NR. 7

AUGUST 2012

ANI

DE

ȘCOALĂ

REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITATĂ DE

GRUPUL ȘCOLAR ȘCHEIA

COLECTIVUL DE REDACŢIE

COORDONATORI: Prof. NASTASĂ OANA Prof. CIUDIN RALUCA MARIANA COLABORATORI: Prof. Ciudin Raluca Mariana Prof. înv. primar Hitruc Mihaela Prof. Nastasă Oana

Prof. Resmeriţă Anca Prof. Voroneanu Veronica Elevă – Răciulă Diana Elevă – Savin Roxana Elevă – Onescu Nicoleta Elevă – Rotundu Mădălina

COPERTA: Prof. Vasluianu Andreea Ionela EDITURA PIM

IAŞI, 2012 ISSN 2247 – 9708

„Om„Om„Om„Omul ul ul ul nu este nimic altceva, decât o înnu este nimic altceva, decât o înnu este nimic altceva, decât o înnu este nimic altceva, decât o înşiruire a faptelor sale.iruire a faptelor sale.iruire a faptelor sale.iruire a faptelor sale.”””” Georg Wilhelm Friedrich Hegel

CUVÂNT ÎNAINTE

GândinduGândinduGândinduGândindu----mă la acest citatmă la acest citatmă la acest citatmă la acest citat, m, m, m, m----am îam îam îam întrebat, în fond, ntrebat, în fond, ntrebat, în fond, ntrebat, în fond, de ce de ce de ce de ce oamenii trebuie oamenii trebuie oamenii trebuie oamenii trebuie

să înveţesă înveţesă înveţesă înveţe? ? ? ? Şi miŞi miŞi miŞi mi----am dat urmăam dat urmăam dat urmăam dat următorul răspunstorul răspunstorul răspunstorul răspuns… … … … MiMiMiMi----a venit îa venit îa venit îa venit în minte o metaforă, n minte o metaforă, n minte o metaforă, n minte o metaforă,

una pe care cred că o folosea Noica una pe care cred că o folosea Noica una pe care cred că o folosea Noica una pe care cred că o folosea Noica şi şi şi şi eraeraeraera ccccam aşa:am aşa:am aşa:am aşa: „„„„Calitatea Calitatea Calitatea Calitatea unei unei unei unei clăclăclăclădiri diri diri diri

depinde de calitatea cărămizii”. Dacă vom reuşi să depinde de calitatea cărămizii”. Dacă vom reuşi să depinde de calitatea cărămizii”. Dacă vom reuşi să depinde de calitatea cărămizii”. Dacă vom reuşi să obţinemobţinemobţinemobţinem cărămizi spcărămizi spcărămizi spcărămizi splendidlendidlendidlendid

şlefuite, de o calitate excelentă, atunci vom beneficia de o clădire de mâna I, şlefuite, de o calitate excelentă, atunci vom beneficia de o clădire de mâna I, şlefuite, de o calitate excelentă, atunci vom beneficia de o clădire de mâna I, şlefuite, de o calitate excelentă, atunci vom beneficia de o clădire de mâna I,

adiadiadiadică vom beneficia de un grad de civilizaţie, adică al convieţuirii oamenilor pe că vom beneficia de un grad de civilizaţie, adică al convieţuirii oamenilor pe că vom beneficia de un grad de civilizaţie, adică al convieţuirii oamenilor pe că vom beneficia de un grad de civilizaţie, adică al convieţuirii oamenilor pe

dddde o parte, iar pe de altă parte, de indivizi care îe o parte, iar pe de altă parte, de indivizi care îe o parte, iar pe de altă parte, de indivizi care îe o parte, iar pe de altă parte, de indivizi care îşi vor împlini destinele. Deci, a şi vor împlini destinele. Deci, a şi vor împlini destinele. Deci, a şi vor împlini destinele. Deci, a

învăţa este o chestiune câştigătoare pe două planuriînvăţa este o chestiune câştigătoare pe două planuriînvăţa este o chestiune câştigătoare pe două planuriînvăţa este o chestiune câştigătoare pe două planuri,,,, pepepepentru fiecare dintre noi şi ntru fiecare dintre noi şi ntru fiecare dintre noi şi ntru fiecare dintre noi şi

pentru felul în care vom convieţuipentru felul în care vom convieţuipentru felul în care vom convieţuipentru felul în care vom convieţui,,,, dacă vomdacă vomdacă vomdacă vom arăta bine arăta bine arăta bine arăta bine îîîîn societatea în care n societatea în care n societatea în care n societatea în care

vom trăivom trăivom trăivom trăi....

Cred Cred Cred Cred însă, însă, însă, însă, că pentru acă pentru acă pentru acă pentru acccceastă reuşităeastă reuşităeastă reuşităeastă reuşită,,,, eeeestestesteste foarte importantfoarte importantfoarte importantfoarte importantăăăă activitatea activitatea activitatea activitatea

managerială, activitate care presupune managerială, activitate care presupune managerială, activitate care presupune managerială, activitate care presupune o serie de cerinţe o serie de cerinţe o serie de cerinţe o serie de cerinţe şi şi şi şi de de de de aptaptaptaptitudini itudini itudini itudini şi se şi se şi se şi se

pune în mod logic problema dacă aptpune în mod logic problema dacă aptpune în mod logic problema dacă aptpune în mod logic problema dacă aptitudinile există sau nuitudinile există sau nuitudinile există sau nuitudinile există sau nu. . . . AAAAltfel spusltfel spusltfel spusltfel spus,,,, dacă o dacă o dacă o dacă o

pepepepersoană rsoană rsoană rsoană este înzestrată este înzestrată este înzestrată este înzestrată sau nu sau nu sau nu sau nu cu cu cu cu capacicapacicapacicapacităţi pentru funcţia de conducere. Dacă tăţi pentru funcţia de conducere. Dacă tăţi pentru funcţia de conducere. Dacă tăţi pentru funcţia de conducere. Dacă

da, atunci fiecărei fda, atunci fiecărei fda, atunci fiecărei fda, atunci fiecărei funcţii manageriale uncţii manageriale uncţii manageriale uncţii manageriale îi corespunde o aptitudine în plîi corespunde o aptitudine în plîi corespunde o aptitudine în plîi corespunde o aptitudine în planul anul anul anul

persopersopersopersonalităţii şi invers ...nalităţii şi invers ...nalităţii şi invers ...nalităţii şi invers ...

Rămâne ca dumneavoastră,Rămâne ca dumneavoastră,Rămâne ca dumneavoastră,Rămâne ca dumneavoastră, colegi, elevi, părinţi, membricolegi, elevi, părinţi, membricolegi, elevi, părinţi, membricolegi, elevi, părinţi, membri ai comunităţii ai comunităţii ai comunităţii ai comunităţii

să asă asă asă apreciaţi dacă aceste capacităţi preciaţi dacă aceste capacităţi preciaţi dacă aceste capacităţi preciaţi dacă aceste capacităţi au existat … sau nuau existat … sau nuau existat … sau nuau existat … sau nu!!!!!!!!!!!!

Director, Prof. Raluca Mariana Ciudin

1

ÎncheiereaÎncheiereaÎncheiereaÎncheierea activităţii de reparaţie a şcolii...activităţii de reparaţie a şcolii...activităţii de reparaţie a şcolii...activităţii de reparaţie a şcolii... din punctul meu de vedere…din punctul meu de vedere…din punctul meu de vedere…din punctul meu de vedere…

Fiind trecuţi deja 3 ani în care am muncit enorm, însă cu mare drag, mă întreb acum ce-o

fi bine în societatea românească?! Să fii preocupat sau nu? Să fii dedicat sau nu? Să fii competent sau nu? Probabil că nu voi afla niciodată răspunsul într-o lume guvernată de relativitate.

Să facem însă o mică incursiune printre câteva lucrări care s-au mai desfăşurat prin şcoală ...

În decembrie 2011 a căzut o bucată de tencuială din plafonul clasei a VI-a A. În urma scandalului foarte mare făcut de un părinte al cărui copil a fost afectat de acea bucată de tencuială, rănindu-i pielea capului, dl. primar a venit să vadă ce s-a întâmplat. Am stabilit împreună cum reparăm acel plafon... Ce credeţi ca s-a întâmplat apoi? Aşa e ... Nici până acum dl. primar n-a mai călcat în acea clasă. Şi totuşi, clasa n-a rămas aşa ...

...și cu această ocazie, nefericită, am considerat oportun să reparăm întreaga clasă.

2

... aici a fost tabla veche, ce ne îmbolnăvea cu creta !!!

Obiectivul meu a fost ca până la sfârșitul anului școlar să arate în același fel toate cele 5 clase aflate la parterul clădirii școlii. Însă, înverșunarea manifestată împotriva mea a d-lui primar, m-a făcut să-mi îndrept atenţia spre propria-mi sănătate, din păcate nu foarte bună din cauza oboselei acumulate ...

Cu toate acestea, s-au mai făcut căteva shimbări:

3

4

5

Deși personal l-am invitat pe dl. primar în repetate rânduri să vadă condiţiile în care merg în jur de 300 de elevi la grupul sanitar (acesta fiind în ultima perioadă chiar și fără uși, deoarece fiind foarte subrede au fost furate pentru lemne de foc) nu s-a întâmplat nimic...

Ca de fiecare dată, am decis singură, că așa ceva nu este posibil să mai existe. Astfel, în 2 săptămâni aveam un cu totul alt grup sanitar.

Câteva imagini din laboratorul de fizică-chimie. Păcat că nu puteţi vedea um arăta înainte...

Și alte câteva imagini din școală:

7

8

PROIECTPROIECTPROIECTPROIECTULULULUL LEONARDO DA VINCILEONARDO DA VINCILEONARDO DA VINCILEONARDO DA VINCI Număr de referință LLP-LdV/IVT/2012/RO/015

TITLUL PROIECTULUI

”Stili şti de modă - creatori de frumos şi armonie în lumea modei”

OBIECTIVUL GENERAL

Obiectivul general al proiectului este creşterea competenţei

personale şi profesionale în domeniul modei a elevilor participanţi la stagiul de formare, prin folosirea experienţei designerilor italieni, beneficiind de standardele de calitate impuse la nivel european în domeniul modei, facilitând accesul la lumea reală a locurilor de muncă din economia de piaţă şi înţelegând cerinţele angajatorilor care pun bază pe pregătirea practică a elevilor, în vederea angajării, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional.

BUGETUL PROIECTULUI

43 192 euro

BENEFICIAR Grupul Școlar Şcheia

(14 elevi, clasa a X-a și a XI-a)

PARTENERI Compania MOST CONSULT ITALIA

DOMUS ACADEMY

PERIOADA, LOCUL DE DESFĂŞURARE A MOBILITĂŢII

5 – 19 mai 2013, Milano, Italia 10

CÂTEVA ARTICOLE DIN PRESA LOCALĂ ... BUNBUNBUNBUNĂ ZIUA IAZIUA IAZIUA IAZIUA IAȘIIII: : : : Peste jumatate de milion de euro pentru scolile iesene

„ Peste 600.000 de euro au fost obtinuti prin trei tipuri de proiecte Leonardo da Vinci, respectiv mobilitati pentru elevi, mobilitati pentru profesori si parteneriate. "Este vorba despre Grupul Scolar Scheia, din mediul rural, care a obtinut un grant de 43.192 euro, dar si de alte patru institutii din mediul urban, care au conceput proiecte destinate elevilor, respectiv Colegiul National, cu 140.803 euro, Liceul de Informatica Grigore Moisil cu 52.008 euro, sau Scoala Normala Vasile Lupu cu 51.344 euro …” a

subliniat prof. dr. Camelia Gavrila, inspector general al ISJ.”

