Cine e pe primul loc?... Huj-Huj-Hajra… Pam, pam, Americano! Nici n-am mai ştiut ce să cântăm săptămâna trecută de bucurie căci în premieră BC Mureş s-a cocoţat în vârful clasa-mentului Diviziei A la baschet. Dar şi la futsal sau fotbal fete stăm bine. Cel puţin până vine legea care să blocheze finanţarea cluburilor din bani publici. Şi atunci să vezi distracţie...

Anul VIII, nr. 43016 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 15 - 21 noiembrie 2010FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 9

Noile stele din PSD: Dragoş Popa şi Cornel Brişcaru

“Drumul vinului” Mureş – Alba, beţia portugheză a banilor europeni

Alexandru Frătean s-a dat strategic parcă un pas alături să treacă valul Florin Vlas şi vânătoarea de la Zagăr. Rostul comisiei interimare şi de ce nu a fost chemat şi Bogdan Buda. Viorile de Gliga şi medievalul din cetatea lui Dăneşan au mulţumit dorinţa de mesaj din Ardeal a lui Ponta, Năstase, Dragnea, Geoană. Acolo unde nu au câştigat niciodată şi imposibila iubire a trandafirilor. De ce nu au o strategie clară pe Ardeal?! Răspunsul, poate, în campania din 2012...

O anchetă realizată recent de Active Watch, în cadrul pro-iectului Transparenţa fondurilor europene în România 2010, şi finanţat de Uniunea Europeană, a dus la concluzia că autorităţile române au irosit peste 9,5 milioane euro pe o şosea de nici 40 de kilometric denumită “Drumul vinului”. Proiectul finanţat prin programul PHARE ar fi trebuit să promoveze turismul culinar în judeţele Mureş şi Alba. Redăm mai jos pasaje din concluziile ce-lor de la Active Watch. Intertitlurile aparţin redacţiei. pagina 4 - 5 pagina 3

Hmm... Par eu

ieşit din formă,

dar ei habar n

-au

ce condiţie fizică

am făcut eu cu

drumurile astea

de Chişinău... Plus

saună, masaj,

aerobic... Ce ştiu

ei?

Fraţilor, încet

să nu v-accidentaţi,

că nu mi-am luat

trusa de prim-

ajutor cu mine, ca

să fiu mai aerodi-

namic...

Deci linia de sosire

e Târgu-Mureşul?

Slăbuţ... eu aş

fi

pedalat până la

Bucureşti, aco

lo

sunt premiile cele

mari...

www.ziaruldem

ures.ro

După istovitoare antrenamente la şedinţele şi chefurile de partid şi nu numai, tinerii social-democraţi mureşeni şi-au luat în sfârşit avânt în competiţia internă a filialei PSD.

SeMiCurSă iNferNAlă lA PSD Târgu Mureş

Băieţi, fără să credeţi că am furat startul, eu am plecat deja în cursă... N-am vreme să stau după voi, că pe la prânz am treabă la

spital...

Hei, mai staţi oleacă, nu por-niţi... Iar s-o fi pierdut nea Sandu

în mulţimea de mistreţi de a uitat să vină să ne dea startul...

Sportul duduie ca economia lui Tăriceanu

pagina 7

Vass şi Gombos s-ar deda la strugurii lui Borbely, Frunda sau Szabo

2 Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 2010

Ce vrăji a mai făcut partida mea?

A plecat Ponta. Vine Antonescu?De câte ori se-ntâmplă să-ţi vină un prezidenţiabil în judeţ? Păi... depinde de judeţ... Cred că sunt şi locuri pe unde pantoful fin al unui posibil can-didat la preşedinţie, lider al unui mare partid, nu poate călca. Nu are chef să calce, să învârtă glotul din uliţă ai-urea... Dar un judeţ ca Mureşul, unde glotul stă bine ascuns sub preş, are şanse să fie vizitat de aceşti mici su-praoameni. Mai ales că are avantajul că se află în centrul Transilvaniei şi dacă un lider vrea să transmită un me-saj către Maramureş, Cluj, Bistriţa ori Braşov se urcă în Turnul cu Ceas din Sighişoara, îşi pune mâinile la gură, şi-şi răcneşte apelul.Aşa a procedat şi Victor Ponta săp-tămâna trecută, când a venit, a câta oară? să vadă, să priceapă, de ce ar-delenii nu iubesc PSD-ul. Ce ofertă ar trebui să aducă social-democraţii pen-tru a-i seduce pe blajinii dar căpoşii ăştia de ardeleni... Nu am înţeles dacă a găsit soluţia de atac în urma consfătuirii cu liderii filialelor din zonă

în decorul sublim al cetăţii medievale... Am înţeles însă, a câta oară? ce impor-tant e să-l poţi aduce pe liderul tău de partid, pe tătucul tău de la Bucureşti, acasă la tine, printre ai tăi. Cu ce ochi admirativi se uită la tine prietenii şi duşmanii din propria-ţi filială... Cine a fost ca Sandu Frătean, săptămâna trecută? Cine i-ar fi stat în cale? Presa a consemnat en detail vizita lui Ponta... Electoratul social-democrat din Mureş a primit un semnal. Vizitele în Mureş nu mai sunt doar cele strict electorale, când liderilor naţionali le arde buza...Cu la fel de multă naturaleţe, mă aştept să apară acum în Mureş şi Crin Antonescu... Chiar dacă aparent a pierdut startul, poate recupera fără probleme... Îşi poate aduce Guvernul din umbră cu el, la vreo manifestare pe care liderul filialei, Ciprian Do-bre, trebuie să o născocească. Pot să meargă cu toţii la vânătoare (credeţi că Năstase a bătut drumul până la Reghin fără să tragă un foc de armă în zonă?), pot să meargă în pădurile lui

Chirteş, pe Valea Gurghiului, după brazi de Crăciun, ori să vadă străvechiul meşteşug al prelucrării lemnului, pot să viziteze fermele lui Akos, conductele de gaz ale lui Havrileţ, nu contează... Important e să vină, să contrabalan-seze prezenţa lui Victor Ponta. Elector-atul liberal îl aşteaptă pentru explicaţii. Desigur, e de datoria lui Ciprian Do-bre să-i organizeze impecabil această descălecare, de aceea înclin să cred că ea va coincide cu Balul liberalilor de la finalul lui decembrie.Eu să fiu şef de filială şi prieten / amic / apropiat cu Ponta, Antonescu, Boc... şi alţi lideri de partide politice... aş sta zilnic pe capul lor să le povestesc despre locurile mele, despre oamenii mei, despre proiectele mele... Şi i-aş invita necontenit în parohia mea, ca să vadă ce am făcut, ce n-am făcut, ce aş putea face cu sprijinul lui... Nu sunt baliverne... Dar ăsta aş fi eu...

Alin BOLBOS

Din câte se ştie, poetul a murit de la sine dându-şi ultima suflare fără aplauze. Un act gratuit de care nu prea îl credeam în stare. Să mori fără să-ţi reciţi tristul epitaf şi fără un stadion încremenit de tristeţe care să te plângă la unison e, parcă, împotriva firii. Cu toate că era lipsit total de experienţă în domeniu – ca şi cei mai mulţi dintre noi, s-o recunoaştem – spre mâhnirea şi întristarea unei naţii gestul i-a reuşit totuşi. I-a ieşit impecabil, aproape ca o capodoperă, deşi părea să nu facă nici un efort vădit în direcţia lui. Pe noi, obişnuiţi cum suntem să ne rostogolim în băşcălii întremătoare, atâta seriozitate ne-a luat prin surprindere.

Parcă nu se cuvenea să o ia chiar atât de în serios. Poate că ar fi fost o idee mai bună să nu ne încerce sufletele cu o emoţie atât de puternică. Mai delicaţi la inimi, unii dintre noi am putea plesni şi – Doamne păzeşte! – mortul ne-ar avea pe conştiinţă toată viaţa. El ştia cu siguranţă, că nu e un lucru înţelept să ai idei proaste, însă dacă tot le ai, măcar să nu fi de acord cu ele. De cum îţi înfloreşte o idee proastă în minte, imediat să ieşi pe toate canalele publice şi să-ţi declari dezacordul cu ea perorând cu spume şi gesticulând cu frenezie. Poate că, în sinea lui, Adri-an Păunescu ştia că propria moarte nu e o idee strălucită, dar atunci, mă întreb, de ce i-a dat curs totuşi?În primul rând că, mort, nu arată bine, iar el ar fi trebuit să se gândească de două ori înainte s-o facă. Oricum nu mai bine decât arăta înainte, chiar şi în momentele lui proaste. Şi, în al doilea rând, s-a privat pe sine de ocazia plânsului public la dispariţia unui titan. Ce spectacol fabulos ar fi putut ieşi, dacă în cimitirul Bellu la căpătâiul său ar fi stat nu Vadim Tudor, ci el însuşi, tunând cu vocea încinsă despre intolerabila sa dispariţie şi repetabila povară a poporului român care îşi pierde atât de nedrept titanii! E adevărat că s-a plâns pe sine şi s-a jelit cu mult înainte, de parcă moartea e o nedreptate care numai lui i s-ar face, ceva strigător la cer care ar trebui odată şi-odată scos definitiv din ordinea vieţii. O glumă proastă care n-ar mai trebui repetată. Moartea e o ticăloşie ce trebuie denunţată şi, într-o bună zi cineva ar trebui luat de urechi şi izbit de pământ cu toată setea pentru mârşava lui conspiraţie. Nouă, popor tandru şi copilăros, un joc de-a baba-oarba parcă ne-ar fi plăcut mai mult. El să se îmbrace în pijamale pluşate de spital. Ţopăind ca un ursuleţ să se ascundă de noi prin saloane, săli de operaţie, să-i pierdem urma la reanimare unde nu ne e îngăduit să păşim. Apoi să-l aşteptăm şi să-l tot aşteptăm. Să treacă o vreme, noi să nu ne impacientăm sperând că totul va fi

bine căci poetul e pe mâini sigure. Iar într-o bună zi, ca şi cum ar vrea să ne răsplătească veghea, să apară nou, zdravăn şi grav, recitând în tumult poemul reîntoarcerii sale de-acolo de unde noi ne-am temut că nu va mai şti să revină. Însufleţiţi de emoţia învierii lui, ridicaţi în picioare de trăiri nestăpânite ca la Cenaclul Flacăra, să urlăm nebuni de fericire că El este din nou printre noi / Ca nufărul prin noroi (de dragul rimei). Dar iată, însă, că poate s-a supărat pe noi, poporul lui iubitor, şi n-a mai continuat jocul. Cine ştie cu ce l-am indispus. Noi am fi vrut să fie ca de obicei, să glumim puţin împreună, să ne amuzăm, să plutim în hohote pe nişte bărcuţe făcute din ziar uitând că s-ar putea să ne scufundăm. Să râdem, să ne cinstim niţel şi să flecărim voioşi, să nu ne intereseze încotro ne duce fragila noastră bărcuţă. Seriozitatea lui ne-a dat peste cap, ne-a răsturnat planurile, de altfel nu prea importante. Poate nu am început încă să plângem, dar oricum gestul lui ne-a pus pe gân-duri. O fi oare ceva de înţeles, o fi vrând să ne spună ceva greu de priceput? Poate că nu, poate că moartea lui a deschis doar nişte ochi imenşi în care pe neaşteptate trebuie să privim. Nişte ochi de meduză.

Vianu Mureşan

La moartea unui titanVestea că şi-ar fi dat obştescul sfârşit l-a lăsat pe Adrian Păunescu interzis. E prima dată în viaţă când i se întâmplă una ca asta şi poate de aceea a rămas pur şi simplu fără replică. Poate fi un semn sau, mai grav, un precedent. El, care a văzut multe la viaţa lui, el, care avea şalele tăbăcite de ghionturi şi obrajii mânjiţi de scuipături (ne)meritate, la una ca asta chiar nu se aştepta. Se pot întâmpla erori, într-adevăr, iar unele sunt chiar scuzabile, dar să vină o vreme, aşa, când trebuie să-ţi dai duhul, asta întrece orice măsură.

Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 2010 3Porto - folio

de viţă

O anchetă realizată recent de Active Watch, în cadrul pro-iectului Transparenţa fondurilor europene în România 2010, şi finanţat de Uniunea Europeană, a dus la concluzia că autorităţile române au irosit peste 9,5 milioane euro pe o şosea de nici 40 de kilometric denumită “Drumul vinului”. Proiectul finanţat prin programul PHARE ar fi trebuit să promoveze turismul culinar în judeţele Mureş şi Alba. Redăm mai jos pasaje din concluziile celor de la Active Watch. Intertitlurile aparţin redacţiei.

Ministerul Dezvoltării iubeşte portugheziiIniţial, proiectul „Drumul vinului” se dorea o investiţie în reabili-tarea şoselei care face legătura între celebrele podgorii de la Jidvei şi Cetatea de Baltă cu cele din zona Târnavelor. Astfel, s-a luat decizia modernizării drumurilor judeţene 107 şi 107 D, dintre Blaj şi Târnăveni, pe o distanţă de aproape 40 de kilo-metri, din care peste 12 km în judeţul Mureş şi alţi 27 km în Alba. Pe hârtie, programul era o adevarată mană cerească pen-tru autorităţile locale, deoarece, pe lânga lucrările de asfaltare, programul era gândit să ducă la refacerea întregii infrastructuri din zonă. Într-un final, creşterea numărului de turişti ar fi fost semnificativă. Astfel, în 2006, MDRT a organizat licitaţia pentru stabilirea firmei care urma să se ocupe de reabilitarea drumului. La licitaţie s-au înscris aproximativ 10 firme, iar câştigător a fost desemnat consorţiul portughez JV Monte Adriano-Engenharia e Construcao SA-Sociedade de Construcoes Soares da Costa, firmă care, de altfel, a mai avut lucrări în România de-a lungul timpului. Valoarea totală a contractului a fost de 9,6 milioane de euro, din care mai mult de jumătate (51.8%), respectiv 4.97 de milioane de euro, erau din bani europeni. De la bugetul de stat au fost alocaţi 1.65 milioane de euro (17.1%), iar restul de 2.97 milioane de euro (30,93 % din program) a fost asigurat de ben-eficiarii locali din resurse proprii, respectiv de Consiliul Judeţean Alba (2.62 milioane de euro) si de Consiliul Judeţean Mureş (0,35 de milioane de euro).

