Porcii şi găinile, cazare la all inclusiveDacă eşti fermier şi vrei să primeşti ajutor de la stat trebuie să ai grijă de spaţiile în care depozitezi un porc gras, trebuie chiar să-i pui la dispoziţie aşternuturi sau un loc de cazare uscat. Dacă vrei să-i asiguri şi o cupă de şampanie înainte de montă, nu e interzis. Nu râdeţi, aşa sună câteva dintre măsurile Ministerului Agriculturii. Iar găinile sunt şi mai pretenţioase…

Anul VIII, nr. 41516 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 26 iulie - 1 august 2010FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 12

Varza de Bruxelles şi Raportul pe (sub) Fustiţie

Zboară “Transilvania” la Cluj?

Săptămâna trecută, Comisia Europeană ne-a dat cu ra-portul pe Justiţie peste ceafă, subliniind marile deficienţe ale sistemului judiciar românesc. Ok, am adoptat în Parlament noile Coduri de procedură civilă şi penală, am avut un DNA în formă de zile mari, am mişcat ceva în teritorii, dar, per ansamblu, cu ajutorul senatorilor dirijaţi de Gyorgy Frunda şi al unui CSM comunistoid, Justiţia e un dezastru. Horaţiu Dumbravă dă replica.

Consilierul judeţean Mihai Poruţiu declara că nu are importanţă cât din Aeroport cedează Mureşul către Cluj, câtă vreme vorbim de investiţii şi dezvoltare. Speriat de atitudinea lui Poruţiu, care îi reprezintă probabil şi pe alţii, măcar pe colegii de la Agenda 2009, directorul Aeroportului Transilvania, Ştefan Runcan, a tras semnalul de alarmă: Băi, băieţi, staţi aşa un pic, că nu negociem pepeni aici! Mureşul, cu toate avantajele lui, trebuie vândut scump. Iar Tişe nu a zis că nu.

pagina 7

pagina 4 - 5 pagina 3

„Da, am rămas prieten cu Sergios

Ramos, deşi i-am luat locul ca titular... Asta e

viaţa, echipa contează...”

„Doamneee, ce vis frumos... Suntem campioni, în atac îi avem pe Vancea şi Torres, în spate Puyol şi Bălău, iar rezerva lui Botoşer e Iker Casillas... Jocul curge, afacerea merge, în lojă

preşedintele Dorinho Florez ne aplaudă frenetic... Of... ce încântare...”

„Cât timp îl ţin pe Torres rezervă, nu mă interesează

unde mai joacă Raul, s-o fi retras,

că era cam bătrâior...”

Urmăriţi de fantoma glorioasă a ASA, fotbaliştii de la Municipal Târgu Mureş nu au altă şansă decât să lupte pentru calificarea în Champions League, ca să fie siguri că nu retrogradează în Liga 2

T

„Hmm... Şi se făcea că eu eram

noul Del Bosque şi refuzam oferte neserioase de la Inter, Barcelona, Bayern... FCM-ul

era maximul pentru un antrenor mare...”

ww

w.zia

ruld

emur

es.ro

“Tinerii să-şi găsească coloana vertebrală şi să înveţe să spună NU!”

Visul unei nopţi de bară. MămăLiga campionilor„Steaua? Cine e

Steaua? Păi au ei

lotul nostru, banii

noştri, rezultatele

noastre? Aş, e o echipă

mică, rămasă acolo în

colţul Europei!”

2 Anul VIII, nr. 415 | 26 iulie - 1 august 2010

O justiţie bolnavă, pentru un popor nesănătosAcu vreo 10 ani, când abia îndrăzneam să visăm că marea Uniune Europeană o să ne ia şi pe noi, amărâţii, sub aripa ei protectoare, Justiţia era altfel. Pot să spun asta ca jur nalist care a avut de-a face ani de-a rândul, lucrând pe investigaţii, cu arhivele justiţiei clujene şi mureşene, dar şi cu instanţele, graţie procesomanilor de serviciu de la acea oră, care te târau de trei ori pe săptămână prin procese, pentru calomnie şi insultă. Era o Justiţie care în-văţa primii paşi pe calea refor-mei, în ciuda regimului mult hulit, pe bună dreptate, al lui Adrian Năstase. Judecătorii mai vârstnici deschideau ochii mari la ideile şi la soluţiile celor tineri, simţind cum li se clatină principiile după care au judecat o viaţă întreagă, dar şi scaunele de magistraţi. Era o generaţie nouă, cu stu dii aprofundate în afara Româ-niei, intrată pe scenă chiar înaintea inflaţiei de absolvenţi de Drept care s-a produs oda-tă cu universităţile private de cartier. Ţi-era, cumva, mai uşor să mergi în instanţă când ve-deai o faţă de tânără, care îţi vorbeşte despre Strasbourg şi

legislaţie europeană. Simţeai că împarte dreptate. Simţeai că lucrurile merg spre normal. Era un aer proaspăt, o speranţă. Era un început de drum.Astăzi, după 10 ani, timp în care ne-am integrat, vezi Doa-mne, în UE, ar trebui să cule-gem roadele acelei primăvări. Ar trebui să avem un sistem de justiţie aşezat, în care toate rotiţele funcţionează cum tre-buie, ca într-un stat european normal. Ce avem, însă?Avem aceeaşi situaţie de acum 10 ani, mai puţin speranţa. Justiţia, în linii mari, a rămas poticnită într-o altă eră, în ciuda faptului că magistraţii tineri au luat locul celor vârst-nici. Raportul Comisiei Euro-pene pe Justiţie, comunicat săptămâna trecută, a certifi-cat acest lucru. În afară de DNA, care, spun europenii, merge bine (la nivel central, desigur, pentru că în unele judeţe – lider fiind Mureşul – instituţia respectivă patronează un de zas tru), în afară de un-ele măsuri care au mişcat puţin lucrurile în teritoriu, în afară de noul Cod Penal şi noul Cod Civil, de alte câteva mărunţişuri, Justiţia e cum a fost. Şi mai rău decât atât. Cine

are îndrăzneala să meargă la un proces şi să spere că va fi judecat corect? Cine e atât de naiv încât să nu intre în sala de judecată cu un semn mare de întrebare în minte? Cine-o fi judecătorul ăsta, de-al cui e, cu cine joacă, unde lucrează soţia lui, copiii lui pe ce bani se şcolesc la Londra, ce dosare a mai judecat, ce soluţii a dat?E firesc să ne punem aceste întrebări? Mă gândesc că nu. Şi voi gândiţi, sper, la fel. Dar pentru noi, aşa cum sun-tem, ca popor, când trebuie necăjiţi, oricând iscoditori, uneori leneşi, vicleni nevoie mare, ar fi firesc să nu ne pu-nem aceste întrebări? Am mai fi sănătoşi? Cred că nu!Şi atunci mi se pare că Justiţia noastră e ca noi, e de-a noas-tră, mereu susceptibilă de ceva, mereu nesigură, mereu cu semn de întrebare, mereu negociată ca la piaţă. Şi europenii de la Bruxelles ne-au citit slăbiciunea asta şi ne-o aruncă pe masă de câte ori trebuie cineva arătat cu degetul. Şi au dreptate. Întâi trebuie să ne schimbăm noi şi apoi să schimbăm Justiţia, şi nu invers. Părerea mea.

Alin Bolbos

Esenţial

Energomurul e pe cale să fie salvat. După cum se vede, caietul de sarcină a fost aprobat, managerul firmei maghiare vrea să parti-cipe la licitaţie şi totul pare clarificat. Project managerul firmei RVF NYRT, Gabor Dacz, a spus foarte clar, firma vrea să concesioneze Energomurul. De ce acum? E o întrebare ce se plimbă printre mulţi cetăţeni, chiar şi printre consilierii locali. De ce acum, când En-ergomurul era gata să dispară, apare o mână din cer (a se citi Ungaria), îl ridică, îl scutură şi porneşte din nou la drum. Să fie mai marii UDMR-ului din Mureş care au ţinut această firmă pitită până în acest moment? Şi au venit acum cu ea, în postura de salvatori, pentru ca mai apoi să o folosescă drept armă la bătălia pentru primărie din 2012? Sau e o nouă înţelegere între condu-cerea oraşului şi Uniunea de la guvernare, pe afaceri mari, pe stilul „îţi dau asta, dar mă acoperi şi tu cu ailaltă...” Hai, nu fiţi răi, apă caldă să curgă... Totuşi, e de văzut dacă firma maghiară va avea vreun competitor. E greu de crezut, pentru că licitaţia se mulează ca o mănuşă pe mâna firmei. Pardon, caietul de sarcini.

Titi Robinet

Andreea Bauer, bucuroasă că mamutul Energomur ar putea căpăta ceva sânge-n instalaţie graţie câtorva milioane de forinţi

“Sincer vă spun, dacă vin ungurii sau

americanii să ne dea apă caldă pe mine nu mă inte-resează. Ideea e că igiena

electoratului lasă de dorit. Şi asta miroase

şi din sondaje…”

Flacăra verde salvează Energomurul...

Primarul Dorin Florea umblă deghizat ca să nu ridice inutil pulsul, şi aşa crescut, al electoratului

„Sssst... M-am travestit şi eu în Frank Sinatra, ca să

nu mă ia oamenii la rost că nu are apă caldă să se spele... Păi ce, e vina mea că eu am

centrală şi ei nu are?”

După ce a vizitat de mai multe ori obiectivele turis ti-ce din Transil vania, online, de si gur, că fizic şi-a anunţat de-se ori so sirea după ca re a a nulat-o din varii motive, Elena Udrea a consi derat că e momentul să facă aceste locuri cunoscute şi la Bu-dapesta. Şi vreo trei zile săptămâna trecută şi le-a petre-cut acolo, în întâlniri cu preşedintele Par-lamentului maghiar, viitorul preşedinte al Ungariei, cu Ta mas Fellegi, minis trul dez voltării naţio-na le, Gyorgy Ma-tolcsy, ministrul Economiei, cu par lamentari. E drept că prin-cipalele discuţii au vizat strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, Programele de Cooperare Transfrontalieră, precum şi viitorul Politicii de Coeziune. Clar? Dar invitaţia către coledzii maghiari de a vizita România a fost lansată, pentru că Transilvania, nu-i aşa, e un loc magnific. Păi cum ai ştiut matale, tanti Elena, să spui două vorbe despre Sovata ori despre Sighişoara fără să păşeşti acolo măcar? Aaa, n-ai ştiut? Aşa ne gândeam şi noi...

Elena Udreamr

Ministrul Turismului şi Dezvoltării, Elena Udrea, cere ajutor divin pentru izbăvirea turismului românesc

Blonda care ne-a sedus Budapesta„Părinte, n-ai timp să mă spovedeşti

acuma? Hai că nu te ţin mult, n-am păcătuit foarte tare... Doar nişte

minciuni mici de prin campania electorală să-mi ierţi, iar cu restul mă descurc eu...”

Anul VIII, nr. 415 | 26 iulie - 1 august 2010 3Ghici cine vine

la Aeroport

În cotidianul Zi de Zi de miercuri, consilierul judeţean Mihai Poruţiu declara că nu are importanţă cât din Aeroport cedează Mureşul către Cluj, câtă vreme vorbim de investiţii şi dezvoltare. Speriat de atitudinea lui Poruţiu, care îi reprezintă probabil şi pe alţii, măcar pe colegii de la Agenda 2009, directorul Aeropor-tului Transilvania, Ştefan Runcan, a tras sem-nalul de alarmă: Băi, băieţi, staţi aşa un pic, că nu negociem pepeni aici! Mureşul, cu toate avantajele lui, trebuie vândut scump.

Semnul de întrebare ridicat de RuncanPe când presa mureşeană şi clujeană băga pe foc şi prezenta răspunsul elegant al pre­şedintelui CJ Mureş, Lokodi Edita, către omo-logul ei Alin Tişe, la Vidrasău, Runcan conce-pea comunicate de presă prin care atenţiona asupra negocierilor care urmează să aibă loc. Adică, în febra care ne va cuprinde când Tişe va scutura punguţa cu bani pe masă, să nu uităm totuşi că ei au venit spre noi, că ne cu-nosc avantajele (toate alea... nod de autostrăzi, viitoare platformă multinodală, bla, bla) şi să ne vindem scump pielea.

