Profesor coordonator

Adriana Giurgiu

Balmoş Tudor

Gaidoş Camelia

Sabău Cristina

Vermeşan Nicoleta

Master anul 2 - AAII – IMM

Argumente pro şi contra

globalizării

Diferitele discipline științifice economice, politice, sociologice întâmpină probleme atunci când încearcă să defineasă această

noțiune complexă, atât de complexă încât o definiție strico-sensu devine cu adevărat imposibilă.

Globalizarea

a devenit unul dintre cele mai la modă cuvinte pentru politicieni, oameni de afaceri, lideri sindicali, economiști deopotrivă

Globalizarea - definiţie

• punerea în legătură a popoarelor• micşorarea distanţelor prin intermediul tehnologiei• rezolvarea unor probleme globale• crearea unei pieţe economice complexe• dispariția granițelor• consecințele acestui fenomen asupra statului națiune• conexiune• schimb• concurență• interdependență

globalizare

destinul implacabil spre care se îndreaptă lumea, un proces ireversibil care ne afectează pe toți în egală măsură, indiferent de locul de apartenența geografică, regională, religioasă, etnică, doar

că în moduri diferite.

A privi globalizarea doar din perspectiva

proceselor economicear reprezenta un act reducționist.

Conceptului de globalizare i se subordonează cel de

cultură, societate, politică,

economie, Mediu.

Când oamenii de știință dezbat problema globalizării la nivel mondial se remarcă prezența a două tendințe:

procesul accelerat al globalizării și amploarea politicilor democratice.

Globalizarea este cea care prilejuiește contradicțiile cele mai aprinse întrucât efectele sale sunt fie favorabile, fie nefavorabile, iar democrația

permite proteste împortiva acestora din urmă.

Noi vă vom convinge de

faptul că globalizarea va fi

pozitivă pentru dezvoltarea și

pentru convergența

mondială, deși costurile și

beneficiile nu vor fi uniforme.

Noi vom dovedi contrariul.

A fi local într-o lume globală reprezintă un act de inadecvare socială și involuție. Și pentru a ne face înțeleși punctul de vedere vom începe

dezbaterea cu aspecte pozitive ale globalizării din perspectiva

politică:

Globalizarea este de cele mai multe ori ,,țapul ispășitor,, în dezbaterile politice, în special atunci când se impune justificarea

anumitor nereușite. Cele mai multe probleme sunt de obicei de ordin intern, o guvernare defectuoasă, instituții slabe sau politici economice greșite. Aceste probleme nu vor fi niciodată soluționate prin reducerea

competiției pe plan mondial cu oprirea procesului de globalizare.

Influenta globalizarii asupra democratiei, inlocuieste dictatura elitelor nationale(un

aspect pozitiv), cu dictatura finantelor internationale(aspect negativ).Astfel sistemul

politic national se va confrunta cu presiuni crescande, venite din partea

corporatiilor transnationale, puterea ecestor grupuri de interese crescand

exponential in ultimii ani, datorita posibilitatii de comunicare (internet,telefon etc).

Ex:Cumpararea Petrom de catre OMV.

Beneficiile globalizarii depasesc aproape intotdeauna prejudiciile, dar

exista daune si, pentru a le contracara, este nevoie de institutii

adecvate. Cand intreprinderile cu capital strain contamineaza tarile in

dezvoltare, solutia nu este de a impiedica investitia straina sau de a

inchide aceste companii, ci de a lua solutii in acel moment si mai ales sa

organizeze societatea, cu ministere, norme medioambientale si un

aparat juridic eficace care sa le impuna.

Guvernele din tarile in curs de dezvoltare,fiind in general corupte din studiile

elaborate de Institutul de cercetare Gallup Organization, deciziile majore le vor

lua intodeauna in interesul personal,fara a tine cont de consecintele pe plan

nacional. In cea mai mare parte a cazurilor, statele isi pastreaza caracterul

national si suveran, totusi din ce in ce mai mult, statul este vazut ca fiind prea

mic pentru problemele mari si prea mare pentru problemele mici. Una dintre

cele mai mari temeri in ceea ce privea aderarea Romaniei la structurile

internationale o reprezenta pierderea suveranitatii.