CRONICA DE IACRONICA DE IACRONICA DE IACRONICA DE IAȘIIII: Peste 600 000 euro pentru invatamantul preuniversitar iesean prin 3 tipuri de proiecte Leonardo da Vinci: mobilitati pentru elevi, mobilitati pentru profesori si parteneriate

„ …7 unitati scolare iesene au obtinut granturi cuprinse intre 24 000 euro si 140 000 euro, candidand cu proiecte Leonardo da Vinci, de parteneriat sau de formare profesionala, in cadrul ANPCDEFP. Este vorba despre Grupul Scolar Scheia, din mediul rural, care a obtinut un grant de 43 192 euro, dar si de alte 4 institutii din mediul urban care au conceput proiecte destinate elevilor: Colegiul National (140.803 euro), Liceul de Informatica “Gr. Moisil” (52 008 euro), Scoala Normala „Vasile Lupu” (51 344 euro) si FEG (24 790 euro)… Rolul mobilitatilor si al parteneriatelor Leonardo da Vinci este de a crea punti de comunicare intre institutii si sisteme educationale, constituind un reper important in bunele practici ale tarilor europene, in care reforma si strategiile educationale au produs efecte favorabile dezvoltarii personalitatii elevilor. Li se ofera astfel participantilor oportunitati pentru cariera profesionala ulterioara, fie in domeniul studiilor universitare, fie in practicarea unei meserii”, a declarat prof. dr. Camelia Gavrila, inspector general.”

FLACFLACFLACFLACĂRA RA RA RA IAIAIAIAȘULUIULUIULUIULUI: Peste 600.000 de euro pentru învăţământul preuniversitar ieşean „ ...Grupul Şcolar Şcheia, din mediul rural, a obţinut un grant de 43.192 de euro, Colegiul

Naţional, 140.803 euro, Liceul de Informatică „Gr. Moisil“, 52.008 euro, Şcoala Normală „Vasile Lupu“, 51.344 de euro şi FEG, 24.790 de euro. Alte două unităţi şcolare au conceput proiecte destinate profesorilor, respectiv Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida“, cu două proiecte în valoare de 24.480 de euro şi 36.900 de euro, şi Grupul Şcolar „Virgil Madgearu“, cu 32.130 de euro…”

EDUMANAGER.ROEDUMANAGER.ROEDUMANAGER.ROEDUMANAGER.RO: : : : Şcolile din judeţul Iaşi au obţinut granturi de 600.000 de euro

„Şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, Camelia Gavrilă, a declarat, vineri, presei că peste 600.000 euro au fost obţinuţi de şapte unităţi şcolare din învăţământul preuniversitar ieşean prin intermediul a trei tipuri de proiecte Leonardo da Vinci: mobilităţi pentru elevi, mobilităţi pentru profesori şi parteneriate…Potrivit sursei citate, este vorba despre Grupul Şcolar Şcheia, din mediul rural, care a obţinut un grant de 43.192 euro, dar şi de alte patru instituţii din mediul urban care au conceput proiecte destinate elevilor: Colegiul Naţional -140.803 euro, Liceul de Informatică "Grigore Moisil" -52 008 euro, Şcoala Normală "Vasile Lupu" - 51.344 euro şi FEG 24.790 euro…”

Director,Director,Director,Director, prof. Raluca Mariana Ciudinprof. Raluca Mariana Ciudinprof. Raluca Mariana Ciudinprof. Raluca Mariana Ciudin

11

ACTIVITATE ORGANIZATĂ DE

CONSILIUL JUDEŢEAN AL ELEVILOR

În luna decembrie, am primit un telefon de la domnul inspector Florin Ciobotaru prin care mă anunţa că în urma mediatizării continue, de către mine, a situaţiei grele a elevilor de la Şcolile Cioca Boca şi Poiana Şcheii, s-a hotărât la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi să fie împărţite darurile strânse de CJE elevilor de la aceste şcoli. Astfel, în data de 20 decembrie, am plecat din Iaşi împreună cu domnul inspector de geografie Constantin Gheorghiţă, 3 elevi din CJE şi un microbuz încărcat cu cadouri.

Prima oprire: Şcoala cu clasele I-IV Cioca Boca • Grădiniţa

12

• Clasele a II-a şi a III-a •

• Clasele I şi a IV-a

13

A doua oprire: Şcoala cu clasele I-IV Poiana Şcheii • Grădiniţa

• Clasele I şi a III-a

• Clasele a II-a şi a IV-a

Prof. Raluca Mariana Ciudin 14

15

RĂMAS BUN, DOMNULE ÎNVĂRĂMAS BUN, DOMNULE ÎNVĂRĂMAS BUN, DOMNULE ÎNVĂRĂMAS BUN, DOMNULE ÎNVĂȚĂTOR!ĂTOR!ĂTOR!ĂTOR!

"Azi e zi de sărbătoare. N-am putut să dorm de griji, de emoție și de tristețe.E ultima zi a anului

școlar,dar nu e o zi oarecare, ci ultima zi a clasei a IV-a.

Au trecut anii în zbor. Stau în banca mea, în care m-a așezat domnul învățător în prima mea zi de

școală. Eram o fetiță speriată, cu ochii mari de uimire și frică de tot ce se întâmpla. O privire blândă de la

catedră, o mângâiere dulce mi-au dat curajul de care aveam atâta nevoie. Câte lacrimi, bucurii, împliniri și dezamăgiri n-am trăit împreună în cei patru ani!

Îmi amintesc prima scrisoare pe care am scris-o, prima coroniță de premiantă și câte altele… Niciodată nu vom

putea să vă mulțumim îndeajuns. Nimic din ce vom face nu va putea răsplăti muntele de dragoste, de

bunătate și fărâma de suflet pe

care ne-ați dăruit-o din sufletul dumneavoastră. Sufletul dumneavoastră mare

care dăruiește dragoste, iar și iar, ani de-a rândul. Dar iată că apare

domnul învățător. E același

sau aproape același care ne-a zâmbit în pragul clasei acum

patru ani.Toți năvălesc spre el

cu multe flori și mai multe

lacrimi de emoție , dar și de

tristețe.

Azi se rupe ceva din sufletele noastre și rămâne aici. Aici ne vom întoarce cu dragoste și aici vă

vom găsi." Răciulă DianaRăciulă DianaRăciulă DianaRăciulă Diana---- Elena, clasa a IVElena, clasa a IVElena, clasa a IVElena, clasa a IV----aaaa

"Îmi amintesc cu drag și astăzi de prima zi de școală când domnul învățător ne-a primit cu

zâmbetul lui cald, cu brațele deschise și multă bucurie.

Eram timizi, dar ne-a apropiat de el cu vocea lui blândă. Ne-a încurajat și ne-a îndrumat pașii în

viața de școlar, ne-a arătat primele litere ale alfabetului.

Zâmbetul și blândețea lui ne-a ajutat să pășim hotărâți pe drumul învățăturii. Pentru toate

acestea, noi nu îi putem uita firea blândă și delicată și îi mulțumim din suflet pentru că ne-a ajutat și ne-a

format ca elevi și ca oameni.

Îi dorim domnului învățător din toată inima multă sănătate, putere de muncă spre a putea

îndruma și alți școlari pe drumul vieții."

Savin RoxanaSavin RoxanaSavin RoxanaSavin Roxana---- Mădălina, clasa a IVMădălina, clasa a IVMădălina, clasa a IVMădălina, clasa a IV----aaaa

16

PrimPrimPrimPrimăvarvarvarvară, bine ai venit!, bine ai venit!, bine ai venit!, bine ai venit!

În cadrul Cercului pedagogic al învăţătorilor desfăşurat la Grupul Şcolar Şcheia, Locaţia Căueşti, elevii claselor a II-

a şi a IV-a, îndrumaţi de doamna profesor pentru învăţământ primar, Hitruc Mihaela au desfăşurat proiectul tematic „Primăvară, bine ai venit!”

Pe parcursul a trei saptămâni elevii au avut de selectat materiale despre primăvară, s-au informat despre vestitorii primăverii,

activităţile oamenilor în anotimpul de primăvară, au realizat compoziţii literare şi plastice, grupând apoi aceste informaţii în proiectul tematic „Primăvară, bine ai venit!”. Împreună cu propunătorul au întocmit harta proiectului, iar dintr-o listă de titluri au decis titlul sus menţionat. Fiecare din capitolele cuprinse în harta proiectului au avut alocat un număr de 3-5 zile. În derularea proiectului au fost implicate ariile curriculare Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe, Arte.

La finalul proiectului elevii au fost evaluaţi. Modalităţile de evaluare abordate au fost: evaluare directă, coevaluare, evaluare externă, autoevaluare, activitatea fiind diversificată începând cu dramatizare continuând cu un concurs de verificare a cunoştinţelor despre proiectul desfăşurat, organizat pe grupe, recitare de poezii, ghicitori, cântece despre primăvară.

17

Pe holul Şcolii Căueşti au fost amplasate lucrări din hârtie şi materiale din natură, compoziţii literare aparţinând elevilor claselor I-IV ai şcolilor din Satu Nou, Poiana Scheii, Cioca Boca. Elevii Şcolii Căueşti au avut ca sarcină să viziteze expoziţia şi să noteze individual titlul şi autorul lucrării care le-a plăcut mai mult, pentru ca in finalul activităţii în urma voturilor lor, să desemneze

câştigătorul, fiind astfel evaluatori. Pentru evaluarea lucrărilor s-au precizat criteriile de evaluare ce trebuiau avute in vedere pentru a selecta lucrarea dorită. Toţi participanţii au primit diplomă de participare. Câştigătorilor expoziţiei li s-au înmânat diplome corespunzătoare premiilor I,II şi III.

Astfel s-au premiat următoarele lucrări:

Premiul I- Motănelul-poezie, autor Simota Narcis, Şcoala Cioca-Boca

Premiul II- Cocoşul-lucrare din hârtie

mototolită, autori Gavril Alexandra şi Cibotariu Oana Letiţia, Şcoala Cioca Boca.

Premiul III-Coş cu ouă-lucrare din material din natură, autori Ababei Sebastian şi Crăciun Cătălin Mihai, Şcoala Satu Nou.

Menţiune: Peisaj, Şcoala Cioca Boca; Coş cu ouă, Şcoala Cioca Boca;

Buburuză, Grupul Şcolar Şcheia;

Felicitare din pene, Grupul Şcolar Şcheia; Mărţişoare, Grupul Şcolar Şcheia, Felicitare, tehnica quilling(verde), Grupul Şcolar Şcheia

18

Proiectarea dar si selectia activitaţilor din cadrul proiectului au fost realizate astfel incât să scoată în evidenţă elementele esenţiale ale primăverii, ale unui proiect , ca mijloc de evaluare complementară dar şi ca model de bună practică pentru cadrele didactice aflate la începutul carierei . S-a demonstrat încă o dată că, folosind resurse minime financiare dar cu iscusinţă şi dăruire elevii pot dobândi cunoştinţe importante despre primavara ca anotimp, îşi pot dezvolta competenţe de exprimare orala şi critică.

Activitatea a stârnit mult interes participanţilor atât elevilor cât şi cadrelor didactice, s-au schimbat impresii despre

activităţile desfăşurate, s-au solicitat modele de lucrări, au fost cerute explicaţii în ceea ce priveşte realizarea unor produse. Evaluarea unui proiect a fost o temă neaşteptată pentru cadrele didactice participante. Pentru unii a fost un act de curaj activitatea la care au asistat, pentru alţii a fost o provocare.

