaşterea meritelor angajaţilor. Punerea în valoare a angaja-ţilor este acţiune de promovare a potenţialului uman care are finalitate doar pozitivă şi multiplicatoare. Anume oamenii bibliotecii conturează şi construiesc personalitatea bibliotecii, prestanţa şi imaginea ei în memoria co-munităţii.

BM susţine, promovează, recunoaşte efortul, meritele, rezultatele mun-cii bibliotecarilor săi pe paginile revistei de specialitate BiblioPolis şi a ziaru-lui BiblioCity, în diverse culegeri, în mass-media locală şi naţională.

Imaginea formată în conştiinţa publicului exterior depinde de unita-tea mesajelor primite din interiorul organizaţiei (principiu cunoscut în re-laţiile publice sub numele „o singură voce”). La BM, toţi, de la conducător şi până la bibliotecar, au ştiut să transmită mesaje cu aceeaşi semnifica-ţie: BM – instituţie indispensabilă comunităţii chişinăuiene cu certe valenţe sociale, culturale şi educaţionale, iar rezultatul este imaginea pozitivă a BM nu numai în comunitatea chişinăuiană, dar şi în cea profesională, naţiona-lă şi internaţională. Participarea angajaţilor în comunicarea imaginii o de-monstrează cele 240 de articole (din 528, publicate în presa scrisă despre BM, în 2007) ale bibliotecarilor noştri.

Imaginea este cel mai fragil produs. Imaginea o pot compara cu o zi-cală: dacă într-un butoi cu dohot pui o lingură de vin de calitate – obţii dohot; dacă într-un butoi cu vin de cea mai înaltă calitate pui o lingură de dohot – obţii iarăşi dohot. Poţi munci un an întreg, dar un singur angajat poate dărâma imaginea foarte uşor, fără efort.

Un modul foarte important al activităţii de promovare a imaginii şi tot-odată foarte dificil îl constituie decidenţii ca consolidatori ai imaginii. Mo-

��

dulul include materiale despre relaţia cu fondatorii, cu oamenii influenţi din comunitate. Dezvoltarea unei relaţii pozitive, de susţinere este un pro-ces greu de realizat şi se bazează pe relaţia personală a managerilor bibli-otecii cu fondatorii, pe imaginea, de acum formată, a bibliotecii, pe rezul-tatele obţinute de bibliotecă, pe percepţia comunitară a bibliotecii. Relaţia cu fondatorii se cimentează prin implicarea lor în elaborarea programelor, în activităţi, în activitatea de lobbying, lansarea proiectelor comunitare co-mune. Biblioteca trebuie să multiplice şi să disemineze opiniile, aprecierile decidenţilor despre instituţia bibliotecară. Rezultatele bibliotecii sunt şi rezultatele lor, promovarea rezultatelor obţinute de bibliotecă este şi pro-movarea fondatorilor, decidenţilor comunitari.

Un exemplu de promovare a BM „B.P. Hasdeu” de către fondatori este mesa-jul primarului general Dorin Chirtoacă pentru Strategia BM 2008-2017 [3]

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” este o comoară comunitară, cu spirit civic – conectează oamenii cu comunitatea lor, conectează chişinăuianul cu resursele informaţionale, educaţionale, culturale, literare disponibile în colec-ţia sa, inspiră imaginaţia, sporeşte cultura, susţine şi dezvoltă dragostea de carte şi de lectură.

De 130 de ani BM serveşte rezidenţii municipiului Chişinău. În acest răs-timp BM „B.P. Hasdeu” a excelat în rolul său tradiţional de bibliotecă publică – a asigurat accesul la informaţie al tuturor rezidenţilor, indiferent de cerinţe, de naţionalitate, de orientare politică, religioasă, de statutul economic şi soci-al, de condiţiile fizice şi intelectuale – printr-o reţea de filiale cu colecţii calita-tive şi servicii moderne.

130 de ani în urmă nu existau calculatoare, Internet, baze de date electro-nice, CD-uri, DVD-uri, dar BM a fost un laborator de permanente inovaţii, a îmbrăţişat tot ce era nou şi modern în fiecare epocă; acum s-a familiarizat cu noua tehnologie punând-o la dispoziţie rezidenţilor pe care-i educă şi familia-rizează cu noile tehnologii, pentru a fi pregătiţi să înfrunte schimbările acestor timpuri.

Prin furnizarea unui spectru distinct de servicii, BM „B.P. Hasdeu” a contri-buit la fortificarea morală a municipiului nostru. Biblioteca noastră a făcut mai mult ca atât: a promovat oportunităţi de atragere şi implicare a locuitori-lor capitalei în programe comunitare culturale sporind participarea şi incluzi-unea lor. În Strategia 2017 dezvoltarea comunitară rămâne o prioritate, fapt pe care-l salut şi apreciez.

Sunt convins că următorii 130 de ani BM „B.P. Hasdeu” va continua să sus-ţină rezidenţii oraşului nostru, să-i ajute să construiască viitorul european al

��

acestui oraş. Vizitaţi BM „B.P. Hasdeu”, citiţi, studiaţi şi observaţi cum se afirmă în continuare prin organizare, servicii, facilităţi cea mai bună bibliotecă a mu-nicipiului Chişinău.

Primar general Dorin CHIRTOACĂ

Un aspect important este implicarea decidenţilor în consolidarea ima-ginii prin publicaţii despre BM. Toţi primarii, pretorii sectoarelor, şefii struc-turilor ierarhice au scris despre BM, despre oamenii ei.

Bibliotecile noastre se pot împărţi în trei categorii: (1) bibliotecile care se află în anticamera comunităţii; (2) bibliotecile care se află la marginea comunităţii şi (3) bibliotecile care se află la masa comunităţii. Unde se află BM? BM a reuşit să iasă din anticameră, se află pe drumul spre masa co-munităţii. Strategia BM 2008-2017 va conduce biblioteca la masa comu-nităţii chişinăuiene, suntem convinşi, o va situa în avanpostul dezvoltării comunitare. Ne-am propus ca Biblioteca Municipală în 2017 să fie instituţia cu colecţiile şi resursele necesare fiecărui cetăţean pentru cunoaştere, inovaţie, incluziune şi creativitate, capabilă să întărească, prin activităţile sale, identita-tea şi diversitatea culturală a chişinăuienilor.

BM, ca şi orice bibliotecă publică, are nevoie de relaţia bună cu comunitatea locală. Imaginea rezultată din această colaborare şi susţinere reciprocă cu comunitatea locală potenţează funcţionarea bibliotecii în respectiva co-munitate. BM îşi propune să rămână o ancoră pentru membrii comunităţii chişinăuiene în Societatea Internetului, să fie busola de orientare, căutare şi regăsire a informaţiei pentru majoritatea populaţiei, fiind recunoscută ca un serviciu bun, un spaţiu securizat, binevoitor, neutru, deschis întregii comunităţi.

Relaţiile cu comunitatea locală nu pot fi un domeniu opţional pentru biblioteci, ci o obligaţie care urmăreşte să asigure bibliotecii funcţiona-litate corespunzătoare.

Modulul utilizatorul ca multiplicator al imaginii ce include materiale despre raportul comunicaţional, realizat între biblioteca municipală-utili-zator-chişinăuian-comunitate, se modifică, la BM, permanent, datorită fle-xibilităţii obiectivelor, modalităţilor şi strategiilor de comunicare utilizate de BM.

Dinamica acestui raport oscilează şi datorită schimbărilor manifestate de membrii comunităţii chişinăuiene în raport cu gradul de percepţie şi satisfacere a aşteptărilor lor – aceasta ne-o demonstrează rezultatele son-dajelor şi cercetărilor sociologice pe care BM le întreţine pentru a ajusta

��

permanent procesul comunicaţional, fapt ce a condus spre atitudini com-portamentale favorabile din partea utilizatorilor, comunităţii şi fondatori-lor. În aceste condiţii comunicarea instituţională a fost utilizată ca barometru al schimbării imaginii şi ca o modalitate de monitorizare instituţională şi organizaţională.

Creşterea imaginii instituţionale şi, deci, şi a notorietăţii instituţionale este direct proporţională cu capacitatea instituţiei de a satisface cât mai deplin necesităţile utilizatorilor săi. Utilizatorul ca patron şi personaj al activităţilor BM este implicat în activitatea BM prin participarea la diverse programe culturale – în 2007 BM a realizat 2 323 programe culturale, cog-nitive, ştiinţifice care au adunat 124 419 participanţi; relaţia bibliotecii cu utilizatorul a fost subiect prezent în 151 mesaje, materiale tipărite în pre-sa scrisă; utilizatorul a fost subiectul articolelor teoretico-practice în care s-au abordat problemele relaţiei cu utilizatorul, satisfacerea necesităţilor informaţionale tipărite în publicaţiile de specialitate şi în culegeri; a fost subiectul studiilor reacţiei la oferta bibliotecii; studii de opinie şi percepţie a serviciilor oferite – adică studiul imaginii bibliotecii ca efect.

Direcţia partenerii ca recunoaştere a bunei imagini este intens utili-zată de BM.

Comunicarea instituţională trebuie utilizată de biblioteci ca o com-ponentă importantă a ansamblului de relaţii care se stabilesc la nivelul comunicării publice cu diverse organizaţii guvernamentale, cu societatea civilă, cu alte biblioteci, prin care se realizează schimburi informaţionale, culturale şi prin care se comunică bunuri informaţionale, culturale la nivel local, naţional şi internaţional.

Constantin Noica afirma că comunicarea este acţiunea de a pune în co-mun, a împărtăşi, a pune împreună, a amesteca şi a uni. Cuvântul latinesc communicare, de asemenea, poartă semnificaţia de contact, legătură cre-atoare de comuniune şi comunitate. Aceasta urmăreşte biblioteca prin dis-cursul său de comunicare extrainstituţională. BM dezvoltă şi îmbunătăţeş-te continuu procesul de comunicare extrainstituţională care, în consecinţă, urmăreşte îmbunătăţirea imaginii sale. Externalizarea bibliotecii şi a biblio-tecarului – principiu amintit de Patric Bazin în articolul său Mai aproape de depărtări, publicat în revista Biblioteconomie, rămâne foarte actual, impera-tiv astăzi pentru biblioteci şi pentru construirea imaginii.