Statul a avut tendința să se dezvolte în perioadele de nesiguranță,

cum ar fi recesiunea și războaiele, ca să compenseze dificultățile cu care se

confruntă unii din cetățenii lui. S-a dezvoltat însă și-n perioade de

prosperitate , cu justificarea că era nevoie de mai multe lucruri de făcut ca să

se asigure dezvoltarea pe termen lung. O mai mare deschidere economică a

avut tendința să stimuleze dezvoltarea guvernării.EX: David Camero și Dani

Rodrik au demonstrat că din toți factorii care ar putea explica creșterea

dimensiunii statului, cea mai evidentă este cea a deschiderii economice.

În contextul globalizării se pune problema ca statele să-și

regândească funcțiile și dimensiunea, ceea ce nu este un lucru neagtiv. Ea a

pus întradevăr limite serioase ambiției și puterii statelor, pentru că le pune în

competiție unele cu altele și pentru că investitorii pot acum să le compare

înainte de a decide unde să-și plaseze liber capitalul. Acest lucru nu

înseamnă că statele sau guvernele au încetat să joace un rol important.

Într- o economie globalizată, înseamnă că guvernele ar trebui să depună mai mult efort în politica instituțională și microeconomică. Acest fapt

constituie un plus, întrucât ele trebuie să se reformeze continuu, și să mărească flexibilitatea economiilor lor astfel încât să rămână competitive, prin îmbunătățirea capitalului lor uman, fizic, a piețelor și companiilor lor.

Un bun sistem educațional, infrastructură bună, servicii de calitate și eficiență, un sistem financiar bine controlat și solvabil, un sistem judiciar

imparțial și alert sunt factori indispensabili pentru a obține credibilitate.Corupția nu va fi încurajatoare pentru investițiile

internaționale. În concluzie, în contextul globalizării statul nu devine mai puţin important, el are mai puţine funcţii întradevăr, însă acestea vor fi

esenţiale şi vor arăta cu precizie dacă o ţară va beneficia sau va pierde de pe urma globalizării.

Acest lucru nu este foarte usor de realizat, deoarece pentru tarile care au

schimbat regimul(Romania),efortul este foarte mare si de lunga durata de a

gestiona problemele interne si de a se integra in standardele impuse de UE. De

aici rezulta tensiuni interne la nuivelul conducerii tarii:Ex:Disputele sindicate-

guvern.

Un fundament important al statului națiune este subminat ca efect al

globalizării: ideea auto-suficienței naționale, ceea ce este din punctul meu de

vedere un aspect pozitiv. Dezvoltarea comunicațiilor, transportului și

tehnologiei informațiilor a permis cetățenilor din diferite țări să se cunoască mai

bine unii cu alții, acest lucru făcând din ce în ce mai dificilă folosirea

naționalismului ca forță de coeziune în statele-națiuni. Adică este foarte greu ca

în condițiile actuale să încerci să demonstrezi că cetățenii unei alte țări sunt

diferiți sau inferiori celor proprii, pentru că barierele din calea înțelegerii

mutuale care-i pot împiedica pe oameni să descopere opusul nu mai există.

Argumentele naționaliste tradiționale au acum un impact doar în țările

subdezvoltate sau izolate.

Datorita libertatii de miscare a populatiei, s-a acutizat diferenta intre populatia saraca si bogata. Ex: Populatia saraca nu dispune de resursele financiare pentru a beneficia

de informatiile necesare dezvoltarii.

Globalizarea naste insecuritate, pe cele mai diverse cai:ale terorismului politic transnational,ale traficului ilegal de arme si mijloace letale neconventionale, de droguri

si persoane, ale migratiei clandestine, ale proliferarii armelor de distrugere in masa, ale agresiunii economico-financiare, si provocarii de catastrofe de mediu. Securitatea globala este grav afectata de controlul pe care crima organizata il executa asupra tot mai multor teritorii pe piete interne si externe, de violenta, oruptie, santaj, amenintari,

contrabanda, de erodarae continua a stabilitatii si autoritatii statale. De aici necesitatea unei abordari preventive, sistematice, coordonate, a problematicii

securitatii globale, a armonizarii politicii statale si internationale de combatere a crimei organizate si terorismului, a tuturor aspectelor negative, insecurizate ale globalizarii, a

intrarii actualelor institutii si mecanisme de actiune globale, a sporirii legaturilor si funcionalitatii acestora.

