Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare

<html><META name="description" conten t="Aprobat de Consi liu l Ministerului Educaţiei şi Şti inţei al Republicii Moldova "><META name="keywords" content="Curriculum preschool education general objectives evaluation RO M RMN T06"><title>Educaţia şi instru irea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare </ti tle>

Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoareCUPRINS

Notă de prezentareRepere conceptualeObiective educaţionale generaleObiective de referinţă, conţinuturi educaţionale contexte; de învăţare, strategii didactice

Activitatea artistico-plasticăActivitatea muzicală şi coregraficăDezvoltarea literarăComunicarea şi dezvoltarea limbajuluiFormarea premiselor citit-scrisuluiFamiliarizarea cu mediul ambiantFamiliarizarea cu naturaPlai natalEducaţia prin muncăFormarea cunoştinţelor elementare din domeniul matematiciiFormarea culturii economice elementare Amenajarea şi munca artisticăDezvoltarea motorieEducaţia pentru sănătate a preşcolarilor

Sugestii metodologiceSugestii pentru evaluare. Criterii de evaluare a maturităţii şcolareNivelurile optime de dezvoltare la debutul şcolarBibliografie

NOTA DE PREZENTAREGrupa pregătitoare pentru şcoală are la bază o strategie şi conţinuturi care nu copiază

modelele şcolare.Strategiile adoptate pentru educaţia copiilor de 5-7 ani promovează un alt sistem decît cel de

pînă acum. Este vorba despre o educaţie individualizată, cu accentuate valenţe formative, în funcţiede ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil, de cerinţele, capacităţile şi nevoile sale.

Curriculum-ul educaţiei copiilor din grupele pregătitoare preconizează o nouă abordare aeducaţiei preşcolarului avînd ca fundament documentele internaţionale şi din ţară în perspectivarespectării drepturilor copilului: Conferinţa mondială privind drepturile omului (1993), Declaraţiamondială a educaţiei pentru toţi (1990), Declaraţia Forului Mondial privind educaţia (Dakar2000), Legea învăţămîntului din Republica Moldova, Programul de dezvoltare a învăţămîntului înRepublica Moldova (2000-2005), Concepţia învăţămîntului, Concepţia dezvoltării sistemuluieducaţional preşcolar în Re-publica Moldova (1992) etc.

Curriculum-ul educaţiei şi instruirii copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare este undocument de stat destinat instituţiilor preşcolare şi primare, cadrelor didactice, pentru a realizaConcepţia dezvoltării sistemului educaţional preşcolar în Republica Moldova.

În acest document conţinuturile curriculare sînt grupate pe domenii de cunoaştere şirealizate în conformitate cu noul Plan-cadru de învăţămînt (grupa pregătitoare de 5-7 ani). înCurriculum au fost incluse obiectivele generale, de referinţă, conţinuturile educaţionale, precum şinivelurile optime de dezvoltare a copiilor la debutul şcolar.

Obiectivele generale sînt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi de complexitate, carese repartizează pe arii curriculare şi prevăd formarea unor capacităţi şi atitudini specifice vîrsteipreşcolare.

Obiectivele de referinţă concretizează rezultatele scontate în funcţie de domeniile decunoaştere şi urmăresc progresia în performanţele individuale ale copiilor de 5-7 ani. Pentrurealizarea lor se propun diverse conţinuturi şi se sugerează organizarea diferitelor tipuri de activităţispecifice vîrstei.

Conţinuturile sînt mijloacele prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor generale şi dereferinţă.

Nivelurile optime de dezvoltare a copiilor preşcolari, anexate la finele Curriculum-ului,specifică cunoştinţe, competenţe şi atitudini, precum şi criterii de evaluare a debutului şcolar.

Finalităţile învăţămîntului preşcolar vor fi orientate spre cele formulate în Legeaînvăţămîntului:- asigurarea educaţiei pentru toţi copiii de 5-7 ani în instituţii preşcolare de diverse tipuri;- formarea personalităţii copilului respectînd nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare;- dezvoltarea la copil a cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor, care să-i permită integrarea în

activitatea şcolară.REPERE CONCEPTUALE

Scopul reformării sistemului educaţional în instituţiile preşcolare rezidă în creareacondiţiilor pentru dezvoltarea şi valorificarea potenţialului psihofiziologic şi intelectual nativ alfiecărui copil.

Procesul educaţional al copiilor de 5-7 ani va fi orientat spre respectarea ritmului propriu dedezvoltare, spre satisfacerea necesităţilor cognitive, comunicative, socio-afective, motorii înparteneriat cu familia, şcoala şi alte instituţii sociale.

E necesar ca educaţia să aibă caracter dinamic, să asigure dreptul copilului la joc şi, prinaceastă activitate de bază, şi dreptul la educaţie.

Pregătirea copilului pentru a învăţa înseamnă accesul la educaţia activă şi creativă, accesulla formele democratice specifice învăţămîntului preşcolar.

Grupa pregătitoare pentru şcoală are la bază tehnologii educaţionale şi conţinuturi care nu lecopiază pe cele şcolare. Strategiile adoptate promovează un alt sistem decît cel de pînă acum, şianume educaţie individualizată cu accentuate valenţe formative.

Învăţămîntul preşcolar prevede centrarea pe copil. În centrul activităţilor educativ-instructive se află cerinţele individuale ale copilului şi necesitatea stimulării potenţialuluiintelectual.

Activităţile principale care trebuie promovate şi susţinute la această vîrstă sînt comunicarea,jocul, activitatea practică cu obiecte şi învăţarea.

Prin intermediul şi în cadrul acestor activităţi fundamentale pentru copiii de 5-7 ani cadreledidactice se vor strădui să formeze şi neformaţiunile principale evidenţiate în psihopedagogie, carevizează: alegerea liberă, posedarea mijloacelor senzoriale şi intelectuale etc. Jocurile şi activităţilenu vor fi impuse copiilor. La realizarea lor cadrele didactice vor conta pe obiectivele-cadru şi celede referinţă prevăzute pentru realizare, pe conţinuturile curriculare propuse pentru însuşire, penivelul intelectual al grupului de copii, pe tipul activităţii şi condiţiile în care se efectuează, peparticularităţile de vîrstă ale copiilor. Activităţile colective vor fi incluse în programul de lucru peparcursul zilei. Ele vor fi planificate şi organizate astfel, încît să nu provoace surmenajul copiilor, cisă impulsioneze şi să generalizeze activitatea lor individuală sau pe grupuri în zonele dejoc.

Conceptul de educaţie a copiilor în grupele pregătitoare nu trebuie înţeles doar ca o reducerea vîrstei de şcolarizare, ci ca un ansamblu de demersuri în următoarea perspectivă:• unicitatea copilului (copilul este unic, cu un ritm propriu de dezvoltare, cu potenţialitatea sa, cu

cerinţele sale);• abordarea copilului de 5-7 ani în continuitate firească de dezvoltare;• respectarea dreptului fundamental al copilului la joc şi aducerea lui prin această activitate la cea

de învăţare;• pregătirea copilului pentru a învăţa la şcoală;• accesul copilului la educaţie activă şi creativă;• accesul la formele democratice de educaţie şi instruire; sprijinirea dezvoltării personalităţii în

devenire;• formarea aptitudinilor de şcolaritate (în baza următorilor componenţi structurali: motivaţional,

operaţional, de control şi de autocontrol);• abordarea completă a posibilităţilor copilului din punct de vedere socio-emoţional, cognitiv,

estetic şi psihomotor cu accent pe elementele formative;• formarea comportamentelor social, afectiv, cognitiv, verbal şi motor. Procesul educativ-

instructiv în grupa pregătitoare se va efectua luînd în consideraţie particularităţilepsihofiziologice ale copiilor de 5-7 ani, criza vîrstei, problemele tranziţiei de la activitatea dejoc la cea de învăţare. In scopul realizării obiectivelor curriculare se vor crea condiţii necesareatît pentru activitatea independentă, cît şi pentru cea colectivă a copiilor.

Zonele (ungheraşele) de joc vor fi amenajate cu jucării şi utilaj necesar pentru exercitări,explorări, antrenări, jocuri după anumite subiecte etc.

Programul educaţional va fi structurat pe domenii de cunoaştere.Programul săptămînal pentru grupele pregătitoare stipulează numărul activităţilor obligatorii

pentru o săptămînă. Tot aici sînt prevăzute şi activităţile opţionale. Educaţia civică, educaţia pentrusănătate şi cea ecologică se vor realiza zilnic în orele de primire, în cadrul momentelor de regim şiîn timpul liber al copiilor. Alte activităţi opţionale (limbi modeme, ritmică, informatică) se vororganiza la alegerea copiilor cu susţinerea financiară a părinţilor.

Copiii din grupele pregătitoare vor avea pe parcursul anului de învăţămînt vacanţe, care vorcorespunde în timp şi durata vacanţelor şcolare.

La nivel de unitate preşcolară (în funcţie de tipul ei), m baza planului-cadru propus de MEŞpentru clasele primare, pot fi elaborate diverse tipuri de programe de învăţămînt.

Propunem o variantă de distribuire a activităţilor colective pe domenii de cunoaştere.

Domeniile de cunoaştere Nr. Activităţilor(obligatorii)

Activităţi artistico-plastice Activitatea muzicalăşi coregrafică Dezvoltarea literară

221

Comunicarea şi dezvoltarea vorbiriiFormarea premiselor citit-scrisuluiFamiliarizarea cu mediul ambiantFormarea cunoştinţelor elementare din domeniulmatematicii

2222

Dezvoltarea motorie 2

Notă: Activităţile de limbă română sînt obligatorii pentru alolingvi. La solicitarea părinţilorpot fi organizate şi activităţi de limbi străine.

OBIECTIVE EDUCAŢIONALE GENERALEObiectivul fundamental al educaţiei şi instruirii preşcolarilor de 5-7 ani este dezvoltarea

personalităţii. Potrivit acestuia, procesul educaţional în grupele pregătitoare, indiferent de loculaflării lor (grădiniţă, şcoală), va fi orientat spre: respectarea ritmului propriu de dezvoltare a fiecăruicopil, dezvoltarea fizică armonioasă, satisfacerea necesităţilor afective, dezvoltarea sferei cognitive,stimularea activităţilor dominante (jocul; comunicarea) şi formarea premiselor activităţii deînvăţare.

Procesul de dezvoltare a personalităţii copiilor va fi orientat spre: formarea culturii spiritualeşi a celei fizice.

Obiectivele generale includ:Comportamentul socio-afectiv

� Formarea calităţilor morale şi dezvoltarea afectivităţii.� Dezvoltarea emoţiilor, sentimentelor, intereselor, motivaţiei, autocontrolului.� Formarea trăsăturilor pozitive de caracter, a priceperii de a accepta şi de a respecta

normele de comportare şi comunicare în familie şi societate.� Cultivarea disciplinei conştiente, a priceperii de a înţelege obligaţiile şi drepturile sale.� Cultivarea compasiunii, cordialităţii, mărinimiei, onestităţii, modestiei, a respectului

pentru adulţi şi pentru munca lor.� Formarea priceperii de a aprecia din punct de vedere moral şi civic comportamentul

propriu şi pe cel al colegilor.

Comportamentul cognitiv-verbal� Evoluarea tuturor proceselor psihice.� Formarea aptitudinilor intelectuale.� Dezvoltarea sferei cognitive.� Corectarea activităţii cognitive.� Formarea priceperilor elementare de comunicare, a culturii vorbirii.� Formarea priceperilor de orientare în timp şi în spaţiu.� Extinderea deprinderilor de a observa şi de a identifica etaloane senzoriale, obiecte din

mediul ambiant.� Dezvoltarea vorbirii: formarea culturii fonice, îmbogăţireavocabularului, dezvoltarea corectitudinii gramaticale, a limbajului coerent, formarea

creativităţii verbale, formarea premiselor citit-scrisului.� Dezvoltarea memoriei reproductive, logice, creative.� Formarea şi dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiză, sinteză, comparare, clasificare,

generalizare, abstractizare), a priceperii de a concluziona.� Dezvoltarea imaginaţiei reproductive, asociative şi creatoare, a priceperii de a sesiza

deosebirea dintre real şi fantastic.� Dezvoltarea priceperilor de a combina voluntar reprezentările formate şi de a le îmbina în

situaţii noi.Comportamentul motor

� Formarea culturii fizice.� Dezvoltarea fizică armonioasă, fortificarea şi călirea organismului în vederea formării

capacităţii de rezistenţă.� Cultivarea necesităţii de activitate motrice.� Dezvoltarea calităţilor motrice (îndemînarea, viteza, rezistenţa, forţa).� Dezvoltarea interesului pentru exerciţii fizice şi formarea obişnuinţei de a le practica

sistematic.� Formarea unor deprinderi corecte de igienă.� Formarea ţinutei corecte, a deprinderilor de orientare în spaţiu.� Profilaxia tălpii plate, a simţului echilibrului şi a coordonării mişcărilor.� Dezvoltarea musculaturii fine, a priceperii de a realiza coordonarea oculo-motrice în

spaţiul liber şi pe foaia de hîrtie.Formarea comportamentelor personalităţii copilului de 5-7 ani include şi formarea

premiselor activităţii de învăţare.În structura activităţii de învăţare drept componente se evidenţiază sarcinile instructive,

acţiunile de învăţare, acţiunile de control şi autocontrol. Conform acestora, atestăm următoareleobiective ale formării activităţii de învăţare:

� Capacitatea copilului de a acţiona conform unui model.� Atitudinea copilului faţă de matur ca faţă de mentor (persoană care cunoaşte şi poate să-1

înveţe lucruri interesante).� Capacitatea de operare cu reprezentări generale, scheme, imagini etc.� Caracterul voluntar al activităţii psihice.� Interesul faţă de modul de a acţiona.� Perceperea colegilor ca parteneri în activitatea de joc şi de învăţare.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ, CONŢINUTURI EDUCAŢIONALE, CONTEXTE DEÎNVĂŢARE, STRATEGII DIDACTICE ACTIVITATEA ARTISTICO-PLASTICĂ

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didacticeCopilul va fi capabil:

l. Să se familiarizeze cu unelemijloace materiale de exprimareplastică:� să recunoască materialele deartă utilizate cu scopul creăriiimaginilor plastice;� să experimenteze în vedereautilizării creative a mijloacelormateriale în procesul creăriiformelor plate şi formelorvolumetrice;� să selecteze materialele larealizarea lucrărilor plastice;� să demonstreze preferinţe înutilizarea materialelor şiinstrumentelor de lucru.

Materiale de artă:

1) vopsele: acuarelă, guaşă;2) creioane; '3) lut, plastilină şi alte materialepentru modelare;4) hîrtie, pînză etc.

l. Activitâţi de predare:- demonstrarea materialelor şi

procedeelor de lucru cu ele;- povestirea;- comunicarea diverselor

informaţii referitor laparticularităţile diferitormateriale;

- promovarea formelor deînvăţare practică şi afectiv-atitudinală;

- organizarea activităţiicopiilor.

2.Activitâţi de învăţare:- exersări de stăpînire a

instrumentelor de lucru(corectitudinea lucrului cupensula, spatula);

- observarea particularităţilorîn utilizarea diverselormateriale;

- reproducerea imaginilorplastice utilizînd diversemateriale şi instrumente;

- experimentarea în utilizareacreativă a materialelor deartă;

- executarea lucrărilorindividuale şi în grup.

2.Să recunoască ca element delimbaj plastic:

� să deosebească culorilecromatice;� să observe deosebiri şiasemănări între culorilecromatice şi culorileacromatice;� să posede la nivel elementarmodalităţile de modificare aculorilor;� să utilizeze culori compuse înpropriile lucrări;� să perceapă nuanţele;� să utilizeze creativ culorile îndependenţă de mesajul artistic;� să explice preferinţelereflectate în aplicarea culorilorîn lucrări practice.

1. Culoarea- element de limbajplastic.2. Culori cromatice şiacromatice.3.Culori simple şi culoricompuse.4. Amestecul mecanic de culori:- amestec de culori cromatice;- amestec de culori cromatice şiculori acromatice.5. Nuanţe.

1. Activităţi de predare:- comunicarea informaţiei şi

demonstrarea procedeelor demodificare a culorilor;

- explicarea modalităţilor dedobîndire a culorilorcompuse;

- jocuri didactice;- organizarea activităţii şi

dirijarea atenţiei copiilor;- executarea lucrărilor

practice.2. Activităţi de învâţare:- producerea culorilor

compuse;- utilizarea nuanţelor în

lucrări picturale, decorative;- experimentarea şi exersarea

în obţinerea amestecurilorcromatice;

- cercetarea proceselor detransformare a culorilor(acuarelă) prin dozareacantităţii de vopsea şi apă,amestecînd culorile simple.

3.Să recunoască elementele delimbaj plastic punctul şi linia:� să perceapă imagini plasticecreate din puncte / linii;� să observe punctele şi liniile înoperele de artă;� să creeze imagini plastice dinpuncte / linii de culori cromaticeşi acromatice;� să îmbine armonios punctul şilinia în procesul vederiiformelor naturale şi abstracte;� să utilizeze creativ punctul şilinia în propriile lucrări; � sămanifeste interes pentru diverseramuri ale artelor plastice.

1. Punctul:- Caracteristicile punctelor mari,mici, spontane,ordonate);- Semnificaţia punctelor;- rolul punctului în creareaimaginii plastice.2. Linia:- Caracteristicile liniilor (drepte,frînte, curbe, orizontale,verticale, oblice);- utilizarea liniei în lucrăriplastice.

1. Activităţi de predare:- comunicarea informaţiei

referitor la elementulstudiat;

- demonstrarea modalităţilorde obţinere a elementuluifolosind diverse materiale şi1 instrumente;

- efectuarea lucrărilorpractice; - organizareaactivităţilor de observare aliniilor şi punctelor în naturăşi în opere de artă;

- explicarea procedeelorartistice de creare a imaginiiplastice;

- îmbinarea formelor deînvăţare plastică şi afectivatitudinală

2. Activităţi de învâţare:- reproducerea unor lucrări

create prin utilizareapunctului/liniei;

- reproducerea imaginilororiginale;

- exersări de obţinere apunctelor/liniilor prindiverse metode;

- observarea asemănărilor şideosebirilor dintre liniile cucaractere diverse.