BM consideră importantă şi necesară prezenţa, ca modalitate de pro-movare a bibliotecii, în revistele de specialitate, revistele de cultură din ţară şi străinătate, prezenţa la conferinţe organizate de alte biblioteci publice,

��

universitare, specializate, naţionale, şcolare etc., participare în proiecte cu alte biblioteci. Ar fi prea mult să le enumăr – sunt multe... suntem prezenţi în revistele profesionale Biblioteca (Bucureşti), Curier: Revistă de cultură şi bibliologie (revista Bibliotecii Judeţene Târgovişte); Lectura (revista Biblio-tecii Judeţene „O. Goga”, Cluj); Biblioteca Septentrionalis (revista Bibliote-cii Judeţene „Petre Dulfu”, Baia Mare); Labirint (Bistriţa-Năsăud); Biblioteca Bucureştilor (Biblioteca Metropolitană „M. Sadoveanu”, Bucureşti; Libraria (Biblioteca Judeţeană Târgu-Mureş), Lumina Cărţii (Alba Iulia), Philobiblion (Biblioteca Universitară, Cluj-Napoca) etc.

Prezenţa în publicaţiile: Cartea, biblioteca, cititorul, Simposia Professo-rum, în culegeri de articole ştiinţifice de specialitate ale Catedrei de bibliote-conomie şi asistenţă informaţională, în culegeri de comunicări ştiinţifice ale bibliotecilor ştiinţifice, adaugă valoare şi imagine dimensiunii marketologi-ce a BM ca instituţie competitivă şi cu un potenţial profesional recunoscut în acest domeniu.

Relaţia BM cu partenerii s-a materializat în diverse publicaţii comune – cu Şcoala de Biblioteconomie, Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu”, Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Biblioteca Naţiona-lă, Asociaţia Bibliotecarilor din RM, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Catedra de biblioteconomie şi asistenţă informaţională, editurile Gunivas, Museum, Ştiinţa etc.

BM interacţionează cu diverşi actori care depind reciproc unii de al-ţii, în două câmpuri distincte: unul social – comunitatea locală – şi altul profesional – comunitatea bibliotecară. Pentru fiecare câmp BM are sti-lul său, distinct, de comunicare instituţională, recunoscut ca insistent, de ofensivă.

BM utilizează foarte eficient produsele, serviciile şi activităţile sale ca imagine. Efectul efortului poate fi demonstrat de numărul impunător de articole despre BM, despre activitatea şi bibliotecarii ei, despre publicaţiile şi lucrările ei. Generoşi în aprecieri, evaluări şi susţinere a imaginii BM au fost scriitorii, autorii de incontestabilă notorietate cu care colaborăm. Au scris despre BM şi persoane din alte sfere ale vieţii, oameni cu preocupări diferite precum actori, medici, economişti... Categoria produsele BM ca pur-tători de imagine include, alături de materialele despre servicii şi programe, activitatea editorială a BM (ziare, reviste, cărţi, ghiduri etc., editate de BM şi filialele sale). Publicăm cu convingerea că activitatea unei instituţii rămâne în conştiinţa societăţii şi comunităţii profesionale, este evaluată în timp de aceste comunităţi, doar dacă este imprimată, publicată, diseminată.

��

O bibliotecă, de altfel ca orice instituţie de cultură sau ca orice organi-zaţie, poate fi văzută, apreciată pornind de la valoarea socială, profesională şi umană. Aceste dimensiuni ne permit să analizăm imaginea bibliotecii (după T. Fîntînaru) [4], sub aspectul imaginii ca produs, imaginii ca afect şi imaginii ca efect. Tipăriturile unei biblioteci sunt şi produs, şi afect şi efect. Activitatea de cercetare ştiinţifică, diseminarea rezultatelor, completează această categorie.

Colecţia bibliotecii este inclusă în acest modul – ca produs – iar activi-tatea de promovare a colecţiei este una prioritară. Se realizează prin elabo-rarea şi publicarea semnelor de carte, a buletinelor Noi intrări, valorificarea colecţiei prin publicarea cataloagelor, a unor sinteze, studii referitoare la colecţii, bibliografiilor tematice, organizarea expoziţiilor, care pun în valoa-re instituţia, bibliotecarul ca constituent şi valorificator al colecţiei, calita-tea colecţiei etc.

Tot la produse este inclusă şi pagina web ca produs intelectual al bibli-otecii şi ca cel mai eficient instrument de comunicare extrainstituţională a activităţii sale, a oamenilor săi, a colecţiei, a serviciilor etc.

Fortifică această dimensiune şi revista BiblioPolis (lansată în 2002). Re-vista BiblioPolis a reuşit – îmi permit să afirm – datorită ambiţiei de a impu-ne valoare şi profesionalism exprimate în text şi este, astăzi, o revistă de o corectă ţinută profesională, contribuind substanţial la sporirea imaginii BM, este chiar un instrument de imagine a bibliotecii şi cred că într-adevăr cumulează toate trei dimensiuni ale imaginii noastre – imaginea ca produs, ca efect şi ca afect.

Cei mai buni promotori ai imaginii BM rămân totuşi ziariştii. Noi, cei de la BM, ne-am convins că absenţa din paginile cotidienelor, din paginile ziarelor şi revistelor tematice, din paginile presei de specialitate şi chiar ale unor publicaţii de reclamă ca Pagini de aur (unde de câţiva ani BM este mereu prezentă) echivalează cu inexistenţa bibliotecii, de aceea utilizăm toate categoriile de presă: cea de informare generală; cea de informare spe-cializată; cea de documentare şi chiar cea de divertisment ca Viaţa ta, VIP magazin etc.

Relaţia cu ziariştii este una prioritară BM. Mulţi ani ne-au trebuit ca să construim o relaţie caldă, de respect şi susţinere reciprocă.

Construirea imaginii unei biblioteci înseamnă consolidarea identită-ţii organizaţionale în ochii utilizatorilor săi, care este un proces continuu de informare a opiniei publice, prin intermediul mass-media, despre ceea ce se întâmplă în bibliotecă. În acest, dificil, exerciţiu sunt implicaţi trei parti-

��

cipanţi: biblioteca, care este interesată să comunice despre activitatea ei; mass-media, care este purtătorul către opinia publică a mesajelor emise de bibliotecă; şi opinia publică, care este destinatarul mesajelor bibliotecii – utilizatorul real şi potenţial.

BM a mediatizat, comunicat, mediatizează şi comunică intens tot ce se petrece în reţeaua BM (pentru că am făcut o analiză pe ultimii cinci ani în articolul amintit deja, Imaginea publică a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” – barometrul succesului ei, mă refer doar la anul trecut, 2007, anul acesta încă nu s-a încheiat) în total 528 articole, 200 de reportaje televizate, radi-ofonice.

Politica BM de informare publică este una activă, care se desfăşoa-ră planificat, urmăreşte obiective precise, difuzează subiecte şi mesaje prestabilite. Un exemplu poate servi Campania de promovare a imaginii 2007, care a avut un scop bine determinat: Promovarea unei viziuni clare de dezvoltare a BM şi demonstrarea rolului şi contribuţiei BM la dezvoltarea unei comunităţi prospere sprijinită pe o comunicare instituţională eficientă, iar mesajul campaniei, Câştigăm în prezent – construim pentru viitor, se refe-ră cu certitudine şi la imagine.

Imaginea bibliotecii câştigă din ceea ce face, ce publică, ce este, din comportamentul său comunitar şi profesional. Dar ce este o bibliotecă pentru comunitate? Este ceea ce vrea să fie…

P.S. Tema lansată, ca prioritate a domeniului biblioteconomic pentru 2009,

cere bibliotecilor un efort susţinut pentru a găsi repere de a menţine insti-tuţia bibliotecară în memoria publică a comunităţii pentru că bibliotecile, o recunosc cu durere, niciodată nu au fost prioritatea comunităţilor, nici a Republicii Moldova. Poate prin efortul comun al bibliotecilor im-plicate în această campanie de imagine vom putea convinge autorită-ţile că starea bibliotecii, starea cărţii şi utilizarea ei reflectă starea de fapt a naţiunii.

Cu temerea că acest program naţional nu va avea efectul scontat, mi-am amintit întrebarea autorului romanului Hronicul găinarilor, Aureliu Bu-suioc: „Până când vom fi atât de indiferenţi şi lăsători cu ceea ce ne aparţi-ne…?!” [5].

Gândindu-mă la starea bibliotecilor noastre mă întreb: „Chiar să aibă dreptate Aureliu Busuioc, când afirmă, în acelaşi roman, că asta-i soar-ta unui popor întunecat, care refuză cu încăpăţânare să-şi toarne lumină în cap!”?... [6].

��

Mă tem pentru că orice program lansat la întruniri naţionale, de regulă se dovedeşte un balon mare, umflat din vorbe şi promisiuni, iar undeva la o etapă balonul crapă şi după bucuria cu care l-am acceptat vine deza-măgirea, amărăciunea de la nepăsarea autorităţilor şi în final resemnarea neputinţei noastre de a-i convinge. Dar să sperăm la bine susţinând prin tot ce avem – experienţă, profesionalism, devotament, rezultate – această iniţiativă.

Bibliografie:1. Kulikovski, Lidia. Imaginea publică a Bibliotecii Municipale „B.P. Has-

deu” – barometrul succesului ei (studiu de imagine din presa scrisă) / Lidia Kulikovski // Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în presa scrisă (2002-2006). – Ch.: 2007. – P. 17.

2. Ibidem, P. 7.3. Planul strategic de dezvoltare a BM pentru perioada 2008 – 2017.

– Ch.: Grafema Libris, 2008. – P. 4. 4. Noica, Constantin. Comunicare şi cuminicare / Constantin Noica //

Cuvânt împreună despre rostirea românească. – Bucureşti: Editura Emi-nescu, 1987. – P. 190.