Soares Da Costa şi talentul la construcţiiConstructorul Soares Da Costa s-a apucat de lucrări în mai 2007 având la dispoziţie, conform Acordului cadru, 18 luni pentru a repara drumul, la care se adăuga un an pentru remedierea eventualelor deficienţe. Totuşi, portughezii au uitat repede de angajamentele pe care şi le-au luat, fiind reclamaţi frecvent la Bucureşti de către autorităţile locale pentru întârzierile repetate în ducerea la bun sfârşit a proiectului. „Lunar s-au constatat rămâneri în urmă a execuţiei lucrărilor, fapt ce a fost comuni-cat tot timpul şi la Ministerul Integrării Europene (actualul MDRT n.r) prin minutele încheiate (...) La fiecare întâlnire a fost atrasă atenţia Constructorului că din cauza numărului insuficient de muncitori pe care acesta îi are pe şantier, nu se vor putea ter-mina lucrările până la termenul contractual, respectiv 21 mai 2009”, se arată într-un document intern al CJ Mureş, unde se specifică faptul că din cauza lipsei forţei de muncă, lucrările la drum s-au făcut alternativ, muncitorii fiind plimbaţi când în judeţul Mureş, când în Alba.Cea mai mare problemă semnalată de edilii locali a fost faptul că oamenii care lucrau la drum nu aveau niciun fel de califi-care. „Este treaba firmei portugheze că nu au avut diriginţi de şantier, maiştri şi personal calificat. Este deficienţa lor. Au lucrat, din păcate, cu oameni cu o calificare slabă, erau angajaţi româ-ni de pe aici din zonă. Erau practic oameni necalificaţi”, susţine preşedintele Consiliului Judeţean Mures, Edita Lokodi.De asemenea, autorităţile reclamă şi slaba organizare de şantier a firmei portugheze, care a instalat staţia pentru turnarea asfaltului abia în aprilie 2009, adică după aproape doi ani de la începerea lucrărilor, dar şi lipsa sistematică a materialelor de construcţie.Cu toate acestea, portughezii au reuşit să încheie cu MDRT două acte adiţionale prin care s-a prelungit termenul de execuţie a lucrărilor cu mai bine de un an. “Iniţial, durata proiectului a fost de 540 de zile, aceasta fiind ulterior prelungită - prin acte adiţionale la contractul de lucrări - la 920 de zile”, a comunicat Ministerul Dezvoltării şi Turismului.

Drumul o ia la vale…În loc de drum la standarde europene, autorităţile locale s-au ales cu o şosea neterminată şi măcinată pe alocuri de alunecări de teren. Astfel, la inspecţiile făcute în urma constructorului por-tughez, edilii locali au constatat un întreg şir de probleme. Spre exemplu, câţiva zeci de metri de drum, în localitatea mureşeană Adămuş erau impracticabili pe un sens, din cauza alunecărilor de teren. Din aceasta cauză, construcţia terasamentului şi a podului în zonă a fost compromisă. „La noi în comună a fost

vorba de o râpă, care nu a fost prevăzută în proiect. În zona aceea, din cauză că nu s-au făcut parapeţi din beton, au existat alunecări de teren care au distrus asfaltul pe o porţiune de 5-10 metri. Acum se circulă fără asfalt în acea porţiune care s-a rupt şi se toarnă periodic pietriş. S-a facut documentaţia pentru Gu-vern ca să fie refăcută porţiunea aceasta, însă să vedem daca sunt bani”, spune viceprimarul din Adămuş, Fuleki Karoly. De asemenea, în localitatea Corneşti s-a constatat apariţia unei crăpături în axul şoselei pe o lungime de circa 30 mm, dar şi o tasare de 16-17 centimetri pe partea stângă a drumului, care pu-nea în pericol circulaţia în acea zonă, din cauză că firma portugheză a uitat să termine lucrările de consolidare prevăzute în proiect. Scandal la recepţia lucrării, CJ Mureş şi CJ Alba au refuzat să sem-neze procesul verbal-oficialii locali au fost „sfătuiţi” de la Centru să tacă din gură. În aceste condiţii, beneficiarii locali au refuzat iniţial să semneze recepţia lucrării „Drumul vinului”, din cauza multiplelor deficienţe tehnice constatate în urma verificărilor. Preşedintele CJ Mureş, Lokodi, a cerut firmei portugheze să remedieze de urgenţă defecţiunile, însă i s-a transmis din partea reprezentanţilor MDRT să semneze procesul verbal de recepţie, pentru a nu pierde fondurile. „Eu am vrut să refuz semnarea eliberării garanţiei şi mi s-a spus că dacă nu semnez actul pier-dem tot proiectul şi trebuie să dăm toţi banii înapoi, şi din min-ister mi s-a asigurat că se va face şi să nu-mi fac probleme. Noi nu suntem părţi în contract, suntem doar beneficiari şi trebuia să asigurăm doar cofinanţarea”, spune Lokodi. În plus, ea a fost „sfătuită” de la Centru să nu mai facă declaraţii publice împotri-va consorţiului portughez. „Portughezii nu au lucrat nici pe de aproape calitativ. Eu am avut nişte declaraţii legate de această firmă portugheză că nu aş mai dori să participe la licitaţii la noi în judeţ, dar mi s-a spus ca periclitez buna colaborare cu firmele din Uniunea Europeană”, a mai spus preşedintele CJ Mureş. În cele din urmă, reprezentanţii CJ Alba şi CJ Mures au semnat pe 29 septembrie 2009 procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, la care s-a adăugat o anexă cu porţiunile de drum care nu au fost executate sau au fost făcute necorespunzător.

Portughezii au cerut bani în plus Autorităţile locale au continuat să facă demersuri pe lângă constructorul JV MonteAdriano Enghenaria pentru remedierea lucrării cât mai urgent, existând pericolul ca să rămână cu un drum impracticabil deoarece portughezii nu au oferit decât o garanţie de un an pentru lucrări, termen ce expiră în toamna acestui an. Iniţial, firma portugheză şi-a luat angajamentul de a face reparaţii fără a cere alţi bani, însă, ulterior, s-a răzgândit şi a cerut edililor locali acordarea unor sume suplimentare faţă de contractul iniţial, motivând că a fost prelungită perioada de execuţie cu 275 de zile. Nemultumiţi, reprezentanţii CJ Mureş şi CJ Alba au întocmit în luna mai 2010 două adrese comune către MDRT, prin care se menţionează că antreprenorul nu a prezentat un grafic de execuţie pentru remedierea defecţiunilor apărute, cât şi pentru lucrările nefinalizate sau executate

necorespunzător prevăzute în anexa la procesul verbal sem-nat la terminarea lucrărilor. În adresă s-a solicitat punctul de vedere al MDRT privind revendicările antreprenorului portu-ghez, beneficiarii locali considerându-le neîntemeiate deoarece drumul se află în perioada de notificare a defectelor, respectiv cele 365 de zile de garanţie. Reprezentanţii celor două consilii judeţene au primit în iulie 2010 un răspuns din partea Minist-erului Dezvoltării, prin care primeau asigurări că lucrările vor fi terminate în maximum două luni, fără acordarea unor plăţi suplimentare din partea acestora.

Alţi bani, altă distracţieAstfel, după o investiţie de peste 9,5 milioane de euro, s-a ajuns, se pare, ca Guvernul sa aloce alţi bani pentru a reme-dia problemele lăsate în urmă de constructorul portughez Soares Da Costa. „Am transmis mai multe solicitări către Mi-nisterul Dezvoltării şi Turismului şi din ce ne-au spus ei se pare ca vom intra la sfârşitul anului într-un finish, însă nu ştiu cum va finaliza Ministerul această problemă. Contractul este încheiat de către minister şi nu de către noi. Noi am sesizat ministerul de la începutul constatării defecţiunilor, deci de anul trecut. Răspunsul lor… vedeţi şi dumneavoastră a fost că suntem şi acum în acelaşi loc, nu am făcut niciun pas înainte”, a declarat preşedintele CJ Mureş. Practic, în prezent, Ministerul Dezvoltării a angajat o altă firmă de proiectare, care va fi platită din bani de la buget pentru a găsi soluţii pentru remedierea defecţiunilor. „Ultima dată acum două luni (luna iulie: nrn) când am fost la minister tot la o întâlnire pe această problemă am cerut ferm să se intervină şi să se facă pentru că trece anul, trece vara şi nu o să mai putem să facem. Zilele trecute mi s-a venit din partea ministerului cu o firmă de proiectare, ni s-a cerut să îi iau pe teren, le-am arătat unde avem probleme şi urmează să se facă o ofertă pentru reproiectare. Deci alţi bani, altă distracţie”, a completat Edita Lokodi. În final, consiliile judeţene Alba şi Mureş riscă să rămână, după o investiţie de milioane de euro, cu un drum aproape impracti-cabil pe anumite porţiuni, ce poate fi închis în orice moment din cauza alunecărilor de teren.

Soares Da Costa - specialista banilor europeni Firma portugheză pare a fi o specialistă a licitaţiilor cu bani eu-ropeni în România, până în prezent fiind implicată în şapte proi-ecte cu o valoare totală de peste 134 de milioane de euro. Ultima realizare a constructorului MonteAdriano este centura ocolitoare a oraşului Lugoj, care a fost inaugurată pe 20 august cu mare fast în prezenţa premierului Emil Boc şi a fostului ministru al Transpor-turilor, Radu Berceanu, chiar dacă şi în cazul acestor lucrări s-au înregistrat întârzieri semnificative, de luni de zile.

Eugen Constantin

“Drumul vinului” Mureş – Alba, beţia portugheză a banilor europeni

Păi dacă şi pârliţii ă

ia

de portughezi ştiu

cum se

face o asfalta

re de drum,

înseamnă că eu sunt

ministrul Dezvoltă

rii

şi Turismului! Hai

să fim serioşi…

4 Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 2010

Dorul vânătorilor

„Nu avem o idee fixă de a-l taxa pe Vlas (Florin – n.r.) sau pe altul. Susţinerea politică depinde de prestaţia consilierilor.”Alexandru Frătean, preşedintele PSD Mureş

„În momentul actual, orice modificare de Guvern sau alegeri anticipate ar fi o variantă mai proastă, pentru că acest Guvern este unul de sacrificiu.”Borbely Laszlo, ministrul Mediului şi Pădurilor

„Îmi plac fetele serioase, nu mă omor după cele care se cred foarte frumoase sau după cele din showbiz.”Răzvan Moroşanu, interpret de muzică etno

„Politicul ne-a făcut oraş. Politicul ne va face comună.”Daszkel Laszlo, primarul oraşului Miercurea Niraj

„Guvernul decide, nu primarul.”Tar Andras, primarul oraşului Sân-georgiu de Pădure

„Nu am nimic cu organizaţia PSD Târgu-Mureş şi nu vreau să mă apuc să spăl rufe.”Florin Vlas, fostul preşedinte al PSD Târgu-Mureş

„Cardul de sănătate este un mare fâs pentru sistemul sanitar.”Dr. Silviu Morariu, şeful Departa-mentului de Sănătate al PC Mureş

„Am propus tinerilor din Partidul Con-servator pe ţară, un pariu 2011-2016. Să rămânem în ţară!”Mihai Vartolomei, preşedintele Tine-retului Conservator Mureş

„Nu poţi rămâne în a treia funcţie ca importanţă în stat după ce ai fost prinsă în flagrant cu o hoţie.”Victor Socaciu, deputat PSD

“Modificarea structurii şi filosofiei siste-mului de asigurări este de fapt petarda lansată de către guvernanţi, care să permită la adăpostul ”fumului” tre-cerea controlului politic al CNAS din barca portocalie a PDL, în cea a UDMR.”Dr. Florin Buicu, şeful Departamen-tului Sănătate al PSD Mureş

“Nu înţeleg oficialităţile din Târgu-Mureş cum au aprobat un spaţiu pentru un partid de extremă dreapta, e vorba de Jobbik. În al doilea rând, nu înţeleg cum a permis Guvernul României ca acest partid să se cuibărească tocmai aici, în inima Ardealului, când în ţara-mamă, de unde a provenit, a fost alungat.”Rudy Moca, actor

Judeţul Mureş a devenit roşu în ultimele zile ale săptămânii trecute, nu din cauza vreunui taur înfuriat, ci datorită descinderii masive a liderilor PSD din 16 judeţe şi a conducerii centrale a social democraţilor în frunte cu Ponta, Năstase, Dragnea, Geoană. Descinderea masivă sau mai puţin, la Reghin joi seară, iar la Sighişoara toată ziua de vi-neri au fremătat trandafirii social democraţi. La Reghin, după ce a vizitat cu curiozitate crescândă firmele deputatului Vasile Gliga, Victor Ponta s-a decis să pună punct, final dar interimar, degringoladei din organizaţia municipiului Târgu-Mureş. Fiind prezenţi toţi membri Comitetului Executiv Judeţean, preşedintele PSD Mureş a propus ca Dragoş Popa, membru în comisia ce asigura interi-matul, să fie ales preşedinte interimar la PSD Târgu-Mureş. Zis şi făcut, s-a propus, s-a votat, Victor Ponta a votat şi el simbolic promiţând apoi că va face tot posibilul să fie prezent în primăvara viitoare la alegerile generale ale organizaţiei PSD Târgu-Mureş. Mesajul lui Ponta a sunat clar: Faceţi Pace! „Să facă pace internă, să strângă toate forţele, să vină cu oameni credibili. Mă bucur că va fi o echipă de oameni tineri la Târgu-Mureş”, a spus Ponta la Reghin. Proaspătul preşedinte interimar, Dragoş Popa, doreşte să facă, pentru început o mult anunţată evaluare a situaţiei din filială. „Pri-ma oară trebuie făcută o evaluare corectă a organizaţiei, ceea ce înseamnă structură, membri. Eu mizez pe faptul că, împreună cu restul echipei, vom putea să construim nişte proiecte care să vizeze reorganizarea întregii structuri pornind de jos în sus”, a declarat Popa. În ceea ce priveşte viitoarele alegeri lo-cale, Dragoş Popa a fost mai rezervat. Dacă

consilierul local Bogdan Buda declara zilele trecute că nu părăseşte baricadele când vine vorba de fotoliul edilului şef, Dragoş Popa s-a arătat mai punctual. „Cred că cel mai firesc ar fi să depăşim această etapă, să vedem pe ce bază ne aflăm ca şi structură politică şi cu siguranţă vor exista mai multe analize care să desemneze cel mai bun candidat pentru această funcţie, de primar de Târgu Mureş”. Vom avea deci cel puţin doi candidaţi la şefia

PSD Târgu Mureş, Dragoş Popa şi Bogdan Buda. Deocamdată.Oare ce ştia comisia interimară despre viaţa ei scurtă şi despre propunerea de a avea un şef şi ce rost mai are ea de acum încolo?!

Teoria trădării politiceMesajul lui Victor Ponta a fost clar şi la Reghin şi la Sighişoara. În cetatea medievală care nu s-a dărâmat, încă, preşedintele PSD a transmis mesaje de pace şi bună înţelegere între filiale şi în filiale asemenea unui cavaler medival din vechimea în care mai existau baroni locali. „Nu mai există nici un fel de conflict între noi. Nici cu colegii de la Cluj, nici cu ceilalţi colegi din Ardeal”, a spus Ponta. Nepomenind nici un nume Victor Ponta a mai declarat că se bucură că apele încep să se limpezească la Târgu-Mureş. ”Este un judeţ extrem de dificil (n.r. judeţul Mureş). Apreciez că după mai multe tulburări, cei de aici îşi găsesc drumul”, a precizat Ponta. Mesajul privind trădătorii de neam care coalizează cu PD-L pentru propriul interes personal a fost reeditat la Sighişoara. Victor Ponta a declarat joi la Reghin că eventualele trădări înspre PD-L vor fi pedepsite aspru cu excluderea din partid. „Am adoptat o decizie la Congres. Cine nu respectă decizia privind lipsa oricărei coaliţii de orice nivel cu PD-L nu mai este în PSD. Nici o structură a noastră nu încheie acorduri cu PD-L pentru că ceea ce

Noile stele din PSD:Alexandru Frătean s-a dat strategic parcă un pas alături să treacă valul Florin Vlas şi vânătoa-rea de la Zagăr. Rostul comisiei interimare şi de ce nu a fost chemat şi Bogdan Buda. Helicopte-rul cu liderii PSD a bucurat copiii din Reghin. Nu aveau ciocolată. Viorile de Gliga şi medievalul din cetatea lui Dăneşan au mulţumit dorinţa de mesaj din Ardeal a lui Ponta, Năstase, Drag-nea, Geoană. Acolo unde nu au câştigat niciodată şi imposibila iubire a trandafirilor. De ce nu au o strategie clară pe Ardeal?! Răspunsul, poate, în campania din 2012...