Un fundament al statului națiune care trebuie înlăturat este cel al securității naționale. Foarte puține țări ar fi în măsură să se poată apăra singure, neajutate de un atac

nuclear, de o armă chimică sau bacteriologică. Astăzi țările se apără prin integrarea lor în organizații supranaționale sau internaționale: NATO, Conferița Europeană pentru Securitate și Cooperare. Același lucru este valabil în cazul terorismului,

traficului de droguri și problemelor de mediu, fiecare dintre ele având o dimensiune globală căreia nu i se poate face față decât prin cooperare internațională sau prin

organizatii supranaționale.O expunere mai mare la influența internațională a făcut limpede

dezavantajul de a trăi fără libertăți fundamentale și a grăbit căderea dictatorilor și a altor regimuri autoritare. Liberalizarea comerțului cu Spania și dezvoltarea turismului cu începere din 1959, a dus la declinul regimului generalului Franco, întrucât spaniolii

au văzut că viața putea fi mai bună, iar libertatea era mai mare de cealaltă parte a Pirineilor.

cultura

Globalizarea a multiplicat relațiile care se stabilesc între oameni din locuri

îndepărtate, i-au determinat să schimbe între ei valori, idei, și de ce nu să-și

modifice stilul de viață. Oamenii călătoresc din ce în ce mai mult și chiar

foarte departe, în locuri la care cu câțiva ani în urmă în cazul nostru nici

măcar nu visam. Televiziunea ajunge până la familiile din cele mai

îndepărtate zone rurale din China. Poți asculta muzică braziliană la Tokyo,

poți viziona filme africane în Bangkok, să vezi o piesă de teatru a lui

Shakespeare în Croația, sau să asculți știrile din toată lumea de la CNN.

Datorita diferentelor si discrepantelor populatiei care au survenit in urma

globalizarii, populatia saraca care nu detine resurse finaciare, vad

schimbarile care au loc in jurul acestora, insa nu se pot bucura de ele,

datorita insuficientei financiare, fiind privati de aceste lucruri.

Globalizarea este în multe privințe un sinonim pentru americanizare. Media SUA și mai ales TV au o influență tot mai mare în întreaga lume prin filmele produse la Hollywood,

canale muzicale și reclame pentru marile branduri americane. Internetul este și el dominat de limba engleză. Pe scurt industriile care produc conținut și mijloace cheie de

comunicare sunt în general deținute de de SUA : Microsoft, Viacom, Yahoo, Google. Două forțe au contribuit la acest proces de globalizare a mediei: cea tehnologică, și apoi privatizarea media și politicile de nerestricționare ale guvernelor. Globalizarea grăbește procesul prin care engleza devine principala limbă vorbită pe mapamond. Peste 800 de

milioane de oameni folosesc engleza ca prima sau a doua limbă și acest lucru are aspecte pozitive. Oamenii vor să aibă acces la știrile globale din diverse surse și din diverse

domenii în diferite stadii ale cercetării. Cel care dorește să se informeze are toate drepturile să filtreze după bunul său plac informațiile.

Întrebarea pe care o putem adresa este aceea dacă americanizarea constituie o amenințare pentru culturile locale și regionale? Cultura include în primul rând limba,

valori, credințe, obiceiuri, coduri, instituții, instrumente, tehnici, ritualuri, ceremonii, etc. Nu ne îndoim bineînțeles de faptul că informația va modifica unele elemente de bază din

culturile noastre , însă este greu de conceput o cultură complet omogenă, așa cum sugerează unii atunci când vorbesc despre globalizarea culturală. Dacă acest lucru ar fi

așa, atunci în țările mai dezvoltate decât țara noastră s-ar crea o masivă rezistență socială.