5. Bazin, Patric. Mai aproape de depărtări / Patric Bazin // http://www. bibnat.ro/biblioteconomieultimulnumar.php//

6. Fîntînaru, Teodora. Biblioteca între imaginea de sine şi imaginea în oglindă / Teodora Fântânaru // Biblioteca. – Nr. 2. – 2007, P. 42.

7. Busuioc, Aureliu. Hronicul găinarilor. Roman / Aureliu Busuioc. – Ch.: Prut Internaţional, 2006. – P. 82.

8. Ibidem, P. 92.

��

OrIeNTărI Spre O ImAGINe ATrACTIVăA BIBLIOTECILOr PENTrU COPII

Lilia TCACI

Efortul bibliotecilor de a ţine pasul cu ritmul evoluţiilor produse în sfera tehnologiilor informării şi comunicării presupune în mod implicit extin-derea şi diversificarea serviciilor oferite, modernizarea activităţii, crearea unor noi oportunităţi de informare, cunoaştere, delectare. În acelaşi timp, acţiunile întreprinse de biblioteci, pentru a-şi moderniza activitatea şi a se racorda la schimbările produse, nu pot avea efectul scontat atâta timp, cât nu sunt promovate, nu sunt făcute publice, nu sunt cunoscute comunităţii în care activează.

În condiţiile diversificării mijloacelor de informare, competitivităţii tot mai accentuate în sfera producerii şi difuzării informaţiei, realizarea unor strategii promoţionale eficiente devine o prioritate iminentă a biblioteci-lor.

Promovarea include un complex de acţiuni care au ca scop informarea publicului în legătură cu serviciile şi produsele oferite. Prin aceste acţiuni promoţionale se urmăreşte în special:

- sensibilizarea publicului vizavi de gama de servicii şi produse pe care le oferă bibliotecile;

- menţinerea utilizatorilor reali şi atragerea utilizatorilor potenţiali în biblioteci;

- sporirea încrederii membrilor comunităţii în valoarea şi utilitatea colecţiilor şi serviciilor, ţinuta manifestărilor şi profesionalismul personalu-lui de bibliotecă;

- constituirea unei imagini pozitive, atractive a instituţiei bibliotecare la nivelul comunităţii servite şi a factorilor decizionali (1, 4).

Optimizarea imaginii este scopul principal al politicii promoţionale. „Imaginea unei biblioteci este constituită din ansamblul reprezentărilor, mai mult sau mai puţin subiective, care îi sunt asociate de către parteneri, utilizatori şi autoritatea tutelară, cristalizate într-o identitate specifică” (3). Imaginea reprezintă suma de concepţii, idei, impresii pe care membrii co-

�0

munităţii o au despre instituţie. Imaginea reflectă reputaţia bibliotecii în comunitate, atitudinea utilizatorilor faţă de serviciile, colecţiile, condiţiile, personalul instituţiei.

Imaginea este factorul care-i determină, în mare măsură, pe membrii comunităţii să frecventeze sau nu biblioteca, să participe sau nu la acti-vităţile ei, să susţină sau nu, inclusiv financiar, activitatea ei. În acest sens promovarea imaginii bibliotecii presupune o bună comunicare cu toate segmentele comunităţii – realii şi potenţialii utilizatori, parteneri, susţină-tori, iar în construirea unei strategii de promovare a imaginii trebuie să se ţină cont, în primul rând, de orizontul de aşteptare al acestora.

Specialiştii în domeniu evidenţiază doi factori esenţiali care determină aşteptările, atitudinea faţă de bibliotecă (3):

- la nivel teoretic – asimilarea imaginii arhetipale a bibliotecii, vehi-culate în societate (biblioteca – paradis, templu al cunoaşterii, depozitar al memoriei colective, mediu de comunicare, de socializare etc.);

- la nivel empiric – contactul anterior cu o instituţie bibliotecară (o experienţă anterioară, pozitivă sau negativă, va avea repercursiuni asupra perceperii ulterioare a bibliotecii ca instituţie, asupra unei noi interacţiuni cu aceeaşi instituţie sau cu o instituţie similară).

Anume în perioada copilăriei are loc primul contact cu biblioteca, de aceea este foarte important ce impresie va lăsa această experienţă asupra perceperii ulterioare de către copil – tânăr – adult a instituţiei bibliotecare. De aici şi rolul bibliotecii pentru copii în formarea atitudinii pozitive faţă de bibliotecă, în formarea deprinderilor de lectură permanentă, în educarea unui utilizator constant, fidel, interesat, pregătit.

Care sunt aşteptările copiilor vizavi de bibliotecă, care sunt, în perce-perea lor, componentele imaginii pozitive a unei biblioteci? În linii mari, acestea se reduc la următoarele:

- spaţii accesibile şi confortabile;- colecţii bogate şi variate;- tehnică din cea mai modernă;- bibliotecari binevoitori, competenţi şi receptivi;- biblioteca nu doar ca un spaţiu unde poţi citi, asculta, privi, învăţa,

dar şi un centru de comunicare, de distracţie şi agrement.Rezultatele unui sondaj pe care l-am realizat recent printre utilizatorii

bibliotecii noastre scot în evidenţă următoarea ierarhie a criteriilor con-form cărora copiii preferă (aleg) o anumită bibliotecă:

- conţinutul şi calitatea colecţiilor – 30,5%;

��

- atitudinea personalului faţă de beneficiari – 26,0%;- diversitatea serviciilor oferite – 16,1%;- ambianţa plăcută – 9,4%;- alte (nivelul deservirii, calitatea serviciilor oferite, amplasarea etc.)

– 2,2%.O imagine pozitivă a bibliotecii pentru copii este, mai întâi de toate, o

imagine atractivă, care predispune copiii pentru vizitarea bibliotecii, pen-tru lectură, studiu şi relaxare în spaţiul bibliotecii.

Aşadar, care sunt factorii principali care determină atractivitatea bibli-otecilor pentru copii?

potenţialul informaţional pe care îl deţin bibliotecileBeneficiarii-copii apreciază cel mai des calitatea, actualitatea, accesibi-

litatea, varietatea colecţiilor, atractivitatea lor ca conţinut şi ţinută grafică. Din păcate, situaţia reală a colecţiilor în multe biblioteci pentru copii nu favorizează crearea şi menţinerea unei imagini atractive în comunitate. Colecţiile învechite, neadecvate particularităţilor de vârstă şi cerinţelor de informare ale beneficiarilor-copii creează un stereotip negativ al bibliotecii – „De ce să mergi la bibliotecă, dacă acolo nu găseşti informaţia de care ai nevoie?”.

Printre doleanţele cel mai des formulate de copii sunt: prezenţa mai masivă în colecţiile bibliotecilor a autorilor şi titlurilor la modă printre copii, ponderea mai mare a literaturii ştiinţifico-cognitive pentru copii, achiziţio-narea titlurilor de carte într-un număr de exemplare suficient pentru a pu-tea fi împrumutate la domiciliu şi, nu în ultimul rând, antrenarea beneficia-rilor în realizarea politicii de dezvoltare a colecţiilor. Deci, beneficiarii sunt dispuşi să colaboreze, să se implice nemijlocit în procesul de selectare, de completare a colecţiilor, iar capacitatea bibliotecilor de a valorifica această disponibilitate contează foarte mult.

În acest sens, este importantă realizarea unor acţiuni, campanii cu efect promoţional major de genul „O carte pentru biblioteca mea”, „Eu o carte, tu o carte...”, „Am o carte pentru tine” etc. O acţiune de acest fel, cu o rezonanţă deosebită printre copii, a fost Concursul Republican cu genericul „Ofran-dă pentru biblioteca mea”, desfăşurat în perioada noiembrie 2007 - aprilie 2008. Concursul a fost organizat în cadrul Proiectului Naţional „Spre cultură şi civilizaţie prin lectură” şi a avut ca scop sensibilizarea opiniei publice faţă de problemele cu care se confruntă bibliotecile, consolidarea colecţiilor bi-bliotecilor publice şi şcolare prin contribuţia personală a membrilor comu-

��

nităţii. Circa 360 de participanţi de diferite vârste (de la 5 la 75 de ani) s-au inclus în acest concurs, cei mai mulţi fiind din raioanele Călăraşi, Criuleni, Ialoveni, Anenii Noi, Râşcani, Ştefan Vodă, Drochia, or. Bălţi. Festivitatea de premiere a avut loc în cadrul Salonului Internaţional de Carte pentru Co-pii (aprilie 2008) şi a întrunit 36 de învingători, selectaţi în dependenţă de valoarea spirituală şi materială a cărţilor donate, de originalitatea autogra-felor scrise. Vom mai menţiona că participanţii la acest concurs au donat bibliotecilor din comunităţile lor circa 600 titluri de carte beletristică şi de referinţă.

Dotarea cu calculatoare şi alte tehnologii moderne de informarePosibilitatea de a accesa Internetul, de a consulta documente pe su-

porturi netradiţionale, jocuri electronice, programe interactive de studiere la diferite discipline şcolare etc., fără îndoială, sporesc atractivitatea bibli-otecilor pentru copii, cu condiţia, însă, ca mijloacele tehnice, programele utilizate în biblioteci să fie permanent actualizate, iar bibliotecarii să fie suficient de pregătiţi pentru a le utiliza, pentru a-i învăţa pe copii să le uti-lizeze şi pentru a şti să asigure echilibrul raţional între sursele tradiţionale de informare şi cele netradiţionale. În caz contrar copiii nu vor asocia teh-nologiile moderne, Internetul cu biblioteca, nu vor conştientiza utilitatea bibliotecii şi a bibliotecarului, considerând că Internetul este unica sursă care poate satisface toate nevoile lor de informare, fiind mult mai simplu în utilizare, mai rapid în regăsirea informaţiei decât biblioteca.

