În biserica din cartierul târgumureşean Unirii se practică schisma preotească. Staţi liniştiţi că nu este vorba de cea doctrinară. Nu se ceartă oamenii lui Dumnezeu pe chestii religioase...ci mai mult pe cele pământeşti.

Anul VIII, nr. 46216 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 25 - 31 iulie 2011FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 3

www.ziaruldem

ures.ro

Marea schismă politico-religioasă din Unirii

pagina 7

Dormiţi liniştiţi....ANI nu prinde pe nimeniCreată cu mare tam-tam în 2008 Agenţia Naţională de Integritate s-a dovedit un mare fâs. În trei ani de activitate ANI nu a reuşit să condamne nici unul dintre cei anchetaţi. Din 175 de dosare, doar pentru unul procuro-rii au decis trimiterea în judecată. În Mureş majoritatea consilierilor judeţeni PNL şi UDMR au fost verificaţi şi mai apoi trimişi procuraturii spre anchetare. Nici unul dintre ei nu a fost trimis în judecată. pagina 5

La 22 de ani am fost bărbierit, ultima dată, complet de miliţieni în centrul Clujului

Căpeteniile de trib din Mureş marchează teritoriul viitorului judeţ Secuiesc prin celebrul dans hawaian Hula

T

Ce-are Hula cu prefectura?

Băieţi, atenţia la mine! Calmaţi-vă,

până finalizează zeii împărţeala teritoriilor... Facem după aia dansul

pinguinilor şi chiar trenuleţul, dacă vor madamele din spate!

Să nu-mi spuie mie că nu merită să

fie Târgu Mureşul măcar capitală de regiune, dacă europeană nu se poate...

Hrşt, hrşt... uite aşa fac cu ei, pe cuvântul meu

de cântăreţ...

Am promis că îmi dau

demisia dacă Boc face poc.

Şi când acolo dansez pe

plaje însorite

din banii de

la Parlament. Sau de la

Combinat să fie oare

?

Acum vreau să candidez

şi eu pentru Primărie...

de un avocat are nevoie

oraşul acesta la câte

procese necâştigate are

Măi, să ştiţi că se arată

nori negri dinspre Cotroceni...

Mori de râs când vezi pe gaura

cheii cum ia Boc în palmă...

Decupează talonul din pagina 6 şi ai

50% reducere!

2 Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 2011

nem tudom ca pământul!

Parcările publice, o afacere „necesară”Peste tot unde mergem prin lume tre-buie să plătim pentru a parca. Indife-rent că este vorba de parcări publice sau private. Preţurile diferenţiază. În Veneţia, de exemplu am plătit pentru trei ore de parcare 25 de euro, adică aproximativ 8 euro per oră. Exagerat de scump am spune, dacă ne gândim la veniturile din România.În Târgu Mureş o oră de parcare costă 2 lei. Adică jumătate de euro. Foarte ieftin ar zice unii. Doar ce-s doi lei în ziua de azi. Un fleac.Comparând preţurile (nu localităţile) în oraşul lagunelor tariful este de 16 ori mai mare ca în cel al trandafirilor. De ce? Pentru că acolo plăteam pen-tru o parcare supraetajată, păzită, dotată cu factori de protecţie. Aici în schimb am o margine de drum, ade-sea nemarcată, fără nicio protecţie

sau facilitate. Acolo cineva a investit câteva milioane de euro pentru a con-strui parcarea în mijlocul oraşului. La noi nimeni nu investeşte mai nimic. Doar ştim că vopseaua pentru mar-caje şi semnele de parcare cu plată sunt achitate tot din bugetul local! Aşa că firma care a câştigat (cu noroc ar zice unii, cu ajutor ar zice alţii) con-tractul de administrare al parcărilor publice din municipiu nu investeşte aproape nimic, dar scoate enorm de mulţi bani. Bună afacere nu-i aşa?Mai avem şi blocatul roţilor de către firma mureşeană. Dacă nu plăteşti te trezeşti cu maşina blocată. Până când achiţi societăţii o anumită sumă de bani. Păi domnilor de la Tracia...pentru o taxă încălcaţi Constituţia care pre-vede libera circulaţie pe drumurile pu-blice? Pe care dumneavoastră momen-

tan le ocupaţi cu aşa-zisele parcări. S-ar crede că Primăria încasează nişte bani de la Tracia pentru ceda-rea exploatării acestei activităţi. Deşi nu s-a ieşit public cu vreo sumă. Bani care în mod normal ar fi trebuit fi investiţi în construcţia de noi parcări. Supra sau sub-etajate, nu ne prea interesează. Din câte ştiu eu, în cen-tru sau aiurea, nu s-a construit aşa ceva în ultimii 10 ani. Iar proiectele actuale sunt cu totul fantasmagorice. Cai verzi pe pereţi şi parcări subte-rane în Piaţa Trandafirilor.Un alt aspect ar fi cel al ridicării au-toturismelor parcate ilegal. Sunt cu totul de acord cu această măsură. Să-i taxeze dracului pe cei care nu respectă legea. Cum ar fi cetăţeanul care îşi parchează Audi-ul în fiecare zi pe trotuarul de lângă Catedrala Mare

fără să păţească ceva. Dar totuşi, ca să le ceri oamenilor să parcheze civi-lizat trebuie să le oferi condiţii civili-zate. Degeaba vii cu pedepse severe, dacă practic tu îi faci pe oameni să nu respecte legea!

Ionel ALBU

Al nostru Consiliu Judeţean Mureş în frunte cu madame Lokodi Edita nu se opreşte în a ne surprinde. În moduri nu prea plăcute am zice noi. Cu ceva timp în urmă s-a creat Asociaţia Judeţeană de Turism Mureş, organizaţie formată din mai multe administraţii publice şi agenţi economici din judeţ. Scopul ar fi fost promovarea judeţului Mureş în ţară şi peste hotare. Acum Asociaţia şi-a lansat un nou site...nefinalizat se pare.Asociaţia Judeţeană de Turism Mureş are ca scop „promovarea potenţialului turistic, cultural, a punctelor de atracţie turistică existente în judeţul Mureş, prin creşterea fluxului turistic şi asigurarea unei interacţiuni armonioase între sectorul turis-tic şi factorii de ordin social şi de mediu”. La ea au aderat pe lângă CJ Mureş, consiliile locale din Sighişoara, Reghin, Sovata, Târnăveni, Miercurea Nirajului, Târnăveni, Măgherani împreună cu mai multe societăţi comerciale şi ONG-uri. O altă componentă importantă a organizaţiile sunt hotelurile care bineînţeles trăiesc din turism. Amintim aici pe cei de la Hotel President, Pensiunea Ana, Hotel Concordia, Hotel Marion, Hotel Denis şi încă mulţi alţii pe care-i găsiţi pe site-ul iniţial al asociaţiei. Dacă tot vorbim de pagini web, cei de la CJ Mureş au dat chiar un comunicat de presă care anunţa cu mare tam-tam că Asociaţia şi-a lansat un site nou: www.transilvania-mures.5mp.eu.

Site momentan uni-lingvisticAflăm din comunicat că „site-ul îşi propune să promoveze

potenţialul turistic, cultural al punctelor de atracţie turistică din judeţul Mureş. Este astfel structurat încât permite accesarea facilă a informaţiilor de interes privind activităţile, evenimentele cul-turale desfăşurate în localităţile mureşene”. În plus că „site-ul este actualizat zilnic, oferind în acest fel cele mai noi informaţii din do-meniu”. Plin de interes şi avânt am accesat respectivul link oferit cu generozitate de cei de la Consiliu. Intraţi pe pagină surpriză: conţinutul era scris doar în limba maghiară. Nici urmă de română sau măcar universala engleză.

Lokodi: „Programatorul ungur mai rapid decât cel român”Deşi nu avem nimic cu „dulcele grai unguresc” am fi vrut totuşi să înţelegem şi noi ce se scrie pe site-ul creat pe bani publici. Aşa că am sunat imediat la CJ pentru a afla prin ce greşeală s-a întâmplat tărăşenia cu uni-lingvismul. După ce aşteptăm un răspuns câteva ore de la un funcţionar adormit, decidem să luăm taurul de coarne şi sunăm la „capo del tutti capi”, însăşi doamna Lokodi Edita. Care, fiind acasă deja, a tunat şi a fulgerat asupra îndrăznelii noastre de a o deranja la o asemenea oră înaintată. După ce nu a crezut în posibilitatea prezentată de noi, Lokodi a promis că va verifica informaţia. Ca după câteva mi-nute să aflăm că totul este de fapt o eroare: „Programatorul un-gur era mai rapid decât cel român”. Şi astfel site-ul în maghiară a apărut pe net mai repede decât traducerea lui în română.

PS: Noi înţelegem că a greşi este omeneşte, iar oamenii nu sunt la fel de rapizi din naştere. Dar totuşi...de ce să anunţi oficial lansarea unui nou site dacă el nu este finalizat? Doar ca să dai explicaţii presei?

Albu Ionel

Lokodi şi turismul maghiar din Mureş

uite cu mingea asta mă relaxez eu după ce mă

stresează toţi ziariştii ăştia cu întrebări despre site-uri

în maghiară. ce vor ei...dacă eu mi’s unguroaică ... să fie site-ul în chineză?

Lokodi Edita un preşedinte de Consiliu Judeţean mân-dru că e cetăţean maghiar

Zi tu măi cazane ce bine le zic ăştia. mai ceva ca în parlament unde se aruncă sinucigaşii ca nebunii de la balcoane. Şi mie îmi plac, da să le strâng în palmă nu să sar din ele

domnu’ senator da bine mai le ziceţi

Vicepriemierul poet, Marko Bela, amăgit de paparazzi mureşeni să facă o şedinţă foto în plin centrul Târgu Mureşului

Senatorul Corneliu Grosu nu se mai simte în siguranţă în Parlament după săritura în direct a lui Sobaru de la TVR

aşa aşa băieţi... că imor-talizaţi un poet în viaţă. Şi un vicepriemier cum

nu a mai văzut Români-ca asta

aşa domnu’ marko ne mişcăm mai cu

talent

Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 2011 3fRate, fRate,

daR bRânZa-i pe bani

În biserica din cartierul târgumureşean Unirii se practică schisma preotească. Staţi liniştiţi că nu este vorba de cea doctrinară. Nu se ceartă oamenii lui Dumnezeu pe chestii religioase...ci mai mult pe cele pământeşti. Pr. Gheorghe Man, cel care slujeşte la biserica mare din cartier a decis într-o duminică cu soare să facă puţină campanie electorală galbenilor din PNL Mureş. Şi i-a invitat el pe deputatul Ciprian Dobre şi pe viceprimarul din Ungheni Victor Prodan să participe la slujba religioasă. Unde i-a prezentat credincioşilor ca fiind sal-vatorii patriei şi ai neamului românesc. Că doar campania electorală a început deja, iar politici-eni se zbat să prindă puţină credibilitate cu un an înainte de participarea la urne. Că nu o să îngraşe porcul chiar înainte de Crăciun. Mulţi au uitat însă o întâmplare petrecută în urmă cu aproape trei ani atunci când pr. Petru Miron, de la aceeaşi parohie, a fost acuzat de mai multe ONG-uri că a împărţit materiale electorale şi a sfătuit credincioşii să voteze cu democrat-liberalii chiar în timpul sfintei procesiuni. „Un reprezentant al Bisericii Ortodoxe din cartierul

Unirii, a dăruit credincioşilor prezenţi la slujba de duminică materiale electorale sub formă de CD-uri audio inscripţionate cu mesaje electorale, şi a îndemnat cetăţenii sa voteze cu candidaţii PD-L” se arăta în comunicatul de presă din data de 30 noiembrie 2009 semnat de APDO Lider. Păi acum ce să ai înţelegem şi noi! Asta este înţelegerea între feţele bisericeşti târgu-mureşene? Unii trag de fondurile liberale iar alţii pupă fundurile portocalii?

Cine sunt preafericiţii Miron&ManÎncepând cu anul 1992, se înfiinţează aici o nouă parohie în Remetea, cartierul Unirii (Tg. Mureş XI), unde este transferat prin concurs preotul Miron Petru Eugen, de la parohia Văleni Pogăceaua. După trecerea la cele veşnice a preotului Ersen Simion în anul 1995, tot prin concurs, este nu-mit preotul Gheorghe Man, de la parohia Ung-heni. La Remetea a rămas Petru Miron, căsătorit cu doamna Florina Maria, secretar protopopesc, iconom, distincţie primită din partea Î.P.S. Andrei al Alba Iuliei, la Sfinţirea bisericii monument is-

toric din Nicoleşti, în 8 septembrie 1988. Preot paroh la Parohia Târgu-Mureş IV este Gheorghe Man, căsătorit cu doamna Florina Aurelia, inspec-tor şcolar, iconom, distincţie primită din partea Î.P.S.Andrei al Alba Iuliei, la Vecernia Arhierească din anul 1990, din Ungheni.

PS: Am încercat să luăm poziţia Arhiepiscopiei de Alba Iulia în legătură cu acest subiect dar până la închiderea ediţiei purtătorul de cuvânt nu a putut fi contactat. Vom preciza punctul lor de vedere într-un număr viitor.

Popa de treflă

Marea schismă politico-religioasă din Uniriiauzi măi miroane mai

lasă-mă cu portocalii că uite ce au făcut din ţara asta. nu le mai zice la

oameni să îi voteze că se linşează

părinte man nu-mi pui o vorbă bună la cipri că vreau şi eu cu el acum. Simt miros

de verzişori... pardon gălbiori în aer

Preotul Gheorghe Man (stanga) şi pr. Petru Miron (drapta) nu pregetă să-şi afirme sprijinul politicienilor cu dare de mână din judeţ

aici în america dacă nu plăteşti mori cu zile. eu zic să aplicăm sistemul şi pe la noi. numai aşa o să scăpăm de toţi sărăntocii care ţipă că le-am desfiinţat spitalele

bine că am venit în State că m-am liniştit şi eu puţin. nu suntem departe de ameri-cani. avem aceleaşi clădiri dar la capitolul aparate suntem la ani lumină depărtare

Cei trei muşchetari ai sănătăţii româneşti ministrul Cseke Attila, subsecretarul de stat Raeed Arafat şi consilierul Vass Levente au vizitat spitalele din SUA pentru a avea surse de inspiraţie pentru reforma din sănătatea românească

ce zici? nu le convine colegilor că sunt la guvernare din opoziţie? păi cum mai

strâng şi eu nişte coco pentru partid... cu cabinetul de veterinar?

