Ziarul dePOLITICĂ

ADMINISTRAŢIEAnul IX, Nr. 499

16 pagini, PREŢ: 2,99 lei, 24 - 30 aprilie 2012FONDATOR: AURELIAN GRAMA

INFORMAŢIA CARE DĂ PUTEREDrumul. Nu-i eseu despre cei ce ne cer să-i facem zei...

“Este nevoie de locuri de muncă pentru prosperitate”

“Un primar trebuie să fi e loial cetățenilor”

Ziarul de Politică Administraţie, platforma alegerilor locale mureşene

“Ca primar ai nevoie, în primul rând, de experiență”

”Am scos oraşul din groapa în care l-a aruncat fosta administraţie”

pag. 3

pag. 5

pag. 10

pag. 2

pag. 6

pag. 15

Ziarul dePOLITICĂ

2

Săptămânalul Ziarul de Mureş a lansat începând cu acest număr un proiect ambiţios. Vrem să le prezentăm cititorilor oferta electorală a scrutinului din acest an. Ziarul de Politică Administraţie vrea să fie un îndrumar în ceea ce priveşte modul în care alegătorul va decide cui îi va da preţiosul vot.Noi înţelegem faptul că, fără o comunicare adevărată între cei care vor să obţină funcţiile de primar, consilier local, preşedinte de Consiliu Judeţean sau consilier judeţean şi electorat, nu putem vorbi de alegeri corecte şi democratice. În anul 2012, după 22 de ani de democraţie, mureşenii trebuie să voteze în cunoştinţă de cauză pe cei care vin cu proiecte fiabile nu doar cu promisiuni demagogice sau plase cu ”atenţii”. Cei care înţeleg importanţa mesajului electoral pus într-o formă atractivă, care să convingă cititorul să răsfoiască măcar, o publicaţie cu conţinut politic, în timpuri electorale, vor fi poate învingătorii competiţiilor ce vor să vină. Cei care ştiu că, într-o lume în care principala valută este informaţia, degeaba construieşti un bloc cu 100 de apartamente de lux la care nu-i faci şi reclamă. Cu siguranţă vei rămâne cu imo-bilele nevândute. Aşa şi un ales local care nu ştie să-şi prezinte ”marfa” într-un ambalaj modern către votantul ”cumpărător”, va rămâne poate cu buza umflată după numărarea sufragiilor. Politicienii trebuie să înţeleagă că principalul lor contracandidat la aceste alegeri este lipsa de in-teres a populaţiei pentru tot ce înseamnă viaţă politică sau administrativă. Prezenţa la vot va fi cu siguranţă mai mică la aceste alegeri decât la cele de acum 4 ani. Continua degradare a nive-lului de trai, scandalurile politice, corupţia şi câteodată proasta administrare a banului public îi vor face pe majoritatea votanţilor să rămână acasă în ziua alegerilor. Pentru a-i scoate la urne, candidaţii trebuie să le explice de ce merită să fie votaţi. Deşi trăim într-o lume a internetului, în acest moment principala formă de comunicare politică a rămas tot print-ul. De la ”gazetă” află de realizările gospodarilor din administraţie, de pro-iectele viitoare, de mesajul electoral. În funcţie de calitatea acestui mesaj, vor decide participarea la

vot şi alegerea candidatului favorit.Ar trebui ca la aceste alegeri locale să învingă reaţiunea, bunul simţ, competiţia onestă. Să lăsăm în urmă grobianismul, atacurile sub centură, practicile neloiale, suveicile, cumpărarea de voturi sau alte proceduri folosite de toată clasa politică la fiecare patru ani. Pentru a deveni europeni şi în practică, nu numai prin sigla de la numărul de înmatriculare al maşinii sau sigla din cărţile de identitate sau paşaport, trebuie să ne schimbăm mentalitatea în primul rând politic. Electoratul nu mai trebuie să-şi vândă votul pentru o sticlă de ulei şi o pungă de zahăr, nu mai trebuie să accepte câteva zeci de lei în schimbul aplicării ştampilei cu ”votat” pe cel care dă mai mult. Oamenii trebuie să înţeleagă că toate beneficiile materiale obţinute în luna de campanie electorală vor fi plătite tot din bu-zunarul lor atunci când politicianul va ajunge la putere. Că ”darurile” sunt din bani murdari, care provin din ”tunuri” care au afectat cu siguranţă localităţile în care trăiesc şi vor trăi în continu-are. Doar stopând astfel de practici printr-un re-fuz clar, vor avea speranţă la un trai decent şi la o administraţie locală performantă.Fără o clasă politică curată în administraţia locală, degeaba încercăm să ne amăgim cu fic-tive evoluţii pe planul emancipării politice. Ca să avem oraşe şi comune apropiate occiden-tului trebuie să fim conduşi de oameni care înţeleg rostul şi sensul unei administraţii locale aflate în slujba cetăţeanului.Ziarul de Politică Administraţie vrea să-i dez-brace de armurile aurite pe cei care se vor a fi liderii noştri locali. Să-i arate aşa cum sunt, să le prezinte realizările dar şi eşecurile, să le arate limbajul, inteligenţa sau capacitatea de comuni-care cu cetăţeanul.În paginile noastre veţi găsi informaţii utile de-spre modul în care cei aflaţi în acest moment în funcţii dar şi cei care se doresc aleşi publici, gân-desc problemele administraţiilor locale pe care le reprezintă. Care sunt ideile cu care vor cuceri minţile votanţilor, ce proiecte au dezvoltat pe durata mandatelor avute sau cu ce lucruri noi îi vor înlătura pe contracandidaţi.

Ziarul de Politică Administraţie

platforma alegerilor locale

Ziarul de Politică Administraţie vrea să fie un îndrumar în ceea ce priveşte modul în care alegătorul va decide cui îi va da preţiosul vot.

Ionel ALBU

mureşene

Politicienii trebuie să înţeleagă că principalul lor contracandi-dat la aceste alegeri este lipsa de interes a populaţiei pentru tot ce înseamnă viaţă politică sau administrativă

Fără o clasă politică curată în administraţia locală, degeaba încercăm să ne amăgim cu fictive evoluţii pe planul emancipării politice

3

ADMINISTRAŢIE

Ziarul. Politică şi Administraţie. Este un produs quallity, într-o lume inegală. Vor fi aruncate cu cer-titudine în arenă toate instrumentele considerate ile-gale. Şi cât de greu e azi să fii ceea ce nu eşti. Oamenii ştiu de fapt aproape tot despre fiecare. Tocmai în acest sens vă invită la o nouă horă. Nu poţi însă igno-ra pasiunile, urile, trădările, tenebrele politicii. Alb şi negru. Şi mult gri. Câţi nu-şi doresc visând la câte un Richeliu, Caterina de Medici, Raskolnikov, Tayllerand, măcar sfătuitori la dimensiunile şi proporţiile umane ale judeţului Mureş. Câţi au exemplu însă pe Bernady sau Dandea realmente. Sau pe destoinicii burger-maisteri de Sighişoara sau de Reghin, ori pe dascălul, doctorul, inginerul de renume din Sărmaşu, Sovata sau Luduş. Care au ajuns primari sau care şi-au impus valoarea în proiecte ce stau şi azi chezăşie în târgul de odinioară. Sau pe primarul găsit de Alex Toth pe Va-lea Gurghiului, cel care a pus tabla celebră la intrarea în hotar: Până aici comunism, de aici Ibăneşti!...Tocmai în acest sens, când la TV se practică inter-viul de unul singur – în ultima vreme şi doar pen-tru cei aleşi, şi la radio există un CNA dubitativ, când aproape fiecare partid îşi are propriul organ de presă, şi la Mureş, dar şi în teritoriu sunt nu glumă, când bătălia pe net pentru o iluzorie supremaţie ne determină să dăm gratis muncă prestată de jurnalist, Ziarul de Mureş, Ziarul. Politică şi Administraţie, vă oferă minimum 7 reviste de 16 – 24 de pagini unde deputatul Dobre, juristul Brişcaru, senatorul Frunda, preşedintele Lokodi, independentul Benedek Imre, unde primarul Florea, fostul prefect Paşcan, consilierii locali Peti, Georgescu, Pui, viceprimarii Maior şi Cseg-zi, cei doi de a dreapta şi de a stânga preşedintelui CJ, Szabo şi Chirteş, consilierii judeţeni Ciotlăuş, Poruţiu, Giurgea, Boloş, Akos, edilii de Sighişoara, Ungheni, Iernut, Luduş, Reghin, Ibăneşti, Sântana, liderii UNPR, PPDD, ultimii mohicani din PRM, mai nou apăruţii PCM şi adepţii lui Tokes, dar şi contracandidaţii lor din opoziţia locală, al căror nume şi activitate ar fi bine să compară în faţa opiniei publice, au şansa să fie ei înşişi. Cu coala albă de hârtie în faţă. Într-un

exerciţiu de democraţie. E greu, dar dă rezultate. Consistente. Ei pot scrie un eseu. Un eseu politic. Un eseu pe administraţie, pe ceea ce doresc să facă şi ştiu ce vor să realizeze în postul de preşedinte de CJ, de edil, viceprimar, consilier judeţean sau local, de municipiu, oraş, comună. Şi dacă îi ţin curelele cum se zice, limba, scriitura, valoarea, experienta, cultura şi civilizaţia, un eseu de strategie pe 20 de ani. Şi pe patru e bun, dar întrebaţi-vă cum ar fi arătat acum es-eul lui Florea din 1996, eseul lui Lokodi din 2004, eseul lui Precup din 2004, eseul lui Frunda pe când candida la preşedinţia României, eseul lui Dobre dinainte de prefectură, eseul primarului de Sânpaul când era şef la sindicatul transportatorilor, eseul lui Dăneşan când nu se desprinsese de Meleşcanu de la APR, eseul lui Brişcaru când era secretar la municipiu, eseul lui So-falvi când concepea comunicate la Aquaserv.Că e eseu sau orice altceva ce se aseamănă cu o povaţă, sfat, promisiune onorabilă onorată, plan de afaceri viu realizabil, idei, reţete palpabile concrete de viaţă decentă şi pentru ceilalţi, exemplu de reuşită, dovadă de probitate, profesionalism şi câte or mai fi dintre cele ce-l ridică la condiţia de personalitate publică menită a da viaţă speranţelor tuturor, e sigur înspre creşterea revistei Ziarul. Politică şi Administraţie, dar mai ales înspre o mai bună şi conştientă alegere în 10 iunie 2012.Dacă ar fi liberi şi dacă ar fi lăsaţi să fie liberi în de-cizie măcar în ziua votului, să aleagă, şi să o facă în

cunoştinţă de cauză, mureşeanul nemituit, neplătit, neminţit, netulburat, sărac sau bogat, cu datorii sau fără, deştept ori muncitor, cu toată gama de adjective înşirate de-a lungul şi de-a latul Mureşului, aşa cum e fiecare în profunzimea lui de zi cu zi, îşi poate asuma victoria celui mai preţuit dintre cei înscrişi...

Politic. Administrativ. Strategic. Aici te poţi bate cu arme egale, în condiţii egale, nesfidând sărăcia şi greutăţile mureşenilor de rând nevoiţi să suporte toate cadourile sub orice formă oferite cu genero-zitate tocmai din banii lor de distribuitorii profitului din banul public. De toţi de pe eşichierul politic. Din toate vremurile şi din toate partidele. Proporţia o ştiu mult mai bine cei ce au şi primit...Pledoarie întru a da fiecăruia dintre cei ce au ales să ceară votul nostru şansa de a lăsa scris de ce e în politică, ce doctrină a îmbrăţişat şi cum o aplică sau o va plia pe vrerea poporului când va câştiga, care-i rostul administraţiei şi cum înstăpânit prin vot se va face slujbaşul celor cărora le-a luat votul dar şi al celor ce nu l-au ales, precum şi al celor ce au decis să uite de vot din felurite motive. Referitor la unde îşi văd oraşul, comuna sau judeţul cei ce ne cer să-i înstăpânim pe destinul nostru politic, dar mai ales educaţional, sanitar, economico-financiar, rămâne să ne lămurim în aceste săptămâni şi prin intermediul Ziarului de Mureş.