Amplasarea biblioteciiCâştigă în atractivitate bibliotecile care sunt amplasate în locuri accesi-

bile copiilor (în centrul comunităţii, în preajma instituţiilor de învăţământ, în locuri comode pentru deplasarea cu mijloacele de transport). Este im-portantă vizibilitatea clădirii, amplasarea indicatoarelor şi altor mijloace de orientare.

programul de funcţionare Trebuie stabilit în funcţie de necesităţile sau interesele utilizatorilor.

De obicei bibliotecile au un program de 8 ore în cursul săptămânii, şi un program mai redus în weekend. Doleanţele cele mai frecvente ale benefi-ciarilor-copii vizavi de programul de funcţionare, sunt prelungirea progra-mului în weekend, funcţionarea pe parcursul ambelor zile de odihnă.

��

Spaţiul bibliotecii Trebuie să permită funcţionarea optimală a serviciilor bibliotecii şi să

asigure confortul necesar pentru utilizatori. Pentru a facilita orientarea mi-cilor cititori în spaţiul bibliotecii, sunt bine-venite indicatoarele, afişarea unui plan care să reflecte localizarea tuturor serviciilor.

Ambianţa favorabilă Presupune existenţa unui design care să producă efecte emoţionale

pozitive, astfel încât să facă plăcută aflarea în spaţiul bibliotecii şi să-l moti-veze pe copil să revină în acest spaţiu.

Cromatica reuşită Presupune îmbinarea culorilor astfel încât să creeze o ambianţă atrac-

tivă din punct de vedere funcţional şi estetic. Specialiştii recomandă fo-losirea culorilor roşu şi albastru cu precădere în cazul faţadelor, deoarece intrarea în bibliotecă trebuie să fie îmbietoare, să accentueze caracterul deschis al instituţiei. Culorile recomandate pentru interior sunt: portocaliu, roz, galben, verde pal şi alte culori care au însuşiri energizante şi tonice, acţionând benefic asupra copiilor.

Este importantă crearea unui stil cromatic al instituţiei, care să persiste nu numai în spaţiul intern şi extern (se recomandă o anumită corespon-denţă între culoarea pereţilor, draperiilor, mobilierului, indicatoarelor), dar şi în materialele promoţionale elaborate de bibliotecă (ghiduri, fluturaşi, afişe, ecusoane etc.).

microclimatul Presupune menţinerea condiţiilor de temperatură şi umiditate con-

stante, luminozitatea suficientă, reducerea unor factori nocivi cum ar fi praful, umiditatea sporită sau zgomotul produs atât în exteriorul bibliote-cii (transport, zone de construcţii sau alte genuri de activitate care produc zgomot), cât şi în interior (deplasarea, conversaţia între beneficiari sau an-gajaţi, funcţionarea unor aparate, telefoane, imprimante etc.).

Cele mai frecvente probleme semnalate de utilizatori sunt legate de temperatura prea scăzută în perioada rece a anului, de zgomot ş.a. Se re-comandă acoperirea cu mochetă a podelelor, instalarea imprimantelor şi a altor aparate în imediata apropiere a zonelor de servire, dar în afara sălilor de lectură, astfel încât să nu creeze disconfort pentru cei care lucrează aco-lo. De asemenea, trebuie evitată amplasarea sălilor de lectură spre străzi aglomerate.

��

mobilierul Trebuie să fie ales în funcţie de normele în vigoare, de spaţiul de care

dispunem, de modul de organizare a colecţiilor.Într-o bibliotecă pentru copii mobilierul trebuie să fie cât mai original

ca formă, culoare, cât mai comod şi sigur. Rafturile cu cărţi trebuie să fie adaptate la înălţimea copiilor, trebuie evitate, pe cât e posibil, colţurile ascuţite. La alegerea mobilierului trebuie să se ia în consideraţie uşurinţa întreţinerii, posibilitatea de a fi reparat sau de a înlocui uşor elementele deteriorate, precum şi calităţile ergonomice, flexibilitatea.

personalul Imaginea personalului determină în cea mai mare parte imaginea ge-

nerală a bibliotecii şi este unul dintre factorii principali care, în percepţia beneficiarilor-copii, face biblioteca mai mult sau mai puţin atractivă.

Pentru a răspunde exigenţelor beneficiarilor-copii, bibliotecarul trebuie să fie competent, bine informat, un bun cunoscător al colecţiilor bibliotecii, trebuie să manifeste solicitudine (atitudine plină de bunăvoinţă, atenţie) faţă de beneficiari, să aibă studii corespunzătoare responsabilităţilor asu-mate, să aibă spirit creativ, să fie comunicabil. Colaboratorii bibliotecilor pentru copii, de asemenea, trebuie să cunoască psihologia şi particularită-ţile de vârstă ale copiilor, să cunoască foarte bine literatura pentru copii şi modalităţile de promovare a cărţii, de stimulare a interesului pentru lectu-ră, să posede abilităţi de comunicare, aptitudini artistice, actoriceşti etc.

Un rol important pentru imaginea bibliotecarului îl are existenţa unor imagini stereotip, înrădăcinate în conştiinţa publică şi alimentate, în primul rând, de cunoaşterea insuficientă de către membrii comunităţii a specificu-lui activităţii într-o bibliotecă.

Într-un articol de Robert Coravu, intitulat „Bibliotecarul stereotip” (2), este descrisă o situaţie cu care bibliotecarii se confruntă frecvent:

„Pentru un bibliotecar, a răspunde la întrebarea «ce profesie aveţi?» repre-zintă una dintre cele mai mari provocări. De ce? Pentru că trebuie să facă faţă reacţiilor interlocutorilor, care fie îl invidiază pentru şansa pe care o are de a practica o meserie relaxantă, care-i permite să citească toată ziua, fie, după caz, se arată uimiţi că pentru a ajunge bibliotecar a urmat studii de speciali-tate. Fiecare dintre noi a trecut, măcar o dată, prin această încercare iniţiatică şi a realizat că, în cele mai multe cazuri, simplul răspuns: «sunt bibliotecar» îl aduce în mintea celor care pun această întrebare pe bibliotecarul stereotip.

Bibliotecarul stereotip este o femeie între două vârste, cu părul strâns în coc, care poartă ochelari şi se îmbracă auster; este severă, necomunicativă,

��

lipsită de simţul umorului şi îndeplineşte trei atribuţii principale: aranjează cărţile în raft, le ştampilează şi atenţionează cititorii să păstreze liniştea. El are o istorie îndelungată, supravieţuind evoluţiei tehnologice care a afectat şi bi-bliotecile, chiar şi în ţări unde schimbările tehnologice s-au produs de timpuriu şi au cunoscut un ritm alert şi neîntrerupt, precum SUA. Paradoxal, recunoaş-terea rolului primordial al informaţiei în societatea contemporană nu a avut ca rezultat creşterea prestigiului practicanţilor acestei profesii a informaţiei.”

Trebuie să recunoaştem că deseori membrii comunităţii, utilizatorii văd doar activitatea „de la suprafaţă” a bibliotecarilor, a căror utilitate o percep doar la nivelul operaţiilor de manipulare a documentelor. Iar operaţiile şi procesele desfăşurate „în spatele scenei”, care implică un efort intelectual ridicat şi asigură în mare măsură buna funcţionare a bibliotecii, nu sunt atât de vizibile pentru utilizatori şi, prin urmare, contribuie mai puţin la crearea imaginii bibliotecii.

Un rol important pentru imaginea profesiei şi a instituţiei bibliotecare îl are autopercepţia. O autopercepţie pozitivă facilitează realizarea unei acti-vităţi de succes, tot aşa cum o autopercepţie negativă nu poate să ducă de-cât la eşec şi insatisfacţie în plan profesional. Acelaşi autor menţionează că una din cauzele autopercepţiei negative este pentru mulţi slaba motivaţie materială. O altă cauză constă în faptul că „pentru unii bibliotecari profesia pe care o practică nu este o vocaţie sau cel puţin o alegere asumată, ci un refugiu pentru neîmplinirile dintr-o altă profesie”, o activitate provizorie, de tranziţie.

Referitor la strategiile, modalităţile de promovare a imaginii biblioteci-lor în societate, inclusiv a bibliotecilor pentru copii, în literatura de specia-litate se evidenţiază de obicei trei concepţii (5):

- Concepţia organizaţional-managerială (sau raţionalistă) – ţine de imaginea externă a bibliotecii şi depinde de faptul cum lucrează institu-ţia. Presupune necesitatea perfecţionării colecţiilor şi serviciilor, realizarea unor activităţi de marketing, promovarea prin intermediul mijloacelor pu-blicitare, mass-media, relaţiilor publice, crearea paginii web a bibliotecii, elaborarea de ghiduri, pliante şi alte materiale promoţionale cu simbolica bibliotecii (pixuri, baloane, tricouri, eşarfe, mape, cărţi poştale, ecusoane ş.a.);

- Concepţia psihologică orientată spre imaginea interioară, corpo-rativă (de la autopercepţie la climatul psihologic). Presupune că, pentru a schimba imaginea bibliotecii şi a profesiei trebuie să se schimbe însuşi bibliotecarul, autopercepţia sa;

��

- Concepţia iraţionalistă presupune că imaginea profesiei şi a institu-ţiei bibliotecare nu depinde neapărat de faptul cum activează bibliotecile sau cum se autopercep bibliotecarii. Biblioteca stereotip sau bibliotecarul stereotip sunt imagini „independente”, susţinute prin reprezentarea biblio-tecilor şi bibliotecarilor în literatură, în filme, în presă şi care nu întotdeauna reflectă adecvat realitatea. Aceste stereotipuri sunt mai greu de modificat.

Este evident că o strategie promoţională de succes trebuie să cuprindă toate trei concepte şi să includă acţiuni diverse, pornind de la atitudinea personalului, modul de organizare a spaţiilor până la stabilirea unor rela-ţii permanente cu mass-media şi organizarea unor campanii de amploare, toate împreună fiind orientate spre promovarea bibliotecilor, crearea unei imagini bune a bibliotecilor şi, implicit recunoaşterea de către comunita-te a locului şi rolului bibliotecilor în procesul de informare, cunoaştere şi dezvoltare.