Părerea noastră este aceea că americanizarea are loc întrucât produsele și

serviciile dominante care formează gustul și preferințele consumatorului sunt de

origine americană. Faptul că gusturile tinerilor sunt din ce în ce mai americanizate în

ceea ce privește stilul vestimentar, acest lucru nu înseamnă că propria lor cultură în

sensul larg este subminată. După cum exemplifică Guillermo de la Dehesa,

imaginea unui tânăr arab aflat înr-un bar american din Cairo, purtând blugi și T-shirt,

bând o cafea și ascultând pop, poate părea esențialmente american. Dacă am fi

curioși să ne spună ceea ce gândește despre cultura americană, mai mult ca sigur

răspunsul ar fi unul indiferent, dacă nu chiar ostil.

Procesul de americanizare influenteaza viata cotidiana a fiecarui individ, insa tine de

fiecare din noi daca acceptam sau nu acest lucru. Fiecare tara are valori, traditii, muzica,

obiceiuri, datini si stil de viata si conduita. Surprinzator, în urma unei anchete efectuate

de specialistii Bancii Mondiale în rândul a 60.000 de persoane foarte sarace s-a ajuns la

concluzia ca ceea ce ei reclama cu prioritate este nu nevoia acuta de bani ci aceea de

cucerire a propriei lor demnitati.

Dacă tinerii vor vorbi limba engleză pentru a comunica eficient sau a conduce afaceri, acest lucru nu a însemnat și nu va însemna faptul că vor înceta să mai folosească propria lor

limbă. În acest sens, globalizarea poate avea chiar efectul contrar, adică poate să-i determine pe unii să-și promoveze culturile locale ca semn distinctiv. Nimeni la urma

urmelor nu dorește să fie copia cuiva. Cineva poate însă urma ceea ce este la modă însă cred că doar atâta vreme cât acest lucru nu va constitui o amenințare la propria identitate.

Astăzi fiecare individ își poate stabili propria lui religie, cultură și-și poate lărgi universul de cunoaștere.

Din sursele pe care le-am avut la dispoziție, deducem că poate cea mai serioasă problemă în ceea ce privește cultura în contextul globalizării ar fi aceea că unele culturi și implicit valorile se vor putea adapta mai ușor la acest proces decât altele, contribuind în

acest fel la adâncirea drastică a inegalității între unele țări și altele.Scopul politicilor multiculturale nu este acela de a conserva tradiția, ci de a proteja

libertatea la nivel cultural, de a oferi individului posibilitatea să aleagă să adopte un mod propriu de viață și să se identifice cu ceea ce dorește el și nu să-l penalizeze pentru alegerile sale. Conservarea tradiției trebuie realizată lăsând libere și alte opțiuni, întrucât considerăm

că indivizii nu trebuie să fie constrânși între pereții rigizi ai unei culturi.

societatea

Concepția larg răspândită că inegalitatea în lume a crescut la sfârșitul anilor 1980, tocmai atunci când globalizarea se accelerase nu este în totalitate

susținută de fapte. Bahalla este de părere că această inegalitate se datorează nu atât inegalității propriu zise, cât conștientizării inegalității

raportânu-ne la celălalt, la alții. Nu am nici un fel de îndoială că astăzi este mult mai greu de tolerat sărăcia existentă și inegalitatea, care sunt mari și inacceptabile , când bogăția altora este mult mai vizibilă, și asta din pricina globalizării. Condițiile săracilor de azi nu cred că pot fi considerate în mod

obiectiv mai groaznice decât cele ale predecesorilor. Telefonul, internetul și mijloacele de comunicare globale fac posibilă cunoașterea realității din toate țările, indivizii sunt puși la curent cu diferențele aici – acolo, știu că acolo de exemplu sunt condiții de viață mai bune sau mai proaste, de aici sentimentul

de anxietate în legătură cu ceea ce se va întâmpla.

Insa datorita acestor mijloace de comunicare, cei frustarti economic, social si

de alta natura, pot decurge la diverse mijloace de protest cu sprijinul

tehnologiilor moderne, scaderea sigurantei la toti indicatorii, globalizarea

fenemenelor crnice locale si regionale, mondializarea marii criminalitati

organizate (traficul de arme, droguri, personae), radicalizarea fanatismelor

entice si religioase, a terorismului.