Radule am auzit că vor să te mazilească

ăştia?

Liberalul şef la APIA, Radu Ungureanu nu mai ştie dacă va mai avea susţinerea propriului partid în cazul în care liberalii mai ajung la guvernare

4 Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 2011

vorba multă,sărăcia omului

“Batoşul este una dintre cele mai renu-mite comune în care există o carieră în producţia de fructe, indiferent că vorbim de mere sau de cireşe. Batoşul şi De-dradul sunt locuri unde întotdeauna vin cu plăcere şi mă simt bine, mai ales că îmi aduce aminte de adolescenţa mea”

Ciprian Dobre, deputat PNL

„M-am uitat înăuntru, pentru că primul lucru pe care îl face românul sau ungurul este să spargă un zid, să facă legătura cu camera. Nu spargeţi nimic, pentru că nu aveţi voie şi ar constitui primul lucru ce nu mi-ar plăcea”.

Dorin Florea, primar Târgu Mureş

“De la 1 ianuarie 2012 cresc pensiile. Acest lucru a fost deja negociat cu FMI-ul, iar pensiile vor creşte, în urma aplicării ratei de inflaţie şi a creşterii cu 50% a salariului mediu, potrivit Legii Pensiilor”

Gheorghe Ialomiţianu Ministrul Finanţelor Publice

“Nu mai ne este ruşine ca înainte când aveam musafiri şi nu mai există nici un pericol la desfăşurarea unei activităţi cul-turale ca pe vremea când tavanul cădea şi acoperişul era distrus.”

Dumitru Cotoi, primar Batoş

„Suntem pe ultima sută de metri acuma, am încercat să folosim cât mai mult personalul de la noi pentru vopsit uşi, ferestre, pentru curăţat, deşi mijloacele noastre sunt destul de slabe şi nu avem materiale, nu suntem firmă specializată de curăţat.”

Florin Dima, preşedinte Curtea de Apel Mureş

“Ne bucurăm că am reuşit să refacem legătura între om şi animal. Satisfacem şi necesarul nostru de exigenţă şi prezenţă în diverse locuri, dar în acelaşi timp, sat-isfacem şi dorinţa animalelor de a fi scoa-se în natură, de a fi plimbate, deoarece cred că asta îşi doreşte fiecare cal.”

Dorin Florea, primar municipiu Târgu-Mureş

“Mă uitam astăzi la acest Cămin Cul-tural extraordinar (nr. din Batoş) şi îmi aminteam că prin aprilie 1996 aici am ţinut primul discurs din cariera mea politică!”

Alexandru Petru Frătean, preşedinte PSD Mureş

„Supărarea noastră este că nu avem bani pentru noua biserică şi noua clădire administrativă, care am lăsat-o la urmă, şi acum găsesc tot mai greu bani.”

Ioan Vasu, primar Râciu

“Misiunile sunt multiple de la supraveghe-rea liniştii şi ordinii publice, până la iden-tificarea şi reţinerea persoanelor care co-mit diferite acte antisociale folosindu-se de umbra pădurii.”

Valentin Bretfelean, şef Poliţia Locală Târgu-Mureş

“Am văzut ieri pe net că există asociaţia celor cu pisici foarte mici.”

Cornel Brişcaru, secretar executive PSD Mureş

„Faţă de alte judeţe stăm relative bine, nu putem spune că suntem sub media naţională. Şi la bacalaureat, şi la acest examen de titularizare s-au înregistrat rezultate peste media pe ţară.”

Dumitru Matei, inspector general IŞJ Mureş

Joi seară, pe o vreme semiplo-ioasă, mai marii oraşului sau o parte dintre ei cel puţin s-au întâlnit la cea de-a doua dez-batere despre bunăstarea ur-bei. Organizarea acestei ediţii a revenit celor din PNL care au ales o tema, „Habitat şi cetă-ţean – conştientizarea puterii publice a cetăţenilor”. Din pă-cate evenimentul a fost anun-ţat târziu şi prea puţin popula-rizat de organizatori ceea ce a făcut ca niciun cetăţean să nu se prezinte la dezbatere.Dezbaterea a adus la aceeaşi masă repre zen-tanţi a celor patru formaţiuni politice, repre-zentanţi ai ONG-urilor, persoane publice şi reprezentanţii mass-media. Sebastian Pui (PNL), Ionela Ciotlăuş (PNL), Victor Mora (PNL), Dragoş Popa (PSD), Cornel Brişcaru (PSD), Liviu Matei (PC), Mihai Vartolomei (PC), Dan Călin Tocaciu (Asociaţia Valea Soarelui), Radu Deac, Cegzi Sandor (UDMR), Benedek Istvan (UDMR), Mi-hai Poruţiu (PDL), Ioana Roman (PDL), Doru Oprişcan (PDL). Olimpiu Sabău-Pop (PSD). Dan Maşca (om de afaceri). Ela Giurgea (Mediafax), Aurelian Grama (Transilvania Grup Business). În linii mari s-a vorbit mult şi despre tot ce îşi poate imagina cin şi-a asumat organizarea vi-itoarei întâlniri. Ceea ce a rămas, pentru pos-teritate, oarecum, sunt expresiile colorate în care s-au „bătut” politicienii. Iată câteva exem-ple, fără autor şi câteva cu autor: “Suntem cei mai obidiţi, noi, cei din PSD” sau “Business-ul este o afacere”.

Brişcaru o dă în Falcă”Pe site-ul Primăriei Arad sunt postate pro-iectele de hotărâre cu 30 de zile înainte. Şi nu-mai 10% sunt ordinare, restul sunt în regim de urgenţă.” Această ultimă declaraţie îi aparţine secretarului PSD Mureş, Cornel Brişcaru căruia îi atragem atenţia, pentru că am verificat în mo-mentul în care a terminat propoziţia, că mister Falcă, primarul pe care se pare că îl admiră, are şedinţă de CL pe 25 iulie, iar pe site erau puse 3 proiecte de hotărâre din cele 36 existente. Şi Mihai Poruţiu a fost în formă. “Cred că pro-blema asta vine din profunzime: fiecare, cum ajunge la guvernare, începe să devină cel mai deştept. Eu de 12 ani sunt tot într-o opoziţie”, a spus acesta. Radu Deac i-a dat o replică de

excepţie “Vedeţi că boala asta se ia!”, a spus medicul, iar sfatul doctorului e bine să îl asculţi.

Radu Deac, candidatDacă tot am scris despre prezenţa dr. Deac, să scriem şi un fapt interesant. Sursele noas-tre ne transmit că Radu Deac este cel mai des nume pronunţat de USL-işti în mega procesul de sondare pentru determinarea candidatului pentru Primăria Târgu-Mureş. Persoane ches-tionate ne-au relatat că întrebările sună cam aşa. “Dintre Radu Deac şi Dorin Florea cine credeţi că ar câştiga?”

Lex Tetrix

Vanul discuţiilor de la masa rotundăa partidelor politice

Ionela Ciotlăuş, preşedintele PNL Târgu Mureş a fost iniţiatoarea evenimentului

„Poate c-ar fi cazul

să revenim la persoana mea!”

Tokes şi Diaconescu nişte populari blocaţiDoi pseudo-politicieni din România care do-resc cu tot dinadinsul să-şi facă partide se văd blocaţi mereu de instanţele de judecată. Este vorba de deja celebrii Laszlo Tokes şi Dan Diaconescu (zis şi OTV, Elodia Show, DDTV) şi de ale lor partide "Partidul Popular Maghiar din Transilvania" respectiv „Partidul Poporu-lui Dan Diaconescu”. Amândoi nişte populişti, ambele partide aşa-zis populare. Înfiinţarea formaţiunii lui Tokes a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti datorită existenţei for-mulei de „partid popular”, denumirea ce nu poate fi folosită decât de Partidul Popular în-registrat deja. În plus , procurorul a invocat Constituţia, caracterul de stat naţional unitar al României şi faptul că limba oficială este lim-ba română, în contextul denumirii partidului.În cazul lui Diaconescu, instanţa a decis că nu poate folosi numele propriu a unei persoane în titulatura unui partid. Plus că titulatura de „partidul poporului” era deja înregistrată, omul de televiziune mai încercând o dată să

înfiinţeze un partid cu acest nume.

Dezbatere publică pentru o casă mortuarăLocalnicii din comuna Corunca au avut parte joi 21 iulie e o activitate cel puţin interesantă. S-au strâns cu mic cu mare să dezbată pu-blic amplasarea unei noi Case Mortuare. Autorităţile locale doresc ca respectiva clădire să fie construită chiar în centrul comunei, în timp ce unii consilieri locali şi mai mulţi lo-calnici se împotrivesc proiectului. Ei spun că respectiva construcţie ar trebui să se facă într-unul dintre cimitirele comunei. „A fost prima dezbatere publică din istoria acestei comune. Oamenii chiar au părut interesaţi de subi-ect, Căminul Cultural a fost plin. Bineînţeles că părerile sunt împărţite dar asta înseamnă democraţie”, a declarat consilierul Ioan Pop. Deşi s-a discutat mai mult timp, cei din Co-runca nu au reuşit să ia vreo decizie legată de acest subiect, factorul decident fiind tot edilul Nagy Martin care nu a avut bunăvoinţa să fie prezent la eveniment. În urmă cu câteva luni

a existat chiar un scanda în jurul construcţiei respectivei Capelei Mortuare. Mai mulţi con-silieri l-au acuzat le primar că a umflat preţul de realizare a Capelei. În acel moment, costul estimat era de aproape 1 milion de lei. Acum, costurile ajung doar la suma de 350 de mii de lei.

S-a vândut Cocoşul de Aur?Surse nu prea de încredere ne-au spus că vestigiul bahico-gurmand al oraşului, celebrul fost restaurant Cocoşul de Aur a fost în sfârşit vândut. Nu vă speriaţi că nu este vorba de o nouă achiziţie a autorităţilor locale aşa cum ne-am fi aşteptat după pancardele afişate în zonă. Clădirea a fost înstrăinată se pare unor venetici, veniţi de pe plaiurile lui Kant, vorbi-tori ai dulcii limbi a lui Gothe. Oare nemţii vor să-i aducă gloria de altă dată a restaurantului emblemă, sau vor să fabrice altceva acolo? Vom trăi şi vom vedea!

Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare

Cei doi grei de la UDMR, Borbely şi Frunda vor să câştige Primăria Târgu Mureş cu orice preţ

Doi şefi, cu greutăţi diferite, unul la Poliţia Locală, altul la Primărie, veniţi la lansarea strategiei de luptă călare împotriva caniculei verii

Gyuri nu vrei tu să mă reprezinţi în procesul acesta păcătos, că am

nevoie de cineva cu experienţă

laci m-ai tot blocat până acum la pri-mărie. ca să te apăr eu voi fi candidatul uDmr care o să se bată cu Florea. sau altfel o să te mănânce lupii de la DNa

Şefu, deja u

nul

din bucureşti

a

comentat c

eva legat

de

poliţia căla

re. credea

că e ceva

scandal de

am băgat la

înaintare

agenţi că

lare.

valentine, de câte

ori să-ţi spun că nu

contează ce zic

bucureştenii, aici, la

târgu mureş eu comand.

Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 2011 5aNi are Dosare

Poliţiştii loviţi de caniculă devin daltoniştiFoarte mulţi dintre noi au fost amendaţi măcar o dată în viaţă. Pentru fapte mai mult sau mai puţin grave. Fiecare este obligat să re-specte legea, pentru că altfel vor fi pedepsiţi. Asta se aplică oamenilor de rând, nu şi unora dintre poliţiştii mureşeni. Lunea trecută (nr. 18.iulie), pe Bu-levardul 1 Decembrie între Fortuna şi Corina o maşină de la Poliţia Rutieră Mureş (deja celebrul MCV), cu numărul B 09 JAA (la volan un poliţist tânăr slăbuţ şi blond) cir-cula liniştită prin traficul încărcat al după-amiezii. La o trecere de pi-etoni semaforizată, vehiculul a pre-ferat să treacă pe roşu chiar dacă nu avea semnalizările sonore sau vizuale pornite, aşa cum prevede legea. Deci, domnii poliţişti nu erau în misiune sau altă urgenţă, care să le permită încălcarea în mod legal a normelor rutiere. Pur şi simplu nu au avut chef să mai stea în caniculă până se făcea verde.PS: Doamna Livia Popa, acum am precizat cine, unde şi când. Am vrea totuşi să vedem nişte măsuri. Cum ar fi permisul suspendat pe 3 luni pentru şoferul-poliţist indisciplinat. Doar îl puteţi identifica uşor acum.

(I.A.)

Gardul lui Cîrcu şi expertizele criminalisticeProcesul directorului de la Com-plexul „Weekend” Ioan Cîrcu a ajuns să solicite intens organele de cer-cetare şi judecată. După mai bine de 3 ani de înfăţişări s-a ajuns să se facă cereri pentru „expertiza criminalistică fizico-chimică”. Staţi liniştiţi că nu este vorba despre vreo crimă sângeroasă sau despre un viol brutal. Obiectul acestui proces este stabilirea folosirii unor vopsele pe anumite garduri din complex. Prejudiciul stabilit de cei de la DNA a fost uimitoarea sumă de 1000 de lei, bani pe care Cîrcu nu putea să-i justifice. Aşa că instanţa a dispus

„verificarea existenţei identităţii din-tre peliculele de vopsea recoltate de pe cele două garduri, respectiv gar-dul împrejmuitor al bazei spor tive din cadrul Complexului de Agre-ment şi Sport „Mureşul” din Târgu-Mureş şi de pe gardul împrejmuitor al terenului de sport ce a aparţinut A.S.A.Târgu-Mureş şi pentru care s-a efectuat raportul de consta-tare tehnico-ştiinţifică”. Cum asta nu a fost suficient s-a mai hotărât

„stabilirea numărului de pelicule de vopsea, a culorii, a vechimii şi a existenţei sau nonexistenţei iden-tităţii dintre peliculele de vopsea de pe gardul împrejmuitor al ba-zei sportive din cadrul Complexu-lui de Agrement şi Sport „Mureşul” din Târgu-Mureş şi de pe gardul împrejmuitor al terenului de sport ce a aparţinut A.S.A.Târgu-Mureş”. Domnilor de la DNA, toată ancheta şi judecata costă mai mult decât prejudiciul pe care l-aţi identificat. Parcă vă ocupaţi cu lucruri mai se-rioase zău aşa!