Bibliografie:1. Catană, Cristina. Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ – Strate-

gii de promovare a imaginii / Cristina Catană // http://www.bjmures.ro/pu-blicatii/anuare/Anuarul 20IV-2005/17.htm

2. Coravu, Robert. Bibliotecarul stereotip / Robert Coravu // http://www.geocities.com/ conanbibliotecarul/Bibliotecarul_stereotip.rtf

3. Coravu, Robert. Imaginea bibliotecii în mediul universitar: strategii de optimizare / Robert Coravu // http://www.geocities.com/conanbiblio-tecarul/Comunicarea Brasov.rtf

4. Enache, Ionel; Maftei, Mihaela. Marketingul în bibliotecă / Ionel Enache; Mihaela Maftei // http://ebooks.unibuc.ro/filologie/enache-mar-ket/24.htm

5. Матвеев, М.Ю. Исследование проблем имиджа библиотек в зару-бежных странах (1980-2000-е годы) / M. Ю. Матвеев // Библиотековеде-ние. – 2006. – № 5. – С. 101-106; № 6. – С. 92-96.

6. Тетерина, С.М. Новые имиджевые технологии в работе детских библиотек / С.М. Тетерина // АиФ. Новая библиотека. – 2006. – № 4. – С. 16-17.

��

ImAGINeA BIBlIOTeCII îN lITerATUrA De SpeCIAlITATe: TreCere îN reVISTă

Viorica ANTONOV

Termenul de vizibilitate în sensul prezenţei, imaginii, promovării este puţin utilizat de instituţiile de cultură. Raportând la biblioteci este şi mai puţin determinat. Reflectarea imaginii instituţiei de bibliotecă în presa de specialitate tinde să abordeze teoretic şi să demonstreze practic vizibilita-tea unei instituţii de cultură în contextul mediatic al comunităţii profesio-nale. O bibliotecă, ca orice instituţie de cultură este analizată, pornind de la valoarea socială, profesională, umană a acesteia. Bibliotecarul stabileşte priorităţi organizaţionale, exploatează oportunităţile, creează altele noi, cultivă optimismul organizaţional. Dimensiunea umană este cea care conturează şi construieşte personalitatea, prestanţa şi deci, imaginea în memoria comunităţii. Imaginea bibliotecii nu este o componentă de sine stătătoare, este exact efortul şi forţa dimensiunii umane a instituţiei. Di-mensiunile care întreţin termenul de vizibilitate a bibliotecii analizează imaginea instituţională sub aspectul imaginii ca afect, imaginii ca produs şi imaginii ca efect.

Optimizarea imaginii bibliotecii este unul dintre obiectivele strategice importante ale marketingului. În ultimii 20-30 de ani au fost publicate nu-meroase studii, însemnări şi articole la această temă, mai mult peste hota-re. La noi însă problema a fost tratată mai nesimnificativ ca volum.

În septembrie 2005 OCLC (Online Computer Library Center) a publi-cat rezultatele studiului Bibliotecile şi resursele informaţionale în percepţia utilizatorilor. Rezultatele studiului au fost colectate online, antrenând respondenţi din şase ţări : SUA, Canada, Australia, Singapore, Marea Bri-tanie şi India. Aspectul afectiv al imaginii instituţiei bibliotecare este pro-movat în mai multe întrebări reflectate în studiu. Astfel în una din întrebări respondenţii au fost rugaţi să compare motoarele de căutare şi bibliotecile după 7 criterii de performanţă: credibilitate, acurateţe, disponibilitate, cost, flexibilitate, corespunderea intereselor, rapiditate. Bibliotecile au primit o apreciere mai înaltă după două criterii: credibilitate şi acurateţe. În acest sens, imaginea bibliotecii se conturează sub aspect afectiv.

��

În literatura de specialitate se recunoaşte importanţa publicităţii di-recte a imaginii bibliotecii care vă va fi de ajutor pe tot parcursul anului. Un articol care merită să fie discutat este cel al dnei Lidia Kulikovski de-spre activitatea editorială ca imagine a bibliotecilor, unde sunt tratate mai multe aspecte, ca de exemplu, cel social – imaginea este cel mai rafinat produs al bibliotecii care se caracterizează prin mai multe componen-te – istorie, tradiţie, oameni, lucruri care se văd – publicaţiile bibliotecii; imaginea fiind mai mult decât un concept, este o consecinţă a activităţilor bibliotecii pentru comunitate care au oarecum efectul sporirii vizibilităţii sub aspectul imaginii ca produs. Aspectul profesional este prezenţa la concursuri, prezenţa în culegeri, editarea revistelor de specialitate, etc. şi aspectul uman, unde bibliotecile obţin prestigiu, în cea mai mare parte, prin lucrările bibliografice, ştiinţifice pe care le realizează, prin rolul socio-cultural al acestor lucrări, prin oamenii care le-au elaborat. Complexitatea omului modern simte nevoia de a crea o imagine prin care s-ar recunoaşte munca lui. Deci, nevoia de a crea o imagine nu este un orgoliu, este unul dintre factorii care motivează eforturi, consum de energie şi resurse.

Natalia Cheradi este autoarea care a studiat direcţiile aplicative ale marketingului în sfera serviciilor de informare şi documentare. Restructu-rarea activităţii instituţiilor bibliotecare se bazează pe un nou mecanism de funcţionare care asigură:

• Îmbinarea politicii socioculturale de stat cu independenţa, iniţiativa şi responsabilitatea colectivelor de muncă în soluţionarea problemelor ce ţin de activitatea bibliotecilor;

• Dependenţa asigurării financiare de volumul, nomenclatura şi cali-tatea serviciilor de bibliotecă, eficientizarea utilizării resurselor bibliotecii şi extinderea contingentului de beneficiari;

• Stabilirea unei legături strânse între retribuirea muncii şi rezultate-le finale ale activităţii bibliotecii, contribuţia fiecărui angajat la realizarea obiectivelor.

Noţiunea de marketing de bibliotecă nu se egalează doar cu promova-rea serviciilor de bibliotecă, dar şi cu produsele realizate în bibliotecă (pro-specte, indici, ghiduri, cărţi de referinţă, recomandări metodice etc.). Astfel, prin promovarea acestor produse se evidenţiază şi se întreţine imaginea bibliotecii în comunitate sub aspectul produselor elaborate.

Un alt autor, Robert Coravu, tratează imaginea bibliotecii în mediul uni-versitar în articolul său, Imaginea bibliotecii în mediul universitar: strategii de optimizare. Părerea lui este că optimizarea imaginii instituţiei-ţintă este

��

unul dintre obiectivele strategice importante ale marketingului. Market-ingul este unul dintre instrumentele care pot ajuta bibliotecile să se adap-teze schimbărilor cu care se confruntă, determinate atât de evoluţia tehno-logică în domeniul informaţiei şi comunicaţiilor, cât şi de apariţia unor noi purtători de informaţie.

În bibliotecile universitare, marketingul are ca finalitate îndeplinirea misiunii instituţiilor de învăţământ superior tutelare, prin oferirea suportu-lui documentar necesar curiculei şi prin furnizarea nu numai a unei colecţii de informaţii, ci şi a unor instrumente de lucru care să vină în sprijinul cer-cetării.

Mariana Harjevschi a publicat un articol în „Magazin bibliologic”, Pa-gina WEB ca mijloc de comunicare şi integrare a resurselor informaţionale electronice, unde reflectă dezvoltarea dinamică şi multiaspectuală a ima-ginii bibliotecilor. Scopul acestui articol este de a oferi sugestii, practici, chiar şi pentru cei care deja au web pagină şi doresc să-şi diversifice şi să-şi îmbunătăţească serviciile informaţionale, cât şi resurse web prezentate şi actualizate, în scopul educării informaţionale a utilizatorilor-ţintă şi a bibli-otecarilor. Bunele practici analizate şi prezentate în acest articol sublinia-ză posibilităţile de optimizare a serviciilor şi resurselor prezentate. Astfel pagina web este un mijloc de sporire a vizibilităţii bibliotecii sub aspectul promovării imaginii ca efect.

Acestea sunt doar câteva dintre aspectele primordiale discutate de specialişti în digresiunile lor ştiinţifice mediatizate în presa de specialitate.

Pe parcursul anului 2009, în cadru Centrului de Informare şi Documen-tare în Bibliologie, va fi expusă expoziţia Imaginea bibliotecii în comuni-tate, care va fi actualizată cu cele mai noi materiale editate în ţară şi după hotarele ei.

Bibliografie:1. Bugheanu, Andreea. Web-site-ul bibliotecii: instrument de marke-

ting în bibliotecile publice judeţene din România [Resursă electronică] /Andreea Bugheanu. – Disponibilă pe Internet : <http://www.lisr.ro/9-10-bugheanu.pdf>[accesată la 24.10.2008].

2. Cheradi, Natalia. Necesităţile implementării şi direcţiile aplicative ale marketingului în sfera serviciilor de informare-documentare / Natalia Che-radi// Lectura. – 2004. – Nr. 2. – P. 26-30.

3. Ciorcan, Marcel. Atributele fundamentale ale bibliotecii publice mo-derne (I) / Marcel Ciorcan // Biblioteca. – 2006. – Nr. 1. – P. 13-14.

�0

4. Ciorcan, Marcel. Atributele fundamentale ale bibliotecii publice mo-derne (II) / Marcel Ciorcan // Biblioteca. – 2006. – Nr. 2. – P. 48-49.

5. Ciorcan, Marcel. Atributele fundamentale ale bibliotecii publice mo-derne (III) / Marcel Ciorcan // Biblioteca. – 2006. – Nr. 3. – P. 81.

6. Coravu, Robert. Imaginea bibliotecii în mediul universitar. Strategii de optimizare [Resursă electronică] / Robert Coravu. – Disponibilă pe Inter-net : <http://www.geocities.com/conanbibliotecarul/Comunicare_Brasov.rtf>[accesată la 24.10.2008].