Victore, hai să ieşim la o vânătoare... Cică

sunt nişte mistreţi pe aici numai buni de pus la

pământ... De vreo lună Frătean îi tot dresează cum

să iasă mai repede în bătaia puştii...

Nu ştiu zău, domnu’ preşedinte, de când

cu păţania lui socru-meu nu prea mai

am cojones să ies la vânat cu oricine...

Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 2010 5Tăcerea e mare

Dragoş Popa şi Cornel Brişcarufac ei este împotriva democraţiei şi a poporului român”, a declarat Ponta. Despre colaborarea consilierilor locali PSD din Ungheni cu cei ai PD-L pentru demiterea viceprimarului PNL linişte de mormânt. La fel şi despre problema Florin Vlas, acuzat până nu demult că face jocurile edilului portocaliu de la Primăria Târgu-Mureş. Fostul preşedinte al PSD Târgu-Mureş nu a fost prezent la Reghin, iar la Sighişoara nici atât, dar potrivit declaraţiilor lui Dragoş Popa, acesta nu-şi va pierde susţinerea politică în Consiliul Local. „Florin Vlas astăzi este consilierul nostru local, el va trebui să se supună de acum încolo, aşa cum a făcut şi până acum la tot ceea ce înseamnă statut politic şi reguli interne. Până în acest moment nu avem nici un motiv să cre-dem că nu îşi va menţine sprijinul politic. Să sperăm că se va comporta corespunzător şi de acum încolo ca să-şi menţină acest staut”, a completat preşedintele interimar Dragoş Popa. Cu toate acestea, şeful cel mare al social-democraţilor a aruncat la ieşirea din sala în care se desfăşurase conferinţa de presă că pro-blema Florin Vlas nu mai prezintă importanţă pentru el. „Vlas Florin şi-a dat demisia. Nu mai am ce discuta.”, a spus Ponta.

Preocupări fără soluţii: strategia pe ArdealOficial, liderii PSD din 16 judeţe transilvănene şi bănăţene s-au întâlnit la Sighişoara pentru a pune la punct strategia pentru viitoarele alegeri electorale din 2012. Dincolo de toate, atât deputatul Vasile Gliga, cât şi primarul Dorin Dăneşan s-au descurcat de minune la aceste evenimente de partid, iar echipa Năstase – Ponta – Dragnea, greii PSD şi-au manifestat mulţumirea faţă de cei doi amfitrioni. Oficial, în sală, preşedinţii de consilii judeţene, parla-mentarii şi primarii despre asta au discutat. Mesajul datoriei morale a venit tot de la Ponta. Ca şi trompeta modernizării partidului pentru a putea reprezenta electoratul din această zonă a ţării care a adus, în trecut, puţine procente scorului electoral social-democrat. „PSD are o datorie mare faţă de Transilvania şi Banat. Are datoria să vină cu o ofertă alternativă serioasă, are datoria să se modernizeze ca partid social democrat european. Asta am discutat şi vom discuta în continuare ca partid, ca şi structuri interne, modernizarea noastră ca şi mesaj, ca şi ofertă faţă de transilvăneni şi bănăţeni. Obligaţia noastră de a veni cu oameni şi cu

proiecte credibile.”, a declarat Ponta, com-pletând ulterior că moralitatea şi profesionalis-mul sunt cele mai importante. Oricât ar încerca PSD nu poate ocoli electoratul maghiar care, aşa cum ne-am obişnuit deja în 20 de ani, a fost mai mult la guvernare decât în opoziţie, aici mă refer la UDMR. Potrivit lui Ponta, PSD are o strategie care in-clude tot electoratul, indiferent de etnie, iar guvernarea împreună cu UDMR ar fi posibilă în viitor. „În perioada 2000-2004 am avut o relaţie corectă şi constructivă cu UDMR. În prezent aceştia cer excesiv de mult de la Boc şi Băsescu, dar nu e vina celor care cer, ci a celor care dau”, a spus preşedintele PSD.

Fazanul caută voturile din Birourile ParlamentuluiÎn culise, discuţiile erau de o cu totul altă natură. Mircea Geoană, prezent şi el la Sighişoara, era preocupat de eventualitatea părăsiri scaunului preşedinţiei Senatului. Problema rocadei care ar aduce-o la conducerea Camerei Deputaţilor pe fostul dublu ministru al Mediului, Sulfina Barbu, în locul contestatei şi contestabilei Ro-berta Anastase. Trocul se poate realiza numai prin schimbarea preşedintelui Senatului, Mir-cea Geoană cu ex ministrul agriculturii şi socrul preşedintelui Ponta, Ilie Sârbu. Pe hol, la telefon Geoană calcula voturile pe care poate conta în Birourile reunite ale celor două Camere ale Par-lamentului. Până joi nu există cvorum pentru că sunt mulţi absenţi. În acest timp, vânătorii de profesie ai PSD, Adrian Năstase şi mereu întârziatul Alexandru Petru Frătean ascultau cuminţi jalbele celorlalţi colegi cu gândul, probabil la o partidă de vânătoare pe domeniul de la Zagăr. Unde şi cine a participat şi ce au vânat şi pe cine ar dori să mai vâneze, nu am aflat încă amănunte. În privinţa vânătorii, ni s-a dat subtil de înţeles că activităţile personale ale membrilor de partid nu preocupă organizaţia judeţeană. Ce va fi cu Geoană vom afla de la Bucureşti. Ce va face Dragoş Popa vom urmări pas cu pas. De ce nu a venit Vanghelie şi de ce a dispărut Florin Vlas cele două zile iarăşi ne vom strădui a vă dezlega. Cert este că Alexandru Petru Frătean a ieşit e legant din această vizită defel uşoară, cu un Gliga şi Precup de Reghin bine organizaţi, cu un Dăneşan la datorie într-o cetate ce mulţi din cei prezenţi şi-ar fi dorit să o administreze o dată. Preşedintele social democraţilor mureşeni a

rămas singur printre tineri. Să vedem cum o să-l cinstească cei doi, de-a dreapta şi de-a stânga. Cornel Brişcaru şi Dragoş Popa.Şi totuşi de ce nu a participat Ionuţ Şandru?!

Sanda VIŢELAR

Ne aflăm în locuinţa Familiei Fidenţescu. Este o zi de luni, dimineaţa. Înainte de a pleca la serviciu cei patru eroi ai noştri discută despre cum s-au descurcat cei mici să găsească un loc de muncă.

Actul I. Scena II.M.F.: Nevastă eu m-am tot gândit şi am de-cis să mă duc la Primărie să depun actele să putem obţine şi noi ajutorul acela de încălzire. S.F.: Foarte bine te-ai gândit. Am citit şi eu despre chestia asta. Înainte să pleci stai să-i chemăm pe copii să vedem dacă au reuşit să-şi găsească ceva de muncă. Au umblat sărăcuţii toată săptămâna să-şi caute ceva.(intră Dorel şi Maricica)M.F.: Aşa. Dragii mei să vă aud, cum staţi cu job huntigul?D.F.: Pe mine să mă scuteşti de umorisme la ora asta imposibilă. Am umblat de nebun toată săptămâna. Am trimis o sută de cv-uri, am um-blat de mi-au sărit capacele pe la toţi cunoscuţi mei şi tot nu am găsit nimic care să se poată numi un loc de muncă decent.M.F.: Ai fost la Gicu?D.F.: Am fost şi la Gicu...M.F.: Şi?D.F.: El şi-a deschis acum câteva luni un maga-zin.M.F.: Măi băiete, nu am timp să stau până mormăi tu. Zi o dată că trebuie să plec la ser-vici.D.F.: Gicu şi-a deschis magazin de etnobotanice şi ar avea nevoie de un om pe livrări.M.F.: Ce magazin şi-a deschis?D.F.: De ETNOBOTANICE, tată?M.F.: Aha! Şi? De ce nu te duci să lucrezi pe livrărirle astea etno nu ştiu cum. Nu le prea ai tu cu muzica populară dar în criza asta te descurci tu cumva.D.F.: Tată, plantele etnobotanice sunt drogurile alea legale. Nu are nicio legătură cu muzica populară. M.F.: Bine măi, ce mă interesează pe mine ce sunt alea. Mă interesează să aduci şi tu ceva bani în casă pentru că altfel nu avem cum să facem faţă. D.F: Ştiu că nu te intersează, dar stai să-ţi

povestesc. Eu nu prea mă pot descurca la chestia asta cu livrările. E complicat. Te sună ăia, adică clienţii, trebuie să te duci unde sunt ei, să le dai, să iei banii, să calculezi rest, apoi să te duci la altul şi tot aşa. După două ore nici nu mai ştiam cum mă cheamă. M-am oprit şi eu pe o terasă să beau o cafea şi m-a sunat unu. I-am zis că acum sunt în pauză şi numai peste o oră îmi reiau programul. Ăla l-a sunat pe Gicu cu scandal. A zis că el vrea livrarea acum, că dacă nu, nu mai cumpără de la el şi tot aşa, dăi cu gura. Gicu m-a sunat cu o falcă în cer şi una în pământ şi m-a dat afară.M.F.: Eşti un prostalău. Scuză-mă că îţi spun aşa dar mi se pare că era foarte simplu ce aveai de făcut. Te opreşti şi tu la cafele. Ai muncit două ore în viaţa ta şi te-ai obosit. Ce să-ţi zic. Eşti un idiot.S.F.: Lăsă dragă băiatul în pace. Nu mai sări şi tu aşa. O să vezi că îşi găseşte el ceva. Maricica, mamă, tu cum te-ai descurcat?Mr.F.: Eu am reuşit să mă angajez!S.F: Bravo! Ştiam eu că ai să reuşeşti. Înto-deauna ai fost mai descurcăreaţă.Mr.F.: Da. Dar mi-am dat demisia.S.F.: Cum adică ţi-ai dat demisia. Ai căpiat. Te-ai angajat în cinci zile şi ţi-ai dat şi demisia?Mr.F.: Da. Mi se stricau unghiile.S.F.: Adică?Mr.F.: Păi, m-am angajat ca ajutor de bucătar la fast-food. În centru.S.F.: Aşa...Mr.F.: Am zis că oricum mi-a plăcut întodeauna că bucătăresc, adică să fac sandwichuri fru-mos ornate şi aşa mai departe. Buuun. Aveau nevoie de om şi am început treaba. Spală car-tofi, curăţă ceapă, taie carnea nu ştiu cum, dă pieliţa jos de pe roşii, unge tăvile, bagă tăvile, scoate tăvile, 8 ore de chin.S.F.: Bine Maricica, ce vroiai să faci sandwichuri cu unt, sălămior şi ardeiaş? Mr.F.: După prima zi de muncă, m-am dus di-rect în birou la şef şi mi-am dat demisia. Mi-am distrus mâinile. Uie cum îmi arată piliţele, nu mai am manichiură de loc.D.F: Gata! Nu mai vreau să aud nimic. Cum am putut să cresc doi tolomaci. Plecaţi din faţa mea şi să faceţi bine săptămâna asta nu numai să vă găsiţi un job dar să-l şi păstraţi!

Scena IIIÎn pauza de masă, a se citi şi-a luat liber spunându.i şefului că merge să facă un control la o firmă, Mihăilă se duce la primărie să vadă dacă poate obţine ajutorul de încălzire.

M.F.: Bună ziua. Aş dori şi eu nişte informaţii despre ajutorul pentru încălzire.G.: Da. Vă rog să mergeţi la camera 7.M.F.: La camera 7 e închis.G.: Ştiu. Deschid acum. Mergeţi, vă rog, la camera 7.

M.F.: Bine.(Camera 7 se află lângă camera în care a avut loc discuţa. Funcţionarul iese împreună cu Mihăilă din birou, deschide uşa la camera 7, îl pofteşte înăuntru şi se aşază la birou)M.F.: Dacă tot dumneavoastră sunteţi, nu pu-team să avem discuţia asta şi dincolo?G.: Nu. Acolo se primesc cererile pentru ajutor la cumpărarea unei centrale de apartament. Aici primim cererile pentru subvenţia la plata încălziri. Sunt două chestiuni distincte şi nu tre-buie amestecate.M.F.: Mă rog, vă rog să-mi spuneţi ce trebuie să fac ca să beneficiez de ajutorul acesta?G.: Aveţi fluturaşul de salariu?M.F.: Da al meu şi al soţiei. Am calculat şi acum că ne-au tăiat stimulentele şi sporurile şi sa-lalariul avem 393.75 de lei pe membru de fami-lie. Deci ne încadrăm.G.: Da, din punctul acesta de vedere, da. Să ve-dem. Terenuri aveţi?M.F.: Nu. Numai un apartament luat cu credit.G.: Aha, bine. Motocositoare?M.F.: Motocositoare. Ce treabă are asta?G.: Domnule! Aveţi sau nu aveţi?M.F.: Nu.G.: Bine. Drujbă?M.F.: Vă bateţi joc de mine?G.: Stimate domn. Aşa scrie la normele de aplicare, aşa trebuie să vă întreb. Nu vă mai minunaţi atât şi răspundeţi la întrebări. Porci?M.F: Nu.G.: Vaci?M.F.: Nu.

G.: Tractor?M.F.: Nu.G.: Alte surse de venit. Titluri, chirii, beneficiu din actvităţi domestice?M.F: Ce înseamnă beneficiu din activităţi do-mestice?G.: De exemplu, dacă soţia dumneavoastră croşetează şi vinde apoi produsele pe la co-lege. Sau dacă lipiţi plicuri sau faceţi mărgele sau alte activităţi de genul acesta.M.F.: Nu domnule. Nici un fel de asemenea beneficii.G.: Foarte bine. Trebuie să completaţi astea 23 de formulare. Puteţi beneficia de ajutor pentru încălzire până în luna martie. După calculele mele veţi primi 62 de lei pe lună ca ajutor că aşa vă încadraţi în grila noastră şi mai mult nu se poate. Mai trebuie să aduceţi actele de la casă, adeverinţă de venit, adeverinţă de la ITM că cei mici nu sunt angajaţi în rândul forţelor de muncă, mai daţi două declaraţii pe propria răspundere, una dumneavoastră, una soţia. Veniţi mâine între orle 9 şi 9.45 să depuneţi actele şi dacă se aprobă primiţi banii. În fie-care lună veniţi iarăşi cu actele şi formularele şi repetaţi toată procedura. M.F.: Numai atât.G.: Da. Din păcate aveţi o singură problemă.M.F.: Şi anume?G.: Termenul limită pentru depundera cererilor în prima fază a exiprat acum două săptămâni. Vă rog să reveniţi anul viitor. O zi bună. La re-vedere!