Prin ariile curriculare implicate, elevii au avut posibilitatea de a studia diverse texte literare din volumele bibliotecii scolare, şi-au însuşit cunoştinţe temeinice despre păsările călătoare şi sedentare, au fost solicitaţi să observe, să cerceteze anumite fenomene, plante şi animale. Lucrul în echipă şi pe grupe i-au apropiat, le-au dat sansa şă comunice , să

coopereze, să facă schimb de informaţii.

În timpul activităţii invăţătorii prezenţi au arătat deschidere faţă de activitatea la care au asistat. În cuvântul lor şi-au exprimat mulţumirea pentru activitatea la care au asistat faţă de organizatori, pentru ideea de concepere a activităţii, au fost extaziaţi de relaxarea şi aspectul îngrijit al elevilor, de comportamentul lor în cadrul grupelor şi pe parcursul activităţii..

19

Prin modalitatea de abordare a conţinuturilor existente în manualele şi programele şcolare şi gruparea lor pe o temă dată, într-un proiect, elevul are posibilitatea de a-şi completa cunoştinţele, este antrenat de activităţile atractive şi-l transformă dintr-un elev plictisit şi neinformat într-unul curios să descopere noul şi-l activizează.

Activitatea metodica de la Grupul Şcolar Şcheia, Locaţia Căueşti s-a desfasurat conform temei comunicate de ISJ Iasi. S-a asistat la o activitate diversificată ce a starnit interesul participantilor datorita formei sale de organizare.

Prin intermediul proiectului tematic „Primăvară, bine ai venit!” elevii au demonstrat prin cunoştinţele dobândite, poezie, cântec şi lucrările practice realizate că primăvara este un anotimp mult aşteptat, plăcut şi iubit de copii.

Pentru participanţi această activitate a reprezentat un model de evaluare a unei activităţi

complementare, un model de bună practică pentru cadrele didactice, o oportunitate reală de formare continuă.

Pentru elevi a fost un exerciţiu de comunicare , investigare şi cooperare despre primăvară, de selectare a unor lucrări după anumite criterii, de dezvoltare a laturii esteticii, informare şi formare a unor comportamente.

Pe această cale noi, elevii şi cadrele didactice din Şcoala Căueşti, adresăm mulţumiri tuturor cadrelor didactice şi elevilor din comuna Şcheia ce s-au implicat în desfăşurarea activităţii şi-i felicit ăm pentru promptitudinea cu care au răspuns apelului nostru.

20

HARTA PROIECTULUI

PRIMĂVARĂPRIMĂVARĂPRIMĂVARĂPRIMĂVARĂ,,,,

BINE AI VENIT!BINE AI VENIT!BINE AI VENIT!BINE AI VENIT!

VEVEVEVESSSSTITORIITITORIITITORIITITORII

PRIMĂVERIIPRIMĂVERIIPRIMĂVERIIPRIMĂVERII

SE ÎNTORC SE ÎNTORC SE ÎNTORC SE ÎNTORC PĂSĂRILE PĂSĂRILE PĂSĂRILE PĂSĂRILE

CĂLĂTOARE!CĂLĂTOARE!CĂLĂTOARE!CĂLĂTOARE!

HĂRNICIAHĂRNICIAHĂRNICIAHĂRNICIA

GOSPODARILORGOSPODARILORGOSPODARILORGOSPODARILOR

ÎN LUMEAÎN LUMEAÎN LUMEAÎN LUMEA

INSECTELORINSECTELORINSECTELORINSECTELOR

PALETA DE PALETA DE PALETA DE PALETA DE CULORICULORICULORICULORI A A A A

PRIMĂVERIIPRIMĂVERIIPRIMĂVERIIPRIMĂVERII

21

VESTITORII PRIM ĂVERII 1-5.03.2012

DATA CONŢINUTURI 1.03.2012 Limba si comunicare: Sticletele de Mihail Sadoveanu

Matematica şi ştiinte: Fenomene fizice: ingheţ, dezgheţ; Arte: Mărţişoare

2.03.2012 Limbă şi comunicare: Mâţisorii de Otilia Cazimir Matematica şi ştiinţe: Comparam şi ordonăm ,floricele adunăm; Fenomene meteorologice: vântul Arte:Cântecul: Iarnă, du-te-acum cu bine!

5.03.2012 Limbă şi comunicare: Legenda ghiocelului, Eugen Jianu Matematica şi ştiinţe: Jurnalul florilor de primăvară, ciclul de viată la plante; Arte: Flori de primăvară

SE ÎNTORC PĂSĂRILE CĂLĂTOARE 6-12.03.2012

DATA CONŢINUTURI 6.03.2012 7.03.2012

Limbă şi comunicare:Vestitorii primăverii de George Cosbuc Matematica si stiinţe:Păsări călătoare, Drumul păsărilor călătoare spre ţările calde, Africa Arte:Vine, vine primăvara-cântec

8.03.2012 Limbă şi comunicare: Sase pui şi-o biată mamă, Vasile Militaru Arte: Serbăm pe mama prin cant- Recunoştinţă mamei; Felicitare mamei

9.03.2012 Limbă şi comunicare: Cuibul de păsărele, Cezar Petrescu Matematica şi ştiinţe: Cum influientează anotimpurile viaţa animalelor Arte:Primăvara în culori

12.03.2012 Limbă şi comunicare:Ciocârlia, Ion Agarbiceanu Matematică şi ştiinţe:Probleme aritmetice cu păsări; păsări sedentare, ciclul de viaţă la păsări Arte:Păsări călătoare-mototolire, conturare

22

ÎN LUMEA INSECTELOR 13-15.03.2012

DATA CONŢINUTURI 13.03.2012 Limbă şi comunicare:De pe-o bună dimineaţă, O.Cazimir

Matematica şi ştiinţe:Ce fac însectele pe timpul iernii? Arte: Fluturi şi flori

14.03.2012 Limbă şi comunicare: ….am descoperit versuri despre insecte Matematică şi ştiinţe:ciclul de viață la fluturi, Arte:Colecția de insecte, audiție muzicală Rapsodii de primăvară, George Topârceanu

15.03.2012 Limbă şi comunicare: Buburuza de Eugen Jianu Matematică şi ştiinţe:Harnici ca albinele când rezolvăm probleme la matematică

HĂRNICIA GOSPODARILOR 16-22.03.2012

DATA CONŢINUTURI 16.03.2012 Limbă şi comunicare:Activităţile gospodarilor în livadă, pe ogoare

şi prin vii-braistorming Matematică şi ştiinţe:Probleme aritmetice cu pomi Arte: Copăcelul-cântec

19.03.2012 Limbă şi comunicare: Activităţi de igienizare a locuinţei,curăţenia de primăvară Arte: Munca e în toi-pictam aspecte din livadă, din grădină

20.03.2012 Limbă şi comunicare: Ghicitori despre primăvară, flori, insecte, etc. Matematica şi ştiinţe:Rezolvăm probleme pentru Zâna Primăvară Arte: Primăvară, bine ai venit!-lucrare colectivă din hârtie

21-22.03.2012

Limbă şi comunicare: Îmi exprim gândurile de dragul Primăverii Matematică şi ştiinţe: 21 martie începutul astronomic al primăverii echinocţiul de primăvară- formarea anotimpurilor Arte: Primăvară, bine ai venit!-lucrare colectivă din hârtie

23

PALETA DE CULORI A PRIM ĂVERII 23.03.2012

EVALUARE

DATA CONTINUTURI 23.03.2012 Sa verificăm ce-am învăţat! Concurs de verificare a

cunoştinţelor dobândite în timpul proiectului ; Limba şi comunicare:Legenda ghiocelului, Eugen Jianu-dramatizare; Scriitori, poeţi, copii au scris despre primăvară; ghicitori, Matematica şi ştiinţe:calcule matematice cu elemente specifice primăverii;completarea unor texte lacunare despre plante si animale, descrierea unor fenomene intâlnite primăvara. Arte :Cântec şi culoare… primăverii în dar

Prof. înv. primar Hitruc Mihaela

PORŢI DESCHISE MĂRŢIŞORULUIPORŢI DESCHISE MĂRŢIŞORULUIPORŢI DESCHISE MĂRŢIŞORULUIPORŢI DESCHISE MĂRŢIŞORULUI 8 MARTIE8 MARTIE8 MARTIE8 MARTIE

Ce nu ştiai despre Ce nu ştiai despre Ce nu ştiai despre Ce nu ştiai despre 8Martie ...8Martie ...8Martie ...8Martie ...

Ziua mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, ei o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor. Mai târziu, în Anglia anilor 1800, a fost menţionată “Duminca mamei”, serbată în a patra duminică de la începerea Postului Paştelui.

... ... ... ... Ziua Femeii, diferitZiua Femeii, diferitZiua Femeii, diferitZiua Femeii, diferită de Ziua Mamei de Ziua Mamei de Ziua Mamei de Ziua Mamei în Romanian Romanian Romanian Romania

În România, până în anul 2009, Ziua Mamei se sărbătorea odată cu Ziua Femeii, pe 8 martie. Începand cu data de 29 septembrie 2009, când a fost aprobată Legea privind sărbătoarea oficială a mamei, s-a stabilit că Ziua Ziua Ziua Ziua Mamei se sMamei se sMamei se sMamei se sărbrbrbrbătoretoretoretoreşte îte îte îte în prima duminicn prima duminicn prima duminicn prima duminică a lunii maia lunii maia lunii maia lunii mai. Astfel, în 2012, Ziua Mamei s-a sărbătorit pe 6 mai, în 2013 se va sărbători pe 5 mai, iar în 2014 pe 4 mai.

Cu ocazia zilei de 8Martie, 8Martie, 8Martie, 8Martie, elevii de la Grupul Şcolar Şcheia, coordonaţi de doamnele

învăţătoare Bordeianu Ana şi Costea Doina şi

doamnele profesoare

Nastasă Loredana şi Nastasă Oana au confecţionat mărţişoare (simbolul acestei zile), cu care au participat la concursul “Porţi deschise mărţişorului”, unde au unde au unde au unde au câcâcâcâştigat premiul Itigat premiul Itigat premiul Itigat premiul I.

Felicitări! Prof. Raluca Mariana Ciudin

24

25

"Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru."

Nicolae Iorga

Multe generații de elevi au trecut pe poarta școlii noastre și vor mai trece . Pentru ca această școală să ajungă să-și câștige numele "Grupul Școlar Șcheia" a trecut prin mai multe etape și prin multe greutăți.

Multe proiecte care au fost puse în practică de către domnișoara director Ciudin Raluca Mariana precum și activitățile efectuate de profesorii școlii au adus un plus de imagine școlii. Prin concursurile, proiectele și olimpiadele organizate de cadrele didactice ale

școlii, aceștia nu și-au promovat doar materia și elevul instruit ci și școala.

"Școala altfel" – care s-a derulat pe parcursul săptămânii 1-6 aprilie a fost o experiență nouă și foarte plăcută care a apropiat mai mult elevii de profesori. O săptămână în care nu se fac orele propriu-zise ci se derulează tot felul de activități creative: dans, teatru, lucru de mână a fost binevenită implicând activ chiar și pe elevii mai slabi la învățătură.

Eu m-am înscris la teatru. Ca îndrumător am avut-o pe domnișoara profesor de limba română Resmeriță Anca care a făcut o treabă excelentă. Felul în care a preluat rolul de "regizor" a fost cât se poate de eficient și nu am fost deloc stresați. A trebuit să interpretez un profesor de filozofie și mi-a plăcut la nebunie. Totul a fost bine chiar dacă unii dintre noi nu erau neapărat talentați. Nici la grupa cealaltă, condusă de doamna profesoară de limba română

Voroneanu Veronica nu s-a plictisit nimeni. Cât despre celelalte cercuri distracția a fost în toi și ceea ce au învățat elevii a fost pe placul tuturor.