Drumul. Nu-i eseu despre cei ce ne cer să-i facem zei...Ziarul de Mureş îmbracă haină politică vreme de 7 apariţii. Până pe 10 iunie 2012. Un nou drum. O altă abordare. Vrem, nu vrem, politica este decidentul final şi în statul român. Ne place ori nu. Oricât de indiferenţi am fi. Suntem fani, fideli, combatanţi activi, actori, spectatori sau activi, implicaţi ori dimpotrivă, viaţa politică începe să trepideze şi să determine o serie de pasiuni şi interese. Votul este dincolo de toate acuzele şi disputele expresia unei anumite evoluţii a civilizaţiei. Alegerile locale cu atât mai mult pentru că pe scenă joacă personaje dintre cele mai notorii. Nimic din ce-i omenesc nu le e străin...

Aici te poţi bate cu arme egale, în condiţii egale, nesfidând sărăcia şi greutăţile mureşenilor de rând nevoiţi să suporte toate cadourile sub orice formă oferite cu genero­zitate tocmai din banii lor de distri­buitorii profitului din banul public

Aurelian GRAMA

Ziarul dePOLITICĂ

4

Ziarul. Politică şi Administraţie vă prezintă compo­nenţa Birourilor Electorale de Circumscripţie ale oraşelor din judeţul Mureş, a căror structură a fost decisă miercuri, 11 aprilie, în şedinţă publică, prin tragere la sorţi, de preşedintele Tribunalului Mureş, judecător Sonia Deaconescu. „Tragerea la sorţi s­a efectuat cu respectarea prevederilor articolului 24, alineatul 8 din legea nr. 67/2004 republicată, şi în con­formitate cu prevederile articolului 24 alineatul 9 din Legea nr. 67/2004 republicată, pe funcţii: preşedinte şi locţiitor”, a precizat judecător Sonia Deaconescu.Astfel, componenţa Birourilor Electorale de Circum­scripţie ale celor 11 oraşe din judeţul Mureş este următoarea: Circumscripţia electorală nr. 1 Târgu­Mureş: preşedinte Szots Lehel Barna (Tribunalul Mureş), locţiitor Carmen Câmpian (DIICOT – Serviciul Teritorial Târgu­Mureş); Circumscripţia electorală nr. 2 Reghin: preşedinte Viorel Donici (Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin), locţiitor Ciprian Gherasim (Parchetul de pe lângă Judecătoria

Reghin); Circumscripţia electorală nr. 3 Sighişoara: preşedinte Gabriela Boşoteanu (Judecătoria Sighişoara), locţiitor Virginia Marcu (Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighişoara); Circumscripţia electorală nr. 4 Târnăveni: preşedinte Florin Lupaşcu (Judecătoria Târgu­Mureş), locţiitor Monica Liana Constantinescu (Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu­Mureş); Circumscripţia electorală nr. 5 Iernut: preşedinte Dan Seniciu (DIICOT – Serviciul Teri­torial Târgu­Mureş), locţiitor Mariana Făgărăşan (Judecătoria Târgu­Mureş); Circumscripţia electorală nr. 6 Luduş: preşedinte Fira Dudilă (Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduş), locţiitor Anamaria Cris-tina Hambeţiu (Judecătoria Luduş); Circumscripţia electorală nr. 7 Miercurea Nirajului: preşedinte Szasz Robert Mihai (Tribunalul Mureş), locţiitor Ioan Eugen Maier (Tribunalul Specializat Mureş); Circumscripţia electorală nr. 8 Sărmaşu: preşedinte Marcela Labiş (Judecătoria Târgu­Mureş), locţiitor Ioana Onea (Tribunalul Mureş); Circumscripţia

electorală nr. 9 Sângeorgiu de Pădure: preşedinte Daniel Vale (Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu­Mureş), locţiitor Călin Dumbrăvean (Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu­Mureş), Circumscripţia electorală nr. 10 Sovata: preşedinte Vasile Aenoaei (Judecătoria Sighişoara), locţiitor Vasile Ciprian Sârb (Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighişoara); Circumscripţia electorală nr. 11 Ungheni: preşedinte Szasz Veronica (Tribunalul Mureş), locţiitor Mag-dalena Mona Baciu (Tribunalul Specializat Mureş).De asemenea, tot prin tragere la sorţi a fost desemnat şi preşedintele Circumscripţiei Electorale Judeţene Mureş în persoana lui Alin Lazăr (DIICOT – Serviciul Teritorial Târgu­Mureş), acesta având­o ca locţiitor pe Teodora Albu (Judecătoria Târgu­Mureş). “Sper să nu se întâmple nimic neplăcut şi alegerile să se desfăşoare conform legii. Sper să fie corectitudine şi linişte”, a declarat Alin Lazăr.

Alex TOTH

Echipa lui Alin Lazăr

de la BEJ

Potrivit legii, partidele, alianţele electorale şi or gani zaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale aveau obligaţia ca, până la 10 aprilie, să comunice semnele electorale la Biroul Electoral Central. De asemenea, partidele trebuie să depună în scris candidaturile până la 1 mai. Campania începe pe 10 mai şi se încheie pe 9 iunie la ora 7.00.

Partidele sunt obligate să depună candidaturile până la data de 1 mai 2012

Conform HG 141/ 2012, până la 30 aprilie, Evidenţa Persoanelor şi Adminis­trarea Bazelor de Date din MAI trebuie să pună la dispoziţia primarilor listele electorale permanente. Până la 1 mai 2012, partidele, alianţele, candidaţii independenţi şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor trebuie să solicite acordarea timpilor de antenă de către conducerile posturilor de ra­dio şi tv publice şi private. Până la 1 mai 2012, partidele, alianţele, candidaţii

independenţi şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor trebuie să­şi depună candidaturile în scris, în 4 exemplare. În 24 ore de la înregis­trarea fiecărei candidaturi, Biroul electoral de circumscripţie afişează can­didaturile acceptate, iar contestaţiile sunt primite în cel mult 48 ore de la afişarea acestora. Până pe 10 mai trebuie să fie organizată tragerea la sorţi pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot. Campania electorală începe cu 30 de zile înaintea datei desfăşurării alegerilor şi se în­cheie pe 9 iunie la ora 7.00. Votul începe pe 10 iunie la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00.

Ce trebuie să știi pentru a candida

ADMINISTRAŢIE

5

Reporter : Cum consideraţi experienţa acumulată în cei 4 ani de mandat de primar al Iernutului ?Ioan Nicoară: A fost o perioadă dificilă pentru mine în sensul în care sunt de altă culoare politică decât ac-tuala guvernare. În cei 4 ani de mandat nu am primit nici un leu din altă parte decât de la bugetul local. Pe această cale le mulţumesc iernuţenilor pentru că au înţeles să contribuie la întregirea bugetului, fapt ce ne-a permis să demarăm lucrările de investiţii. A fost o perioadă dificilă din mai multe puncte de vedere, a fost o perioadă cu tăieri de salarii, cu restructurări de personal. Ducem în continuare lipsă de personal spe-

cializat, nu de personal în general, lucru care probabil într-un nou mandat se va rezolva.

Reporter: La capitolul investiţii, cum se prezintă Iernutul?Ioan Nicoară: E foarte greu să ajungem la ele, pen-tru că nu am avut posibilitatea de a accesa fonduri europene, pentru ceea ce înseamnă infrastructură pentru o zonă urbană. Chiar dacă avem 6 sate în componenţă, a trebuit să ne axăm doar pe fondurile puse la dispoziţie prin ministere. Sigur că şi acolo a mers ca peste tot, dar totuşi am accesat ceva fon-duri, am reuşit să reabilităm termic 4 blocuri, după care prin lobby-ul pe care l-am făcut am reuşit să facem digul de apărare al zonei Lechinţa-Dateş. De departe însă cea mai mare realizare, chiar dacă nu a necesitat bani, a fost atragerea de investitori străini. La jumătatea lunii mai se va termina construirea unui depozit al unui important retailer de pe piaţă, care va aduce beneficii în ce priveşte locurile de muncă. Investiția privată va aduce bani localnicilor şi implicit venituri la buget prin impozitele pe care le vor plăti. Asta este de departe cea mai mare realizare a manda-tului meu de primar. Reporter: Fiind la primul mandat, cum a fost această muncă din mers, în folosul comunităţii ?Ioan Nicoară: Am învăţat mult în ce priveşte con-tabilitatea, pentru că având la dispoziţie fonduri puţine a fost necesar să le drămuim cu chibzuinţă, să nu mai spun aici de moştenirea care am avut-o. Cel puţin doi ani a trebuit să plătim nişte datorii la primărie, aproximativ 4-5 miliarde lei vechi. Sumă ce pare la prima vedere mică, dar pentru o primărie ca și a noastră, înseamnă mult. Am ajuns să nu mai avem datorii, asta fiind şi scopul nostru principal. Neavând la dispoziţie alte „ajutoare” de la guvern, să ne descurcăm pe plan local, am luat un credit pen-tru asfaltarea străzilor, credit care nu l-am fi putut lua dacă figuram cu datorii. E o lucrare care va dura ceva mai mult dar sperăm că o vom finaliza în acest an.

Reporter: Cum v-ați descurcat în acești ani ca și primar dintr-un partid aflat în opoziție?Ioan Nicoară: Fără curaj şi optimism nu ai ce face. Tre-

buie să mergi, să insişti, dacă ai un proiect trebuie să-l duci la capăt. Avem parcul câştigat pe Mediu, avem extinderea reţelei de canalizare precum şi reabilita-rea blocurilor, lucrări care trebuie continuate. Sunt o mulţime de blocuri vechi şi oamenii ar dori să le izoleze termic, dar din păcate acum nu se prea poate din lipsa fondurilor de laguvern. Probabil că în viitorul apropiat va fi posibil şi atunci trebuie să ne prindă pregătiţi. Dorim cel puţin 4-6 blocuri să le reabilităm. E nevoie de multe investiţii la nivelul oraşului, contează mult şi dacă ai sau nu „neamuri la Ierusalim”.

Reporter: Care sunt proiectele pentru viitor?Ioan Nicoară: În primul rând continuarea asfaltării străzilor din oraş ca să dăm o notă europeană. La fel re-abilitarea de trotuare, construirea unui bloc ANL şi re-abilitarea blocurilor. Suntem implicaţi în master-planul de apă-canal, care trebuie să continue reabilitarea uzi-nei de apă, modernizarea staţiei de epurare şi comple-tarea reţelei de apă şi canal. Iernutul are nevoie de o zonă de agrement care la ora actuală înseamnă doar parcuri şi zone verzi. Ar trebui o zonă de agrement de tip ”Weekend” din Târgu Mureş, să nu mai meargă ti-nerii la Târgu Mureş la distracţie ci să rămână aici. De asemenea avem nevoie de mai multe locuri de muncă, chiar dacă noul investitor va oferi în viitorul apropiat 100 de noi joburi. Primăria mai are la dispoziţie ceva teren, şi dacă se va construi autostrada, eu cred că in-teresul pentru investitori va fi crescut.

Reporter: Cât de important este ca Iernutul să aibă o continuitate la conducerea primăriei ?Ioan Nicoară: Din prisma iernuţenilor este foarte impoartant să fie aceeaşi culoare atât la conducerea primăriei cât şi la conducerea ţării pentru că întot-deauna la Iernut a fost invers. Primarul era de o culoare, guvernul de alta, niciodată nu a avut un avantaj din punctul ăsta de vedere. Clar că nişte proiecte începute trebuie să continue şi cine o poate face cel mai bine decât cel care le-a iniţiat. Dar acest lucru rămâne la lati-tudinea cetăţenilor, la urnă merge cetăţeanul care va decide dacă rămâne sau nu în continuare primarul. A fost o perioadă dificilă dar sper ca cetăţenii din Iernut să înţeleagă acest lucru şi să fie optimişti.

A consemnat Alin ZAHARIE

Ioan Nicoară priveşte cu optimism spre viitorul orașului

Este nevoie de locuri de muncă pentru prosperitate

Ioan Nicoară, conduce destinele oraşului Iernut de 4 ani reuşind în man-datul său să scape de datoriile fostei conduceri şi să înceapă un plan de reaşezare a Iernutului pe făgaşul normal de dez-voltare. Despre proiectele prezentului dar mai ales cele de viitor alesul local ne-a vorbit în interviul următor.

La jumătatea lunii mai se va termina construirea unui depozit al unui important retailer de pe piaţă, care va aduce beneficii în ce priveşte locurile de muncă.