Sandala Zburătoare

Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 20106Realitate în cinci acte inventate

Aventurile de criză ale familiei Fidenţescu (II)Personaje principale:

Mihailă Fidenţescu- inspector finanţist cu state vechi de plată în „încasarea” impozi-telor de la societăţile comerciale controlateSomnica Fidenţescu - funcţionar finanţist, lucrător la ghişeu, departamentul reclamaţiiDorel şi Maricica Fidenţescu- copiii celor de mai sus, liber profesionişti în domeniul clubăreală, cafenele şi studii de piaţă în MallPersonaje auxiliare: Gică-funcţionar

Dorel si Maricica, suparati pe deciziile tampite ale parintilor lor

Doctorul inimilor PSD poate fi Dragoş PopaCât de mult contează că Dragoş Popa este din Făgăraş, că este doctor ca şi Dorin Florea, că se ştie cu Victor Ponta de o viaţă de la TSD şi a ţinut legătura mai mult decât oricare alt mureşean cu liderul PSD, că are un job de manager de spital privat oferit de un acţionariat extrem de valoros ca personalităţi, profesionişti şi imagine, tandemul Virgil Mailat şi Constantin Copotoiu de la Nova Vita?!Sigur, după nominalizarea sa ca preşedinte interimar la muni-cipiu la PSD în locul puternicului Florin Vlas şi doar cu luarea la cunoştinţă a Comisiei Interimare din filiala Târgu Mureş, numele de Dragoş Popa a circulat pe buzele celor interesaţi de social democraţie şi de viitorul politic al reşedinţei de judeţ. Primărie, CJ, bugete, investiţii, viitorul nostru al tuturor. Nu-mi propun să fac vreo schiţă portret a politicianului Dragoş Popa, care încă nu a câştigat preşedinţia la vot, de altfel încă din seara alegerii la Reghin, consilierul local Bogdan Buda şi-a anunţat public şi el candidatura la alegerile din februarie 2011. Vlas deocamdata tace şi nu e felul lui să se facă nevăzut aşa, fără o ultima tuşă. Dar trebuie să remarc din capul locului că după ce m-am întors de la Congresul din primăvară al PSD de la Bucureşti, am punctat relaţia lui Popa cu Ponta, în ciuda reprezentării oare-cum mai dese şi directe a lui Cristian Georgescu prin funcţia ce o are în zona de capitală. Şi am scris că Dragoş Popa va deveni un jucător puternic în Mureş. Prima ocazie stă să vină peste trei luni. Cine va învinge sau va fi ales şef peste pesediştii de la municipiu va trebui să candideze. Ca structură, Popa nu este extrem de direct, nu chiar atât de abscons în spatele termenilor juridico-politici ca şi Cornel Brişcaru, apropo trebuie urmărit tandemul

celor doi, şi nici atât de tehnicizat vrut alambicat nedezvăluitor a lui Alexandru Frătean. Şi nu a lăsat să se înţeleagă clar că va candida la primărie dacă va fi ales. Dimpotrivă, ademenitor – adormitor Dragoş Popa a declarat că cel mai bine poziţionat va fi trimis la lupta cea mare. Ponta a reiterat povestea cu nicio alianţă cu PDL. Doar Năstase, fostul profesor al Micului Titulescu, a înmuiat asperităţile şi a readus în atenţie specificitatea judeţului Mureş. E o victorie de etapă a trioului Frătean – Brişcaru – Popa. Rămâne să urmărim ce va face această comisie din şase membri ce trebuia să conducă PSD Târgu Mureş în epoca post Vlas şi ce rost mai au Brişcaru, Popa, Cosmin Pop, Florin Buicu, Doru Papuc, Mircea Pop dacă şeful e Dragoş Popa şi e interimar şi candidează. Apropo, am căutat CV d-lui Dragoş Popa şi nu l-am găsit pe nicăieri pe net. Nu cred că îi plac filmele cu gladiatori, dar cred că nu vor avea multe zile pe la şefia municipiului niciunul dintre apropiaţii echipei Vlas, respectiv: Lucian Cueşdean, iubi-torul de albine Dogar, profesorul de muzică Călugăr, Octavian Moldovan, Marcela Vasluian, onor producătorul Dănescu, direc-torul de şcoală Florin Oproiescu sau avocatul Ioan Pop Sabău.Nu este exclusă revenirea lui Mircea Musgociu dacă privim mai atent relaţionările lui Mihai Popa cu Cornel Brişcaru, via codul CAEN al fostei Case a Cărţii cu toate cotloanele coperţilor cu file nescrise încă.Aşa cum trebuie să privim cu atenţie la declaraţiile consilierului lo-cal PSD Bogdan Buda care chiar dacă nu e iubit la vârful judeţului e decis să intre în competiţia pentru şefia PSD Târgu Mureş. În viziunea lui Buda, doar dacă câştigi pe circumscripţii aşa cum se vor face alegerile pentru prima dată la pesedişti, poţi să îţi faci

tu echipa şi să ataci Primăria municipiului. Chiar dacă nu s-au iubit, s-ar putea produce o revenire a trupei lui Vlas alături de a lui Bodgan Buda, şi de ce nu o reactivare a echipei Ovidiu Natea, care are prin omul de afaceri Ionuţ Şandru şi relaţiile sale precumpănitor energetice în Bucureşti, au şanse de a da noi valenţe cursei politice. Toate acestea pot scrie o dispută-dezbatere reală la conducerea social democraţilor târgumureşeni. Revenind cu picioarele pe pământ, în Ardeal nu am avut scoruri seriose de pesedişti vajnici la vot, iar în Târgu Mureş istoria se repetă. PSD Târgu Mureş nu a avut niciodată candidat serios. Asta-i întrebarea? Va avea PSD Târgu Mureş candidat propriu la Primărie?! Deocamdată, în partid, Dragoş Popa e instalat – ales preşedinte interimar, iar Bogdan Buda va candida la finala internă. Mai e mult până vom afla pesedistul dispus, desemnat şi pregătit să îi înfrunte pe candidaţii UDMR, PDL sau PNL?!

Aurelian GRAMA

P.S. Au loc alegeri la nivelul preşedinţiei municipiului şi judeţului la PDL peste tot. Ştim că Doru Oprişcan e în plină campanie. Florea e în SUA. Ce face Claudiu Maior? Rămâne la judeţ secretar general sau vrea detronarea lui Oprişcan?! De ce nimic despre judeţ?! Săptămâna viitoare.

Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 2010 7Nu ştim de HUN(de) sare...

alesul

ZMS v-a prezentat ce soluţii – oferte teoretice au partidele poli-tice româneşti la această oră pentru primăria Târgu Mureş şi pentru preşedinţia Consiliului Judeţean. Un puzzle interesant, dar nimic nu poate fi calculat fără a ţine cont de rezultatele UDMR. Consecvente, concentrate, bine jucate şi mereu decisive. Se disting doi mari jucători în plan local. Borbely Laszlo. Ultimul mare învins. Dar ministru parcă indetronabil. Va candida, dar nu ştim pe ce poziţie. Învins la ultimele alegeri la Primărie în 2008, Borbely vrea revanşa. Şi nu mai vrea să rateze dacă va fi un alt start, aşa cum l-a pierdut în interiorul UDMR cu profesorul de fizică Csegzi Sandor, actualul viceprimar. Vrea mai mult pentru Târgu Mureş. Le va fi amândurora imposibil de explicat de ce nu s-au împăcat spre binele oamenilor şi a destinului oraşului. Borbely şi Florea.Lokodi Edita. La pupitrul deciziilor politice la preşedinţia Con-siliului Judeţean Mureş în ultimii şase ani şi jumătate. Recent înscrisă la cetăţenia maghiară la Consulatul de la Miercurea Ciuc. Dublă cetăţenie. Declarativ şi-a făcut datoria. Vrea să îşi savureze pensia de magistrat şi bucuria de a fi bunică cu nepoţele în Ungaria şi SUA. Lasă loc la o moştenire mare. Dacă legea electorală rămâne la fel, UDMR unită şi cu o campanie concentrată poate să preia şi următorul mandat de preşedinte de CJ.Tocmai decizia Doamnei de Fier de a spune stop şi de a-şi în-cheia victorioasă cariera politică a determinat o avalanşă de speranţe în rândul maghiarilor dornici de statuie alături de Ber-nady Gyorgy. Să vedem care ar fi prezumtivii candidaţi ce-şi vor disputa în interiorul CRJ şi în greu detectabilele centre de putere competiţia până ce ea va deveni vizibilă muritorilor de rând, fie ei maghiari ori români.Borbely Laszlo va candida la şefia judeţului dacă... Dacă va fi aşa cum îşi doreşte soarta Congresului UDMR din primăvara lui 2011. Oricum este cel mai respectat, dar şi temut ministru din garnitura permanentă oferită de Uniune oricărui executiv, fie roşu, portocaliu sau galben. Nu pot să nu observ Roşia Mon-tana, Rabla, Natura 2000, Casa Verde şi or să mai vină. Nu ştia mai nimic la vârf despre mediu, apă şi păduri, dar a învăţat extrem de repede şi, esenţial, a dat drumul proiectelor. E genul ce mută şi după aceea rezolvă şi celelalte probleme. Puţini îi vor sta în cale. Ar fi de lămurit disputele posibile cu noua generaţie, dar mai ales conflictul inevitabil cu echipa doctorilor Benedek Imre, Istvan şi Istvan Jr.E una dintre cele mai plăcute, vizibile, elegante personalităţi ale UDMR. Avocatul Frunda Gyorgy. Oricând ar fi putut fi diplomat, ministru, poate şi chiar s-a auzit, premier, şi totuşi cum nu se

face foc fără fum, de ce este mereu menţionat senatorul că ar candida acasă? Undeva, odată, parcă şi eu am avut confirma-rea. Că e frumos la Bruxelles, şi mai liniştit la Luxembourg, pro-vocator la Strasbourg, şi interesant prin capitalele bătrânei Eu-rope, dar şi pe mapamond, fiecare a degustat după putirinţă şi câte puţin, ca să avem un întreg din experienţele lui Frunda. Nu la acelaşi nivel. Trăieşte regeşte. Se comportă nobiliar. Citeşte şi replică politically correct. Nu iartă pe nimeni la iuţeala minţii. Şi totuşi câţi români îl vor vota dacă îl va convinge pe prietenul său Loţi că e tura lui? Sau va fi tandem... Generos în multe, extrem de reţinut la împărţire şi fervent adversar al Palatului Cotroceni.Ştim, sunt pietrele de moară ale Uniunii, sunt piesele grele din angrenaj, este greu a le urni înspre casă, sau nu sunt tinerii destul de putenici încă, sau nu au fost lăsaţi să crească, ca să vadă ambele sensuri ale pietrelor, care au construit, au măcinat, dar vine vremea să fie grele la glezna fină a negocierilor vi-itoare. Sau încă nu. Şi una e Bucureştiul cu aeroporturile lumii şi tentaţiile de acolo şi alta bătălia pe comune şi sate unde ce să le zici, că tot ai fost 15 ani la guvernare... Că românii îs de vină... Or mai fi patefoane şi radiouri cu lămpi pe Valea Nirajului, pe Târnave şi pe lângă Sovata, dar sunt unii şi cu IPod şi net pe celular şi văd prosperitatea unora/altora şi secolul XIX al celor uitaţi, fie ei maghiari...Ar mai fi varianta Szabo Arpad, vicele de la CJ, că tot a fost mai mereu responsabil de campaniile electorale. Şi îi ştie pe primari, pe vice, pe secretari şi e specialist în probleme agricole. Dis-cret şi neieşind defel din partitură, Szabo ar fi un perfect înlocu-itor al lui Lokodi, mai ales că a învăţat şi proceduri în anii de vice, sau cel puţin se presupune. Nu ar fi în schimb în nici unul din cele trei cazuri de mai sus o schimbare de generaţii. Datele statistice le dau dreptate, UDMR e votat de maturi peste 50 de ani şi mai ales de vârstnici şi foarte... Păi cum să vină cei tineri dacă nu au reprezentanţi în executiv la vârf?Care tineri? Primul pe lista noastră ar fi Vass Levente. Şeful CA al celor trei spitale din subordinea CJ, Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Spitalul din Târnăveni şi Preventoriul TBC Gorneşti. Af-lat într-o relaţie excepţională cu ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla,

Vass a fost numit de la început consilier personal al ministrului. Încă se lasă aşteptate marile investiţii din sănătate din Mureş. Avem la Spitalul Sighişoara, sunt o serie de angajări mai ales de personal maghiar în spitale, dar pentru o reală candidatură aşteptăm programe judeţene implementate cu sprijinul tânărului medic urolog. Propulsat de elita medicală maghiară de la UMF şi de mediul privat din sănătate, cu influenţe serioase din zona urologiei şi a politicului, Vass nu poate aştepta rezul-tate electorale beneficiind de mugurii a ceea ce Cseke numeşte reformă în Sănătate. Rezultatele din privat pot fi de mare ajutor însă doar în campania electorală. Speranţa poate deveni reali-tate cu program propriu şi altfel de vizibilitate.Gombos Csaba poate fi o altă soluţie a UDMR pentru şefia CJ sau de ce nu a Primăriei Târgu Mureş. Manager ani buni în com-paniile milionarului Proszer Zoltan, un exemplu de ieşire din starea juridică de insolvenţă la firma de renume Romcab, cu o prezenţă activă, deşi ar fi multe de spus în acest sens în CJ şi o vreme, parcă prea scurtă în Agenda 2009, Gombos are vână pe care poate rodi un politician de viitor pentru Uniune şi pentru judeţul Mureş. Rămâne să vedem cum a trecut peste nereuşita de a fi uns şef la Tarom, unde ia venit de hac ministrul Radu Ber-ceanu, care a păstrat-o în funcţie pe finuţa lui Traian Băsescu. Are şi sprijin financiar. Are şi echipă. Depinde şi de cum îşi face personal cărţile. Atât Vass, cât şi Gombos au echipe de tineri care au răzbătut atât la Bucureşti, cât şi în judeţ. De ei depinde cum îi vor potenţa şi activa pe consilierul local Peti Andras, fraţii Szeppesy, fiul preşedintelui Kelemen Atilla de la Ministerul Mediului, Andreea Csep, doctorii din lumea DRG Audit, băieţii deştepţi din pază şi ordine... etc.Un alt aspect care poate funcţiona de data aceasta ca un bu-merang pentru maghiarii din UDMR vine dinspre vicepreşedintele european Tokes Laszlo, dinspre secui, dar mai ales dinspre echipa Benedek Imre şi Benedek Istvan, care vor candida la Primărie şi la şefia CJ. Vom reveni cu o documentare specifică în acest sens.Toate acestea depind extrem de mult de rezultatele Congresului UDMR, de păstrarea Uniunii ca factor activ în coaliţia majoritară din executiv, de dorinţa seniorilor de a se întoarce la familii, de nerăbdarea tinerilor, de negocierile la care liderii Uniunii sunt experţi, de felul în care se împart domeniile de vânătoare săptâmânile ce vin, de o nouă lege electorală, de colegiile ce rămân. Cert e că UDMR îţi are încă centrul decident la Târgu Mureş şi Primăria şi CJ sunt clasic primordiale...

Aurelian GRAMA

Vass şi Gombos s-ar deda la strugurii lui Borbely, Frunda sau Szabo

Auzi, Csabi, ştii ce m-am gândit? De ani de zile tot fluturăm steguleţe şi aplaudăm

frenetic discursurile dinozaurilor ăştia... Oare n-ar fi vremea să candidăm şi noi la ceva, până nu dispare UDMR

de pe scena politică?