PS: Cei de la Primăria Târgu Mureş, consideraţi parte vătămată, nu au avut bunăvoinţa să se înfăţişeze până acum la proces. Aşa că instanţa a dispus „reluarea proce-durii de citare”.

(I.A.)

Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare

Creată cu mare tam-tam în 2008 Agenţia Naţională de Inte-gritate s-a dovedit un mare fâs. În trei ani de activitate ANI nu a reuşit să condamne nici unul dintre cei anchetaţi. Din 175 de dosare, doar pentru unul procu-rorii au decis trimiterea în jude-cată. În Mureş majoritatea con-silierilor judeţeni PNL şi UDMR au fost verificaţi şi mai apoi tri-mişi procuraturii spre ancheta-re. Nici unul dintre ei nu a fost trimis în judecată.

După ce mai mulţi aleşi judeţeni şi alte persoane publice din judeţul Mureş au demonstrat în faţa organelor de anchetă că acuzaţiile venite din partea Agenţiei au fost practic o frecţie la un picior de lemn, cei de la Grupul de Investigaţii Politice au redactat un document care demonstrează că, de la înfiinţarea sa în 2008, Agenţia Naţională de Integritate nu a prins pe nimeni. Conform docu-mentului în perioada aprilie 2008 (data la care au fost angajaţi primii inspectori de integritate) - mai 2010 (data la care activitatea ANI a fost suspen-data de decizia Curţii Constituţionale), ANI a tri-mis la Parchete 175 de dosare. La 1 martie 2011, situaţia dosarelor era dezastruoasă pentru ANI. Din cele 175 doar pentru un singur dosar pro-curorii au decis tri miterea în judecata, în 95 de dosare transmise de ANI, procurorii deciseseră Neînceperea Urmăririi Penale (NUP) iar 79 se aflau in lucru la Parchete. Mai mult, ANI contestase în instanţă 77 dintre cele 95 de NUP-uri. Nu obţinuse

nici o decizie favorabilă, în 53 de cazuri NUP-urile rămăseseră definitive, restul proceselor se mai judecau încă.

În Mureş tanti ANI a făcut-o de oaieNedorind să se desprindă de moda naţională, şi în judeţul Mureş inspectorii ANI au construit do-sare cu aţa albă. Începând cu aprilie 2009, ANI a început să-i ia la puricat pe consilierii judeţeni aflaţi evident în partidele aflate atunci în opoziţie. PNL şi UDMR. Asta deşi au existat mai multe cazuri ale unor aleşi, din partidele aflate la guvernare, care ar fi trebuit luate în seamă. Nu mai puţin de 13 dintre ei consilieri s-au trezit cercetaţi şi trimişi la Parchet spre cercetare. Şarada a început cu Eugen Bândea, Szalkay Josef şi Gombos Geza. Toţi trei au fost acuzaţi de fals în declaraţii iar Parchetul de pe lângă judecătoria Mureş a fost sesizat. După acest „succes”, ANI a vrut să mărească miza. Drept ur-mare vicepreşedintele CJ Mureş, Szabo Arpad, a fost şi el acuzat de fals în declaraţii. Colegul său, liberal Cristian Chirteş, l-a urmat imediat. Fostul

director de la păduri a fost învinovăţit că nu a menţionat calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Regiei Pădurilor. Deşi ambii au negat acuzaţiile, cei de la ANI au mers înainte cu propria „justiţie”. Serialul a continuat. În fie-care lună, Agenţia a luat în vizor câte un con-silier judeţean din partidele aflate în opoziţie. Akos Mora, Marcela Achim, Horaţiu Moldovan, din partea liberalilor şi Laszlo Orban, Eros Csaba, Gombos Geza, Benedek Imre, Magyarosi Erzsé-bet, de la Uniune, toţi s-au trezit amendaţi şi sesizaţi parchetelor de către ANI. Acuzaţiile de până acum ale ANI s-au dovedit nefondate. Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş a dispus neînceperea urmăririi penale majori-tatea cazurilor Agenţiei. Despre Benedek Imre, care şi-a pierdut calitatea de consilier judeţean şi despre Bologh Jozsef la care ancheta este în curs nu ne putem pronunţa încă. Dar având în vedere superficialitatea acuzaţiilor, rezultatul va fi acelaşi. NUP.

Albeta Ionescu

Dormiţi liniştiţi....ANI nu prinde pe nimeni

Reprezentanţii romilor au înaintat o petiţie Con siliului Naţional pentru Combaterea Discri-minării, nemulţumiţi că în Dicţionarul Expli-cativ al Limbii Române cuvântul "ţigan" este explicat ca fiind un “epitet dat unei persoane cu apucături rele”. Consiliul a înghiţit pe ne-mestecate cererea şi a recomandat Academi-ei Române şi Institutului Lingvistic “Iorgu Ior-dan” să precizeze că definiţia are un sens peiorativ. Noi credem că o persoană care are tupeul să deschidă DEX-ul înţelege imediat,

fără transpiraţii intelectuale, că definiţia de mai sus are un sens depreciativ, defavorabil sau dispreţuitor. Şi mai credem că avem neuronii conectaţi cât de cât normal şi nu trebuie să ni se bage pe gât tot felul de inepţii, doar pentru că unele ONG-uri trebuie să îşi justifice activi-tatea. Nu de alta, dar trăim în România şi nu în SUA, unde autorităţile din Florida, cu prilejul unor tornade urmate de inundaţii, au reco-mandat populaţiei să fiarbă apa înainte de a o bea, iar un cretin a ajuns la urgenţe cu arsuri

pe esofag pentru că a băut apa fiartă fără să o răcească, deoarece autorităţile nu au precizat şi asta în comunicat. Până când apucăturile etniei rome se vor schimba şi vor obliga autorii DEX-ului să explice “ţigan” ca fiind “epitet dat unei persoane cinstite”, ne mulţumim cu definiţiile actuale şi amintim că “ţigan” se regăseşte, cu o pronunţie asemănătoare, în mai toate limbile slave, de unde l-am preluat şi noi.

Rom Jamaica

Consilierii judeţeni PNL-UDMR au fost achetaţi „fără număr” de inspectorii ANI. Se pare că fără nici un folos

măi Neluţule cum faceţi voi

la Primărie că nu sunteţi

anchetaţi. Doar ştiu eu

câţiva cu averi nedeclarate!

Numai să prin eu vreun

inspector din acesta că îi şi

dau o karată...Da dacă mă

gândesc mai bine î pun pe

frate-miu să-l bată că el a

exersat mai mult

Să nu ne …certăm pentru un cuvânt!

Organizatorii şi iniţiatorii Festivalului de film de la Râciu, Nici Mihoc şi Laurenţiu Blaga au cam dat-o în bară în acest an. Vremea a ţinut cu ei dar nu şi spectatorii!

Dom’le, inima îmi spune să

candidez, dar raţiunea nu

îmi dă pace şi refuză... În mine se dă o luptă

acum, chiar un

sondaj de opinie,

dar mă tem că

nu voi cunoaşte

rezultatele până la momentul alegerilor... cum??? Nu au venit

oamenii la festival? Păi ce dracu’ doar

am pus afişe pe toate gardurile?

Nicule numai eu cu încă trei oameni am văzut filmele. o aşa umilinţă nici că am mai păţit!

Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 20116prea mici pentru un război atât de mare

După episodul Bacalaureat 2011, soldat cu numeroase vic-time în întreaga ţară, a venit şi bătălia cu titularizarea, unde pe frontul mureşean s-au în-scris 1.386 de combatanţi. Nici nu a fost dat bine declaraţia de război, că la apelul de start 385 de soldaţi au absentat, iar 117 s-au retras la vederea subiec-telor inamice.

Şi aşa au rămas în luptă 884 de combatanţi, porniţi la războiul cu titularizarea, pentru prada de război în valoare de 163 de posturi pentru judeţul Mureş. Astfel, din cele 884 de atacuri la baionetă, doar 359 au reuşit să penetreze rân-durile inamicului, reuşind note între 5 şi 6.99, alţii 299 reuşind să tragă sub nota 5. Cei din linia întâi au fost cei care au obţinut note pes-te 7, plutonul numărând 224 de combatanţi. Ca la orice război, au fost şi cei care au făcut figuraţie, 15 candidaţi nu au reuşit nici măcar să tragă un foc şi au fost anihilaţi de duşman, care i-a taxat cu note sub 2. În schimb, cei antrenaţi, doi la număr au reuşit să arboreze steagul victoriei pe reduta examenului de titu-larizare obţinând punctajul maxim.

Martiri fără glorieDacă după război, nu s-au arătat prea mulţi viteji, în schimb au apărut cei nemulţumiţi.

Spuneau că faptele lor de arme nu au fost contabilizate corect de către observatorii de război, cei care veghează la corectitudinea luptei pentru titularizare. Astfel, Comandamen-tul IŞJ Mureş, după ce combatanţii şi-au spus păsul, bilanţul plângerilor cu titularizarea arată astfel: din cele 314 contestaţii depuse, au fost admise 159, iar 155 au fost respinse. Nimic nou pe frontul titularizării pentru cei cu nota sub 5, au rămas tot aceeaşi, câştig de cauză au avut

cei cu note mai mari. “Eroii de la Termopile”, care nu au reuşit să atingă reduta 5, au fost precum omologii lor din istorie în număr de 300 minus 1, care au înclinat balanţa războiului în favoarea realităţii triste a prezentului românesc. 299 de dascăli, prezenţi pe câmpul de luptă nereuşind să producă victime subiectelor de examen. Ba mai mult, doi dintre combatanţi, Farkas Attila şi Nagy Istvan au obosit la vederea inamicului,

obţinând nota 1 la disciplina Educaţie fizică şi sport. Probabil or fi confundat subiectele cu melodiile ONE semnate Metallica sau U2, şi au pierdut noţiunea luptei cu subiectele. Dacă condiţia fizică pe câmpul de luptă al titularizării a lăsat mult de dorit, onoarea bătăliei a fost salvată de gornişti, de responsabili cu efectul muzical, care au suflat aşa de bine în goarnă că au contabilizat punctajul maxim, adică 10, ei fiind Iancso Erzsebet din Reghin şi Iuhos Aranca din Cluj, ambele obţinând nota maximă la proba de Educaţie muzicală.

Lupta continuă pe alte fronturiBătălia cu titularizarea a trecut, şi rănile provocate combatanţilor

prezenţi pe câmpul de luptă sunt mari şi adânci. Cei mai grav răniţi din-

tre aceştia vor trebui să cugete bine la această bătălie pe care au pierdut-o glorios, iar pen-tru cei victorioşi, războiul nu s-a terminat, au câştigat doar o bătălie. Urmează să intre într-o altă bătălie, dusă de această dată pe alte fron-turi. De la catedră, vor trebui să de-a piept cu sistemul de învăţământ românesc, unde inami-cii nu mai sunt nişte biete subiecte, sunt gene-rali în armata reformatoare a amiralului de mult fugit de pe mare, înconjurat de alţi căpitani care-i ascultă orbeşte ordinele. Ce ne facem când armele folosite în acest război de către comandaţii mai sus menţionaţi sunt lăsările la vatră, tăierile de soldă, şi raţiile tot mai mici de muniţie şi mâncare. Totul duce către un război de guerillă, lung şi fără rost în care costurile sunt mari iar beneficiile tot mai puţine.

Steaua României în Grad de Titular“

Cronica unui război pierdut pentru titularizare

Liniştea dinaintea furtunii, la centrul de recrutare de la Papiu pentru viitoarea bătălie a educatorilor pe frontul titularizării

Semnaţi vă rog formularul şi multă baftă

în luptă. puteţi opta pentru linia întâi a frontului sau pentru postul de sanitar.

pentru cei cu aptitudini muzicale nu aveţi nimic, măcar un post de gornist?

7hopa trop,

cu căluţul la galop

Banca Comercială Feroviara a inaugurat Sucursa-la Târgu-Mureş, situată în Piaţa Victoriei, nr. 24. Aceasta va fi deschisă zilnic între orele 9.00 şi 17.30. Sucursala oferă clienţilor, persoane fizice şi ju-ridice, o gamă variată şi atractivă de produse şi servicii, în lei şi în valută, inclusiv soluţii persona-lizate şi flexibile, la standarde ridicate de calitate. De asemenea, banca are o ofertă avantajoasă în ceea ce priveşte serviciul de închiriere casete de valori. Toţi clienţii băncii beneficiază de oferte promoţionale pentru produsele de economisire: dobânzi foarte atractive pentru depozitele Inter-city, depozite cu plata dobânzii la scadenţă, cu ter-men de constituire de 3 luni precum şi acordarea unui bonus de 0.25% pentru toate depozitele în RON şi EUR constituite prin aplicaţia BCF online, cu termen de constituire mai mare de o săptămână. Mai multe detalii despre produsele şi serviciile Băncii Comerciale Feroviara găsiţi pe site-ul BCF: www.bfer.ro sau puteţi obţine direct la sediile unităţilor teritoriale ale băncii. „Este un eveniment

deosebit pentru noi. Venim cu bucurie la Târgu-Mureş. BCF practic astăzi lansează o unitate completă în care noi desfăşurăm toată gama de operaţiuni financiare şi bancare pentru clienţii persoane fizice, juridice, dacă ne referim la credi-tare, toate segmentele de credite, operaţionale, pentru investiţii, pentru persoane juridice, imobili-are pentru persoane fizice, avem promoţii foarte atractive la produsele de economisire. Ne dorim ca în continuare produsele şi serviciile noastre să fie cât mai personalizate astfel încât să stabilim o relaţie de lungă durată cu toţi clienţii noştri. Sunt convins că vom avea şi clienţi şi vom desfăşura o activitate profitabilă, atât pentru noi cât şi pen-tru clienţii noştri. Cred că sunt create premisele ca într-o perioadă scurtă de timp să mai deschi-dem şi alte unităţi în judeţul Mureş”, a declarat Petre Tulin, director general BCF România. “Este

o zi specială pentru noi, ne bucurăm că Banca Comercială Feroviara a ajuns şi la Târgu-Mureş. Sunt convins că vom avea succes şi clienţii ne vor aprecia”, a declarat Virgil Constantin Bejenaru, di-rectorul BCF Târgu-Mureş.