„Proiectul de dezvoltare a Aeroportului “Trans-ilvania“ Târgu Mureş ­ principală poartă de ac-ces în zona Transilvaniei ca primul hub multi-modal din sud­ estul Europei este matur într­o fază de realizare faptică ce genereaza interes pentru terţi. Atuurile Aeroportului “Transilva-nia“ Târgu Mureş prin poziţia geostrategică şi accesibilitate superioară cu racordări la autostradă, cale ferată sunt dublate de terenurile pentru extindere lipsite de sarcini fără obstacolări, fapt ce face ca investiţia în dezvoltarea aero-portului mureşan, să fie mult mai eficientă ce asigură recuperarea investiţiei mai repede. Perspectiva prin demersurile făcute de până acum de Conducerea Aeroportului “Transilva-nia“ Târgu Mureş bine susţinută de Consiliul Judeţean Mureş, este ca aeroportul mureşean să poate să atragă şi să deservească un trafic aerian cu mult peste cel gestionat ac-tualmente de celalalte aeroporturi din zonă, ajunse aproape de limita lor de capacitate tehnică.”, spune Runcan în comunicatul său.Noi am înţeles, oarecum, gestul domnului Runcan. A fost manager al Aeroportului de la Vidrasău atâţia ani, a condus investiţii de mil-ioane de euro acolo, a dezvoltat „Transilvania” cât a putut, cât a fost lăsat şi acuma se simte omul frustrat că i se ia jucăria din mâini şi alţii vor beneficia de ceea ce, mult, puţin, a con-struit acolo. Vin consilierii judeţeni, parlamen-tarii, primarii şi o lămuresc pe Lokodi să poarte negocieri cu Clujul, iar pe el, managerul cu rezultatele mediocre de până acum, nu l­a în-trebat nimeni nimic. Sau prea puţin. Şi vine cu sfatul său, preţios, de altfel: „Detaliile tehnice furnizate reprezentanţilor proprietarului Aero-portului Transilvania Târgu Mureş pun pe aceştia într­o poziţie favorabilă în perspec-tiva unor negocieri în realizarea presupusului parteneriat. Prin aplicarea raţională a punc-telor tari şi slabe ale fiecărui aeroport se poate realiza o deservire complementară a traficu-lui aerian transilvănean dintre tipul de city aeroport şi respectiv platformă multimodală cu trafic aerian mediu / lung curier,inclusiv cargo. Conducerea Aeroportului Transilvania Târgu Mures menţine legătura permanentă cu Conducerea Consiliului Judeţean Mureş pen-tru asigurarea informaţiilor utile în vederea realizării interesului general de perspectivă dar nu neglijează nici continuarea progra-melor iniţiate.”

Lokodi şi lecţia de seducţie...Acuma... ne vine greu să credem că nego-cierea va fi simplă. Poruţiu vorbea şi el... fără el. E clar că mureşenii trebuie să scoată cât mai mult, sau, mai bine zis, să cedeze cât mai puţin din Aeroport. Şi ei ştiu asta. Au câteva atuuri, dar şi multe dezavantaje. Vor fi investiţiile re-alizate deja şi cele aflate în curs, mult cântata platformă multimodală, terenurile disponibile pentru extindere, vecinătatea cu nodul de auto străzi, numele „Transilvania” înregistrat la OSIM, ver-sus numărul extrem de mic de clienţi atraşi, numărul neglijabil de companii aeriene care operează la Vidrasău, scoaterea din reţeaua

TENT şi tăierea accesului la fonduri europene, lipsa unui management eficient, lipsa unor prim­miniştri de­ai locului, care să direcţioneze masiv fonduri pentru dezvoltare, aşa cum e la Cluj. Ţinând cont de toate acestea, oferta clujenilor – că vor să preia 51% din viitoarea societate comercială în care se va transforma Aeroportul, că vor lua 15% ­ trebuie luată se-rios în calcul. Ce altă opţiune avem? N­avem. Şi atunci totul va sta în abilitatea lui Lokodi de „a­l seduce” pe Tişe. Le cedăm 20%, câţi bani vor investi? Le cedăm 51%, câţi bani vor investi? Ce proiect de management vor avea acţionarii majoritari? Cât va câştiga Mureşul, pe termen lung, de aici? Răspunsurile le vom avea probabil în 2­3 săptămâni, după ce Boc se va întâlni cu finul său Tişe şi apoi Tişe se va întâlni cu doamna de fier Lokodi. Răbdare...

Clujul vrea control decizionalDar ce a zis Tişe la semnalul lansat de Lokodi. Citiţi, aici, cu îngăduinţa colegilor de la Zi de Zi, care au avut exclusivitate: „Nu am primit o invitaţie oficială din partea omologului meu din judeţul Mureş, însă sunt deschis oricând să­i fac o vizită doamnei Lokodi. Într­adevăr,

domna preşedinte ne informează prin inter-mediul presei că este dispusă la o colabo-rare, însă nu vorbeşte despre acea posibilă variantă de gestionare a celor două aeropor-turi. Cred că pentru această etapă ar trebui să avem o întâlnire cu toţi factorii decizionali, cu grupurile de consilieri, ai noştri şi ai lor, cu directorii aeroporturilor şi să luăm o decizie concretă. O variantă de gestiune comună ar fi aceea ca ambele regii să se unească, astfel încât să devină una singură. Această variantă ne­ar conveni cu condiţia ca noi, Clu-jul, să avem putere decizională. Mi se pare firesc aşa, pentru că noi avem programul de investiţii, iar aeroportul nostru este deja cotat la un cu totul alt nivel faţă de cel de la Mureş. Nu exclud nici posibilitatea transformării în societate a aeroportului din Mureş, astfel încât Clujul să poată achiziţiona pachetul majoritar de acţiuni. Sunt câteva variante, iar tot ce sper este ca intenţia noastră să fie bine primită şi percepută de către colegii noştri din Mureş.”, a declarat Tişe.Jocul negocierilor a început. Cine face următorul pas?

Aurel Vlaicu

Oficialii CJ Mureş adună mere cu pere şi speră să nu le dea prune

„Ce ziceţi de peţitorii ăştia de la Cluj? Umblă oare numai după

zestrea noastră, ori chiar or face casă bună

la Vidrasău?”

Zboară “Transilvania” la Cluj?„Părerea mea e că deşi calul de căpătat nu se caută la dinţi, dacă e calul troian,

ar fi bine să ne mai socotim!”

4 Anul VIII, nr. 415 | 26 iulie - 1 august 2010

Ungureşte despre Românica, la Bruxelles

Categoria „Limba noastră-i o omoară!”„Cei de la Energomur au vinele lor!” Dorin Flo-rea, primar Târgu Mureş

„Se va realiza în condiţii susţinabile!” Csegzi Sandor, viceprimar Târgu Mureş

„Guvernul e plin de analfabeţi în domeniul juridic!” Ciprian Dobre, deputat PNL

Categoria „Disperarea CânD îmi vine...!”„Votul obligatoriu este o măsură disperată!” Doru Oprişcan, deputat PDL

„E o descentralizare făcută pe uşa din dos!”, Florin Buicu, membru PSD

„Aş vinde cocoşeii din rezerva de aur a BNR”, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Categoria „beţia puterii!”„Îmi pare bine că nu am ajuns subprefect!” Ioana Roman, consilier local

„Vrem putere decizională la Aeroportul Tran­silvania”, Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj

„ ANI este o instituţie absolut inutilă!” Victor Socaciu, deputat PSD

„Preşedintele nu are dreptul constituţional de a convoca Parlamentul în sesiuni extraordinare!” Kelemen Atilla, deputat UDMR

Săptămâna trecută, Comisia Europeană ne­a dat cu raportul pe Justiţie peste ceafă, sub-liniind marile deficienţe ale sistemului judi-ciar românesc. Ok, am adoptat în Parlament noile Coduri de procedură civilă şi penală, am avut un DNA în formă de zile mari, am mişcat ceva în teritorii, dar, per ansamblu, cu ajutorul senatorilor dirijaţi de Gyorgy Frunda şi al unui CSM comunistoid, Justiţia e un de-zastru.

Planul I. Inocenţa CSMCSM­ul şi Legea ANI au fost, deci, punctele cele mai slabe ale României în ochii celor de la Comisia Europeană. Să le luăm pe rând.Reacţia CSM­ului la apariţia Raportului e de­a dreptul şugubeaţă. După ce a încasat la greu castane bruxelleze, CSM crede că Rapor-tul e „unul obiectiv, constatând progrese şi neajunsuri în sistemul judiciar, printre care şi insuficienta colaborare între partenerii re-sponsabili de reforma justiţiei, esenţială în în opinia noastră pentru finalizarea cu succes a măsurilor de reformă. Consiliul urmează să facă o analiză aprofundată a conţinutului Raportului, inclusiv a recomandărilor Comi­siei şi se va axa pe luarea măsurilor necesare pentru continuarea reformei”. Hai să mori, tu, madam Florica Bejenaru? Până la victo-ria finală, bre? În continuare, şefa de la CSM, cu trecut securistic, demonstrat de CNSAS, încearcă să demonteze, punct, cu punct, cri­ticile Comisiei. Adică, practica de acceptare a pensionării magistraţilor suspendaţi, arestaţi sau puşi sub acuzare pentru săvârşirea de

infracţiuni (gen Costiniu), inclusiv bănuiţi de fapte de corupţie (Jipa, etc), înseamnă ex-clusiv o aplicare a dispoziţiilor legale. Apoi, CSM susţine din toate poziţiile, dar din nici una, lupta anticorupţie, mai ales ca partener al parchetelor şi instanţelor, mai ales prin măsuri curajoase de ocupare a posturilor va-cante, îmbunătăţirea pregătirii profesionale a magistraţilor şi unificarea practicii judicia-re. Asta pentru că, spune tanti Florica, CSM­ul are atribuţii limitate în domeniul luptei anticorupţie. Urmează o polologhie întreagă despre marile realizări ale CSM, neremarcate de „răii” de la Comisia Europeană.

Vrem un CSM nouDespre măreţele realizări ale CSM vorbeşte însă foarte bine judecătorul Horaţius Dum­bravă, preşedintele Curţii de Apel Târgu Mu­reş: „Se poate spune, din această perspectivă, că în cei 6 ani de mandat, din modul haotic, fără perspectivă şi viziune programatică pe termen mediu şi lung, actualul Con-siliu Superior al Magistraturii şi­a ratat rolul constituţional. Astfel, optimizarea volumului de muncă, rezolvarea dezechilibrelor de per-sonal din sistem (magistraţi, personal auxil-iar) ş.a.m.d. au fost fie neglijate total, fie s­au găsit soluţii de moment, improvizate, fără rezultate concrete.” Dumbravă, unul dintre candidaţii cu şanse reale de a ocupa un loc în viitorul CSM, crede că „raportul Comisiei denotă o atenţie mărită pentru alegerile noului Consiliu Superior al Magistraturii, re-cunoscând, implicit, că noul CSM va avea

un rol extrem de important în modernizarea justiţiei şi, evident, a îndeplinirii cel puţin a primei condiţionalitatăţi anteaderare.” „Aici, revine comisiei electorale constituite la nive-lul actualului CSM de a evalua corect candi-daturile eligibile pentru alegeri, tocmai pen-tru că actuala lege nu prevede posibilitatea unui al doilea mandat pentru membrii actua-li aflaţi în funcţie. De fapt, importanţa pentru respectarea acestei condiţii de legalitate nu aparţine doar Comisiei, consemnată de alt-fel în raport, dar şi a statelor membre UE, ori SUA” spune Dumbravă. Acesta face parte din noua generaţie de magistraţi care a avut curajul să critice constant deficienţele CSM, alături de Dana Gârbovan, Cristi Danileţ, ori Adrian Neacşu. De altfel, Dumbravă, Danileţ şi Neacşu au hotărât să candideze în echipă la viitoarele alegeri organizate la CSM, urmând să reprezinte magistraţii de la toate nivelurile de instanţe: Curte de Apel (Dumbravă), Tribunal (Neacşu), Judecătorie (Danileţ). Înscrierile au loc în perioada 15 iulie ­ 6 august, iar rezultatele vor fi cunoscute în noiembrie. Interesant este însă faptul că unii membri actuali ai CSM îşi pregătesc şi ei candidaturile, deşi legea nu le permite decât un singur mandat, de 6 ani. Mergând însă pe principiul lui nea Nelu Iliescu, care a „prins” trei mandate de preşedinte al României, şi oamenii Floricăi Bejenaru pretind că mai vor o dată. În şedinţa CSM din 3 martie 2010, au încercat chiar un tertip, trecând pe ordinea de zi un „punct de vedere” asupra acestei chestiuni care conţinea două concluzii stu-

Varza de Bruxelles

De când cu atacul la pensii, oamenii mănâncă de trei ori pe zi şi o bună parte din noapte din telenovela „Mădălina ştia unde e Elodia” ...în direct...