8 Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 2010

Preerie pe gheaţă

Stadionul municipal, baza olimpică a Romgaz, patinoarul multifuncţional, sunt doar trei e xemple. Deloc suprinzător în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Primăriei sau Program-ul de Dezvoltare al Judeţului 2007 – 2013, făcut de CJ Mureş, nu veţi găsi nimic la o căutare cu termenul “stadion” şi nici vreun capitol distinct dedicat vreunui concept integrat pentru fina-

lizarea proiectelor începute. Prin anii ’70 era creat patinoarul artificial din Parcul Sportiv Mu-nicipal. N-a funcţionat el prea mult pentru că genera un consum mare de curent şi alte mo-tive de legendă, amuzante sau nostalgice pen-tru cei care au experimentat acei ani. Şi cum vremurile se schimbă, dar năravurile nu atât de repede, în epoca democraţiei reflectoarele instalate înainte de Revoluţie deasupra patino-arului au mai strălucit un pic, vreo trei ani, iar o vreme era să ne facem şi echipă de hochei de să se sperie şi Janos Kurko la Miercurea Ciuc. Cronologic, în februarie 2005 patinoarul a fost redeschis după ce au fost “îngheţate” aici vreo 11 miliarde lei vechi, iar distracţia a ţinut până la final de 2008, când nea Borbely Laszlo şi toţi UDMR-ştii care încăpeau în cadrele de ştiri TV s-au dat un pic în spectacol să anunţe ba că ăia cu frunza de arţar – canadieni parcă le zice, ha-bar nu au de hochei şi le arătăm noi, ba că ne facem o sală multifuncţională să putem găzdui competiţii internaţionale la 11 sporturi, gata în şase luni, un an sau doar ei mai ştiu, că oricum încă nu e gata. Ba între timp au mai “îngropat” acolo vreo 20 milioane lei (lei noi, nu încercaţi să puneţi toate zerourile căci vă veţi speria de câţi bani s-au cheltuit să nu mai fie patinoar, faţă de câţi s-au folosit pentru a putea să vă daţi pe gheaţă, n.r.) şi-ar mai trebui 2-3 milio-ane euro. Şi asta într-un areal ce mai include stadionul municipal şi un parc pe măsură, în-tre timp date în administrare Primăriei, Sala Polivalentă, nişte terenuri private de tenis, Hipodromul, baza olimpică a Romgaz, şi mai nou, alt stadion de vreo 8.000 de locuri, 2 terenuri de antrenament, astea pentru FCM,

deci o zonă care ar putea reprezenta un cen-tru de recreere şi performanţă sportivă dacă desigur în toţi aceşti ani cineva ar fi reunit toate aceste proiecte într-o strategie unică. Mai mult, CJ Mureş vrea să facă un parc auto pentru sporturi cu motor la intrarea în oraş dinspre Cluj, UMF îşi dezvoltă baze sportive într-o vese-lie, iar vara fugim toţi la Weekend. Ei, nu-i aşa că suntem sportivi? Şi ca să fie tabloul complet, investitori privaţi au mai realizat şi nişte hote-luri cu multe stele la intrare cu centre SPA de toată frumuseţea, doar ştiţi de Apollo, Business şi President, şi încă vor mai fi (vezi Hotel Plaza Business & SPA, n.r.), iar despre Aeroport mai marii judeţului şi politicii locale analizează ei şi tot la concluzia că va fi cel mai grandios ajung, fie şi doar pentru că e fix în centrul ţării. Şi uite aşa se conturează un şir de proiecte care ar tre-bui să schimbe definitiv profilul economic şi ar putea da o identitate oraşului precum şi creşte parametrii ce definesc standardele de calitate ale vieţii mureşenilor. Desigur, suntem cu toţii conştienţi că am avut miniştri mureşeni prin ultimele guverne, ba chiar aproape şef peste ţară, cazul vicepremierului Marko, pe care nu l-am auzit decât cu versuri despre politică şi nimic altceva. Şi dacă arhitecţii desenează fru-mos, firmele de construcţii le pot face, avem atâte idei şi am putea aduce toate competiţiile importante la Mureş şi ne-am bucura în tribune sau pe teren, de ce nu se întâmplă veţi spune... Simplu? Pentru că n-am construit în plus o sală de şedinţe atât de mare încât toţi cei care au in-terese în aceste proiecte să decidă: cu cât sunt umflate costurile pentru fiecare proiect, ale cui firme execută anumite părţi din lucrări, cine îşi

arogă meritul realizărilor la final – neapărat în scop electoral, cui rămân în proprietate sau în administrare la final, şi cine pune câte un pro-tejat şef la fiecare investiţie. Şi totuşi există o decizie unanimă: vom găzdui Jocurile Olimpice de la Paştele Cailor la Târgu Mureş!

KESZonom Zeus

Jocurile Olimpice de la Paştele Cailor... la Târgu MureşÎn ultimul deceniu la Târgu Mureş au fost lansate suficiente proiecte pentru baze sportive pentru a crede că vrem să găzduim vreo Olimpiadă. Incompetenţa şi impotenţa politică şi administrativă a celor care le-au gestionat au făcut ca proiectele să fie pe butuci, iar în cele mai fericite cazuri am “realizat” nişte ruine.

E periculos să patinezi, eu ştiu ce stres e cu alunecatul în politică. Mai bine să facem alte sporturi, dar nu aici, că poate

ne ia nostalgia. Uite, vă promit eu că va fi linişte şi nu mai tre’ să veniţi până aici. Ştiu e o firmă,

Kesz, face o hală să nu se mai vadă unde veneaţi la patinoar...

Jur, să fac totul pentru prăbuşirea... ăăă... ăsta, propăşirea spiritului olimpic: mai repede, mai sus, mai bine, dar doar în Guvern măh. De-acolo vreţi să mai şi fac

şi altceva? N-ajunge că sunt scriitor, pfai da ce frig e aici,

lăsaţi-mă cu patinoarul...

“Deci băi, eu vreau şi această investiţie să mi-o

lăsaţi mie că văd că aţi cam stricat-o. Vreau să

am toată colecţia. Chiar dacă nu e, să fie în

patrimoniul Primăriei. Ne-am înţeles?”

“Dar ce frumos e… au stricat tot ce era şi au făcut o tribună să poţi să te uiţi liniştit la nimic.

Noroc că sediul nostru la TVR e gata, şi e tot aici în Parcul Sportiv. Oare pentru noi cum au

găsti 3.2 milioane euro?”

9Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 2010

Sprotul lui Moliceanu

BC Mureş Târgu-Mureş a jucat sâmbătă, 13 noiembrie, cu CSM U CRAIOVA, într-un meci contând pentru etapa a X-a a Diviziei A la bas-chet masculin. Însă miza e alta când eşti pe primul loc, fie şi cu emoţii de ultima secundă. În etapa trecută, târgumureşenii au învins pe teren propriu pe BC Perla Harghitei, succes datorită căruia au trecut, în premieră, pe prima poziţie a clasamentului, cu 16 puncte. Elevii lui Deri Csaba au disputat până acum patru jocuri în deplasare, înregistrând două victorii (93-82 cu CS Otopeni şi 88-71 cu Politehnica Iaşi), re-spectiv două eşecuri (73-79 cu BCM U Piteşti şi 85-87 cu U Mobitelco Cluj Napoca). Dar, cu toate că în campionatul României au ajuns şi lideri, Deri Csaba şi BC Mureş, n-au obţinut încă nicio victorie în Liga Balcanică EuroHold, ediţia 2011-2011. BC Mureş Târgu-Mureş a pierdut miercuri seara, scor 87-98, în deplasarea de la KK Feni Industries, campioana şi liderul la zi al Ligii I de baschet din Macedonia, într-un meci contând pentru etapa a III-a a Ligii Bal-canice EuroHold, grupa B. În aceeaşi seară, BC Balkan a trecut cu scorul de 71-65 de BC Rilski Sportist, într-un veritabil derby bulgăresc. În etapa viitoare, BC Mureş va primi miercuri, 24 noiembrie, vizita formaţiei BC Balkan.

La Mureş, fetele ştiu fotbalDuminică 14 noeimbrie fotbalistele de la FC Municipal Târgu-Mureş s-au duelat cu fetele de la CS Brazi, într-un meci contând pentru etapa a IX-a a Ligii I la fotbal feminin, după ce au câştigat cu 3-1 în etapa trecută la Craiova, îm-potriva formaţiei CS Real din localitate, şi s-au instalat pe prima poziţie a clasamentului, cu 22 de puncte. Şi tot pe primul loc sunt băieţii de la Cityus. Ei sunt atât de buni, că nu au cu cine juca. City’us Târgu-Mureş a învins sâmbătă,

6 noiembrie, cu scorul de 6-1, formaţia CFF Clujana Cluj Napoca, la capătul unui meci contând pentru etapa a VI-a a Ligii I la futsal, instalându-se pe prima poziţie a clasamentului cu cinci victorii din tot atâtea partide disputate. Autorul ultimului gol al târgumureşenilor, Ro-bert Lupu, a apreciat replica dată de formaţia clujeană, declarând că City’us va face faţă în UEFA Futsal Cup doar dacă va avea parte de partide cu adversari dificili în campionatul in-tern. „Clujenii au venit cu o echipă nouă, ne-au pus puţin probleme. Nouă ne convine când o echipă din campionat ne pune pro bleme pen-tru că ne putem pregăti pentru UEFA Futsal Cup, unde avem meciuri importante şi dacă avem meciuri uşoare va fi foarte dificil să putem să jucăm acolo puternic”, a afirmat Rob-ert Lupu. Şi selecţionata României la futsal, din componenţa căreia fac parte şi şapte jucători ai formaţiei City’us Târgu-Mureş, a învins marţi seara cu scorul de 5-0 formaţia similară a Macedoniei, într-un meci amical disputat la Deva, iar divizionara secundă, BC Mureş II, a învins sâmbătă cu scorul de 84-77 formaţia Gaz Metan Mediaş II, în prima etapă a Diviziei B la baschet masculin. Fără număr, fără număr… Oftăm la volei şi fotbalDupă cinci etape, voleibaliştii mureşeni se aflau în subsolul clasamentului, pe locul 11, cu un singur punct. Torpi City’us Târgu-Mureş a primit sâmbătă, 13 noiembrie, vizita formaţiei CSM Bucureşti, într-un meci contând pentru etapa a VI-a a Diviziei A1 la volei masculin. Târgumureşenii nu au un debut de sezon toc-mai fast, aflându-se în subsolul clasamentului, pe locul 11, cu un singur punct. „Sigur, nu avem un început prea bun de campionat, dar să nu uităm faptul că până acum am întâlnit echipe din partea superioară a clasamentului. De asemenea, faţă de lotul din sezonul trecut au rămas doar doi sportivi, restul sunt jucători noi. Am renunţat la străini şi mergem pe mâna jucătorilor autohtoni”, a declarat Sorin Moldo-van, preşedintele clubului de volei Torpi City’us Târgu-Mureş. Ceva mai bine stau voleibali-stele. CSU Medicina CSŞ Târgu-Mureş a jucat în această sâmbătă cu Ştiinţa Bacău, într-un meci contând pentru etapa a VI-a a Diviziei A1 la

volei feminin, însă înainte ocupau poziţia a pa-tra a clasamentului. Nici FCM Târgu-Mureş nu a reuşit să continue cu un rezultat favorabil vic-toria frumoasă obţinută în partida cu Sportul Studenţesc, acum două etape, pe teren pro-priu. Urmează la finalul acestei săptămâni con-fruntarea cu Steaua Bucureşti. Trupa lui Sabău

joacă în ritm un meci bun şi unul catastrofal şi se luptă mereu, trebuie să uite complet de înfrângeri şi să repete evoluţiile bune. Dacă târgumureşenii confirmă teoria că echipele mici pot lupta de la egal la egal cu cele mari, aflaţi săptămâna viitoare.

Forza ASA

Sportul duduie ca economia lui TăriceanuCine e pe primul loc?... Huj-Huj-Hajra… Pam, pam, Americano! Nici n-am mai ştiut ce să cântăm săptămâna trecută de bucurie căci în premieră BC Mureş s-a cocoţat în vârful clasamentului Diviziei A la baschet. Dar şi la futsal sau fotbal fete stăm bine. Cel puţin până vine legea care să blocheze finanţarea cluburilor din bani publici. Şi atunci să vezi distracţie...

Ce-am învăţat din experienţa mea în Liga I? Ideea e să nu te bată

toată lumea ca atunci cu Dinamo 6-2. În rest... suntem în grafic, de mi-ar da şi oamenii ăştia o pasă bună să nu mai fug

tot timpul eu după minge, poate aş şi marca!

Noi la Cityus nu jucăm în campionat decât dacă

adversarul pune doi oameni în poartă, din care unul să ştie să facă precum Batman. Altfel, chiar nu are farmec, chiar

suntem prea buni...

Cred că în Liga Balcanică mai bine am juca fotbal... Ne pregătim un an, doi, şi

ajungem în Europa League la fotbal înaintea FCM-ului dacă suntem şmecheri....

Dragii mei, eu am fost la toate evenimentele. M-au dus oamenii şi la meciuri la FCM şi la BC Mureş. Am văzut fete frumoase la FCM, majorete la BC Mureş. Dar... la noi

joacă de-a dreptul majoretele! Nu-i cel mai frumos aşa?

10 Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 2010

Cip cip chicken

ROMÂNIAJUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

ANUNŢ Consiliului Judeţean Mureş cu sediul în Tîrgu-Mureş, str.Primăriei, nr.2, jud.Mureş, anunţă publicul interesat asupra deciziei de emitere, de către Agenţia Regională pen-tru Protecţia Mediului Sibiu, a avizului de mediu pentru planul „Reactualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean, judeţul Mureş”, promovat de Consiliul Judeţean Mureş. Decizia de emitere a avizului de mediu a fost luată în şedinţa Comitetului Special Constituit care a avut loc la APM Mureş în data de 12.10.2010, ca urmare a analizei documentaţiei şi a desfăşurării consultărilor publice, potrivit reglementărilor în vigoare. Decizia de emitere a avizului de mediu se va afişa pe pagina de internet a ARPM Sibiu http://arpmsb.anpm.ro/, la sediul titularului de plan şi la sediul APM Mureş.