Florin Marcel SANDOR

Banca Feroviara, deschisă pentru mureşeniA 14-a unitate Banca Comercială Feroviara are 14 unităţi funcţionale, fiind prezentă în Bucureşti, Arad, Baia Mare, Cluj, Sibiu Timişoara şi Braşov. Strategia de dezvoltare a reţelei teritoriale a băncii prevede, pentru perioa-da imediat următoare, deschiderea unor noi sucursale în Baia Mare şi Oradea, iar în lunile următoare în Craiova, Constanţa, Iaşi şi Suceava. Cu un acţionariat în între-gime românesc, politica de dezvoltare a Băncii Comerciale Feroviara vizează o cât mai bună acoperire a spaţiului economic precum şi o creştere sustenabilă a cifrei de afaceri, bazată pe o atitudine prudentă în administrarea riscurilor specifice, care să asigure stabilitatea şi viabilitatea instituţiei pe termen lung.

Cine este Banca Comercială FeroviaraBanca Comercială Feroviara a fost înfiinţată în luna august 2009 şi a de-venit operaţională în luna noiembrie a aceluiaşi an. În anul 2009, banca a inreg-istrat o situatie financiară favorabilă, re-spectiv obţinerea unui profit de 400.000 lei în locul unei pierderi prognozate de 5.400.000 lei. Acest rezultat pozitiv se datorează în egală măsură randamen-telor ridicate la care banca a efectuat plasamentele pe piaţa interbancară dar şi politicii aplicate de conducerea băncii de reducere a costurilor şi de adecvare a necesarului de resurse la graficul operaţionalizării liniilor de business şi realizării investiţiilor aferente. În 2010, Banca Comercială Feroviara a lansat carduri bancare şi a serviciul de internet banking, deşi în planul initial de afac-eri aceste produse nu erau prevăzute. De asemenea, banca şi-a propus să deschidă mai multe unităţi operationale decât cele prevăzute în planul de activi-tate şi să diversifice gama de produse şi servicii oferite clienţilor, inclusiv prin furnizarea unor servicii customizate cum sunt cele din segmentul “private bank-ing” sau închirierea casetelor de valori.

Acţionariatul băncii:1. Valer Blidar - 39,5% din capitalul social şi din drepturile de vot2. S.C. Astra Vagoane Călători S.A. - 26% din capitalul social şi din drepturile de vot3. S.C. Tristar S.R.L. - 25% din capitalul social şi din drepturile de vot4. S.C. Atelierele CFR Griviţa S.A. - 9,5% din capitalul social şi din drepturile de votCapitalul social al Băncii Comerciale Feroviara S.A. este de 60 milioane lei.

Petre Tulin (st) - director general BCF Romania, Valer Blidar (centru) - actionar majoritar, si Virgil Bejenaru - director BCF Targu Mures au inaugurat ieri sediul din centruol orasului

A 14-a unitate a BCF este cea din Târgu Mureş

-Unitatea BCF ofera servicii complete

Virgil Bejenaru - director BCF Tirgu Mures

Este preşedintele filialei celei mai importante din cadrul UDMR. A făcut sport de performanţă fiind campion naţional în diferite sporturi. A emigrat în SUA înainte de revoluţie, dar s-a întors pentru a schimba ceva în ţată. Este îndrăgostit de festiva-lurile tradiţionale din judeţ. Vorbim aici de depu-tatul UDMR Kelemen Atilla-Béla-Lászlo, politician, fermier şi medic veterinar.

Reporter: Cum vă simţiţi pe Valea Mureşului?Kelemen Attila: Bineînţeles că eu nu mă simt aici musafir, eu mă consider un medic veterinar din judeţul acesta care pe vremuri a lucrat foarte mult pe aceste meleaguri şi ţin minte că toată lumea mă ştia ori ca „doctorul bărbosu” sau doctorul de cai. Numele nu mi-l reţineau oamenii de la ţară nici într-un caz. Dar am apreciat întotdeauna os-pitalitatea şi modul în care am fost primit de oa-meni indiferent că mă refer la Valea Mureşului sau la Valea Gurghiului. În altă ordine de idei, fiindcă sunt membru în Comisia de Agricultură a Par-lamentului de 16 ani, normal că la o asemenea sărbătoare câmpenească de datini şi obiceiuri populare sunt convins că locul meu e aici. Mai ales că am participat la asemenea manifestări şi în Moldova şi la Timiş şi nu pot să spun decât că avem tradiţii foarte frumoase în toate zonele ţării. Am fost doi ani şi parlamentar în Parlamentul Eu-ropean unde am luat pulsul realităţii şi din afara graniţelor şi vă spun că dacă şi străinii continuă să spună că România are un mediu rural extraordi-nar care valorează milioane, atunci până la urmă şi noi va trebuii să credem asta. Rep.: Aţi avut multe funcţii în politică sau

administraţie? Le căutaţi sau au venit de la sine?K.A.: Pe mine prin excelenţă nu mă încântă funcţiile. Eu încerc să fug de funcţii, dar cred că ai o datorie faţă de naţiunea ta şi dacă au nevoie ai tăi trebuie să stai pe baricade. Tot aşa cred că România ar avea nevoie de câţiva oameni care ar trebuii să ştie ce au de făcut. Eu am trăit trei ani în SUA, plecând în 1988 cu ideea de a rămâne de-finitiv. Am revenit în 1991 pentru că am învăţat un lucru important de la părinţii mei: „Democraţia nu creşte ca ciupercile după ploaie ci ea trebuie făcută de cineva”. De aceea m-am întors să fac ceva pen-tru România. Unii mi-au spus că sunt nebun că am lăsat America ţara tuturor posibilităţilor pentru România unde sunt încă multe de făcut.Rep.: Totuşi ce v-a determinat să vă în-toarceţi în ţară?K.A.: Eu i-am lăsat în scris tatălui meu că dacă pică Ceauşescu şi se schimbă sistemul mă reîn-torc în România şi m-am ţinut de cuvânt. Rep.: Cum vede Kelemen Atila varianta de reorganizare teritorială a României?K.A.: Eu cred că pentru România nu este folositoare acum, mai ales că discutăm de o variantă propusă de preşedintele ţării făcută pe genunchi. Nu cred că asta e soluţia. Părerea mea personală este că 7 sau 8 regiuni ar fi prea puţine. Întradevăr România are nevoie de aşa ceva, dar cred că la un asemenea plan trebuie luată în considerare coeziunea socio-economică, tradiţiile şi naţionalităţile. Nu e atât de simplu să tranşăm o ţară pe nişte regiuni fără nici un criteriu. La fel de păgubos îl consider şi faptul că vrem să trecem la un sistem unicameral. Nu mă

interesează nici o părere de Vox Populi pentru că aşa cum merg lucrurile noi, clasa politică e atât de compromisă încât poporul ar fi în stare să voteze la un referendum în care să spună că nu au nevoie de Parlament şi să ne conducă un singur om. E deose-bit de periculos să se joace cineva cu aceste valori ale democraţiei în orice ţară. Rep.: Aţi fost furat vreodată în România?K.A.: Da mi s-a întâmplat şi asta dar cel mai mult m-a durut când era să câştigăm Campionatul de Juniori la baschet cu Liceul Bolyai în 1965 şi am jucat finala la Galaţi. Seara noi eram câştigători şi peste noapte s-a schimbat foaia de arbitraj şi cu un punct a câştigat Bucureştiul. Rep: Aţi practicat sportul la nivel de per-formanţă?K.A.: Eu am fost în trei sporturi Campion Naţional: la înot prima oară unde am avut şi antecedente în fami lie pe tata care a participat la Olimpiade cu echipa de polo a României. Eu la rândul meu am devenit cam-pion naţional la juniori II la 12-14 ani. La Bucureşti

într-o zi s-a uitat Oros Katineni la mine şi m-a între-bat răspicat: „tu eşti băiatul lui Atti Kelemen? Da eu sunt i-am spus; Înoţi bine dar tatăl tău a fost mult mai bun!”. A doua zi, demoralizat m-am apucat de înot. Dar dacă aveţi un drum la bazinul Floreasca pe pietrele de start este inscripţionat numele celor mai mari înotători ai timpului din România şi pe piatra a patra e cea care poartă numele tatălui meu. Apoi am început să mă perfecţionez în baschet unde din nou am câştigat două campionate naţionale de juniori pentru că am jucat şi sub culorile clubului Univer-sitatea Cluj şi la Politehnica. Iar când am terminat-o cu baschetul am fost trei ori consecutiv campion naţional la atelaje cu patru cai şi aşa am devenit Maestru Emerit al Sportului în sporturi ecvestre. Rep.: Aţi dus toată viaţă un trai de sportiv?K.A.: Eu de la 16 ani aveam deja 1,94 de cm înălţime şi cred că de atunci niciodată nu am avut sub 100 de kg. Eram foarte musculos şi bine proporţionat, dar încerc şi acum să îmi menţin forma.Rep: Aţi fost un bărbat răsfăţat de femei?K.A.: Păi dacă sunt la cea de a treia mea căsătorie legală trageţi dumneavoastră concluziile. Rep: Aveţi vreun motiv pentru care purtaţi barbă? K.A.: Da! La 22 de ani am fost bărbierit ultima dată complet de miliţieni în centrul Clujului pe vremea când eram student. Era o atitudine de protest faţă de regimul care ne interzicea să fim libertini. De atunci au trecut 41 de ani de când nu mi-am modificat înfăţişarea m-am obişnuit şi cred că mă reprezintă.

A consemnat Robert MATEI

Kelemen Atilla: „La 22 de ani am fost bărbierit ultima dată complet de miliţieni în centrul Clujului”

Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 2011

8 Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 2011

va exploda mămăliga?

A început implementarea proiectului „Modernizarea şi dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Judeţean Mureş”

În data de 24 iunie 2011, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a parafat con-tractul de finanţare „Modernizarea şi dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Judeţean Mureş” (cod SMIS 13473), ai cărui beneficiari sunt Consiliul Judeţean Mureş şi Spitalul Clinic Judeţean Mureş. Proiectul finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenţie 3.1 – Reabilita-rea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate, se va derula pe o perioadă de 21 luni şi are următoarele obiective: - crearea de servicii medicale noi; - ridicarea nivelului calitativ al actului medical prin modernizarea si dotarea ambulatoriilor de specialitate ale Spitalului Clinic Judeţean Mureş; - scăderea numărului de pacienţi redirecţionaţi; - scăderea timpului necesar pentru diagnosticare şi tratament. Valoarea totală a proiectului este de 11.268.606 lei, din care valoare eligibilă ne ram-bursabilă 8.684.767 lei şi TVA 2.123.973 lei aferent cheltuielilor eligibile. Consiliul Judeţean Mureş va suporta co-finanţarea eligibilă de 177.240 lei şi respectiv 282.626 lei, cheltuieli ne-eligibile inclusiv TVA aferentă acestora.Persoană de contact: manager de proiect Suciu Călin, şef serviciu - Consiliul Judeţean Mureş, tel: 0265 263.211 int. 1245, fax: 0372 651.272, e-mail: calin@cjmures.ro.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

PREŞEDINTELokodi Edita Emőke

25 iulie 2011

După ani de zile în care statul le-a acordat aproape 2000 lei lunar, drept recunoştinţă pentru gestul lor de a participa la Revoluţia din decembrie 1989, participanţii la revoluţie riscă să rămână fără ajutor financiar. În replică, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, fili-ala Mureş, Csaszar Zoltan, a declarat că această sumă este prea mică faţă de curajul dovedit de revoluţionari. El nu ar accepta nici măcar redu-cerea sumei primite în prezent, darămite să li se sisteze acest ajutor. În caz contrar vor trece la represalii: o nouă revoluţie ar putea să apară.

Şeful Guvernului, premierul Emil Boc, intenţionează să restrângă numărul revoluţionarilor, remarcaţi prin fapte deosebite în decembrie 1989, care primesc indemnizaţii. Aceasta deoarece plăţile pentru revoluţionari necesită milioane de euro anual de la buget şi aceste plăţi se mai justifică doar pentru urmaşii persoanelor decedate sau grav rănite în Revoluţia din 1989. „Eu spun că reparaţii materiale trebuie să aibă, în continuare, în primul rând, la cei care într-adevăr au avut victime în familie, deci cei decedaţi, urmaşii aces-tora şi cei răniţi. Ei trebuie să aibă prioritate din partea statului. Vom face o analiză şi vom discuta cu cărţile pe masă cu toţi cei implicaţi. Reparaţii materiale trebuie asigurate în primul rând acelora care au murit în Revoluţie, celor care au răniţi în urma Revoluţiei şi, în funcţie de resursele pe care bugetul le are în continuare, să gradăm aceste drepturi. Dar începând cu cei care au avut victime sau răniţi în familie”, a argumentat Emil Boc.

Revoluţionarii nu agreează ideea şi cer aplica-rea corectă a legii 341, respectarea adevărului istoric, măsuri urgente de adoptare a unor acte normative: finalizarea urgentă a reformei constituţionale, adoptare legii lustraţiei, legii răspunderii ministeriale, finalizarea urgentă a dosarelor revoluţiei şi mineriadei. „Noi considerăm că ar fi mare prostie ca ci-neva să declare despre drepturile noastre, că ni le taie, aşa cum a zis Boc. Important este faptul că doresc să ni le taie şi din ce motive. legiuitorul acordă aceşti „bani de recunoştinţă” pentru revoluţionarii care nu au alte venituri sau au un venit infim. Aceia au fost luptători cu fapte remarcabile, pentru că luptătorii participanţi nu primesc nimic, decât o stea în piept. Luptători cu fapte remarcabile sunt cei cărora le datorăm că am câştigat această revoluţie. Sunt cei care în timpul revoluţiei au condus grupul, au fost în faţă, au dus steagul, au avut curajul să pătrundă în sediile Partidu-lui Comunist. Sunt cei care cu arma în mână au stat în primele rânduri şi au păzit podurile, fabricile, locurile cheie ale oraşului”, a declarat Csaszar Zoltan, preşedintele Asociaţiei 21 De-cembrie 1989, filiala Mureş.