“Ha, ce vor ăştia să ne prostească... Cică nu ne taie

pensia, da’ ne-o impozitează... Păi nu vine el, Dan Diaconescu, preşedintele ţării să vezi cum

îi arestează live pe OTV!”

Greierele scoţian cânta din cimpoi la colţ de stradă. Criza era pe sfârşite, oamenii începuseră să se deschidă la faţă şi la pungă, aruncându­i câte un bănuţ. Îşi propusese să fie chibzuit, ca fur-nica din fabulă. Mândru că a învăţat morala, îşi cum­pără un kilt să­i ţină de cald la iarnă, iar când vân-tul şi ploile anunţară apropierea iernii, se porni spre casa furnicii, să­i ceară un locşor în cămara ei, pentru depozitarea agoniselii. Pe drum, o zări pe mătuşa cea bo ga tă, lăcusta, aşezată pe o bancă în parc. Aflând u­i dorinţa, binevoitoare, mătuşa îi oferi un spaţiu în cămara ei încăpătoare, pe Raftul Banilor Siguri (Orice asemănare cu criptonimul RBS este pură întâmplare). Când veni iarna şi nu mai găsea nimic de­ale gurii pe câmp, greieraşul porni spre mătuşă. Vântul purta cu sine fulgii umezi ai crizei renăscute. După mai multe încercări zadarnice la uşa zăvorâtă a mătuşii, ca să nu cadă în depresie, îşi aminti de morala vechii fabule şi se aşeză din nou să cânte, la colţ de stradă. Îngrijoraţi de propria soartă, trecătorii nu­i mai aruncau niciun bănuţ.

Înfometat, în cele din urmă îşi vându kiltul, îşi cumpără o pâine şi continuă să cânte:Cri-cri-criCri­ză­griNu credeamC­o să mai vii.

Morala: Când şeful băncii este o lăcustă,Rămâne scoţianul fără fustă.

(MATEI)

Greierele şi lăcusta- Fabula crizei recurente – Şi pentru că discursurile poticnite ale EBA în

Parlamentul European sunt deja arhicunos-cute, am căutat şi noi prin arhiva media a instituţiei de la Bruxelles un europarlamen-tar român care să ştie ce vorbeşte. Şi pen-tru că oratoria e o calitate esenţială în me-seria primară de pastor, l­am ales pe noul vicepreşedinte al Parlamentului European, românul verde Laszlo Tokes. Ne­am zis că nu degeaba o fi ajuns unde e şi de bună seamă discursul său despre politicile europene ne va da pe spate! Recunoaştem sincer că am luat în calcul posibilitatea de a găsi în materialele lui Tokes şi ceva săgeţi aruncate României, în stilu­i caracteristic. Dar n­am apucat să avansăm atât de în urmă în arhivă, că ne­a şocat o chestie: omul ăsta, Tokes, europarla-mentar român, vice la Parlamentul European, vorbeşte foarte bine, dar numai ungureşte. Are o plăcere deosebită de a vorbi maghiara în timp ce steagul României îi flutură dea-supra capului. E adevărat, mai are scăpări în care o rupe pe engleză, dar dacă­l auziţi ce accent are vă e clar că speakerul Ion Ili-escu e încarnarea lui William Shakespeare… Ceea ce spune tot. De ce preferă însă Tokes

să vorbească maghiara? Corect, oricum toate discursurile se traduc în toate limbile. Fiecare aude în cască limba lui. Dar cât de mândri trebuie să se simtă ceilalţi europarlamentari români, alde Daciana Sârbu, Cristian Preda, Theodor Stolojan etc să audă în cască tra-ducerea în româneşte a colegului lor român, care preferă ungureasca? Dar europarla-mentarii din Ungaria, care se laudă la Buda-pesta că ei nu mai au nevoie de traducere, câtă vreme vicepreşedintele PE vorbeşte pe limbuţa lor… Cât de mândri vor fi ei?

(Atilla Hunul)

Tokes reprezintă România în ungureşte la Bruxelles

Anul VIII, nr. 415 | 26 iulie - 1 august 2010 5Dura lex drept în plex

pefiante: interdicţia realegerii pentru un nou mandat este neconstituţională şi, întrucât interdicţia realegerii a fost introdusă în lege (2005), ulterior începerii mandatului actualilor membri ai CSM, acestora nu li se aplică, ea pro-ducând efecte doar pentru CSM-ul care va fi ales în 2010. Hai, serios, madam Florica, de ce veniţi cu floricele d’astea? Parcă noi nu ştim că iniţiativa venea din partea dumneavoastră, că în preambului punctului de vedere se prevedea cine solicită nebunia asta, adică, onor, condu-cerea CSM? Noroc cu reacţiile dure din partea unor judecători, că altfel problema se tranşa în şedinţa respectivă. Matale, tanti Florica, ţi-ai declinat atunci responsabilitatea, ai zis că a fost “un exerciţiu nereuşit şi nedorit” şi l-ai pus pe seama incompetenţei. A cui, a matale? Păi noi putem bănui cum va fi: domniile voastre vă depuneţi dosarele (nu alea de la Secu) pentru o nouă candidatură, nu veţi fi admişi, dar veţi contesta în instanţă ulterior, chiar la Curtea Constituţională. Avem dreptate, au ba, că aţi gândit planul ăsta?

Planul II. Reacţia lui Frunda.Cel care e considerat il castratore di ANI, senatorul UDMR Gyorgy Frunda - care prin amendamentele sale a amputat activitatea Agenţiei – a avut o reacţie la fel de nevinovată, susţinând că aprecierile negative ale Comi-siei Europene aduse României în privinţa ANI confirmă, de fapt, argumentele sale. “Practic, Comisia Europeană a confirmat ceea ce am spus eu”, a declarat Frunda pentru HotNews.ro. Senatorul crede că nici una din criticile din

raport nu i se poate atribui şi că nu a făcut alt-ceva decât să pună Legea ANI în conformitate cu Constituţia. “Această lege a fost votată de 115 senatori care au fost de acord că astfel legea va deveni constituţională. Resping însă orice acuzaţie care îmi este adusă. Nu cred că un stat mai este democratic atunci când un senator ales este criticat pentru opiniile sale politice”, s-a scos Frunda. În privinţa legii ANI, senatorul spune că Raportul a prezentat acelaşi punct de vedere ca şi el: adică, să fie constituţională. E drept, fiecare înţelege cum vrea constituţionalitatea asta, ceea ce e de fapt un drept democratic, spune, şiret, Frunda. Iar eliminarea comisiilor de cercetare nu a fost nici pe departe ceea ce a supărat Comisia, de a ieşit Raportul aşa nasol...nici vorbă...crede Frunda. De ce i se spune Il Castratore senatorului UDMR? Pentru că el a a amendat în două rân-duri legea ANI prin care activitatea instituţiei a fost diminuată drastic, fiind redusă practic la un depozitar al declaraţiilor de avere. Graţie lui Frunda, au fost eliminate comisiile de cer-cetare a averilor şi a fost diminuat termenul de trei ani la un an în interiorul căruia ANI poate efectua verificări asupra averilor persoanelor care şi-au finalizat mandatul. Apoi, Frunda a fost iniţiatorul amendamentului în privinţa formularelor declaraţiilor de avere publice, din care au fost eliminate metalele preţioase, bi-juteriile, obiectele de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, precum şi obiectele care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare însumată depăşeşte 5.000 de euro.

Cum i-ar fi stat Mureşului în Raport?Păcat că Raportul pe justiţie nu a avut un capitol separat pentru codaşele clasamentului în materie de anticorupţie, cum ar fi judeţul Mureş. Să fi scris acolo cum a dormit DNA Mureş în papuci atâţia ani, cum s-a făcut că lucrează Parchetul Curţii de Apel Târgu Mureş, cum judecătorii din Reghin vor cu tot dina-

dinsul să retrocedeze 130.000 de hectare de păduri unor moştenitori dubioşi... Am înţeles că Bruxellesul nu a mers atât de departe încât să arate cu degetul înspre o zonă a ţării sau asta, a vrut să fie, totuşi, elegant. Dar mulţi dintre noi au priceput dincolo de rânduri. O fi priceput şi echipa Predoiu-Kovesi-Morar? Rămâne de văzut.

Judgement Day

Horaţius Dumbravă, şeful Curţii de Apel Târgu Mureş, unul dintre candidaţii care îşi doresc un CSM tânăr şi curăţel

şi Raportul pe (sub) Fustiţie“În opinia mea,

CSM-ul de azi e un circ în care elefanţii cei bătrâni s-au

transformat în şerpi, iar clovnul Florica Bejenaru

nu mai distrează pe nimeni de când a trecut

pe la CNSAS!”

Primarul Reghinului, Nagy Andras, chinuit de o întrebare grea: Să fiu, sau să nu fiu în 2012, asta-i întrebarea?

“Părinte, spune-mi te rog, dacă le promit că în

mandatul III fac mai multe decât în primele două la un loc,

am vreo şansă să ies tot eu? Nu-i păcat mare, nu?

Moşierul Mircea Dinescu, căzut într-o reverie totală la marginea unei butelii de vin de Tokaj

“Nici nu mai ştiu ce să zic de ungurii ăştia ai voştri... Borbelică mi-a fost simpatic şi l-am sus-ţinut la Primărie, dar ce-a făcut Frunda cu Legea ANI

îmi aduce aminte de dosarul lui de la CNSAS, când i-am făcut favorul

şi m-am abţinut să nu-l execut...”

Anul VIII, nr. 414 | 19 - 25 iulie 20106PSD a ieşit din evul mediu

Dorin Dăneşan, preşedintele PSD Sighişoara, a spus-o clar. Alegerile au fost invalidate de către Biroul Permanent Judeţean, conducerea veche s-a instaurat până când o comisie va organiza noi alegeri. Situaţia este destul de limpede. Sighişoara este cea mai puternicăorganizaţie după Târgu Mureş. Şi iată că în urma unei contestaţii depuse de către Dorin Dăneşan, cum că tinerii prezenţi la alegerile de la Sighişoara nu erau membri de partid, săptămâna trecută alegerile au fost declarate invalide. Mulţi se feresc să vorbească. Oficial. Însă războiul va izbucni din nou, peste doi ani. Aşa ameninţă unii din tabăra antiFrătean. Până atunci se pare că va fi linişte, iar cei care au pierdut nu mai au ce să facă. Nici măcar în cazul Sighişoara.

Brişcaru, foarte oficial... „Sunt proceduri interne de partid, la nivelul organizaţiilor teritoriale, cu scopul de a le aşeza pe temei statutar, în vederea derulării normale a activităţilor acestora pentru viitor în perspectiva alegerilor locale şi generale.” spune secretarul general Cornel Brişcaru. Cu alte cuvinte, totul este la nivel de respectare a statutului, alegerile nu au decurs în mod corect şi preşedintele trebuia să fie schimbat. Tinerii care au votat la Sighişoara poate că aveau adeziunile semnate de către Alexandru Frătean, dar aveau nevoi de hotărârea Birou-lui Municipal pentru a fi membri deplini. Aşa s-a acceptat contestaţia.