Suntem implicaţi în master-planul de apă-canal, care trebuie să continue reabilitarea uzinei de apă, modernizarea staţiei de epurare şi completarea reţelei de apă şi canal

Ziarul dePOLITICĂ

Unul dintre edilii cu state vechi în domeniul ad minis­traţiei locale mureşene este Ioan Covrig, primarul ora­şului Ungheni. Ce înseamnă să fii, în acelaşi timp, om politic şi administrator, cât de mult contează experienţa şi care este secretul unei administrări rodnice, am aflat din interviul următor.

Rep.: Domnule Covrig, care trebuie să fie principalel atribute ale unui primar?Ioan Covrig: Pentru a fi un bun administrator ai nevoie de experienţă. Realizările majore ale unui edil şef au la bază o muncă de mai mulţi ani. Există o serie de pro­iecte, cum ar fi, de exemplu, cele legate de infrastructură, care cer timp pentru realizare. Mai ales dacă vrei să faci lucrări de calitate, trebuie să lucrezi temeinic, cu migală. Cam aşa stau lucrurile şi în Ungheni, unde executăm lucrările de canalizare. Dacă nu începeam acest proiect în urmă cu 4­5 ani, acum nu puteam face mare lucru. Sperăm să putem duce la bun sfârşit acest proiect care ajunge undeva la 200 de miliarde de lei vechi. Între pro­iectele importante de actualitate, realizate sau în curs de realizare, mai avem un pod la Cerghid, lucrări de pavare la trotuarele din Cerghizel, lucrările ce ţin de apă şi ca­nalizare, plus, în final, asfaltarea drumurilor. Oamenii au înţeles că atâta vreme cât ai de făcut lucrări pentru apă şi canalizare, nu poţi asfalta. Din păcate, trebuie să o spun, cei care se află acum la guvernare nu ne­au sprijinit deloc. Bani am primit foarte puţini. Uneori chiar deloc.

Rep.: Putem spune că politicul cântăreşte foarte mult în relaţia cu partea administrativă?Ioan Covrig: Este greu să fii primar fără sprijin politic de la centru. Trebuie să munceşti şi mai mult, să găseşti

resurse pentru a derula proiectele aflate în lucru sau pentru a porni noi proiecte. Eu am experienţă în acest domeniu, fiind în al cincilea mandat şi pot să spun că dacă nu eşti cunoscut, dacă nu te lupţi din toate pute­rile, nu ţi se deschid uşi. Referitor la efortul Primăriei, ar fi de menţionat că partea de racordare la canalizare a fost făcută din bugetul local, cetăţenii având de rezolvat doar canalizarea până la ieşirea din curte.

Dacă vrei să faci lucrări de calitate, trebuie să lucrezi temeinic, cu migală. Cam aşa stau lucrurile şi în Ungheni, unde executăm lucrările de canalizare.

Rep.: Care sunt principalele puncte de reper din mun-ca dumneavoastră de primar?Ioan Covrig: Sunt multe lucruri pe care le­am făcut în aceşti ani. Aşa, în mare, am putea aminti construirea blo­cului ANL, a podului de la Moreşti, lucrări de canalizare, renovarea şi modernizarea şcolilor şi grădiniţelor, o nouă sală de sport, crearea de spaţii de joacă pentru copii, amenajarea drumurilor, pavarea trotuarelor, construirea unui nou sediu pentru primărie, susţinerea activităţilor sportive şi culturale din Ungheni şi multe altele. Sigur, nu le­am făcut singur. Au fost făcute cu sprijinul celor din primărie, cu ajutorul mai multor consilieri locali şi, evident, cu sprijinul locuitorilor comunei, cărora le mulţumesc, pe această cale pentru răbdare, înţelegere şi disponibilitate.

Este greu să fii primar fără sprijin politic de la centru. Trebuie să munceşti şi mai mult, să găseşti resurse pentru a derula proiectele aflate în lucru sau pentru a porni noi proiecte.

Rep.: Ce planuri aveţi pentru perioada următoare?Ioan Covrig: Legat de proiecte de viitor aş vrea să amin­tesc intenţia de a construi încă un bloc ANL, cu 42 de apartamente, lângă cel dat în folosinţă acum câţiva ani. Avem 30 de ari de teren, puse la dispoziţie pentru acest proiect. Sper să reuşim să îl punem în practică. Sper, de asemenea, ca în mandatul următor să pot pune la punct şi partea de asfaltare pe drumurile judeţene.Legat de munca de primar aş vrea să mai spun că nu e deloc uşoară. Ba chiar aş putea spune că este o muncă titanică, în care ai nevoie de pricepere, experienţă şi multă răbdare. Este foarte dificil să fii om politic şi, în acelaşi timp, administrator. Ai nevoie de susţinere politică, dar, cum spuneam la început, trebuie să găseşti resurse şi metode să te descurci şi fără suport politic. Principalul tău suport trebuie să fie cetăţenii. Iar tu, ca primar, trebuie să munceşti atât pentru cei care te­au votat, cât şi pentru cei care nu te­au votat. Trebuie să fii în slujba tuturor. Eu am făcut până acum tot ce mi­a stat în putinţă pentru binele oraşului Ungheni şi al satelor aparţinătoare. Și am de gând, să fac în continuare la fel, dacă va fi să conduc şi pe viitor acest oraş.

A consemnat Florin Marcel Sandor

“Ca primar ai nevoie, în primul rând, de experienţă”

Ioan Covrig, primarul oraşului Ungheni:

ADMINISTRAŢIE

7

Ce înseamnă astăzi să fi politician, în condiţiile în care gradul de încredere în clasa politică este în cădere liberă ? Pentru mine a face politică înseamnă a-ţi servi comunitatea şi să contribui la bunăstarea societăţii. A face politică înseamnă să te implici în problemele de zi de zi ale cetăţenilor, să găseşti soluţii pentru un mediu înconjurător mai curat, asigurarea siguranţei bunurilor de pe mijloacele de transport în comun, respectarea orelor de linişte în zona blocurilor de locuit, etc. Pentru soluţionarea acestor probleme trebuie să ai capacitate de a asculta, să fii atent la nevoile oamenilor, şi să ai dis-ponibilitatea de a înţelege nemulţumirile, doleanţele şi solicitările lor. Cu cât un om politic este mai deschis spre dialog şi colaborează mai activ cu alegătorii, ale căror interese le reprezintă, cu atât va creşte viabilitatea pro-iectelor sale politice.Capacitatea de a asculta se formează şi se perfectează prin mai multe forme, în funcţie de deschiderea şi de timpul alocat de un om politic. Modalităţile de co-laborare cu membrii comunităţii sunt organizarea de audienţe, participarea la dezbateri publice, acceptarea invitaţiilor la emisiuni radio şi televiziune, publicarea de articole în presa scrisă, organizarea de întâlniri tematice cu cetăţenii pe probleme de interes major. Actul politic, deciziile luate în exercitarea mandatului trebuie să fie fundamentate prin consultări preliminare cu cetăţenii.

Pentru mine a face politică înseamnă a-ţi servi comunitatea şi să contribui la bunăstarea societăţii.

Uneori, autoritatea publică are tendinţa de a lua de-cizii pe baza unor idei preconcepute, de a nu implica întotdeauna în mod suficient cetăţenii în iniţierea, dezbaterea proiectelor de hotărâre. Ştim cu toţii că sunt încă multe de făcut în asigurarea transparenţei şi publicităţii activităţii unor autorităţi publice locale. Cu cât o hotărâre afectează mai multe persoane, cu atât mai mult trebuie asigurate mijloacele de consultare publică. Un exemplu clasic care necesită mai multă transparenţă este aprobarea bugetului localităţii, unde populaţia nu-şi poate spune părerea asupra investiţiilor propuse şi nici asupra priorităţilor de dezvoltare a urbei, deciziile fiind luate de un cerc restrâns de oameni din conducerea autorităţii publice locale. În parteneriatul strategic dintre omul politic şi cetăţean trebuie să existe şi un instrument de măsurare şi con-trol al rezultatului activităţii, pentru care a fost man-datat politicianul. Comunitatea trebuie să deţină mij-loace utile pentru a cere socoteală şi să poată urmări

îndeaproape prestaţia aleşilor lor. De exemplu în cazul unui consilier local, toate aceste activităţi trebuie să se regăsească într-un raport anual de activitate, făcut pu-blic în condiţiile legii. Întocmirea unui raport de activi-tate este nu numai o obligaţie legală, dar reprezintă şi manifestarea respectului faţă de concetăţeni, care ne-au votat încredere şi care doresc să urmărească realizarea dezideratelor lor prin munca aleşilor lor. Provocarea cea mai mare pentru mine în man-datul de consilier UDMR a fost să nu creez decepţie pen-tru alegători, şi ca pe baza experienţei şi cunoştinţelor mele să fac cât mai mult posibil în interesul comunităţii. De la bun început am avut o colaborare sinceră şi corectă cu toţi cetăţenii care m-au onorat prin prezenţa lor la diferitele întâlniri la care am participat. Am răspuns prompt la toate solicitările primite, şi am întreprins toate măsurile pentru a rezolva problemele sesizate.

Comunitatea trebuie să deţină mijloace utile pentru a cere socoteală şi să poată urmări îndeaproape prestaţia aleşilor lor.

Prin organizarea de întâlniri cu cetăţenii, am dorit să vin în ajutorul locuitorilor municipiului, şi să le fac cunos-cute atribuţiile, sarcinile unui consilier local, rezultatele şi obstacolele cu care ne confruntăm în munca noastră. Totodată ţin să subliniez importanţa colaborării cât mai strânse dintre populaţie şi consilierii locali, şi participarea cât mai activă al acestora la pregătirea unor hotărâri din Consiliu care afectează în mod direct cetăţenii acestei urbe.

Am contat şi mă bazez în continuare pe sprijinul cetăţenilor pentru a facilita implicarea activă a acestora în problemele majore ale municipiului.

Dintre cele mai importante realizări ale man-datului enumăr campania pentru linişte, prin care am reglementat reducerea poluării fonice în oraş, dezvolta-rea reţelei de piste de biciclete, elaborarea regulamen-tului de concesionare a bunurilor, finanţarea lucrărilor de la grădiniţa reformată din Tudor, realizarea unui ba-zin olimpic la Ştrandul 1 Mai, inscripţionarea bilingvă a unităţilor de învăţământ, atribuirea denumirii de Dr. Ber-nády György Şcolii nr. 2, campania pentru bunul simţ. Pentru viitor propun să contribui la realiza-

rea unor proiecte de mare interes în legătură cu crearea de noi locuri de muncă bine plătite în oraş, dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare, crearea condiţiilor de transport public modern, civilizat şi ecologic, respec-tiv asigurarea multiculturalităţii şi multilingvismului în Târgu-Mureş. Avem nevoie la Târgu-Mureş de condiţii fa-vorabile pentru investitorii autohtoni şi străini, facilităţi fiscale pentru cei care creează locuri de muncă. Trebuie să asigurăm infrastructura de transport necesară, rea-lizarea drumului ocolitor şi a centurii oraşului, înfiinţarea transportului feroviar de interes local între aeroport şi bazinele sărate din Sângeorgiu de Mureş. Transportul public trebuie pus pe baze noi, unde orarul curselor să fie respectat, condiţiile din mijloacele de transport să fie îmbunătăţite, iar poluarea din oraş să fie redusă. Carac-terul multietnic, cu istorie bogată, obiceiurile şi tradiţiile variate trebuie puse în folosinţă pentru dezvoltarea tursimului local, iar multilingvismul trebuie promo-vat prin denumirile străzilor, unităţilor de învăţământ, instituţiilor publice, şi ofertei de spectacole teatrale, de artă, ofertă educaţională şi altele. Pentru realizarea acestor proiecte voi pro-pune intensificarea participării la târguri şi expoziţii, or-ganizarea de întâlniri cu potenţiali investitori, folosirea parteneriatelor cu oraşele înfrăţite, utilizarea relaţiilor cu asociaţile oamenilor de afaceri. Voi pregăti un proiect de hotărâre pentru acordarea de facilităţi investitorilor care crează locuri de muncă. Voi iniţia dezbatere publică pe tema înfiinţării transportului feroviar de interes local şi optimizarea transportului public în comun. Voi promo-va o hotărâre pentru acordarea de facilităţi companiilor care promovează multilingvismul, amplasează firme şi panouri publicitare în mai multe limbi.