Astăzi există ONG- uri care activează în scopul reducerii sărăciei acolo unde

este la niveluri intolerabile. Studiile actuale arată clar că numărul săracilor este

în descreștere și există multiple îmbunătățiri în ceea ce privește speranța de

viață și mortalitatea infantilă.

În multe țări politicile de emigrare au oferit prilejul unor dezbateri

aprinse. Părerile evident sunt împărțite. Problemele existenete nu sunt numai

locurile de muncă și programele de asistență socială, ci și cultura, adică felul

cum acești oameni vor adopta limba și valorile altor societăți.

Mediul

Schimbarea climaticăPierderea biodiversităţii şi ecosistemelor

Epuizarea zonelor de pescuitDefrişarea

Deficitul de apăSiguranţa maritimă şi poluare

Prevenirea şi combaterea dezastrelor naturaleGaura de ozonefectul de seră

SecetaDeşertificarea

Inversarea polilor magneticiCiclurile Milankowitch – schimbări în interacţiunea Pământ-Soare

consecinţele imprevizibile şi incalculabile ale progresului, constituie un cumul de pericole iminente împotriva căruia trebuie într-adevăr

găsite soluţii la nivel planetar.

Acţiunea concentrata a creşterii demografice şi dezvoltării economice accelerează consumul de resurse naturale, sporind presiunea asupra bunurilor comune globale, favorizând răspândirea agenţilor patogeni, ameninţând speciile şi extinzând impactul

dezastrelor naturale. Relaţiile care se stabilesc între aceşti factori ai presiunii antropice sunt prezentate mai jos:

POPULAŢIE

CREŞTERE

ECONOMICĂ

CREŞTEREA PRODUCŢIEI

CREŞTEREA CONSUMULUI

EPUIZAREA RESURSELOR

CREŞTEREA POLUĂRII

PIERDEREA ZONELOR UMEDE

DEGRADAREA STRATULUI DE

OZON

DEFR

IŞAR

E

PIERDEREA SPECIILOR

PLOI ACIDE

ACTIVISM DE MEDIU ŞI POLITIC

PR

OBLE

ME

DE

SĂN

ĂTA

TE

UM

AN

Ă

REDUCEREA CALITĂŢII VIEŢII

SCHIMBARE CLIMATICĂ

Globalizarea ar putea fi din nou vazuta ca tapul ispasitor pentru aceste pericole iminete asupra mediului. Inlaturarea globalizarii insa nu va rezolva problemele

de mediu. Din contra, datorita inovatiei, comertului si investitiilor pe care le genereaza, globalizarea promoveaza modalitati mai eficiente de folosire a

resurselor naturale, a reducerii poluarii, etc. Există de asemenea o serie de acorduri, planuri de acţiune şi convenţii

internaţionale care încearcă reglementarea acestei probleme. Dintre acestea foarte importante sunt Convenţia pentru Biologie „Agenda 21” adoptată în

1992 la Rio de Janeiro precum şi Convenţia cadru privind modificările climatice de la Kyoto din 1997.

Unele probleme care tin de mediu, ar putea fi solutionate si la nivel local, fara a mai implica organismele internationale de protectie a mediului.

Deşi Yonosoke Hara considera că pentru salvarea mediului singura modalitate este menţinerea sentimentului de comunitate în fiecare regiune, trebuie să recunoaştem că la ora actuală distrugeri ale mediului dintr-o partea globului au efecte imediate şi

majore asupra întregului mapamond.