4. Să conştientizeze forma caelement al expresiei plastice:� să observe asemănări şideosebiri dintre formele plate şiformele volumetrice;� să creeze forme volumetricedin diverse materiale;� să creeze forme naturale şiabstracte pe suprafaţa plană;� să modeleze forma;� să utilizeze forma ca elementplastic;� să creeze compoziţii plastice(picturale, decorative,sculpturale);� să exprime atitudine faţă deforme din natură şi forme createde om.

l. Forma element al limbajuluiplastic:- forme plate;- forme volumetrice;- forme naturale;- forme abstracte.2. Procedee de modificare aformei.

1. Activităţi de predare:- explicarea caracteristicii

formei;- demonstrarea tipurilor de

forme;- demonstrarea procedeelor de

creare a formei;- jocuri didactice;- lucrări practice;- organizarea activităţilor de

percepere a naturii şi dereprezentare a naturii.

2. Activităţi de învăţare:- reproducerea formelor

abstracte;- reproducerea creativă a

formelor naturale;- executarea lucrărilor

decorative, sculpturale şipicturale;

- exersări;- experimentări;- observări în natură.

5. Să posede modalităţi deplasare a formelor în spaţiulplastic:� să observe aranjarea formelorîn spaţiul plastic (lucrăridecorative, picturale,sculpturale);� să plaseze forme în spaţiiplastice;� să perceapă spaţiile dintreforme plastice pe suprafaţăplană;� să modeleze formele îndependenţă de dimensiunilecîmpului plastic (lucrări);� să manifeste interes pentrumodelarea formelor în diversecontexte.

1. Relaţia dintre formă şi spaţiulplastic- compunerea;- plasarea unei forme pesuprafaţă;- plasarea unui grup de forme pesuprafaţa;- evidenţierea formelor prinintermediul culorii sau cuajutorul liniei;- relaţia:- culori simple- culori compuse;- culori cromatice- culori acromatice;- culori complementare

2. Compoziţia tematică:- Mesajul compoziţiei plastice;- Plasarea elementelorcompoziţiei.

1. Activităţi de predare:- explicarea rolului

procedeului de compunere aformelor;

- explicarea subordonăriielementelor compoziţieiplastice;

- demonstrarea modalităţilorde plasare a formelor mspaţiul plastic;

- exerciţii;- jocuri didactice- lucrări practice;- activităţi individuale şi în

grup.2. Activităţi de învăţare:- exersări;- crearea compoziţiilor;- experimentarea şi jocuri cu

formele;4. executarea lucrărilor careexprimă diverse mesaje.

6.Să înţeleagă imaginea plasticăca mod de exprimare amesajului artistic:� să perceapă afectiv mesajulexprimat în lucrările practice;� să observe mijloacele plasticeîn lucrările de artă plastică;� să explice atitudinea faţă deanumite ramuri şi genuri aleartei plastice;� să manifeste interes faţă decultură şi activitate plastică.

1. Compoziţia plastică:- Mesajul artistic;- Structura (modul de aranjare aelementelor);- Caracteristica cromatică.2. Ramuri şi genuri ale artelorplastice.

1. Activităţi de predare:- povestirea;- explicaţia;- demonstrarea;- organizarea excursiilor |a

muzee şi galerii de artă;- instructajul;- jocurile didactice;- integrarea activităţilor

educaţiei literare, muzicalecu cele de educaţie plastică.

2. Activităţi de învăţare:- observarea asemănărilor şi

deosebirilor dintre diverselucrări plastice;

- vizionarea expoziţiilor;- perceperea operelor de artăşi a reproducerilor de artă;

- exersări;- verbalizarea senzaţiilor

produse la percepereatablourilor.

ACTIVITATEA MUZICALĂ ŞI COREGRAFICĂ

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice

� Dezvoltarea deprinderilorcopiilor de a percepe emoţionalmuzica.� Distingerea şi comparareapieselor muzicale cu diferitcaracter: maiestos, solemn, deglumă, duios, liniştit, de marş,gingaş.

Educaţia muzicală�Tricolorul" muz. de C.Porumbescu; �Marşul soldaţilor deplumb" muz. de P.Ceaikovski;�Moldova" muz. de M.Ungureanu.

Audiţii comentate.

� Depistarea imaginii muzicale încreaţii muzicale variate dupăcaracter şi conţinut.� Determinarea şi evidenţierea unormijloace de expresivitate muzicală(tempo, ritm, dinamică, registru,timbru) în legătură cu conţinutulemoţional al muzicii.� Invăţarea de a cînta cu vocesonoră, lină, vioaie.

�Dimineaţa în sat", melodiepopulară; �Dimineaţa", muz. deE.Grieg; �Fusul", muz. de M.Negrea. �Pui de lei" muz. de I.Brătianu; �Oastea lui Papuc", muz.de M. Negrea; �Cîntecul ciocîrliei",muz. de P.Ceaikovski, �Cîntecvechi francez", muz. deP.Ceaikovski.�Toamna", muz. de I.Macovei;�Furnicuţa", muz. de D.Radu;�Toamna", muz. de M.Ungureanu;�Ţărişoara mea", muz. deGr.Vieru; �Moşul şi Cocoşul",cîntec popular; �La moară", cîntecdin folclorul copiilor; �Casanoastră", muz. de I. Macovei;�lepuraşul", muz. deD.Gheorghiţă; �Steaua sus răsare",muz. de D.Chiriac; �MoşCrăciun", muz. de D.Chiriac;�Sorcova", �Căpriţa", cîntecepopulare; �Cîntec pentru mama",muz. de I.Macovei; �Sosirearîndunicii", muz. de D.Voiculescu;�Bunicuţa", muz. de D.Radu;�Păsărica", muz. deA.Tamazlîcaru; �Răsună codruliarăşi", muz. de I. Chirescu;�Fluturaşii", muz. de Gr.Vieru;�Căsuţa din pădure", muz. deI.Nicolescu; �Bun rămas", muz.deZ.Tcaci; �La şcoală", muz. deM.Ungureanu.

Interpretare vocală.

� Stimularea dorinţei de aimproviza melodii simple avîndcaracterul cîntecului de leagăn, demarş.� Formarea deprinderii de a creamelodii simple folosind versuricunoscute (dintr-o singură strofa).

�Cîntec de leagăn", cîntec popular;�Marş", muz. de Z.Tcaci.

Improvizări melodice.

� Dezvoltarea deprinderilor de aexecuta mişcări în ritmul muziciide dans: pas de pe călcîi, pas dehoră, pas săltăreţ, paşi laterali,urmaţi de trei lovituri cu piciorulpe loc etc.

�Ostropăţ", melodie populară;�Hora", melodie populară; �Sîrba",melodie populară; �Hai lele, lajoc", cîntec popular; �Joc",melodie populară.

Executarea de mişcări în ritmulmuzicii.

� Redarea prin mişcări acaracterului solemn al muzicii,mersul cu pas liniştit, alergăriuşoare pe vârful degetelor.� Determinarea după auz atimbrului vocii şi instrumentelor:tobei şi tobiţei, clopoţeilor,trianglului.

�Marş", muzica de S.Prokofiev;�Moldoveneasca", melodiepopulară; �Hora mare", melodiepopulară. �Tobe mari şi tobe mici";�Ghici al cui e glasul"(cîntecpopular); �Capra şi iezişorii".

Executarea de mişcări în ritmulmuzicii.

Jocuri muzical � didactice.

� Determinarea intensităţiisunetelor muzicale.� Deprinderea copiilor de aexecuta jocuri în corespundere cuconţinutul muzicii.

�Ecoul", muzica de I. Macovei

�Dogarii", �La tăiat de lemne",�Moşule, moşneagule", dinfolclorul copiilor; �Castelul", dinfolclorul copiilor; �Băsmăluţa",joc popular; �Paparuda",�Drăgaicele", �Baba-oarba", jocuride copii.

Joc muzical � didactic.

Jocuri muzicale.

� Familiarizarea copiilor cutradiţiile şi jocurile populare.� Educarea atitudiniipozitive faţă departeneri în timpuljocurilor colective.

�Hora", �Sîrba", �Hai Ileană lapoiană", �Trageţi hora", melodiipopulare; �Polca în perechi", danspopular; �Hora fulgilor", muzicade M. Ungureanu; �Alunelul",melodie populară de joc; �Foaieverde busuioc", melodie popularăde joc; �Raţa" melodie populară dejoc.

Activităţi de dans.

� Familiarizareacopiilor cu dansurilepopulare şi mişcărilecaracteristice lor: pasde pe călcîi, paslateral, pas săltăreţ,pas de horă, pas desârbă.� Stimularea improvizăriipersonajelor din conţinutulcîntecelor de joc, folosind mişcăricunoscute de dans.

�La moară", cîntec pentru copii;�Cîntă ţapul la ţambal", muzica deC. Rusnac; �Bobocii" de R.Drăgan;�Vine o brînduşă", muzica deD.Gheorghiţă.

Interpretarea la instrumentemuzicale simple.

� Familiarizarea copiilor cuinstrumentele populare (naiul,fluierul, vioara).� Stimularea interpretăriimelodiilor simple la metalofon,xilofon şi alte instrumente depercuţie.

1. Dezvoltarea priceperilor de asări şi de a se mişca muzical,respectînd ţinuta corectă la pas şialergînd.

RitmicaTipuri de paşi: obişnuit, uşor, învîrful degetelor, pe călcîi, alăturat,resortat, marş, pe partea anterioarăa tălpii, pe partea exterioară atălpii.Tipuri defugă uşoară, cu ridicareapicioarelor îndoite înainte, cuaruncarea picioarelor îndoite înurmă, largă, deasupra unui obstacoletc.Sărituri pe poziţiile paralele: VI,II, IV, pe un picior, de pe două laun picior şi invers, cu înaintareaunuia din picioare pe vîrfuldegetelor sau pe călcîi, cu îndoireagenunchilor.

Exerciţii-jocuri: "Plimbarea","Soldaţii de plumb", "Noi mergemîn marş", "La culesul roadei","Puişorii".

Exerciţii-jocuri: "Ajunge-1","Căluţii circului", "Vîntul", "Ploaia"etc.

2. Dezvoltarea capacităţilor deorientare în spaţiu.

� Poziţia iniţială corectă.� Aranjarea în coloană, în rînd, înlanţ.� Construirea diferitelor figurigeometrice, reconstruirea din linieîn cerc, din cerc în semicerc etc.� Respectarea distanţei dintremembri.� Aranjarea după înălţime, înperechi, cîte trei.� Plasarea liberă pe teren.� Orientarea în direcţionareamişcărilor: înainte, înapoi, ladreapta, la stînga, în sus, în jos.

Exerciţii-jocuri cu elemente decompetiţie: "Cine sare mai sus?","Cine sare mai lin şi mai uşor?" şide comparaţie "Cum sareiepuraşul?" etc.Exerciţii de antrenament, jocuri-exerciţii: "Ocupă locul tău","Izvoraşul", "Lanţul", "Atenţie","Cercul prieteniei" etc. Jocuri cudiferite obiecte.

3. Cultivarea spiritului deobservare asupra mişcărilor înnatura vie şi nevie, în viaţacotidiană a omului.

Mişcări-imitaţii: mersul ursului,pisicii, vulpii, şoricelului etc.;ploaia, fulgii, căderea frunzelor;scuturarea hainelor, spălarearufelor, tăierea lemnelor etc.

Povestirea despre uneleparticularităţi ale mişcăriianimalelor.Crearea dispoziţiei emotive pe otemă anumită. Improvizareagenerală.Organizare a diferitelor jocuri:"Mîngîi pisicuţa", "Vreau sădorm",

4. Dezvoltarea capacităţilormuzical-motorii:� Transmiterea caracteruluimuzicii.

Mişcarea în corespundere cucaracterul creaţiei muzicale sau alpărţilor acesteia (vesel, trist, liric,solemn).

"După ploaie", "Zborul păsărilor"etc.Exerciţii-jocuri: "Trist � vesel"etc.

� Redarea tempoului muzicii înmişcare.

Mişcarea în corespundere cutempoul creaţiei muzicale: încet,repede, moderat.

Exerciţii-jocuri:"Ba la fuga, ba la pas", "Vîntul,vîntuleţul" etc.

� Transmiterea nuanţelordinamice.

Amplitudinea şi forţa mişcărilor încorespundere cu nuanţele dinamiceale muzicii.

Exerciţii-jocuri: "Vînt, vîntuleţ","Cloşca şi puii", "Vulpea şiiepurele" etc.

� Transmiterea metrului şiritmului.

� Diferenţierea formelor muzicale.

Mişcări în metrul 2/4, 3/4, 6/8 şi îndesene ritmice construite pedurate: întreagă, doime, pătrime,optime în muzică.Mişcări conform formelormuzicale (începerea mişcării cuînceperea frazei muzicale şiterminarea mişcării o dată cuterminarea frazei).

Jocul "Ecou", exerciţii cu bătăi înpalme, dirijarea etc. Jocul "Căluţulşi călăreţii", "Cine va ocupa loculmai repede conform muzicii?",jocuri cu diferite obiecte.

� Accentuarea sunetelor tari şislabe.

Diferite mişcări: bătăi în palme, cupicioarele, sărituri, mişcări cudiferite obiecte care redau suneteleaccentuate şi neaccentuate.

Jocuri-exerciţii cu şi fără obiecte.

5. Formarea ţinutei corecte, aplasticităţii, a coordonăriimişcărilor.

Mişcări ritmice ale diferitelorgrupuri musculare şi articulaţii înurmătoarele poziţii ale corpului:culcat, şezînd pe podea, şezînd pescaun, în picioare.

Exerciţii pentru muşchii şiarticulaţiile gîtului, umerilor,pieptului, spatelui, mîinilor,picioarelor, tălpilor.

6. Formarea cunoştinţelor despreregulile de comportare în dans.

Reverinţă din poziţia a VI pentrufete şi băieţi.

Demonstrare cu alternare aexplicaţiei pe etape. Exerciţiul-joc"Politeţea".

7. Formarea simţului de parteneriatşi atitudinii respectuoase unul faţăde altul.

Mişcările în perechi: pas de dansde pe vîrful degetelor, întoarcereapartenerei dintr-o parte apartenerului, galop în perechi.Dansuri în perechi: "Polca", "Dansîn doi", "Vals" etc.

Demonstrarea cu explicaţie.Exerciţii de antrenament,improvizarea în perechi.

8. Dezvoltarea interesului şiatitudinii grijulii faţă deobiceiurile şi tradiţiile naţionale.

Obiceiuri şi tradiţii legate deanotimpuri, dansuricorespunzătoare la alegereaconducătorului.

Povestirea, explicarea şi includereacopiilor în jocurilecorespunzătoare.

9. Dezvoltarea expresivităţiimişcărilor.

Studii pentru dezvoltarea mimicii,gesturilor, pantomimei. Studii cudiferite roluri sau improvizări(cîntec, poveste etc.).

Jocuri-exerciţii: "Copilul vesel,copilul trist, copilul rîde, copilulplînge", "Mă tem", "Vulpea prindeiepuraşul", "Prietenie" etc.

10. Dezvoltarea coordonăriimişcărilor, a expresivităţii şiformarea deprinderilor esenţiale dedans.

Pas simplu, pas cu bătăi, passchimbător, pas alăturat, pas cuînaintarea piciorului la degete saula călcîi în dansurile "Hora","Alunelul", "Raţa", "Polca", "Horacu bătăi", "Ciobănaşul" etc. Passăltăreţ, fuga uşoară, cu ridicareaînainte sau înapoi a picioarelorîndoite în genunchi, sărituri etc. îndansurile: "Sîrba", "Ciuleandra","Hostropăţul" etc.

Determinare cu explicaţie. Exerciţiide antrenament. Exerciţii-studiu.

11. Formarea priceperii de a dansacu cîntec sau cu strigătură.

"Raţa", "Alunelul", "Ciuleandra","Dans în doi" etc.

Exerciţii de coordonare amişcărilor şi strigăturilor saucuvintelor cîntecului înacompaniament muzical.

12. Dezvoltarea independenţei şi aactivismului în autoexprimare prinmişcare, prin dans.

Combinaţii din mişcări aledansurilor enumerate mai sus.

Povestirea emotivă, descriereaexpresivă a temei. Improvizareagenerală.

DEZVOLTAREA LITERARĂ

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didacticeCopilul va fi capabil:� Să asculte atent şi săconştientizeze despre cine/ce sevorbeşte în conţinutul textuluiaudiat.

1. PercepereaTexte din folclorul şi literaturapentru copii (clasică,contemporană, universală).

Activităţi de familiarizare cudiverse poezii, poveşti, povestiri,ghicitori, proverbe etc.

� Să deosebească în mod practic,după semnele ce le caracterizează,cele mai simple specii literare.

Speciile literare: povestea, poezia,povestirea, ghicitoarea, proverbuletc.

Jocuri literare. Activităţi deevidenţiere a semnelorcaracteristice, comparări, analize.

� Să perceapă cît mai adecvatconţinutul ideatic al textului literar.

Conţinutul textului, elementelestructurale (început, conţinut,sfîrşit); ideea principală (despre cese spune în text).

Exerciţii de dezvoltare a priceperiide a se orienta în conţinutultextului.

� Să manifeste sensibilitate laaudierea poeziilor, poveştilor,povestirilor.

Texte literare pentru formareaabilităţilor de percepere aconţinutului emoţional, de trăire aevenimentelor descrise în textîmpreună cu personajeleprincipale.

Diverse tipuri de exerciţii şi jocuripentru formarea sensibilităţii,afectivităţii.

� Să-şi dezvolte priceperea de asesiza frumuseţea unui tabloudescris în text.

Încercări de redare prin desen,pictură, modelaj, aplicaţie aconţinutului textului. Descriereatabloului (personajului) imaginat.

Descrierea verbală. Exerciţii dedesenare, modelare, aplicaţie înbaza conţinutului textului.

� Să încerce a evidenţiapersonajele principale din text.