Ce spune tabăra puciştilor?

Membrii aveau adeziunile semnate de către preşedintele PSD Mureş, Alexandru Frătean, şi nu ar fi trebuit şi ştampila Biroului Municipal Sighişoara. Şi atunci cine are dreptate? Neo-ficial, mulţi consideră că venirea lui Dragnea la Mureş nu a permis declanşarea războiului adevărat. Şi promit că vor relua luptele. Până atunci, trebuie să ţină capul plecat. Altfel, conducerea actuală va tăia în carne vie. Ce am înţeles noi. Dorin Dăneşan a organizat alegerile. A făcut o mică eroare deoarece a permis participarea acelor tineri care, după cum spune conducerea PSD Mureş, nu erau membri. Iar acea eroare a fost reparată acum. Multe chestiuni rămân însă în bucătăria par-tidului. Mulţi nu au curajul să le spună. Alţii nu vor să se afle. Sper că aţi înţeles ce am vrut să spunem, adică...încurcate sunt, Doamne, căile PSD-ului.

Cartonaşul roşu

PSD Mureş şi recuperarea Cetăţii SighişoaraTabăra lui Frătean a câştigat

războiul în PSD Mureş. Victorie clară. Sprijinul pentru fostul Grup de iniţiativă a fost

foarte mic. Totuşi, o redută importantă, PSD

Sighişoara, rămăsese în mâna inamicului.

Recuperarea ei era doar o chestiune de timp.

“Domnu’ preşedinte, vă rog să înţelegeţi că eu

nici n-am ştiut...eram în concediu când am aflat că v-am luat funcţia... Eu le-am spus că vreau parcările din oraş şi, poftim, ce au

înţeles ei...Clar lipsă de co-municare în partidul ăsta!”

După lupte aproape medievale, situaţia s-a clarificat în PSD Sighişoara. Dăneşan a învins.

Anul VIII, nr. 415 | 26 iulie - 1 august 2010 7Fată verde, cu părul pădure!

Reporter: Încap două săbii în aceaşi teacă la Peninsula?Nicu Covaci: Teaca este mare şi frumoasă la Peninsula. Aici nu este vorba de o teacă, ci mai degrabă de etalarea unor valori, începând cu Omega, care este o trupă foarte valoroasă, care a rezistat în timp, tocmai datorită calităţii. Noi am fost impresionaţi de calitatea lor încă din anii 70, când i-am văzut prima dată. Aşa un sunet bun cum aveau ei atunci, nu am auzit niciodată. Acest lucru ne-a mişcat şi pe noi, ne-a făcut să ne preocupăm mai mult de instalaţiile de sunet.

Rep.: Suntem habarnişti la capitolul sunet?N. C.: Din păcate, noi românii nu avem ingi-neri de sunet, şi Festivalul Peninsula este renu-mit nu doar pentru că este unul multinaţional, ci pentru că oferă şi calitate. Au venit cei din Ungaria care au un sunet excelent, sunt profi în acest domeniu, iar noi, românii, nu ne prea pricepem la acest capitol.

Rep.: Neputinţă sau indiferenţă?N. C.: Problema e că nu-i prea preocupă, ei vor să facă bussines, vor să câştige un ban de pe azi pe mâine, fără să să se îngrijească şi de ziua de poimâine. Ei vor totul acum, şi atunci te păcălesc, vin cu instalaţiile de sunet, îţi pun un prost la butoane şi cu asta basta. Astăzi, în România, cine nu mai vrea să care boxe, se pune la masa de mixaj, şi învârte de butoane, şi îşi spune inginer de sunet. De când sărăcia îşi spun inginer de sunet, şi cine i-a învăţat asta? Pe vremuri, în socialism, făceai Conser-vatorul, făceai electronică, ca să ajungi inginer de sunet, şi erau vreo trei, patru în toată ţara.

Rep.: La întoarcerea în România, aţi găsit teaca Phoenix ruginită?N. C.: Nu. Culmea, ne-a impresionat enorm primul concert dat la Bucureşti, la Palatul Co-piilor, unde au fost în jur de 15.000 de oameni, tineri, copii născuţi după ce noi am plecat de-acasă, care cântau silabă cu silabă, toate piesele noastre. Asta ne-a impresionat fo-arte tare, încât s-a trezit un sentiment nou, şi anume responsabilitatea.

Rep.: Pentru cine?N. C.: Tineretul zilelor noastre este unul de-busolat, depolarizat, nu mai crede în nimic, şi ce e mai trist, este că e uşor de manipulat. E păcat să-l pierdem. De aceea, toate piesele mele sunt piese cu mesaj. Ne cerea Ceauşescu

să facem artă cu mesaj, nu artă pentru artă, doar că mesajul nostru nu le-a prea plăcut atunci, şi ce e mai trist acum e că nici celor din ziua de azi nu le prea convine acest mesaj.

Rep.: Ce-aţi lăsat la plecare şi ce aţi găsit la întoarcerea în România?N. C.: Am lăsat o ţară săracă, dar care avea o mare calitate, pe care astăzi o văd cum ... se pierde, şi anume OMENIA. În schimb astăzi, fiecare începe să se răzvrătească unul îm-potriva celuilalt, în loc să ţină unul la celălalt. Pe vremuri, ţara era împărţită în două, eram noi şi ei. Astăzi e fiecare împotriva fiecăruia, şi pierdem cu toţii.

Rep.: Înainte, primarii vă cam goneau, iar acum vin şi vă primesc cu tot felul de pro-tocoale...N.C.: Ştiţi piesa „În umbra marelul urs”, ......şi ghearele le-au rămas, în orice-mbră-ţişare.......... Oamenii sunt aceiaşi, doar că au învăţat nişte şmecherii, se-mbogăţesc, şi-i do-are în fund de restul populaţiei. Din păcate, în România nu s-a schimbat mare lucru.

Rep.: Cum se vede viitorul, optimist?N. C.: Prefer să nu spun, dacă aş avea ceva op-timist de spus, aş face-o, dar aşa prefer să tac.

Rep.: Chiar aşa tare a muşcat urss-ul?N.C.: Nu că m-a muşcat pe mine, ci pe cei crescuţi în umbra marelui urss. Ei au la această oră o cu totul altă bază de funcţionare, una foarte serioasă. Dar din păcate şi ei fac la rândul lor, ce li se spune, deoarece spiritul de iniţiativă nu există în România. Toţi oa-menii politici sunt puşi de nişte bogătaşi, ei îi finanţează, iar ceilalţi merg şi fac nişte legi pentru ei. Iar aceşti bogătaşi, la rândul lor, sunt şi ei influenţaţi de mafii şi alte cercuri vi-cioase. Nu văd cum s-ar putea ieşi din această situaţie.

Rep.: Ce mesaj transmiteţi tinerilor?N.C.: Am să-ncerc să fiu scurt, am învăţat în Germania un proverb care este extraordinar : Geteilte freude ist eine doppel freude (O bucu-rie împărtăşită este o bucurie dublă). Dacă eu fac o bucurie, mă bucur să văd aceea persoană fericită, şi fiecare ar trebui să se bucure de cei din jur. Paradisul se află pe această planetă, nu în ceruri, dar din păcate suntem orbi, şi nu vrem să vedem acest lucru. Este important ca tinerii să-şi găsească coloana vertebrală şi să înveţe să spună NU, să ai aibă curajul să facă

asta, să respingă orice oferte de doi bani pe care le primesc.

Rep.: Cei de după 90 au violat-o pe Fata pădure?N.C.: Nu a fost violată, a fost trimisă în Italia, unde mai spune cât e ceasul la trecători.

Rep.: Pregătiţi ceva material nou?N.C.: Bineînţeles. Va fi poate ultima noastră lucrare, dar care va fi şi cea mai dură, care se cheamă Ante Mioriţa. Albumul redă ce a fost înainte de Mioriţa, când toţi behăiau, şi venea lupul, şi cei din jur behăiau în continuare.

Rep. : Suntem un neam de Petrică?N. C.: Mai rău. Aici nu e vorba de neam, sun-tem un popor sensibil, influenţabil, şi la bine, şi la rău, de aceea, eu mai insist prin cântecele mele să influenţez pozitiv pe cei din jur, atât cât pot, şi dacă mă mai ajută şi alţii, poate reuşim ceva. Din păcate însă, răul e mult mai uşor de făcut decât binele.

Rep.: Mai suntem mioritici? N.C.: Nu am fost mioritici din totdeauna. În istorie, dacii, împreună cu celţii, treceau Dunărea şi îi fugăreau pe romani, şi atunci noi eram cei răi. Astăzi, cum bate vântul, aşa şi noi... Şi ne călăresc toţi....

Rep.: Pe coperta albumului “Mugur de flu-ier” apare un cioban... Cum se mai simte el acum?

N. C.: Este o mare ruşine naţională, ceea ce se întâmplă, din cauza acestei scârboase mode cu manelele. Din păcate, la aceste mizerii se adaugă şi clasa politică, care nu se preocupă deloc de nivelul spiritual al ţării. Pe vrem-uri, exista un Minister al Culturii, în schimb, astăzi sunt nişte mafioţi acolo, care ne fură banii. Banii autorilor sunt furaţi, şi în rest nu-i interesează. Cultura românească, spiritul românesc, tot ce s-a adunat de mii de ani, se va pierde în cel mai scurt timp.

Rep. : E nevoie de o nouă Invocaţie, precum cea din Cantafabule?N.C.: Cu siguranţă. Sper ca această Mioriţă să-i zguduie pe câţiva. Am găsit o variantă extraordinară, la graniţa cu sârbii, faţă de care am o mare simpatie. Această mioriţă fermecată, care este precum un Highlander, ea a trăit de când există omenirea. Ea îi spune ciobanului ce urmează să se întâmple în seara respectivă. Atunci ea se întoarce către pri-etenul ei cel mai bun, câinele (ciudat e că în balada Mioriţa nu apare cuvântul prieten), şi îi spune : „de seară ne vom bate”, cea ce se şi întâmplă. Asta este mioriţa mea.

Rep. : Folclorul rămâne o sursă de inspiraţie?N.C.: Este un val acum în care toţi iau folclorul în braţe, dar care se va linişti uşor, uşor. Mă tem însă că, atunci când se vor trezi, va fi prea târziu, deoarece eficienţa vestului este atât de acerbă, şi cei care prind teren, îl şi betonează, şi nu mai lasă să se întâmple nimic.

A consemnat Alin Zaharie

Nicu Covaci: “Tinerii să-şi găsească coloana vertebrală şi să înveţe să spună NU”Decenii la rând, cei de la Phoenix ne-au încântat cu muzichia lor minunată. În curând, la sfârşitul lunii august, Pasărea Phoenix va poposi pe malul Mureşului, la Festivalul Peninsula. Până să ajungă acolo, Nicu Covaci, liderul trupei, s-a oprit preţ de o clipă să ne

mai povestească despre condiţiile de zbor ale Păsării Phoenix, trecute, prezente, dar mai ales viitoare...

„Domnu’ Phoenix, ştiţi, eu sunt viceprimarul de

aici, responsabil cu tăiatul de panglici, cu primirea oaspeţilor de vază... În

tinereţe v-am ascultat pie-sele, mare păcat că nu aţi

scos şi în ungureşte...”

Fizicianul Csegzi Sandor, emoţionat la întâlnirea cu Nicu Covaci, cel care a sfidat legile fizice ale rockului

8 Anul VIII, nr. 415 | 26 iulie - 1 august 2010

Sport

FCM vrea în

Clasarea pe locurile 5-10 sau chiar pe locurile 4-8 sunt obiectivele îndrăzneţe ale Fotbal Club Municipal pentru sezoanele 2011 – 2012, re-spectiv 2012 – 2013, susţine preşedintele Ioan Nucu Man. Deocamdată, obiectivele pentru 2010 – 2011 sunt: “construirea unei echipe şi asigurarea unui lot omogen care să permită clasarea pe locurile 10-14 şi menţinerea în Liga I”, ne-a declarat acesta.