Peste 3 milioane lei anual pentru revoluţionarii mureşeniÎn judeţul Mureş sunt plătite 230 de indemnizaţii, dintre care 154 pentru luptători remarcaţi prin fapte deosebite. Restul, până la 230 sunt supravieţuitori-trei persoane, părinte

de copil decedat-12 persoane, copil de erou martir ce poate primi indemnizaţie până la terminarea studiilor-două persoane şi răniţi, încadraţi în gradul I, II şi III de invaliditate sau neîncadraţi în grad de invaliditate sunt 59 de persoane. Anual, pentru judeţul Mureş statul alocă peste 3.300.000 lei pentru indemnizaţiile revoluţionarilor remarcaţi prin fapte deose-bite, ţinând cont că aceştia primesc lunar în jur de 1800 lei, potrivit liderului revoluţionarilor mureşeni. „Această sumă ar trebui să o primească toţi revoluţionarii, indiferent ce ve-nituri mai au. Nu cred că aceasta este o sumă aberantă. Dacă cineva crede că aceasta este o sumă importantă fără de care ţara nu ar putea să trăiască, atunci să se lege şi de evaziunea fiscală din România care este 80% din PIB”, a mai spus Csaszar. Nici o micşorare a sumei primite nu ar fi pe placul revoluţionarilor. ”În nici un caz nu ne-am mulţumi, pentru că e vorba de aşa puţini bani. Nu sunt bani aşa de importanţi încât să strângă cu ei cureaua dom-nul Boc”, a adăugat Csaszar Zoltan.

Privilegii materiale pentru revoluţionari În 1990 au apărut primele asociaţii de revoluţionari, iar în decembrie al aceluiaşi an a apărut şi legea 42 care dădea nişte drepturi revoluţionarilor. Odată cu apariţia legii au început să apară şi solicitările pentru aplicarea ei. Însă avea şi unele părţi proaste, fapt pentru care a

necesitat adoptarea unei legi noi, legea 341 din 2004, care a venit cu nişte criterii mai clare cu privire la ceea ce ar urma să fie considerat „merit deosebit în revoluţie”. Cei care sunt revoluţionari beneficiază, în urma preschimbării certificatelor în 2004, de indemnizaţii, locuri de veci gratuite, servicii medicale, medicamente compensate şi transport gratuit. Certificatul le dă dreptul să primească peste 10.000 metri pătraţi de teren în afara localităţii, sau să ia 500 metri pătraţi de la primărie. Printre alte beneficii, revoluţionarii mai pot primi şi spaţii comerciale de la primărie, le este asigurată plata tratamentelor medicale în spitale, policlinici şi staţiuni balneare şi sunt scutiţi şi de plata pentru serviciile publice de radiodifuzi-une şi TV şi impozit pentru casă. Drepturi acordate sau scandal şi o nouă revoluţieLiderul revoluţionarilor mureşeni consideră că, dacă au trecut la recalcularea pensiilor pentru anumite categorii de pensionari care aveau pensii de zeci de mii de lei, statul nu mai ştie de unde să taie şi acum a venit şi vremea revoluţionarilor. „Dacă domnul Boc doreşte să taie şi va tăia, atunci o să iasă un scandal mon-stru. Pentru că cei care primesc bani nu sunt impostori. Noi nu putem lăsa fără nici un cu-vânt, să se întâmple aşa ceva. Şi, cum am mai spus, nu o fi departe atunci ca să facem încă o revoluţie”, a conchis Csaszar Zoltan.

Arina MOLDOVAN

Veniturile revoluţionarilor sar în aer

Nu contează cum au

devenit toţi

revoluţionari,

important e să

se dea banul de

recunoştinţă

Liderul revoluţionarilor mureşeni, Csaszar Zoltan, contrariat de deciziile premieru-lui Boc de a umbla la banii revoluţionarilor

Locuinţe pentru nevoiaşi, din partea Pri-măriei Aflaţi de ani de zile pe lisat de aşteptare pentru o locuinţă socială, zeci de târgumureşeni au parte în acest an de „ca-douri” din partea Primăriei. Săptămâna trecută s-a inaugurat un bloc de locuinţe sociale pentru 20 de familii, unii dintre ei aflându-se pe lista de aşteptare şi de zece ani. Alte două blo-curi vor fi inaugurate săptămâna aceasta, unul în cartierul Unirii şi altul în Valea Rece, unde nu mai departe de sfârşitul anului trecut s-au inaugurat două blocuri. Iar anul viitor, cu siguranţă prin primăvară, se vor mai da în folosinţă alte blo-curi pe strada Băneasa. Deci, ferice pe cei care aşteptau un acoperiş deasupra capului din partea Primăriei. Doar 2012 este an electoral.

Botez ministerial pentru investiţii medicale în MureşMinistrul Sănătăţii Cseke Attila şi-a botezat, acum două săp-tămâni, investiţiile făcute în domeniul medical la Spitalul Cli-nic Judeţean Mureş şi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş la noua unitate SMURD. Potrivit domniei sale, trebuie să fim mândri că Ministerul Sănătăţii şi-a plecat ve-derea în judeţul nostru şi a sponsorizat medicina cu 24,9 milioane lei în acest an. Astfel, dacă în 2006 s-au alocat 6 milioane lei, în 2007 18,5 milioane lei, în 2008 15,3 milioane lei, iar în 2009 doar 1,4 milioane lei. Însă în mandatul său s-au alocat cei ami mulţi bani, 18,1 milioane lei anul trecut, iar 24,9 milioane lei anul acesta.

9Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 2011

zârcitul mai mult pierde

Recent s-a reluat din nou scenariul la care ne-am obişnuit să asistăm de câte-va ori în fiecare: nu mai sunt bani pen-tru medicamente. S-au terminat fondu-rile de la Casa de Asigurări de Sănătate, farmaciştii din milă faţă de bolnavi tot eliberează reţete gratuite şi compensate, cu riscul să rămână cu găuri în buget. Iar bietul pacient porneşte într-o nouă aventură să găsească farmaciile care să îi dea medicamente pe gratis, dacă nu vrea să bage mâna adânc în buzunar. Săptămâna trecută CJAS Mureş a anunţat că s-au epuizat creditele de angajament destinate eliberării medicamentelor cu şi fără contribuţie personală. În data de 12 iulie a adus la cunoştinţă că prevederea bugetară destinată decontării unor ma-teriale sanitare din Programul naţional de diabet zaharat precum şi cea din Programul naţional de oncologie din cadrul progra-melor naţionale de sănătate cu scop curativ, a fost epuizată. Acest lucru înseamnă că bol-navii stau la mila farmaciilor, iar farmaciile la mila producătorilor şi a distribuitorilor care aşteaptă cu lunile să-şi primească datoriile, mai ales că farmaciile mureşene au acumu-lat datorii de peste 15 milioane lei.

Dragostea lui Băsescu pentru bolnavii din ţarăŞi ca să pună capac la toate, săptămâna trecută, şeful statului, Traian Băsescu, ca să arate cât de mult ţine la românii pe care îi păstoreşte, a declarat că nu ar trebui

să se plătească nici un ban pentru medi-camente, până când nu va fi rezolvată problema achiziţiilor publice în spitale şi farmacii. „Vreau să ştiţi public poziţia mea, indiferent ce va decide Guvernul. A conti-nua la fiecare şase luni să tot constatăm că avem arierate în condiţiile în care şi Comisia Europeană constată nereguli în achiziţiile de medicamente cred că este o mare greşeală, indiferent cine ne cere să plătim cu prioritate în zona de arierate la medicamente”, a declarat şeful statului.

Banii pentru sănătate un fel de Fata Morgana Acum două săptămâni ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, aflat la Târgu Mureş a declarat că a solicitat la rectificarea bugetară, ce va avea loc în august, o sumă de 4,4 miliarde lei pentru a putea suplimenta şi bugetul la medicamente. „Am solicitat pentru rectifi-carea bugetară o sumă de 4,4 miliarde de

lei noi. În mare parte, această sumă este necesară pentru rectificarea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În mod cert, problemele stringente sunt leg-ate de programele naţionale de sănătate, pe diabet şi oncologie. Eu cred că undeva la începutul lunii august sau mijlocul lunii au-gust, din semnalele pe care eu le am, va fi rectificare”, a spus ministrul Sănătăţii.În consecinţă, zeci de mii de bolnavi cronici şi acuţi din judeţ vor trebui să se descurce cum pot şi în perioada următoare, pen-tru a-şi procura medicamentele necesare tratării afecţiunilor de care suferă. Iar problemele sunt doar la început. Lucru-rile vor fi şi mai dificile mai ales spre sfârşitul anului, când de obicei numărul îmbolnăvirilor creşte foarte mult, însă dacă distribuitorii de medicamente nu-şi primesc banii pentru arieratele cumulate, pacienţii vor risca să găsească rafturi goale în farmacii.

Nicoleta Mare

Medicamentele şi zgârcenia statului la bani

domniţă dragă, mă-car medicamentul de inimă o să îl primesc

pe gratis, nu?

Lipsa de gratuitate şi compensaţii la medica-mente creează panică în rândul pacienţilor.

10 Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 2011

o comeată, două comete

Patru ani de zile ai bătut coridoarele şcolii, şi sala de clasă câteodată. Gicu, după patru ani de îndurat batjocura ce-o reprezintă liceul, fie că e sub numele de grup şcolar, cum e Conşteru, sau liceu, cum e pedagogicul, sau colegiu, cum e Papiu, sau şcoală de nimeni cu diplomă, cum e Economicu. Vine BAC-u, si are norocu să se afle în jumătatea ce a reuşit să treacă, deci cel puţin e mai avantajat decât jumătate din colegii generaţiei sale cu ştiinţa alfabetului. Gicu are norocu de a intra la facultate. Dacă este o alegere proprie atunci optează spre o specializare pentru care anumite înclinaţii, dacă o face fiind presat de cercul social, va merge la Litere, la Petru Maior. Trece un an, doi, trei de facultate, poate o termină, poate merge în Spania. Dacă decide să rămână pe meleaguri au-

tohtone, atunci va încerca să-şi găsească o meserie. Cu licenţa sau cu bacalaureatul într-o mână şi cu C.V.-ul în cealaltă Gicu va bate la uşile tuturor angajatorilor găsiţi la mica publicitate. Acolo va primi numeroase şuturi dorsale, „nu ai experienţă”, „eşti prea tânăr”, „n-ai ţâţe”. În cele din urmă va reuşi să obţină un post de magazioner la Profi, să lucreze vreo 10 ore pe zi pe vreo 5 milioane, sau paznic la B.S., să aibă patru ore pe contract, să lucreze vreo 8, să primescă vreo 3 milioane. Şi după o lună-două-trei de primit flegme între ochi îşi ia sufletul în dinţi şi îi propune şefului să-şi întocmească un contract de muncă legal, cu carte de muncă, şi remuneraţie măcar 5-6 milioane acolo, lui Gicu nost îi este cerută demisia. De aici, lui Gicu îi mai rămân puţine opţiuni: emigrare, furt, sinucidere

sau prostituţie.Elevu’ Pişcheru

Hyundai Elantra, una dintre cele mai atractive noutăţi de pe piaţa auto, stă acum la dispoziţia mureşenilor, graţie dealerului local Mondo Trade. Maşina are un design spec-taculos, iar performanţele tehnice sunt, de asemenea, interesante. Toate la un preţ foarte bun.

Noul model Hyundai de clasa C a fost lansat şi la Târgu Mureş, la sfârşitul săptămânii tre-cute, în prezenţa ziariştilor. La evenimentul organizat de dealerul local Mondo Trade, managerul firmei târgumureşene, Cristian Tiberiu, a oferit câteva detalii despre noua atracţie Hyundai, iar apoi ziariştii au putut admira “pe viu” modelul Hyundai Elantra.Maşina iese în evidenţă de la prima vedere, graţie unui design deosebit, inspirat din op-era celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi « Pasărea în văzduh » . Un alt atu important vine din zona de service. Elantra va beneficia de programul Five Year Triple Care - cel mai bun pachet de servicii

post-vanzare disponibil pe piaţa auto. Acest program oferă cinci ani de garanţie integrală, fără limită de kilometri, cinci ani de asistenţă rutieră şi cinci ani de verificări tehnice peri-odice gratuite.

Motor nou şi consum micNoul Elantra va fi disponibil cu un nou mo-tor pe benzină, Gamma 1.6 litri MPI D-CVVT, cuplat la transmisii manuale şi automate cu şase rapoarte. Având o greutate redusă, datorită structurii din aluminiu, motorul cu patru cilindri Gamma 1.6 litri MPI este echipat cu distribuţie variabila D-CVVT pen-tru a obţine 132 CP la 6.300 rpm şi pentru a permite emisii scăzute de carburant şi cel mai mic consum din clasă.

Investiţii în confort şi siguranţăNoul Elantra impresionează printr-o multi-tudine de caracteristici avansate: sistem au-tomat de dezaburire, scaune spate încălzite şi sistem de asistenţă la parcare. În plus, noul Elantra are un nivel de siguranţă mai ridicat. Alături de VSM (Sistemul de Management al Stabilităţii Vehiculului), care ajută maşina să-şi păstreze stabilitatea în situaţiile critice şi care este disponibil pentru prima dată în această clasă, Elantra oferă în versiunea de echipare standard sistemele ESP (Sistem Electronic de Stabilitate), ABS (Antilock Brak-

ing System) şi şase airbag-uri.