Rotundu Mădălina- clasa a X-a

26

ÎN VIZITĂ LA MUZEU

"Într-o zi călduroasă de primăvară am hotărât împreună cu domnul învățător, Țugulia Constantin să vizităm muzeul școlii. Acolo am văzut expuse multe lucruri pe care le foloseau oamenii cândva. Am văzut războiul de țesut, furca de tors și fusul, costume populare, râșnița și multe alte

obiecte deosebite. Domnul învățător ne-a explicat semnificația fiecărui obiect în parte. Noi eram atenți pentru a afla cât mai multe despre oamenii care au trăit înaintea noastră. Sunt multe obiecte frumoase și interesante la muzeu și aș vrea să se păstreze tradițiile și

obiceiurile străbunilor. Și eu ca și și ceilalți colegi am fost foarte atentă și drept răsplată am aflat ce m-a interesat. Mie mi-a plăcut foarte mult ziua asta minunată și sigur le-a plăcut și colegilor mei. Voi reveni la muzeu, dar de astă dată voi aduce și eu obiecte vechi."

Onescu Nicoleta- clasa a IV-a

27

1. Înscrieţi în cerculeţe pe desen numerele de la 1 până la 7 astfel, încât pe fiecare

dreaptă suma numerelor să fie egală cu 15. (Soluţie problemei nu-i unică.)

2.Mutaţi unul din beţişoare astfel, încât egalitatea să fie adevărată:

3. Câte triunghiuri sunt în figură?

4. Ajută păianjenul să ajungă la pradă.

28

“Copil ăria este o lume de miracole şi de uimire a creaţiei scăldate în lumină, ieşind din întuneric, nespus de nouă şi proaspătă şi uluitoare.Copilăria se termină atunci când lucrurile încetează să ne mai mire.”

Eugene Ionesco

Răsfoind cărțile dintr-o librărie mi-au căzut ochii pe o cărticică mică și aparent modestă pe care scria : "Cum să construiești un teatru de păpuși", de Ana Bebu și mi s-a

părut inițial o idee deplasată și de necrezut mai ales că această cărticică era scrisă ca opțional pentru clasa a III-a. Apoi, citind cu atenție explicațiile mi-am dat seama că nu e a chiar imposibil , că aș putea să realizez împreună cu elevii clasei mele un teatru de păpuși. Inițial copii au reacționat cu aceeași reticență ca și mine. Nu se credeau în stare să construiască ei un teatru de păpuși și să pună în scenă un spectacol. Dar ,încet-încet, urmărind cu grijă

indicațiile din cărticică lucrurile au început să prindă contur și posibilitatea de a reuși să punem în scenă un spectacol părea din ce în ce mai reală. Atunci ne-a venit ideea de a pune în scenă spectacolul "Grădina ursului" la grădinițile din comună de 1 iunie, să mergem cu teatru ambulant la fel ca primii artiști pentru a aduce bucurie și celorlalți copii. Repetițiile au fost multe căci nu voiam să lăsăm la voia întâmplării

spectacolul mai ales că păpușile confecționate de noi au presupus atâta efort.

Primii beneficiari ai spectacolului nostru au fost copiii Grădiniței Șcheia care ne-au așteptat emoționați și nerăbdători. După reprezentația plină de emoție de ambele părți ( căci și noi ne aflam la prima noastră ieșire publică ) am fost tratați cu prăjituri și suc, zâmbete , bunăvoință și sfaturi actoricești. Apoi copiii preșcolari ne-au oferit un mic spectacol de cântece și dansuri pline de

candoarea copilăriei.

29

Au urmat apoi deplasările la Școala cu clasele I-IV Poiana Șcheii, Școala cu clasele I-IV Cioca Boca și Școala cu clasele I-IV Satu Nou unde am fost primiți la fel de entuziast și călduros, atât de cadrele didactice cât și de copiii școlari și preșcolari. Ca bonus pentru toate aceste deplasări am avut parte de distracție, bucurându-ne de vremea frumoasă, de soare, de șansa de a face ceva atât de plăcut

întreaga clasă poate pentru prima oară simțindu-ne ca un grup închegat. Parcă cu fiecare reprezentație ne creștea încrederea în noi și toate aceste întâlniri au fost bune repetiții pentru Festivalul de teatru organizat de școala noastră unde ne-am înscris cu teatrul nostru original. Rodați acum de atâtea reprezentații date cu public , elevii clasei a V-a B (căci ei sunt micii artiști) au obținut la acest festival premiul I la secțiunea pentru gimnaziu și premiul

special pentru decor. Am putut să văd pe fețele lor mândria de a fi reușit chiar ei un așa rezultat în care la început nu credeau. Ca și în povestea pe care au pus-o în scenă au înțeles că , pentru a realiza ceva valoros și frumos întâi trebuie să vrei, să crezi în forțele tale și apoi să perseverezi în muncă și rezultatele nu întârzie să apară. Profesor: Nastasă Oana

30

Ne-am obișnuit deja ca in ultimii ani elevii școlii noastre să participe la acest concurs județean de matematică adresat copiilor din mediul rural și, aproape de fiecare dată să se

întoarcă și cu rezultate care fac cinste lor,părinților lor, profesorilor și școlii.

Păstrând

această tradiție elevii Slabu Mihai Alexandru,din clasa a V-a B, Ababei Ana și Slabu Mădălina Andreea din clasa a VII-a A, îndrumați de doamna profesoară Nastasă Oana, la sfarșitul lunii mai au participat la acest concurs cu certitudinea că aceasta va deveni o experiență benefică și cu speranța unui rezultat bun obținut cu multă muncă și perseverență.

Pentru eleva Slabu Mădălina

Andreea s-au îndeplinit toate aceste obiective, aceasta obținând o mențiune la acest concurs unde au concurat circa 400 de elevi din mediul rural a județului Iași.

Pe lângă această satisfacție a muncii depuse, elevii au beneficiat de masă gratuită la cantina Grupului Școlar "V. Adamachi", gazda primitoare și in acest an al acestui concurs și de o emoționantă vizită la Grădina Botanică a Iașului unde, au putut admira frumusețea uimitoare a multitudinii speciilor de trandafiri înfloriți.

Profesor Nastasa Oana

După ce punctajele obținute la faza locală a olimpiadei de religie le-a calificat pentru faza

județeană a acestui concurs elevele Lupu Ancuța din

clasa a V-a A, Vânache Ramona din clasa a VI-a A,

Dodoloi Bianca Petronela din clasa a-VII-a A și Slabu

Mădălina Andreea din clasa a VII-a A nu ne-au

dezamăgit. Astfel

îndrumate și pregătite

de domnul profesor de

religie Stoleru Ionuț ,

elevele școlii noastre

ne-au reprezentat cu onoare la acest concurs. Participarea în sine la

acest eveniment a fost o mare realizare foarte benefică pentru

eleve și școală. Ca la orice concurs de această anvergură elevele

școlii noastre au avut șansa de a concura cu cei mai buni elevi la

religie din județ și s-au

întors cu rezultate

foarte bune. S-au

obținut și premii după

cum urmează: Lupu Ancuța, clasa a V-a A a obținut

premiul II și eleva Vânache Ramona din clasa a VI-a A a

obținut mențiune. Pe lângă aceste premii obținute, elevele

participante au fost răsplătite și cu o vizită la Grădina

Botanică din Iași unde au putut profita de multitudinea de plante exotice și autohtone vizitând

atât sera cât și grădina. Plimbarea printre sutele de soiuri de trandafiri de diverse culori și cu diverse

nume a avut menirea de a alunga urmele efortului intelectual depus.

PPPProf. Nastasă Oanarof. Nastasă Oanarof. Nastasă Oanarof. Nastasă Oana

32

O MASCĂ RÂDE, ALTA PLÂNGE

Anul acesta, împreună cu alți elevi din școala noastră, am participat la concursul județean " O mască râde, alta plânge", secțiunea " Creații literare-poezie", ediția a VII-a.

Concursul s-a desfășurat la Liceul teoretic "Dimitrie Cantemir" din Iași în data de 30 martie 2012, în cadrul programului de activități al bibliotecarilor.

Acolo am văzut mulți concurenți la secțiuni diferite. Au fost aproximativ 400 de participanți din care mulți au jucat în scenete ca "Pupăza din tei", " Dumbrava minunată" , Scufița Roșie" și multe altele.

Eu am recitat creația mea proprie "Ghiocelul". Am rămas mulțumită și bucuroasă, chiar dacă nu am obținut nici un premiu.

Când am plecat, am promis că nu o să uit niciodată acea zi și că voi reveni.

Savin Roxana- clasa a IV-a

Ghiocelul

Alb ghiocel, Gingaș ghiocel, Și vestește tuturor, Că a venit iară Înc-o primăvară.

Alb ghiocel, Gingaș clopoțel, Cu glas cristalin Și sunând din plin, Vestește-n toată țara Că a venit primăvara!

Alb ghiocel, Drag ghiocel, Sună tu în zare Și peste hotare, Să știe toată făptura Că a renăscut natura.

Savin Roxana- clasa a IV-a

Teatrul Teatrul Teatrul Teatrul ----o lume între ficţiune şi realitateo lume între ficţiune şi realitateo lume între ficţiune şi realitateo lume între ficţiune şi realitate

Deja a devenit tradiţie, ca în fiecare an şcoala noastră să participle cu trupa de teatru „Micii actori”, la diferitele reprezentaţii din lumea „bună a Iaşului”. Deoarece teatrul este clădit pe prezenţa vie a omului, am răspuns de fiecare dată afirmativ, dând curs invitaţiilor care ni se aduc, pentru că se ştie deja…, nimic altceva nu iluzionează mai mult decât o piesă de teatru. De data aceasta iata-ne ajunşi la concursul judeţean „O mască râde, alta plânge” ediţia a VII- a, secţiunea Mirajul Scenei, desfăşurat la Liceul Teoretic

„Dimitrie Cantemir” Iaşi, cu ocazia ZILELOR

MONDIALE ALE POEZIEI ŞI

TEATRULUI.

Mereu suntem fascinaţi de jocul actorilor, în momentul în care urmărim o piesă de teatru, fascinaţi de lumini, de costumele lor, dar nu bănuim câtă muncă nevăzută se află în spatele scenei. După ore înregi de muncă, am pornit la drum încrezători şi cu emoţii foarte mari.

Elevii au trăit momente unice în viaţa lor, identificându-se cu personajele de pe

scenă, în dramatizarea „Pupăza din tei”, prezentând-o cu mult talent şi dăruire, captând

permanent atenţia privitorului.

Visând să fie personajele vieţii lor, elevii s-au identificat îndeobşte cu personajele de pe scenă…ca şi cum acea lume, era lumea în care ei trăiesc, respiră şi se mişcă.

Pentru noi a fost o experienţă plăcută, obţinând premiul I pentru interpretare, cu elevul Adăscăli ţei Gabriel din clasa a VI-a.

Prof.Voroneanu Veronica

33

34

Prostia omeneascăProstia omeneascăProstia omeneascăProstia omenească

Luni, 26 martie 2012, ora 12.30, actorii de la Puppets Art Time au venit

pentru a doua oară în Șcheia. Anul trecut au fost cu ”Vasilache și Mărioara”, anul acesta au venit cu ”Prostia omenească”, adaptare după povestea lui Ion Creangă. Subiectul s-a pliat pe gustul publicului. Spectacolul a fost vizionat de copiii de grădiniţă, de elevii claselor primare și de

elevii claselor a V-a. Biletul a costat 4 lei, piesa a ţinut o oră și s-a desfășurat în incinta Căminului Cultural.