7. Harjevschi, Mariana. Pagina Web ca mijloc de comunicare şi integrare a resurselor informaţionale electronice / Mariana Harjevschi // Magazin bi-bliologic. – 2003. – Nr. 2/3. – P. 86-88.

8. Kulikovski, Lidia. Activitatea editorială ca imagine a bibliotecilor / Li-dia Kulikovski// Buletinul ABRM. – 2007. – Nr. 2(6). – P. 10-11.

9. Bibliotecile şi resursele informaţionale în percepţia beneficiarilor: pe urmele unui studiu efectuat de OCLC / compendiu de Vera Osoianu // Ma-gazin bibliologic. – 2007. – Nr. 3/4. – P. 116-122.

��

2009 – ANUl prOmOVărII ImAGINII BIBlIOTeCII pUBlICe îN COmUNITăţIle DIN repUBlICA mOlDOVA

program-cadru

BNRM – Biblioteca Naţională a Republicii MoldovaBNC „I. Creangă” – Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”BM – Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

Activităţi Termen ResponsabilCoordonator

1. Inaugurarea oficială a Anului promovării imaginii bibliotecii publice în comunitate în cadrul Seminarului Naţional al Managerilor de Bibliotecă

4 noiembrie 2008

BNRM

2. Crearea grupului de lucru pentru realizarea şi coordonarea programului şi organizarea Concursului republican „Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate”

decembrie 2008

BNRM, BNC „I. Creangă”, BM

3. Elaborarea proiectului de Regulament privind Concursul republican „Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate”

octombrie 2008

BNRM, BNC „I. Creangă”, BM

4. Elaborarea politicii de promovare a campaniei

decembrie 2008

BNRM, BNC „I. Creangă”, BM

5. Promovare WEB www.bnrm.md/club – regulamentul concursului– politici– programul-cadru– liste de recomandare

decembrie 2008 - decembrie 2009

BNRM

6. Elaborarea Planului de acţiuni la nivel de comunitate

ianuarie 2009

Bibliotecile publice

7. Inaugurarea Anului promovării imaginii bibliotecii publice în comunitate la nivel de teritoriu: municipii, oraşe, comune

ianuarie 2009

Bibliotecile publice

��

8. Organizarea activităţilor de instruire Bibliotecile municipale, raionale

– seminarul Forme şi metode de promovare a imaginii bibliotecii publice în comunitate

februarie 2009

– seminarul Modernizarea şi diversificarea serviciilor – factor cheie în sporirea imaginii bibliotecii

martie 2009

– seminarul Relaţiile cu comunitatea (Public relations) şi rolul lor în formarea imaginii pozitive a bibliotecii

aprilie 2009

– masa rotundă Etica profesională a bibliotecarului şi imaginea bibliotecii

mai 2009

– seminar Serviciii extramuros

– seminar Activitatea de voluntariat 9. Forme şi metode de promovare a bibliotecii Bibliotecile

publiceElaborarea unui set de materiale pentru reclama bibliotecii şi a serviciilor oferite (pliante, semne de carte, sacoşe, pixuri, cărţi de vizită, tricouri, brelocuri etc.)

ianuarie 2009 – decembrie 2009

Elaborarea pliantului 50(25) de lucruri pe care le poţi face vizitând biblioteca

aprilie 2009

Promovare media ianuarie 2009 – decembrie 2009

10. Scanarea şi studierea comunităţii Bibliotecile publice

Efectuarea sondajelor privind nivelul de satisfacţie a utilizatorilor (activitatea bibliotecii în ansamblu sau aspecte ale activităţii luate aparte precum: orarul de funcţionare, calitatea resurselor, serviciile oferite etc.)

martie 2009

Efectuarea sondajelor printre membrii comunităţii, inclusiv a non-utilizatorilor despre imaginea bibliotecii

��

11. Omniprezenţa bibliotecii în comunitate Bibliotecile publice

– lecţii publice Locul bibliotecii în infrastructura informaţională a societăţii

ianuarie 2009 - decembrie 2009

– activităţi extramuros ianuarie 2009 - decembrie 2009

– implicarea membrilor comunităţii în planificarea, oferirea şi evaluarea serviciilor bibliotecare

ianuarie 2009 - decembrie 2009

– implicarea membrilor comunităţii în activitatea de voluntariat: organizarea programelor culturale, oferirea serviciilor extramuros, digitizarea documentelor, servicii on-line

ianuarie 2009 - decembrie 2009

12. Mentenanţa spaţiilor bibliotecare Bibliotecile publice

– Efectuarea unor lucrări de reamenajare a spaţiului interior, regândirea designului, amplasarea comodă a mobilei şi a fondului de publicaţii, actualizarea şi înnoirea elementelor ce constituie “cultură vizuală” (divizionare, citate, denumiri de expoziţii etc.)

– Efectuarea unor lucrări de amenajare a spaţiului exterior: indicatoare, standuri pentru afişarea reclamei bibliotecii, a listei serviciilor oferite, a noutăţilor editoriale, a evenimentelor culturale în primării, şcoli etc.; faţada; firma bibliotecii; programul de funcţionare etc.

��

13. Bilanţul şi evaluarea activităţii Comitetul organizaţional,comisiile de evaluare

– monitorizarea campaniei ianuarie 2009 - noi-embrie 2009

– elaborarea dosarelor octombrie - noiembrie 2009

Bibliotecile publice

– prezentarea dosarelor comisiilor de evalu-are raionale/municipale

30 noiemb-rie 2009

Bibliotecile publice

– evaluarea dosarelor, anunţarea rezultate-lor

15 decemb-rie 2009

Comisiile de evaluare muni-cipale/ raionale

– prezentarea dosarelor câştigătoare de la etapa locală la comisia de evaluare republi-cană

15 februarie 2010

Comisiile de evaluare muni-cipale/ raionale

– evaluarea dosarelor de către comisia de evaluare republicană

februarie - martie 2010

Comisia de evaluare repu-blicană

– anunţarea rezultatelor etapei republicane în cadrul Simpozionului Anul Bibliologic 2009

martie 2010 Comisia de evaluare repu-blicană

14. Durabilitate Bibliotecile publice

– comunicări, articole în presa locală, naţională şi de specialitate– schimbări în strategiile de dezvoltare ale bibliotecilor, în politici, în cadrul de regle-mentare– extinderea bugetului operaţional– realizarea programelor naţionale

��

mINISTerUl CUlTUrII şI TUrISmUlUI Al repUBlICII mOlDOVA

OrdINor. Chişinău

26.02. 2009 nr. 31

Referitor la: Concursul republican “Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate”

În scopul ameliorării activităţii de promovare a imaginii bibliotecii pu-blice în comunitate, creşterii audienţei şi prestigiului bibliotecii şi biblio-tecarului, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.70 din 30.01.2009 Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni consacrate sărbătoririi a 650 de ani de la intemeierea Statului Moldovenesc, emit următorul

ORDIN:1. Se organizează în perioada martie 2009 - martie 2010 Concursul re-

publican „Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate”.2. Se aprobă Regulamentul Concursului (se anexează).3. Biblioteca Naţională a Republicii Moldova (dl Alexei Rău), Biblio-

teca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” (dna Claudia Balaban) vor asi-gura asistenţa de specialitate la organizarea concursului, şi vor elabora recomandări metodice relative la conceptul de imagine a bibliotecii, for-mele şi metodele de promovare a imaginii bibliotecii publice în comuni-tate.

4. Responsabilă de executarea prezentului ordin este Direcţia progra-me naţionale (dna Ecaterina Rudakov).

5. Controlul asupra executării prezentului ordin îmi revine.Ion Munteanu

Viceministru

��

Anexă la ordinul nr. 31 din 26.02. 2009

rEGULAMENTULde organizare şi desfăşurare a Concursului republican „Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate”

I. Dispoziţii generale1. Concursul republican „Promovarea imaginii bibliotecii publice în co-

munitate” (în continuare Concursul) este organizat de Ministerul Culturii şi Turismului în colaborare cu Consiliul Biblioteconomic Naţional, Bibliote-ca Naţională a Republicii Moldova, Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă”, Asociaţia Bibliotecarilor şi direcţiile/secţiile cultură/turism din teritoriu în perioada martie 2009 - martie 2010.

II. Scopul şi obiectivele Concursului:2. Concursul are drept scop promovarea, în comunitate, a imaginii po-

zitive a bibliotecilor publice şi a bibliotecarilor.3. Concursul conţine următoarele obiective:- evaluarea situaţiei privind activitatea şi baza tehnico-materială a

bibliotecilor publice;- promovarea serviciilor bibliotecii publice;- antrenarea bibliotecilor publice într-o competiţie orientată spre

creşterea performanţelor şi calităţii serviciilor şi ofertelor informaţionale;- extinderea contribuţiei bibliotecilor publice la realizarea obiective-

lor socioculturale ale comunităţilor;- contribuţie la sporirea rolului şi prestigiului bibliotecii şi biblioteca-

rului în comunitate.

III. Condiţii de participare la Concurs4. La Concurs pot participa bibliotecile publice care au înregistrat pe

parcursul anului 2009 realizări importante în domeniul de activitate şi fac parte din următoarele trei categorii:

• biblioteci raionale;• biblioteci municipale/orăşeneşti;• biblioteci comunale/săteşti.5. Participarea la Concurs este benevolă. Decizia de a participa aparţine

bibliotecilor - pentru etapa raională/municipală şi direcţiilor/secţiilor cul-tură/turism - pentru etapa republicană.