Miza milioanelor... de euroBani sunt. „Pentru sezonul 2010 – 2011 s-a proiectat un buget de venituri de aproximativ

3.5 milioane de euro cu posibilitatea creşterii acestuia până la 4.5 milioane euro în pauza dintre tur şi retur în raport cu evoluţia echi-pei şi cu posibilităţile de realizare a obiectivu-lui principal”, a mai declarat Ioan Nucu Man. Sponsorii care vor sprijini echipa de fotbal în noua ediţie de campionat sunt: Primăria Târgu Mureş, SC Siletina Impex, SC Energoplus SRL, SC Transport Local SA, Hotel President, Benţa Group, Nova Vita, Joma, Conimur, Izorep şi alţii.

“Nu vom propune un buget mai mare decat cu 40% decât a fost cel pentru anul trecut. Ba-nii vor proveni de la municipalitate. Acesta e bugetul garantat, cu bani puţini am făcut

Amintirile când jucătorii ASA ridicau publicul în picioare pe stadi-onul din Parcul Municipal sunt încă vii... Şi, iată că, după 18 ani, mureşenii au echipă din nou în Liga I, şi aceasta este Fotbal Club Municipal. Spectatorii se întreabă: ce vor face fotbaliştii FCM şi ce

înseamnă noua echipă pentru oraş? Să înceapă să viseze?

Claudiu Maior, în continuare unul dintre cei mai valoroşi

suporteri ai FCM Carlos, spaniolul

venit de la Leganes, întăreşte mijlocul

ardelean

Carol Fekete, antrenorul portarilor

încearcă să închidă poarta

cu elevii săi

Boban Nikolic, sârbul venit

să pună umărul, capul şi osul în defensiva mureşeană

Borislav Topic, robustul fundaş stânga poate suplini absenţa lui Szilagyi

Călin Târnăvean, fostul capitan al primei ediţii în B, a revenit acasă, doctor cu diplomă şi în teren

Alin Bitiş, mica zvărlugă va căuta să încalece fundaşii granzilor

Ciprian Botoşer, portarul revenit

acasă, se bucură că

poate debuta cu echipa din

oraşul său

Dan Roman promite să-şi

continue ascensiunea

din finalul sezonului

cu goluri în prima ligă

Flavius Moldovan, după un periplu la alte echipe din A revine de pe banca antrenorilor pe gazonul de acasă

Florin Dan, a părăsit Alba Iulia pentru a rămâne în prima ligă

9Anul VIII, nr. 415 | 26 iulie - 1 august 2010

Sport

Europa League!performanţă în Liga II, cu bani puţini sunt sigur că vom rămâne în Liga I”, susţine, optimist, şi vicepreşedintele Comitetului Director, viceprimarul Claudiu Maior. Comi-tetul Director, prezidat de Tatar Bela, va gestiona utiliza-rea fondurilor. Asocierea dintre Municipiul Târgu Mureş şi FCM pentru noul sezon, a fost aprobată în şedinţa ordinară din luna iunie de către Consiliul Local, tot atunci s-a decis şi ca municipalitatea să susţină echipa cu 7,86 milioane lei (1.87 milioane euro). “Bugetul aprobat de Primăria şi Consiliul Local este adecvat obiectivului pe care îl avem de îndeplinit”, este de părere directorul general al FCM, Aurelian Băbuţan. Pentru moderniza-rea stadionului şi realizarea standardelor impuse de LPF investiţia este estimată la aproximativ 3 milioane lei (714,2 mii euro), pentru terenul cu gazon artificial investiţia este estimată la aproximativ 1 milion lei (238 mii de euro). Banii pentru achiziţii de jucători însă nu au fost însă foarte mulţi. “Având în vedere bugetul estimat pentru transferuri în vara 2010 se încearcă pe cât posi-bil să se aducă jucători liberi de contract, dar care prin valoarea lor pot să îndeplinească obiectivul stabilit pen-

tru sezonul 2010 – 2011 şi care să constituie nucleul de bază pentru realizarea obiectivelor în următoarele două sezoane”, a mai punctat preşedintele Ioan Nucu Man. Totuşi, fotbaliştii FCM au fost în cantonament în Austria la Eichgraben lângă Viena, în ţara în care s-au pregătit şi majoritatea echipelor consacrate în Liga I, inclusiv granzii CFR, Urziceni, Steaua, Dinamo, Rapid, Timişoara, Vaslui etc. Pregătirea pare să le fi prins bine mureşenilor, aceştia au învins formaţiile Levski Sofia (locul III în Bulgaria anul trecut) sau Gyor (locul III în Ungaria anul trecut). Şi după ce şi-au mai testat forţele cu echipe din Slovacia, Egipt sau Rusia, în turul Ligii I vor da piept chiar acasă cu Urziceni, Steaua, Dinamo, Rapid şi FC Timişoara. ”Vom juca în Liga I şi este o bu-curie pentru că ne-am ţinut de promisiunea pe care am făcut-o târgumureşenilor. Au fost oameni care sper să stea şi pe mai departe cu sufletul lângă echipă. Vreau să mulţumesc publicului. Vreau să-i rog pe târgumureşeni să aibă încredere în noi în special în primele trei meciuri, oricât de greu va fi”, a mai spus viceprimarul Claudiu Maior. (I.O.)

Francisc Dican,

antrenor secund îl însoţeşte pe Falub în

marea aventură

Rareş Vârtic, un alt tânăr

mureşean revenit acasă

are şansa debutului

în oraşul său

Preşedintele Aurelian Băbuţan pregăteşte

meticulos fiecare aspect

Fundaşul Cristian Pop

este unul din veteranii FCM, aflat la

al treilea sezon

Adrian Falub, antrenor principal, nu mai vrea să iasă pe uşa din dos din Liga I

Victoraş Astafei, atacantul împrumutat la turda îşi doreşte

debutul în A cu cât mai multe goluri, aşa cum a facut în Cupa

României şi la Turda

Va confirma la Târgu-Mureş,

Mihai Onicaş, un mijlocaş al noii generaţii, refuzat

de gruparea din Ghencea

Eduardo Espada Gallardo, un atacant care vrea să calce

pe urmele lui David Villa, pornind din România

Cosmin Vancea, golgheterul care doreşte să scuture

şi poarta granzilor

Tatar Bela, unul dintre fondatorii Transil,

preşedinte care a pornit în această aventură

în urmă cu mai mulţi aniMarius Bălău, un fundaş

care activează la municipali

de la înfiinţare, rămâne alături şi la mai greu

Mihai Stere, căpitanul echipei care a promovat

vrea să-şi încheie cariera în prima ligă I alături de FCM Ioan Nucu Man

10 Anul VIII, nr. 415 | 26 iulie - 1 august 2010

Apa şi comunicarea inexistentă a DSP

ROMÂNIAJUDEŢUL MUREŞCONSILIUL JUDEŢEANPREŞEDINTE

DISPOZIŢIA NR. 197din 23 iulie 2010

privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă publicăordinară pentru data de 29 iulie 2010, orele 13.00

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, În baza art. 94 alin. (1), (3), (5), (7), (8) şi în temeiul art.106 alin. (1) din Legeanr.215/2001privindadministraţiapublicălocală,republicată,cumodificărileşicompletărileulterioare,

dispune :Articol unic:SeconvoacăplenulConsiliuluiJudeţeanMureşînşedinţăpublicăordinarăpen-trudatade 29 iulie 2010, orele 13.00, în salamarede şedinţedinPalatulAdministrativ,avândurmătoarea

ordine de zi :1. Proiectdehotărâreprivindaprobareaasocierii Consiliului JudeţeanMureş cuSCE.ON GAZ DISTRIBUTIE S.A., în vederea realizării lucrărilor de extindere a conductelor dedistribuţieagazelornaturalepentrualimentareaamplasamentului„Parcautopentrusporturicumotor”2. Proiect de hotărâre privind aprobarea planului de restructurare/închidere ainstituţiilorrezidenţialepentrupersoanelecuhandicapdinjudeţulMureş3. Proiectdehotărâreprivindmodificareastructuriiorganizatorice,statuluidefuncţiişiRegulamentuluideorganizareşifuncţionarealeDirecţieiGeneralepentruAsistenţăSocialăşiProtecţiaCopiluluiMureş4. Proiectdehotărâreprivindaprobarearezultatuluifinalalconcursuluideproiectedemanagementpentruocupareapostuluidedirector-manageralCentruluiJudeţeandeConser-vareşiValorificareaTradiţieişiCreaţieiPopulareMureş5. Proiectdehotărâreprivindmodificareaarondăriiactuale,a5localităţi,launnouserviciupubliccomunitardeevidenţăapersoanelor6. Proiectdehotărâreprivindaprobareadocumentaţieitehniceşiaindicatorilortehni-co-economiciaiinvestiţiei„PoddebetonarmatpesteValeaŞaeş,peDJ106,limităjud.Sibiu–Apold–Sighişoara(DN13),km87+164,jud.Mureş”7. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiecti-vuluideinvestiţie„ReorganizarefluxuricuextindereaerogarăinternăpentruzboruriNON-SCHENGEN”8. ProiectdehotărârepentruaprobareaavizelordatedeComisiadeamenajareateri-toriuluişideurbanismdepelângăConsiliulJudeţeanMureş

PREŞEDINTE Avizat pentru legalitate SECRETARLokodi Edita Emőke Aurelian Paul Cosma

Încompletare la înştiinţărileproceduraleemisecunr.852/22.06.2010, înatenţiacon-tribuabililorpersoanefizicecaredeţinînproprietateterenuriintravilanedeclarateagricole

ÎnvedereaaplicăriiH.C.L.nr.101/25.03.2010şiH.C.L.nr.146/06.05.2010careaulabazăreglementărilelegaleînvigoare,toţicetăţeniicaredeţinînproprietateterenuriintravilanedeclarateagricole(cucategoriedefolosinţăarabil,păşune,fâneaţă,vie,livadă,alteleetc.)suntinvitaţisăseprezintelacompartimentulArhitectŞefdincadrulPrimărieiMunicipiuluiTîrguMureş.-camera13-,cuextrasedecartefunciarăactu-alizate,respectivplandesituaţieşiplandeîncadrareînzonăundeexistă,celtârziupânăladatade30august2010.Prezenţaestenecesară,pentruanaliza încadrării fiecărui teren înparte în catego-riadefolosinţăcurţiconstrucţiisauterenagricol,integralsauparţial,încorelarecudocumentaţiiledeurbanismaprobateprinhotărârialeconsiliului localşivalabileladataprezentei.Înurmaanalizei,vorrămâneîncategoriadefolosinţăagricolăaceleterenuricarenuseaflăînzonedeclarateconstruibileprinhotărârialeconsiliuluilocal,respectivcelecaresedeclarăpână îndatade30octombrie2010,conformproceduriiprevăzuteînînştiinţareadintitlu,pebazădemăsurătoritopograficeşicertificatedeurbanismîntocmiteînvedereaînscrieriiînextrasuldecartefunciară.ÎncazulîncareproprietarulterenuluinuseprezintălacompartimentulArhitectŞeflacamera13întermenulindicatpentruclarificareasituaţiei,şinufinalizeazăproce-durilepânăceltârziuladatade30octombrie2010,atuncisevoraplicaprevederilehotărârilordeconsiliumaisusmenţionate,însensulschimbăriicategorieidefolosinţădinterenintravilanagricolîncurţiconstrucţii,începândcudatade1ianuarie2011.