PREŞEDINTELokodi Edita Emöke

Românii intră în Prostul Crăciunului

De fapt, românii o ţin tot într-un post de 20 de ani, şi acesta va mai continua mult şi bine. Postul a presupus renunţarea la pensie, la salariu, la concediu, la alocaţii pentru copii, la sporuri de tot felul, cum ar spune bunicii… la traiul de dulce de odinioară. Lunea şi vinerea

se vor consuma doar discursuri ieftine, fără consistenţă, din Parlament, iar marţea şi joia, se face dezlegarea la puţin optimism, dar nu mult, ca face rău, iar duminica, se consumă ce mai rămâne prin frigider. Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri, apare vreun scandal în

Parlament, sau vreo grevă generală, de pre-ferat a nu se consuma nimic, pentru a nu pune stomacul în neplăcuta situaţie de a fi întors pe dos. Un adevărat post nu se rezumă doar la a pune capul în pământ şi a accepta ideea că, las că trece şi asta, sau doar la abţinerea de a spera la ceva bun fără acoperire. Postul mai implică lupta de faţadă împotriva corupţiei şi a evaziunii fiscale, împotriva a tot ce e nefiresc şi care e tot mai instituţionalizat, în cazul ce-lor care postesc din funcţiile de conducere. De asemenea, omul de rând, în perioada postu-lui, este obligat să renunţe la iubirea faţă de cultură, faţă de valori, faţă de tot ce este fru-mos, şi să se roage la micul ecran, la sfinţii de politicienii, la analiştii politici, la manelişti, la fufele neprihănite ale prezentului, practic la toată această pleiadă de arătări cu aura spartă, care monopolizează slujba zilnică a micului ecran. Dacă face totuşi un abuz şi mai citeşte o carte, sau mai atentează la canonul postului, cu vizionarea unei piese de teatru, nu-i rămâne decât varianta spovedaniei, şi trage o fugă la părintele de filială, cerându-şi iertare şi o înscri-ere în parohia sa portocalie. Calendarul neofi-cial social ne spune că postul se va prelungi mult şi bine. E bine că el nu va fi unul negru, va fi portocaliu, în care, salvatorul este aşteptat să renască din propria-i minciună, şi să ne aducă mult aşteptata mântuire şi prosperitate. Şi după un post lung şi greu, va veni şi mult aşteptata dezlegare la bucurie şi la traiul lip-sit de griji. Să vezi atunci porcul ce mare şi gras va fi, ce de fripturi, sarmale şi cârnaţi vor

ajunge pe masa celor care au respectat întoc-mai canonul postului, impus cu literă de lege de cei care ne conduc. Când va fi masa festivă e greu de precizat, mult visatul porc continuă să se îngraşe, continuă să fete alţi purcei, care duc mai departe canonul postului Renaşterii Naţionale, pentru un neam care tot posteşte, tot pofteşte, dar mai ales prosteşte.

Alain P(r)ost

Începând de luni, 15 noiembrie, românii şi ceva ţigani, cu mic cu mare, cu funcţii sau fără, simpli cetăţeni sau distinşi directori şi preşedinţi, intră într-o nouă etapă a Postului Renaşterii Naţionale, perioadă în care îşi pregătesc stomacul, buzunarul, dar mai ales răbdarea, printr-un regim auster, strict de supravieţuire, pentru a întâmpina cum se cuvine mult aşteptata Renaştere a României.

De la anul vom merge la medicul de familie doar cu cardul. Pe lângă cartea de identitate, cartea de alegător, carnetul de şofer, cardul de la bancă, cardul de la supermarket, cardul de la farmacie, sau ce alt card mai aveţi, cei ce ne conduc s-au gândit că ar fi util şi un card naţional de sănătate. Nu mai avem nevoie de adeverinţă de la Casa de Asigurări care să adeverească dacă suntem sau ba asiguraţi. Cardul va cuprinde informaţii minime despre asigurat şi va stoca, pe un cip, datele medicale ale acestuia. Primele informaţii fac referire la datele de identitate ale persoanei asigurate, şi anume codul numeric personal, co-dul de asigurat, data expirării cardului, numărul de identificare al cardului şi acronimul casei de asigurări de sănătate care emite cardul. Celelalte date sunt înregistrate pe cip-ul cardului şi vor cuprinde informaţii despre sănătatea asiguratu-lui, respectiv boli cu risc vital, grupa sanguină şi Rh, numărul de solicitări de servicii medicale prin codul furnizorului, dovada achitării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, statusul de asigurat - sănătos sau bolnav cronic, status donor organe, precum şi alerte speciale, trata-mente speciale, proteze. În ultima secţiune vor fi incluse şi informaţii despre medicul de familie, respectiv nume, prenume, date contact sau date referitoare la coasiguraţi.

Doi euro cardulDeşi iniţial s-a discutat ca statul să suporte cos-turile, acum, din lipsa de bani, această sarcină îi revine asiguratului. Costul ar fi în jur de 2 euro, însă suma corectă va fi stabilită după ce se vor desfăşura achiziţiile publice cu Imprimeria Naţională. Contravaloarea cardului se va plăti după ce acesta – cardul - va fi primit în plic. Cine nu plăteşte, riscă să nu mai fie primit la medic. În proiectul de act normativ al Ministerului Sănătăţii se arată că, cheltuielile producerii car-

dului naţional de asigurări de sănătate se suportă atât de CNAS, cât şi de asigurat. Acesta va plăti contravaloarea şi costurile de distribuţie ale car-dului.

Bun sistemul, dar mai scârţâie pe ici pe coloIdeea realizării acestui card datează deja de cinci ani de zile, însă a fost abandonată pe rând, de fiecare ministru nou numit în funcţie. Acum, ministrul Sănătăţii Cseke Attila a dorit să materializeze ideea şi va ieşi curând produsul finit. Implementarea şi distribuţia cardului va fi efectuată prin sistemul informatic unic integrat SIUI. „Având în vedere că informaţiile actuale din SIUI privind asiguraţii au devenit suficient de stabile şi credibile şi datorită evoluţiei SIUI către o nouă arhitectură, începând cu acest moment este posibilă din punct de vedere tehnic şi funcţional emiterea cardului naţional de asigurări de sănătate”, se arată în actul normativ. Lucru afirmat şi de medicii de familie, pentru că, zic ei, în ultimele luni s-a lucrat bine la acest sistem, după ce la începutul verii se plângeau că nu sunt plătiţi pentru serviciile medicale acordate nou născuţilor şi pensionarilor peste 60 ani, aceştia nefiind validaţi în baza de date a CAS. Dar mai sunt balamale care scârţâie, cum ar fi validarea calităţii de asigurat studenţilor peste 18 ani, care sunt nevoiţi să se plimbe pe la CAS, pe la universitate, să aducă dovezi că nu mun cesc dar sunt studenţi, pentru a putea fi consultaţi de medicul de familie.Şeful Sănătăţii din România a pregătit proiectul, cine, ce, cum va face cardul, ce va conţine, dar ca tot românul, când face ceva, pune căruţa în faţa boilor. Întâi se vor da cardurile, pe urmă se va instala sistemul de citire al cardurilor la furnizorii de servicii medicale şi farmaceutice. Cu eforturile financiare ale acestora. Medicii de familie salută ideea cardului, nu şi a scoaterii din buzunare a

încă noi sume de bani pentru achiziţionarea citi-toarelor de carduri.

Donarea de organe, obiectul unor instrumente de stat?Mai nasoală treaba cu cardul la capitolul opţiunea donării de organe pe card. Cum vine asta în ter-meni băbeşti? Dacă mori şi organele tale sunt numai bune de donat, urmaşilor tăi s-ar putea să nu le convină ca tu să nu fi înmormântat cu toate cele. Aşa că ţi se dă posibilitatea să zici din timpul vieţii dacă vrei să-ţi donezi organele după moarte. Iar familia ta nu va putea face nimic în acest sens. Spre bucuria specialiştilor şi a celor care aşteaptă cu sufletul la gură organul care i-ar putea salva viaţa. Doar că nu se ştie încă cui te vei adresa pentru a-ţi da consimţământul.Iar pentru transplantul de organe, Forul Orto-dox Român (FOR) consideră necesară obligaţia solicitării unui aviz etic de la Biserica Ortodoxă Română (BOR). “Transplantul de organe nu

poate face obiectul unor instrumentări generale de către stat, impersonale, lărgite la o întreagă populaţie, ci este o practică medicală între per-soane concrete, punctuală şi circumscrisă în cadre specifice, negeneralizabile”, apreciază FOR într-un comunicat de presă.

Ce siguranţă oferă cardul?De când s-a dezvoltat era IT, tehnologii avansate, orice se poate falsifica, se poate copia. De la cărţi de identitate, până la carduri bancare. Şi aici vine FOR cu incertitudinea asupra securităţii cardurilor, protecţia datelor cu caracter personal, a dreptului la intimitate şi a libertăţii de conştiinţă. “Care este garanţia că ele nu pot fi citite, copiate (clonate), însuşite fraudulos şi/sau folosite împotriva per-soanei ce deţine cardul? În ce măsură a evaluat ministerul dacă acest proiect respectă drepturile la intimitate şi protecţia datelor personale?”, se arată în comunicat.

Doctor Quinn

Microcipul din capul lui CsekeUşa Sănătăţii se va deschide în viitor doar cu cardul de asigurat. În prezent se deschide cu punguţa cu bani, dar nu ştim dacă va continua această tradiţie şi în era cardului.

Să-i dea Dumnezău sănă-tate lui domnu’ Boc, că ne ajută foarte mult… Dacă nu era el, cu scumpirile, nu ştiu zău cum puteam

noi ţine postul ăsta!

Marko, vezi că îţi trimit acasă cardul de sănătate, doi euro te costă... Şi să nu-mi zici că stai prost cu lichidităţile... Iar dacă vrei să donezi ceva organe, sună-mă la 8989... şi apasă tasta 1!

Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 2010 11Carte pe Marte

Nici nu mai citesc afişul până la capăt, şi intru nerăbdător să ajung la standuri, poate vreun volum să-mi tragă cu ochiul şi să-l cumpăr. Intru în foaier, lume multă, standuri doldora de cărţi şi răsuflu uşurat. Dar starea mea de bine nu dură prea mult… citind mai bine nu-mele editurilor, constat că editurile prea aveau denumiri în dulcele stil clasic românesc, după cum frumos spunea marele Nichita. Înţeleg internaţionalismul, chiar şi Internaţionala Socialistă, dar noi n-am avut loc acolo? De-ai noştri chiar nu prea am văzut, doar câteva raf-turi răsfirate în marea de cărţi scrise în limba vorbită de bunul meu prieten Piştike. Nedu-merit, că nu găsesc şi eu ceva de cumpărat, l-am şi pierdut pe Piştike prin mulţime… De cum a intrat, el s-a dus direct să caute un anu-mit volum de poezii, nu a vrut sa-mi spună autorul, dar bănuiesc că era vorba de Marko Bela. Din câte am auzit în jur, este aşteptat să vină şi el, să mai lase problemele coaliţiei, şi să revină la prima lui amantă, la poezie. Urc la

etaj, poate am ceva noroc, dar cu “Ardealul” şi cu “Nico”, nu prea faci mare progres. Cărţi de colorat, cărţi tehnice, literatură, istorie, atlase geografice, ofertă bogată, dar la ce folos, dacă sunt scrise într-o limbă de circulaţie regională. Cobor dezamăgit, şi ajung la un stand, unde predominau hărţile geografice. Iau una, să mă ghidez unde mă aflu, să nu fi greşit şi eu drumul, şi să ajung prin cine ştie ce târguri din câmpiile Panonice. Constat că am nimerit bine, numele oraşului, al străzii, al teatrului. Ce s-au mai schimbat şi vremurile noastre, ce viteză a mai prins integrarea noastră în absolutul internaţional, de am uitat cine mai suntem şi în ce limbă mai vorbim. Cu plasa goală, fără nici o carte cumpărată, ajung în Piaţa Tea-trului, şi privesc mai bine afişul, mai exact cel din stânga şi mă lămuresc într-un final, orga-nizatorul târgului este Asociaţia Breasla Cărţii Maghiare din România. Atunci am făcut eu legătura, Marko Bela, cărţi de istorie, atlase de geografie, cărţi de poveşti în limba română,

şi alte aspecte care, în fantezia mea, nu prea se legau. Aerul de afară îmi prinde bine, şi îmi scoate din cap toate aceste prostii de scenarii, cu tot felul de comploturi, citite printre rându-rile gândului. Dacă tot nu am cumpărat vreo carte, şi au rămas ceva lei, mă bag să beau o bere ca tot omul. Tipa de la bar, îmi zâmbeşte şi mă întreabă : Tessek! Ce mă fac, mă întorc la teatru, sa-mi cumpăr un ghid de conversaţie, sau îmi beau berea, şi îi întorc zâmbetul cu un franţuzesc “Mersi”? Am savurat liniştit berea, şi apoi am intrat în librăria din Piaţa Teatrului. Staţi linistiţi, nu m-a luat şi pe mine valul să cumpăr vreun volum de Păunescu. Am optat pentru un libanez, şi anume Kahlil Ghibran. Aşa am descoperit şi eu învăţăturile Profetului, şi nu profeţiile altora, pe care le tot auzim şi de care eu unul m-am cam săturat în târgul românesc de zi cu zi numit România.

Cartea străină a cărţilor

Attila Hunul a descălecat la Târgul Internaţional de CarteTârg Internaţional de Carte, scria mare, la sfârşitul săptămânii trecute, pe un banner afişat la intrarea Teatrului Naţional. Super, mi-am zis, iată că pe lângă tot felul de evenimente care mai de care mai colorate, în sfârşit unul care să capteze atenţia mea.

Condiţii hoteliere într-un spital public din România. În sfârşit mergem la spital de stat ca la unul privat. Stăm în salon şi privim la televizor cât timp ne refacem sănătatea. Dar luxul se plăteşte. O afa-cere de milioane de euro pentru o firmă privată şi un respiro pentru datoriile spita-lului.

Pentru a mai uita de dureri şi gânduri, pacienţii internaţi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş se relaxează în saloane vizionând programele TV pre-ferate la televizoare cu plasmă, contra cost. Spitalul a găsit o modalitate de a-şi mări bugetul, dar şi de a veni în sprijinul pacienţilor. De curând, spitalul a făcut un parteneriat public privat pentru un model de business ce funcţionează bine mersi în ţara căpşunelor de 20 de ani.Firma a venit cu ideea amplasării a 163 de plasme în saloanele spitalului, instalaţii, tot tacâmul, iar în timp scoate profituri uriaşe. Poate chiar dublu. Iar afacerea ingenioasă este pentru unitatea medicală. Fără a da niciun leuţ, nici pe plasmă, nici pe curent, cablu sau alte cheltuieli de întreţinere, pentru că le va plăti firma implementa-toare, în vistieria spitalului se vor vărsa 5% din câştiguri. O fi mult? O fi puţin? “Dacă pe zi se uită pacienţii din 163 de sa-loane la TV, să zicem două ore, care costă cinci lei, rezultă 815 lei pe zi ori 365 de zile iese aproape 300.000 lei. De aici 5% intră în conturile spitalului, adică circa 14.000 lei pe an. Dacă dă norocul şi se uită 12 ore pe zi, care costă 15 lei, pe an câştigul

ajunge la aproape 45.000 lei. Înseamnă că mai scăpăm de câteva datorii pe vată, seringi, ace, alcool sanitar, aspirină şi algo-calmin”, ar putea suna gândul conducerii unităţii medicale.

Colegul de cameră, cu faţa la cearşafCum funcţionează sistemul? La nivelul fiecărui etaj al unităţii medicale este am-plasat un tonomat de genul celui de cafea, pacienţii selectează numărul salonului şi timpul de vizionare, după care introduce banii. De la 5 la 25 lei, în funcţie de cât poftesc să vizioneze. Nu-i bai dacă nu au mărunţiş. Aparatul dă şi rest, dă şi bon fiscal. Pe urmă pacienţii dau fuga în sa-lon şi, după un mesaj de întâmpinare de “Însănătoşire grabnică“, care-i gratis, ce apare pe ecranul televizorului, pot butona în veselie telecomanda, la comun acord cu colegii de salon. Dacă au pus mână de la mână şi ei. Dacă nu, cine n-a plătit, să se întoarcă cu faţa la cearşaf şi aşa să stea

până-şi termină Esca buletinul de ştiri.