� Să-şi formeze capacitatea de acaracteriza eroii pozitivi şinegativi; să-şi exprime atitudineaproprie faţă de personaje.

2. Analiza elementarăPersonaje literare: pozitive -negative (bune, rele).

Atitudinea faţă de personajele dintext: de ce ţi-a plăcut, de ce nu ţi-aplăcut, ai dori să fii ca dînsul saunu?

Convorbiri, exerciţii de evidenţierea personajelor. Jocul "Despre cinese spune în text?" Exerciţii deevidenţiere, caracterizare, aprecierea personajelor principale. Jocurile"De ce-ţi place, de ce nu?", "Cumeste?", "Cu cine ai vrea să teasemeni?".

� Să reproducă coerent faptelepovestite, redate în textele audiate,învăţate.

3. ReproducereaTexte din folclorul literar. Redareacoerentă a conţinutului textului:prin răspunsuri la întrebări, peepisoade, după imagini, rezumativ,creativ (în măsura posibilităţilorindividuale).

Activităţi de repovestire. Jocuri,exerciţii.

� Să recite expresiv poezii, săreproducă pe roluri coerent,expresiv texte în versuri şi în prozăce conţin dialog.

Expresivitatea reproducerii,utilizarea intonaţiei, pauzelor,accentului logic.

Exerciţii de recitare expresivă apoeziilor, de repovestire apoveştilor, povestirilor scurte.

� Să cunoască unele texte dinfolclorul copiilor şi din literaturaartistică.

Folclorul copiilor şi literaturaartistică. Memorarea şi utilizareapoeziilor, poveştilor, povestirilor,ghicitorilor, snoavelor,proverbelor, numărătorilor,frămîntărilor de limbă.

Jocuri, activităţi de memorare şireproducere a textelor din folclorulcopiilor şi din literatura artistică.

� Să conceptualizeze posibilitateareproducerii textelor învăţate ceconţin dialog prin intermediuljocurilor-dramatizări, să organizezeîn mod independent jocuri-dramatizări în baza conţinuturilortextelor însuşite anterior.

Dramatizarea. Utilizareasimultană a elementelor verbale şia celor nonverbale (mimica,gestica).

Antrenări practice, care permitcopiilor să reproducă prin jocuritexte, utilizînd în mod elementarmijloacele vorbirii expresive şigesturile, mimica, pantomima.

� Să manifeste interes faţă deteatru, de "activitatea teatralizată",să poată mînui independent păpuşi,siluete, figurine. Să demonstreze cucolegii ori independent spectacolede teatru.

Activitatea teatralizată. Priceperide reproducere independentă a unuitext cunoscut, îndrăgit prinintermediul "teatrelor" de jucării,de masă, de umbre, de imagini, depăpuşi etc.

Antrenări practice. Jocul "Lateatru", exerciţii de reproducere aconţinuturilor textelor învăţatefolosind jocuri, imagini, păpuşi,siluete, figuri de lemn.

� Să depună eforturi pentru a crea,a compune texte în modindependent (poveste, povestioară,ghicitoare); să selecteze cuvinte cerimează.

4.CreativitateaCompunerea textelor: descriereaobiectelor, povestirilor din propriaexperienţă, sfîrşitul unui textpropus de adulţi; compunereapoveştilor, ghicitorilor.

Exerciţii de creare a unor textedescriptive, artistice. Jocurileliterare "Sîntem scriitori","Compunem exerciţii decreativitate verbală".

� Să utilizeze, în textul creat înmod independent, unele expresiifrumoase din poveştile, opereleliterare audiate, din poeziile,poveştile învăţate.

Modalităţi de utilizare a cuvintelornoi şi a expresiilor frumoase(însuşite anterior) în propriacreaţie.

Jocuri, exerciţii de improvizare atextelor cu utilizarea unor cuvinteşi expresii frumoase.

� Să valorifice în mod elementarunele mijloace artistice: epitetul,comparaţia, personificarea.

5. Valorificarea mijloacelorartistice

Jocuri, exerciţii de utilizare a unormijloace artistice.

� Să cunoască unele componenteale cărţii

6. Formarea viitorului cititor.Cunoştinţe despre carte.Elementele componente ale cărţii:coperta, foile, paginile,ilustraţiile, textul.

Jocuri, exerciţii de recunoaştere acomponentelor cărţii.

� Să recunoască cartea, denumireaei după ilustraţia de pe copertă.

Diversităţi de ilustraţii, redareaconţinutului prin ilustraţii.

Exerciţii-jocuri, antrenări derecunoaştere a denumirii dupăilustraţii. Jocul "Ghici denumireadupă ilustraţia de pe copertă".

� Să deosebească cărţile dupătipurile lor.

Cărţi de diferite tipuri: ilustrate,pliante, cărţi-teatru, cărţi pentrucolorat, cărţi-crestomaţii, cărţi deformat mare, cărţi de format mic.

Activităţi de analiză, comparare şirecunoaştere a cărţilor de diferitetipuri.

� Să reproducă conţinutul unui textdupă imagini.

Cărţi ilustrate ce includ un singurtext.

Antrenări de reproducere a con-ţinutului textului după imagini.Lectura cărţilor.

� Să recunoască după portretchipul scriitorului îndrăgit.

Portretele scriitorilor I. Creangă,M. Eminescu, Gr. Vieru, S.Vangheli.

Demonstrarea portretelor. Jocuriliterare "Ghici cine e ?", "Spune alcui e portretul?" "Care sînt cărţilepentru copii scrise de acestscriitor?" etc.

REPERTORIUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR CURRICULARE LALITERATURA ARTISTICĂ PRIN CONŢINUTURILE TEXTELOR LITERARE

Denumirea textului Autorii1. Ce este mai mare decît cetăţile?2. Mărţişorul.4. Ridichea.5. Ursul păcălit de vulpe.6. Oul de aur.7. Capra cu trei iezi.8. Gogoaşa. .9. Păcală şi zarzărele.10. Trei urşi.11. Ulciorul cu galbeni.12. Motanul, vulpea şi cocoşul.13. Baba Dochia.14. Motanul încălţat.15. Păcală face cumpărături.16. Doctorul Aoleu.17. Punguţa cu doi bani.18. Spicul de grîu.19. Musca. �20. Mănuşa.21. Morarul.22. Răţuşca cea urîtă.23. Veveriţa-Riţa.24. Scufiţa Roşie.25. Fraţii.26. Foişorul.27. Popasul.28. Povestea despre şoricelul prostuţ.29. Mioriţa.30. Povestea despre peştişorul de aur.31. Fata babei şi fata moşneagului.

Legendă română.Legendă română.Poveste populară rusă.I. Creangă.Poveste populară bulgară.I. Creangă.Poveste populară rusă.Snoavă română.L. Tolstoi.Poveste populară română.Poveste populară rusă.Legendă română.Charles Perrault.Snoavă română.K. Ciucovski.I. Creangă.Poveste populară ucraineană.A. Donici.Poveste populară ucraineană.Poveste populară română.H.-C. Andersen.A. Roşca.Ch.Perrault.Poveste populară română.Poveste populară rusă.Snoavă românâ.S. Marşak.Baladă română.A.Puşkin.I. Creangă.

COMUNICAREA ŞI DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didacticeCopilul urmează: Ascultarea, înţelegerea după auz

� Să perceapă enunţurile dinvorbirea adulţilor şi a copiilor.� Să sesizeze, să înţeleagă şi sădeosebească diverse forme deexprimări (întrebări, exclamări).� Să conceptualizeze, sămanifeste interes şi curiozitatefaţă de cele audiate.� Să sesizeze, să înţeleagăexpresiile afirmative, negative,exclamative, interogative dinvorbirea celor din jur.� Să înţeleagă, să reţină expresiifrumoase, plastice.� Să distingă realul de imaginar.

Comunicarea oralăMesajul verbal. Exerciţii de ascultare şi de

înţelegere a diferitelor enunţuriale mesajului audiat.Exerciţii de sesizare şidiferenţiere a întrebărilor.

Jocuri, exerciţii: "Da-nu","întreabă", "Ce te-a întrebat?","Ce doreşte?".

Exerciţii de conştientizare aexpresiilor.Jocul: "Este adevărat sau nu?",convorbiri.

� Să perceapă conţinutulghicitorilor, proverbelor,expresiilor.

Ghicitori, proverbe, exerciţii. Activităţi de percepere aconţinuturilor ghicitorilor,proverbelor etc.

� Să conştientizeze o formă saualta a cuvintelor.

Aspectul lexicalNumărul, genul substantivelor.Timpul, persoana, modulverbului: indicativ, imperativ,conjunctiv etc.

� Să perceapă, să deosebeascăcuvintele omonime.

Omonime (substantiv-substantiv, substantiv-verb,substantiv-adjectiv, verb-pronume).

� Să înţeleagă semnificaţiacuvintelor polisemantice, acuplurilor antonimice, a şiruluide sinonime.

Cuvinte polisemantice(substantive, verbe, adjective).Metafora (ac � de cusut, dearici, de ceasornic, de albină).Antonime. Sinonime.

Desen, situaţii, jocuri: "Ceeste...?", "Ce încă se numeşteastfel?", "Arată imaginile ce auaceeaşi denumire", "Spuneinvers", "Numeşte aceasta, darcu alte cuvinte".

� Să perceapă semnificaţiapronumelor personale, posesive,demonstrative etc., a articolelor(substantivale, posesive).

Pronume- personale- posesive- demonstrative- de politeţe etc.Articol- adjectival (cel, cea)- substantival (o, un)- posesiv (al, a, ai, ale).

� Să perceapă gradele decomparaţie ale adjectivelor,adverbelor. Să înţeleagă şi sădeosebească adjectivele,adverbele (diversitatea lor).� Să înţeleagă semnificaţiacuvintelor � noţiuni de gen.� Să sesizeze cuvintelenecunoscute m procesulvorbirii.

Adjective. Adverbe (de loc, demod, de timp). Gradele decomparaţie.

Cuvinte � noţiuni de gen(îmbrăcăminte, jucării, plante,fructe etc.).

Jocuri, situaţii: "Numeşte cu uncuvînt", "Ce sînt acestea?", "Ceeste străin?" etc. Exerciţii dereceptare auditivă a cuvintelornecunoscute din fluxul vorbirii.

� Să perceapă semnificaţiaexpresiilor frazeologice.

Expresii frazeologice "A lua apăîn gură", "A ţine limba dupădinţi", "Zgîrie-brînză" etc.

Situaţii de sesizare şi înţelegerea expresiilor.

� Să perceapă ce este cuvîntul,propoziţia; să înţeleagăsemnificaţia îmbinărilor decuvinte, a propoziţiilor; sădeosebească un cuvînt de opropoziţie.� Să utilizeze diverse forme aleaceluiaşi cuvînt.

Aspectul gramaticalCuvîntul. îmbinări de cuvinte.Propoziţia.Cuvinte formate prin sufixare(măsuţă, vulpoi, vulpişoară),numărul substantivelor {covor-covoare), adjectivelor (frumos-frumoşi-frumoasă-frumoase)etc.

Situaţii, exerciţii, jocuri."Sunete vii", "Cuvinte vii".Exerciţii de percepere aconţinutului, a formelorcuvintelor.

� Să perceapă semnificaţiaformelor verbelor: auxiliare: afi, a lua, a avea.� Să sesizeze îmbinările eronate,să le corecteze.� Să înţeleagă cuvintele formateprin derivare (clase de cuvinte).� Să perceapă rolul acorduluidintre două părţi de vorbire.

Verbul auxiliar a fi-sînt, eşti,sîntem etc.

� Să sesizeze sunetele dinnatură.� Să raporteze sunetele laobiectul respectiv.� Să determine locul şi valoareasunetului, a silabei în cuvînt.

Aspectul foneticSunet - obiecte din mediu.Sunet - cuvînt.

Exerciţii de ascultare a sunetelordin mediu şi de determinare aobiectelor, a depărtării, mărimiiacestora în baza sunetelorsesizate. "Ce se aude?","Cumeste?", "Mare-mic","Departe - aproape","Telefonul", "Cinete-astrigat?","Ce înseamnă?" etc.Prin ce se deosebeşte? (copac-copaci, copil-copii, vară-varză,casă-clasa)".

� Să perceapă valoareaaccentului în cuvînt.

Accentul. Omonimele (ochi-ochi, frizerii-frizeriii, veselă-veselă etc.)

Situaţii, exerciţii de explicare alocului accentului în cuvînt.

� Să sesizeze îmbinările desunete în cuvinte; să înţeleagăstructura sonoră a cuvintelor.� Să deosebească un sunet decuvînt.� Să asculte şi să audă.

Exerciţii de analiză a cuvintelor,de depistare a unui anumitsunet, îmbinări de sunete încuvînt. "Ce este?"

Copilul va fi capabil:� Să se exprime clar, logic,concis, fluid.

Comunicarea oralăEmiterea mesajului. Exerciţii de utilizare corectă a

limbii literare, de exprimarelogică.

� Să întreţină o discuţie.� Să compună mesaje simpleavînd ca suport jucăria, desenul,tema, întrebarea.

Vorbirea dialogată (întrebări �răspunsuri) şi monologată subformă de:- descriere,- naraţiune,- explicare.

Activităţi de povestire.

� Să descrie obiecte,comparîndu-le după formă,mărime, culoare, material,menire.

Descrierea obiectelor dupăformă, mărime, menire, culoareetc.

Situaţii, exerciţii de descriere aobiectelor, de caracterizare apersonajelor, a persoanelordorite.

� Să verbalizeze conţinutul unorimagini, poze etc.� Să caracterizeze pe cineva.� Să descrie situaţii reale.� Să improvizeze povestiri,poveşti.

Improvizarea poveştilor,povestirilor după:- începutul,- tema,- conţinutul,- sfîrşitul dat.

Activităţi de alcătuire apoveştilor, povestirilor.

� Să modifice conţinutul,sfîrşitul unei povestiri (poveşti).

Activităţi de modificare,înscenări.

� Să alcătuiască ghicitori,numărători, poezioare simple.

Ghicitori-descrieri.Completarea versurilor.

Activităţi de alcătuire aghicitorilor, numărătorilor,poezioarelor.

� Să poată formula întrebări şirăspunsuri la ele,� Să tragă concluzii la anumitesituaţii.

Situaţii în urma cărora trebuietrase unele concluzii.

� Să utilizeze toate părţile devorbire.

Aspectul lexicalSubstantive (proprii, comune);verbe la toate modurile,timpurile; adjective cereprezintă însuşiri referitoare ladimensiuni, forme, culori,trăsături de caracter etc.;adverbe (de loc, timp, mod);pronume; prepoziţii; conjuncţii;articole etc.

Activităţi, exerciţii de utilizareîn vorbire a părţilor de vorbirepreconizate (Ce este? Cum este?Ce face? Unde este? etc.).

� Să utilizeze corect în limbajşirurile sinonimice elementare,grupurile antonimice.

Sinonime-substantive (copil-pici, arbore-copac-pom), verbe(a fugi-a alerga, a pleca-a seduce) etc.Antonime (îmbrăcat-dezbrăcat,mare-mic).

Jocuri, exerciţii, situaţii mcadrul cărora s-ar utiliza şirurisinonimice, cupluri antonimice.Alcătuirea propoziţiilor.

� Să folosească cuvinte-noţiuni.� Să utilizeze cuvintecaracteristice anumitor teme(flori, anotimpuri, arbori etc.).

Activităţi, lecturi pe o anumitătemă.Situaţii, activităţi de utilizare acuvintelor polisemantice.

� Să folosească diversesemnificaţii ale cuvintelorpolisemantice.

Cuvinte polisemantice:substantive (ac, faţă, picior),adjective (proaspăt, roşu),verbe (a arde, a bate) etc.

� Să utilizeze corect omonimele,să explice semnificaţia lor, aparonimelor.

Omonime: substantiv-substantiv(broascâ-broasca), substantiv-adjectiv (mare-mare),substantiv-verb (sare-sare) etc.Paronime: casă-clasă.

Exerciţii şi situaţii, imagini.

� Să întrebuinţeze corect şirurisinonimice, grupuri antonimice.� Să explice semnificaţiaexpresiilor frazeologice, aproverbelor, zicătorilor şi să leutilizeze în limbaj.

Sinonime. Antonime - cuacelaşi radical şi cu radicalidiferiţi (impachetat-despachetat, urît-frumos).

� Să modeleze, să plaseze înschemă cuvintele preconizate.� Să analizeze şi să facă sintezaunor cuvinte.

� Să modifice forma cuvîntului,utilizîndu-l corect.

Aspectul gramaticalSubstantiv - gen, număr, caz.Verb - mod, timp, persoană etc.

Exerciţii de modificare a formeicuvîntului (copil-copii-copiilor),(scrie-a scris-scriu).

� Să formeze şi să utilizezeşiruri de cuvinte prin derivare.� Să respecte acordul dintredouă şi mai multe părţi devorbire.

Clase de cuvinte:lemn - lemnar, lemnărie,înlemnit.Substantiv-adjectiv (mărfrumos, flori frumoase),substantiv-verb (mama citeşte,fetele citesc) etc.

Activităţi, situaţii, lecturi.

� Să utilizeze conştient diverseforme ale aceluiaşi cuvînt.� Să construiască propoziţii,fraze de diverse tipuri.

Propoziţii simple, fraze.

� Să utilizeze conjuncţiicoordonatoare, subordonatoareîn construirea frazelor.

Conjuncţii: dar, sau, şi, cînd,din cauza, deoarece, dacă...

Situaţii de a construi propoziţiisimple, fraze.

� Să construiască propoziţii,texte în baza cuvintelor-cheie.

Cuvinte-cheie.

� Să folosească corect articolulsubstantival hotărît, posesiv etc.

Articolul substantival (a, l, i,le), posesiv (al, a, ai, ale).

Situaţii, exerciţii.

� Să formeze noi categoriigramaticale în baza celorcunoscute sau date.

Substantiv � verb (învâţâtor-aînvăţa). Substantiv-substantiv(farmacie-farmacist, zahăr-zaharniţa).

� Să utilizeze corect substantivulcu o singură formă de numărsau gen.