PRIMAR DIRECTOR ECONOMIC dr. Dorin Florea ec. Kiss Imola

Primăria Municipiului Târgu Mureş

ANUNŢ IMPORTANT

Dragă pacientule, în cazul în care ai uitat, îţi rea-mintescsănucumvasăte îmbolnăveşti,pentrucăsituaţiadin sistemul sanitar se înrăutăţeşte totmaimult. Pe lângă faptul că abia ajung fondurile pen-trumedicamenteşimaterialesanitare,totmaimulţimedici vor să plece din România pentru a lucra înstrăinătate, pe bani mai mulţi. Personalul sanitaraşteaptă cu sufletul la gură restructurarea din spi-tale,numaiştienimenidacăvamairămâneangajatsaudacăvafitrimisacasă,înşomaj.Totînlegăturăcusănătateapublicătrebuiesămen-ţionezcăsăptămânatrecutămiidetîrgumureşeniaurămas fără apăpotabilă la robinete. Şi nuoricând,tocmaiîncelemaicălduroaseziledinan,cândtem-peraturileaudepăşitcumultvalorilede30degradeCelsius.AmîncercatsăluămunpunctdevederedelareprezentanţiiDirecţieideSănătatePublicăMureş,săaflămdacăexistăvreunriscdeîmbolnăvirepen-truceicarenuauapăşicarenuaucumsăsespele,maialescămediciinerecomandăsăfacemcelpuţindouăduşuripeziînperioadadecaniculă.NimenidelaDSPnus-asinchisit să răspundă,probabil cănuau considerat că este de interes pentru sănătateapopulaţiei şi atunciestede înţeles.Peaceastăcaledorescînsăsătransmitacesteiinstituţiipublicecănui-arstricasădesemnezeunpurtătordecuvântcaresăsteadevorbăcupresa,săacordeinterviuripen-trucapresasăinformezemaideparteşipopulaţia.Eu sunt de acord şi sunt convins că se munceştelaDSPMureş, nu spun cănu,mai ales că vor fi şidisponibilizări, deci va fi şimai puţinpersonal, darfiindoinstituţiepublicăcuunrolimportantînviaţacomunităţii n-ar strica să mai comunice cu presaşi prin alte căi decât prin site, care nuoferă întot-deaunadatelecomplete,astfelîncâtpopulaţiasăfiecorectinformată.Înaltăordinedeidei,amoîntrebarepentrudomnulministrualSănătăţii.Reforma,restructurareaşide-scentralizareadinsistemulsanitar,pececriteriidoriţisă le faceţi?Nudealta,darmanageriidespitaleşireprezentanţiiadministraţieipublicesusţincănuaufostconsultaţicuprivirelatoatedeciziilepecareleaveaţi înplan.Saupoatecănimicnumaiconteazăacumşitresătăiaţitot,fărăniciunpicdejudecată.

Şi mai am o întrebare domnule ministru. Vizita înUngaria,deceaţi făcut-o?Eadevăratcăpesite-ulministeruluiscrienegrupealbcăRomâniaşiUngariavorcolaborapentrurealizareadeproiectecomuneînsistemuldeurgenţă112,transplantşi implementa-reaunuinouDRG,adicăunnousistemdeclasificareîngrupedediagnostice(DRG).Dargurilerelespuncăpeprincipiulbanulurmăreştepacientul,seîncearcătratareaunuinumărmaredebolnavidinRomânia,înUngaria,astfelcăbaniisămeargăînţaravecină.Repet,suntdoarzvonuri,iardacănuesteaşasănefie cu iertare domnuleministru şi promitem că nevomcerescuzepentruacestesupoziţii.Darnupu-teamsănu iau încalcul şi acest lucru,maialescătotpesite-ulministeruluiSănătăţiiscriecădupăade-rareaRomânieilaSpaţiulSchengen,subpreşedinţiaungară a Uniunii Europene, se vor face demersu-rilenecesarepentrucreareacadruluijuridic,caresăpermităechipajelorserviciilordeurgenţăsăintervinădecealaltăparteafrontierelor.Dinceparteînspreceparte,rămînedevăzut.Nuştiusincerdragăpacientulecenisepregăteşte,darspersăfienumaidebine.

Dr. Mengele

Pacientul român. Ce ni se pregăteşte?

Bumoristul Nicu Havrileţ face gaz de necaz în culisele Opoziţiei

Prefectul Marius Paşcan, îngropat în problemele grele ale judeţului, caută soluţii pe toate căile Domnului

„Măi, am un text umoristic

despre PNL, cum va ajunge iar la guvernare...

dar nu ştiu unde să-l dau, ne trebuie o sală mare, cu

camere de filmat, ca-n Parlament,

ca să nu râdă nimeni pe la spate!”

“Ce spui, fiule? Ai coşmaruri noaptea cu nişte

monştri care umblă prin pădurile noastre seculare? Ptiu, drace, nu-i de bine… Să spui trei rugăciuni, seară de seară către şeful nostru mare de la

Cotroceni, ca să ne izbăvească de cel rău!”

12Micul fermier de lux

Dacă eşti fermier şi vrei să primeşti ajutor de la stat trebuie să ai grijă de spaţiile în care depozitezi un porc gras, trebuie chiar să-i pui la dispoziţie aşternuturi sau un loc de ca-zare uscat. Dacă vrei să-i asiguri şi o cupă de şampanie înainte de montă, nu e interzis. Nu râdeţi, aşa sună câteva dintre măsurile Minis-terului Agriculturii. Crescătorii de porcine şi de păsări au acum ocazia să primească bani de la bugetul de stat dacă iau măsurile prevăzute de noile acte normative elaborate de Minis-terul Agriculturii. Pentru crescătorii de porcine există 7 măsuri pe care le pot îndeplini ca să poată lua banii. Nu este obligatoriu să le re-specte pe toate, pot lua bani doar pe una sau două, după cum reuşesc să le îndeplinească. Important este că banii vin de la bugetul de stat pentru bunăstarea animalelor. Hotărârile vor intra în vigoare imediat ce vor fi publicate în Monitorul Oficial. Adică, în curând. Nu-i de joacă, nu-i glumă.

Condiţii de 5 stele pentru porcii de turişti MĂSURA 1Art. 6.(1) Se acordă ajutor de stat crescătorilor de porcine care, pe perioada creşterii porcilor graşi pentru abatorizare, asigură o suprafaţă de pardoseală disponibilă cu minimum 10% mai mare decât cea prevăzută în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Suprafeţele cerute sunt în funcţie de dimen-siunile şi greutatea porcului. Astfel că pentru: a) porcii cu o greutate vie de la 50 kg până la 85 kg inclusiv, să fie de minimum0,605 m2/cap;b) porcii cu o greutate vie peste 85 kg şi pînă la 110 kg inclusiv, să fie de minimum 0,715 m2/cap;c) porcii cu o greutate vie peste 110 kg să fie de minimum 1,1 m2/cap;d) pentru fiecare scrofiţă după montă, precum şi pentru fiecare scroafă, atunci când scrofiţele şi/sau scroafele sunt ţinute în grup, să fie de mini-mum 1,804 m2/cap, respectiv 2,475 m2/cap.

MĂSURA 2Art. 7.(1) Se acordă ajutor de stat crescătorilor de porcine care asigură condiţii de iluminat minimum 9 ore lumină naturală sau minimum 11 ore lumină artificială (50 lux/m2) pe zi.

MĂSURA 3Art. 8.(1) Se acordă ajutor de stat crescătorilor

de porcine care asigură condiţiipentru prevenirea luptelor şi rănirilor între porci, respectiv:a) respectarea tehnologiei de populare prin evitarea amestecului porcilor proveniţi din mai multe boxe;b) plasarea unor obiecte, care să distragă atenţia, în boxele unde porcii au tendinţă de luptă;c) supravegherea permanentă, zi şi noapte, în primele 2-3 zile de la populare;d) asigurarea iluminatului nocturn în primele 2-3 zile de la populare;e) raportul de distrugere a urechilor, a co-zilor şi apariţia rănilor mecanice nu trebuie să depăşească 10% din efectivul din fermă.

MĂSURA 4Art. 9.(1) Se acordă ajutor de stat crescătorilor de porcine care asigură apă de calitate, în con-formitate cu cerinţele de calităte prevazute de Legea nr.458/2002 privind calitatea apei pota-bile, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Pentru această măsură, pe lângă documen-tele prevăzute la art.5 alin.(6),cererea de încasare prevăzută în anexa nr.3,

este însoţită şi de buletinul de analiză lunar eliberat de un laborator acreditat sau de copia documentului eliberat de autoritatea judeţeană de sănătate publică, care să ateste că apa de băut îndeplineşte standardele minime de calitate pentru apa potabilă prevăzute în lege.

MĂSURA 5Art.10.(1) Se acordă ajutor de stat crescătorilor de porcine care respectă angajamentele pri-vind valorile de microclimat referitoare la temperatură, umiditate şi volum de aer circu-lant în adăpost.

MĂSURA 6Art.11.(1) Se acordă ajutor de stat crescătorilor de porcine care asigură animalelor aşternut sau loc de cazare uscat .

MĂSURA 7Art.12.(1) Se acordă ajutor de stat crescătorilor de porcine pentru creşterea statusului de să-nătate a animalelor din fermă, condiţii super-ioare de protecţie şi bunăstare privind biosecu-ritatea şi prevenirea apariţiei bolilor la animale

şi o protecţie mărită a consumatorilor.Găinile ouătoare să nu fie rănite MĂSURA 1Art. 8.(1) Pentru ajutorul de stat acordat pen-tru practicarea unei metode de creştere pentru prevenirea rănirii păsărilor în timpul perioadei de creştere sunt eligibili crescătorii de păsări, care fac dovada că în timpul perioadei de creştere, numărul păsărilor rănite - leziuni ale pieptului - nu depăşeşte 5% din numărul total de păsări pe ciclu de producţie.(2) Pentru această măsură, cererea, prevăzută în anexa nr.3, este însoţită şi de un document sanitar veterinar, eliberat de un un medic vet-erinar de liberă practică organizat conform le-gii si care are contract cu exploataţia în cauză, care specifică procentul de păsări cu leziuni pe ciclu de producţie.

MĂSURA 2Art. 9.(1) Pentru ajutorul de stat acordat pen-tru acţiuni suplimentare în vederea manipulării prin prindere, încărcare în cuşti şi trans-portul păsărilor fără vătămare, sunt eligibili, crescătorii de păsări, care asigură forţă de muncă suplimentară şi condiţii optime de transport şi care fac dovada că, în timpul transportului de la fermă la abator sau transfer de la ferme de tineret la ferme de adulte, în ca-zul găinilor ouătoare şi găini reproducţie rase grele, numărul păsărilor rănite nu depăşeşte 5% din totalul păsărilor transportate.

MĂSURA 3Art. 10.(1) Pentru ajutorul de stat acordat pentru asigurarea potabilităţii apei, sunt eli-gibili, crescătorii de păsări, care utilizează apă potabilă în hrana păsărilor, în conformitate cu prevederile Legii 458 / 2002 modificată şi completată cu Legea 311/ 2004.

MĂSURA 4Art. 11.(1) Pentru ajutorul de stat acordat pen-tru îmbunătăţirea parametrilor de microcli-mat – temperatură, umiditate, viteza aerului

- în adăpostul păsărilor, sunt eligibili, crescătorii de păsări, care asigură condiţii de microclimat cu până la 10 % mai favorabile decât valorile prevăzute în Anexa II din Directiva 2007/43/CE, satisfăcându-se astfel nevoile fiziologice generale şi de confort ale păsărilor la nivel superior.

Porcuşorul de Guineea

Porcii şi găinile, cazare la all inclusive

Doi porci care au crezut în integrarea europeană şi s-au integrat doar în ciorbele tradiţionale ale restaurantelor româneşti

„Bă, ne prostiră ăştia... Ne amăgiră cu nişte vile cochete de 2 mp fiecare, cu wc-ul separat, apă şi grăunţe

la discreţie... şi tot în galantar am ajuns... Păi treabă-i asta? Ia sună adunarea să intrăm în greva foamei în faţa fermei de la Cotroceni!”

Bogdan Buda, unul dintre marii pierzători la partida de vânătoare de funcţii din PSD Mureş

Dinule, ce bine ţi-e ţie… Nu ieşi în faţă, nu porţi războaie fără şansă…Te-ai fript odată şi ai băgat

la cap… Eu însă cum să mă frig dacă n-am ajuns încă cu degetul la

friptură, spune şi tu?