A servi şi a soluţiona

Cu deoesebită stimă şi consideraţie,Peti Andras

”Relaţia dintre clasa politică şi cetăţeni nu ar trebui să se

rezume la campania electorală desfăşurată o dată la 4 ani.

Onoarea de a fi ales de către cetăţeni ar trebui să se reflecte

în munca de zi de zi al politicianului timp de 4 ani, perioadă în care oricând se poate cere socoteală

despre ce a realizat din promisiunile făcute la alegeri.”

Ziarul dePOLITICĂ

8

Reporter: Ce v-aţi propus pentru mandatul actual? Gheorghe Raduly: În mare măsură ce mi-am propus s-a realizat. Am început cu o sală de sport, care după trei ani a început să aducă venit comunei. Acoperind cheltuielile de iluminat şi încălzire şi mai rămâne şi pentru bucătăria Primăriei. De asemenea s-a realizat din fonduri guvernamentale podul din Bărdeşti. Până în luna mai se vor termina lucrările de reabilitare la grădiniţa din Curteni. Am făcut extinderi la canalizare în Curteni şi avem un proiect depus la CNDR pentru extinderi la toate străzile care au rămas fără canalizare sau străzi nou înfiinţate. Dar cea mai mare realizare este obţinerea unui proiect pe măsura 3.2.2.-CNDR în care vom construi o grădiniţă cu program prelungit în Sântana, pentru că actuala clădire este retrocedată.

Reporter: În mediul rural dorinţa oamenilor vi-zează cel mai mult asfaltarea. Cum staţi cu infra-structura stradală?Gheorghe Raduly: Tot prin acest proiect se vor as-falta multe străzi în toate satele comunei. Cele mai multe lucrări vor fi în Sântana de Mureş pe străzile Suseni, Pârâului, Cimitirului, Viilor, până la sala de sport. Astfel reuşim să facem o stradă paralelă cu cea principală. Asta deoarece, în prezent, dacă se întâmplă ceva pe strada principală, o parte din comună rămâne blocată. Având două străzi para-lele putem rezolva orice situaţie ivită. La Curteni se vor asfalta strada Morii şi strada Nouă, iar în Chinari strada Principală până la capătul satului. În Bărdeşti reabilitarea va cuprinde strada de la intrarea în sat spre şcoală şi înapoi la podul nou. Sunt străzi intens folosite, cu mulţi locuitori. În cadrul aceluiaşi proiect vom reabilita şi extinde căminul din Bărdeşti cu un grup sanitar, centrală termică şi cu modernizarea interiorului. O altă componentă a proiectului ar fi o spălătorie de rufe în Chinari, în cooperare cu biserica

de acolo. Vom aduna hainele murdare de la bătrâni, nevoiaşi, vor fi spălate, călcate şi duse înapoi.

Reporter: Când se vor finaliza aceste investiţii?Gheorghe Raduly: Valoarea totală a proiectului este de 2.500.000 euro, din care 8% este cofinanţare din partea bugetului local. Proiectul este acum încă la verificare în Alba Iulia şi în perioada imediat următoare sperăm să putem anunţa pe SEAP licitaţia pentru lucrările de executare. Proiectul l-am câştigat anul trecut, iar demararea şi finalizarea lucrărilor vor depinde şi de executanţi. Avem doi ani la dispoziţie să terminăm, dar dacă va câştiga la licitaţie pentru fiecare obiectiv câte o firmă vom reuşi să facem în paralel toate lucrările mai repede. Dacă va fi una singură, atunci va mai dura. Până în toamnă sperăm cel puţin asfaltarea străzilor să se termine. Grădiniţa necesită un timp mai îndelungat, în acest an vrem să facem fundaţia, să ridicăm pereţii şi atunci finalizarea va fi în prima parte a anului viitor. Nu în ultimul rând ţin să aduc aminte că, de doi ani de zile avem deja PUZ-ul şi nomenclatorul stradal fi-nalizate. Înainte, în Sântana erau şapte străzi cu denu-miri oficiale, acum sunt 57.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre atragerea de investitori pentru crearea de noi locuri de muncă?Gheorghe Raduly: Acum patru ani în comună erau două societăţi comerciale Sanlacta şi Gerry Weber. Momentan avem o firmă nouă în comună, Imatex, care s-a mutat pe teritoriul nostru. Avem o înţelegere cu conducerea unităţii să ne anunţe întotdeauna când au locuri libere şi încercăm să angajăm acolo oameni din comună. Există un investitor din Irlan-da care a cumpărat peste 350 de hectare de teren în Chinari pentru a face un teren de golf, un cartier rezidenţial pentru oaspeţi. Au făcut şi o prezentare a proiectului în satul Chinari şi aşteptăm să vină cât mai repede. Am discutat cu reprezentanţii firmei, care vor organiza nişte cursuri pentru cunoaşterea unor limbi de circulaţie internaţională de către cei care vor lucra acolo. La început, pentru întreţinere, ar fi vorba de 15-20 de locuri de muncă, iar ulterior numărul lor va creşte. Am informaţii că un particular doreşte să facă un loc de agrement cu restaurant, terasă, piscină care iarăşi va crea locuri de muncă. Noi îi vom ajuta prin

urgentarea eliberării actelor necesare. Se va reporni carmangeria şi brutăria din Sântana şi avem toată speranţa că Imatex-ul se va extinde. Investitorii ar veni, dar trebuie să ai teren şi primăria nu mai are.

Reporter: Sunteţi mulţumit de sumele alocate de Guvern pentru comuna Sântana de Mureş?Gheorghe Raduly: Dacă primeam mai mult, chel-tuiam mai mult. Acum trei ani dacă primeam mai mult am fi avut rezultate mai bune. Dar cât am obţinut eu

cred că este peste media comunei, însă dacă luăm în calcul datoriile moştenite toată suma care ar veni la Sântana nu este de ajuns. Din păcate fonduri proprii nu prea avem, nu suntem o primărie bogată tocmai din cauza datoriilor la bănci, care se ridică cam la 39 miliarde lei vechi scadente până în 2028. În patru ani am reuşit să dăm înapoi şapte miliarde lei.

Reporter: Ce v-aţi propus pentru următorii patru ani? Gheorghe Raduly: Cred că trebuie să finalizăm proiectul pe Măsura 3.2.2. cât mai repede ca să ne apucăm de alte proiecte, să solicităm fonduri pentru asfaltarea tuturor străzilor din comună. Ca să se simtă bine oamenii trebuie să aibă infrastructura asigurată, apă, canalizare, curent, drum asfaltat, spaţii verzi. Aici am putea face mai mult. Trebuie să continuăm toate tradiţiile existente, fiecare localitate trebuie să aibă o zi de sărbătoare cum este expoziţia de flori din Cur-teni, Zilele Sântănene, cu diferite activităţi unde lo-cuitorii satului să se adune şi să se cunoască între ei.

A consemnat Arina MOLDOVAN

Investiţii de milioane de euro în Sântana de MureşAdministraţia locală a comunei Sântana de Mureş a reuşit un proiect important ce vizează dezvoltarea infrastructurii stradale a comunei. În paralel cu aceasta, autorităţile locale încearcă să atragă investitori privaţi pentru crearea de noi locuri de muncă. Primarul Gheorghe Raduly îşi propune ca, pe viitor, pe lângă aceste proiecte să lupte în continuare pentru păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor zonei.

Valoarea totală a proiectului este de 2.500.000 euro, din care 8% este cofinanţare din partea bugetului local.

Există un investitor din Irlanda care a cumpărat peste 350 de hectare de teren în Chinari pentru a face un teren de golf, un cartier rezidenţial pentru oaspeţi.

ADMINISTRAŢIE

9

Reporter: Care a fost dinamica dezvoltării loca­lităţii Sărmaşu între 2003­2010?Ing. Ioan Mocean: Oraşul Sărmaşu, autoritatea pubică locală şi implicit sărmăşenii au avut de su-portat „tributul” financiar al devenirii în anul 2003 localitate cu statut urban fără a îndeplini nici pe de-parte criteriile minime de eligibilitate atât din punct de vedere economic, al instituţiilor publice, cât mai ales din punctul de vedere al infrastructurii rutiere şi de utilităţi, mă refer aici la apă şi canalizare. Ast-fel, primele proiecte demarate au avut ca tematică aspectele relatate anterior, ele fiind coroborate cu potenţialul financiar al bugetului local şi proiectele finanţate începând cu anul 2005 din fonduri guverna-mentale precum Ordonanţa Guvernului 7 pentru ca-nalizare, programul „Economia bazată pe cunoaştere”, programul de alimentare cu apă a localităţilor com-ponente prin finanţare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi realizarea bazei sportive. Rep.: Să trecem în revistă principalele realizări din mandatul dumneavoastră de primar…I.M.: Primele planuri şi proiecte de investiţii au trebuit să rezolve problema infrastructurii de apă şi canal care era aproape inexistentă. A urmat apoi infrastructura rutieră care suferea din cauza lipsei străzilor astfaltate şi pietruite. De exemplu, la declararea Sărmaşului oraş aveam în satul Vişinelu doar 2 kilometri de stradă pietruită, respectiv drumul care lega Drumul Judeţean 151 de acest sat. În rest, toate străzile erau de pământ. Am pornit o campanie de proiecte finanţate din bugetul local de asfaltări şi pietruiri de străzi interio-are şi reparaţii de trotuare betonate sau construirea de trotuare din pavaj. Am început cu centrul civic al oraşului Sărmaşu unde am reuşit peste 5 kilometri de asfaltări şi la ora actuală în fiecare localitate am dema-rat un plan de acţiuni de pietruiri şi repietruiri străzi şi drumuri interioare. Am putea spune că în proporţie de 80% străzile din Sărmaşu şi satele aparţinătoare sunt reabilitate. Continuăm şi în acest an şi avem proiecte în perspectiva anilor următori, astfel încât să punem la punct infrastructura rutieră care în urmă cu şase - şapte ani arăta jalnic.

Rep.: Aveţi surse de finanţare pentru aceste proiecte?I.M.: Noi, sărmăşenii, trebuie să plătim oarecum ne-gocierea proastă cu forurile de aderare şi post aderare cu Uniunea Europeană în ceea ce priveşte accesarea

fondurilor pentru mediul rural şi urban. Sărmaşu este considerat mediu urban şi pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) nu putem accesa niciun leu. De asemenea, mediul urban ar putea să acces-eze fonduri prin Programele Operaţionale Regio-nale (POR), dar aici avem handicapul numărului de populaţie. Noi avem 7.500 de locuitori şi nu suntem eligibili deoarece condiţia este ca numărul de locu-itori să fie de minim 10.000 de locuitori. Sper totuşi să intrăm pe aceste programe alături de Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitare constituite la nivel de judeţ şi pe programe zonale unde suntem asociaţi cu alte zece comune de pe câmpie. În concluzie, în perioada anului 2003 când programul SPARD se adresa comunităţilor locale nu am putut accesa fon-duri pentru că am devenit oraş, acum nu mai putem accesa fonduri prin PNDR şi POR din cauză că nu întrunim condiţiile de eligibilitate.