Substantive: singular (lapte,făină, apa), plural (ochi,genunchi, şorturi), gen(crocodil, veveriţă).

� Să utilizeze în limbajul oraltoate părţile de vorbire cu toatecaracteristicile lor.� Să efectueze analiza lexicală apropoziţiei.� Să modeleze, să plaseze înschemă o propoziţie.� Să analizeze şi să sintetizeze opropoziţie.

Părţile de vorbire. Activităţi, situaţii.

� Să pronunţe corect toatesunetele.

Aspectul foneticSunetele limbii.

Exerciţii de pronunţie asunetelor (izo-late şi în cuvinte).

� Să reproducă sunetele dinnatură.� Să dea exemple de cuvinte ceconţin un anumit sunet.� Să construiască cuvinte înbaza unui grup de sunete.

Cuvinte în care sunetul(îmbinarea de sunete) numit esteplasat la începutul, mijlocul,sfîrşitul lor.

� Să utilizeze, să respecte untempou moderat în timpulvorbirii, utilizînd corectaccentul fonetic.� Să respecte intonaţia(interogativă, exclamativă,enunţiativă).� Să utilizeze corect cuvintele-paronime.

Omonime (copii - copii, auzi �auzi).

FORMAREA PREMISELOR CITIT-SCRISULUI

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice1. Formarea premiselor citirii

Copilul va fi capabil:� Să manifeste sensibilitate faţăde vorbire, texte literare, interesfaţă de comunicare, carte,dorinţa de a citi şi a scrieindependent.� Să-şi dezvolte priceperea de asurprinde sunetele din mediulambiant, din vorbire.� Să efectueze analizafonematică ("sonoră") acuvintelor ce conţin 3-6 sunete.

Sunetul � component de bază alcuvîntului (Cuvîntul sună).Structura fonetică a cuvîntului(vocale, consoane). Sunetelevocale purtătoare de silabe şi"sprijin" în rostirea silabelor.

Jocuri, exerciţii de comunicareprin gest, mimică, pantomimă şicuvinte; de surprindere asunetelor din mediul ambiant,din vorbire; de dezvoltare aauzului fonematic; deevidenţiere prin pronunţie asunetelor în cuvinte; deefectuare a analizei şi sintezei;de modelare "înscriere" acuvintelor (sunetelor dincuvinte) în scheme.

� Să modeleze structura sonoră acuvîntului prin semneconvenţionale.� Să deosebească după auzvocalele de consoane.

Modelarea cuvintelor, alcătuireaschemelor. Marcarea sunetelorîn scheme prin semneconvenţionale (vocalele �cerculeţe roşii, consoanele �cerculeţe ori pătrate albastre.)Numărul de sunete în cuvînt şilocul lor (primul, al doilea, altreilea, ultimul ori.

Exersarea şi pronunţia.Corectă a sunetelor limbiimaterne (nazale, vibrante, surdeetc.).Jocuri verbale, literare,dramatizări în scopul formăriipriceperilor de analiză şisinteză. Exerciţii de analiză şisinteză.

� Să-şi dezvolte priceperea de aanaliza şi de a sinteza, de aevidenţia silabele din cuvînt,cuvintele din propoziţii,propoziţiile din text.

Silaba, cuvîntul,propoziţia, textul

Divizarea textului, cuvintelor însilabe, a cuvintelor în sunete.Alcătuirea cuvintelor din silabe,a propoziţiilor din cuvinte, aunui text de volum mic dinpropoziţii.

Antrenări orale în compunereasilabelor din sunete, a cuvintelordin silabe, a propoziţiilor dincuvinte, a textelor de volum mic(3-5 propoziţii).

� Să împartă cuvintele în silabe,propoziţia în cuvinte.

Unirea sunetelor în silabe, asilabelor în cuvinte, a cuvintelorîn propoziţii, a propoziţiilor întext (de mic volum).

Jocuri şi exerciţii de divizare apropoziţiilor în cuvinte, acuvintelor în silabe, a silabelorîn sunete; de "înscriere" acuvintelor, propoziţiilor prinsemne convenţionale.

� Să determine numărul desunete (litere) în silabe şicuvinte, numărul cuvintelor înpropoziţie, a propoziţiilor într-un text de volum mic (3-5propoziţii).

Audierea propoziţiilor, textelorliterare, memorizarea, recitarea,repovestirea, dramatizarea.

Jocuri, exerciţii, antrenări înconstruirea, modelarea literelor(din beţişoare, aţă, ceară),înlocuirea semnelorconvenţionale prin litere(includerea literelor în schemelecuvintelor modelate).

� Să înscrie cuvintele şipropoziţiile în schemeconvenţionale (cuvîntul,propoziţia).

Compunerea propoziţiilor şi atextelor de volum mic(povestiri, poveşti, ghicitori).

Jocurile "La şcoală", Sîntemelevi". Exerciţii de citire asilabelor (deschise, închise), acuvintelor, propoziţiilor.

� Să ştie că literele alfabetuluisînt semnele grafice alesunetelor.� Să conştientizezecorespondenţa sunetelor rostitecu literele alfabetului Marcareasunetelor prin literelerespective.

Literele alfabetului.Corespondenţa sunetului

cu litera.Vocalele şi consoanele.Înlocuirea semnelorconvenţionale din schemacuvîntului modelat prin literelerespective.

Antrenări în "înscrierea"cuvintelor, propoziţiilor.Citirea propoziţiilor enunţiative,exclamative, interogative.

� Să cunoască literelealfabetului (vocale, consoane).� Să poată citi cuvinte mono-,bi-, trisila- bice şi unelepropoziţii scurte din 2-4 cuvinte(la dorinţă).

Citirea silabelor deschise,închise ale cuvintelor.Nuanţele intonaţionale înlectura propoziţiilor şi semnelede punctuaţie (punctul, semnulîntrebării, exclamării).

2. Formarea premiselor scrisului� Să îndeplinească exerciţiigrafice (de "a scrie").

Scrierea� o activitate necesarăomului. Scrierea � formă decomunicare.

� Să recunoască şi să reproducăunele linii din mediul ambiant.

"Scrierea" (desenarea) pepămînt, zăpadă, nisip cu semneconvenţionale.

Exerciţii de reproducere apunctelor, liniilor observate înmediul ambiant (drepte, oblice,curbe etc.) în desenele, picturileproprii.

� Să efectueze exerciţii dealunecare, înaintare pe suprafaţaunei foi.

Desenul, colorarea, haşurarea,modalităţi de antrenamentgrafic, etapa pregătitoare pentruscriere.

Antrenarea în desenare,colorare, haşurare, reproducereaunor modele.

� Să poată desena, colora,haşura, reproduce unele modele,desena după punctele de reper.

Lucrul independent pe foi fărăliniatură.

� Să se orienteze în spaţiulgrafic, să îmbine diverse linii.� Să deseneze ornamentesimple.

Ornamente din diverse grupuride linii.

Exerciţii de desenare aornamentelor. Jocurile "Sîntempictori", "Sîntem meşteripopulari" etc.

� Să traseze şi să redea corectsemne grafice.

Elemente grafice (liniaorizontală, verticală, oblică,punctată, ondulată, curbă),nodul, bucla, bastonaşul etc.

Antrenări în perceperea,recunoaşterea, deosebirea şitrasarea grafismelor elementareşi redarea corectă. Lucrulindependent pe foi, în caietedidactice.

� Să scrie unele grafisme -elemente ale literelor de tipar,de mînă (la dorinţă).

Literele de tipar, de mînâ,elementele componente aleliterelor. Modelarea lor dinbeţişoare, ceară, plastilină, aţăetc.

Jocuri de modelare a literelor detipar şi de mînă. Exerciţii descriere a grafismelor şi aliterelor m caiete didactice.

� Să cunoască şi să utilizezecorect rechizitele pentru scris:creionul, creta, carioca, pixul,stiloul.

Cu ce scriem. Rechizitele pentruscris.

Exerciţii pe foi, la tablă, încaiete cu utilizarea diferitelorrechizite.

� Să respecte regulile igienice lascris.

Poziţia corpului, regulileelementare ale scrierii.

Jocurile "La şcoală", "Sîntemscriitori".

FAMILIARIZAREA CU MEDIUL AMBIANT

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didacticeCunoaşterea şi utilizareanoţiunilor elementare desprepropriul corp, natură şirealitatea înconjurătoare.

Copilul va fi capabil să posedecunoştinţe elementare despre:

Omul� Corpul omenesc: condiţiile deviaţă şi igiena personală,protecţia vieţii şi a sănătăţii.� Protecţia drepturilor şiobligaţiilor copilului.

Pe parcursul perioadei depregătire se recomandăurmătoarele activităţi:

� propriul corp şi realitateaînconjurătoare;� activitatea omului şi relaţiiledintre oameni;

� Rolul adulţilor şi al copiluluiîn familie.� Atitudinea faţă de omulmuncii.

- selectarea informaţiei despresine şi descoperirea proprieiidentităţi;- activităţi de instruire şi depracticare a regulilor de igienăpersonală;

� evenimentele din activitateapersonală a omului şi dinsocietate;� fenomenele simple din natură;� relaţiile elementare dintrelumea vie, nevie şi societate;� influenţa pozitivă şi negativă aomului asupra lumii vegetale şianimale;� spaţiu şi timp.

Familia� Cunoştinţe despre familie.� Noţiunile: prenume, nume,părinţi, bunei, adresă, domiciliu.� Activităţi specifice copilului înfamilie.� Relaţiile dintre membriifamiliei.

- cunoaşterea indicilor stării desănătate;- discuţii despre simţuri (văz,gust, miros, auz, pipăit);- descrierea obiectelor folosindcele cinci simţuri;

Dezvoltarea capacităţilor deautocunoaştere, interacţiune cumediul ambiant şi utilizarecorectă a instrumentelornecesare.

Grădiniţa� Viaţa copiilor în grădiniţă.� Comportamentul individual,relaţiile dintre copii, respectulfaţă de sine şi faţă de altepersoane.

- observări dirijate asupraadulţilor şi activităţii lor;- sfaturi concrete adresate înmod individual fiecărui copildespre protecţia vieţii şi asănătăţii;

Copilul va fi ajutat:� să-şi descopere propriul corpşi să sesizeze posibilităţile salede cunoaştere prin văz, auz,pipăit, gust, miros, percepere avolumului şi spaţiului;

Plai natal� Completarea cunoştinţelor cunoi date despre geografia,relieful, bogăţiile naturale,condiţiile climaterice ale loculuide baştină.

- atenţionări şi corectărisistematice;- discuţii despre relaţiile dintremembrii familiei;

� să interacţioneze cu mediulambiant, utilizînd instrumentelenecesare.

. � Educarea dragostei de ţară,limbă, pămînt, istorie, neam.

- joc didactic "Familia mea";- exerciţii;

Dezvoltarea spiritului deobservaţie necesar pentrudescrierea particularităţilorexterioare ale unor obiecte şifenomene din natură.

� Acumularea cunoştinţelordespre stemă, tricolor,semnificaţia simbolurilornaţionale.

- teste pentru determinareaatitudinii faţă de cei din jur;- exerciţii şi activităţi deautocunoaştere;

Copilul va fi capabil:� să recunoască şi să evidenţiezeparticularităţile exterioare(forma, culoarea, dimensiunile,mirosul etc.) ale unor obiecte şiale celor mai simple fenomene;

Din istoria neamului� Cunoştinţe elementaredespre strămoşi, neam (prinintermediul obiceiurilor,tradiţiilor, datinilor, sărbătorilorreligioase, naţionale şi a culturiinaţionale).

- exersarea deprinderilorînsuşite m condiţii variate;- organizarea concursurilor,sărbătorilor, distracţiilor privindconţinuturile enumerate.

� să descrie deosebirea şiasemănarea dintre obiecte şifenomene din natură dupăparticularităţile lor exterioare;

Mijloacele de locomoţieşi transport

� Felurile şi tipurile de transportutilizate în locul de baştină alfiecărui copil.

- discuţii despre oameniicelebri;- sărbătorile naţionale;

� să folosească formelecomplexe de comparaţie (cald-călduţ-fierbinte);� sa enumere zilele săptămînii;� să denumească anotimpurile,obiectele de îmbrăcăminte şiîncălţăminte folosite.

� Profesiile din domeniultransportului.� Regulile de circulaţie.

- discuţii despre varietatea şifrumuseţea plaiului natal;- exerciţii de studiere a regulilorde circulaţie;- observări directe asupraorganismelor vii şi a mediilorlor de viaţă;

Educarea deprinderilor decomportare civilizată în familie,societate.Copilul va fi pregătit:� să posede deprinderi decomportare civilizată în familieşi în societate, în locurilepublice, în mijloacele detransport;� să utilizeze adecvat 'cunoştinţele despre natură, om,societate.

- jocuri didactice, mobile; .- ilustrarea şi modelarea unorplante şi animale;- exerciţii de orientare în timp şispaţiu;- observări directe asuprafenomenelor sezoniere din,localitate;

Încurajarea iniţiativei şieducarea capacităţii de aproteja mediul' ambiant.Copilul va fi stimulat:� să manifeste interes faţă decunoaşterea lumii;

Flora� Plantele ce cresc în Moldova:de luncă (măzăriche, pătlaginaetc.); de grădină (bujor, busuioc,garofiţe, trandafir etc.); acvatice(papură, stuf, pipirig, rogozetc.).

- exerciţii de descriere afenomenelor observate;

� să capete încredere în sine înprocesul de cunoaştere;� să ocrotească şi să protejezemediul ambiant;� să manifeste respect faţă demunca adulţilor.

� Factorii ecologici necesaripentru creşterea plantelor (apă,căldură, lumină etc.).� Modul de creştere şi îngrijire aplantelor.� Rolul omului în viaţaplantelor, importanţa naturiipentru viaţă.

- înregistrarea în calendarulnaturii a datelor obţinute;- excursii sezoniere în sînulnaturii;- compararea mediilor de viaţă aplantelor şi animalelor.Experienţe simple.

Fauna� Animale des întîlnite.� Caracterizarea animalelordupă anumite semne.� Mediul în care trăiesc sau sedezvolta animalele domestice,sălbatice, acvatice etc.� Felul de a se alimenta alanimalelor de pradă şi al celorerbivore.� Modul de a se deplasa (zbor,sărituri, înot).� Semnele exterioarecaracteristice (forma corpului,penajul, dimensiunile aripilor).� Comportamentul animalelor înfuncţie de atitudinea faţă de ele.� Rolul omului în transformareaşi protecţia naturii, a ţinutuluinatal.� Fenomenele naturii şiproprietăţile substanţelor.� Proprietăţile aerului, ale apeişi ale altor corpuri.� Cunoştinţe despre foc şidespre efectele lui. Soarele.Ceasul solar.� Rolul electricităţii în viaţaomului.� Tunetul. Fulgerul.

FAMILIARIZAREA CU NATURA

1. Aprofundarea cunoştinţeloracumulate anterior desprediversitatea organismelor vii(plante, animale).

a) plante (arbori, arbuşti,ierbacee);b) animale (mamifere, păsări,peşti, insecte);c) fauna şi flora ţinutului natal.

Observări asupra plantelor şianimalelor:- excursii în natură;- jocuri didactice;- literatura artistică;- activităţi de instruire;- plimbări;- modelaj.

2. Formarea reprezentărilordespre principalele funcţii vitalela plante şi animale

- alimentaţia;- respiraţia;- reproducerea;- mişcarea;- creşterea şi dezvoltarea.

- observări asupra plantelor şianimalelor din ungheraşulnaturii;- satisfacerea funcţiilor vitaleale plantelor şi animalelor.

3. Generalizarea reprezentărilordespre mediul de trai alanimalelor.

- condiţiile necesare pentrucreşterea şi dezvoltareaanimalelor;- caracterul alimentaţiei:a) animalele ierbivore;b) animalele carnivore;- mediul în care există (acvatic,terestru, aerian, domestic,sălbatic);- adaptarea la mediul de trai.

- observări asupra animalelor;- excursii în natură;- jocuri didactice;- activităţi instructive;- literatura artistică;- vizionarea filmelor,diafilmelor cu conţinutecologic;- plimbări.

4. Comunicarea cunoştinţelordespre structura morfo-funcţională a organismelor vii(plante, animale).

- structura morfo-funcţională aplantelor;- structura morfo-funcţională aanimalelor;- integritatea funcţională aorganismului viu ca condiţie deexistenţă, de activitate vitală.

- munca de îngrijire aanimalelor şi plantelor;- observări asupra plantelor şianimalelor;- jocuri didactice;- exerciţii logice;- literatura artistică;- modelaj.

5. Familiarizarea copiilor cuetapele de dezvoltare a plantelorşi a animalelor.

- dezvoltarea plantei de lasămânţă la sămânţă;- înmulţirea vegetativă aplantelor;- dezvoltarea animalelor;- înmulţirea vivipară, depunereaicrelor, clocirea ouălor.

- observări de lungă duratăasupra procesului de creştere şidezvoltare a plantelor şianimalelor;- munca de îngrijire a plantelorşi animalelor;- activităţi instructiv-educative;- jocuri didactice,- literatura artistică;- vizionarea filmelor cu conţinutbiologic;

6. Aprofundarea reprezentărilordespre condiţiile necesarepentru viaţa plantelor.

- lumină;- umiditate;- sol;- hrană;- temperatură;- acomodarea plantelor lacondiţiile mediului;- schimbările sezoniere din viaţaplantelor;- plantele diverselor fitocenoze(pădure, luncă, iaz).

- observări asupra plantelor dinungheraşul naturii;- activităţi instinctive;- experienţe elementare;- jocuri didactice;- literatura artistică;- demonstrarea filmelor,diafilmelor despre viaţaplantelor.

PLAI NATAL

Copilul va fi ajutat:� Să manifeste atitudine pozitivăfaţă de tradiţiile şi obiceiurilepopulare.� Să cunoască unele elemente decivilizaţie şi de păstrare aobiectelor tradiţional-casnice.Să ştie denumirea obiectelortradiţionale.

Articole textile (prosop, covor,broderie), ustensile artizanaledin lut, alt material (ulcior,burlui, gavanos, oală, melesteu,sucitor, piuă etc.), obiecte decult (pentru sărbătorile creştine)� ouă de Paşti, Steaua deCrăciun etc.