Noul sedan Hyundai este prezent în Roma-nia în două variante de echipare: Elantra şi Elantra Highway. Ambele versiuni dispun de motorizarea 1.6 litri MPi, 132 CP şi de trans-misie manuală în şase trepte. Dotările stan-dard Elantra includ: ABS, 6 airbag-uri, ESP, în-chidere centralizată cu telecomandă, oglinzi exterioare acţionate electric şi încălzite, aer

condiţionat, volan şi schimbător de viteze îmbracate în piele, sistem audio radio/CD cu MP3, 6 difuzoare şi comenzi audio pe vo-lan. Preţurile pentru noul Hyundai Elantra în România pornesc de la 14.450 euro cu TVA inclus

Ofertă specială de finanţare prin Ţiriac LeasingÎn scopul de a dezvolta accesibilitatea nou-lui model Elantra, Hyundai Auto România şi Ţiriac Leasing au implementat un program comun de finanţare leasing destinat per-soanelor fizice şi juridice. Oferta avantajoasă de finanţare este completată acum prin: - 6 luni asigurare Casco gratuită - 3 revizii gratuite - 4 plinuri de combustibil cadou

Lumea mureşeană văzută de un pui de elev

Spectaculosul Hyundai Elantra, la Mondo Trade

Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 2011 11călare pe situaţie

Dacă tot au promis şefii Poliţiei Locale Târgu Mureş, chiar de ziua lor că vin cu ceva noutăţi, iată că s-au şi ţinut de cuvânt şi au venit cu un nou serviciu, cel puţin inedit pentru Târgu Mureş, şi anume Poliţia Locală Călare.

Prezentarea a fost făcută săptămâna trecută pe platoul din faţa Grădinii Zoologice din Târ-gu Mureş, în prezenţa presei, a şefului Poliţiei Locale Târgu Mureş şi bineînţeles a primarului urbei, Dorin Florea. Acesta din urmă, din câte se pare, a fost şi cel cu ideea ca, poliţiştii să vegheze asupra liniştii Platoului Corneşti din postura de călăreţi. Şi iată că peisajul nostru târgumureşean se îmbogăţeşte cu încă un aspect, adecvat mai degrabă duelurilor Di-namo-Steaua decât pădurilor din jurul Târgu Mureşului.

Calul prietenul agentuluiDeci, infractorii care vor să-şi facă de cap ta-man prin pădurile oraşului să fie atenţi nu doar la girofare sau alte accesorii ale poliţiştilor. Acum sunt nevoiţi să ia în calcul şi ditamai ani-malele purtătoare de agenţi speciali antrenaţi în ale călăriei să prindă duşmanul de clasă. Sunt patru agenţi şi doi cai, care vor veghea la bunul mers al lucrurilor. Patru călăreţi ai apocalipsei reformei administrative şi doi cai mai degrabă de ghindă decât de rasă, mai ales că vin după o perioadă de repaos în gra-jdurile hergheliei. Dacă tot avem tren, cei drept ceva mai mic, sus la Platou, de ce nu am avea şi şerifi călare care să apare ordinea publică. Mai lipsesc in-dienii şi avem un tablou perfect al unei imagi-

ni demnă de scenariul unui film.

Discriminare ecvestră pentru poliţişti locali de valoareSucces poate la impresia artistică, cât despre aspectul tehnic, aici, cu voia dumneavoastră avem unele reţineri. Ce ne facem cu alte probleme, ale poliţiştilor nevoiţi să patruleze pe două picioare ? Inventăm un nou serviciu, Poliţia Locală pe Patine cu Rotile, ca să meargă treaba ca pe roate ? Plus că la punguliţa statului trebuie adunaţi ceva bănuţi şi atunci operaţia de scădere şi împărţire a altor pos-turi de poliţie şi a numărului angajaţilor aces-tuia se pune în mişcare în ritm de galop, şi brusc te trezeşti că sunt tot mai puţini la ape-lul de seară. Una peste alta, e bine că avem totuşi fantezie şi scoatem caii din grajd şi îi plimbăm prin pădurile târgumureşene. N-ar strica, ca această fantezie să migreze şi spre alte zone, ceva mai la nivelul Poklosului ( ştiţi, acel curs mic de apă care trece nu departe de Primărie) pentru a rezolva multe din pro-blemele oraşului. Călare sau nu, viaţa merge înainte, la fel şi problemele noastre de toate zilele, care îşi aşteaptă rezolvarea cu soluţii concrete, nu cu tot felul de călăreţi singu-ratici prin pădurile noastre de toate weeken-durile. În concluzie, zona Platoului începe să prindă tot mai mult conotaţie de hipodrom al respectării legii, parohia unde se botează mi-cile necuvântătoare care vin pe lume la Zoo, ceea ce nu e chiar aşa rău, mai ales că tot e la modă campaniile anti-plictiseală în Târgu Mureş. Chiar aşa, ce farmec ar mai avea zona, dacă nu ar fi astfel de evenimente, care să mai

facă uitată canicula de afară. Mai lispeşte ca la iarnă, agenţii aflaţi sub comanda lui Bretfelean să fie dotaţi cu schiuri şi patine şi ordinea şi liniştea publică sunt pe deplin asigurate. Până atunci lunga vară fierbine dinaintea alegerilor

de anul viitor ne aduce poliţişti călare care vor supraveghea liniştea zilelor caniculare de vară. Baftă multă călăreţilor, şi galop plăcut şi câţi mai puţini infractori.

Să călăriţi bine !

Agentul 007, călare pe cărările codrului verde al Platoului Corneşti

Noua armă de distrugere rapidă a infractorilor de codru verde de pe Platoul Corneşti : Poliţia Locală Călare Târgu Mureş

decât într-un logan, pe canicula asta , patrulând prin zona combinatu-lui, tot mai bine aici la umbră de codru verde, călare pe situaţie, par-don, pe cal

colega, nu te grăbi cu presupusul, dacă ceilalţi

doi colegi pleacă în concediu la mare, vom patrula de nebuni toată vara şi atunci să vezi

dureri de fund.

12 Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 2011

file de istorie

Voluntar în rândurile republicanilorÎn 1929, s-a mutat la București unde a lu-crat un timp la o mare croitorie de lux. Criza economică mondială din anii 1929-1933, a determinat un mare val de greve, inclusiv în România. Aceasta a fost perioada în care An-drei Sas Dragoș a intrat în mișcarea comunistă, participând activ atât la grevele din ‘29-’33, cât și la acțiuni ilegale inițiate de Partidul Comunist din România. În contextul dat și cu experiența de viață avută până în acel moment, evoluția sa politică este explicabilă, și chiar de înțeles, în mare parte. Încorporat în 1934 la Regimentul 84 infanterie din București, Andrei Sas Dragoș a fost lăsat la vatră în 1936, an în care a intrat în atenția organelor Siguranței statului român pentru activitate comunistă. Tot în același an, 1936, a izbucnit și războiul civil din Spania, un fel de “repetiție generală” a războiului mon-dial care avea să izbucnească peste foarte puțin timp. Fidel crezului său, dar și pentru a scăpa de atenția organelor Siguranței române, Dragoș a plecat ca voluntar în Spania înrolân-du-se în tabăra republicană alături de alți vol-untari români sau străini. De cealaltă parte a baricadei se aflau trupele conduse de viitorul

conducător al statului spaniol, generalul Fran-co și de generalul Mela. Și în rândul trupelor franchiste s-au înregimentat voluntari străini, iar din România în mod deosebit legionari.

O evadare cu peripețiiSosirea lui Dragoș în Spania, nu a fost scutită de peripeții. A trebuit să parcurgă un traseu lung și ocolitor, prin Cehoslovacia, Austria, Elveția și Franța. Încadrat în Brigada a 14-a internațională staționată la Albacete, Andrei Sas Dragoș a participat la mai multe bătălii pe fluviul Ebru, cu Bateria de artilerie “Tudor Vla-dimirescu” constituită în exclusivitate din româ-ni. În Spania a cunoscut mai multe personaje interesante, care aveau să ajungă ulterior mari potentați ai regimului din România comunistă. Printre aceștia și pe inginerul Walter Ernest Neulander, un evreu ungur din Transilvania, ce avea mai târziu să-și “românizeze” numele în Valter Roman (tatăl actualului om politic Petre Roman). De altfel, Walter Roman l-a evocat pe Andrei Sas Dragoș într-una din scrierile sale cu caracter memorialistic, “Sub cerul Spa-niei. Cavalerii speranţei”. Înfrângerea republi-canilor i-a determinat pe voluntarii români să se refugieze în Franța, unde au fost dezarmați și internați în lagărele de la Saint-Cyprienne, Angelis-sur-Mer și Gurs, înjghebate pe platou-rile de la poalele Pirineilor. Intenția autorităților franceze de a-i transporta într-un lagăr din Af-rica de Nord, i-a determinat pe români să se organizeze în vederea evadării. Pe data de 21 martie 1941, după ce au fost îmbarcați în tren în gara Toulouse, având ca destinație Africa de Nord, cei 16 români au reușit să sară din tren și să evadeze. Cu sprijinul celor din FTP (franctirori și partizani), românii s-au încadrat în Rezistența franceză pentru a lupta împotriva germanilor care ocupaseră Franța.

Un sfârșit prea puțin romantic Românii evadați au format primul detașament de străini - “Main d’Oeuvre Immigre” (Mâna de lucru imigrată, cum au fost denumiți) - din Rezistența franceză. Condus de Nicolae Cristea, detașamentul românesc a participat încă din primele săptămâni de la constituire la acte de sabotaj împotriva trupelor germane, în mod deosebit deraieri de trenuri de marfă. Pe 16 octombrie 1942, Nicolae Cristea, Ioan Crăciun și Andrei Sas Dragoș, au atacat cu grenade

de mână un grup de aviatori germani care făceau exerciții pe stadionul Montrouge, aflat într-o suburbie a Parisului. Acțiunea insuficient pregătită - nu este exclusă nici ipoteza trădării

- nu s-a soldat cu mari pierderi în rândul aviato-rilor, în schimb românii au fost arestați într-un timp foarte scurt de Gestapo. După 4 luni de detenție și torturi în închisoarea militară de la Fresnes, cei trei au fost executați pe data de 13 martie 1943. Abia șapte ani mai târziu avea să afle familia lui Andrei Sas Dragoș din Mureș, despre tragica moarte a acestuia. Mormântul

- dacă a avut vreodată - nu l-au mai aflat însă. Studiat la mai bine de 60 de ani de la moartea sa, cazul lui Andrei Sas Dragoș, reprezintă ca-zul tipic al unui idealist care a crezut cu fana-tism într-o ideologie și o cauză care s-a dovedit a fi falimentară în timp.

“După noi, vom veni tot noi!”Având studii de inginerie la Politehnica din Brno, Cehoslovacia, Walter Roman a intrat de tânăr în mișcarea comunistă și a luptat în războiul civil spaniol de partea republicanilor. După înfrângerea acestora s-a refugiat în URSS unde, pe toată perioada războiului, a condus secția de limbă română a Radio Moscova. A revenit în țară după 23 august 1944 și a ocu-pat importante funcții de partid și de stat, ajungând până la gradul de general-maior și șef al Marelui Stat Major al Armatei Române. Istoricul sovietic T. M. Islamov, a publicat documente care arată că Walter Roman “ar fi pledat în fața membrilor Comisiei Litvinov în favoarea înființării statului independent

Transilvania, girat de marile puteri Uniunea Sovietică, SUA și Marea Britanie”. Fiul lui Walter, Petre Roman, contestă cele spuse de istoricul sovietic spunând ca tatăl său ar fi susținut de fapt rămânerea Transilvaniei ca provincie a României. În 1956, Walter Roman a avut un rol major în atragerea în România, a grupului Imre Nagy - conducătorul mișcării antisovietice și anticomuniste din Ungaria - pentru a putea fi predat ulterior sovieticilor. Marginalizat de Dej, dar în mod deosebit de Ceaușescu, Walter Ro-man s-a dedicat în totalitate activității științifice parcurgând aproape toate treptele carierei universitare, iar la un moment dat a devenit și director al Editurii Politice. A scris diverse cărți printre care și pe cea intitulată “Secolul XX - Se-colul Marilor Revoluții”, carte ce a fost publicată la București în 1970 și care, prin conținutul ei elogiază revoluția comunistă din URSS. Unul din paragrafe este extrem de interesant. “Cine va veni după noi?” se întreabă la un moment dat, retoric, Walter Roman referindu-se la comuniștii care conduceau URSS și țările din Europa de Est. “După noi, vom veni tot noi,” răspunde același Roman. “Noi nu scriem isto-ria. Noi o creăm”, a continuat el. Gândindu-ne la atât de contestatele evenimente pe care le-am trăit în 1989, dar și după, nu poți să nu-ți pui întrebarea dacă a avut sau nu dreptate? Răspunsul îl putem da însă fiecare dintre noi…depinde doar din ce unghi privim problema.

Nicolae BALINT www.nicolaebalint.wordpress.com

Destinul unui luptător pentru o cauză pierdută,

Un mureșean pe frontul din SpaniaMotivații diverse i-au făcut pe mulți români, să adopte o ideologie sau alta, respectiv comunismul sau fascismul. Printre ei și mureșeanul Andrei Sas Dragoș, un om ce s-a sacrificat în mod deliberat, dar inutil, în numele unei

cauze iluzorii în care însă a crezut cu fanatism. Născut în 1912, într-o familie de argați de pe moșia familiei grofului Zichy, o familie care deținea întinse proprietăți - inclusiv în județul Mureș - Dragoș a fost nevoit să lucreze el însuși, ca argat, încă de la 6 ani. Cu imense greutăți materiale a urmat apoi școala din Hidrifaia și ulterior, pe cea din

Bahnea. Timp de cîțiva ani a fost ucenic de croitor și apoi lucrător calificat la o croitorie în Târnăveni.