Unde se vede clar că puţinii arbitru-femeie pe care-i avem nu se fusticesc să fluiere după bărbaţi

„Dom’le, să ştii că eu renunţ la

fustiţă, că ăştia nu mai joacă nimic...

Toţi se tăvălesc la picioarele mele,

implorând cartonaşe galbene...!”

Anul VIII, nr. 415 | 26 iulie - 1 august 2010

13Anul VIII, nr. 415 | 26 iulie - 1 august 2010

Publicitate

1. Proiect dehotărâre privind aprobarea rec–tificării bugetului local al Municipiului Tîrgu Mureş pen-tru anul 2010.2. Proiect de hotărâre privind stabilirea numărului de posturi şi modificarea Organigramelor şi Statelor de funcţii ale Aparatului de specialitate al Primarului şi ale unor servicii publice din subordinea Consiliului local municipal Tîrgu Mureş.3. Proiectdehotărâre privind stabilirea numă–rului de posturi şi modificarea Organigramei şi Statu-lui de funcţii a Serviciului Public Comunitar Evidenţa Informatizată a Persoanei.4. Proiectdehotărâreprivind stabilirea nu–mă–rului de posturi şi modificarea Organigramei şi Statului de funcţii a Serviciului Public Poliţia Comunitară. 5. Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 460/17.12.2009 referitoare la taxele pentru prestări servicii şi alte taxe speciale percepute în cadrul Servici-ului Public de Utilităţi Municipale, pe anul 2010.6. Proiect de hotărâre privind aprobarea re-ducerii perioadei de taxare a parcărilor prevăzută de Regulamentul de exploatare în regim de autotaxare a parcărilor şi zonelor de staţionare cu plată aflate pe domeniul public din Municipiul Tîrgu Mureş, aprobat prin Hotărârea Consiliului local municipal nr. 74/2009.7. Proiect de hotărâre privind finanţarea din bugetul local a indemnizaţiei în valută pentru o delegaţie din partea Municipiului Tîrgu Mureş şi a Con-siliului local, în vederea deplasării la Kecskement – Un-garia, oraş înfrăţit, în perioada 16 – 18 august 2010.8. Proiect de hotărâre privind finanţarea din bugetul local a indemnizaţiei în valută pentru o delegaţie din partea Municipiului Tîrgu Mureş şi a Con-siliului local, în vederea deplasării la Budapesta – Un-garia, în perioada 19 – 21 august 2010.9. Proiect de hotărâre privind finanţarea din bugetul local a indemnizaţiei în valută pentru o delegaţie din partea Municipiului Tîrgu Mureş şi a Con-siliului local, în vederea deplasării la Budapesta – Un-garia, în perioada 18 – 22 august 2010.10. Proiect de hotărâre privind finanţarea su-melor pentru concursul de proiecte sportive – semes-trul II 2010.11. Proiectdehotărâre privind aprobarea “Stra–tegiei de dezvoltare a reţelei de piste pentru biciclete în Municipiul Tîrgu Mureş”.12. Proiectdehotărâre privind concesionarea directă către Universitatea de Arte din Tîrgu Mureş a suprafeţei de 105,90 mp, aparţinând Municipiului Tîrgu Mureş. 13. Proiectdehotărâre privind concesionarea

directă către S.C. Raul & Sanda S.R.L.a terenului în suprafaţă de 61,28 mp, teren aflat în proprietatea Mu-nicipiului Tîrgu Mureş.14. Proiectdehotărâreprivind concesionarea directă către Kovacs Bela a terenului în suprafaţă de 15,45 mp, aparţinând Municipiului Tîrgu Mureş. 15. Proiectdehotărâre privind concesionarea directă către S.C. Demini S.A. a terenului în suprafaţă de 122 mp, aparţinând Municipiului Tîrgu Mureş. 16. Proiectdehotărâre privind concesionarea directă către Kocsis Janos şi soţia Eniko a terenului în suprafaţă de 23,01 mp aparţinând Municipiului Tîrgu Mureş. 17. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 73/26.02.2009 referitoare la aprobarea documentaţiei necesare orga–nizării licitaţiei publice deschise pentru selectarea unui administrator unic pentru spaţiile situate în pasajul subteran din Piaţa Victoriei.18. Proiect de hotărâre privind prelungirea termenului de finalizare a Contractului de Asociere nr. 301/30.09.2005 încheiat între Consiliului local munici-pal Tîrgu Mureş şi S.C. Contrascom Benţa. 19. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 59/25.02.2010 referitoare la aprobarea studiilor de fezabilitate şi indi-catorii tehnico – economici pentru obiectivul modern-izare strazi în Municipiul Tîrgu Mureş.20. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 138/29.04.2010 referitoare la aprobarea studiilor de fezabilitate şi indi-catori tehnico – economici pentru obiectivul modern-izare străzi în Municipiul Tîrgu Mureş.21. Proiect de hotărâre privind aprobarea Studiului de fezabilitate pentru „Reabilitarea termică la Gimnaziul Liviu Rebreanu – corp B”.22. Proiect de hotărâre privind aprobarea Studiului de fezabilitate pentru „Reabilitarea termică la Gimnaziul Dacia – corp B”.23. Proiect de hotărâre privind aprobarea Studiului de fezabilitate pentru „Reabilitarea termică la Grădiniţa cu program prelungit nr. 8 – Rază de soare”.24. Proiect de hotărâre privind aprobarea Studiului de fezabilitate pentru „Reabilitarea termică la Grădiniţa cu program prelungit nr. 15”.25. Proiect de hotărâre privind aprobarea Studiului de fezabilitate pentru „Reabilitarea termică la Grădiniţa cu program prelungit nr. 4”.26. Proiectdehotărâre privind aprobarea Con–diţiilor de existenţă a reţelelor pentru transferul de informaţie, pe domeniul public sau privat al Municipi-ului Tîrgu Mureş.

27. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 20/07.02.2008 referitoare la stabilirea unor măsuri pe linia bunei gospodăriri, păstrarea curăţeniei, respectarea normelor de igienă şi înfrumuseţare a Municipiului Tîrgu Mureş.28. Proiect de hotărâre privind aprobarea achiziţionării unui imobil format din teren şi construcţie necesar amenajării intersecţiei str. Eminescu – str. Mărăşti.29. Proiect de hotărâre privind aprobarea achiziţionării unui imobil situat în Municipiul Tîrgu Mureş, str. Horea, nr. 19.30. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei „Plan Urbanistic de Detaliu – studiu de amplasament în vederea construirii unei case de locuit, str. Brăila, nr. 8”, beneficiar Muică Adrian.31. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei „Plan Urbanistic de Detaliu – studiu de amplasament în vederea construirii unei case de locuit unifamiliale şi a unui garaj auto, str. Al. Papiu Ilarian, fn”, beneficiar Simon Barna Csongor.32. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei „Plan Urbanistic Zonal – reconformare zonă pentru extindere şi mansardare imobile existente, B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 159 şi 159/1” beneficiari Şulea Virgil şi Kakucs Kalman.33. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei „Plan Urbanistic Zonal – stabilire reglementări urbanistice pentru construire complex de prestări servicii auto, str. Libertăţii, fn”, beneficiari S.C. Insta Grup S.R.L. şi S.C. Insta Service S.R.L.34. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei „Plan Urbanistic Zonal – conversie funcţională zonă – trecerea de la UTR „LVV” – subzona caselor de vacanţă UTR – „LV1z” – subzona locuinţelor individuale cu regim de înălţime P, P+1 situate pe versanţi slab construiţi în condiţii de densitate redusă, în vederea construirii de locuinţe individuale”, benefi-ciari Netea Florin Dumitru Doru, Netea Daniela Aluniţa, Sorlea Emil Olimpia şi Sorlea Versavia.35. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei „Plan Urbanistic Zonal – reconformare zonă pentru construire centru comercial tip Mall, str. Gheorghe Doja, nr. 64 – 68”, beneficiar S.C. Mountain Gate Plaza” S.R.L.36. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei „Plan Urbanistic Zonal – reconformare zonă pentru construire centru de afaceri, str. Mureşeni

– str. Recoltei – str. Cristeşti”, beneficir S.C. Materom S.R.L.

P R I M A Rdr. Dorin Florea

C O N V O C A T O RÎnconformitatecuDispoziţiaPrimaruluinr.4.277din22iulie2010seconvoacăşedinţaordinarăaConsiliuluilocalmunicipalTîrguMureş,

carevaavealocjoi,29iulie2010,orele14,00,lasediulMunicipiuluiTîrguMureşdinPiaţaVictoriei,nr.3,sala45,cuurmătoarea

O R D I N E D E Z I :

Cereţişivisevada

Anul VIII, nr. 415 | 26 iulie - 1 august 201014Funeriu îl adoră pe Bruce Lee

Cu sediul în Tg .Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie pu blică pentru vânzarea mijloacelor fixe aprobate la casare şi a materi-alelor rezultate din dezmembrări în fiecare joi la ora 10, la sediul sucursalei.Pentru următoarele mijloace fixe, licitaţia va începe din 05 august 2010:

– Autotobetoniere Renault (an fabricatie martie 2006) – 2 buc. – 144.000,00 lei/buc

– Autoturism ARO – 3.920,00 lei– Autospeciala LEA – 11.440,00 lei

Preţul afişat este preţul fără TVA.Licitaţia este publică, oferta se depune în plic închis la secretariat cu o zi înainte de licitaţie, iar regulamentul este afişat la sediul sucursalei. Mijloacele fixe se pot vedea la sediul sucursalei din str. Barajului nr. 6.Informaţii suplimentare la telefon 0265-250501 interior 345 sau 517.

S.N.G.N. „ROMGAZ” S.A.SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC

ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ

www.ziaruLdemures.ro

Vă mai aduceţi aminte cu siguranţă de inci-dentul de la Şcoala Generală din Sânpaul, nu? Dacă nu, vă reamintesc eu... În urmă cu 5 luni, mai exact prin luna februarie a acestui an, în comuna Sânpaul, judeţul Mureş a izbucnit un conflict între câţiva părinţi şi profesoara de limba română, Domnui Catalina.

Bătaia cu PoliţiaAtunci, unii localnici ai căror copii învaţă la şcoala din comună se plângeau de comporta-mentul agresiv al profesoarei Domnui Catalina şi spuneau că dascălul vorbeşte urât cu elevii dar şi că îi face proşti şi incapabili. Mai mult, chiar o colegă de-a profesoarei de română se plângea că a fost trasă de păr şi împinsă în faţa copiilor, de aceeaşi Domnui Catalina. O echipă de jurnalişti de la o televiziune locală s-a deplasat în comuna Sânpaul, după ce au fost sesizaţi de părinţii care nu mai suportau să-şi vadă copiii venind plângând de la şcoală, spun ei, din cauza profesoarei de română. Ajunşi la faţa locului, reporterii au început să asculte păreri pro şi contra despre situaţia de la Şcoala Generală din Sânpaul. Pentru că spi-ritele au început să se încingă, la unitatea de învăţământ şi-a făcut apariţia şi echipajul de poliţie din comuna Sânpaul, tocmai pentru a evita producerea vreunui scandal. Primele dispute verbale au început în momentul în care colegii profesoarei de română au început să-i spună acesteia în faţă că nu mai ştie să

se poarte corespunzător cu cei din şcoală. De acolo până la a începe să vorbească urât atăt cu ceilalţi dascăli nu a mai fost decât un pas. De fapt nimeni din jur, care îi solicita explicaţii pentru comportamentul neadecvat într-o uni-tate de învăţământ, nu a mai scăpat de tot felul de vorbe de duh, pentru că profesoara de limbă română Domnui Catalina, i-a luat în vizor atât pe jurnalişti, cât şi pe poliţişti. În zadar s-au străduit toţi cei prezenţi în biroul directoarei de la şcoală, unde se afla inclusiv primarul comunei, să o potolească pe Catalina, care devenea tot mai agresivă, vizibil deranjată, în special, de prezenţa camerelor de filmat.După ce i-a îmbrâncit pe jurnalişti, profesoara l-a ţintit pe poliţistul din comună, venit, para-doxal, să aplaneze conflictul. Aşa se face că până la urmă toate vorbele s-au transformat într-un schimb de palme între profesoara de română şi poliţist. Prima care a dat a fost do-amna, apoi domnul, apoi doamna, apoi dom-nul.... Scurt şi la obiect, palmă contra palmă. Cu tot amuzamentul situaţiei, trebuie să vă spun că imediat, scandalul a luat sfârşit. Pro-fesoara s-a dus plângând acasă, iar poliţistul s-a întors la post.