Rep.: Cum s­a transformat oraşul Sărmaşu din punct de vedere al instituţiilor?I.M.: Sub aspect instituţional, Sărmaşu nu avea nicio instituţie bancară în momentul în care a devenit oraş. Prin urmare, am pornit o campanie de solicitare la toate sucursalele bancare din judeţ pentru a crea puncte de lucru la Sărmaşu şi am reuşit să aducem trei agenţii bancare aici, ceea ce a venit în sprijinul agenţilor economici şi al cetăţenilor. Sub aspectul proiec-telor de construcţii, am reuşit în primii ani să obţinem finanţare guvernamentală pentru o sală de sport care a fost inaugurată în 2008. De asemenea, am reuşit să construim cu fonduri locale o capelă mortuară care era foarte necesară şi am pornit o campanie de proi-ecte pentru infrastructură educaţională, respectiv să aducem la standardele zilelor noastre cele 18 clădiri unde se desfăşoară procesul de învăţământ. Am reuşit izolarea termică, montarea instalaţiilor de încălzire centrală şi grupuri sanitare interioare la toate clădirile şcolilor şi grădiniţelor din Sărmaşu. În ceea ce priveşte infrastructura culturală, Căminele Culturale arătau jal-nic la acea vreme şi tot prin finanţări de la bugetul local am reuşit să pornim o campanie de reparaţii capitale.Rep.: Una din cele mai mari realizări este introdu­cerea apei potabile şi reţeaua de canalizare…I.M.: Prin proiectele depuse la Guvernul României

am reuşit două proiecte mari de infrastructură, de apă şi canal respectiv realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare pentru localitatea de reşedinţă, proiect care se apropie de finalizare. Am reuşit să fa-cem 17 kilometri de reţea de canalizare în Sărmaşu şi o staţie de epurare automatizată, cu două trepte de epurare. De asemenea, printr-un proiect depus la Compania Naţională de Investiţii pe fonduri de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, am reuşit anul trecut să finalizăm lucrările de alimentare cu apă pentru toate localităţile componente, respectiv modernizarea sistemului de alimentare cu apă în lo-calitatea de reşedinţă şi extinderea alimentării cu apă pe toate satele component, reuşind 50 de kilometri de reţele stradale, completate cu toate construcţiile anexe, respectiv patru bazine de stocare şi o staţie de pompare pentru localitatea Vişinelu.Rep.: Ce alte realizări aţi mai avut?I.M.: Am reuşit să deschidem un notariat public la Sărmaşu şi în 2006 să deschidem un punct de lucru al Administraţiei Finanţelor Publice şi în acelaşi an să transformăm Centrul de Sănătate Sărmaşu în Spita-lul Orăşenesc Sărmaşu. În atenţia Consiliului Local şi a mea a stat şi crearea de servicii publice pentru cetăţeni care să fie cât mai aproape de contribuabil. Astfel, am înfiinţat şi un serviciu public de salubritate care din 2007 este externalizat şi concesionat unui operator zonal. De asemenea, am înfiinţat serviciul public de evidenţă a persoanei unde sunt deserviţi 7.500 de locuitori ai Sărmaşului plus locuitorii co-munelor Sânpetru de Câmpie şi Miheşu de Câmpie.

A consemnat Alex TOTH

Ioan Mocean sfinţeşte locul la Sărmaşu

Aflat la conducerea Primăriei din Sărmaşu de şapte ani, ing. Ioan Mocean a demonstrat în timp veri-dicitatea zicalei potrivit căreia „omul sfinţeşte locul.” Astfel, din anul 2003 - momentul în care Sărmaşu a devenit localitate cu statut urban - oraşul administrat de ing. Ioan Mocean a cunoscut o dezvoltare considerabilă, trecând prin transformări majore de infrastructură.

Oraşul Sărmaşu a suportat „tributul” financiar al devenirii;în anul 2003, localitate cu statut urban fără a îndeplini nici pe departe criteriile minime de eligibilitate

Am reuşit două proiecte mari de infrastructură, de apă şi canal respectiv realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare pentru localitatea de reşedinţă, proiect care se apropie de finalizare

Ziarul dePOLITICĂ

10

Reporter: Domnule primar, este greu să administrezi o comună?Szabó József Levente: În ceea ce mă priveşte, am făcut şi fac tot ceea ce pot pentru ca omenii din Ceuaşu de Cîmpie şi satele aparţinătoare să fi e mulţumiţi de acti-vitatea mea. Nu este uşor, deoarece avem 8 localităţi, deci un teritoriu destul de mare, iar din punct de vedere economic nu există activitate care să aducă bani mulţi la buget. Ceuaşu de Cîmpie nu este o zonă industrială, cu agenţi economici mari. Vorbim, mai degrabă de o zonă rezidenţială, care are un aer foarte curat, cu multă linişte. Cu toate acestea, cu sprjin de la Consiliul Judeţean, cu o bună gestionare a banilor, reuşim să facem faţă, să dezvoltăm în permanenţă localităţile comunei noas-tre. Am reuşit acest lucru şi printr-o împărţire corectă, echilibrată a banilor alocaţi, astfel ca fi ecare sat să be-nefi cieze de sprijin, în măsura necesităţilor.

Am sprijinit, în măsura în care ne-a permis bugetul, lucrări de modernizare şi renovare la şcolile şi grădiniţele din comună. Am introdus apa potabilă şi toalete interioare în şcoli, ceea ce oferă un confort fi resc, absolut necesar, copiilor şi cadrelor didactice.

Reporter: Sunteţi mulţumit de ceea ce aţi făcut?Szabó József Levente: În cei 8 ani de zile de când sunt primar în Ceuaşu de Cîmpie, alături de o echipă bună, mă refer aici la oamenii din primărie şi la consilieri, am reuşit să facem multe lucruri. Am pus la punct toate căminele culturale, chiar dacă nu în întregime. Am intro-dus apa potabilă în Porumbeni şi în Săbed, am pietruit mai multe drumuri, iar în momentul de faţă avem în lu-cru o licitaţie pentru asfaltare pe drumul dintre Săbed şi Bozed. În funcţie de buget vom asfalta şi drumul spre Herghelia şi drumul către Culpiu. În ultimii ani am reuşit să pietruim străzi care nu au avut niciodată piatră, dar este nevoie de asfaltare, mai ales pe drumurile de

legătură între sate. Suntem în secolul 21 şi trăim într-o ţară care este membră a Uniunii Europene. Pe partea de canalizare avem gata un studiu de prefe-zabilitate, în dorinţa de a introduce canalizarea în Voini-ceni, Ceuaşu de Câmpie şi Câmpeniţa, în primă fază, urmând să extindem lucrarea şi în Porumbei şi Herghelia. Avem un accept de la Aquaserv, pentru a ne racorda pe reţeaua lor, lucru care ne ajută să scădem costurile lucrării, nemaifi ind nevoie să construim şi o staţie de epurare.Am sprijinit, în măsura în care ne-a permis bugetul, lucrări de modernizare şi renovare la şcolile şi grădiniţele din comună. Am introdus apa potabilă şi toalete inte-rioare în şcoli, ceea ce oferă un confort fi resc, absolut necesar, copiilor şi cadrelor didactice. De asemenea, am renovat exteriorul şcolii din Voiniceni. Fiind foarte aproape de oraş, jumătate dintre copii aleg să facă şcoala în Târgu Mureş, la fel cum se întâmplă şi cu copiii de grădiniţă. Sperăm că se va schimba situaţia în viitor, deo-arece avem în plan construirea unei creşe, cu program prelungit, în centrul Comunei Ceuaşu de Cîmpie. Este un proiect ambiţios, pus pe lista de urgenţe, de care mă voi preocupa îndeaproape. Concomitent, ne vom strădui să punem la punct şi mai bine toate şcolile.

Am introdus apa potabilă în Porumbeni şi în Săbed, am pietruit mai multe drumuri, iar în momentul de faţă avem în lucru o licitaţie pentru asfaltare pe drumul dintre Săbed şi Bozed.Reporter: Pe termen lung, cum vedeţi viitorul comu-nei, dezvoltarea ei?Szabó József Levente: Eu cred că va trebui să mergem pe linia actuală. Să fi m o zonă rezidenţială, liniştită, nepoluată, cum suntem acum, în care se pot dezvolta activităţi turistice, de agrement, de susţinere a sănătăţii. Aşa cum, în acest moment există la Herghelia, prin Cen-

trul de Sănătate de acolo, de care suntem mândri, unde vin oameni din toată ţara. Până la urmă, bunăstarea unei comunităţi nu înseamnă doar resurse materiale. Cred că este mai importantă sănătatea. Să trăieşti într-un mediu mai curat, mai liniştit, este foarte important, mai ales că în vremurile actuale este greu să mai găseşti astfel de locuri. Reporter: Ce vă doriţi în plan personal?Szabó József Levente: În plan personal îmi doresc sănătate, alături de familie şi prieteni, aşa cum le doresc tuturor locuitorilor comunei. Sigur, aşa cum le urez şi lor, îmi doresc, de asemenea, puţină bunăstare, deoarece şi acest lucru face parte din rostul de a trăi. Sper că ceea ce am făcut până acum i-a convins pe oameni că mi-am făcut datoria şi că merit încrederea lor şi pentru următorii patru ani.

A consemnat: Florin Marcel Sandor

Szabó József Levente, primarul comunei Ceuaşu de Câmpie:

“Un primar trebuie să fi e loial cetăţenilor”

Szabó József Levente, primarul comunei Ceuaşu de Câmpie:

“Un primar trebuie să fi e loial cetăţenilor”

”Un bun administrator trebuie să fi e, în primul rând, loial cetăţenilor care l-au ales. Să fi e onest şi să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a servi acestor cetăţeni. Sigur, pe lângă asta, are nevoie de cât mai multe cunoştinţe din domeniul administraţiei, adică experienţă, şi să fi e un om harnic.” Aceasta ar fi pe scurt defi niţia bunului administrator, în viziunea primarului comunei Ceuaşu de Câmpie, Szabó József Levente, comună compusă din localităţile Câmpeniţa, Herghelia, Porumbeni, Voiniceni, Culpiu, Săbed, Bozed şi Ceuaşu de Câmpie.

ADMINISTRAŢIE

11

Reporter: Vă rog, faceţi o trecere în revistă a prin-cipalelor realizări din actualul mandat de primar al comunei Ibăneşti.Dan Vasile Dumitru: Apreciez că actualul mandat de primar a fost unul prolific pentru comunitatea din Ibăneşti. Proiecte au fost mai multe, dar au fost şi cazuri în care acestea au fost declarate eligibile dar nefinanţabile. Dintre proiectele bifate amintesc extinderea reţelei de alimentare cu apă, realizarea sistemului de iluminat public, construirea de trotuare şi parcări, reabilitarea drumurilor laterale din satele aparţinătoare, construirea a două poduri la Tisieu şi Bozon – Dulcea şi implementarea unui sistem de su-praveghere în şcolile de pe teritoriul comunei.

Rep.: Să le luăm pe rând... Dan Vasile Dumitru: Reţeaua de alimentare cu apă a fost extinsă astfel încât numărul de abonaţi a cres-cut de la o sută, câţi erau iniţial, la circa 650 de familii. Tot la acest capitol aş mai menţiona că am reuşit că realizăm contorizarea individuală a abonaţilor, ceea ce este foarte important pentru aceştia. Un alt proiect care a schimbat în bine faţa comunei noastre este cel de realizare a sistemului de iluminat public. Au fost montate doar becuri economice, ceea ce înseamnă o economie semnificativă la bugetul local, având în ve-dere că s-a trecut de la becuri de 300 de waţi la becuri de 55 de waţi. Nu în ultimul rând, la capitolul realizări aş aminti construcţia de trotuare şi parcări noi în satele aparţinătoare, precum şi introducerea unui sistem de monitorizare în şcolile din Ibăneşti, ceea ce înseamnă o creştere considerabilă a siguranţei copi-ilor care învaţă în respectivele unităţi de învăţământ.

Rep.: Aţi omis Tabăra de la Lăpuşna...Dan Vasile Dumitru: Într-adevăr, Tabăra de la Lăpuşna a fost preluată de către Primăria comu-nei Ibăneşti de la Ministerul Tineretului şi Sportu-lui în aprilie 2011. Până la ora actuală am reuşit să reabilităm o parte din ea pentru a putea oferi condiţii de cazare pentru aproximativ 40 de copii, echivalen-tul capacităţii unui autocar. Tabăra a fost gândită ca

un centru de recreere, dar pe lângă această destinaţie o vom închiria şi persoanelor particulare şi grupurilor organizate, tocmai cu scopul de a obţine nişte veni-turi suplimentare necesare întreţinerii.

Rep.: Aţi stabilit preţul pentru respectiva închiriere?Dan Vasile Dumitru: Încă nu, deoarece mai avem puţin până finalizăm reabilitarea taberei, dar după esti-mările noastre preţul pentru închirierea taberei va fi în jurul sumei de 20 de lei per persoană pentru 24 de ore.

Rep.: A fost mare efortul financiar pentru reabili-tarea taberei?Dan Vasile Dumitru: Până la ora actuală Primăria comunei Ibăneşti a investit în acest obiectiv suma de 150.000 de lei. Tabăra era într-un hal de degradare de nedescris, iar acum această situaţie s-a îmbunătăţit.