Povestea drobului de sare și a bărbatului care pleacă în lume să vadă dacă sunt oameni mai proști decât în casa și familia lui a stârnit râsul printre

cei mici și cei mari. În drumul lui întâlnește oameni ale căror fapte arată că nu au deloc minte și ajunge la concluzia că mai vrednice sunt femeia și soacra sa, totuși nefiind nici ele prea înzestrate. În final, mulţumit sau nemulţumit, aderă la familia din care face parte. Sfârșitul este senin și încununat de voie bună.

Deși cunoscută din lecturi și

din piese de teatru cu actori, elevii au fost entuziasmaţi de ineditul păpușilor și de mimica păpușarilor care au format umorul spectacolului. Îi așteptăm și în anul școlar viitor cu un public mai numeros și la fel de vesel!

Profesor: Resmeriţă Anca

35

“Copilăria nu este de la naștere până la o anumită vârstă, iar la o anumită vârstă copilul a crescut

și ia toate lucrurile copilărești și le pune la o parte. Copilăria este regatul unde nu moare nimeni.”

Stephanie Meyer

Pentru a sărbători jocurile,candoarea și bucuriile copilăriei pe data de 1 iunie 2012 câțiva din elevii clasei a VI-a B au decorat trotuarele școlii noastre cu desene inspirate de această frumoasă perioadă a vieții.

CONCURSUL JUDECONCURSUL JUDECONCURSUL JUDECONCURSUL JUDEȚEAN EAN EAN EAN „CU MASC„CU MASC„CU MASC„CU MASCĂ, F, F, F, FĂRRRRĂ MASCMASCMASCMASCĂ””””

Ediţia I, 15 iunie 2012

Concursul județean „Cu mască, fără mască” a fost inclus în Calendarul Judeţean al

Activităţilor Educative 2012, coordonatorii proiectului fiind prof. Nastasă Loredana şi prof. Raluca Mariana Ciudin. Acest concurs este o continuare a „FESTIVALUL ŞCOLAR DE TEATRU” desfăşurat la nivelul şcolii noastre, aflat în acest an la ediţia a IX-a. Spectacolul a fost prezentat de elevii Zăgan Carina şi Panaite Sebastian, din clasa a X-a B şi au participat trupe de teatru de la şcolile: Grupul Şcolar Nicolina, Grupul Şcolar „Ionel Teodoreanu” com. Victoria, Şcoala cu clasele I- VIII Grajduri şi Grupul Şcolar Şcheia, fiind trupe participante de la toate locaţiile Căueşti, Cioca Boca, Satu Nou şi Poiana Şcheii.

Participanţii la concurs - Secţiunea învăţământ preprimar

Copiii de la grupa pregătitoare, de la grădiniţa Căueşti

îndrumaţi de doamna educatoare Lişman Corina au prezentat „Scandal în oala cu ciorbă” şi au câştigat premiul special.

Copiii de la grădiniţa Cioca Boca, îndrumaţi de doamna educatoare Vieru Elena au prezentat „C ăsuţa din oală” şi au câştigat premiul special.

36

Participanţii la concurs - Secţiunea învăţământ primar Elevii clasei a II-a, de la Şcoala Cioca Boca, îndrumaţi

de doamna învăţătoare Simota Fulguţa, au prezentat „Păcală” şi au câştigat menţiune.

Elevii claselor a II-a şi a IV-a de la Şcoala Căueşti, îndrumaţi de doamna învăţătoare Hitruc Mihaela, au prezentat „Alb ă ca zăpada” şi au câştigat premiul al II-lea.

Elevii clasei a II-a, de la Grupul Şcolar Şcheia, îndrumaţi de doamna învăţătoare Costea Doina, au prezentat „Sarea în bucate” şi au câştigat premiul al III-lea.

Elevii claselor I şi a III-a de la Şcoala Cioca Boca, îndrumaţi

de doamnele învăţătoare Bordeianu Dalia şi Vasile Valeria, au prezentat „Ceasurile cinci” şi au câştigat menţiune.

Elevii clasei a IV-a, de la Şcoala Cioca Boca, îndrumaţi de doamna învăţătoare Grecu Elena, au prezentat „Tat ăl nostru” şi au câştigat menţiune.

37

Elevii clasei a III-a de la Şcolala cu clasele I- VIII Grajduri, îndrumaţi de doamna învăţătoare Moroşan Angelica, au prezentat „Prostia omenească” şi au câştigat premiul I .

Elevii clasei a III-a de la Grupul Şcolar Şcheia, îndrumaţi de doamna învăţătoare Bordeianu Ana, au prezentat „Cenuşăreasa” şi au câştigat premiul I.

Elevii clasei a IV-a, de la Grupul Şcolar Şcheia, îndrumaţi de domnul învăţător Ţugulia Costică au prezentat „Fata babei şi fata moşneagului” şi au câştigat premiul al II-lea.

Între secţiunea ciclului primar şi a ciclului gimnazial, elevii din clasa a X-a B au

prezentat un dans hip-hop.

Participanţii la concurs - Secţiunea învăţământ gimnazial

Elevii clasei a V-a A de la Grupul Şcolar

Şcheia, îndrumaţi de doamna profesoară Resmeriţă Anca, au prezentat „Chiri ţa în Iaşi” şi au câştigat menţiune.

Elevii clasei a V-a A de la Grupul Şcolar Şcheia, îndrumaţi de doamna profesoară Resmeriţă Anca, au prezentat „Steaua fără nume” şi au câştigat menţiune.

Elevii clasei a V-a B de la Grupul Şcolar

Şcheia, îndrumaţi de doamna profesoară Nastasă Oana, au prezentat „Gr ădina ursului” şi au câştigat premiul I.

Elevii Adăscăli ţei Daciana şi Adăscăli ţei Gabriel, din clasele a II-a şi a VI-a A de la Grupul Şcolar Şcheia, îndrumaţi de doamna profesoară Voroneanu Veronica, au prezentat „Un bogat şi o cerşetoare” şi au câştigat premiul al II-lea.

39

Elevii clasei a VI-a A de la Grupul Şcolar

„Ionel Teodoreanu” Victoria, îndrumaţi de doamna profesoară Olaru Monica, au prezentat „Nastratin Hogea” şi au câştigat premiul al II-lea.

Elevul Grigoraş Eduard din clasa a VII-a

A de la Grupul Şcolar Şcheia, îndrumat de domnul profesor Nastasă Mihai, a prezentat „D ănilă Prepeleac” şi au câştigat premiul I.

Elevii clasei a VII-a A de la Grupul Şcolar Şcheia îndrumaţi de doamna profesoară Resmeriţă Ana au prezentat „Titanic Vals” şi au câştigat premiul al III-lea.

Elevii clasei a VII-a A de la Şcoala cu clasele

I - VIII Grajduri, îndrumaţi de doamna profesoară Muraru Roxana Petronela, au prezentat „Tinere ţe fără să înveţe şi viaţă fără de carte” şi au câştigat premiul I.

40

Între secţiunea ciclului gimnazial şi a ciclului liceal, elevii din clasa a X-a A şi B au prezentat o colecţie de haine din material reciclabil.

Participanţii la concurs - Secţiunea învăţământ liceal

Elevii clasei a IX-a A de la Grupul Şcolar

Nicolina, îndrumaţi de doamna profesoară Larco Elena, au prezentat „Chirita in provintie” şi au câştigat premiul al II-lea.

Elevii claselor a IX-a A şi a IX-a B de la Grupul Şcolar Nicolina, îndrumaţi de doamna profesoară Larco Elena, au prezentat în limba franeză piesa „Infamie” şi au câştigat premiul al III-lea.

Elevii clasei a X-a A de la Grupul Şcolar

Şcheia, îndrumaţi de doamna profesoară Ariton Gheorghiţa, au prezentat „Justi ţie” şi au câştigat premiul al II-lea.

Elevii claselor a VI-a A şi a IX-a A de la Grupul Şcolar Şcheia, îndrumaţi de doamna profesoară Voroneanu Veronica, au prezentat „Incursiuni în lumea poveştilor” şi au câştigat premiul I.

PrPrPrProf. Raluca Mariana Ciudinof. Raluca Mariana Ciudinof. Raluca Mariana Ciudinof. Raluca Mariana Ciudin 41

42

De câtva timp la școala noastră s-a impământenit o tradiție, și anume organizarea unei excursii la sfârșitul anului școlar. Și cum tradițiile trebuiesc respectate și continuate anul acesta doamna profesoară Băbuță Monica a propus din nou un traseu de parcurs în zilele de 28,29,30 iunie. Trei zile pe care elevii participanți le-au așteptat cu nerăbdare. Entuziaști și plini de bucurie am plecat de dimineață cu destinația finală Borșa. Deși drumul până acolo a

fost destul de lung nu a fost irosită nici o clipă. Astfel, prima oprire s-a făcut la Cetatea Neamțului, cetate plină de istorie unde parcă așteptam să ne întâmpine plăieșii moldoveni, aceiași plăieși ce s-au luptat cu leșii . Ne-am îmbibat cu istoria și cu imaginile mândrei cetăți,cu istoria Moldovei și a domnitorilor ei. După această incursiune în istoria neamului

nostru următorul popas a fost la Mănăstirea Agapia, loc tihnit și de reculegere unde ne-am încărcat sufletele cu pacea din jurul nostru. A urmat vizita la Rezervația de zimbri unde copiii au putut admira zimbrii, animalele simbol ale Moldovei ,aflate acum pe cale de dispariție. În rezervație au putut vedea și căprioare , cerbi, păuni precum și un urs brun care părea destul de nemulțumit de faptul că i-am tulburat somnul tihnit . Și iată-ne ajunși și "acasă", adică la Pensiunea Maria din Borșa, loc frumos și tihnit între Munții Maramureșului.Deși după o zi așa de plină nevoia de odihnă ar fi trebuit să ne doboare, asta nu s-a întâmplat. Parțial s-a datorat surplusului de energie a celor mai tineri, parțial datorită organizatorilor care au

43

pregătit surprize, probe pline de haz peste care au trebuit să treacă fiecare excursionist indiferent de vârstă sau statut. Seara s-a terminat târziu în noapte într-o atmosferă relaxată ,de vacanță și plină de amuzament. După un somn destul de scurt ne-am avântat în noua zi spre noile locații turistice de vizitat. Primul obiectiv: Muzeul Satului de la Sighetul Marmației. Acolo toți am fost

impresionați de frumusețea și simplitatea satului vechi maramureșean.Am admirat porțile specific zonei, biserica din lemn cu turla înaltată spre cer, uneltele și obiectele ce parcă ne spuneau povestea celor ce le-au folosit. De aici am pornit spre Cimitirul

Vesel de la Săpânța unde am putut citi pe crucile albastre epitafurile sătenilor din Săpânța,

44

epitafuri celebre în toată lumea prin abordarea veselă asupra morții. Aceste poezii prezintă pe scurt esența vieții și cauza morții celui răposat într-o manieră amuzantă fiind însoțite și de

imagini sugestive ale acestuia. Se pare că toată lumea a fost impresionată de aceste epitafuri căci, la întoarcerea

către casă copiii au pornit un concurs de epitafuri în

mod spontan,

întrecându-se în rime haioase, făcând epitafurile fiecărui participant la excursie. După Săpânța am poposit la Mănăstirea Bârsana,mănăstire nou construită într-un peisaj idilic plin

de flori și verdeață, cu clădiri din lemn și oameni gătiți în strai de sărbătoare adică

maramureșeni îmbrăcați în hainele tradiționale pe care oamenii locului încă le poartă cu mândrie la biserică. De la Bârsana, am mers spre Mănăstirea Moisei unde am ajuns la apusul soarelui bucurându-ne de frumusețea locurilor, de istoria bisericuței vechi făcute dintr-un singur copac de iarba parcă cea mai verde de oriunde altundeva. Ajunși "acasă" destul de târziu ai fi crezut că de data asta somnul ne va doborî dar…și de data asta ne așteptau surprize plăcute. A urmat un concurs amuzant la care au participat din nou toți excursioniștii, unii în

45

calitate de concurenți(cei mai tineri) , alții în calitate de juriu competent(adulții) și organizatorii deghizați în animatori. Toți au câștigat voie bună și amuzament, nimeni nu a fost perdant iar seara s-a încheiat cu un dans generalizat până noaptea târziu.