Doctorul să stea la uşă, până-s gata ştirile…Dar să ne gândim şi la businessul pacien-tului. Dacă Gheorghe de la geam şi Ion de la perete vor să se uite la programe diferite în acelaşi timp, vor apărea mici conflicte. Nu-i bai, astea şi le mai rezolvă ei între ei. Dar ce le garantează pacienţilor că în intervalul de 12 ore pentru care plătesc 15 lei, nu vin medicii în control? Ce se întâmplă cu banii daţi pentru timpul pierdut? Adică au plătit 10 ştiri şi au apu-cat să vadă doar una, aia cu Băsescu, care e întotdeauna prima pe TVR. Rămâne de văzut dacă în cinci ani de zile rentează afacerea, dacă businessul va scoate suficienţi bani din buzunarul pa-cientului şi aşa greu încercat de onorariile date pe servicii medicale, acolo unde cere situaţia….

English Patient

În lipsa medicamentelor şi a aparaturii de specialitate, responsabilii din Sănătate au introdus programul:

Cum tratezi poporul, cu televizorul!

Cică 4% din papiişti recunosc că se droghează, lecturez un titlu taman la începutul săptămânii. Datele reies în urma unor chestionare la care s-a răspuns anonim şi au fost anunţate cu ocazia Zilelor Colegiului. Reci-tesc materialul şi mă întreb... doar 4% au încercat senzaţia oferită de droguri? Oare ceilalţi 46% - sau câţi or fi cu adevărat - erau absenţi în ziua realizării sondajului?Cică Marius Paşcan şi-a lansat „Un-cia de vise”, cartea sa de poezii, şi la Reghin. Şi nu oricum, ci în lipsă, pentru că prefectul nu s-a prezen-tat la propria-i lansare. Din motive medicale. Păcat, pentru că la eveni-ment a participat multă lume bună din „oraşul viorilor”, iar un poet anonim aflat în zonă chiar a com-pus câteva versuri în cinstea pre-fectului: „Regretăm că la lansare n-aţi venit, mister/ „Uncia de vise” va fi un best seller/ Vă dorim sincer sănătate şi virtute/ Să avem cu toţii ce... citi pe rupte!”Miercuri îmi atrage atenţia un articol, potrivit căruia se strâng semnături şi se caută voluntari pen-tru salvarea câinilor fără stăpâni de la eutanasiere, abuzuri şi alte orori. Iniţiativa târgumureşencei care se zbate pentru salvarea vieţilor nevinovatelor patrupede e una

lăudabilă, doar că ar trebui să ne gândim puţin şi la noi. Pe cei pes-te 20 de milioane de români cine îi salvează de eutanasierea lentă realizată de Guvernul Boc?E plin de ştiri ciudate prin ziare. Aflu joi că ocupaţii precum consilier juridic, jurist, notar, asistent uni-versitar, conferenţiar universitar, lector şi inspector or să dispară din nomenclatorul meseriilor. De exem-plu, lectorii vor deveni „profesori în învăţământul superior, secun-dar şi asimilaţi”. Parcă şi văd cum va arăta chestia asta pe cartea lor de vizită... În fine, în timp ce u nele meserii dispar, apar altele noi: în-grijitor de animale de companie, clarvăzător şi chiar vrăjitor... Şi să ne mai plângem că suntem bătuţi de Dumnezeu?Să vezi şi să nu crezi scandalul de vineri. Un elev de la Liceul cu Pro-gram Sportiv din Târgu-Mureş a rămas repetent în clasa a IX-a, dar s-a transferat direct în clasa a X-a la un Grup Şcolar din Deda. Asta da, puştiul chiar are potenţial! Cine ştie, poate în ritmul ăsta peste câţiva ani va ajunge ministru al Educaţiei... C-aşa-i la noi... n-ai carte dar po-sezi pile, n-ai parte de joburi umile!

Cronikaru’ Şukaru’

Metrospectiva săptămânii

Elevii se droghează, vrăjitorii profesează...

Eminescu nu aveţi?

Nem tudom. Ki az?

Hei, trezirea, toată lumea sus şi la gim-nastică, dacă vreţi să vă faceţi bine! Nu vedeţi că medicamentele s-au terminat?

13Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 2010

“Mi-am dorit o maşină...”

Goodyear Dunlop Tires România împreună cu partenerul său francizat SC Mondo Trade au lansat ieri primul magazin-service Premio din Târgu-Mureş. Acesta este al 12-lea centru de acest tip axat pe service şi retail cu anvelope şi accesorii auto inaugurat în ţară.

Gamă variată de serviciiSituat la ieşirea spre Cluj Napoca, pe strada Gheorghe Doja nr. 225, Premio Mondo Trade oferă conducătorilor auto o gamă variată de anvelope şi accesorii, serviciile auto acoperind atât serviciile de montare şi demontare an-velope cât şi servicii de geometrie şi direcţie. Magazinul-service Premio inaugurat acum în Mureş dispune de 3 boxe de lucru, complet echipate pentru service-ul de roţi destinat ve-hiculelor rutiere şi autoutilitare. “Am început activitatea în 1993 cu componentă de service auto şi accesorii, ca apoi în ’96 să devenim dis-tribuitori Daewoo iar din 2006 dealer Hyundai. Am dezvoltat şi partea de service, iar acum am ajuns la standardele de calitate astfel încât Goodyear să vrea să ne fie partener. Este o provocare să ridicăm şi mai mult standardele de calitate. Vream ca utilizatorul final să simtă confort şi încredere totală. Vreau să mai anunţ că împreună cu ATE Germania şi Materom vm dezvolta aici un centru de frânare şi astfel ofer-ta de servicii să fie una completă”, a declarat Cristian Tiberiu, director general Mondo Trade.

Planuri până în 2015Programul european de franciză Premio de la Goodyear a fost introdus pe piaţa locală în al doilea trimestru al anului trecut, pe un fond descendent al interesului pentru investiţii pe piaţa internă de profil. În mai puţin de 1 an şi jumătate de la introducerea efectivă pe piaţă a programului, 12 magazine-service Premio deservesc zone importante de pe cuprin-sul României, cu centre în Deva, Bucureşti şi

zonele limitrofe ale acestuia, Galaţi, Timişoara, Ploieşti, Râmnicu-Vâlcea, Botoşani, Suceava, Arad şi acum Mureş. Extinderea lanţului Pre-mio în România va continua cel puţin până la sfârşitul anului cu inaugurarea altor trei magazine-service de profil în zona de centru-vest a ţării. “Lansarea de astăzi reprezintă un moment important pentru Goodyear pentru că extinde reţeaua Premio în cele mai fierbinţi puncte din România, ajungând până în inima ţării. Premio a ajuns la cel de-al 12 magazin service în 2010, este o cifră importantă atât în contextul vulnerabilităţii pieţei cât şi al ritmului de creştere al reţelei noastre de franciză Pre-mio, menţionez că Premio Mondo Trade este ce-a de-a treia locaţie Premio lansată în decur-sul ultimelor trei săptămâni. Segmentul de re-tail, şi mai ales segmentul de retail cu anvelope reprezintă o afacere extrem de importantă pentru Goodyear pentru că România este după Polonia în zona Europei centrale şi de sud est, ce-a de-a doua piaţă după mărimea parcului auto. Conceptul Premio nu este numai un nou model de afaceri prin care partenerii noştri îşi vor creşte poziţia pe piaţă prin ridicarea stan-dardelor de calitate şi o investiţie continuă din partea Goodyear pe o piaţă care este şi va fi mult timp de-acum înainte în dezvoltare. În România cei mai puternici retaileri de pe pieţele locale, acei eroi locali cum au fost denumiţi în presă, au fost dornici să se dezvolte şi să investească într-un moment în care alţii au op-tat să rămână mai retraşi. Un astfel de erou lo-cal este şi Mondo Trade şi cu ajutorul nostru a fost încurajată să aibă o strategie de dezvoltare a reţelei Premio pentru următorii ani. Până la sfrâşitul anului 2010 reţeaua va număra 15 locaţii, iar în 2015 să avem active pe piaţă 50 de locaţii service Premio”, a anunţat şi Alina Mihăescu, director de marketing Goodyear.

Ionuţ OPREAionut@zi-de-zi.ro

Servicii premium la Premio Mondo Trade

Despre franciza Premio de la GoodyearProgramul de franciză Premio a fost implementat prima dată de organizaţia German Goodyear-Franchise (GDHS), în 1996, şi este un concept al companiei Goodyear furnizat dealerilor în sistem franciză. În 2002, Premio Elveţia a fost primul pas spre pieţele internaţionale. La nivel european există peste 4.200 de magazine-service Premio, HiQ (Marea Britanie) sau Vulco (Franţa), toate reprezentând acelaşi concept. Goodyear continuă în prezent extinderea lanţului şi în Ungaria, Turcia, Austria, Rusia, Polonia, Bulgaria şi România. În aceste magazine-service se găsesc atât mărcile de anvelope proprii ale Goodyear, cât şi alte mărci de anvelope, accesorii şi piese de schimb, clienţii direcţi beneficiind şi de serviciile aferente pentru operaţiuni de întreţinere şi montaj pe loc.

“Fiecare investiţie de acest tip consolidează economia oraşului, ne dorim un oraş cu un sector economic puternic. Felicit Mondo Trade pentru ce a realizat şi vă asigur că Primăria sprijină investitorii.”Claudiu Maior, viceprimar Târgu-Mureş.

Cu un accent deosebit pe respectul faţă de clienţi şi cu un obiectiv de a oferi 101% satisfacţie, magazinele-service Premio sunt prin natura lor proiectate ca nevoile şi confortul individual al fiecărui client în parte să fie deservite şi asigu-rate de o echipă de profesionişti.

Mondo Trade este dealer Hyundai din 2006

Premio Mondo Trande este a 12 unitate deschisă

Cristian Tiberiu - director general Mondo Trade

Verificări pentru siguranţă şi confort

Premio Mondo Trade are 3 boxe de lucru

Premio înseamnă echipe de profesionişti dedicate clienţilor

Premio Mondo Trade este pe str. Gh. Doja

Alina Mihăescu - director de marketing Goodyear

Claudiu Maior - viceprimar Târgu Mureş

Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 201014Scrisoarea rămâne!

Borbely şi Frunda, oamenii care-l pot convinge pe Marko să-i spună „Viszontlátásra!” lui Boc

Nici nu ştiu cu ce să încep. Am atâtea pe cap! Dacă n-am fi aşa prietene bune, nici nu ţi le-aş spune poate! Mu-sai să mă descarc cumva! La biserică-doamne iartă-mă, nu mă duc. Ţi-am zis că o fost odată în ajun sau după anul nou, nu mai ştiu exact, o fost domn’ părinte şi cu unul barosan de s-o băgat şi în politichie la un moment dat, şi în timp ce domn părinte stropea cu măturicea de busuioc înmuiată în apa sfinţită, stropea căşile, celălalt s-o uitat prin catastif şi o văzut că am restanţe la dările către sfinta biserică!Să-l fi auzit ce lecţie ne-o dat! Cică avem bani de televizor şi nu cotizăm

la cele sfinte?? Apoi nici n-a mai venit de atunci, deşi după cum ştiam, au şi popii de depus un jurământ, aşa ceva ca medicii, că vin la oile rătăcite, că sunt modeşti şi nu te sfădesc ci caută cu vorba bună se te aducă pe calea cea bună! No, m-am lămurit şi cu de-astea, Letiţie dragă!Dar să revenim la oile noastre! Ap-ropo, oi! Să ştii că nu prea mai sunt oi pe la noi, cică nu rentează. Dar ce mai rentează în ziua de azi? Mai merge ceva în ţara asta? Tele-foanele se ascultă, dar oare ne citesc şi corespondenţa, ca pe vremuri? Ar trebui să scriu doar lucruri frumoase,

că, no, cine ştie, poate lezez pe oare-cine! Of-of-of şi iar of! Draga mea prietenă, lăsând gluma la o parte, să ştii că nu-mi este tocmai bine! În ultimul timp, din cauza stresului sau mai ştiu eu din ce cauză, mă cam supără pe la inimă, tu! Simt ceva mortal, în jurul inimii mele! Cum zicea cântecul? Mai ştii? Apoi, de muncit muncesc, cât încape şi tot nu-i bine, tu! Da’ ce să mă plâng eu, când e acolo fata lui Şinu, săraca! Lucră la patron, tu. Dacă bugetarii se plâng că li s-au tăiat 25% din salarii şi că nu li se mai dau sporuri, nici asta nu-i o nimica toată, dar nici când lu-crezi la particular, nu-i chiar vis de fată. Îţi aminteşti tu din cărţile de istorie când citeam îngrozite despre săracii muncitori exploataţi de pa-troni? Tinerii, copiii care munceau câte 12 -14 ore pe zi? Pe atunci ni se părea îngrozitor! Acum nu mai e o noutate. Şi fata asta munceşte de dimineaţa până seara, mai ia şi pe acasă de lu-cru, dar crezi că i se apreciază cumva munca? Da’ de unde! Apoi nici mie, nu mi-e chiar uşor. Ţi-am zis că m-am an-gajat la o doamnă, un fel de bebistăr-asta chiar că nu ştiu cum se scrie, ştii că eu n-am făcut engleză, nici la facultate. Dar nu asta e problema, ci doamna! Se comportă atât de ciudat, de uneori am impresia că-i dusă cu pluta! Se trezeşte cu câte o idee, de-mi stă mintea în loc! Mă ia la rost pentru orice! Indiferent ce ar face bărbat-su, ori soacra, ori fi-sa, cine crezi că e calul ei de bătaie? Fireşte că eu! Dar de ce oare? Apoi cum îs io aşa răbdătoare, ce mi-am zis. Hai s-o înţeleg, că are şi

ea probleme. O dată că a supărat-o la serviciu cineva, că ea are şi ea destule, că e patroană. O înţeleg că are priorităţile ei, că nu mă plăteşte la timp şi găseşte fel de fel de scuze ca să-mi dea cât mai puţin şi mă ţină şi duminica să stau cu copila, că are demers ce ştiu io unde! Are o copilă scumpă, dar răsfăţată, ferească sfân-tu! Dar dacă i-am promis că o îngrijesc până creşte mare, mie-mi place să mă ţin de cuvânt. Chiar dacă trebuie să rabd ieşirile ei! Dar nu-i uşor! Nu ştiu de ce e aşa de greu să înţeleagă că e importantă comunicarea, buna orga-nizare a muncii şi simţul măsurii. Nu poţi să iei pielea de pe om şi tot să mai ceri! Ar trebui să recunoască, oameni suntem! Trebuie şi un pic de respect faţă de munca omului. Atât căt face, dacă ar sta să aprecieze, ar înţelege căt are de câştigat cu mine! No, mai bine mă opresc aici că o să zici că mă laud! Ori cine ştie ce va înţelege cel care ne cenzurează corespondenţa? Glumesc, tu Letiţie, că ţi-am mai zis, dacă-ţi povestesc toate cele, e ca şi cum m–aş spovedi, fără taxele la zi! Acum mai sunt şi răutăcioasă, vezi! La psiholog nu mă duc, deşi poate că amu m-ai trimite la unul, decât să-mi citeşti plângerile! Ştiu, ştiu draga mea, că nu mi-ai reproşa niciodată, că de aceea sunt prietenii ca să se ajute în-tre ei, aşa ca noi.Săptămâna viitoare trec pe la voi şi mai povestim. Până atunci scriem şi tu, cum mai eşti, ce mai faceţi? Reuşeşti să plăteşti taxele la şcoală?