��

6. Doritorii de a participa la Concurs vor înainta, către direcţia/secţia cultură/turism, o cerere, de participare semnată de director/şef bibliotecă şi vizată de fondator (primar, director de instituţie, etc.). La cerere se ane-xează dosarul, care include:

a) adresa juridică a bibliotecii, numele, prenumele directorului/şefului de bibliotecă, telefon de contact, fax, adresa electronică, adresa Web;

b) formularul de participare completat, elaborat în temeiul criteriilor de evaluare din prezentul Regulament conform recomandărilor Bibliotecii Naţionale;

c) copiile articolelor din publicaţiile periodice, listele emisiunilor radio şi TV în care a fost promovată imaginea bibliotecii în anul 2009;

d) copiile documentelor confirmatoare a menţiunilor obţinute în anul 2009;

IV. Organizarea şi desfăşurarea Concursului7. Concursul se desfăşoară în două etape: raională/municipală şi re-

publicană.8. Etapa raională /municipală este organizată de către direcţiile/sec-

ţiile cultură/turism şi se desfăşoară în perioada 1 martie – 30 decembrie 2009.

9. Etapa raională conţine următoarele componente şi perioade:a) informarea comunităţilor locale despre concurs, martie 2009;b) desfăşurarea acţiunilor de promovare a instituţiilor bibliotecare,

martie – decembrie 2009;c) înaintarea cererilor şi prezentarea dosarelor către direcţia/secţia cul-

tură/turism, 1 – 20 ianuarie 2010; d) evaluarea dosarelor de către Juriul raional/municipal şi desemnarea

învingătorilor etapelor raionale/municipale, 20 – 31 ianuarie 2010;e) prezentarea către Juriul republican a demersurilor de participare la

etapa finală, 1 – 10 februarie 2010.10. Direcţiile/secţiile cultură/turism coordonează acţiunile de promo-

vare a domeniului, constituie componenţa Juriului raional/municipal, asi-gură evaluarea cererilor depuse, desemnează învingătorii etapei raionale/municipale şi înaintează demersuri de participare la etapa republicană.

11. Direcţiile/secţiile cultură/turism pot acorda deţinătorilor locurilor I - III premii băneşti în limita mijloacelor financiare disponibile.

12. Pentru participare la etapa republicană pot fi înaintate bibliotecile clasate pe primul loc la etapa raională/municipală. Înscrierea în Concurs

��

la etapa republicană se face doar în baza demersurilor direcţiilor/secţiilor cultură/turism.

13. Etapa republicană include următoarele componente:a) evaluarea dosarelor de către Juriul republican şi selectarea a cîte 5

instituţii la fiecare categorie, 10 – 20 februarie 2010;b) deplasarea membrilor Juriului republican în teritoriu, examinarea bi-

bliotecilor selectate şi determinarea învigătorilor, 20 februarie – 20 martie 2010;

c) înmînarea premiilor învingătorilor. Premierea învingătorilor se va efectua în cadrul Simpozionului „Anul Bibliologic 2009”, martie 2010.

V. Condiţii şi criterii de evaluare a activităţii bibliotecilor participante la Concurs14. În cadrul Concursului vor fi examinate rezultatele activităţii bibliote-

cilor publice pe anul 2009. 15. Pentru evaluarea activităţii se constituie juriu raional/municipal şi

republican. Componenţa juriului raional/municipal se aprobă de către şeful direcţiei/secţiei cultură/turism. Componenţa Juriului republican se aprobă prin ordinul ministrului culturii şi turismului.

16. Juriul evaluează dosarele prezentate la concurs conform următoarelor criterii:

a) Extinderea accesului la informaţii şi îmbunătăţirea calităţii servicii-lor:

1) numărul serviciilor noi,2) diversitatea formelor,3) originalitatea formelor,4) servicii bazate pe Tehnologii Informaţionale,5) forme, metode şi tehnici promovate de mişcarea Biblioteca 2.0,6) extinderea bugetului operaţional (sponsori, proiecte).b) Studierea necesităţilor şi gradului de satisfacere a utilizatorilor:a) studii, chestionare,b) analiza feedbackului (boxa de idei).c) Promovarea bibliotecii publice:1) materiale promoţionale: diversitate, originalitate, cantitate, calitate,2) promovarea electronică: Pagina Web,3) publicitate: articole în presa locală, naţională, republicană, profesională,4) relaţii publice: proiecte comunitare, parteneriat,5) promovarea imaginii prin intermediul membrilor comunităţii,

��

6) bibliotecarul ca element al marketingului,7) voluntariat,8) aprecieri ale utilizatorilor, fondatorilor, comunităţii.d) Programe, evenimente culturale: 1) diversificarea formelor de programe culturale,2) gradul de implicare în programele comune la nivel naţional şi de

comunitate,3) acţiuni comune în parteneriat cu autorităţile publice locale.e) Indicatori de performanţă.

VI. Menţiuni17. Participanţii la Concurs vor fi menţionaţi cu diplome, iar învingătorilor

la fiecare categorie li se vor acorda următoarele premii băneşti:Premiul I: 3 x 5000 lei Premiul II: 3 x 4000 lei Premiul III: 3 x 3000 leiPremii de menţionare; 10 x 1000 lei.18. Juriul republican se abilitează cu dreptul de a modifica sau redistri-

bui valoarea premiilor, suma totală rămînînd intactă.

�0

Anexa nr.1

CONCUrSUL rEPUBLICAN „prOmOVAreA ImAGINII BIBlIOTeCII pUBlICe îN COMUNITATE”

Formular de evaluare

CRITERIU DE PERFORMANŢĂCUANTIFICARE

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10I. Extinderea accesului la informaţii şi

îmbunătăţirea calităţii serviciilor1.1. numărul serviciilor noi1.2. diversitatea formelor1.3. originalitatea formelor1.4. servicii bazate pe Tehnologii Infor-

maţionale1.5. extinderea bugetului operaţional

(sponsori, proiecte)Punctaj totalPunctaj mediuII. Studierea necesităţilor şi gradului de satisfacere a utilizatorilor1.1. studii, chestionare1.2. analiza feedbackului (boxa de idei)Punctaj totalPunctaj mediuIII. Promovarea bibliotecii publice1.1. materiale promoţionale: diversitate,

originalitate, cantitate, calitate 1.2. promovarea electronică: Pagina Web1.3. publicitate: articole în presa locală,

naţională, republicană, profesională1.4. relaţii publice: proiecte comunitare,

parteneriat1.5. voluntariat

��

1.6. aprecieri ale utilizatorilor, fondatori-lor, comunităţii

Punctaj totalPunctaj mediuIV. Programe, evenimente culturale 1.1. diversificarea formelor de programe

culturale

1.2. gradul de implicare în programele comune la nivel naţional şi de co-munitate

Punctaj totalPunctaj mediuV. Indicatori de performanţă

cheltuieli curente per capitaachiziţii per capitafond total per capitarata medie de înnoire a fonduluiindice mediu de atragere la lecturăîmprumuturi per capitavizite per capita

Punctaj totalPunctaj mediu

Punctaj totalPunctaj mediu

Aprecierea cuantificată a activităţii:1-3 negativă4-5 satisfăcătoare7-8 bună9-10 excelentă

��

lISTA BIBlIOGrAFICă lA TemA: ImAGINeA BIBlIOTeCII pUBlICe îN COmUNITATe

Elaborare: Alla ANDRIEŞ

1. Bugheanu, Andreea. Web-site-ul bibliotecii: instrument de mar-keting în bibliotecile publice judeţene din România [Resursă electroni-că] /Andreea Bugheanu. – Disponibilă pe Internet : <http://www.lisr.ro/9-10-bugheanu.pdf>[accesată la 24.10.2008].

2. Cătană, Cristina. Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ - Strategii de promovare a imaginii [Resursă electronică] / Cristina Cătană. – Disponibilă pe Internet : <http://www.bjmures.ro/publicatii/anuare/Anuarul%20IV-2005/17.htm> [accesată la 24.10.2008].

3. Cheradi, Natalia. Necesităţile implementării şi direcţiile aplicati-ve ale marketingului în sfera serviciilor de informare-documentare / Natalia Cheradi // Lectura. – 2004. – Nr. 2. – P. 26-30.

4. Chiriţă, Tabita. Marketing şi Relaţii Publice pentru biblioteci: (De vorbă cu domnul Ionel Enache – Catedra de bibliologie şi ştiinţa informării, Universitatea Bucureşti ) / Tabita Chiriţă // Revista Bibliotecii Naţionale a României. – 2004. – Nr. 1(19). – P. 27-28.

5. Ciorcan, Marcel. Atributele fundamentale ale bibliotecii publice moderne (I) / Marcel Ciorcan // Biblioteca. – 2006. – Nr. 1. – P. 13-14.

6. Ciorcan, Marcel. Atributele fundamentale ale bibliotecii publice moderne (II) / Marcel Ciorcan // Biblioteca. – 2006. – Nr. 2. – P. 48-49.

7. Ciorcan, Marcel. Atributele fundamentale ale bibliotecii publice moderne (III) / Marcel Ciorcan // Biblioteca. – 2006. – Nr. 3. – P. 81.

8. Coravu, Robert. Imaginea bibliotecii în mediul universitar. Stra-tegii de optimizare [Resursă electronică] / Robert Coravu. – Disponibilă pe Internet : <http://www.geocities.com/conanbibliotecarul/Comuni-care_Brasov.rtf>[accesată la 24.10.2008].

9. Corfield, Kim. Marketing în bibliotecile secolului XXI / Kim Cor-field; trad. Cristina Ilarion // Biblioteconomie: culegere de traduceri prelu-crate. – 2003. – Nr. 1 – P. 31-38.

10. Enache, Ionel. Marketingul în bibliotecă [Resursă electronică] / Ionel Enache. – Disponibilă pe Internet : <http://ebooks.unibuc.ro/filolo-gie/enache-market/24.htm> [accesată la 24.10.2008].

��

11. Harjevschi, Mariana. Pagina Web ca mijloc de comunicare şi in-tegrare a resurselor informaţionale electronice / Mariana Harjevschi // Magazin bibliologic. – 2003. – Nr. 2/3. – P. 86-88.

12. Koonts, Cristie. Marketingul în bibliotecă: Receta celor 4P pen-tru satisfacerea clienţilor / Cristie Koonts; trad. Cristina Marinescu // Revis-ta Bibliotecii Naţionale a României. – 2004. – Nr. 1. – P. 29-32.