După ce, încă somnoroși,de dimineață am pornit către Cascada Cailor cu telescaunul și am putut admira minunatele peisaje alpine din jur,orice urmă de oboseală au dispărut la vederea cascadei, la contactul cu aerul tare de

munte cu care ne-am umplut plămânii.Am coborât pe jos cu bucuria efortului fizic făcut în aer liber între culmile munților, înconjurați de atâtea priveliști ce îți taie respirația prin frumusețea lor. Am părăsit aceste locuri cu o

ușoară strangere de inimă dar în drumul nostru spre casă am mai avut timp de încă un popas care să mai adauge încă o experiență plăcută și interesantă la cele deja trăite. Intr-o zi destul de caniculară am oprit la salina de la Cacica unde am coborât până la adâncimea de 75 de metri sub pământ și am găsit o răcoare și un

aer sărat ce ne-a revigorat. Pentru cei ce nu au mai vizitat niciodată o salină a fost destul de impresionant să mergi prin toate acele galerii de sare, să vezi o biserică în acest loc,un loc de joacă amenajat, terenuri de fotbal și o frumoasă sală de bal unde, cei mai îndrăzneți chiar au schițat câțiva pași de dans. Cu toate aceste amintiri plăcute în suflet am ajuns și acasă bucuroși de tot ceea ce am văzut ,de tot ceea ce-am trăit, deja gândindu-ne la următoarea aventură. Deci…

Pe curând!

Profesor Nastasă Oana

46

Grupul Grupul Grupul Grupul ŞcolarŞcolarŞcolarŞcolar Şcheia, câştigător al competiţiei “eŞcheia, câştigător al competiţiei “eŞcheia, câştigător al competiţiei “eŞcheia, câştigător al competiţiei “e----Vacanţă!”Vacanţă!”Vacanţă!”Vacanţă!”

16.07.2012

Sursa articolului: http://ecomunitate.ro/Grupul_Scolar_Scheia,_c%C3%A2stigator_al_competitiei_%E2%80%9Ce-Vacanta(25483).html#

Deşi s-au aflat la prima participare în cadrul competiţiei “e-Vacanţă!”, elevii şi cadrele didactice de la Grupul Şcolar Şcheia din judeţul Iaşi au reuşit să îşi adjudece primul loc. Vestea a fost primită cu mare bucurie, iar câştigătorii aşteaptă cu nerăbdare o nouă ediţie a concursului.

În grădina În grădina În grădina În grădina școliicoliicoliicolii

În cadrul ediției de iarnă a competiţiei e-Vacanţă!, componentă a programului Economia Bazată pe Cunoaştere, elevi şi profesori din comunităţile participante au încercat să răspundă cât mai prompt solicitărilor impuse de structura proiectului şi au vrut să demonstreze că merită un loc pe podium. Competiţia a fost extrem de strânsă, însă la final membrii comisiei de evaluare au

stabilit că premiul întâi va merge către Grupul Şcolar din localitatea Şcheia, care a reuşit să strângă 69 de puncte.

“Acest premiu înseamnă foarte mult, mai ales dacă avem în vedere faptul că pentru noi a fost prima participare în acest proiect. Ştiind că sunt multe şcoli participante, care au mult mai multă experienţă decât noi, chiar nu ne-am aşteptat la acest loc, de aceea entuziasmul este foarte mare”, ne-a mărturisit Raluca Mariana Ciudin, directorul Grupului Şcolar Şcheia.

“Dezvoltare rurală şi progres prin TIC”“Dezvoltare rurală şi progres prin TIC”“Dezvoltare rurală şi progres prin TIC”“Dezvoltare rurală şi progres prin TIC”

Titlul pe care profesorii şi elevii au decis să îl acorde proiectului “e-Vacanţă!“ a fost “Dezvoltare rurală şi progres prin TIC”. Copiii au luat parte cu mult interes la toate sarcinile pe care le-au avut de dus la îndeplinire.

47

Întâlnire cu elevii din Întâlnire cu elevii din Întâlnire cu elevii din Întâlnire cu elevii din școală coală coală coală și partenerii noni partenerii noni partenerii noni partenerii non----EBCEBCEBCEBC

Elevii, împreună cu profesorii lor au parcurs un număr de șapte activități. Astfel, aceștia şi-au folosit competenţele artistice și de tehnologia informației pentru a realiza felicitări virtuale în preajma sărbătorilor de iarnă, pe care le-au oferit mai apoi părinţilor, autorităţilor locale, antreprenorilor din localitate şi profesorilor. De asemenea, au conceput eseuri cu o temă dată – ”TIC şi expediţiile polare: trecut, prezent şi viitor”, fiind îndrumaţi de cadrele didactice şi folosind o vastă bibliografie.

Cea mai amplă şi mai solicitantă activitate a fost însă “Bursa ideilor de dezvoltare a comunităţii locale. Pentru aceasta copiii au conceput o pagină de Facebook a proiectului, unde au fost postate mai multe variante de activităţi ce ar fi putut fi puse în practică. Pentru identificarea ideii câștigătoare s-au organizat cinci întâlniri ale echipei proiectului, de tip sesiuni de brainstorming sau întâlniri online, anchete, focus grupuri etc. – în cadrul cărora au fost discutate toate

ideile colectate, pentru ca în final comisia întocmită la nivel de şcoală să o aleagă pe cea mai inspirată.

”Echipa de proiect s-a întâlnit în mai multe rânduri și cu elevii din Şcoala non EBC parteneră, respectiv Şcoala cu Clasele I-VIII Drăguşeni, cu părinţii şi reprezentanţii comunităţii locale. În final, idea câştigătoare a fost cea intitulată “Reciclează, recuperează, refoloseşte!” a spus Raluca Mariana Ciudin, directorul Grupului Şcolar Şcheia.

Clasa verdeClasa verdeClasa verdeClasa verde

Punerea în aplicare a ideii câştigătoare în cadrul bursei i-a solicitat foarte mult pe elevii Grupului Şcolar Şcheia. Copiii au curăţat spaţiile verzi din comunitate, au plantat pomi, au colectat cantităţi mari de hârtie, pet-uri şi baterii uzate. “Noi am participat an de an la campania naţională „Let’s do it Romania!”, de aceea copiii sunt foarte receptivi la astfel de activităţi. Clasa care a reuşit să colecteze cea mai mare cantitate de deşeuri şi materiale refolosibile a primit titlul de Clasă Verde”, a spus Raluca Mariana Ciudin.

În același timp, s-a pus un mare accent pe componenta TIC, echipamantele IT din dotarea laboratorului de informatică (aparate foto, camere video, computer, CD –uri, DVD-uri, videoproiector) fiind utilizate la întocmirea unui ghid al ecologistului şi al unui calendar al naturii, ce au fost distribuite în comunitate. De asemenea, au fost realizate postere și alte materiale de promovare – afișe, pliante, prezentari în PowerPoint, care au

48

fost popularizate, alături de rezultatele proiectului, pe Google și alte pagini web: http://ecomunitate.ro/e-Vacanta,www.wikispaces.com - http://bursa-ideilor-de-dezvoltare-scheia.wikispaces.com/ , http://www.facebook.com/pages/BursaIdeilordeDezvoltareScheia -http://sites.google.com/site/scoaladeartesimeseriischeia/prezentarea-scolii.

Pregătiţi pentru o nouă ediţiePregătiţi pentru o nouă ediţiePregătiţi pentru o nouă ediţiePregătiţi pentru o nouă ediţie

Vestea că s-au clasat pe primul loc, precum şi premiile oferite din partea EBC constând în echipamente IT&C în valoare de 5.000 de dolari i-au entuziasmat şi ambiţionat foarte mult pe elevii şi profesorii din Şcheia. Aceştia sunt hotărâţi să participe şi la ediţia de vară e-Vacanta! 2012 ce tocmai a avut lansarea.

“Participarea a reprezentat un câştig din toate punctele de vedere. În primul rând implicarea elevilor a fost intensă în ceea ce a însemnat activităţile TIC, iar aceştia au descoperit multitudinea de resurse pe care le-o oferă internetul şi implicit calculatorul şi credem noi că informaţiile pe care le-au acumulat la acest moment le putem folosi ulteior în proiecte viitoare. Activităţile care s-au bazat pe colectarea deşeurilor reprezintă un pas înainte, pentru că la noi nu prea există implementată această noţiune şi credem că i-am conştientizat foarte bine pe copii şi au înţeles cât de importantă este curăţenia în spaţiul în care trăiesc. Nu în utlimul rând, premiul câştigat, pe care îl aşteptăm cu mare nerăbdare, reprezintă pentru noi un imbold de a participa şi la ediţiile viitoare”, a conchis managerul de proiect Raluca Mariana Ciudin.

49

Premierea celor 10 elevi si 4 cadre didactice participante la ediţia de iarnă e-Vacanţă! a avut loc într-un cadru festiv deosebit, pus la cale de directoarea Grupului Şcolar Şcheia. Aceasta, împreună cu ceilalţi profesori şi aproximativ 40 de copii de toate varstele ce învaţă la Grupul

Şcolar au organizat un mic spectacol festiv, cu ocazia venirii unui reprezentant al Ministerului Comunicaţiilor la ei în comunitate, din partea proiectului EBC. Pe mica scena a şcolii din Şcheia au urcat pe rând elevi de toate vârstele, interpretând cântecele, poezii şi jucând doua piese de teatru: Fata Babei şi Fata Moşului, şi Cenusăreasa.

“Am rămas complet surprinsă de această serbare organizată de Grupul Şcolar din

Şcheia, mai ales că un eveniment de acest gen nu le-a fost solicitat. Când am ajuns în faţa şcolii, toata curtea era plină de copii de toate vârstele, costumaţi în diferite personaje de poveste. Mica sală de teatru era şi ea plină de copii şi cadre didactice, ce repetau ultimele

detalii înainte de festivitate. Ma bucur că am avut ocazia să cunosc nişte elevi atât de talentaţi, şi o mână de cadre didactice dedicate dezvoltării educaţionale ale copiilor lor.” a declarat Andreea Bereczki, Specialist în cadrul programului EBC.