Ministerul o spală pe CatalinaLa numai câteva zile de la conflict, poliţistul fu-sese sancţionat de superiori, fiindu-i interzis să mai promoveze o perioadă de doi ani de zile şi mutat la un alt post de poliţie, într-o altă locali-

tate. Profesoara de română, după o mai lungă anchetă, a fost exclusă din învăţământ printr-o decizie a conducerii Inspectoratului Şcolar Mureş. Decizia drastică luată de ISJ Mureş nu a fost numai din cauza conflictului cu poliţistul din luna februarie, reprezentanţii inspectoratu-lui precizând că pe numele profesoarei Domnui Catalina mai existau şi alte plângeri referitoare la comportamentul acesteia. Nu trebuie omis faptul că în urma unei anchete de presă s-a descoperit faptul că profesoara Domnui Cata-lina era admisă la testul psihologic, însă ADMIS CONDIŢIONAT. Mai exact, psihologul care a evaluat-o pe profesoară i-a cerut acesteia să-şi efectueze şi o expertiză psihiatrică şi pe urmă să revină la testarea psihologică. Ce înseamnă acest lucru? Vă las pe dumnevoastră să trageţi concluziile.Cert este că săptămâna trecută, Comisia de Evaluare din cadrul Ministerului Educaţiei, du–pă ce a studiat îndelung cazul, a hotărât să a nuleze decizia Inspectoratului Şcolar Mureş de a o exclude din învăţământ pe Domnui Catalina. Profesoara de română a primit doar un avertis-ment. Aşadar, profesoara Domnui Catalina se va întoarce la catedră, e drept nu la Şcoala Generală din Sânpaul, ci la Şcoala din Gheor-ghe Doja, acolo unde ea este titulară pe post.Localnicii din comună au început imediat să co-menteze situaţia, iar dacă unii spun că Domnui Catalina este o femeie de nota 10, alţii spun că decizia Comisiei de Disciplină din cadrul Minis-

terului Educaţiei o va face şi mai a dracului pe profesoară. Rămâne de văzut cum va trece din nou testul psihologic!Sincer să fiu, cred că testele psihologice ar tre-bui luate în serios de toată lumea, începând de la conducerea Inspectoratului Şcolar şi până la conducerea Ministerului Educaţiei. Altfel, stimaţi cititori, puteţi să vă mai aşteptaţi şi la alte circuri ieftine de acest gen.

Domnul Trandafir

Profesoara Kung Fu se întoarce!

15Anul VIII, nr. 415 | 26 iulie - 1 august 2010

PNL revine la guvernare

Multe şi mărunte s-au întâmplat săp-tămâna trecută în minunatul nostru judeţ multicultural. Un mureşean a ajuns la preşedinţia Moldovei, a Planetei Moldavia. Legea ANI a fost declarată neconstituţională şi pre şe-dintele şi-a arătat muşchii che mând parlamentarii de prin concedii. Rapor-tul pe Justiţie a ieşit nasol. Dăneşan a fost repus în funcţia de preşedinte al PSD Sighişoara.

- Luni şi marţi. Dan Dungaciu, mu re-şean cu CV bogat, a ajuns consilier al preşedintelui de la Chişinău, Mihai Ghim pu. Se pare că o relaţie bună cu românii de peste Prut aduce multe beneficii. Nu este exclus să îl vedem în această postură şi Bogdan Buda, consilier local PSD (sic!). Că doar are o grămadă de afaceri cu oameni grei de la Chişinău. Dragoş Popa şi-a făcut blog. Armă de partid, bineînţeles.

- Miercuri. Municipalul e în fierbere înain-

tea primul meci din Divizia A. PNL ajunge la guvernare, iar Radu Roatiş la ANSVSA. Consiliul Local aproape îi face cadou En-ergomurul unei firme maghiare.

- Şi, cum ziceam mai demult, la Rîciu nu e sărăcie. Încă un târg a avut loc săptămâna trecută. Greu mai trăiesc oamenii de acolo...Joi. Aeroportul Transilvania vrea să de-coleze cu totul. Tras de Aeroportul Cluj. Şi atunci cine are de câştigat? Ce va face Clujul cu noi?

- Leana şi Nicu nu sunt lăsaţi să doarmă liniştiţi. Au fost scoşi la lumină, dacă or fi ei...

- Descentralizarea spitalelor întârzie pentru că scumpul de Cseke are multă treabă.

- Puţină relaxare nu strică. Andra Măgheran e cea mai frumoasă mure-şeancă. Şi chiar este, cu câteva retuşuri. Sfârşit de săptămână. A fost Festivalul de la Sighişoara. Aflăm că cei din Cluj vor putere decizională asupra aeropor-tului Transilvania. Hmmm...interesant.

Mugur Isărescu vrea să vândă cocoşeii. Nu de la fermă ci din punguţa BNR.

- Cam atât, în rest, căldură mare, mon cher! Kronikaru’ Şukaru’

Reporter : S-a învârtit roata, domnule Roatiş?Radu Roatiş : Se pare că da, s-a admis recur-sul făcut în instanţă şi conform legilor, mă reîn-torc la şefia ANSVSA, plus că sunt nevoiţi să-mi plătească şi ceva despăgubiri.Rep. : Vi se pare că roata ANSVSA a mers în gol în ultima vreme?R. R. : Înainte, de bine de rău activitatea func-ţiona, chiar dacă mai aveam ceva clinciuri cu ţăranii, ştiţi voi, problema cu ambalarea brânzei. După ce m-au zburat, nu s-a mai plâns nimeni de nimic, totul a fost bine mersi, era pace şi linişte... Doar că acea linişte venea de la motoare, care mergeau în gol, fără să producă nimic. Plus că motoristul şef se avea cu ăstea...diesel...Rep. : Au acceptat înfrângerea Zlotea & Co?R. R. : Greu, chiar foarte greu. Tot a dat din gură că se va întoarce pe funcţie, să-şi con-tinue opereta pe partitură portocalie...Rep. : Cum a fost celebrată această victorie?R. R. : Cum nu se putea mai profesional, m-am în-tors la muncă, la postul de conducere al ANSVSA.Rep. : V-aţi ales cu ceva bănuţi. Îi veţi primiţi pe criza asta?R. R. : Păi nu au încotro, trebuie să mi-i dea. Rep. : Cum se simte o păpădie într-o livadă de portocali?R. R. : Greu, e mică, firavă şi se tot uită la por-tocali, care în loc de fructe, mai mult umbră fac, şi e cam nasol, ea e obişnuită la soare, nu la umbră.Rep. : Se poate vorbi de o strategie a calulul

troian liberal la Palatul Victoria?R. R. : Astăzi buturuga mică răstoarnă foarte greu carul mare, dar o păpădie ce poate să facă ea de una singură?Rep. : Boc nu a făcut poc la aflarea veştii că aţi fost repus în funcţie?R. R. : Nu ştiu exact, ştiu doar că l-a cam luat valul cu inundaţiile, şi toată atenţia s-a îndreptat către cei amărâţi, care au avut apa sub geam.Rep. : Galbenul se pretează cu agricultura şi activitatea sanitar veterinară?R. R. : Cu siguranţă. Am tot zis eu că importăm prea mult şi suntem cu masa plină de produse din afară, portocale, kiwi, aduse din tot felul de colţuri ale lumii, iar perele noastre galbene şi frumoase nu mai au loc în meniul zilnic. La animale, ce să mai zic, i-am venit de hac limbii albastre, dar ne-a răpus flacăra violetă, care tot de origine animală este...Rep. : Cu gripa porcină s-a câştigat un război, dar s-au pierdut altele...cu pitici şi marinari...R. R. : Cu gripa, am avut oşteni de nădejde, cu pregătire şi cu o strategie bine pusă la punct. Când aceştia au fost dezarmaţi, era firesc să fim învinşi în bătăliile ce au urmat, care nu au fost chiar fair play, fiind pe mare, pe furtună, iar noi suntem oameni cu picioarele pe pământ...Rep. : Reluaţi ofensiva împotriva adversa-rilor roşii verzi şi portocalii?R. R. : Nu prea cred, o să-mi văd de ale mele şi mai puţin de politică... Siguranţa alimentelor

nu ţine de nicio culoare politică...Rep. : Fiind de profesie veterinar, cu ce ani-mal aţi compara politica românească?R. R. : Cu un hipopotam tâmpit, care umblă prin-tre noi, pe care muşchii l-ar ajuta să conducă ci-reada, dar creierul e, vai, atât de mic...Rep. CCR a cântat frumos, după carte?R. R. : În studenţie îmi plăcea tare Creedence Clearwater Revival...ha, ha...Rep. : Mă refeream la Curtea Constituţională a României....R. R. : Glumeam, desigur, cel puţin în cazul meu, au cântat după note, corect, fără să falseze...Rep. : Ce urmează?

R. R. : Muncă multă, pentru că e ceva de trudit la hardughia asta de instituţie...Rep. : Veţi fi singur împotriva tuturor, nu?R. R. : Sper că nu. Cei care înţeleg sensul cu-vântului competenţă, vor fi alături de mine, şi sper să mă sprijine. Cât despre ceilalţi, sper să facă diferenţa între un specialist şi un purtător de carnet de partid. Dacă se va face această diferenţă, atunci putem să pornim la război cu gripele, aviare, porcine şi care or mai fi. Dacă nu, rămânem la nivelul războiului politic prostesc.

A consemnatMarele Alb

Roatiş a dat roata timpului înapoi şi a redevenit şef la ANSVSACe poate fi mai greu decât să te lupţi împotriva sistemului? E mare, e pu-ternic şi nu-ţi dă vreo şansă. Dar există şi excepţii. Radu Roatiş s-a luat la trântă dreaptă (că e liberal) cu dihania şi a reuşit să-şi recâştige funcţia de preşedinte al ANSVSA. L-am provocat pe câştigător la un interviu, mai degrabă imaginar, dar cu accente puse pe realitatea imediată.

Radu Roatiş, fostul şi noul preşedinte liberal al unei ANSVSA portocalii

“Auzi, măi, Ovi, cică mi-au dat funcţia înapoi… Să vezi tu ce aviare şi porcine îndrept eu

acuma spre fermele PDL-iste de o să le stea muşchiuleţul în gât!”

Metrospectiva săptămânii

Iată că primăria Târnăveni scoate la licitaţie un nou contract de concesionare a serviciului de eliminare a deşeurilor şi a apelor uzate. Să fie oare firma prietenă primarului, SC Terra Recicle In SRL, cea care va câştiga licitaţia? Noi credem că da sau nu! Da, pentru că e firma celui mai bun prieten, şi cel mai înverşunat susţinător al lui Alexandru Matei de la alegerile din 2008, Mircea Ignat. Contractul are o valoare de 700.000 lei. Să nu uităm nici atribuirea contractului trecut, tot firmei lui Ignat. Nu, pentru că de acuma presarii, dar şi alte organe mai curioase poate dar şi mai periculoase, sunt acum cu ochii pe asemenea licitaţii. (Trompeţel)

Cine curăţă, în fine, Târnăveniul?

Mini-şedinţă de coaliţie, înaintea unui mega-dezastru politic

“Băieţii, guvernul ăsta se duce pe pustii… acuma, ori ne comportăm

ca nişte căpitani de navă, care se scufundă cu ea, ori ne salvăm ca nişte laşi şi căutăm soluţii pentru

2012… Eu zic a doua variantă, că căpitan avem unul, la Controceni.