Te sărută, pretina ta, Raveca

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Letiţie, dragă!Amu, ca să vezi că ascult de tine, draga mea Letiţie, zău că voi încerca să nu mai scriu ţărăneşte, no! Am primit scrisoarea de la tine şi mă grăbesc să-ţi răspund, că scriindu-ţi poate-mi mai înseninezi gândurile. Că deh,... nu-i lapte şi miere viaţa nici pe la noi!

La câţi trombonişti are politica românească, cu greu pot încăpea în trompeta celor de la Luna Amară. Totuşi, cu talentul său, Mihnea Blidariu a reuşit să-i scoată la iveală, taman în Bastionul Dogarilor.

Un preşedinte machit, un premier pitic,

Opoziţie coruptă şi-un Parlament de nimic.

Caricatura unei naţii, un argument solid,

Sfânta Treime: Dinamo, Steaua şi Rapid!

15Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 2010

File de arhivă

Au emigrat din România de mai bine de două decenii. Continuă însă relaţiile cu unii oameni de aici şi puţinele rude pe care încă le mai au în ţară. Multe lucruri continuă să-i lege profund, şi chiar dureros, de România. Printre acestea şi o datorie morală, încă neîmplinită pe de-plin. Este povestea din spatele poveştii. Una tragică, la fel ca a altor câteva mii. Cea a unui poliţist profesionist intrat în politică şi devenit înalt funcţionar de stat în vremuri de mare cumpănă istorică.

O datorie morală încă neîmplinită pe deplinAndra Motaş şi Dino Tres, soţul ei, trăiesc în SUA de mai bine de 25 de ani. Au plecat din România fără a mai privi înapoi. Nici măcar cu mânie. Poveştile lor de viaţă nu sunt ieşite din comun. În linii mari, acestea se încadrează în poveştile de viaţă ale celei de-a treia generaţie a exilului românesc, de după anii 70-80, ai se-colului trecut. Andra Motaş simte că aici în ţară, mai are de împlinit o datorie morală. Să iden-tifice locul unde este înmormântat unchiul ei Gheorghe Motaş, fost poliţist şi înalt funcţionar de stat, decedat într-una din închisorile comu-niste. Apoi să-l înhumeze creştineşte în cripta familiei. I-a promis aceasta tatălui ei, arhitectul Dumitru Motaş, fratele mai mic al lui Gheor-ghe. Andra Motaş şi-a cunoscut unchiul doar din poveştile tatălui, memoriile şi fotografiile de familie pe care acesta din urmă le-a lăsat în urma sa. Soţul ei, Dino Tres, azi inginer în industria americană de automobile, absolvent în România de aeronautică, a fost coleg de facultate cu cosmonautul Dumitru Prunariu şi Radu Berceanu. Nu prea agreează ideea de a vorbi despre cele două personalităţi. După ce schimbaserăm mai multe mesaje pe internet, m-am întâlnit cu Dino Tres în urmă cu circa 6 săptămâni. Mi-a oferit atunci şi câteva date suplimentare importante despre Gheorghe Motaş, al cărui destin, în parte reuşisem să-l recompun anterior din documentele aflate în arhivele mureşene, dar mi-a oferit şi un set de fotografii inedite, unele dintre ele cu certă valoare istorică. Când m-am întâlnit cu dom-nia sa, Dino Tres era transfigurat de o intensă satisfacţie. Reuşise - cu modestie recunosc că îl ajutasem și eu cu câteva sugestii - ca după îndelungate cercetări să afle locul decesului lui Gheorghe Motaş, închisoarea din Făgăraş, dar

şi să localizeze groapa comună. Acum doreşte să facă demersuri pentru a putea să-l identi-fice chiar dacă va fi nevoie, după cum spunea el ”de prelevarea de probe ADN, de timp şi evident, de bani. Dar abia atunci, eu şi soţia mea, vom avea satisfacția unei datorii morale împlinite pe deplin.”

Un profesionist al muncii de poliţie, intrat în politică. Gheorghe Motaş a fost mai întâi profesor, apoi avocat şi ulterior poliţist, pentru ca la fi-nal să devină înalt funcţionar de stat. În 1948, anul în care a fost arestat, Motaş avea 58 de ani. Şapte ani mai târziu, se mai afla încă în anchetă la Târgu-Mureş. Ar fi fost probabil un simplu poliţist anonim ca atâţia alţii, dacă nu ar fi intrat în politică înscriindu-se în Frontul Renaşterii Naţionale - fiind ulterior numit pre-fect de Tulcea şi apoi de Galaţi - dar şi neşansei de a a-i fi arestat pe unii din cei ce aveau să devină peste timp câţiva din ”greii” PCR. Potri-vit consemnărilor făcute în jurnalul personal, de fratele său, arhitectul Dumitru Motaş, Gheorghe ”...A urmat Liceul Sfântu Sava din București, după care s-a înscris la matematică. A fost numit profesor, dar nu i-a plăcut meseria de profesor și s-a înscris la Drept, făcându-se avocat în Baroul București”. A fost momentul în care, după scurta experienţă de avocat, Gheo-rghe Motaş a optat pentru a intra în poliţie, unde datorită pregătirii sale intelectuale vaste, dar şi a unor incontestabile calităţi personale, a parcurs rapid ierarhia ajungând chestor. Du-mitru Motaş mai scria în jurnal despre fratele său că ”…Era un om deștept, cunoștea 4-5 limbi străine…Pe timpul lui Carol al II –lea a fost numit prefect…A rămas prefect şi pe vre-mea Regelui Mihai şi a mareşalului Antonescu, dar şi după 23 August 1944. A fost arestat de comunişti şi închis la Aiud…” Schimbarea de regim din România de la jumătatea deceniului al cincilea i-a deturnat destinul. Şi asta după ce Securitatea l-a depistat ca fiind responsabil de arestarea unui grup de 80 de comunişti. Prin-tre cei arestaţi din ordinul lui Gheorghe Motaş se aflau persoane ce aveau să deţină funcţii importante în aparatul de partid şi de stat din România. De departe, cel mai important dintre ei era Gheorghe Apostol, prieten al lui Gheor-ghe Gheorghiu Dej şi desemnat mai târziu de către acesta drept succesor. A fost de fapt,

neşansa lui Motaş.

Arestări cu ghinion“…din ordinului învinuitului, se menţiona în re-chizitoriul întocmit de Procuratura Militară din Târgu- Mureş, s-a trecut la urmărirea şi are-starea unui număr de 80 de persoane printre care şi cunoscuţii comunişti Gheorghe Apostol, Vicol Grigore, Creţu Gheorghe, Mocanu Dumi-tru, Marinescu Gheorghe…Din ordinul său au fost cercetaţi, trimişi în faţa justiţiei, unde au fost condamnaţi la temniţă grea. Tot din ordi-nul său a fost arestată şi cunoscuta comunistă Grinberg (Grunberg) Estera”. Motaş, cel făcut responsabil pentru aceste arestări şi pen-tru care era acum anchetat la Târgu-Mureş, se născuse la data de 10 februarie 1889, în Bucureşti şi era absolvent al Facultăţii de drept. În 1935, Motaş a fost încadrat cu gradul de secretar la Chestura Poliţiei Tulcea, iar ulterior, cu gradul de chestor (cu delegaţie), mutat la Poliţia Galaţi. Din 1937 şi până în 1940, a fost chestor la Poliţia Chişinău. O ascensiune rapidă pentru un om care, în mod cert, îşi făcuse da-toria cu multă competenţă, de vreme ce într-un timp foarte scurt, a parcurs treptele ierarhice de la secretar la chestor, trecând peste alte trei trepte, inspector, subcomisar şi comisar. “În anul 1940, se mai menţiona în rechizitoriu, învinuitul Motaş Gheorghe este transferat la Direcţia Generală a Poliţiei Bucureşti, în cadrul căreia a funcţionat trei luni la Siguranţă în calitate de şef al Secţiei partidelor de centru şi legionare şi apoi în calitate de şef al Grupei I-a din Corpul detectivilor, unde funcţionează până în 1945 când este pus în cadrul dis-ponibil…” Indubitabil că funcţia îndeplinită în Poliţie, dar şi neşansa de a-l fi întâlnit şi arestat pe “greul” Gheorghe Apostol i-au fost fatale. Concluziile din rechizitoriul întocmit lui Motaş, cel învinuit de “crimă de activitate intensă con-tra clasei muncitoare”, nu mai lasă loc vreunui comentariu: “…În calitate de şef de chestură cu gradul de chestor a avut atribuţiuni de a îndruma şi coordona întreaga activitate a poliţiilor unde a funcţionat în vederea urmăririi, supraveghereii, arestării şi trimiterii în judecată a elementelor comuniste şi muncitoreşti…”

Paradoxurile istoriei şi ”închiderea cercului”Gheorghe Apostol - cel care la moartea lui

Dej era văzut drept succesorul acestuia - s-a născut în 1913 şi a avut o viaţă agitată, dar dedicată total şi necondiţionat cauzei comunis-mului. Fost prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc (Comunist) Român şi contracandidatul lui Ceauşescu de la jumătatea deceniului şapte, a devenit la sfârşitul anilor 80, unul dintre opozanţii dictatorului şi sem-natar al “Scrisorii celor şase”(martie 1989). Documentul ce incrimina regimul ceauşist a fost difuzat la postul de radio “Europa Liberă”. Apostol a deţinut funcţii importante în stat (prim–vicepreşedinte al Consiliului de Miniştrii 1961-1967, ambasador al României în Ar-gentina, Uruguay, Brazilia, etc.), dar după ce Ceauşescu a preluat puterea, l-a îndepărtat treptat din funcţiile de decizie politică. Gheor-ghe Apostol este şi autorul cărţii “Eu şi Gheor-ghiu–Dej”, publicată în 1998. Gheorghe Apos-tol a avut o ascensiune fulminantă, blocată însă de mai tânărul Nicolae Ceauşescu, care la moartea lui Dej, având şi spijinul “greului” din partid Maurer, a preluat puterea. Apostol nu căzut dintr-o dată, dar funcţiile pe care le va mai ocupa în continuare în cadrul regimu-lui vor fi doar de reprezentare şi nu de decizie. După 1970 a devenit dizident. “Scrisoarea celor şase”, concepută de el a fost semnată şi de alţi foşti membrii marcanţi ai PCR, traşi acum pe “linie moartă”: Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Grigore Răceanu, Constantin Pâr-vulescu şi Silviu Brucan. Scrisoarea a fost citită la BBC şi Europa Liberă în ziua de 11 martie 1989 şi a atras - o dată în plus - atenţia marilor democraţii ale lumii asupra a ceea ce se pe-trecea în România. A atras de asemenea şi mâ-nia lui Ceauşescu care a dat dispoziţii severe referitoare la cei şase. Nu este greu de presu-pus care ar fi fost urmările gestului lor dacă evenimentele din România nu se precipitau în momentul decembrie 1989. Ca o curiozitate a destinului este aceea că familia Motaş din SUA a cunoscut-o la un moment dat pe una dintre fiicele lui Gheorghe Apostol, cel al cărui destin se interferase atât de brutal şi nefast cu alui Gheorghe Motaş. Se închidea astfel, cercul. Fii-ca lui Apostol se stabilise în SUA lăsând în urmă ”raiul comunist” şi îndreptându-se spre lumea nouă. Ca fiică de nomenclaturist, ce-i lipsise oare în România?

Nicolae BALINT

Mărire şi decădere - destinul tragic al unui poliţist ”Nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri”

Gheorghe Motaş, profesor, avocat, poliţist şi înalt funcţionar de stat (arhiva foto a familiei Motaş din SUA)

Gheorghe Motaş întâmpinându-i pe Regele Carol al II-lea şi pe Gheorghe Tătărăscu, la Galaţi, primăvara anului 1935 (arhiva foto a familiei Motaş din SUA)

Galaţi, mai 1939 - Prefectul de poliţie Gheorghe Motaş, primind defilarea (arhiva foto a familiei Motaş din SUA)

Moment de intimitate – Gheorghe Motaş alături de prietena sa Margareta, la nunta surorii sale, Florica Dănescu (Arhiva foto a familiei Motaş din SUA)

16 Anul VIII, nr. 430 | 15 - 21 noiembrie 2010

Pocnitorul crimăriei

Gata, nu mai e de glumit. Admi-nis traţia locală a plecat urechea la discuţiile mogulilor mai mari şi mai mici din presa locală sau naţională şi a înţeles: viitorul e al presei online. Şi cum din lipsă de resurse, timp sau organizare, media tradiţională ignoră acest trend, Primăria e gata să fie lid-er de informaţie pe net. Aşa că pen-tru început au restructurat site-ul. Cunoscută fiind în târg convergenţa ediţiilor de ştiri ale televiziunilor

locale cu proiectele primăriei, în curând potenţialul de comunicare în timp real va fi completat cu noile pagini ale 24 ore mureşene şi Ştii TV, chiar cu secţiuni de bloguri, chiar cu streaming live, şi uite aşa, uşor, uşor, inagurarea unui parc sau golu-rile FCM vor fi în direct cu cetăţenii. Până una alta, pagina principală a noii case digitale a municipalităţii are ştiri itinerante ilustrate, conexiuni cu paginile serviciilor din subordine –

înbunătăţite şi completate cu imagini şi ele, secţiuni detaliate cu comparti-mentele de specialitate ale instituţiei, inclusiv persoanele de contact, şi opţiuni de extrage informaţiile în documente pdf, imprimare, sau tri-mi tere pe mail. Frumos, nu? Ce ur-mează e promovarea în reţelele so ciale: Facebook, Twitter sau HI5 şi atunci să vezi bătălie de imagine, şi concurs de like-uri între vicepri-mari. Aşa de plăcut e formatul digi-tal încât nici dosarele de şedinţă ale Consiliului Local nu mai sunt ce erau odată. Acum, înainte de şedinţe pe net sunt uploadate nişte documente word, în dezbatere consilierii vin cu amintiri, aruncă nişte vorbe care se înregistrează de sistemul audio, şi pe urmă hotărârile finale sunt afişate în forma care trebuie. Şi cum de multă vreme primarul susţinea că şedinţele de CL trebuie transmise în direct, aşteptăm prima ediţie de la şedinţa din finalul lunii noiembrie. Garantat, ce discută, cum discută şi ce efect au dezbaterile consilierilor îi vor face pe oameni să nu mai privească „Noră pentru mama”, “Sinteza zilei” sau “Recursul etapei”.

Neatza cu Csegzi şi Claudiu

Agenţia de presă de pe VictorieiPrimăria Târgu Mureş a lansat o nouă versiune a paginii proprii de Internet, în ton cu tendinţele de restruc-turare a informaţiilor şi tabloidizare pe care le au şi entităţile media. Ba chiar şi ziarul propriu, celebrul Monitor, poate fi acum răsfoit în format digital. Aşteptăm fotoreportaje sau editoriale postate de şefii de servicii. Oare ce le-ar scrie alegătorii dacă ar fi inclusă şi posibilitatea de a posta comentarii?