50

RELAŢIA PROFESOR RELAŢIA PROFESOR RELAŢIA PROFESOR RELAŢIA PROFESOR –––– ELEVELEVELEVELEV

“Profesorul deschide uşa, dar trebuie să intri singur.”- proverb chinezesc

1.1.1.1. Raportul professor Raportul professor Raportul professor Raportul professor –––– elev în didactica tradiţională şi în cea modernăelev în didactica tradiţională şi în cea modernăelev în didactica tradiţională şi în cea modernăelev în didactica tradiţională şi în cea modernă

Profesorul, indiferent de nivelul la care lurează, de la şcoala primară, până la universitate, trebuie să fie inovativ în idei, să fie capabil să-şi hrănească discipolii cu cunoştinţe noi şi bogate , cu învăţăminte practice, utile pentru viaţă. Menirea supremă a cadrului didactic este de a-l educa pe elev la un nivel la care acesta să fie capabil să lucreze independent. Astăzi, şcoala este locul formării şi dezvoltării aptitudinilor şcolare ale fiecărui copil în parte, precum şi locul de manifestare plenară a aptitudinilor didactice ale dascălului. Profesorul trebuie format în concordanţă cu cerinţele sociale, dar şi în funcţie de propriile interese. Astfel, este necesară o îmbunătăţire a calităţii procesului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice.

Vom prezenta în continuare, în antiteză, câteva caracteristici ale procesului de predare – învăţare din didactica tradiţională şi didactica modernă.

CriteriiCriteriiCriteriiCriterii Orientare tradiţionalăOrientare tradiţionalăOrientare tradiţionalăOrientare tradiţională Orientare modernăOrientare modernăOrientare modernăOrientare modernă

Rolul elevului

Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului.

Exprimă puncte de vedere proprii.

Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite.

Realizează un schimb de idei cu ceilalţi.

Acceptă în mod pasiv ideile transmise.

Argumentează; pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege, de a realiza sensul unor idei.

Lucrează individual. Cooperează în rezolvarea problemelor şi a sarcinilor de lucru.

Rolul profesorului

Expune, ţine prelegeri. Facilitează şi intermediază învăţarea.

Impune puncte de vedere. Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere proprii.

Se consideră şi se manifestă în permanenţă „ca un părinte”.

Este partener de învăţare.

51

În mod ideal, în activitatea de la clasă, profesorul ar trebui să combine trăsături

din ambele tipuri de didactică. De fapt, diferenţa dintre didactica tradiţională şi cea actuală constă în modul

de concepere şi organizare a situaţiilor de învăţare. Altfel spus, o strategie este legitimă sau ilegitimă nu în general, ci potrivit unor circumstanţe concrete. Profesorul eficace este acela care ştie să selecţioneze, să combine, să varieze diferitele metode, alegând strategii adecvate.

În acest context, rolul profesorului este de: � a ghida elevul în utilizarea informaţiilor; � a verifica înţelegerea corectă şi completă a informaţiilor; � a încuraja elevii să reflecteze asupra unor probleme de interes general şi să

ia decizii pe baza informaţiilor; � a stimula curiozitatea elevilor pentru a se informa şi dincolo de paginile

caietului şi a manualului; � a încuraja elevii să beneficieze de facilităţile oferite tinerilor prin diferite

programe sociale, culturale şi educaţionale. Asigurarea raportului profesor – elev ar trebui să fie bazată pe relaţii de

cooperare şi îndrumare nemijlocită, care să încurajeze individualizarea muncii, ceea ce constituie o premisă pentru activitatea postşcolară.

Didactica modernă schimbă optica asupra elevului definit ca simplu obiect al educaţiei, ca receptor pasiv sau spectator al vieţii şcolare.

În concluzie, axiomele tradiţionale de funcţionare a Şcolii de cutremură din temelii. Metafora profesorului „atoatecunoscător” şi a elevului „îngurgitător” rămâne o amintire cu iz amar - romantic.

2.2.2.2. Dimensiunea europeană a relaţiei professor Dimensiunea europeană a relaţiei professor Dimensiunea europeană a relaţiei professor Dimensiunea europeană a relaţiei professor –––– elevelevelevelev

Calitatea educaţiei este dată de o transformare inovatoare, căutându-se în

permanenţă o diversificare a funcţiilor şcolii în scopul dezvoltării acesteia ca centru de resurse pentru elevi şi părinţi, dar şi pentru ceilalţi membri ai comunităţii. Ritmul şi dinamismul dezvoltării poate izvorî din educaţie, aceasta având mijloacele şi forţa de a instrui şi educa generaţii mobile şi active, bine înzestrate din punct de vedere intelectual, capabile să depăşească inerţia unui mediu social refractar, în care se resimt încă note accentuate de prejudecată şi discriminare.

Dimensiunea europeană a educaţiei este reflectarea unei realităţi care exercită presiuni, determinându-ne să întreprindem măsuri pentru a-i sprijini pe tineri să

52

găsească modalităţi de răspuns la provocările lumii contemporane. La începutul anilor ’90, dimensiunea europeană în educaţie a apărut ca o nouă

finalitatea a politicilor naţionale în domeniul învăţământului (C. Bârzea, 2005). Aderarea şi integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană a dus la dezvoltarea şi adaptarea acestui concept la necesităţile actuale , care se referă la următoarele aspect:

� acumularea de cunoştinţe/abilităţi din perspective învăţării pe tot parcursul vieţii;

� valorificarea diversităţii sociale şi cultural; � învăţarea şi practicarea principiilor de bază ale democraţiei; � exercitarea pluralismului şi a drepturilor/responsabilităţilor cetăţeneşti.

Alternarea diverselor roluri ale cadrului didactic şi asumarea diferitelor roluri de către elevi se referă la diversificarea activităţilor de învăţare. Dimensiunea europeană în educaţie se referă la valori acceptate şi promovate, atitudini, comportamente, atât dintr-o perspectivă individuală – în calitate de membru al unei comunităţi, cât şi dintr-o perspectivă colectivă – în calitate ce componentă a unei regiuni sau tări europene.

Pentru a răspunde particularităţilor individuale ale elevilor, intereselor, înclinaţiilorşi aspiraţiilor diferite, este necesară o cât mai mare varietate de experienţe de învăţare. Cu cât există o preocupare mai mare a cadrului didactic pentru a construi situaţii, contexte şi sarcini diferite, cu atât experienţele de învăţare ale elevilor vor fi mai bogate şi mai relevante pentru progresul lor şcolar.

Varietatea experinţelor de învăţare este dată de: � sarcinile de învăţare diversificate; � medii diferite de învăţare; formal, nonformal, şcolar/extraşcolar; � metode, mijloace şi moduri variate şi multiple de organizare a instruirii; � depăşirea rolului tradiţional al cadrului didactic – transmiţător de

informaţii şi preluarea de noi roluri – moderator, facilitator al învăţării. Rolul de facilitator al desfăşurării activităţilor poate responsabiliza elevii în

organizarea unei dezbateri pentru: � alegerea temei; � organizarea clasei; � selectarea principalelor teme; � stabilirea regulilor şi a timpului acordat fiecărui grup sau fiecărui elev.

Aşadar, într-o dezbatere, profesorul poate fi: � mediator – intervine atunci când este necesar pentru a gestiona

desfăţurarea dezbaterii, pentru a asigura respectarea regulilor stabilite de

53

participanţi la dezbatere, pentru a tempera unele intervenţii, etc.; � facilitator – furnizează elevilor surse de informare sau repere în

organizarea informaţiilor. A comunica eficient reprezintă un nivel performanţial al activiţăţii didactice, pe

care specialiştii nu se feresc să-l asocieze aptitudinii pedagogice. În acest sens, limbajul educaţional uzează adesea concepte precum: proces de comunicare didactică, stil comunicativ, etc.

„Meseria de profesor este o mare şi frumoasă profesiune, care nu seamănă cu

nicio alta, o meserie care nu se părăseşte seara odată cu hainele de lucru. O meserie aspră şi plăcută, umilă şi mândră, exigentă şi liberă, o meserie în care mediocritatea nu este permisă, în care pregătirea excepţionalăeste abia satisfăcătoare, o meserie care epuizează şi înviorează, care te dispersează şi exaltă, o meserie în care a şti nu înseamnă nimic fără emoţie, în care dragostea e sterilă fără forţa spirituală, o meserie când apăsătoare, cănd implacabilă, ingrată şi plină de farmec.”

D. Salade

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Marinescu M., Marinescu M., Marinescu M., Marinescu M., Tendinţe şi orientări în didactica modernă, Editura Didactică şi Pedagogică, 2007,Bucureşti.

Articol publiat în cadrul Simpozionului Naţional ”D. Leonida”: Învăţământul românesc–trecut, prezent, viitor ISSN 2069 - 1319

Prof. Raluca Mariana CiudinProf. Raluca Mariana CiudinProf. Raluca Mariana CiudinProf. Raluca Mariana Ciudin

54

INCURSIUNE ÎN LUMEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC, DE IERI ȘI DE ASTĂZI

“Iubirea de învăţătură este cu adevărat virtute de om, când priveşti la desăvârşirea lui cea cuvântătoare şi moralicească şi la binele cel obştesc; căci cine se sileşte ca să-şi împodobească duhul cu multe şi luminoase idei, fără a-şi regla năravurile după cuvântul cel drept, fără a pune şi în lucrare folositoare şi la alţii adevărurile ce ştie, este mai rău şi mai vrednic de ură şi decât cel mai neomenit iubitor de argint… Aşadar, adevărata iubire de învăţătură să privească la folosul de obşte.”

Dinicu Golescu, „Iubirea de învăţătură”, în articolul „Înştiinţare pentru satul

Golesti”

Prin aceasta lucrare, dorim să prezentăm traseul parcurs de şcoala de azi, pentru a convinge publicul ascultător, că merită eforturile celor care au contribuit până acum la crearea acestei instituţii - Şcoala.

Pe de altă parte, dorim să marcăm clar rădăcinile şcolii, ca instituţie de educare si formare a tinerilor.

Şcoala este o instituţie vie, însufleţită de cei care o reprezintă. Nu există porţi către învăţare, fără minţi luminate, care să deschidă aceste căi spre cunoaştere. Dascălul este imaginea concretă a şcolii, este flacăra ce aprinde scânteia din sufletul copilului.

Pentru a completa şi desăvârşi ceea ce-şi propune această lucrare, este firesc să prezentăm în linii mari, imaginea dascălului, aşa cum o desprindem din literatura româna, pentru a sublinia în final, aspectele ce trebuie să predomine în personalitatea şi fiinţa dascălului de azi.

Ne punem întrebarea: cum să nu îţi doreşti să vezi locul unde a început cunoaşterea? Sala de clasă, băncile, manualele şi alte instrumente pedagogice, valori pe care timpul nu

le-a pierdut, doar le-a ascuns adânc în inima unor oameni. Istoria învăţământului spune că, şcoala datează din secolul al XVI-lea, dar în podul

bisericilor s-au găsit documente ce atestă construirea în secolul al XV-lea. Mai avem şi manualul de şcoală din veacul al XI-lea, care are doar 700 de pagini. Şi atunci care este până la urmă primul document scris în limba română şi de când datează acesta? Care este poziţia oficială în legătură cu primul document şi unde este adevărul? Cam cât stăteau prin şcoală

55

primii elevi? Pentru 3 luni aceştia deveneau notari, dacă stăteau în şcoală 6 luni, deveneau profesori (dascăli), iar dacă stăteau 9 luni erau preoţi.

Sala lui Anton Pann încă rezistă, cu aceleaşi băncuţe, cu tăbliţele pe care elevii scriau şi chiar cu un computer “nevirusabil” – numărătoarea, dar şi instrumentul pedagogic Sf. Nicolae – un băţ. Poate vă întrebaţi de ce s-ar numi un băţ – Sf. Nicolae – aşa cum marele nostru scriitor Ion Creangă îl numea…

În Şcheii Braşovului s-au tipărit şi primele cărţi în limba română, cărţi pe care încă le puteţi admira: prima gramatică, prima cronică, primul almanah, prima operetă, primul jurnal politic, iar lista cu primul/prima poate continua…

Cu 400 de ani în urmă, aici s-au născut aceste cărţi, primele cărţi în limba română. Deşi limba nu a scris-o nimeni 1500 de ani, ea a fost păstrată şi nu s-a pierdut. Primul care a tipărit-o a fost Coresi (tiparniţa lui Coresi).