Rep.: Ce proiecte prioritare aveţi pe agenda de lucru?Dan Vasile Dumitru: Pentru viitor, alături de echi-pa pe care o am la Primăria Ibăneşti ne dorim să realizăm extinderea sistemului de alimentare cu apă spre Lăpuşna. Reţeaua este făcută, dar trebuie extinsă înspre zona respectivă pentru a capta noi surse de apă. Pe lista de investiţii se află şi realizarea a două poduri noi, la Dulcea respectiv la Ibăneşti Pădure, precum şi extinderea reţelei de alei pietonale

în satele Ibăneşti şi Ibăneşti Pădure. Nu în ultimul rând, avem în vedere continuarea lucrărilor de re-abilitare a tuturor drumurilor laterale din comună, precum şi iniţierea unor proiecte pe segmentul apei şi a canalizării. Comuna Ibăneşti este într-o continuă schimbare, iar noi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru ca această schimbare să fie una pozitivă, cât se poate de benefică pentru toţi ibăneştenii.

Rep.: Cum reprezentaţi comuna Ibăneşti în ţară şi peste hotare?Dan Vasile Dumitru: Asociaţia Charter este alcă-tuită din comune din toate ţările Uniunii Europene. România este reprezentată în această asociaţie de comuna Ibăneşti, din anul 2007. În momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană, Ambasada României din Austria a invitat mai mulţi primari din fiecare zonă istorică a ţării, aceştia fiind desemnaţi de Asociaţia Comunelor din România, iar selectarea s-a făcut în urma unei evaluări.

Rep.: Ce beneficii are comuna Ibăneşti ca urmare a statutului de membru în Asociaţia Charter?Dan Vasile Dumitru: Participăm la schimburi de experienţă şi la întrunirile care sunt organizate în fie-care an, pe zone geografice, la care participă câte zece persoane din fiecare comună. De exemplu, în noiem-brie 2012, timp de o săptămână, la Ibăneşti va avea loc întrunirea tinerilor Charter. Vor participa câte doi tineri din fiecare comună membră a Asociaţiei Charter.

Rep.: Ce activităţi aveţi pe plan politic şi administrativ?Dan Vasile Dumitru:Pe plan politic deţin funcţia de vicepreşedinte în organizaţia judeţeană PSD Mureş şi sunt membru în Delegaţia Permanentă a PSD Mureş. De asemenea, deţin funcţia de preşedinte al Ligii Aleşilor Lo-cali Mureş, iar pe plan administrativ sunt vicepreşedinte al Asociaţiei Judeţene a Comunelor din România, filiala Mureş, şi membru supleant în Delegaţia Permanentă a Asociaţiei Naţionale a Comunelor.

Alex TOTH

Schimbarea la faţă a Ibăneştiului continuă

Pe lista de investiţii se află şi realizarea a două poduri noi, la Dulcea respectiv la Ibăneşti Pădure, precum şi extinderea reţelei de alei pietonale în satele Ibăneşti şi Ibăneşti Pădure.

Adept al dictonului „Fapte, nu vorbe”, Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibăneşti, recunoaşte că nu este tocmai un maestru al cuvintelor abil meşteşugite şi că preferă ca în locul său să vorbească realizările sau ibăneştenii care i-au acordat încredere la alegerile locale din 2008. De atunci şi până în prezent, proiectele bifate

de autorităţile locale n-au fost deloc puţine şi au avut ca efect schimbarea la faţă a comunei Ibăneşti. Ideal care continuă în 2012 şi în anii următori...

Nu în ultimul rând, avem în vedere continuarea lucrărilor de reabilitare a tuturor drumurilor laterale din comună, precum şi iniţierea unor proiecte pe segmentul apei şi a canalizării.

Ziarul dePOLITICĂ

12

Premiul tuturor sighişorenilor

Reunită în şedinţă plenară în data de 29 martie 2012, la Berlin, în Palatul Reichstag, sediul Parlamentu-lui german, Subcomisia Premiul Europei a vizionat filmele de prezentare ale celor cinci oraşe şi a decis ca acest an Premiul Europei să fie acordat deopotrivă oraşului Sighişoara din România şi oraşului Corciano din Italia. „Decizia a fost adoptată în unanimitate, iar parlamentarii europeni au subliniat în intervenţiile lor excelenta prezentare a oraşului candidat din România. Reamintim faptul că în faza finală, în urma selecţiei documentaţiilor transmise de aproape 40 de municipalităţi europene s-au calificat şi două oraşe germane Altötting şi Wetzlar şi un oraş din Polonia, Poznan. La această prestigioasă competiţie Sighişoara a reprezentat România însă victoria o dedicăm, în primul rând sighişorenilor, cei pentru care şi cu care am desfăşurat activităţile pentru care am fost apreciaţi ca fiind cei mai buni din Europa”, a declarat Ioan Dorin Dăneşan, primarul municipiului Sighişoara.

Proiecte de milioane

Tot la capitolul succese ale ale ultimului mandat de primar, municipiul Sighişoara a obţinut, în anul 2011,

prin Compartimentul Administrare Fonduri Euro-pene din cadrul Primăriei, finanţări pentru trei pro iecte în valoare totală de peste trei milioane de lei.Astfel, proiectul „Îmbunătăţirea calităţii mediului prin înfiinţare parcuri în municipiul Sighişoara, judeţul Mureş” a fost întocmit în cadrul „Progra-mului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi” şi finanţat de către Administraţia Fondului pentru Mediu. „În cadrul proiectului s-au realizat patru parcuri în muni-cipiul Sighişoara, două în cartierul Târnava, pe strada Crizantemelor, unul pe strada Mihai Viteazul, lângă magazinul Kaufland, şi unul pe strada Ipătescu. În parcurile din strada Crizantemelor şi Mihai Viteazul au fost montate şi elemente de joacă pentru copii. Proiectul a avut un buget total de 1.741.114,89 lei, din care 1.498.290 lei sunt finanţare nerambursabilă, restul fiind contribuţia municipiului Sighişoara. Pro-iectul se va încheia în luna aprilie 2012”, a precizat Ioan Dorin Dăneşan.

Centru naţional de informare/promovare turistică

Un alt proiect aprobat spre finanţare este „Crearea şi dotarea unui Centru naţional de informare şi pro-movare turistică în municipiul Sighişoara”. „Până în prezent s-au derulat etapele premergătoare semnării contractului de finanţare, realizare proiect tehnic, stabilirea bugetului final, vizitarea amplasamentului de către reprezentanţii MDRT, urmând a se semna contractul de finanţare. Valoarea totală a proiectului este de 1.510.432,58 lei, fără TVA, din care contribuţia municipiului Sighişoara este de 2% din această sumă, adică 30.208,651 lei”, a explicat Ioan Dorin Dăneşan.

Riscul de incendii redus prin „HERITPROT”

Cel de-al treilea proiect acceptat pentru finanţare în cadrul programului INTERREG IVC se numeşte

„HERITPROT – Prevenirea riscului de incendiu şi îmbunătăţirea sistemelor de stingere a incendiilor din oraşele cu centre istorice incluse în patrimoniul mondial” şi se va derula pe o perioadă de trei ani, din ianuarie 2012 până în decembrie 2014. „Proiectul are ca obiectiv principal înfiinţarea unei reţele tematice care să faciliteze dezvoltarea unor politici locale şi regionale şi schimbul de bune practici în domeniul prevenirii apariţiei riscurilor naturale şi tehnologice, în special riscul de incendiu, în centrele istorice din întreaga Europă, declarate situri ale Patrimoniului Mondial”, a arătat Ioan Dorin Dăneşan.

Sprijin pentru activităţi culturaleÎn ceea ce priveşte activităţile culturale organizate în municipiul Sighişoara, agenda acestora a fost una încărcată şi generoasă atât cu localnicii, cât şi cu turiştii din ţară şi străinătate. Din calendarul cultural al localităţii nu au lipsit evenimente precum Ziua Culturii Naţionale, Unirea Principatelor Române, Târ-gul de Mărţişor, Ziua Europei, Ziua Independenţei de stat a României, Ziua Victoriei, Ziua Eroilor, Ziua Internaţională a Copilului, Săptămâna Mobilităţii Eu-ropene, Ziua Drapelului Naţional, Ziua Mediului, Ziua Imnului Naţional, Ziua Armatei, Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, Săptămâna Mobilităţii Eu-ropene, Ziua Naţională a României, Ziua Revoluţiei, Ziua Solidarităţii Oraşelor Patrimoniu Mondial, Crăciun în Sighişoara şi altele. „Dintre acestea, cel mai mare impact l-au avut evenimentul „Sighişoara - oraş european” în cadrul căruia s-a sărbătorit Ziua Muni-cipiului şi Ziua Europei, campania de conştientizare faţă de importanţa conservării şi protejării medi-ului înconjurător “Sighişoreni pentru o cetate mai curată” desfăşurată în ziua de 5 iunie, Ziua Mediului înconjurător, iar la începutul lunii septembrie, de cea de-a opta ediţie a festivalului fanfarelor Sighişoara, organizată conform Hotărârii Consiliului Local nr. 146 din 2011”, a subliniat Ioan Dorin Dăneşan.

Alex TOTH

Premiul Europei şi proiecte de milioane la SighişoaraDupă ce în anul 2011 s-a clasat pe locul doi în competiţia pentru cea mai înaltă distincţie europeană, anul acesta municipiul Sighişoara a primit singurul trofeu care îi lipsea din panoplie: Premiul Europei.

„Proiectul are ca obiectiv principal înfiinţarea unei reţele tematice care să faciliteze dezvoltarea unor politici locale şi regionale şi schimbul de bune practici în domeniul prevenirii apariţiei riscurilor naturale şi tehnologice, în special riscul de incendiu, în centrele istorice din întreaga Europă, declarate situri ale Patrimoniului Mondial”

ADMINISTRAŢIE

13

După două mandate în care a schimbat faţa oraşului, primarul Nagy András vrea să continue proiectele ce vizează modernizarea urbei. Anul acesta a câştigat un proiect ambiţios care va duce la crearea unei zone de agrement centrată în jurul unei piste de biciclete. În plus, se ocupă cu lucrări ce vizează fluidizarea traficu­lui, lărgirea străzilor, construcţia de parcuri şi com­plexe de agrement. Mai multe în interviul următor.

Reporter: Candidaţi pentru un nou mandat? Credeţi în şansele dumneavoastră?Nagy András: Pentru mine este încă o dată o onoare să fiu reprezentantul partidului în competiţia pentru cea mai înaltă demnitate în oraş. Voi candida pentru un nou mandat şi voi conduce administraţia locală din municipiul până în 2016 dacă mă vor şi reghine­nii. Ei sunt cei care vor da nota de trecere proiectelor realizate în ultimii patru ani de administraţia pe care o conduc.

Rep.: Care sunt principalele realizări ale mandatu-lui ce tocmai se încheie?N.A.: În 2009 am încercat în principal să înfrumuseţez oraşul, să ofer confortul locuitorilor pentru a le îmbunătăţi viaţa. Vorbesc aici de lucrările de mo der­nizare realizate în majoritatea cartierelor din munici­piu. În cartierele Iernuţeni, Libertăţii şi Făgăraş, valoa­rea acestor lucrări a ajuns la 4.713.544,41 lei. Lucrările au constat în desfacerea trotuarelor şi refacerea lor cu pavaje pietonale, refacerea căilor de acces în cartiere şi a aleilor dintre blocuri cu asfalt sau pavaje pieto­nale, ridicarea gurilor de scurgere şi a gurilor de ca­nal, aerisitoarelor de gaz, realizarea de parcări şi spaţii verzi. În plus s­a realizat reabilitarea următoarelor străzi: Str. Pictor Grigorescu, Str. Eminescu, Str. Spi­talului, Str. Crinului, Str. Susenii Noi, Podul de pe str. Gării, Podul de pe str. Iernuţeni, Str. Petru Maior, Str. George Coşbuc, Str. Subcetate, Str. Bujorului, Str. Târ­navei, Str. Someşului şi intrarea în Parcul Tineretului. Mai mult, au fost făcute lucrări de îmbrăcare a str. Petru Maior din centrul Mun. Reghin. Administraţia locală a amenajat sensul giratoriu din intersecţia DN 15 cu str. Libertăţii, lucrări în valoare de 1.196.000 lei. Această investiţie a dus la fluidizarea traficului în zonă, evitându­se blocarea circulaţiei şi uşurând astfel atât traficul autovehiculelor cât şi al pietonilor. Primăria a reuşit să extindă iluminatul public în Cart. Unirii, Cart. Gării, Cart. Salcâmilor, Cartierele Făgăraş, Rodnei şi str.1 Decembrie 1918.