13. Kulikovski, Lidia. Activitatea editorială ca imagine a biblioteci-lor / Lidia Kulikovski // Buletinul ABRM. – 2007. – Nr. 2(6). – P. 10-11.

14. Leisner, Tony. Ar trebui bibliotecile să se implice în marketing ? / Tony Leisner; trad. Cristina Ilarion // Biblioteconomie: culegere de traduceri prelucrate. – 2003. – Nr. 3. – P. 69-73.

15. Leonte, Elena. Un apostolat – al noului mileniu ?! [Resursă elec-tronică] / Elena Leonte. – Disponibilă pe Internet : <http://www.bcuiasi.ro/biblos/biblos15/7_Biblioteci_cititori_1.pdf >[accesată la 24.10.2008].

16. Lupu, Valentina. Marketingul de bibliotecă – o prioritate / Valen-tina Lupu, Iulia Rotaru // Biblioteca. – 2006. – Nr. 2. – P. 46-47.

17. Momoc, Antonio. De-ale bibliotecilor publice [Resursă electro-nică] / Antonio Momoc. – Disponibilă pe Internet :<http://www.antonio-momoc.com/blog/?p=208> [accesată la 24.10.2008].

18. Orava, Nikka. Marketingul este o stare de spirit / Nikka Orava; trad. Cristina Ilarion // Biblioteconomie: culegere de traduceri prelucrate. – 2003. – Nr. 1. – P. 83-88.

19. Perceptions of Libraries and Information Resources (2005) [Resursă electronică]. – Disponibilă pe Internet : <http://www.oclc.org/reports/2005perceptions.htm >[accesată la 24.10.2008].

20. Bibliotecile şi resursele informaţionale în percepţia beneficiari-lor: pe urmele unui studiu efectuat de OCLC / compendiu de Vera Osoia-nu // Magazin bibliologic. – 2007. – Nr. 3/4. – P. 116-122.

21. Porumbeanu, Octavia-Luciana. O nouă provocare pentru bibli-otecari: managementul cunoaşterii / Octavia-Luciana Porumbeanu // Revista română de biblioteconomie şi ştiinţa informării. – 2006. – Nr. 1. – P. 9-13.

22. Stratan, Elena. Indicatorii de performanţă – suport important în evaluarea activităţii şi promovării imaginii bibliotecii / Elena Stratan // Buletinul ABRM. – 2007. – Nr. 2(6). – P. 18-19.

23. Алейник, Марина. Изучение рынка информации как основ-ное условие успешного функционирования библиотеки / Марина Алейник // Библиятечны свет. – 2003. – № 4. – С. 23-25.

��

24. Бабуров, В. Раздвигая границы: медиатека – шаг в новое информационное пространство / В. Бабуров // Библиотечное дело. – 2007. – № 1.– С. 34-35.

25. Бадагазина, О. Б. По одежке встречают / О. Б. Бадагазина, И. Н. Лисицына // Библиотека. – 2004. – № 8. – С. 76-77.

26. Борисова, О. О. Библиотечно-библиографическая реклама / О. О. Борисова // Библиография. – 2003.– № 3. – С. 101-105.

27. Борисова, Oльга. Взгляд социолога на рекламу / Oльга Бори-сова // Библиотека. – 2007. – №. 9. – С. 58-60.

28. Борисова, О. О. Технология стендовой рекламы в библиоте-ке / О. О. Борисова // Мир библиографии. – 2003. – № 5. – С. 30-35.

29. Бушуева, С. Ю. Комфортная среда для диалога поколений: детская библиотека – лидер культуры / С. Ю. Бушуева // Библиотеч-ное дело. – 2007. – № 1. – С. 20-23.

30. Головко, С. В. Реклама – предмет увлекательный / С. В. Голо-вко // Библиотека – 2004. – № 6. – С. 76-78.

31. Даньковская, О. В. Женщина-руководитель: стиль и методы управления / О. В. Даньковская // Библиотека. – 2004. – № 9. – С. 72-74.

32. Даранова, О. «Мы разные, но мы вместе» / О. Даранова // АиФ. Новая библиотека. – 2005. – № 12. – С. 4-5.

33. Кармышева, Н. «Как сделать грамотный PR библиотеке» : презентация деятельности библиотеки / Н. Кармышева // Новая библиотека. – 2006. – № 5. – С. 46.

34. Кузьмин, Е. И. Дорогу осилит идущий / Е. И. Кузьмин ; беседу вел О. Бородин // Библиотека. – 2005. – № 4. – С. 5-10.

35. Лаврова, К. Б. Лица необщим выраженьем / Клена Борисов-на Лаврова // Библиотечное дело. – 2007. – № 1. – С. 10-13.

36. Маршак, И. Б. Реклама как средство позиционирования сов-ременной библиотеки [Электронный ресурс] / И. Б. Маршак. – Режим доступа:<http://www.gpntb.ru/win/inter-events/crimea2004/disk/doc/71.pdf >[accesat la 24.10.2008].

37. Маршак, И. Б. Формирование маркетинговых коммуника-ций в современной библиотеке: проблемы и перспективы [Элек-тронный ресурс] / И. Б. Маршак. – Режим доступа : <http://gpntb.ru/win/inter-events/crimea2008/disk/191.pdf> [accesat la 24.10.2008].

38. Маршак, M. Б. Технологии повышения популярности библи-

��

отечных Интернет-серверов [Электронный ресурс] / M. Б. Маршак. – Режим доступа: < http://www.gpntb.ru/win/inter-vents/crimea2004/disk/doc/72.pdf> [accesat la 24.10.2008].

39. Матвеев, М. Ю. Исследование проблем имиджа библиотек в зарубежных странах (1980–2000-е годы) / М. Ю. Матвеев // Библио-тековедение. – 2006. – № 5. – С. 101–106; № 6. – С. 92–96.

40. Матвеев, М. Ю. Имидж библиотек и образы массовой куль-туры: образы есть, имиджа нет: образы библиотек / М. Ю. Матвеев // Новая библиотека. – 2007. – № 3. – С. 40-48.

41. Матлина, С. Г. Библионимика. Имя кaк символ и бренд биб-лиотеки. (Постановка проблемы) / С. Г. Матлина // Научные и техни-ческие библиотеки. – 2007. – №. 4. – P. 5-14.

42. Матлина, С. Г. «Всего и надо, что вглядеться…» / С. Г. Матлина // АиФ. Новая библиотека. – 2004. – № 3. – С. 20-22.

43. Матлина, С. Г. Понятийный аппарат современного библио-тековедения (социально-культурные аспекты): дискуссия по сущ-ностным проблемам библиотечной науки / С. Г. Матлина // Библио-тековедение. – 2005. – № 2. – С. 23-30.

44. Мусихина, С. Имидж библиотекаря как показатель качества обслуживания читателей / С. Мусихина ; рис. Е. Константиновой // АиФ. Новая библиотека. – 2004. – № 5. – С. 35-37.

45. Семенова, Е. Имидж в цифровом измерении / Е. Семенова, М. Митюкова // Библиотека. – 2007. – № 1. – С. 57-60.

46. Олзоева, Г. К. Пути активизации влияния на читателей / Г. К. Олзоева // АиФ. Новая библиотека. – 2006. – № 1. – С. 16-20.

47. Сидорова, А. Стиль и имидж: современная библиотека Ниж-него Тагила / А. Сидорова // Библиотечное дело. – 2005. – № 4. – С. 27.

48. Соколова, Н. Выставки в публичной библиотеке / Н. Соколо-ва // АиФ. Новая библиотека. – 2004. – № 3. – С. 23-24.

49. Стефановская, Н. А. Имидж провинциальной библиотеки в общественном сознании / Н. А. Стефановская // Библиотековедение. – 2006. – № 2. – С. 34-38.

50. Тетерина, С. М. Новые имиджевые технологии в работе дет-ских библиотек / С. М. Тетерина // АиФ. Новая библиотека. – 2006. – № 4. – С. 16-17.

51. Тищенко, М. Н. Нужна ли нам фирменная одежда? / М. Н. Ти-щенко // Библиотека. – 2003. – № 11. – С. 66-67.

��

52. Харыбина, T. Н. Создание библиотечного веб-сайта / T. Н. Харыбина, Н. A. Слащева, Ю. В. Мохначева // Библиотека. – 2005. – №. 4. – С. 44-45.

53. Чрелашвили, О. Реклама в библиотеке и реклама библио-тек / О. Чрелашвили // Библиотечное дело. – 2004. – № 8. – С. 31-34.

54. Шишкова, Н. Ваш фирменный знак и стиль / Н. Шишкова // Библиотечная газета. – 2006. – № 27. – С. 3.

��

SUMAR

A. Rău. Întroducere în tema Imaginea bibliotecii publice 3

V. Osoianu. Optimizarea imaginii – prioritatea permanentă a bibliotecii 7

V. Osoianu. Componentele imaginii, mijloacele de creare şi întreţinere a ei 12

L. Kulikovski. Imaginea bibliotecii municipale „B.P. Hasdeu” −construct multidimensional 29

L. Tcaci. Orientări spre o imagine atractivă a bibliotecilor pentru copii 39

V. Antonov. Imaginea bibliotecii în literatura de specialitate: trecere în revistă 47

Ordinul referitor la Concursul republican „Promovarea imaginii biliotecii publice în comunitate” 55

2009 - Anul promovării imaginii bibliotecii publice în comunităţile din Republica Moldova. Program-cadru 51

Regulamentul de organizare a Concursului republican „Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate” 56

Formular de evaluare 60

A. Andrieş. Imaginea bibliotecii publice în comunitate: lista bibliografică 62

��

Paginare computerizată: Maria Griniuc

Bun de tipar: 26.02.2009Coli de tipar: 4,25Tiraj: 60 ex.

Tiparul sub comanda nr. 9,Executat la Imprimeria BNRM,Str. 31 August 1989, 78 A, Chişinău