Exemplu de un text superb de acum 400 de ani: „Dacă am cetit, bine am socotit şi am aflat…şi mie toate plăcură şi am scris cu tiparul vouă fraţilor românilor să vă fie pre învăţătură. Şi vă rog fraţii mei să cetiţi…că veţi vedea voi înşivă că e mărgăritarul şi comoara ascunsă…”.

Cel mai vechi document de la noi – Manualul de şcoală din secolul al XI-lea, are 700 de pagini, doar lecţia despre virtute cuprinde 250 de pagini.

Ne mândrim cu faptul că Ciprian Porumbescu a creat peste 250 de compoziţii şi 3 imnuri naţionale: al nostru – Trei culori, imnul albanezilor şi imnul evreilor.

Dacă vorbim de Moldova, vorbim de şcoala sătească din Darabani care fost înfiinţată în toamna anului 1841, pe cheltuiala marelui logofăt, care deţinea la acea vreme şi moşia Darabanilor.

La 1841 Theodor Balş cumpără clădirea în care avea să funcţioneze cel dintâi lăcaş public de învăţământ sătesc din toată ţara Moldovei, de la un alt proprietar cu stare, pe numele său Popovici.

La început, şcoala servea nevoilor comunităţii dărăbănene, la descifrarea “buchelor” trudind în primul an vreo 14 şcolari, sub privirile unui învăţător înzestrat, Gheorghe Crudu. „Primul învăţător, Gheorghe Crudu, era absolvent al Seminarului de la Socola, din Iaşi. Şi din acest motiv şcoala este considerată de stat, învăţătorul nefiind numit de boier, ci de Epitropia Şcolilor din Moldova, un fel de Minister al Învăţământului din zilele noastre”.

Pe timpul lui Creangă, şcoala se face în pridvorul Bisericii, locul manualelor fiind luat de ceasloave şi cărţi bisericeşti, unde mica şcoală de cântăreţi bisericeşti din satul natal se închisese când, „bădiţa Vasile", dascăl la biserică şi primul învăţător al puilor de humuleşteni, fusese „luat la oaste cu arcanul". Experienţele de învăţăcel într-ale preoţiei le-a descris mai

56

cu seamă în „Amintiri din copilărie",dar şi în câteva bucăţi literare, evocând figuri de clerici. De pildă „Popa Duhu" îl are ca protagonist pe ieromonahul Isaiia Teodorescu, de la Şcoala Domnească din Târgu Neamţ, frecventată de Creangă un an. Cunoscute mai cu seamă pentru aventurile micului Nică a lui Ştefan a Petrei la scăldat ori la furat de cireşe, „Amintirile" povestesc de fapt sistemul de învăţământ românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, şi… totodată, despre starea preoţimii din vremea lui Creangă. Amare concluzii s-ar putea trage, dintr-o carte plină de umor.

În 1860, domnitorul Alexandru Ioan Cuza înfiinţează Universitatea din Iaşi, iar printre cele 4 facultăţi s-a numărat şi cea de Teologie. Era prima instituţie de învăţământ superior, în accepţiunea modernă a termenului, din Principatele Unite. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat în anul 1864 învăţământul primar obligatoriu și gratuit și tot în timpul domniei lui Cuza au fost înfiinţate primele universităţi, cea de la Iaşi în 1860 şi de la Bucureşti în 1864, apoi la Cluj în 1872 şi la Cernăuţi în 1875. Evoluţia firească a învăţământului românesc a fost marcată de o serie de legi adoptate în perioada interbelică şi de apariţia mai multor şcoli şi universităţi, până la instaurarea regimului comunist în România.

Ceea ce ne atrage atenţia în mod deosebit, este preocuparea pentru şcoală şi pentru învăţătură, când prin iniţiativa unui om al satului, Eugen D. Neculau (1900- 1974), pentru nevoile satului, ia fiinţă Universitatea Populară de la Ungureni, o instituţie unică ce a funcţionat între cele doua războaie mondiale. Universitatea de la Ungureni, o instituţie de educaţie a adulţilor, a avut un profil unic, de „şcoală" pentru săteni, punând accentul pe participare şi implicare. Susţinută de personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, ca Mihail Sadoveanu, Simion Mehedinţi, Apostol Culea, Dumitru Furtună, Tiberiu Crudu şi alţii, a devenit obiect al atenţiei cercetătorilor, model de cercetare-acţiune, experiment social-pedagogic, moment de referinţă în mişcarea cultural- interbelică. Cursurile vizau alfabetizarea, împrospatarea şi completarea cunoştinţelor utile (economie casnică, menaj, bucătarie, ţesut, croitorie), îmbogăţirea culturii generale şi ştiinţifice. Urmau examene, probe practice şi se dădeau premii. Aveau loc conferinţe cu încărcătură culturală şi corelaţii cu viaţa rurală, însoţite de diapozitive şi de lecturi ilustrative. Toate acestea au avut ca scop instruirea, informarea, dar şi dorinţa de distracţie, petrecere în mod plăcut a timpului (se spuneau ghicitori, poveşti, glume, vorbe cu tâlc, legende etc.). Eugen D. Neculau, iniţiatorul, animatorul şi sufletul mişcării de la Ungureni, a fost un fiu al satului care şi-a depăşit condiţia şi destinul, obiectivul său fiind schimbarea mentalităţilor, dând un nou sens modern, vietii satului.

Urmează să prezentăm în câteva randuri şi învăţământul din timpul comunismului, ca apoi să ajungem la cel actual, învăţământul de după revoluţie.

57

Nivelul de pregătire pe care sistemul comunist îl asigura unui tânăr, este acela, a unui sistem educaţional rigid, axat în principal pe memorarea a cât mai multor informaţii, sistem care nu încuraja în niciun fel libertatea de gândire.

După sistemul communist învăţământul din 1989 din România, se situa pe unul din ultimele locuri în Europa, atât din punctul de vedere al numărului de elevi și studenţi la 10.000 de locuitori, cât şi din punctul de vedere al bugetului educaţiei pe procent din PIB.

Cultura și arta jucau un rol foarte important în crearea unei anumite tipologii umane, școala reprezentând locul în care începea formarea celor care aveau să devină oameniide bază ai regimului.

Omul nou era echivalentul informatorului, recrutarea căruia începea încă din școli, continua apoi în facultăţi, întreprinderi, institute de cercetare etc.

Dacă „educaţia democratică” își propune ca ideal dezvoltarea mai complexă a personalităţii umane, în regimul comunist, prin învăţământ se urmărea crearea și educarea omului nou, un om supus ideologiei marxist– leniniste, partidului și conducătorului unic al statului.

Învăţământul era socotit ca un factor principal de cultură și civilizaţie. Reprezentând mediul în care aveau să se formeze viitorii susţinători ai regimului, era

esenţial ca unul dintre sistemele în care trebuiau operate modificări să fie cel educaţional. Scopul educaţiei consta în socializarea de tip colectivist. Statul partid oferă posibilităţi egale de instruire pentru toţi: aceleași obiective, aceeași școală, aceleași conţinuturi, manualul unic.

Învăţământul zilelor noastre, este unul modern, unde informaţia devine o resursă esenţială în dezvoltarea societăţiilor moderne, iar libertatea de gandire este la ea acasă.

Învăţământul din România suferă la multe capitole, infrastructura şi reforma fiind doar două dintre elementele deficitare ale acestui sistem.

Şi pentru că la început am spus că vom prezenta imaginea dascălului de astăzi comparativ cu cel de ieri, profesorul este încă, din păcate, pentru generaţii întregi de oameni ajunşi acum la maturitate, un depozitar universal de informaţii.

Se spune în zilele noastre frecvent că, ceea ce a dispărut în relaţia profesor-elev este respectul.

Profesorii înşişi visează la reinstaurarea unei Vârste de Aur în care sa fie respectaţi ca pe vremuri. Ceea ce nimeni nu pare să realizeze cu adevărat, este gradul în care societatea românească s-a schimbat în ultimii, să zicem... treizeci de ani..., schimbare, este adevărat, şi… din cauza informatizării învăţământului. Această informatizare este o problemă importantă, pentru pregătirea tinerilor de astăzi, ea refelectându-se în societate, în viitor, la toate

58

nivelurile acesteia. Pedagogii, psihologii şi sociologii afirmă că educaţia trebuie să fie regândită în raport cu noile posibilităţi tehnice şi în funcţie de cerinţele societăţii. În ceea ce priveşte procesul de instruire, calculatoarele au calităţi unice, care le deosebesc de alte medii:

- interactivitatea; - precizia operaţiilor efectuate; - capacitatea de a oferi reprezentări multiple şi dinamice ale fenomenelor; - faptul că pot interacţiona consistent şi diferenţiat cu fiecare elev în parte. Dacă primele realizări în domeniul instruirii asistate de calculator se concentrau mai mult

pe învăţare prin verificarea cunoştinţelor, ulterior au început să apară programe complexe care prezintă certe calităţi:

• asigură contexte semnificative pentru învăţare; • promovează reflecţia; • eliberează elevul de multe activităţi de rutină; • stimulează activitatea intelectuală, asemănătoare celei depuse de adulţi în procesul

muncii. Studiile internaţionale au arătat că utilizarea software-ului educaţional are numeroase

efecte benefice: reducerea timpului de studiu, modificarea în sens pozitiv a atitudinii faţă de calculatoare, dar, cu toate acestea există şi un pericol foarte mare, deoarece ne duce existenţa online – în lumea virtuală, aceasta fiind cea care ne fură din realitate...

Accesul facil la noile tehnologii şi dorinţa de a le încerca, îi transformă pe copii şi pe tineri, le distorsionează percepţia despre lume şi viaţă în lipsa capacităţii de a emite judecăţi de valoare, asupra programelor pe care le accesează.

Sa nu ne pierdem într-un univers incomplet, în care mintea noastră creionează ce nu poate vedea sau auzi!!

Articol publiat în cadrul Simpozionului Naţional ”Învăţământul românesc – trecut, prezent, viitor”

ISSN 2069 – 1319

Prof. Voroneanu Veronica

59

Cuvânt înainte ............... ................................................................... 1

Înheierea activității de reparație a școlii .......................................... 2

Proiectul Leonardo da Vinci .............................................................. 10

Activitate desfășurată de CJE............................................................ 12

Rămas bun domnule învățător! ....................................................... 15

Cerc pedagogic învățători ................................................................ 16

8 Martie ........................................................................................... 24

Săptămâna „Școala altfel” …............................................................ 25

Vizită la muzeu ................................................................................ 26

Ascuțitoarea de minți ...................................................................... 27

Ulița copilăriei ................................................................................. 28

Olimpic pentru o zi ......................................................................... . 30

Olimpiada de religie ........................................................................ 31

Concursul „O mască, alta plânge” ……………………………………………… 32

Puppets Art Time ……………………………………………………………………….. 34

1 Iunie ……………………………………………………………………………………….. 35

Concursul județean „Cu mască, fără mască” ……………………………… 36

Excursie …………………………………………………………………………………….. 42

Concursul „eVacanță” ……………………………………………………………….. 46

Relația professor- elev ………………………………………………………………. 50

Incursiune în lumea învățământului de ieri și de azi ………………….. 54

50

GRUP ŞCOLAR ŞCHEIA COMUNA ŞCHEIA, JUDEŢUL IAŞI TEL/FAX: 0232/229033 MAIL: samscheia@yahoo.com