Voi candida pentru un nou mandat şi voi conduce administraţia locală din municipiul până în 2016 dacă mă vor şi reghinenii.

Nici în anul 2010 administraţia locală nu şi­a oprit motoarele, dimpotrivă. Am realizat lucrări de sema­forizare pe str. Petru Maior din Municipiul Reghin, prin montarea unui semafor pentru fluidizarea traficului în intersecţia dintre str. Petru Maior şi str. Pandurilor. Având în vedere faptul că, în cadrul pro­iectului de sistem integrat de reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă si canalizare a staţiilor de tratare a apei potabile si staţiilor de epurare a apelor uzate nu s­a reuşit să se cuprindă canalizarea pe toată lungimea străzilor extinderea canalizării menajere pe str. Viilor, Muncitorilor şi Pometului, am reuşit să fa­cem acest lucru din eforturi proprii. Primăria a mon­tat aparate de fitness exterior în Parcul Tineretului, în

incinta Ştrandului şi în Parcul Central, iniţiativă care a avut un impact benefic pentru cei care doresc să facă sport în aer liber. Am efectuat lucrări de pavaje în Cart. Mihai Viteazu, în faţa garajelor din cartier, pentru îmbunătăţirea confortului cetăţenilor din cartier, având în vedere faptul că în această locaţie erau numai gropi. Au fost modernizate grupul sani­tar şi biroul din P­ţa Mică a Municipiului Reghin. S­a înfiinţat un sens giratoriu pe B­dul Unirii, împreună cu pre­marcarea sensului giratoriu şi montarea bali­zelor de dirijare, pentru a se fluidiza traficul la intrarea în cartierul Unirii dinspre localitatea Suseni. Au mai fost făcute lucrări de asfaltare pe străzile Ion Creangă, Dealului, Porumbei, Teilor, Iernii, Nouă, Izvorului, Nicolae Bălcescu şi reparaţii la adăpostul de noapte pentru oamenii fără locuinţă “Iernuţeanca”.

Rep.: Ce veţi face în continuare pentru reghineni?N.A.: Proiectul pe care l­am câştigat anul acesta priveşte construirea unei piste de biciclete care va travesa aproape întreg oraşul. Va fi un spaţiu de agre­ment pentru locuitori, pentru că, în jurul pistei de biciclete vom amenaja spaţii verzi de recreere. Noi aşa am proiectat această pistă pentru a putea atinge şi zonele de agrement care există sau care sunt în curs de construire. Vorbesc aici despre amenajarea Cana­lului Morii şi de construirea acelui spaţiu de agrement de la Pădurea Rotundă. Aici lucrările au început în toamna anului trecut, ele sunt în grafic, termenul de finalizare fiind la 1 iunie anul acesta. Lucrăm şi la infra­structura rutieră, prin modernizarea străzilor din car­tiere, a intersecţiilor circulate din oraş şi a sensurilor giratorii.

Rep.: Ce alte proiecte mai aveţi?N.A.: În primăvara acestui an am început şi a doua lucrare, cea de modernizare a Canalului şi a zonei de promenadă. În plus mai avem în calcul modernizarea acelei piaţete din faţa celor două biserici nou constru­ite. Aceasta va avea un spaţiu destinat activităţilor re­ligioase ale locaşurilor de cult, iar în rest va fi o zonă de promenadă, cu spaţii verzi şi copaci. O să fie şi o fântână arteziană la nivel cu pământul. Eu zic că va fi apreciat de copiii din zonă care vor avea un spaţiu de joacă vara, iar pentru adulţi o zonă de recreere. Ca o chestiune mai specială, vrem să instalăm aici şi un ceas solar.

A consemnat Ionel ALBU

Nagy: ”După finalizarea proiectelor de modernizare oraşul va arăta altfel”

Ziarul dePOLITICĂ

14P.S. Benedek Imre. Smaranda Enache.Dar şi Lokodi Edita, Marius Paşcan şi Ciprian Dobre. Vor fi recuperaţi săptămâna viitoare...

Aurelian GRAMA

Ştiute şi nespuse întru totul. Aflate şi scrise. Tot felul de vorbe despre ce-i ce vă cer votul... Singurele săptămâni în care şi politicienii au revenit printre oameni. Culmea: văd, aud, răspund şi sunt grijulii cu soarta tuturor...

Întrebări de la cetăţenii cărora le ceri votul...

Avocat celebru. Bogat. Mai degrabă înstărit din meseria de parlamentar de 22 de ani, al statului român şi al organismelor europene şi mondiale, şi din cea de apărător în instanţele patriei. Investitor, chiar industriaş, şi cu consultanţă de marcă la cele mai mari companii ungureşti şi mai ales mitelleu-ropene. Cu impozite plătite punctual. Deţinător a tăioase şi acide exemple din cultura şi civilizaţia popoarelor, un oponent degrabă retoric în mo-mente de criză, puţin arogant cu toate argumen-tele la purtător. A fost român. În acte. Despre suflet ştim mai puţine. Va fi greu să schimbe arhetipul deja consacrat. Avioanele către SanktPetersburg, Kiev sau Moscova, Washinghton sau New York, că de cele de Bruxelles şi Strasbourg nu-i cazul, erau ca o deplasare în judeţ, iar pe aici pe la Bucureşti,

Sofia, Budapesta, Praga, Chişinău, era ca un taxi prin Târgu Mureş. Toate acestea nu le permit ce-lor ce au puterea votului în mână să creadă că va putea sălăşlui locului doar spre binele lor, al celor mulţi, unguri şi români. Târgumureşeni. Şi totuşi. Sociologii cu program de lucru în Mureş încearcă dezlegarea primei dileme prin sondajele aruncate în piaţă, ungurii nemulţumiţi de Uniune nu-s puţini, iar Biserica nu mai poate face nimic în acest sens. Maghiarii dedicaţi politicii echipei Florea sunt egali, mai mulţi sau mai puţini decât românii care nu-l mai vor pe actualul edil şi nu merg pe mâna lui Brişcaru şi văd fibra română din Gheorghe Frânda?!Victoria înfrigurează pe mulţi, şi-n gând, dar sena-torul ce s-a decis abia înainte de Vinerea Mare la catolici că intră în joc după retragerea lui Vass Levente

şi desemnarea sa de liderii UDMR drept candidat, încă nu a apărut nici o clipă oficial ce şi cum va face. Ah, ba da, a dat sfoară-n târg că e conferinţă de presă. Prin colegii din presa maghiară, după care au fost chemaţi corespondenţii de la agenţiile de presă naţionale. Şi cum nu prea suntem în cooperativă, nu am fost chemaţi. Nu e cazul să ne supărăm dintr-atâta... Avem exemple pe youtube destule, chiar ale senatorului prins în chingile unor întrebări dure.

Înfrângerea nu ar avea cum să se mai compare cu vreuna de la preşedinţia României, iar după ce cei trei muşchetari Kelemen, Borbely, Frunda, învinşi, ar veni reactivarea lui Marko, care poate fi doar scriitoricească. Lui D’ Artagnan Vass nu i-a venit vre-mea..., iar „după 20 de ani”, e doar titlul unui roman.

Şi vine întrebarea:Ce va face senatorul Frunda cu un Mărieş activat în media mureşene de contracandidaţi, chiar şi pe radio Gaga, dacă-i cu voie de la CNA?!

Florea ne poate răspunde la cea mai simplă întrebare din cele 7: Care sunt trei obiective realizate de primarul Florea dintr-un miliard de euro, bani plătiţi de mureşeni?!

Mereu sub tutela unui Togănel, Natea, Nicolăescu, Frătean,

de ce a plecat din Parc, din Clubul Presei şi din Librărie?!

Frunda Gyorgy

16 ani de împliniri măreţe. Doar glorie. Nimic nu i-a stat în cale de când Avram Mureşan a devenit liderul miniştrilor şi al afacerilor ţărăniste pe ţară, iar Dorin Florea ca prefect a decis tot ce mişca în Convenţie în judeţ. Cine are bună memo-rie îşi aduce aminte de promovarea încă de pe atunci a lui Vali Bretfelean la şefia SRI Maramureş. Azi ştim cine e prefect. Cu Doru Oprişcan la FPS şi cu Mihai Poruţiu la Casa de Sănătate. Cu Eugen Crişan viceprimar de Târgu Mureş. Doc-torul ce a ieşit pe TV naţionale pe Valea Mureşului cu inundaţiile, despre Azo şi cu un PNŢCD în degringoladă, animalul politic de clasă a ştiut parcă înaintea sorţii când e vremea rebranduirii. Independent pe voturile naţionalismului 90-ist şi cu un PRM, PUNR puternice, Florea a adunat toate voturile, văzute şi neştiute. Primul român la Primărie e mitul indestructibil al unei epoci, de 12 ani e Şeful. Fără nici o afacere vizibilă, cu prieteni ţărănişti de-i numeri pe degetele de la o mână în apropierea sa, Florea a guvernat cu voia pedeseriştilor fiind aproape înfiat politic de Ovidiu Natea, prefectul de legendă al social democraţilor. A coabitat cu Eugen

Nicolăescu de la liberali după ce DA a cucerit puterea, iar el şi fidelii de atunci au cumpărat partidul de la Ioan Oltean de Bistriţa. A dus PD la a prelua tot în judeţ la împărţeală cu străvechiul duşman, defel ideologic şi partener chiar economico-financiar, cealaltă jumătate, UDMR. Cel mai bogat român. Ca număr de voturi pe oraş. Ca dependenţi de semnătura sa izbăvitoare. Camarila din jurul său, acceptată şi de neutri şi de competitori pentru că fiecare a fost odată cândva în alianţă, la ţărănişti, la PSD, cu Alianţa DA, sau cu PDSR, ori acum cu UNPR. Oraşul arată cum arată – şi vine primăvara şi arată bine - din iubire pentru acest stil de afaceri, sub cupola unicului român capabil să nu dea conducerea maghiarilor şi mai ales pentru că votul vine din spectacole din belşug în cetate, palat, teatru, sala sporturilor, impresii despre imagini exte-rioare, gratuităţi pe transport, din struc-turi şi servicii doritoare de pace şi mai ales pentru că PDL nu există, nici UMF în maghiară, nici centură, nici IBM, nici cele-lalte pentru că toate poartă un alt nume: ceilalţi. Iar ceilalţi nu sunt unu singur şi neapărat român.

Când te gândeşti că toată lumea îl dă pe candidatul USL, pesedistul Cornel Brişcaru, la Primăria Târgu Mureş ca fiind în marja de eroare sau te gândeşti la ne-vinovatul pierzător pentru liberali Ma-rius Ichim din tura lui 2008, sau la Doru Giurgea atacând la baionetă în 2004, sau îţi pui clasica problemă, şi totuşi de unde atâta ură aproape viscerală a adversa-rilor când se pronunţă sau se vorbeşte despre secretarul general al PSD Mureş. Jurist venit de la Cluj, din Aiud, prin grija şi sub oblăduirea lui Ioan Togănel, Brişcaru a ucenicit ca secretar de oraş în epoca Fodor – Crişan. Multe ar trebui să ne spună şefa de cabinet a deputatu-lui PDL de Târgu Mureş, Valentina Lu-cian, despre vremurile tinereţii celui ce promite brişcăreală prin primăria epocii Florea. Obişnuit cu luptele duse pe hâr-tii, Brişcaru a fost un alt tânăr politician înfiat de Ovidiu Natea, la cabinetul pre-fectural al căruia a mâncat o pâine de secară după ce secretarul de stat atât de iubit de Adrian Năstase a revenit la Mureş. Promisiunile nefiind onorate de înţeleptul întâi agricultor al judeţului, sau dragostea mai aplecată spre celălalt fiu întru social democraţie, Cristian Georgescu fiind mai mare, toate aces-tea au dus la ruptura ce se va dovedi nu

doar doctrinară, ci şi oedipiană. Natea va fi pensionat şi din grija lui Brişcaru. Nici la APDO Lider nu şi-a făcut doar prieteni. A făcut mereu balans între drepturile omului şi drepturile anumitor oameni mult mai egali decât cei ce ar fi trebuit să beneficieze de serviciile ong-ului folosit de multe ori discreţionar. Fără remuşcări, a trecut la liberali când Ciprian Dobre pregătea ascensiunea spre şefia CJ. L-a topit pe Ichim într-o seară de festival la Valea Mureşului... N-a rezi-stat în opoziţie prea mult şi a revenit la prima dragoste politică, PSD şi stă de-a dreapta lui Alexandru Frătean. Calea spre Victor Ponta şi desemnarea drept candi-dat al PSD şi implicit al USL la Primăria Târgu Mureş, poartă şi prietenia pe care procurorul i-o poartă singurului cu care a ţinut permanent legătura în Mureş, doc-torul Dragoş Popa. Şi poziţionarea până acum a lui Ciprian Dobre în bătălia cu preşedinta Lokodi. Cu acordul lui Frătean şi Popa a curăţat PSD de toţi prietenii lui Florea, după cum afirmă fără nicio părere de rău. Deşi pe mulţi dintre matusalemi i-a adus întru consultanţă. Va fi lovit sub centură cum deja au început diviziile de la putere. Cunoaşte drumul la DNA. Par-chet. DIICOT. Şi cu foaie. Şi cu stilou. Şi cu avocat.