Excursii în sat, în atelierelemeşterilor populari, la MuzeulŢinutului Natal, Muzeul Satului,Muzeul de Etnografie şi IstorieNaturală; jocuri cu subiect "De-a meşterii", "În atelier", "Casamare"; convorbiri cu meşteri,demonstrarea obiectelor,tablourilor, ilustraţiilor,activităţi practice deconfecţionare a obiectelor sau aunor elemente ale acestora.

� Să cunoască evenimenteleimportante (tradiţionale,religioase, istorice).

Sărbători sezoniere şi religioase:de iarnă (Crăciunul şi AnulNou); de primăvară (Mărţişorul,Paştele); de vară (DuminicaMare, Drăgaica); de toamnă(Hramul satului) etc.

Audierea colindelor înregistratepe casetă, interpretate decîntăreţi profesionişti, artişti-amatori, părinţi, bătrîni dinlocalitatea respectivă;convorbiri; memorizareacolindelor, urăturilor; activităţipractice de pregătire arechizitelor pentru colind.

� Să ştie despre tradiţia popularăde a întîlni . primăvara cumărţişori. Să participe lamuncile din curte, să sădeascăîmpreună cu adulţii pomi, flori.

Cunoştinţe despre sărbătorile deprimăvară: Mărţişorul, Paştele,Paştele Blajinilor.

Activităţi comune şiindependente de muncă peteren. Activităţi practice,confecţionarea mărţişoarelor.

� Să cunoască semnificaţiasărbătorii, să povestească despresărbătorirea Paştelui în familie,să-şi formeze o atitudinepozitivă faţă de religie.

Paştele. Lectura legendelor despreMărţişor, convorbiri, desenare,aplicaţie.Examinarea icoanelor,tablourilor, ilustraţiilor,convorbiri, lectura povestirilorbiblice, învăţarea cîntecelorpascale, activităţi de încondeierea ouălor de Paşti, de modelare apăscuţelor.

� Să cunoască membrii familiei,unele rude. Să-şi formezeatitudinea respectivă faţă derude, faţă de cei decedaţi, săîngrijească împreună cu părinţiimormintele buneilor,străbuneilor.

Paştele Blajinilor. Alcătuirea arborelui genealogical familiei, discuţii cu părinţii,contemplarea fotografiilor,convorbiri, îngrijireamormintelor strămoşilor (lacimitirul din sat, din oraş),sădirea florilor lîngă morminte,monumente.

� Să cunoască cele maiînsemnate sărbători ale verii.Să-şi formeze o atitudinegrijulie faţă de natură, oameniimuncii. Să cunoască şi săpractice împreună cu adulţiimodalităţi de muncă în natură,de curăţare a curţilor,izvoarelor, bucurîndu-se derezultatele muncii.

Duminica Mare, Drăgaica.Curăţatul curţilor, izvoarelor.Excursii în cîmp, prin sat, oraş.

Lectura legendelor.Memorizarea poeziilor,activităţi practice de pregătire acoşuleţelor, coroniţelor pentrusărbătoare. Convorbiri,observări, excursii, activităţipractice, jocuri cu subiect.

� Să posede cunoştinţeelementare despre obiceiulmoldovenilor de a se ajutareciproc, de a munci împreunăla clăci şi şezători. Formareadeprinderilor de colaborare mtimpul muncii.

Claca şi şezătoarea. Activităţi practice "Ce pot facemîinile dibace?", învăţareacîntecelor, memorizareapoeziilor, jocuri cu subiect.

� Să posede cunoştinţeelementare despre bogăţiileplaiului natal: pămîntul, viile,livezile; despre hramul satului,al casei.

Sărbătoarea roadei. Hramulsatului (oraşului), hramul casei.

Exerciţii, observări, convorbiri.Lectura textelor, memorizareapoeziilor, învăţarea cîntecelor,jocuri-dramatizări, activităţipractice. Activităţi practice:alcătuirea panoului; "Satul(oraşul) meu" cu ilustraţii şidesene, lectura legendei satului(oraşului), excursii, convorbiridespre personalităţile marcantedin localitatea respectivă.

EDUCAŢIA PRIN MUNCĂ

Copilul va fi capabil:� Să aprecieze influenţa omuluiasupra naturii în scopul obţineriibunurilor materiale.

1. Munca în naturăActivitatea omului în grădina dezarzavat, livadă, pe ogoare.Îngrijirea animalelor domestice.

Activităţi de familiarizare cuacţiunea omului asupra naturii.Excursii agricole. Convorbiri.

� Să efectueze toate măsurileagrotehnice de îngrijire şiocrotire a plantelor dinungheraşul naturii, pe terenul depămînt al grădiniţei şi în spaţiileverzi din apropiere.

Atitudinea pozitivă faţă demunca în natură. Efectuareaînsărcinărilor de muncă şi aexperienţelor simple privindgerminaţia seminţelor, obţinereaşi îngrijirea răsadurilor. Sădireaarborilor şi arbuştilor.

Activităţi de muncă. Excursiiagricole. Plimbări cu scop.Observări de lungă durată.Convorbiri.

� Să creeze de sinestătătorcondiţii optime de viaţă pentruanimalele întreţinute încaptivitate. Să îngrijească uneleanimale sălbatice, manifestîndatitudine grijulie faţă de ele,dorinţă de a le ocroti depunîndeforturi volitive.

Amenajarea şi îngrijireaanimalelor, respectînd cerinţeleecologice, în condiţiile deîntreţinere a lor în captivitate.Hrănirea suplimentară apăsărilor sedentare, creareacărăruşelor ecologice.

Serviciul în ungheraşul naturii şipe teren. Plimbări cu scop.Excursii agricole.

� Să-şi facă de sine stătătortoaleta într-o ordineconsecutivă.

2. Munca de autoservireSpălarea mîinilor ori de cîte orie nevoie. îngrijirea dinţilordimineaţa şi seara cu periuţa şipasta de dinţi; după dejun,prînz, cină � clătirea cu apă acavităţii bucale. Aranjarealenjeriei de pat.

Convorbiri despre obiectele detoaletă. Activităţi practice.Vizionare de diapozitive.

� Să se îmbrace şi dezbracerepede, de sinestătător. Săaranjeze hainele la locul lor cuacurateţe, să îngrijeascăîncălţămintea.

Îmbrăcarea şi dezbrăcareasuccesivă. Îngrijirea lucrurilorpersonale, a jucăriilor.

Jocuri-concursuri, de ex."îmbrăcarea, dezbrăcareapăpuşii". Convorbiri dupăimagini.

� Să manifeste dorinţa de a ajutape cei mici să înveţe să seautoservească.

Reparaţia şi îngrijirea jucăriilor, cărţilor, aranjarea lor. Jocuricomune.

Vizite în grupele mici de copii.Convorbiri. Lecturi.

� Să manifeste deprinderea de aîndeplini funcţiile copilului deserviciu în timpul activităţilor şila masă cu sîrguinţă şiresponsabilitate.

3. Munca în gospodărieAranjarea materialelor necesarepentru activitate. Servirea meseide fiecare zi şi a celei desărbătoare. Utilizarea igienică atacîmurilor şi a şerveţelului.

Convorbiri. Exercitări. Lecturidupă imagini.

� Să ducă lucrul începutpînâ la capăt. Să poată preţuicalitatea muncii făcute de el şide semenii săi.

Îndeplinirea consecutivă aînsărcinărilor primite.

Activităţi de muncă. Convorbiri.

� Să menţină în ordinematerialele pentru activităţi şijucăriile, locul unde se păstreazăele.� Să cunoască unele activităţi demuncă ale adulţilor, denumiri deprofesii şi semnificaţia lor. Săcunoască locul de muncă şiocupaţia părinţilor.� Să participe în muncagospodărească a adulţilor, careeste accesibilă copiilor.

Efectuarea ordinii în ungheraşulcu jucării. Aranjarea cu gustestetic a materialelor şijucăriilor.Profesii: medic, profesor,educator, inginer, poliţist.Meserii şi unelte; folosite:tîmplar, zugrav, electrician,croitor, constructor, frizer,grădinar, livădar, plugar etc.

Vizite în alte grupe de copii.Convorbiri. Concursuritematice. Activităţi. Vizionarede diapozitive. Jocuri didactice,creative. Lecturi după imagini.Povestiri. Excursii. Matineetematice.

FORMAREA CUNOŞTINŢELOR ELEMENTARE ÎN DOMENIUL MATEMATICII

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice� Să formeze independentmulţimi şi submulţimi dupăanumite criterii şi săcaracterizeze elementele dinreuniune.

MulţimeaApartenenţa sau neapartenenţaunui element la mulţimea dată.

Activităţi, jocuri, exerciţii detriere, grupare, separare,problematizarea, dialogulproblematizat.

� Să intuiască mulţimea vidă camulţime fără nici un element.� Să formeze şirul numerelornaturale 0-10 şi să cunoascăaspectul ordinal şi cardinal alnumărului.

Raportun cantitative întreobiecte din mulţimilecomparate, indiferent demărime, formă, grosime saupoziţie spaţială; determinareamulţimilor echivalente.

Conversaţia euristică,algoritmizarea. Exerciţii deînlocuire, îmbinate cu elementede problematizare.

� Să raporteze numărul şi cifrala cantitate şi invers.� Să compare numerele şi sădetermine "vecinii" acestora.� Să compună şi să descompunănumerele în concentrul 1-10.

Numărul şi cifraNumărul şi notaţia pentrunumăr. Intuirea numărului 0(zero). Familiarizarea cuaspectul ordinal şi cardinal.Compararea numerelor,determinarea număruluiprecedent şi a celui următor.Descompunerea numărului îndouă numere mai mici.

� Să rezolve probleme simple încare se utilizează adunări şiscăderi cu numerele mai micidecît 10, folosind materialeintuitive.

Înţelegerea operaţiilor cunumere. Capacităţi de a efectuaoperaţii simple de adunare şiscădere cu 1-2 unităţi.

Activităţi de dobîndire de noicunoştinţe, în care să se îmbinejocuri, exerciţii.

� Să reprezinte operaţia,utilizînd simbolurile cifrelor şiale operaţiilor.� Să formuleze probleme simplede calcul după exerciţii date.

� Să completeze şirul de numereşi să explice regula de formare alor.� Să exploreze modalităţile de adescompune numere mai micidecît 10 în baza adunării şiscăderii.� Să distingă numerele pare şiimpare.

Descompunerea numerelorNumerele pare şi impare. Activităţi. Jocuri, exerciţii,

problematizarea, algoritmizarea.

� Să utilizeze corect simbolica<,>,= în compararea a douămulţimi şi a două numere.

Relaţiile de ordineFamiliarizarea cu simbolica<,>,=,+,-.

Activităţi. Jocuri,problematizarea.

� Să recunoască formele plane(triunghi, pătrat, cerc,dreptunghi, oval).� Să recunoască formele spaţiale(cub, cilindru, con).

Figurile geometrice.Folosirea proprietăţilor lor

Familiarizarea cu formele planeşi spaţiale şi cu proprietăţile lor.

� Să stabilească poziţia unuiobiect în spaţiu (în raport curepere fixe date), folosindprepoziţii şi adverbe de loc: în,pe, sub, înainte, înapoi, în faţă,în spate, lîngâ, între, la dreapta,la stînga, sus, jos, deasupra,dedesupt, după, aproape,departe, în interior, în exterioretc.

SpaţiulLocalizarea în spaţiu şi folosireatransformărilor geometrice.Perceperea şi denumirearelaţiilor spaţiale.

Reprezentările spaţiale în ceeace priveşte: direcţia (la stînga, ladreapta), poziţia (deasupra,dedesubt), distanţa (aproape,departe) etc. se vor forma încadrul jocurilor mobile, alexerciţiilor, activităţilor etc.

� Să recunoască poziţiile:orizontală, verticală, oblică.� Să execute diferite tipuri demişcări(rotaţii, întoarceri).

� Să aprecieze care obiect estemai lung, mai scurt etc. dintr-omulţime de obiecte.� Să folosească măsurinestandardizate pentru lungime,capacitate, masă.

MăsuraCantităţile. Estimarea şimăsurarea lor. Unităţile demăsură standardizate şi cuajutorul instrumentelor demăsurare.

Aplicarea metodei de învăţareprin descoperire în activitatea demăsurare a unor j obiecte, decomparare a capacităţilorvaselor. Crearea situaţiei deproblemă în care copilul sădescopere soluţia rezolvării.

� Să identifice şi să utilizezeunităţi de măsură standardizatepentru lungime, capacitate,masă (metru, centimetru, litru,kilogram).� Să recunoască instrumenteleadecvate unei măsurări: metrul,rigla, cana gradată, cîntarul,balanţa.� Să împartă obiectele în 4 părţiegale şi să utilizeze corectexpresiile 1/2, 2/4, 3/4.

� Să aprecieze durata uneiactivităţi (de 2, 3, 5 minute).� Să recunoască şi să utilizezeelemente ale calendarului: zilelesăptămînii, lunile anului, data.� Să cunoască anotimpurile.� Să recunoască şi să utilizezesuccesiunea în timp aevenimentelor.� Să recunoască la ceas orele,jumătăţile de oră.

TimpulOrientarea în timp. Apreciereaunei perioade de timp.

Activităţi, exerciţii, probleme.

FORMAREA CULTURII ECONOMICE ELEMENTARE


Să ştie că orice om îndeplineşteîn economie un anumit rol: unule brutar � el coace pîine, altul eşofer - el cară marfa etc.

Cunoştinţe elementare despreeconomie. Aprofundareacunoştinţelor din domeniulmuncii oamenilor: obiectulmuncii, rezultatul muncii,munca individuală, muncacolectivă.

Excursii tematice la unităţilecomerciale din localitate şi lalocul de muncă al părinţilor.Observări fragmentaredirecţionate spre activitateaoamenilor, care este determinatăde un conţinut economic sauorientare economică.

Să explice semnificaţia şidestinaţia reprezentărilor dindomeniul economiei şifinanţelor, care se întîlnesc maides în viaţa copilului.

Formarea reprezentăriloreconomice elementare:gospodar, fermier, valută, leulmoldovenesc, datorie,concurenţă, preţ, avans,iarmaroc, marfă, folos, aur,magazin universal, licitaţie,bancă, mecenat; din domeniulfinanţelor: a cumpăra - a vinde,ieftin - scump, convenabil -neconvenabil, a cîştiga � apierde.

Lectura textelor în care sereflectă aspectul economic.Exerciţii verbal-logice caredezvăluie indicii esenţiali aireprezentărilor economice.Sintetizarea într-un tot întreg aimpresiilor şi cunoştinţelorcopiilor la temă (povestiri dinexperienţa proprie, compunereaunor părţi ale textelor începutede educator).

Să cunoască denumirile şiconţinutul profesiilor noi:fermier, economist, agent pentrupublicitate, antreprenor,businessman.

Cunoştinţe despre profesii. Activităţi de matematică cuelemente de economie.Jocuri didactice, jocuri cusubiect. Alcătuirea avizelorpublicitare.

Să înţeleagă că poţi cîştiga saupierde (atunci cînd faci ceva -munceşti) fără a te supăra pepartener.

Cunoaşterea unor reguli dejocbazate pe concurenţă.

Activităţi integrate cu conţinuteconomic, activităţi de analizăşi comparare a imaginilorperechi.

Să respecte regimul zilei.Să îngrijească hăinuţele proprii.Să păstreze cărtile şi toatebunurile social-utile care îlînconjoară.Să observe şi să facă observaţiesemenilor, cînd aceştia au oatitudine neglijentă faţă deobiecte, natură.

Formarea atitudinilor social-valoroase. Formarea atitudiniigrijulii faţă de mediu, faţă detimp, faţă de produsul finit almuncii � prelungirea vieţiilucrurilor.

Convorbiri despre regimul zilei.Vizite în grupele mici. Jocuri -consultaţii efectuate de copiireferitor la păstrarea şi îngrijireavestimentaţiei (colaborareacopiilor din clasa I, grupelepregătitoare şi cele mici).Activităţi independente înungheraşul cărţii (reparareatablourilor, jocurilor de masă,cărţilor).

Să caute în permanenţă cea mairaţională (creativă) cale deîndeplinire a unei însărcinări demuncă.

Stimularea tendinţelor deraţionalitate: conştientizareafaptului că pot exista mai multemodalităţi de îndeplinire a uneiînsărcinări de muncă.

Însărcinări de muncă (colectivăşi individuală) în ungheraşulnaturii şi pe lotul grădiniţei.Confecţionarea jucăriilor-cadouri pentru copiii dingrupele mici.

Să întrerupă lumina zma saucînd iese din încăpere. Săurmărească dacă uşile,geamurile încăperilor sînt iarnabine închise. Să găseascămodalităţi de refolosire adeşeurilor (carton, hîrtie, stofaetc.).

Formarea tendinţelor deeconomicitate: atitudineeconomă faţă de factoriienergetici şi termici; atitudinegospodărească în realizarea unuiplan etc.

Activităţi de muncă artistică,artă plastică cu implicaţiieconomice. Contemplarea şianaliza tablourilor perechi.Compunerea povestioarelorîncepute de educator. Serviciulîn sala de grupă. Expoziţia delucrări "Eu sînt gospodar".

Să muncească cu plăcere,calitativ. Să ducă lucrul începutla bun sfîrşit fară a fi controlat.

Abilităţi de implementare înpractică a competenţeloreconomice elementare.Stimularea dorinţei de a munci.

Confecţionarea individuală şicolectivă a diferitor feluri de"marfa". Jocurile "Iarmarocul","Magazinul universal".

Să poată corelaţiona trebuinţelefamiliei cu posibilităţilefinanciare ale ei. Să poatăsubordona cheltuielile dupăimportanţă. Să cunoascănecesităţile proprii: Astăzi, într-o săptămînă, într-un anotimp,într-un an. Să ştie de ce depindeîndeplinirea dorinţelor proprii.Să nu insiste asupra procurăriiobiectelor fără importanţă sau ajucăriilor pe care părinţii nu lepot cumpăra.