Legionarul Ioan Moța (fiul preotului Moța din Orăștie) căzut pe frontul din Spania

13Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 2011

orgasm transfigurator extatic

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN PREŞEDINTE

DISPOZIŢIA NR. 222din 21 iulie 2011

privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică ordinară pentru data de 28 iulie 2011, ora 13.00

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, În baza art. 94 alin. (1), (3), (5), (7), (8) şi în temeiul art.106 alin. (1) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

dispune :Articol unic: Se convoacă plenul Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publică ordinară pentru data de 28 iulie 2011, ora 13.00, în sala mare de şedinţe din Palatul Administrativ, având următoarea

ordine de zi :

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea redevenţei aferentă spaţiilor concesionate cabinetelor medicale individuale din imobilele situate în municipiul Tîrgu Mureş Bd.1 Dec.1918 nr.28, respectiv str. Gheorghe Marinescu nr.50

2. Proiect de hotărâre privind prelungirea duratei de dare în folosinţă gratuită a unor clădiri din imobilul ce aparţine domeniului public judeţean, situat în Tîrgu Mureş, str.Köteles Samuel, nr.33

3. Proiect de hotărâre privind trecerea unui teren din domeniul public al judeţului Mureş în domeniul public al statului în vederea construirii unui spital regional de urgenţă

4. Proiect de hotărâre pentru stabilirea unor măsuri privind administra-rea unor imobile ce aparţin domeniului public

5. Proiect de hotărâre pentru stabilirea unor măsuri privind administra-rea unui teren, proprietate publică a judeţului Mureş

6. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş pe anul 2011

7. Proiect de hotărâre pentru aprobarea raportului privind execuţia bugetului Consiliului Judeţean Mureş la 30 iunie 2011

8. Proiect de hotărâre privind aprobarea acordului de parteneriat între Consiliul Judeţean Mureş si Asociaţia EcoAssist, în vederea implementării în judeţul Mureş a „Mişcării de împădurire”

9. Proiect de hotărâre pentru aprobarea cooperării dintre Consiliul Judeţean Mureş şi Uniunea Democratică a Tineretului Maghiar în ve-derea organizării Festivalului Internaţional de Film de Scurt-metraj AL-TER-NATIVE

10. Proiect de hotărâre pentru aprobarea Convenţiei de colaborare cu privire la publicarea hărţii judeţului Mureş

11. Proiect de hotărâre privind aprobarea organizării şi exercitării con-trolului financiar preventiv propriu în cadrul Consiliului Judeţean Mureş

12. Proiect de hotărâre privind modificarea componenţei Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Mureş

13. Proiect de hotărâre privind aprobarea rezultatului final al concursu-lui de proiecte de management pentru ocuparea postului de director-manager, persoană fizică, al Ansamblului Artistic Profesionist Mureşul

14. Proiect de hotărâre privind aprobarea evaluării finale a manage-mentului aplicat instituţiilor de cultură subordonate

15. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Mureş nr. 167 din 27 noiembrie 2008 privind aprobarea proiectului “Re-abilitare şi modernizare DJ 135 Măgherani – Sărăţeni,” şi a cheltuielilor legate de proiect

16. Proiect de hotărâre privind aprobarea investiţiei şi a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei „Înlocuire conductă de transport apă Dn 200 mm sat Lechincioara, comuna Şincai, judeţul Mureş”

PREŞEDINTE Avizat pentru legalitate SECRETAR Lokodi Edita Emőke Aurelian Paul Cosma

Marius şi prietena lui făceau tantra. Mai întâi se dezbrăcau şi se miroseau la subsiori. Inspi-rau adânc, iarăşi inspirau la fel de adânc, după care rămâneau perplecşi. După ce făceau asta ridicau ochii în sus şi clipeau repede la unison. Îşi apropiau feţele, scoteau limbile şi le uneau la vârf. Le plimbau mai întâi una pe deasupra celeilalte, şi le frecau pe margini şi tot aşa. Până ce, într-un moment decisiv, intervine în proces omuşorul, acel Sancho Panza al limbilor căruia-i place să stea mai în urmă fie că luptă pe frontul de sus, fie pe cel de jos. Când obo-seau cădeau leşinaţi pe spate.

După ce energia se acumula îndestul se apropi-au unul de celălalt şi-şi suflau în urechi până în-cepeau să le ţiuie. Apoi îşi astupau urechile cu palmele, închideau ochii şi intrau în meditaţie transcendentală. După meditaţie se ridicau în picioare, se postau spate în spate şi-şi lipeau doasele deolaltă. Încet încet se aplecau, delicat, fin, cu atenţie, până când ajungeau la sol, în genunchi. O ţineau aşa vreo zece minute. La un semn numai de ei perceput, Marius înce-pea să latre mai întâi ca o javră, apoi ca un ciobănesc belgian şi la urmă ca un labrador. O sfârşea mormăind ca urşii, prelung. Prietena lui, la acelaşi semn începea să măcăie ca raţa, apoi să cotcodăcească şi, în final, să ţipe ca bibilica. După ce isprăveau meticulosul ritual, se întindeau iarăşi la pământ şi sughiţau. Semn că ritualul a fost total. Dar în momentul în care a avut un orgasm transfigurator extatic Marius a simţit că-i explodează literalmente curul. Ca o grenadă. Îi ieşea fumul pe urechi în rotocoale, părul îi luase foc, mâinile se agitau în toate direcţiile, ochii i se roteau în cap ca biluţele, iar din gură îi izbucneau chiote de voie bună. După ce s-a trezit din transă a început să se ia foarte în serios. El, care a avut o atare experienţă, merita de acum ceva mai multă consideraţie. Pretenţiile lui creşteau vizibil de la o zi la alta. Personalitatea lui se înălţase ca un munte Hi-malaia deasupra mediocrităţii contemporanilor. De la acea înălţime revărsa torente sarcastice asupra lumii derizorii, căreia curul niciodată nu-i explodase într-un mod atât de grăitor şi prin spinarea căreia nu circulau parcă rachete. Cu prietena lui a început să devină tot mai mofturos. Îi plăcea să o audă adresându-i-se protocolar cu „Domnul Marius”. Cu părinţii, de exemplu, îi plăcea să vorbească de la înălţimea unui ton superior. Mama lui să-i pună masa în-tr-un cadru mult mai ceremonios şi prefera să mănânce singur. Să nu-i atingă vreo nefericită companie amintirea teribilului orgasm. Îl ţinea viu în suflet cu înduioşare. Cu sufletul ferice şi mintea frământată de ui-miri Marius să îşi exprime artistic miracolul care-i aţâţase în aşa hal partea din dos. Sa apu-

cat să umble prin veceurile de la Universitate, prin bibliotecile publice şi să facă grafitti. Putea să scrie acurat, aproape cu o caligrafie de mae-stru chinez, în ciuda tremurărilor de mănă pe care neuitatul orgasm i le dădea. Îi plăcea în mod deosebit să transcrie pe pereţii toaletelor tantre din Vijnana Bhairava. Yoghinii din Cluj, inflamaţi oricum de la sine, grăbiţi să depisteze avansuri divine în cele mai ilizibile accidente, aflând din întâmplare la BCU un astfel de text, s-au convocat reciproc printr-o foarte promptă acţiune de popularizare telepatică şi au decis prin consens că avem de-a face cu un mira-col. În concluzie, toţi aspiranţii la desăvârşirea spirituală şi integrare în absolut ar trebui să se convertească la tantra, există acum o dovadă de natură prodigioasă. Astfel a devenit Marius maestrul necunoscut din al cărui capriciu caligrafic s-a iscat, prin aşa-zisul efect de fluture, o emulaţie de natură mistică. Însă, cu harul lor de mistificatori gur-alivi yoghinii au dus din gură-n gură, cu multă fervoare convingerea că însuşi zeul Shiva a vizitat în travesti lăcaşul publicelor dejecţii, exprimându-şi în mod vizibil, literal, dorinţa de iniţiere religioasă. Şarpele Kundalini trebuie trezit şi pus la lucru, ademenit prin canalul spi-nal şi învăţat să penetreze rozetele chacrelor. Odată isprăvite întreprinderile caligrafice, ca şi cum plăcerea artistică i-ar fi rezervat efecte de natură adversă, pe Marius îl prindeau melan-colii subite, simţind nevoia de recluziune. După o vreme n-a mai fost în stare să facă nimic decât să cadă pe gânduri, iar când i se întâm-pla să se mai dezmeticească, de fericire cădea din nou. Nici măcar nu mai putea să mănânce, pradă uluitoarei amintiri despre dosu-i explo-dat şi năucit de semiotica tantrelor. Ca atare a început să-i scadă burta, să i se înmoaie oasele, să i se plăcintească craniul şi să emane un iz de iasomie. Nu mai făcea nimic. Stătea toată ziua întins pe pat ca un cearşaf, lâncezind şi făcând la răstimpuri semne ciudate din degete de parcă cineva l-ar fi examinat din ascuns. Prietena lui, într-o zi de sâmbătă ca să poată face curat l-a răsucit, l-a făcut sul şi l-a pus într-o oală de lut veche în care se făceau pe vremuri sarmalele. Acolo l-a uitat până ce l-a năpădit praful. Poate că în felul acesta i-a scos orgasmul său minunat din cap. După o vreme şi ea, ce să facă, l-a uitat. Şi-a dus de-atunci viaţa singură, în emoţionantă castitate hrănind păsărelele sălbatice.

Diva cu floare în păr

Tantra la borcan

Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 201114e, de la victorie!

Săptămâna trecută, la Casa de Oaspeţi a Pri-măriei Târgu-Mureş de la „Weekend” a avut loc prezentarea oficială a lotului formaţiei FC Municipal pentru sezonul 2011-2012 la fotbal. La eveniment au participat reprezentanţii Pri-măriei şi ai Consiliului Local şi întreg staff-ul tehnic şi administrativ a divizionarei A.

Atmosfera a fost deosebit de caldă (erau oricum în jur de 30 grade) şi numeroşii membri ai galeriei FCM prezenţi i-au salutat pe jucătorii prezentaţi unul câte unul. Problema a fost la unii dintre noii sosiţi, care nu au avut contact cu suporterii. După ce li s-a scandat numele, aceştia au aplaudat şi s-au îndreptat spre masa unde urmau să ia loc. Atunci suporterii au început acel prelung „eeeeeeeeeeeeee...”, care trebuia însoţit de semnul de luptă cu trei scandări hei, hei, hei ! Apoi, puteau lua loc. Unii dintre ei, nedumeriţi, în special jucătorii de cu-loare, acum şase la număr, nu ştiau ce se întâmplă. Pe faţa lor se pu-tea citi o anumită nelinişte. Probabil interpretau acele sunete ca unele legate de culoare, nu a clubului. Noroc cu cei vechi, care le-a explicat imediat ce au de făcut, după care urma semnul de OK din partea lor. N-au văzut exemplul localnicului Szilagyi Lorand şi a celorlalţi înainte de a ieşi din clădire. Probleme de acest gen nu au avut brazilianul Didi şi senegalezul Issa Ba, iubiţi de suporteri, aflaţi la al doilea sezon în culorile FCM.

Michael Tiger

Acomodare cu emoţii la FCM

Joia trecută, la Restaurantul La Liga din incinta Mureş Mall, conducerea diviziona-rei A de baschet masculin BC Mureş Târgu-Mureş l-a prezentat suporterilor pe Virgil Stănescu, considerat cel mai valoros bas-chetbalist român din ultimul deceniu.

Preşedintele clubului, Szalkay Jozsef a comparat sosirea sa la Târgu-Mureş cu un transfer a lui Cristi Chivu la FC Munici-pal. „Este un jucător de clasă mondială după părerea mea, transferul lui este cireaşa de pe tort. Am auzit de la cineva că venirea lui Stănescu la BC Mureş este echivalentă cu trans-ferul lui Mutu la FCM. Dacă ar fi să facem o comparaţie cu fotbalul, eu l-aş compara mai degrabă cu Crsti Chivu, pentru seriozitatea şi mentalitatea sa de învingător”, au fost cuvin-tele preşedintelui Szalkay. Stănescu s-a dovedit nu numai un jucător de valoare ci şi un fin comunicator. „M-aş putea com-para cu oricare dintre ei, dacă ar avea cu 40 de centimetri mai mult”, a replicat în glumă Virgil Stănescu, fost căpitan al reprezentativei României şi fost campion cu Steaua.

Borbely a pus umărulPrezent la eveniment, unul dintre marii susţinători ai echipei, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, „a pus umărul” la adu-cerea lui Stănescu în „junglă”. „Nu a fost foarte dificil să-l convingem. El avea un contract mai bun la Steaua, dar nu şi-a primit banii de câteva luni. În plus, i-a plăcut Târgu-Mureşul şi atmosfera din sală. Suntem cu toţii o echipă, con-ducere, jucători şi suporteri şi împreună putem şi trebuie să fim campioni”, a fost declaraţia ministrului suporter.

„Problema 22”Întrebat ce număr va purta, Stănescu a răspuns că şi-ar dori numărul purtat şi la Steaua, adică 22, să-i fie cu noroc. Acest număr l-a purtat în ultimele sezoane favoritul publicului, Ju-juan Cooley. Întrebarea este: cine va ceda ? Important este cum va juca, nu ce număr poartă oricare dintre ei.

Tudor vine pentru un „Dream Team” mureşeanFundaşul echipei naţionale şi fostul component al formaţiei CSU Ploieşti, Adrian Tudor, va semna un contract valabil

pentru următorul sezon cu formaţia BC Mureş. Adrian Tu-dor urmează să semneze contractul cu BC Mureş, în 26 iulie, după care se va prezenta la reunirea echipei naţionale, în Bucureşti, pentru preliminariile CE din 2011. Conducerea formaţiei BC Mureş a prelungit până în prezent contractele jucătorilor Jason Forte, JuJuan Cooley, Flavius Lăpuşte şi Liviu Dumitru, transferâdu-l şi pe Radu Paliciuc, de la CSU Braşov. BC Mureş a decis să nu înscrie echipa în cupele europene, având trasat drept obiectiv în sezonul viitor jucarea finalei în Divizia A.

Michael Tiger

„Tigrii” îşi trag echipă de campioni

Issa Ba unul dintre cei mai iubiţi jucători de la FCM

Virgil Stănescu, noua achiziţie de lux a BC Mureş

la ce echipă ne strân-gem la târgu Mureş cu siguranţă vom lua

campionatul

15Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 2011

ce e scris(oare) răMâne?

Stau şi mă minunez într-una! Ce vremuri, ce vremuri trăim, draga mea Ravecă! Nici vremea nu mai e cum a fost odată, aşa că nu ar trebui să ne mire vremurile! Cu toate acestea, de multe ori văd lucruri ce mă lasă ca la dentist!