Dorin Florea Cornel Brişcaru

ADMINISTRAŢIE

15

Rep: Spuneţi-ne vă rog câteva proiecte majore pe care aţi reuşit să le implementaţi. Florin URCAN: Sunt foarte multe proiecte mari care le-am început încă din 2008 şi care se desfăşoară pe bugete multianuale, adică primesc finanţare în fie-care an, fie de la bugetul local, fie de la Guvern ori fonduri europene.Însă, unul dintre cele mai importante proiecte a fost cel de modernizare a unor străzi din Luduş, având o lungime totală de 11,8 km şi o valoare de 4 mi-lioane de euro, obţinuţi printr-un credit de către fosta administraţie. La finalul lui 2009 am reuşit să finalizăm Cartierul Luduş Est şi în 2010 str. 8 Martie. (aici există un tronson de 80 m, care nu s-a asfaltat din cauza alunecărilor de teren din zonă, lucrări de consolidare care costă miliarde de lei). Din păcate a trebuit să refacem anumite lucrări ale fostei administraţii. De exemplu în străzile Vânătorilor şi Uzinei de Apă există lucrări care suntem obligaţi să le refacem. În anul 2011 s-a asfaltat şi str. Mihai Emines-cu, în această primăvară urmând să se finalizeze şi tro-tuarele. De asemenea, oraşul Luduş a aplicat la PNDI (Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii), program susţinut de Guvernul României, cu alte lucrări de asfaltare drumuri, astfel: Asfaltare DJ151 Luduş – Roşiori (de la fostul CAP până la ieşirea din Roşiori), 4,8 km, având o valoare de 10.993.129 lei. Mai urmărim şi asfaltarea străzilor Câmpului, Izvoru-lui, Traian, Frăgarilor, Avram Iancu, Primăverii, Gării, Mioriţei, Grădinilor, Trandafirilor, Topitoriei, Mag-noliei, I.Vlăduţiu, Garofiţei, Rândunelelor, Bradului, cu o lungime totală de 4,6 km şi având o valoare de 7.026.895 leiÎn total, Oraşul Luduş beneficiază prin acest pro-gram de peste 4,5 milioane de euro, de la Guvernul

României. Dacă fosta administraţie a făcut credit, împovărând oraşul pe atâţia ani, iată, prin proiectele depuse, aceşti bani au fost atraşi din surse externe. Momentan, lucrările sunt scoase la licitaţie, urmând să înceapă executarea lor în acest an.

Reporter: Ce probleme aţi mai rezolvat pentru oraş? Florin URCAN: O altă mare problemă pe care am reuşit să o rezolvăm a fost cea a utilităţilor publice. De exemplu, am fost nevoiţi să intervenim, încă din iunie 2008, asupra lucrărilor de canalizare defec-tuoase pe care le-a realizat fosta administraţie. După cum se ştie, toată zona de Nord a oraşului, str. Aleea Parcului, străzi din zona de Est a oraşului aveau ca-nalizare, dar aceasta era doar îngropată în pământ fiind nefuncţională şi nepreluată de SC AQUASERV, o peratorul de apă –canal din oraş. Aceste lucrări au fost executate de către SC ENERGOCONSTRUCŢIA SA, o societate ţepuitoare, care a luat sute de mii de euro din oraş, pe semnătura fostului primar, şi a dispărut lăsând kilometrii de canalizări menajere nefuncţionale. Mai mult, oraşul Luduş a câştigat un proiect cu finanţare europeană nerambursabilă în valoare de 18 milioane de euro care înseamnă: construirea unei Staţii de epurare noi (nemaifiind nevoiţi să plătim epu-rarea apelor uzate către fabrica de Zahăr), precum şi înlocuirea şi extinderea reţelelor de canalizare de 19 km, şi 10 km reţele de apă. Acest proiect se află în faza de licitaţie, lucrările de execuţie începând în acest an. Un avantaj mare îl are localitatea Gheja în care se va introduce canalizarea menajeră, iar în etapa a doua şi în Roşiori. În anul 2010 s-a finalizat şi investiţia de Alimentare cu apă a Avrămeştiului, 3,5 km reţea de apă, în valoare de 760.567 lei, din care 90% a finanţat Guvernul şi 10% Primăria.

Rep: Într-adevăr, multă muncă... Ce vă mai ră-mâne pentru viitor? Florin URCAN: Sigur, mai sunt multe de făcut. Avem o serie de proiecte şi lucrări care sunt în dife-rite stadii. De exemplu, podul peste Râul Mureş a fost construit în 1973-1974, având o durată optimă de funcţionare de 30-35 ani. Expirând această perioadă a fost necesară elaborarea unei documentaţii pen-tru reparare şi reabilitare, demers făcut la Compania Naţională de Investiţii care va scoate în acest an la licitaţie executarea lucrărilor. Un alt exemplu este construirea unui pod nou peste râul Mureş, care face legătura între Zona Industrială şi E60, cu o valoare de 3 milioane de euro. Începând din anul 2010 au intrat în construcţie edificarea a 3 blocuri ANL, destinate închirierii tinerilor de până la 35 ani, cu termen de finalizare anul 2012. De asemenea, Primăria a aplicat, împreună cu 4 asociaţii de proprietari, la Programul naţional de reabilitare termică a blocurilor de locuit, cuprinzând cca. 100 apartamente. Valoarea totală a contractului este de 1.335.576,72 lei. Totodată, pe ter-men scurt, ca să zic aşa, adică în acest an avem în intenţie amenajarea a 3 parcuri de joacă noi, în cen-trul vechi, Parcul Unirii şi două locuri de joacă noi, în Gheja şi Roşiori. În scurt timp va demara licitaţia publică privind Modernizarea şi dotarea Casei de cultură “Pompeiu Hărăşteanu”, proiect în valoare de 2.400.000 lei, cu finanţare în proporţie de 85% de la Guvernul României. Suntem în plin proces de reabili-tare a Parcurilor din faţa Primăriei, proiect finanţat prin Agenţia de Mediu, în valoare de 488.000 lei, cu termen de finalizare în luna mai 2012, unde dorim să amplasăm o statuie a Soldatului Român, pe care dorim să o inaugurăm în data de 9 mai.

A consemnat Sandu Tudor

”Am scos oraşul din groapa în care l-a aruncat fosta administraţie”

Florin Urcan, primarul oraşului Luduş

Primul cuvânt care îmi vine în minte pentru a caracteriza acest mandat de primar pe care luduşenii mi l-au încredinţat, este munca. Foarte multă muncă, la toate nivelele administraţiei publice locale! Împreună cu echipa de consilieri locali şi cu cei din executivul primăriei am reuşit să gestionăm corect problemele oraşului şi să rezolvăm unele care au aşteptat ani buni. Dar în ale administraţiei, lista problemelor nu se termină niciodată, mereu apar altele, noi.

Cornel Brişcaru - primar, cu Frunda Gyorgy şi Ioana Roman, viceprimari, Ionela Ciotlăuş city manager.Smaranda Enache - primar, Eugen Crişan şi Cornel Brişcaru viceprimari, Peti Andras, city manager.Dorin Florea în tandem cu Brişcaru şi Benedek la vi-ceprimari, cu Claudiu Maior city manager.Frunda Gyorgy primar cu aghiotanţi Ionela Ciotlăuş şi Smaranda Enache, şi Torzsok Sandor - city manager.Benedek Imre primar, cu viceprimari Vass Levente şi Claudiu Maior. City manager - Benedek Istvan JR.Ciprian Dobre - preşedinte, Balogh Jozsef şi Vasile Boloş, vicepreşedinţi, Marius Cătană la Direcţia copi-lului şi Mihai Poruţiu şef la Aeroport.Marius Paşcan şef la CJ, cu vicepreşedinţi Lokodi Edita şi Doru Borşan. Cristian Cioban la Aeroport şi Andreea Csep la Direcţia Copilului.Lokodi Edita – preşedinte, cu adjuncţi Eugen Crişan şi Balogh Jozsef. Despre candidaţii PPDD şi PRM sau cei ai PCM şi din echipa pastorului Tokes nu am făcut vorbire, ca să zic aşa, tocmai pentru a nu determina o mişcare browniană pleonastic vorbind, total necontrolată... Cum are toate şansele să fie, de altfel, la vot.Oricare din acestea, la prima vedere extrageri ale urnei votului politic din 10 iunie 2012, este posibilă. Sau nu.

Sau vă închipuiţi, careva, şi-n cele mai excitante vise eroto-politice picurate Şefului cel Mare, cum s-o fi numi el..., că se poate aşa: 1. ... Dorin Florea - primar. Claudiu Maior şi Ioana Roman viceprimari. Liviu Tudoran - city manager. Şi Marius Paşcan - preşedinte la CJ, Cristian Georgescu şi Vasile Filimon – vicepreşedinţi CJ?! 2. ... Frunda Gyorgy - primar, Benedek Imre şi Csegzi Sandor - viceprimari. Ilyes Kalman, city manager. Şi Lokodi Edita - preşedinte, Szabo Arpad şi Gombos Geza – vicepreşedinţi?! 3. ... Cornel Brişcaru primar, Ionela Ciotlăuş şi Silviu Morariu - viceprimari. Şi Ciprian Dobre - preşedinte la CJ şi Alexandru Frătean şi Cristian Chirteş – vicepreşedinţi?!Sau mai simplu, ca de fiecare dată, este deja o cutumă, nu-i posibil să obţii şi Primăria de Târgu Mureş, şi şefia Consiliului Judeţean Mureş. Cel puţin până acum în 2012. Aşa că decizia a fost a liderilor care au negociat mai bine şi secret sau cel puţin neştiut de electora-tul simplu, clasic votant. UDMR nu poate lua tot. PDL sau Alianţa pentru Mureş, cu UNPR cu tot, nu poate lua tot. USL cu tot avântul la nivel central nu poate lua tot. Sunt combinări de n luate câte k. Până acum rolul cel important l-au avut trepăduşii puşi să

candideze la derută, independenţii aşa zişi neluaţi în seamă, unitatea minorităţii care devenea victorioasă, incapacitatea negocierii de cuvânt a celor mai mari partide, etc. Azi, sau avem PDL la negocieri cu UDMR, cum a fost tradiţional la Primărie, sau USL cu UDMR, că după Congresul tripartit nu e cu putinţă aşezare la masă a uslaşilor cu foştii portocalii. Aşa că loz în plic mai mare nu am văzut sau de fapt nu se va întâmpla nimic şi mai bine investim banii de campanie în ceva util judeţului. Sau nu va rămâne piatră pe piatră şi vom avea un 11 iunie extrem de interesant. Sau vom deschide o linie majoritară ca număr de înscrişi la li-ceu la Bolyai şi una pentru elite în livadă la Sapientia...Să se ţină alegeri că-s legale, dar nici să nu fie doar un alt loz în plic.Cetăţenii ştiu doar că speranţa nu e doar un nume de fată...

Aurelian GRAMA

Ei ştiu că orice e posibil...

La Loz în plic cu Speranţa