Formarea priceperilor deplanificare a bugetului familiei(de timp şi financiar).

Rezolvarea situaţiilor deproblemă. Coparticiparea laactivităţile de planificare abugetului familiei.

Să planifice corectconsecutivitatea acţiunilor demuncă. Să analizeze rezultatulmuncii sub aspect calitativ.

Formarea deprinderilor deapreciere a muncii sub aspectcalitativ (este trainic etc.) şiutilităţii (cine se foloseşte de...).

Analiza activităţilor concrete demuncă de pe poziţiimultiaspectuale: morale,estetice şi economice.

AMENAJAREA ŞI MUNCA ARTISTICĂ


� Să cunoască şi să înţeleagă căa aranja frumos căminul amenţine ordinea şi curăţenia înjur este o artă şi o necesitate deprimă importanţă. Să cauteposibilităţi de a respecta ordineaşi de a contribui (în măsuraposibilităţilor) la păstrarea şimenţinerea curăţeniei.

GospodăriaComunicări cu demonstrăripractice şi intuitive referitor laartă şi măiestria în artagospodărească. Încadrareacopiilor prin participare activăla amenajarea interiorului şischimbarea aranjamentuluisălilor de grupă, colţişoarelortematice dejoc din grădiniţă saudin curte.

Comunicări, convorbiri desprefaptul cum se amenajează uncămin, casa unui gospodar.Explicarea cerinţelor înaintatefaţă de un stil gospodăresc.Demonstrarea unor piese.Elaborarea unor proiecteindividuale sau de grup ladiverse activităţi de Amenajare.

Copilul va fi capabil:� Să identifice în experienţeproprii, acumulate în familie,exemple de spirit gospodăresc.� Să înveţe a folosi în practicăunele experienţe acumulate înfamilie sau de la rude, din celeînsuşite în timpul activităţilor ,didactice.� Să manifeste sensibilitate şirespect faţă de tradiţiilepopulare prezente în artagospodărească.

Situaţii de joc. Jocuri cu rol,asalt de idei, evaluare şiautoevaluare.

� Să identifice unele piese deartă populară decorativăaplicată, să observe şi sădescopere frumosul şi folosularmonios integrate în piesele deartizanat cu specific naţional; săînceapă a conştientiza (treptat)valoarea acestora.

Arta populară decorativăaplicată

Contemplare şi concepereelementară a valorii utilitare,artistice şi naţionale a unorpiese de artizanat şi a unorobiecte de ritual, confecţionatemanual de către meşteri, părinţi,bunici. (Se va pune accent petradiţii, specific, afecţiune şivaloare.).

Activităţi de familiarizare cuobiecte de artă populară,folosirea jocurilor didactice şi aactivităţilor practice dreptmijloc de descoperire şicunoaştere mai detaliată avalorii acestor piese.

� Să deosebească în mod practicspecificul unor grupe de obiectemai frecvent întîlnite şi să lecaracterizeze după: material,formă, ornament, tehnică deexecutare şi destinaţie.� Să confecţioneze unele piesedupă modelul meşterilorpopulari cu tendinţa de arespecta tradiţia.� Să înveţe unele procedeesimple de modelare artistică aceramicii, să împletească,utilizînd tehnologii simple: dinlozie, pănuşi, aţă, aluat; săîncerce a broda, a ţese (peramă).� Să descopere treptat şi săconştientizeze destinaţia şisemnificaţia unor piese deritual, ornamente.� Să simtă valoarea strămoşilorşi a comorii lăsată de eiurmaşilor.� Să trăiască bucuria sărbătoriisufletului de rînd cu cei ce ţin laaceste valori.

Analiza exponatelor, căutarea şidescoperirea de către copii aunor piese noi şi admirarea lor.Modelarea din lut a vaselor,jucăriilor. Împletirea unorsuporturi, plăci decorative (dinlozie, pănuşi); confecţionareaunor piese decorative ca:băsmăluţe, covoraşe înminiatură, mărţişoare, colăceide ritual, "ajunul crăciunului",măşti, atribute la sărbători(steaua, pluguşorul ş.a.),încondeierea ouălor ş.a.Comunicări despre semnificaţiaautentică a acestor îndeletniciri;copiii vor fi îndemnaţi săvalorifice şi să respecte acestevalori, să le folosească încomunicarea lor cu cei din jur.

Organizarea excursiilor prinlocalitate, îndeplinirea unorînsărcinări de căutare şidescoperire a valorilor naţionaleîn familie, la rude, în localitate.Expoziţii tematice, activităţipractice, şezători, invitarea înospeţie la copil a meşterilorpopulari sau vizitarea acestorala atelier. Se vor propunesubiecte de trăire spirituală,respectînd specificul naţional.Căutări şi descoperiri de mesaje,comunicări cu cei ce cunoscgraiul strămoşilor. Promovareaacestora prin organizareaexpoziţiilor tematice, şezătorilorşi altor manifestări.

� Să analizeze şi să descopere,atît în multimea materialelor dinnatura înconjurătoare, cît şi înmulţimea deşeurilor: forme,calităţi, diverse detaliiasemănătoare cu părţicomponente şi întregul unorchipuri care ar putea ficonfecţionate din acestea.

Confecţii din materialedin natură şi din deşeuri

Confecţii din petale, paie,pănuşi, frunze, seminţe,crenguţe, conuri, pietricele şialte materiale: jucării, piesedecorative, obiecte pentrudestinaţie practică, elemente deamenajare, compoziţiidecorative (cît mai variate,ingenioase).

Studierea varietăţii materialelor,structurii acestora, rostului lor.Dezvoltarea posibilităţilor decercetare şi căutare a folosiriiacestora. Situaţii de problemă,concurenţă, lucrul în echipă,proiecte, strategii şi soluţiipreventive, la moment şi după.

� Să urmărească atît aspectulpractic, utilitar al confecţiei, cîtşi pe cel estetic, să tindă mereuspre perfecţionarea creaţiei sale.� Să caute soluţii, posibilităţi dea rezolva situaţii - problema, dea găsi ieşiri din situaţii dificilecu ajutorul spiritului inventiv.� Să poată aprecia obiecteleconfecţionate de el şi de colegi.Aplicarea practică să fie cît maivastă (la direct sau prinintroducerea unor modificări).� Să se simtă satisfăcuţi,folositori şi disponibili de a sedărui, de a aduce bucurie celordin jur

Lucrări din mulţimeamaterialelor nefolositoare lamoment: cutii, penoplast,burete, bucăţi de plută, blăniţă,piele, sîrmă ş.a. Confecţionareasuporturilor, policioarelor,jucăriilor, pieselor decorative,compoziţiilor etc.

Discuţii pentru a selecta celemai viabile soluţii.Demonstrarea rezultatelor,evaluarea acestora şiautoevaluarea, creareaexpoziţiilor tematice, folosireacreaţiilor copiilor laîmpodobirea localului.îndemnuri de a continua aceastăactivitate în familie şi în altesituaţii.

DEZVOLTAREA MOTORIE

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice1. Dezvoltarea fizică generală şicreşterea capacităţii derezistenţă a organismului.� Dezvoltarea fizicămultilaterală, corectă şiarmonioasă a organismului.

Exerciţii fizice fără obiecte:exerciţii pentru dezvoltareamembrelor superioare; exerciţiipentru dezvoltarea membrelorinferioare; exerciţii pentrudezvoltarea musculaturiitrunchiului; exerciţii pentruinfluenţarea simultană amajorităţii grupelor de muşchi.Exerciţii fizice cu obiecte:complexe de exerciţii fizice cubastonul de gimnastică;complexe de exerciţii cu cerculde gimnastică; complexe deexerciţii fizice cu coarda;complexe de exerciţii fizice pebanca de gimnastică.

Executarea complexelor deexerciţii fizice în diverse formede activitate motrice.Explicaţia, demonstrarea,dozarea efortului fizic şialternarea lui cu odihna(repausul).

� Sporirea capacităţiiorganismului de a rezista laefortul fizic.

Complexe de exerciţii fizice cuşi fără obiecte practicate mdiverse forme de activitatemotrice.

Procedee de organizare prinflux. Metoda exerciţiuluirepetat.

� Formarea deprinderilor depracticare a exerciţiilor fiziceîmbinate cu proceduri de călire.

Complexe de exerciţii fiziceexecutate în aer liber; proceduride călire utilizate dupăexecutarea exerciţiilor fizice şidupă somn.

Procedee metodice de aplicare aprocedurilor de călire în cadrulpracticării exerciţiilor fizice.

� Formarea ţinutei corecte şi adeprinderii de orientare înspaţiu.

Exerciţii fizice destinateprofilaxiei şi corectăriideficienţelor corporale; exerciţiipentru profilaxia piciorului plat;exerciţii pentru asigurareaformării profilului curburilorcoloanei vertebrale. Exerciţii defront şi formaţii, întoarceri prinpăşire şi prin săritură spredirecţia indicată; încolonareacîte unul, în perechi; aliniereaîntr-un rînd, în două rînduri;deplasări în coloană cîte unul,cîte doi, cîte patru; deplasare încoloană cîte unul cu trecere mcoloană cîte doi; deplasări înformaţiile însuşite în mers şialergare, practicînd diversefeluri(forme) de mers şi alergare

Utilizarea reperelor vizuale.Metoda exerciţiului integral.

2. Formarea şi perfecţionareadeprinderilor motrice de bază şicu caracter aplicativ(dezvoltarea capacităţii motricegenerale).

cu diferite mişcări de braţe;aranjarea în formaţie de lucru -coloană cîte patru; acţiuni dedesfăşurare şi strîngere înformaţiile învăţate.

� Asigurarea unui mers corect şidezvoltarea continuă acapacităţii de percepere şiredare a ritmurilor de deplasare.

- Mers în vîrful picioareloralternat cu mers pe toată talpa;- mers în cadenţă;- mers m cerc cu trecere înperechi, în grupuri mici;- mers cu pas încrucişat;- mers pe vîrfuri cu genunchiiîndoiţi;- mers în şerpuire, cu ocolireaobiectelor, pe diagonală;- mers pe călcîie, pe parteaexterioară/ interioară a labeipiciorului;- mers cu paşi mari şi mici;- mers cu spatele înainte şi cuochii închişi;- mers cu pas adăugat;

Demonstrarea şi explicareaacţiunilor executate.Utilizarea reperelor audio-vizuale.

� Lărgirea variaţiei tehnicii dealergare.

- alergare neîntreruptă timp de 3min;- alergare uşoară pe vîrfuri cupornire şi oprire la semnal;- alergare cu împrăştiere şiregrupare la semnal, în locuri şiformaţii indicate;- alergare şerpuită, printreobiecte;- alergare cu trecere pestediferite obstacole;- alergare de viteză pe 10, 20,30 m;- alergare de rezistenţă pedistanţa de 400-500 m;- alergare competiţională pedistanţe scurte;- alergare de suveică 3x5x10 m;- alergare purtînd diferiteobiecte;- alergare de control pe 20,30m; de rezistenţă;

Metoda jocului şi metodacompetiţională.Metoda repetării efortului fizic.Metoda competiţională.

� Consolidarea tehnicii aterizăriila diverse exerciţii de sărituri.

- săritură de pe loc cudesprindere de pe ambelepicioare şi cu atingereaobiectelor suspendate;- săritură în serii a cîte 30-40executări (3-4 ori);- sărituri în lungime fără elan;- săritură în lungime cu elanpeste obstacole (două liniiparalele, jucării moi etc.);- săritură în înălţime cu elan dinfaţă (h = 20 cm);- săritură în adîncime de pe loc(h=20-30 cm);- săritură cu deplasare înainte pedistanţa de 5-6 m;- săritură în lungime de pe loc;

Metoda exerciţiului repetat.Explicarea, demonstrarea;procedee metodice vizual-intuitive îmbinate cu metodepractice.

� Optimizarea şi coordonareatehnicii aruncării cu procedeelede prindere.

- aruncarea cu o mînă şiprinderea mingii cu două mîiniindividual, în perechi, m cercetc.;- rostogolirea, aruncarea mingiila distanţă, spre o ţintă fixă;- aruncarea mingii la ţintaorizontală;- aruncarea mingii la ţintaorizontală şi verticală;- aruncarea mingii la distanţă(6-12 m) cu mîna dreaptă şistîngă;- aruncarea mingii la ţintamobilă;- aruncarea mingii medicinale (1kg) din poziţia şezînd,picioarele depărtate;- aruncarea mingii la distanţă;

Testare. Utilizarea metodei degrup în instruirea copiilor.Utilizarea materialelor intuitive.Procedee metodice vizuale.Metoda repetării efortului.

� Dezvoltarea continuă acapacităţilor de coordonaregenerală şi a priceperii deaplicare a exerciţiilor de tîrîre,căţărare în condiţii variate.

- deplasare pe palme şigenunchi pe diverse suprafeţede sprijin în direcţia înapoi;- deplasare cu sprijin peantebraţe şi vîrfurile picioarelor;- deplasarea pe scara orizontală;- căţărare pe scara degimnastică, coborîre cuschimbarea tempoului;- căţărare pe scara de frînghie;- căţărare pe turnul degimnastică;- căţărare pe odgon la înălţimeaaccesibilă;

Testare. Metoda exerciţiuluiintegral.

� Perfecţionarea capacităţii demenţinere a echilibruluicorpului în diferite poziţii şi înmişcare.

- mers în echilibru pe o linietrasată pe sol, cu păşire pesteobstacole;- mers în echilibru pe planridicat (h=25 cm) cu păşirepeste obstacole, cu aterizareprin săritură în adîncime;- deplasare în echilibru prinsărituri pe banca de gimnastică;- mers în echilibru pe stighiabăncii cu paşi adăugat şi direct;- a balansa pe mingeamedicinală;- executarea din alergare acumpenei pe un picior,genuflexiuni, ridicarea pevîrfuri, pirueta la 180° (360°).

Utilizarea ; metodei intuitive şia problematizării.

3. Dezvoltarea capacităţilormotrice de bază.� Perfecţionarea continuă acapacităţilor coordinative(dibăcia).

Jocuri de mişcare de mobilitatemare:De-a puia gaia; Paznicul Alb;Şarpele; Copci; Ziua şinoaptea; Nâvodul; Acul şi ata;Podul mişcâtor; Broscuţele şibîtlanul; Lupul în şanţ;Apărarea cetâţii; Ai transmis -aşază-te; Mingea prin tunel;Alpiniştii curajoşi; Cursacufluturi; Cursa perechilor;Suveica; Cursa cu obstacole.

Metoda jocului şicompetiţională.Metoda modelării.Diversificarea metodelorpractice în situaţii reale deînvăţămînt.

� Educarea capacităţii de viteză-fortă.

- sărituri în serii a cîte 30-40 (3-4 ori);- sărituri în adîncime cu săriturăsuccesivă înainte (h=30-40 cm);- sărituri în înălţime cu elandirect (50 cm);- săritură peste 6-8 obstacole;- săritură de pe loc eu atingereaobiectelor suspendate;- săritură la coardă;- jocuri, ştafete cu sărituri;- aruncare la ţinta fixă, verticalăşi orizontală;- aruncare la ţinta mobilă cumîna dreaptă şi stăngă;- aruncarea mingii în perechistînd la distanţe diferite;

Metode ale efortului repetat.Testare.Utilizarea metodelor: frontală,flux, de grup.Metoda eforturilor "pînă larefuz".Metoda exerciţiului continuu.Modelarea diverselor situaţii deînvăţămînt.

� Dezvoltarea forţei în regim derezistenţă şi a rezistenţeigenerale.

- jocuri - ştafete cu aruncări;- aruncarea mingii medicinale (1kg) din poziţia şezînd,picioarele depărtate;- alergare de viteză din diferitepoziţii de plecare;- alergare repetată pe distanţelede 10, 15, 20, 30 m;- alergare de suveică 3x5 m;

Crearea situaţiilor de problemă.Metode de apreciere a efortuluiaplicat în situaţii de învăţămînt.

� Dezvoltarea capacităţii şiaprecierii din ochi.

- jocuri- ştafete cu alergare;- exerciţii de dezvoltare

Explicare, comentarii.

4. Dezvoltarea interesului şiformarea unor obişnuinţe de apractica zilnic exerciţiile fizice.

fizică generală pentrudezvoltarea musculaturiiabdomenului;- exerciţii de dezvoltare fizicăgenerală pentru dezvoltareamusculaturii spatelui;- exerciţii fizice specifice

Metoda convingerii, aprobării.Testare.

� Dezvoltarea spiritului activ şicreator în cadrul practicăriiexerciţiilor fizice în modindependent.

dezvoltării muşchilormembrelor superioare;- alergare neîntreruptă timp de 3min;- alergare pe 120m, altemativăcu mers rapid;- alergare de rezistenţă pedistanţa de 400 m pe terenaccidentat;- alergarea pe distanţa de 100 mprin metoda "pînă la refuz";- jocuri - ştafete de mobilitate

5.Formarea unor deprinderi deigienă corectă individuală şi încolectiv.

moderată;- săritură peste 6-8 obstacole;- exerciţii de front şi formaţii;

Convorbiri, orientarea copiilorspre respectarea regulilorigienice.

� Educarea grijii faţă de ;sănătate, faţă de echipamentulsportiv şi de inventarul sportiv.

- exerciţii de mers şi alergare cuschimbarea direcţiei, tempouluideplasării;- sărituri în lungime cuaprecierea locului aterizării;- aruncarea mingii la distanţă,ţintă fixă verticală, orizontală;- jocuri dinamice, ştafete cualergări, aruncări, sărituri etc.;- complexe de exerciţii fizicepracticate în condiţii variate;- teste motrice: alergare deviteză (20 m), alergare desuveică (3x10 m), săritură înlungime fără elan, alergare derezistenţă;- jocuri dinamice practicateindependent;- exerciţii fizice cu şi fărăobiecte;- exerciţii fizice îmbinate cuproceduri de călire;- igiena corporală şi aechipamentului sportiv;- igiena inventarului sportivutilizat în condiţiile grădiniţei şide domiciliu.