Ţările dezvoltate pot exporta locaţiile pentru industriile dăunătoare mediului în zone ale ţărilor în curs de dezvoltare, dar acest lucru nu-i fereste de efectele negative

resimţite asupra mediului. Din contră cred că astfel de locaţii plasate în ţările în curs de dezvoltare sunt cu atât mai dăunătoare deoarece acestea nu dispun de mijloacele necesare

diminuării efectelor negative. Aş vrea să fac aici o paranteză şi să ne aducem aminte de scandalul izbucnit în Statele Unite în 1993 când PG&E a fost acuzata de contaminarea apei potabile cu crom hexavalent. Acesta cauzează o lungă listă de boli, inclusiv cancer şi mai

grav este că pătrunde în structura ADN şi este transmisibil la generaţiile următoare. Vă daţi seama că un astfel de eveniment dacă s-ar fi întâmplat oriunde pe glob într-o ţară în curs de dezvoltare efectele negative ar fi fost mult mai catastrofale şi de proporţii mult mai mari. De aceea mă întreb – de acest caz avem cunoştiinţă deoarece s-a întâmplat in Statele Unite –

dar ce se întâmplă cu sutele dacă nu chiar miile de cazuri de pe glob despre care nu se vorbeşte şi ale căror pericole probabil că nici măcar cei din împrejurimi nu le

conştientizează.

Studiul lui Kuznets este doar unul dintre argumentele care sustin globalizarea in lupta pentru protectia mediului. El relationeaza poluarea

cu nivelul de trai. Degradarea mediului – nivelul de trai ridicat inseamna la inceput mai multa productie si un consum mai mare care duc la poluare.

In schimb, pe masura ce creste nivelul de trai, nevoia de protectie a mediului creste ce duce la o dezvoltare bazata atat pe crestere

economica cat si pe imbunatatirea calitatii mediului

Degradarea mediului – nivelul de trai ridicat inseamna la inceput mai multa productie si

un consum mai mare care duc la poluare.

Dimensiunea economică

În esență, globalizarea se bazează pe libertate: libertatea de a face comerț cu restul lumii, de a capitaliza în avantajul relativ al fiecărei țări;

libertatea de a investi acolo unde profiturile de capital sunt mai mari, la un nivel de risc tolerabil, libertatea de a deschide afaceri în țara pe care o alegi,

fie că este o afacere care să obțină profituri mari ori o parte de piață mai mare, sau să caute în mod individual, salarii și sau condiții de muncă mai

bune.În principiu, într-un mod foarte simplu, se poate spune că

prosperitatea economică se asociază , în principal ,cu progresul tehnic, care permite creșterea mai rapidă a productivității și, ca atare, salarii și profituri

mai mari. Liberalizarea comerțului ajută țările în curs de dezvoltare să deprindă și să adapteze noile tehnologii printr-o mai bună cunoaștere a tehnologiei reprezentate în bunuri și servicii care se importă din țările

dezvoltate. Liberalizarea capitalului permite investiții străine directe mai mari în țările în curs de dezvoltare, și acest lucru înseamnă nu doar locuri de

muncă noi, salarii mai mari, ci și transferul de cunoștințe și tehnologie spre muncitorii locali.

Liberalizarea internațională a muncii permite imigranților în țările dezvoltate să dobândească mai multe cunoștințe prin îmbunătățirea abilităților, educație

și învățând atunci când lucrează într-o slujbă care poate fi transferată , mai târziu, în propriile lor țări de origine. Drept urmare, globalizarea poate ajuta

convergența mondială, nu numai prin posibilitatea țărilor în curs de dezvoltare să importe și să exporte mai mult, precum și să obțină afluxuri de capital, ci și

printr-o cunoaștere mai mare și un transfer tehnologic mai rapid.Revoluția industrială a fost cea care ulterior a creat posibilitatea

existenței primului val de globalizare, bazat pe reducerea costului și creșterea rapidității transportului, scurtând distanțele dintre țări. În 1830 celui mai rapid

vapor i-au trebuit 48 de zile să ajungă de la Liverpool la New York și 36 la înapoiere. Gândiți-vă cât de ușor pot fi surmontate distanțele astăzi.

