Dialogul interculturalla orele de literatură

română în şcoala alolingvă

“Nu predăm o materie oarecare pentru a produce

mici „biblioteci vii” în acea materie,

ci pentru a-l face pe elev să gîndească”. (I. Bruner)

Говорят, что гениальность — это как молния, сгусток энергии талантов нескольких поколений

и смешения крови разных национальностей…

Trăind într-un secol al ,,tehnologiilor moderne’’când elevul este tot mai atras de computer şi net, lectura tinde să o ia pe un făgaş supus uitării. Fără lectură şi exerciţii de comunicare exprimarea tânărului din noua generaţie va lăsa de dorit.

Un rol foarte important în acest caz o are transdisciplinaritatea, ce reprezintă gradul cel mai elevat de integrare a curriculumului şi interdisciplinaritatea care contribuie la dezvoltarea intelectuală, socială, emoţională, fizică şi estetică a elevului, cultivă încrederea în forţele proprii şi spiritul de competiţie.

.

Interculturalitatea reprezinta o situatie de coeziune, de armonie, de întrepatrundere între culturi, de evolutie simultana si deschidere reciproca, permitând pe de o parte mentinerea si afirmarea valorilor proprii, iar pe de alta parte infuzarea altora noi, prin contactul cu valorile altor culturi. Schimburi şi influenţe interculturale apar permanent, deaceea interculturalitatea descrie o apartenenţă multiplă şi o zonă de mişcare naturală pe domeniul mai multor culturi, legitimată de libertatea circulatiei valorilor culturale şi pusă în practică graţie posibilităţilor infinite de îmbogăţire şi nuanţare a identităţii, în funcţie de mediul cultural parcurs.

.

În Europa de vest se vorbeşte deja despre o nouă pedagogie interculturală, adaptată condiţiilor concrete, ce a fost prezentată la cel de-al VIII-lea Congres al Asociaţiei pentru Cercetarea Interculturală de la Geneva, unde au fost expuse aspectele negative şi cele pozitive ale acestei noi pedagogii interculturale.Oricît de nouă nu ar fi metodologia interculturală, profesorul este de neînlocuit, căci acesta este organizatorul condiţiilor de învăţare.

.

Pentru ca elevii să poată realiza dialoguri interdisciplinare şi interculturale este necesară selecţia modalităţilor de lucru care conduce la exersarea principalelor procese de meditare, a capacităţilor operatorii ale gîndirii, fără de care nu este posibilă înţelegerea multiplelor şi variatelor interdependenţe dintre fenomenele lumii reale.

Centrarea metodelor de studiu pe cel ce învaţă presupune alegea anumitor conţinuturi, utilizarea anumitor tehnici.

.

O metodă eficientă pentru un dialog interdisciplinar şi intercultural în studierea literaturii române în clasele alolingve consider ca ar fi Diagrama Venn, care reclamă cunoaşterea profundă a materiei de către elevi pentru a prezenta grafic informaţiile şi a analiza diferenţele şi similitudinile dintre două sau mai multe obiecte, noţiuni, concepte, termeni, situaţii, idei etc.

.

Diagrama Venn poate fi practicată cu mult succes şi în combinare cu alte tehnici eficiente.

Astfel, la o lecţie de generalizare a cunoştinţelor, după ce elevii lucrează în perechi sau în grupuri mici, diagramele elaborate vor fi afişate în sala de studiu, organizîndu-se vizualizarea şi completarea acestora (Turul galeriei).

.

cl.VII- Subiectul: "Legenda curcubeului"(Caracterizarea a două personaje, prin comparaţie: Ileana Cosînzeana/ Vasilisa Precrasnaia);

cl. VIII- Subiectul: ” Schiţa ”Vizită” de I.L.Caragiale” (Caracterizează-l pe Ionel Popescu în comparaţie cu tine);

cl.IX- Subiectul: ” Ion Druţă. Nuvela ”Odihna”” (Caracterizarea a două personaje, prin comparaţie: bunica din ”Odihna”/ şi ”Bunica” de Ion Vatamanu)

cl.IX – Subiectul: “Obiceiuri şi tradiţii la diferite popoare.”cl.X- Subiectul: ”Ion Creangă. Povestea Dănilă Prepeleac”

(Caracterizarea a două personaje, prin comparaţie: Dănilă Prepeleac/ Ivanuşca Duracioc);

cl.XII- Subiectul: „D.Cantemir. „Descrierea Moldovei” (Comparaţi Moldova de azi şi de ieri/tradiţiile de azi şi de ieri; )

cl.XII – Subiectul: „C. Stamati “Neneaca, cuconaşul ei şi dascălul” (Caracterizarea a două personaje, prin comparaţie:Cuconaşul şi «Недоросль», Фонвизина).

cl. VII-a, Subiectul: "Legenda curcubeului"Caracterizarea a două personaje, prin comparaţie.