Metode tradiţionale şinetradiţionale de călire,practicate de preşcolari.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE A PREŞCOLARILOR

Sănătatea omului se formează sub influenţa factorilor inter-dependenţi naturali şi socio-economici. Aceştia sînt aerul, apa, solul, factorii climaterici, precum şi condiţiile de muncă, trai,alimentare şi altele. Factorii naturali şi socio-economici interacţionează, adică influenţeazădezvoltarea industriei, transportului, arhitecturii etc. Ei exercită o anumită influenţă asupracomponenţei apei, aerului, solului, iar factorii naturali se răsfrîng asupra caracterului alimentaţiei,condiţiilor de trai ale populaţiei, alegerea locului de muncă etc.

Conform aprecierii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sănătatea este nu numai lipsa bolilor

sau a defectelor fizice, dar şi deplina bunăstare fizică, spirituală şi socială. Conform datelorcercetărilor ştiinţifice, sănătatea este determinată în peste 50% din cazuri de modul de viaţă alomului.

Educaţia pentru sănătate trebuie începută la vârsta preşcolară. Este necesar de a forma lacopii atitudini şi competenţe. Ei trebuie să posede cunoştinţe elementare despre:

� Modul sănătos de viaţă care caracterizează activitatea cotidiană a omului şi care îi permitemenţinerea sănătăţii la nivelul cuvenit. Modul sănătos de viaţă presupune, de asemenea, respectareaunui regim corect al zilei; durata somnului; alimentaţia sănătoasă; excluderea deprinderilor vicioase(fumatul, folosirea alcoolului şi a altor droguri); respectarea igienei personale şi publice, posedarea'cunoştinţelor şi deprinderilor care permit preîntîmpinarea diferitelor, boli, cunoaşterea propriuluiorganism.

� Modul sănătos de viaţă include o activitate fizică adecvată (lucru fizic, sport, plimbări,turism etc.) şi o muncă intelectuală corect organizată.

� Sănătatea poate fi menţinută numai în cazul existenţei relaţiilor corecte dintre oameni (înfamilie, grupă, clasă, colectiv de muncă, echipă sportivă etc.). j

� O influenţă benefică asupra sănătăţii o are contactul cu natura (bazinele acvatice, pădurile,munţii etc.).

In legătură cu creşterea culturii generale a populaţiei şi sporirea necesităţii de conştientizarea principiilor modului sănătos de viaţă, în ultimii ani creşte interesul adulţilor şi mai ales alpărinţilor şi cadrelor didactice faţă de educaţia pentru sănătatea copiilor.

Considerăm că copiii de vîrstă preşcolară mare trebuie să înţeleagă necesitatea de a ajungela o bună stare de sănătate, de a-şi păstra şi întrema la timp sănătatea.

Procesul de educaţie pentru sănătate trebuie început în copilăria timpurie şi orientat sprerealizarea următoarelor obiective generale:

� Cunoaşterea structurii şi funcţionării organismului uman şi as legităţilor de creştere şidezvoltare.

� Dezvoltarea simţului responsabilităţii faţă de menţinerea sănătăţii propriului organism, cîtşi a celor din jur. Cunoaşterea factorilor de risc ce dăunează sănătăţii şi evitarea lor.

� Formarea unui mod sănătos de viaţă: cunoaşterea elementelor principale ale regimului zileişi a necesităţii de respectare a lui; conştientizarea faptului că alimentaţia corectă stă la bazasănătăţii; educarea intoleranţei faţă de consumul de alcool, droguri şi faţă de fumat; respectarearegulilor de igienă personală şi publică.

Ca obiective de referinţă ale educaţiei pentru sănătate se propun:� Formarea cunoştinţelor despre părţile componente ale corpului uman şi construcţia lui;

cunoştinţe despre piele, păr, unghii; cunoştinţe elementare despre schelet şi muşchi, rolul lor;cunoaşterea principalelor organe interne şi funcţia lor (organele respiratorii � respiraţia, organeledigestive - alimentaţia, aparatul cardiovascular - inima, sîngele).

� Familiarizarea cu faptul că la baza structurii organismului uman stă celula.� Acumularea cunoştinţelor despre organele de simţ datorită cărora se percepe lumea

înconjurătoare (cu ochii vedem, cu urechile auzim, cu nasul mirosim, cu limba gustăm etc.).� Formarea cunoştinţelor elementare despre reproducerea umană (cum apare omul pe lume).� Noţiuni despre familie: căsătoria, nunta, mirele, mireasa, dragostea, copiii. Educarea la

copii a simţului matern şi patern. Altoirea dragostei faţă de actualul (viitorul) frate (soră) şiconştientizarea obligaţiunilor faţă de el (ea), a dorinţei de a acorda ajutor mamei în îngrijireasugarului etc.

� Conştientizarea necesităţii de a proteja inima printr-un mod sănătos de viaţă.� Cunoaşterea faptului că răceala e cauza celor mai frecvente îmbolnăviri ale omului şi

posedarea deprinderilor de a o evita.� Formarea cunoştinţelor elementare despre respiraţie şi cunoaşterea unor reguli de a respira

corect.� Formarea cunoştinţelor elementare despre alimentaţie şi regimul alimentar corect.

Educarea deprinderilor cultural-igienice în timpul mesei (amenajarea mesei, conduita etc.).

� Conştientizarea necesităţii de a păstra dinţii sănătoşi. Cunoaşterea regulilor de îngrijire adinţilor. însuşirea unor reguli de profilaxie a bolilor infecţioase, de îngrijire a pielii, de combatere aectoparaziţilor (păduchi, rîie etc.)

� Formarea cunoştinţelor despre regimul zilei (deşteptarea, toaleta de dimineaţă, dejunul,activitatea în grădiniţă, cina, somnul etc.), formarea deprinderilor cultural-igienice.

În scopul soluţionării acestor probleme, întru ajutorarea educatorilor şi părinţilor în educaţiacopiilor de vîrstă preşcolară, propunem următoarea tematică: "Să avem o piele curată", "Sămenţinem curăţenia peste tot", "îngrijirea îmbrăcămintei şi a încălţămintei", "Să ne comportămcorect", "Sănătatea şi natura", "Mişcarea şi sănătatea", "Activităţile zilnice", "Cum am apărut pelume", "Familia mea", "Corpul nostru", "Cum percepem lumea", "Scheletul şi muşchii", "Inima şiocrotirea ei", "Să ne alimentăm corect", "Să respirăm corect", "Bolile mîinilor murdare", "Să nurăcim", "Ca să nu ne doară burta", "Păstrează dinţii", "Cum să evităm traumatismul?", "Ce să facemca să fim sănătoşi (recapitulare)?".

Conţinuturile propuse prin aceste teme pot fi comunicate atît în viaţa cotidiană, cît şi încadrul activităţilor special organizate.

Plan-program de realizare a tematicii la educaţia pentru sănătate:

Tematica activităţilorTema generală Luna1 2 3

I. Corpul umanStructuracorpului uman

Septembrie Corpul nostru Scheletul şi muşchii Cum percepe mlumea

Organele interneşi funcţiile lor

Octombrie Organele respiratorii Organele digestive Inima, sîngele

Protejareaorganismuluiuman

Noiembrie Să ne alimentămcorect

Să respirăm corect Să nu răcim Călirea

Îngrijireaorganismu-luiuman

Decembrie Să avem o pielecurată

Îngrijirea părului şia unghiilor

Păstrează dinţii

Creşterea şidezvoltareaorganismuluiuman. Reprodu-cerea

Ianuarie Familia mea (mama,tata, bunicii)

Sora/fratele meumai mic

Cum am apărut pelume

II. Modul sănătos de viatăEducareadeprinderilor deacurateţe

Februarie Să menţinemcurăţenia peste tot

Îngrijireaîmbrăcămintei

Îngrijireaîncălţămintei

Factorii de riscai sănătăţii

Martie Combatereafumatului

Daunele alcoolului Drogurile şisănătatea

Menţinereasănătăţii

Aprilie Boala mîinilormurdare

Ca să nu ne doarăburta

Cum săl evitămtraumatismul?

Relaţiile cumediul extern

Mai Sănătatea şi natura Mişcarea şisănătatea

Activităţile zilnice

Culturacomportării

Iunie Să ne comportămcorect

Iubeşte pe cei dinjurul tău

Bolile periculoase

Planul-program prevede materialul curricular pentru anul de învăţămînt pe luni şi săptămîni.Consolidarea cunoştinţelor acumulate, formarea competenţelor şi a atitudinilor respective se vaefectua zilnic prin diverse forme educaţionale şi la finele fiecărei teme (în săptămîna a 4-a a lunii).

SUGESTII METODOLOGICECurriculum-ul educaţiei şi instruirii copiilor de vîrstă preşcolară mare constituie elaborarea

unui component metodologic al învăţămîntului preuniversitar, care are drept scop formarea şidezvoltarea continuă a personalităţii copilului de 5-7 ani prin intermediul diverselor tehnologiieducaţionale modeme. El preconizează activităţile principale tipice pentru această vîrstă: practică cuobiecte, joc, comunicare şi prevede trecerea lentă de la activitatea de joc la cea de învăţare.

Metodologia educaţională se axează pe metode active orientate spre un învăţămînt formativ,bazat pe curiozitatea copiilor, dorinţa lor de a explora, a experimenta în ariile de stimulare.

Scopul derulării procesului educativ-instructiv rezidă în dezvolta-rea optimă a personalităţii;orientarea spre formarea comportamentelor principale ale copilului de vîrstă preşcolară: socio-afectiv, cognitiv-verbal şi motor.

Strategiile educaţionale ce se propun pentru realizare în procesul educativ-instructiv dingrupele pregătitoare vor promova un nou sistem educaţional şi anume:

- o educaţie orientată spre ritmul de dezvoltare a fiecărui copil, în măsura posibilităţiiindividuale, cu valenţe formative bine accentuate;

- oferirea unei libertăţi mai mari în explorarea propriilor capacităţi şi m acumulareaindependentă a cunoştinţelor;

- eliberarea tandemului copil-educator de formalism în relaţii;- realizarea obiectivelor de instruire prin educaţie şi nu invers;- respectarea drepturilor copilului;- pregătirea treptată a copilului pentru activitatea de învăţare prin intermediul activităţii

ludice;- dezvoltarea copilului în perspectiva împlinirii naturale a trebuinţelor sale şi nu forţarea

acestei evoluări după un anumit tipar;- accesul copilului la educaţia activă şi creativă etc.Strategiile didactice utilizate în procesul pregătirii copiilor pentru şcoală vor include un

ansamblu de metode şi de procedee, mijloace de învăţămînt şi tehnologii de învăţare cu ajutorulcărora se vor realiza obiectivele propuse de curriculum într-o activitate didactică modernă şi corectorientată.

SUGESTII PENTRU EVALUARE. CRITERII DE EVALUAREA MATURITĂŢII ŞCOLARE

Determinarea nivelului de pregătire a copiilor pentru şcoală constituie o modalitate obiectivăde punere în evidenţă a randamentului obţinut şi reprezintă rezultatele procesului de educaţie,învăţare şi instruire, realizate prin diverse tehnologii în perioada preşcolarităţii.

Evaluarea la debutul şcolar (în clasa I) furnizează şi informaţia necesară pentru adoptarea,pe baze ştiinţifice, a unor măsuri de stabilire a continuităţii în procesul de educaţie şi instruire acopiilor.

Pornind de la particularităţile de vîrstă ale preşcolarilor, de la faptul că ei nu pot citi şi niciscrie, considerăm necesară elaborarea unei metodici speciale de evaluare cu ajutorul căreia cadreledidactice din grădiniţe şi clasele I vor efectua evaluarea comportamentelor personalităţii îndevenire: social, afectiv, cognitiv, verbal şi motor.

Se ştie că evaluarea vizează eficienţa educaţiei şi a instruirii prin prisma raportului dintreobiectivele proiectate şi rezultatele obţinute de către copii prin activităţile lor. Evaluarea urmăreşteconsecinţele acţiunii întreprinse de adulţi m procesul de formare a personalităţii copilului înansamblu. Astfel pot fi preconizate trei direcţii ale evaluării prin strategii didactice adecvate,încheindu-se cu aprecieri asupra funcţionării interne a acţiunii educaţional-instructive, şi anume:evaluarea atitudinilor, a cunoştinţelor şi a competenţelor obţinute de copii la finele preşcolarităţii.

Considerăm necesare şi de o valoare indiscutabilă trei tipuri de evaluare: iniţială, continuă(formativă) şi finală.

Fiecare din aceste tipuri de evaluare trebuie promovat pe parcursul anului de învăţămînt,deoarece ele îşi au scopul şi rolul lor.

în procesul predării-învăţării şi al însuşirii conţinuturilor curriculare, o atenţie deosebită seva acorda evaluării formative. Ea se va face în funcţie de obiectivele generale şi de referinţă şi nu înraport cu nivelurile atinse numai de unii copii (dotaţi şi supradotaţi). Evaluarea se va efectua într-unmod voalat, fără a stresa copiii.

Cele mai frecvente metode şi tehnici de evaluare vor fi probele orale, practice (observări,investigaţii, convorbiri), iar uneori se vor aplica şi teste elementare.

În evaluarea preşcolarilor pot exista diverse modalităţi de apreciere a nivelurilor decunoştinţe, capacităţi-atitudini, dar cea mai reuşită ar fi aprecierea prin calificativele: "foarte bine","bine", "suficient".

Educatorii sînt liberi în elaborarea strategiilor şi selectarea metodelor de evaluare şiapreciere. Important este ca ele să aibă o funcţie constructivă şi dezvoltativă. Drept suport pentruelaborarea testelor de evaluare pot servi Nivelurile optime de dezvoltare a copilului la debutulşcolar.

Gradul de maturitate şcolară, în care concurează modalităţile de maturitate intelectuală (destructurare iniţială a mecanismelor intelectuale), de maturitate emoţional-volitivă (procesul dediferenţiere a emoţiilor, stabilizarea sentimentelor şi capacitatea de a le controla) şi de maturitatesocială propriu-zisă (caracterizată prin adaptarea la condiţiile instruirii şi activităţii m şcoală,participarea cu responsabilitate la această activitate), ilustrează comportamentele personalităţiicopilului (social, afectiv, cognitiv, verbal, motor) la debutul şcolar.

Evaluarea nivelului de formare a comportamentelor, de pregătire a copilului pentru şcoalăpoate fi efectuată în baza următoarelor criterii:

Comportamentul social� Relevarea şi respectarea poziţiei altui om.� Pregătirea copilului pentru noul statut social, cel de şcolar, şi respectarea rolului său în

procesul instruirii.� Facultatea de a respecta interesele şi regulile stabilite de colectivul copiilor.Comportamentul afectiv� Formarea mecanismelor reglării volitive a acţiunilor:� Minimalizarea reacţiilor impulsive;� Capacitatea copilului de a-şi subordona şi ierarhiza acţiunile;� Posibilitatea de a învinge dificultăţile;� Gradul de independenţă;� Priceperea de a reacţiona adecvat la aprecierea sarcinii îndeplinite;� Capacitatea de a-şi analiza în mod independent unele rezultate obţinute;� Ritmul de lucru;� Respectarea anumitor norme de conduită.� Gradul de dezvoltare a sferei emoţionale:� Generalizarea emoţiilor;� Capacitatea de a-şi stăpîni emoţiile.� Nivelul de pregătire motivaţională:� Atitudinea pozitivă a copilului faţă de şcoală, dorinţa de a însuşi noi cunoştinţe (impulsuri

cognitive), motive sociale dezvoltate şi exprimate prin tendinţa de a ocupa poziţia de elev;� Subordonarea motivelor, în sistemul ierarhic al cărora motivele şi interesele cognitive

încep a deveni dominante.Comportamentul cognitiv� Capacitatea de a-şi concentra atenţia în activitate.� Prezenţa reprezentărilor şi a unor cunoştinţe despre mediul ambiant (important este nu

volumul lor, ci calitatea, gradul de generalizare a cunoştinţelor, capacitatea copilului de a lemanipula în plan interior).

� Posedarea elementelor iniţiale ale gîndirii analitice; capacitatea de a evidenţiacaracteristicile generale ale obiectelor şi relaţiile dintre fenomene.

� Orientarea după model în procesul de lucru.

� Nivelul de pregătire pentru dirijarea conştientă a activităţii cognitive.� Prezenţa intereselor cognitive.� Posedarea mijloacelor senzoriale şi intelectuale; experienţa senzorială. Posedarea

acţiunilor de percepţie, orientate spre analiza obiectelor, fenomenelor, însuşirilor şi relaţiilor dintreaceste obiecte şi fenomene. Utilizarea elementară a sistemului etaloanelor senzoriale.

� Formarea coordonării vizual-motrice, percepţia relaţiilor fonofigurale, a poziţiei obiectuluiîn spaţiu.

Comportamentul verbal� Dezvoltarea funcţiei semantice şi comunicative a limbajului.� Posedarea practică a tuturor aspectelor limbii materne (vocabular, cultură fonică,

corectitudine gramaticală, limbaj coerent, expresiv)� Prezenţa şi gradul de dezvoltare a formelor limbajului: situative, contextuale şi expresive.� Dezvoltarea literară (perceperea, analiza elementară, reproducerea textelor, creativitatea).

Formarea limbajului literar.� Asocierea sunetelor vorbirii cu semnele lor corespunzătoare. Formarea premiselor citirii şi

scrierii.� Dezvoltarea creativităţii verbale.Comportamentul motor� Posedarea deprinderilor şi calităţilor motrice de bază.� Formarea obişnuinţei de efectuare independentă a exerciţiilor fizice.� Coordonarea auditiv-motorie.� Dezvoltarea fizică armonioasă, formarea şi perfecţionarea capacităţilor psihomotrice.� Fortificarea sănătăţii, formarea deprinderilor igienico-sanitare.

NIVELURILE OPTIME DE DEZVOLTARE LA DEBUTUL ŞCOLARArte plastice

Cunoştinţe� Elemente de bază din gramatica artelor plastice ca domeniu: pictură, grafică, sculptură,

arhitectură, artă decorativă aplicată; unele genuri: peisaje, portrete, animalist; unele mijloaceplastice ca: linia, pata, culoarea, forma, punctul, numindu-le în descrierea operelor; unele mijloaceartistice evidente: simetria, ritmul, armonia culorilor, a liniilor; tehnologii de reprezentare artistică:modelare, sculptură, colaj, pictură, desen grafic (cu creion, tuş), lucrări brodate, ţesute, împletiteetc.