Că bine zic! Ca la dentist! Adică cu gurqa căscată! Apoi să-ţi povestesc numai ce am păţit cu dentistul! Mai bine zis cu dinţii! Nu ştiu dacă ţi-am povestit sau nu, că de atăta durere prin ce am trecut, norocul tău că mai ştiu cum mă cheamă! Vai, nici la duşmanul meu de moarte-de aş avea aşa ceva, nu i-aş dori chinul prin care am trecut! Dar să-ţi zic cum s-a întâmplat! Cu vremurile astea caniculare ne-am montat şi noi un aparat de aer condiţionat. Nu cel mai nou, unul din ăsta second, dar funcţionează aproape bine. Are o telecomandă la care nu ne pricepem niciunul, ori ea nu vrea să asculte de comenzi, că merge moldoveneşte, în trei viteze. „Înşet, şi mai înşet şi pi loc!” Cu singura deosebire că „înşetul” e un pic mai repejor, astfel că uneori, când îi dăm drumul, creează o mică tornadă în casă. A venit într-o zi mătuşa lui Gheo pe la noi, tanti Carina. E o dulce, femeia, nu zic nu, dar cam mofturoasă! Că de ce dăm drumul la „aparatul ăla” că afară nu sunt decât „douj de grade” şi ce ne vom face la 30, dacă acum nu putem sta fără el! (înţelege aerul condiţionat). Se postează chiar în faţa aparatului, care, conform misiunii sale de luptă, suflă! Ce să facă? Asta e rolul unui aparat de aer condiţionat con-form normelor europene. Chiar dacă e second hand! Apoi rabdă femeia vreo cinci-zece minute, după care face criză de nervi. Iese din casă, trânteşte, nu se poate controla! Că i-au îngheţat picioarele în papuci, că tuşeşte, că vedem noi

pe dracu de nu-l oprim imediat, că dă cu ceva în el”! Afară de te duceai, pe hol, simţeai că te rezemi de căldură! De ve-neai de pe stradă, transpirat, apoi intrând în casă te uscai instantaneu...cum să nu! Dacă era prea mare diferenţa de temperatură!Şi cam în stilul ăsta am încercat să supravieţuim pe ca-nicula cea mare. Unul deschidea uşa, altul geamurile şi, e destul că, într-o bună zi m-am trezit cu falca umflată! De durere nu mai vorbesc, aşa că după o noapte de planton, după ce abia mi se mai vedea ochiul stâng dintre umflături, de ziceai că Bute m-a făcut KO, m-am dus la dentist. Au urmat două săptămâni de tratamente. O extracţie, o mică incizie, un antibiotic, o plombă, o anastezie, o mai ştiu eu ce, părea că e totul în ordine! În cele din urmă am ajuns de m-am şi lăudat pe la vecini că „ de mâine îs ca nouă”. Da, da! Omul propune, dar nu dispune! Aşa că nu am jubilat prea mult. Câteva ore? Apoi nu ştiu de la ce, curentul, aerul „condiţionat” de mofturile mătuşii Carina, frontul atmos-feric, ori...paradontopatia nu ştiu cum, dar iată-mă, acum cu falca dreaptă umflată! „Nu prea tare”, mă linişteşte me-dicul nereuşind probabil să uite cum arătam înainte! Aşa că mi-a mai scris un pumn de medicamente, după ce au ţinut consiliu peste gura mea căscată, mi- dat o anestezie, doar două înţepături mici, cu acul cel mai subţire! Apoi s-a amânat incizia...poate trece până mâine! Doar buna mea educaţie şi cei şapte ani de acasă m-au ţinut să nu urlu de durere! Ajunsă acasă, în schimb, am dat apă la şoareci regulamentar, până ce medicamentele şi-au făcut efectul! Poţi să-ţi imaginezi o durere mai mare decât durerea de măsea? Sau de gingie? Că pe mine, auzi, că gingia mă chinuie!Am scris toate astea că te ştiu empatică din fire şi ştiu că

mă va ajuta compasiunea ta! Acum nu am apucat să-ţi mai scriu şi despre veştile din târg, dar, promit, că de scap de beleaua asta, am să mă revanşez! Nu sunt cine ştie ce ştiri! Tot alea de care ai auzit şi tu, numai că venind de la mine, sunt mai interesante!Să-ţi zic de elevii care au picat bacul, dar sunt facultăţi, la Iaşi cică, unde se pot înscrie fără diplomă? Sau mediile acelea uluitoare ce au fost anul acesta la Medicină? Îţi stă mintea în loc, şi de una, şi de alta! Să pici admiterea la UMF cu media 9 şi ceva? E un semn bun? E cacealma? Cine ştie! Raveca mea dragă, te las cu bine! Se apropie ora la care trebuie să-mi iau medicamentele, că vreau să respect programul „cu sfinţenie”, înainte să mă apuce din nou du-rerea! Că nu ştiu dacă mai rezist la încă o tură de chinuri! Am crezut că mă urc în tavan!

No, rămâi cu bine, te pupăLetiţia

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Ravecă, dragă!

Ce furtună a fost zilele trecute, nu puteam decât să mă bucur că nu eram pe terasă! Nişte crengi groase cât un copăcel au căzut peste trotuarul de lângă noi, blocând trecerea pieto-nilor. Tuna, fulgera şi ploua cu stropi mari, dar mai periculos cred că era vântul!Am rămas cu câţiva clienţi, care s-au refugiat de furtună şi neavând altceva mai bun de făcut, am tras cu urechea la ce vorbeau. Dacă mă gândesc că aveau potenţiometrul stricat, nici nu pot fi trasă la răspundere că aş fi cam needucată!Unul dintre ei era tare supărat şi nu-şi putea controla volu-mul! Din căte povestea, era vorba de un aparat de fotografiat, dintr-alea mici, simpatice de 4 giga, de îi spunea „săpunieră, dar făcea poze faine”. Zicea că a cumpărat la comandă de la un hypermarket, era la ofertă şi nu a ţinut decât două luni! Cu garanţia de doi ani, l-a returnat prin magazin, la firma distri-buitoare. Şi după cinci zile a primit răspunsul că defecţiunea nu intră în garanţie, fiind cauzată de lovire (deşi la recepţie scria clar că nu se văd urme de lovire pe ecran) şi reparaţia ar costa 160 de lei! Îl cred că nu mai putea de nervi, mai ales că am mai auzit de asemenea întâmplări! Nu e primul care păţeşte! Interesant e că, făcând un mic calcul, ce reiese? Că preţul promoţional plus depanarea dă exact preţul real al aparatului! Asta da afacere! Am un lot de „săpuniere”, făcute pe vapor sau second hand, cine ştie, dar nu le cumpără nici dracu’ pe criza asta. Bun. Îl dau la promoţie. Ştiu că nu vor rezista mai mult de 1-2 lună. După care omul vine şi plăteşte diferenţa, dacă are nevoie de el! Iar aparatul fiind desfăcut, iese din garanţie! Ce chestie!A sta ploaia? Sau plouă cu soare! Vin nişte tineri de la week-end. Câte beri vor oare?

Una mică

Din jurnalul unei barmaniţe Ne-am gândit la o nouă rubrică. În care

„victimele” să fie localurile din oraş. Şi cum se zice că baia (WC-ul) este oglinda unui restaurant/bar/fast-food etc ne-am gân-dit să facem câte o mică vizită prin cele mai circulate toalete din oraş. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte una care ar face un inspector de la DSV să-şi pună mâinile în cap. Sau în mod normal să închidă localul.

Grădina de vară cu baie penală

Se mai întâmplă să-ţi fie foame. Se mai întâmplă să-ţi fie foame. Se mai întâmplă să ai bani de un restaurant. Se mai întâmplă să mănânci la restaurant. Se mai întâmplă ca după aceea să-ţi vină să te…no, înţelegeţi, digestia e un proces com-plex ar cărui rezultat final e de cacao. O parte importantă a imaginii unui restau-rant şi un factor important asupra părerii consumatorului asupra localului este gru-pul sanitar, toaleta, W.C.-ul, buda, locul unde împăratul merge pe jos, sau ce alte denumiri mai are closetul. Prin urmare, pe cât de curate sunt tacâmurile şi farfuriile pe/cu care mâncăm, pe atât de curată trebuie să fie şi toaleta, în care „returnăm”

mâncarea restaurantului… într-un fel. Grădina de vară de exemplu e printre puţinele localuri unde poţi merge cu plăcere, e umbră, răcoare, nivelul de co-calari şi piţipoance se menţine scăzut pe tot parcursul verii. În plus, mâncarea şi băutura e ieftină. Bei bere, bei suc, bei ce bei, mai trebuie şi eliminat. Şi când mergi să elimini dai de o budă care emite un iz deranjant pe plan olfactiv. Adică pute. Şi pute rău. Asta pe lângă pelicula de lichid necunoscut de pe podea. Oricât s-ar aerisi de putoare tot nu se poate scăpa, oricum uşa de la intrare lipseşte, şi logic, aerul ar trebui să intre. De intrat însă intră doar

clienţii ale căror căi respiratorii nu vor mai fi niciodată la fel. Totuşi, cu ultimele pu-teri prinzi curaj, îţi acoperi nasul şi intri în toaletă. Vasul de W.C. îţi zâmbeşte malefic, decorat cu urme maronii, cu siguranţă nu ciocolată, cel puţin nu în starea ei originală, care e în magazine. Şi nu înţelegem de ce patronul de la Grădină nu investeşte în nişte pişoare normale, păstrându-le cu mândrie pe cele e xistente, care le-au folosit poate şi părinţii noştri dacă nu bunicii? Plus că femei care să facă curăţenie sunt pe toate drumurile pe criza asta. Şi la preţuri promoţionale.

Buddha

Buda săptămânii

Sfat electoral pentru Dobre de la liberalii din GiurgiuTinerii liberali din Giur-giu au găsit o modali-tate cel puţin interesantă să câştige adepţi. Au pus-o de o petrecere cu animatoare sexy şi rele, care mai de care mai apetisante. Liberalii de la malul Dunării au găsit, se pare, cea mai bună mo-dalitate pentru a câştiga alegerile: sexul. Prin in-termediul ziarului nostru ei i-au transmis liderului judeţean al galbenilor, deputatul Ciprian Dobre multe realizări şi mai ales preluarea acestei scheme de marketing politic unice în lume.

Tinerii liberali din Giurgiu au participat la o petrecere de partid cu animatoare fierbinţi şi aproape dezbrăcate

Anul VIII, nr. 462 | 25 - 31 iulie 201116rara avis

Stimaţi cititori şi stimaţi pacienţi ai sistemului sanitar din Româ-nia. Trebuie să vă anunţ că eu m-am săturat de toate aceste războaie care se dau între Casa Naţională de Sănătate, Mi-nisterul Sănătăţii, medici de familie, farmacişti şamd. Pe lângă faptul că nu văd niciun rezultat concret in favoarea pacientului, parcă sistemul sanitar din România merge tot mai prost. Mă refer la cel public pentru că privaţii se descurcă. Nu comentez acum modul în care în medicina privată se reuşeşte să se real-izeze intervenţii la standarde europene, cu aceiaşi medici care muncesc şi în sistemul public. Vreau să spun doar că tot vedem ameninţări de genul ”nu mai eliberăm medicamente compen-sate şi gratuite!”, chiar dacă, din fericire, acestea se eliberează totuşi. Problema este că cei care intră în panică în astfel de mo-mente nu sunt cei care ar trebui să ia o decizie înţeleaptă şi să facă ceva şi cu arieratele către farmacii. Cel mai grav este că tot bolnavii sunt cei care ajung la disperare şi se tem în urma unor astfel de ameninţări că vor rămâne fără medicamente, care pentru cei mai mulţi sunt vitale. Vineri am asistat la un scandal. Cică vezi doamne, ministrul Cseke Attila a atras atenţia preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, asupra unor grave abateri în derularea contractelor din-tre casele de asigurări şi cabinetele medicilor de familie, prin aplicarea neuniformă şi incoerentă a prevederilor contractului -cadru. Haide domnule ministru, nu puteai să ai o discuţie în particular cu Duţă şi să nu te dai şmecher în public? Potoliţi-vă, nu mai băgaţi spaima în sărmanii bolnavi că şi aşa trec prin momente dificile!În altă ordine de idei, astăzi mi-am propus numai să vă aduc în atenţie câteva informaţii cu privire la anumite decizii care se iau de reprezentanţii ministerului Sănătăţii. De data aceasta Cseke Attila, cel care a fost săptămâna trecută la Târgu Mureş să taie câteva panglici, scapă de gura mea „spurcată”. În primul rând vă spun că Ministerul Sănătăţii a completat lista medicamentelor de care pacienţii beneficiază gratuit în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu încă patru denumiri comune internaţionale ne-cesare tratamentului a patru boli rare. În acest sens, bugetul Pro-gramului naţional de diagnostic şi tratament al bolilor rare a fost suplimentat cu suma de 4.000.000 lei. La propunerea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat Hotărârea de Guvern pri-vind completarea Hotărârii nr. 720 /2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare

medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în siste-mul de asigurări sociale de sănătate. Conform actului normativ, prin completarea acestei liste, se asigură în mod gratuit acces la terapie vitală şi eficace pentru pacienţii diagnosticaţi cu Muco-polizaharidoza tip II (Sindrom Hunter), Mucopolizaharidoza tip I (Sindrom Hurler), Afibrinogenemia congenitală şi Sindromul de imunodeficienţă primară.Vor beneficia de tratament gratuit un număr de 36 pacienţi (6 pacienţi cu Sindrom Hunter, 2 pacienţi cu Sindrom Hurler, 1 pacient cu Afibrinogenemia congenitală şi 27 de pacienţi cu Sindromul de imunodeficienţă primară).Costul anual estimat pentru tratamentul bolnavilor care suferă de cele patru boli rare este de 14 320 000lei (pentru 3 luni afe-rente anului 2011 este necesară suma de 4 000 000 lei ). În-cepând cu anul 2007, Ministerul Sănătăţii derulează Programul naţional de diagnostic şi tratament al bolilor rare. Programul a început cu un număr de 4 afecţiuni, numărul acestora crescând constant pe parcursul anilor următori. În anul 2011 sunt tratate 17 afecţiuni.

Dr. Mengele

Pacientul românHi, hi, hi... ce îmi place să îl fac pe reporerul. vedeţi mă că şi eu pot să iau declara-ţii? Pardon, o declaraţie cu mai multe reportofoane

Lokodi Edita, preşedintele CJ Mureş în încercarea deşartă de a ajunge reporter pentru zece minute în faţa ministrului Sănătăţii, Atti Cseke

Dacă tot av

em reporteri

celebri cu

noi o să fac

un

anunţ istoric: s

e va face

spital region

al la paştel

e

cailor la T

ârgu Mureş

“sincer, m-am săturat… De 12 ani sunt în opoziţie şi în afară de bani n-am făcut nimic serios în politică!