Ileana CosînzeanaTrăsături particulare

Diagrama Venn

Vasilisa PrecrasnaiaTrăsături particulare

cl. VIII-a, Subiectul: "I. L. Caragiale. Schiţa "Vizită...“

2.4. Aprecierea faptelor, personajelor sau a unui eveniment, argumentînd succint opţiunea.

cl. IX-a, Subiectul: "Sărbători şi tradiţii. Semnificaţia unor

sărbători la diferite popoare“

Poporul român:

normele etice

tradiţii

Literatura

cultura istoria

Sărbătorile de iarnă

.

Ca exemplu al activităţii interdisciplinare la orele de limbă şi literatură română (şcoala alolingvă) mă voi opri asupra temei „Realismul ca curent literar”, cl. a XII, Abisalii realismului (Marii reprezentanţi ai realismului), încercînd să prezint prin Diagrama Venn şi prin alte metode doi mari reprezentanţi ai realismului N.V.Gogol şi I.L.Caragiale.

.

Exerciţiu: Raportaţi-l pe I.L.Caragiale la N.V.Gogol, folosind metoda Diagrama Venn.

Exerciţiu: Rescrieţi imaginar o schiţă de-al lui I.L.Caragiale în manera lui N.V.Gogol

Analizînd avantajele interdisciplinarităţii pot spune că ele:

- permit elevului să acumuleze informaţii care vor fi aprofundate în anii următori;-clarifică mai bine o temă făcînd apel la mai multe discipline;-creează ocazii de a corela limbajele disciplinelor şcolare;- permit aplicarea cunostinţelor în diferite domenii;- constituie o abordare economică din punct de vedere al raportului dintre cantitatea de cunoştinţe şi volumul de învăţare.

Educaţia interculturală trebuie să implice şi dialogul intelectual de substanţă, care, fără să urmarească colaborarea socială între etnii ca finalitate imediată, consolidează şi desavârşeşte interculturalitatea, prin circulaţia firească a ideilor şi motivelor între reprezentanţii cei mai de seamă ai culturilor. Orice metodologie de aplicare a principiilor interculturale îşi măsoară eficienţa în funcţie de efectele asupra comunităţii.

O metodologie a interculturalitatii nu poate fi decât un produs interdisciplinar si cu aplicabilitate larga, cu alte cuvinte o sinteza greu de obtinut, dificil de verificat, dar cu sansa de a putea fi însusita, exersata si amendata de factori de actiune dintr-o mare diversitate de domenii. Rezultatele în planul dialogului intercultural au, în orice caz, o mare sansa sa depaseasca cadrele estimate de metodologie, prin permanenta noutate, imprimata de caracterul inepuizabil si original al culturilor.

“Reflectaţi la următorul afiş, care poate fi citit într-un restaurant turcesc din Paris:

Dumnezeul tău este evreu.Maşina pe care o ai este japoneză.Pizza este italiană,Iar couscous-ul este algerian.Democraţia pe care o practici este grecească. Cafeaua ta este braziliană.Ceasul îţi este elveţian.Cămaşa este indiană.Radioul tău este coreean.Vacanţele tale sunt turceşti,tunisiene sau marocane.Cifrele tale sunt arabeScriitura îţi este latină,şi… îi reproşezi vecinului tău că este străin. ”

RecomandăriÎnsuşirea perfectă a unei limbi înseamnă cunoaşterea modului de gîndire, specific poporului - creator şi purtător al limbii respective (I. G. Herder, V. Humbold).

În cazul studierii limbii şi literaturii române de alolingvi, profesorii au multe posibilităţi de realizare a unui demers interdisciplinar, prin referinţa directă la conexiunile posibile oferite de conţinutul altor discipline (limbile materne ale elevilor, limbile străine studiate, istoria, geografia, muzica, etc.), ceea ce duce la dezvoltarea integră a personalităţii elevului.

Referinţe bibliografice.Bibliografie electronică 1. http://all.edu.md (site al Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova) 2. http://www.lromana.proeducation.md 3. http://www.e-scoala.ro/biblioteca 4. http://www.dexonline.ro 5. http://www.traditii.ro http://www.google.com Bibliografie:Cucoş, Constantin, Pedagogie, Iaşi, Ed. Polirom, 1996, pag.77-79 Gabriel Andreescu, „Multiculturalismul normativ”, în Interculturalitate. Cercetari si perspective românesti, Presa

Universitara Clujeana, 2002, p. 30. Plurilingvismul se naste din interculturalitate, interviu cu Marie-Jean Vinciguerra realizat de Dana- Marina Dumitriu,

la http://www.aius.ro//Copy%20of%20Aius0/plurilingvismul.htm.Silvia COSTANZO et Linda VIGNAC, La pédagogie interculturelle: revoir nos approches et definer les objectifs

essentiels, Actes du VIIIème Congrès de l’Association pour la Recherche InterCulturelle (ARIC), Université de Genève – 24-28 septembre 2001 sur le site : http://www.unige.ch/fapse/SSE/groups/aric.

Cozma, T., (coord.), O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea, Editura Polirom, Iaşi, 2001.Dewey, J., Democraţie şi educaţie, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1972.Dewey, J., Trei scrieri despre educaţie, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1977.