� Denumirea a 3-5 opere de artă plastică şi a autorilor lor, denumirea şi destinaţiamaterialelor, a instrumentelor, a rechizitelor folosite la activităţi, denumirea culorilor primare (roşu,galben, albastru) şi a celor complementare (oranj, violet, cafeniu, verde), a unor nuanţe de culori(roz, auriu, vişiniu, galben-deschis etc.).

Competenţe� Exprimarea în imagini plastice a unor idei, impresii, doleanţe; selectarea culorilor, a

materialului şi a mijloacelor de reprezentare adecvate ideii concepute. Plasarea reuşită a elementelordecorative pe suprafaţă (în dependenţă de formă), folosind diverse mijloace artistice: ritmul,simetria, proportionalitatea. Aprecierea argumentată a lucrărilor din punct de vedere estetic,compoziţional şi tehnic.

� Folosirea cu iscusinţă a expresivităţii materialelor plastice şi altor materiale imprimate,exprimarea chipurilor artistice: cu penelul (burete, deget etc.); în guaşă, acuarelă, coloranţi naturali(sucuri de legume, infuzie de plante etc.); modelarea chipurilor din bucată întreagă şi din bucăţiasamblate, din plăci decorative; crearea compoziţiilor în tehnica colajului din diverse materiale.

Atitudini� Manifestarea receptivităţii la frumuseţea mediului înconjurător.� Exprimarea şi motivarea sentimentelor în urma contactului; cu opera de artă.� Exprimarea propriilor sentimente, a atitudinii proprii faţă de artă, faţă de cei din jur.

Activitatea muzicală şi coregrafîcăEducaţia muzicală

Cunoştinţe� Intuirea diferenţelor de nuanţe şi de intensitate în cîntece şi piese, muzicale (tare, încet,

potrivit).� Distingerea nuanţelor de tempo (rar, potrivit, moderat, repede).� Distingerea caracterului muzicii: de marş , cantabil, vioi, de glumă.� Intuirea mersului melodic suitor sau coborîtor al melodiei,� Recunoaşterea timbrului instrumentelor muzicale (pian, vioară, nai, fluier), a

instrumentelor elementare (trianglu, xilofon).Competenţe� Intonarea corectă, expresivă şi omogenă, în grup şi individual, a cîntecelor, respectînd

poziţia corectă, dicţia şi respiraţia în timpul cîntatului.� Recunoaşterea cîntecelor după un fragment melodic (introducere, refren).� Efectuarea de mişcări expresive în conformitate cu conţinutul muzicii.� Înscenarea cîntecelor - jocuri, alcătuirea combinaţiilor simple de dans.� Distingerea şi compararea cîntecului şi pieselor muzicale cu diferit caracter.� Coordonarea mişcărilor în colectiv, respectînd caracterul şi ritmul muzicii.Atitudini� Manifestarea interesului şi dragostei faţă de muzică, a dorinţei de a asculta şi interpreta

piese şi cîntece preferate.� Organizarea şi participarea activă la jocuri muzicale şi ore distractive.

RitmicaCunoştinţe� Semnificaţia termenilor de bază: dans, dans popular, dans de gală, dans clasic, balet,

mimică, pantomimă, gest, mişcare etc.� Denumirile dansurilor: polca, hora, sîrba, ostropăţul, alunelul, raţa, căluşarii, ciobănaşul,

ciuleandra ş.a.� Denumirile mişcărilor de bază: paşi, fugă, sărituri, învîrtitură etc.� Regulile de comportare în dans.� Denumirile şi semnificaţia obiceiurilor naţionale însoţite de dansuri.Competenţe� Să armonizeze mişcările sale cu muzica (ritm, tempou, dinamică, formă muzicală, desen

ritmic etc.).� Să-şi coordoneze mişcările în corespundere tu compoziţia dansului sau combinaţia

exerciţiului.� Să se orienteze în spaţiul sălii, mişcîndu-se după desenul dat (solo, în colectiv, în pereche).� Să interpreteze mişcările, folosind mijloacele coregrafice de expresivitate (gestul, mimica,

pantomima etc.).� Să traducă, să transforme mişcările observate în naturâ, în viaţa cotidiană a omului, auzite

în cîntec, în strigături, în poveşti, în mişcarea coregrafică, în gesturi, imagini.� Să folosească mişcări cunoscute în improvizarea proprie după muzică.Atitudini� Simţul frumosului în mişcări.� Atenţie faţă de tradiţiile şi obiceiurile naţionale.� Relaţiile reciproce de prietenie şi atenţie în colectiv, în pereche (dintre băiat şi fată).� Grija faţă de sănătate, igienă, acurateţe.

Dezvoltarea literarăCunoştinţe'� Texte folclorice: poezioare, poveşti, ghicitori, proverbe etc., termenii respectivi.

� Cunoaşterea unei varietăţi de texte pentru copii din literatura naţională şi cea universală, deautori clasici şi contemporane (M.Eminescu, I.Creangă, Gr.Vieru, Sp.Vangheli etc.); acaracteristicilor elementare ale noţiunilor: carte, autor, imagine, foaie, pagină, copertă.

� Cunoaşterea structurii elementare a textului (început, conţinut), a modalităţilor dereproducere a textelor (recitare, .repovestire, dramatizare).

Competenţe� Receptarea comprehensivă (integrală) a textului literar.� Deosebirea textelor versificate de cele în proză.� Perceperea conţinutului emotiv şi ideatic al textelor de mic volum.� Interpretarea expresivă a diverselor texte literare.� Reproducerea independentă a textelor învăţate.� Utilizarea elementelor vorbirii expresive: intensitatea vocii, tonul, intonaţia şi

componentele ei (pauza, accentul).� Deosebirea limbajului plastic de cel cotidian. Aplicarea competenţelor dobîndite în diverse

situaţii (joc, dramatizare, desen, modelaj).� Compunerea independentă a poveştilor, povestirilor, ghicitorilor, poezioarelor.Atitudini� Ataşamentul faţă de cuvîntul artistic, cartea ilustrată. Exprimarea atitudinii faţă de

personajele literare.� Motivarea atitudinii personale faţă de personajele negative şi pozitive.� Manifestarea dispoziţiei proprii, declanşate sub influenţa textului şi exprimată în situaţii

ludice.

Comunicarea şi dezvoltarea limbajuluiCunoştinţe� Sunetele limbii române; valorile expresive ale distribuţiei sunetelor în cadrul grupurilor de

sunete, grupurilor de cuvinte.� Noţiuni de sunet, silabă (parte), cuvînt, propoziţie, limbaj.� Sensul cuvintelor şi al expresiilor.� Minimul lexical al preşcolarilor (substantive, verbe, adjective etc.)� Rolul accentului în cuvînt, al prefixelor, sufixelor, desinenţelor.Competenţe� Stabilirea relaţiilor de comunicare (copil - educatoare, copil - adult, copil - copil).� Perceperea mesajelor orale (enunţate de adult, copil, scrise, citite de educatoare) şi

realizarea lor.� Întreţinerea unei conversaţii (educatoare-copil, copil-copil) pe diverse teme.� Adaptarea la elementele situaţiei de comunicare.� Descrierea jucăriilor, întîmplărilor, lecturarea imaginilor.� Aplicarea normelor dialogului.� Construirea propoziţiei, alcătuirea mesajului.� Relatarea corectă, logică a unor evenimente (cum a trecut ziua de duminică, sărbătoarea,

vacanţa etc.).� Recunoaşterea grupului de sunete în enunţul educatoarei, al copiilor.� Pronunţia corectă a sunetelor limbii, a îmbinărilor de sunete.� Posedarea limbii literare, a exprimării verbale relativ bogate.� Utilizarea corectă a formelor părţilor de vorbire şi a acordului dintre ele.� Utilizarea adecvată a accentului, a lexemelor, ţinînd seama de structură (prefix, sufix,

desinenţă) şi de semnificaţia lor.� Sesizarea, corectarea diverselor imperfecţiuni de pronunţie, a inadvertenţelor.� Utilizarea unui limbaj coerent, flexibil, creativ (expresii plastice, expresii frazeologice,

cuvinte cu sens figurat: soarele răsare, acoperişul plînge etc.).Atitudini

� Conştientizarea apartenenţei la neamul românesc, manifestată prin dorinţa de a vorbi olimbă frumoasă, coerentă, corectă.

� Plăcerea de a rosti corect grupurile de sunete.� Tolerarea partenerului în actul de comunicare.� Respectarea valorilor general-umane.� Formarea premiselor citit-scrisuluiCunoştinţe� Structura sonoră a cuvîntului; structura lexicală a propoziţiei.� Semnificaţia locului sunetului în cuvînt, al cuvîntului în propoziţie, al propoziţiei în text.� Grafismele de tipar şi de mînă; regulile de comportare cu cartea, caietul.� Regulile elementare de scriere.Competenţe� Îmbinarea sunetelor, literelor în silabe, în cuvinte; a cuvintelor în propoziţii.� Modelarea cuvintelor mono- şi bisilabice� . Analiza structurii cuvîntului şi a propoziţiei.� Utilizarea obiectelor-substituente în analiza sonoră a cuvîntului şi în analiza lexicală a

propoziţiei.� Recunoaşterea vizuală a literelor.� Deosebirea vocalelor de consoane (la auz).� Orientarea în pagină, foaie, caiet, carte.� Haşurarea cu linii orizontale, verticale, oblice.� Compunerea ornamentelor din diverse linii. Linie verticală, orizontală, oblică, curbă,

frîntă.� Scrierea grafismelor.Atitudini� Formarea atitudinii pozitive faţă de şcoală, faţă de citit-scris.� Exprimarea dorinţei de a cunoaşte literele, de a scrie şi a citi.� Manifestarea curiozităţii, a dorinţei de a pătronde în tainele cititului şi ale scrisului.

Familiarizarea cu mediul ambiantCunoştinţe� Numele şi prenumele părinţilor, îndeletnicirea lor, adresa domiciliului.� Denumirea ţării, a localităţii (satul, oraşul natal); locul de muncă al părinţilor, buneilor.� Mijloacele de locomoţie şi de transport comun, maşinile cu destinaţie specială, regulile

elementare de circulaţie.� Momentele importante din istoria neamului (obiceiuri, ritualuri, sărbători etc.).� Importanţa naturii în viaţa omului, rolul omului în transformările şi protecţia naturii.

Natura vie şi natura inertă.� Schimbările sezoniere în natură, manifestarea lor; unele animale, plante tipice mediului

local; factorii necesari pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor, animalelor; existenţa relaţiilorbiotice între plante şi animale.

� Consecinţele poluării mediului ambiant; unele măsuri pentru combaterea şipreîntîmpinarea poluării.

Competenţe� Orientarea în localitatea dată.� Identificarea, deosebirea animalelor, plantelor.� Ocrotirea, îngrijirea animalelor, plantelor.� Efectuarea unor lucrări în natură, ajutarea adulţilor la muncă.Atitudini� Exprimarea atitudinii grijulii faţă de floră, faună, valorile general-umane.� Manifestarea dragostei faţă de plaiul natal, faţă de ţară; a curiozităţii, responsabilităţii.

Formarea cunoştinţelor elementare din domeniul matematiciiCunoştinţe� Mulţimi. Componenţa lor (ele sînt alcătuite din elemente, unele mulţimi se includ în

altele).� Descompunerea mulţimilor (în submulţimi disjuncte, reunite m mulţimi).� Sistemul de mulţimi (el poate fi ordonat pe măsura creşterii sau descompunerii numărului

de elemente).� Numărul de elemente ale unei mulţimi.� Numărul de obiecte (elemente) dintr-o mulţime; el nu depinde de natura obiectelor, de

plasarea obiectelor şi de ordinea în care se face numărarea lor.� Numere (recunoaşterea, ordonarea, descompunerea în două sau în cîteva numere mai mici

de la 1 pînă la 10).� Spaţiul (în el ne putem orienta: în sus, m jos, la stînga, la dreapta etc., determinînd direcţia

mişcării).� Timpul (poate fi măsurat cu ceasornicul).� Figuri şi corpuri geometrice (ele pot fi deosebite după formă, laturi şi unghiuri).� Etaloane nestandardizate (cu ele pot fi măsurate obiectele).Competenţe� Crearea problemelor, exerciţiilor.� Alcătuirea mulţimilor după un indice general (de ex.: veselă, legume, fructe, mobilă); să

găsească în ele submulţimi disjuncte.� Găsirea submulţimilor (părţilor) mulţimii.� Descompunerea mulţimilor din 1, 2, 3, ...10 elemente.� Utilizarea cuvintelor ce denumesc numeralele cardinale şi ordinale în limita 10.� Găsirea numărului în şirul natural şi al "vecinilor". Compunerea, rezolvarea problemelor

simple cu ajutorul materialului didactic.� Utilizarea corectă a semnelor +, -, =, <, >.� Stabilirea poziţiei obiectelor în spaţiu în raport unul faţă de celălalt.� Utilizarea corectă şi adecvată a expresiilor "la dreapta de", "la stînga de", "în mijloc", "în

centru", "între", "mai sus", "mai jos".� Determinarea sensului mişcării: înainte, înapoi, la stînga, la dreapta.� Folosirea etaloanelor nestandardizate la efectuarea diferitelor măsurări în diverse situaţii.� Găsirea asemănărilor şi deosebirilor între figurile geometrice cunoscute, clasificarea după

diferiţi indici calitativi.� Deosebirea şi numirea corectă a corpurilor geometrice: sfera, conul, cilindrul. "� Stabilirea succesiunii zilelor săptămînii, a lunilor, anotimpurilor şi determinarea orei

exacte la ceasornic.Atitudini� Manifestarea atitudinii pozitive faţă de activităţile matematice şi faţă de învăţarea

intelectuală.� Stabilirea relaţiilor cu lumea înconjurătoare şi atitudinea faţă de sine însuşi.

Dezvoltarea motorieCunoştinţe� Formele şi varietăţile de mers, alergare în funcţie de condiţiile create. Stăpînirea tehnicii

executării formelor de sărituri, aruncări, prinderi de minge, de căţărări şi escaladări.� Jocuri dinamice, ştafete sportive şi aplicarea lor în diverse condiţii, situaţii.� Exerciţii de front, formaţie.� Regulile elementare de igienă personală şi socială, de comportare pe parcursul activităţii

de educaţie fizică.CompetenţePerformanţa motrice:

� alergare de viteză la 20 m - 5,4 sec. fete; 5,2 sec. băieţi;� alergare în suveică (2x10 m) - 7,6 sec. fete; 7,3 sec. băieţi; coordonare (dibăcie) generală;� alergare de rezistenţă: distanţă: fete - 450-4GO m; băieţi - 480-530 m; timp: fete - 3,0-3,2

min; băieţi - 3,0-3,3 min;� săritură în lungime de pe loc: 60 cm fete, 70 cm băieţi;� aruncarea mingii la distanţă: fete - 8m-7,5m; băieţi - 1 lm-10,5m.Atitudini� Manifestarea interesului faţă de practicarea sistematică a exerciţiilor fizice.� Exprimarea reprezentărilor despre utilizarea activităţilor de educaţie fizică, a regulilor

igienice, a formelor de călire şi influenţa lor pozitivă (benefică) asupra organismului în creştere.� Aprecierea şi motivarea acţiunilor de comportare personală, a colegilor în cadrul

activităţilor de educaţie fizică şi, în special, de joc. Manifestarea sentimentelor de prietenie, destimă, ajutor reciproc, motivarea iniţiativei în diverse forme de activitate (în special de joc).

� Exprimarea sentimentelor estetice şi motivarea practicării exerciţiilor fizice, apreciereajustă a ţinutei posturale a celor din jur.

Bibliografie1. Proiectarea Curriculum-ului de bază. Ghid metodologic, TBP CIM, 1997.2. Curriculum-ul şcolar. Clasele I-IV, Chişinău, 1998.3. Ghid metodologic privind implementarea Curriculum-ului claselor primare, Chişinău, Ştiinţa,1998.4. Dezvoltarea şi implementarea Curriculum-ului în învăţâmîntul primar. Ghid metodologic,Chişinău, 1998.5. Dezvoltarea şi implementarea Curriculum-ului în învăţămîntul gimnazial: cadrul conceptual,Chişinău, 2000.6. Armaşu T., Metodica familiarizării preşcolarilor cu proverbe şi zicători, Chişinău, Lumina,1993.7. Rotaru, E. Marin, 0. Bojescu, Jocuri dinamice, Chişinău, Lumina, 1993.8. Bolboceanu A., Vrînceanu M., Ghid psihologic, Chişinău, Lumina, 1996.9. Cemortan S., Mocanu L., Dezvoltarea vorbirii preşcolarilor în cadrul activităţilor de limbămaternă, Chişinău, Lumina, 1981.10. Claparede Ed., Psihologia copilului şi pedagogia experimentală, Bucureşti, Editura Didacticăşi Pedagogică, 1975.11. Concepţia restructurării sistemului de educaţie şi de instruire a preşcolarilor în RepublicaMoldova: valenţele reformei învăţămîntului, Chişinău, I. Ş. P. P., 1992.12. Comiţchi S., Serviciul psihologic în grădiniţa de copii. Chişinău, Lumina, 1996.13. Cunoaşterea copilului preşcolar, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1992.14. Curriculum-ul educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri, Chişinău,M.Î.I.Ş.P.P., 1997.15. Elikonin D. V., Psihiloghia igrî, Moskva, Pedagoghika, 1978.16. Enciclopedia practică a copiilor, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981.17. Legea învăţămîntului din Republica Moldova, Chişinău, 1995.18. Mocanu L., Jocuri verbale în grădiniţă, Chişinău, Lumina, 1996.19. Osobennosti psihiceskogo razvitia detei 6 - 7-letnego vozrasta. Pod red. D. B. Elikonina, A. L.Vengera, Moskva, Pedagoghika, 1988.