Globalizarea deschide lumea spre competiție internațională și induce o mai bună alocare de mână de lucru, capital și tehnologie prin aceea că dă

fiecarei țări care intră în competiție posibilitatea de a-și specializa producția potrivit relativelor ei avantaje comparative în factorii de

producție.Pentru unii ca Vernon multinaționalele pot domina guvernele atât

pe plan intern cât și în țările gazdă, însă acest lucru nu înseamnă neapărat un aspect negativ, întrucât țările respective sunt și ele

compensate prin enormele câștiguri în bunăstare și alte beneficii pentru economiile lor. De fapt multinaționalele și guvernele au nevoie unele de altele și de regulă ajung la comun acord prin care fiecare are ceva de

câștigat. Ei cad de acord asupra unei situații în care compania maximizează venitul său fiscal și contribuția firmei pentru generarea

activității economice și a angajării.Trecerea de la economia teritorială la cea internațională a adus

îmbunătățiri ale standardului de viață a milioane de persoane care locuiesc în țări limitate de frontiere. În ultimii douăzeci de ani indicatorii economico- sociali înregistrează o îmbunătățire a condițiilor de viață la nivel global , chiar dacă cu diferențe semnificative însă de la o zonă la

alta.

Nu trebuie să uităm faptul că multinaționalele plătesc salarii mai bune

angajaților lor și creează locuri de muncă mai stabile. În Turcia de exemplu

salarile pe care le plătesc ele sunt cu 24% mai mari decât cele plătite de

companiile locale și la sfârșitul anilor 1990 și-au mărit forța de muncă cu

11% în timp ce companiile locale și le-au mărit pe ale lor cu 0,6%. (The

Economist).

Principalii câștigători de pe urma globalizării sunt consumatorii din

întreaga lume, pentru că prețul bunurilor și a serviciilor vor tinde să scadă și

ca atare va rezulta creșterea puterii lor de cumpărare sau ca să spunem

altfel a veniturilor lor reale. Argumentele sunt mai multe:

Mai întâi, întrucât volumul comerțului crește, datorită dezvoltării

liberalizării comerțului și scăderii costurilor de transport al bunurilor,

serviciilor și ideilor, tot așa va crește și competiția. Prețul bunurilor și

serviciilor va scădea și calitatea lor va creșteși va fi o posibilitate de alegere

mai mare.

În al doilea rând, întrucât fluxul de capital crește, costul său va scădea și ca

atare va fi mai ieftin pentru familiile de oriunde, ca să se împrumute pentru a pentru

a consuma și a investi fără constrângeri de credit, câtă vreme actualul segment de

piețe financiare continuă să dispară.

În al treilea rând, fluxurile de migrațiune în creștere din țările în curs de

dezvoltare spre cele dezvoltate permit imigranților să-și mărească capitalul uman și

veniturile, și de asemenea să trimită sume de bani familiilor lor, făcând să crească

puterea de cumpărare și consumul acestora în țările lor de origine.

Concluzionând, avantajele generate de de procesul de globalizare la nivel de economie ar fi:

-reducerea costurilor de productie datorita economiei de scara; - accelerarea tranzactiilor schimburilor care se realizeaza aproape in timpii

comunicati – fax, Internet, etc.;- cresterea vitezei de derulare a operatiunilor comerciale, financiare si tehnologice;- extinderea puternica a pietelor si crearea de noi piete independente de anumite

surse sau zone traditionale.

In consecinta are loc o crestere a eficientei intregii activitati economice la nivel planetar ca urmare a miscarii libere a capitalurilor, investitiilor, tehnologiilor si fortei

de munca spre domeniile si zonele mai profitabile.Fireste, aceste argumente si altele care pun in evidenta avantajele

globalizarii sunt demne de luat in consideratie, insa nu trebuie absolutizate.

- desfiintarea natiunii si statului national;- reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu un

nivel mai redus al productivitatii muncii;- specializarea unor state in activitati de productie generatoare de

poluare si care necesita un consum mare de munca, materii prime si energie;-adancirea decalajelor economice ( in prezent 258 de persoane

miliardare detin o bogatie egala cu cea posedata de 2,5 miliarde de oameni – aproape ½ din populatia Terrei).

De asemenea, se mentioneaza pericolele privind desfiintarea unor ramuri, falimentarea unor banci, destabilizarea vietii economice, inclusiv a unor state.

Oponentii globalizarii invoca consecintele negative:

Voi ce credeţi