Download pdf - Ziarul de Mures nr. 402

Epopeea după imobile

ww

w.zia

ruld

emur

es.ro

Dacă Odiseea lui Ulise, ştiţi acel personaj mitologic, erou în războiul troian plimbat câţiva ani de zeul Apollo pentru că i-a mân-cat cu tupeu vitele, ar fi rescrisă în variantă modernă, Dorin Florea ar fi un personaj ce s-ar potrivi.

Anul VIII, nr. 40224 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 26 aprilie - 2 mai 2010FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 11

Furtul în Medicină. Furtul în Sănătate.

Parchetul Curţii de Naşpel

Războiul declanşat de alde Sylvian Blondine cu contractele medicilor şi asistentelor în Oc-cident va fi mic copil pe lângă războiul mocnit ce stă să înceapă între mamuţii de la Stat şi Clinicile-Spitale ale lui Virgil Mailat, Neagoş Galenus, Topmed Gomotârceanu, Cardiomed, Caritas etc.

Din start trebuie să spunem că nu ne deranjează salariile lor mari, dimpotrivă, acest lucru ar trebui să ne fie garanţie că, totuşi, sunt independenţi. Nu putem însă să nu ne mirăm de ce procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Târgu Mureş au salarii de miliarde, dar instituţia lor e pe ultimul loc pe ţară la volumul de activitate?

„Politicienii PDL, pe un cal alb, vor elibera România!”

pagina 7

pagina 22 pagina 3

“1,2...8...10! KO! Pe targă şi duceţi-mi-l la Primărie. Îl operez eu de-i scot sportul ăsta din cap!”

“Yeees… Şi zicea că-l cheamă Mihaimad Ali!”

“Raluca, dragostea mea…

am învins!

“Un fleac, m-au cioroit!”

Fillimon Dollar Baby

Meciul pentru titlul de vicecampion la CJ Mureş s-a încheiat conform pariorilor: Vasili Filimon, din Legiunea străină de limba română, l-a doborât pe Mihaimad Ali Poruţiu, reprezentând fracţiunea intelectualilor din PDL

“I-am zis… Trebuia să rămână categoria cocoş!

2 Anul VIII, nr. 402 | 26 aprilie - 2 mai 2010

Cât costă apa caldă? Cam 90 de apartamente.Dedic aceste rânduri celor care au rămas fără apă caldă săptămâna trecută. Celor care s-au spălat la lighean, sau celor care au invadat apartamentele prietenilor care aveau centrală proprie. Pensionarilor care şi-au plătit facturile Energomur la zi, chiar dacă au rămas fără bani de medicamente, celor care au avut o zi oribilă la muncă pen-tru simplul fapt că nu au făcut un duş de dimineaţă. Zecilor de mii de târgumureşeni. Pentru ei am o veste mare. Primăria propune Consiliului Local apro-barea unui credit bancar de aproximativ 8 milioane de euro pentru achiziţionarea a 90 de apartamente. În cel mai luxos complex din oraş. Apartamente

de lux. Norocoşi cei 90 care vor locui acolo, mai ales că apartamentele sunt dotate cu centrale. Ghinionişti rămân cei câteva zeci de mii de abonaţi Energomur cărora li se va tăia în continuare apa caldă. Pentru că edilii nu vor să-şi plătească datoriile. Cu cele aproxima-tiv 250 de miliarde pe care le vor împrumuta de la bănci, autorităţile locale puteau aco-peri întreaga sumă datorată E-on Gaz. Ar fi fost o soluţie. Sau puteau moderniza reţeaua termică a unui cartier întreg. Să nu mai plătim pierderile de pe reţea. Dar nu, factorii de deci-zie din oraş au hotărât să ajute o anume firmă să iasă din criză. Să-i cumpere apartamentele la

supra-preţ. Dacă cei care citesc acest text, se află în situaţia de mai sus şi nu fac nimic, înseamnă că îşi merită soarta. Că merită să pută când li se taie apa caldă, să dârdâie de frig când nu mai au căldură. Pentru că uită cine ar trebui să deţină puterea în acest oraş al florilor, adică exact ei. Pentru că într-o ţară civilizată asemenea decizii ar fi avut consecinţe serioase. Politicienii nu ar mai fi îndrăznit să iasă din casă. Dar la noi nu vor păţi nimic. Proiectul va trece liniştit în această săptămână prin Con-siliu, niciun târgumureşean nu va comenta. Vor pune capul în pământ şi vor înghiţi. Din nou.

Ionel Albu

Who the f.... is Csoma?

Articolele publicate în Ziarul de Mureş trebuie interpretate ca şi pamflete.

Lovit sub centură de divorţul intentat de soţia-i proprie şi personală, europarla-mentarul Laszlo Tokes îşi caută izbăvirea în practicile budiste ale liderului spiritual al Tibetului, Dalai Lama. Pastorul a primit deja confirmarea din partea cabinetului lui Dalai Lama că acesta ar putea vizita Transilvania în luna septembrie a acestui an. Motivul oficial este dorinţa liderului tibetan de a depune o coroană la statuia primului eu-ropean budist sfânt, Kőrösi Csoma Sándor, un secui din Chiuruş, judeţul Covasna. Ce cunoaşte însă Tokes despre budism? Nici măcar chintesenţa acestei gândiri, alt-fel nu ar fi avut tupeul să-l poftească pe Dalai Lama în Ţinutul Imaginar Secuiesc. Aşadar, domnule Tokes, meditaţi la cele ce urmează: Budismul se bazează pe patru mari adevăruri, din care, se pare, dumneavoastră cunoaşteţi şi aplicaţi doar două. Primul zice că lumea este doar suferinţă. E clar că lumea e doar suferinţă, câtă vreme chiar domnia-voastră o produceţi! Soţia, încă, Edith Tokes, a de-pus deja mărturie în dosarul de divorţ, în legătură cu tortura psihică pe care i-aţi aplicat-o. Al doilea mare adevăr e acela că durerea omului provine din dorinţa de a avea fericirea, dorinţă care nu poate fi niciodată satisfăcută. Da, nu zice ni-meni că nu aţi dorit să găsiţi fericirea şi aţi căutat-o întruna, când în predici, când în femei mai grele sau mai uşoare, după cum v-a ţinut sutana! Numai că nu v-aţi prins că această dorinţă poate provoca

suferinţă, dacă nu învăţaţi şi ultimele două adevăruri budiste! Al treilea adevăr spune că pentru a opri suferinţa şi a ajunge la împăcare, omul trebuie să se elibereze de dorinţă şi să o nimicească. Pentru asta, omul trebuie să respecte şi al patrulea adevăr, adică să ducă viaţă exemplară. Şi în acest al patrulea adevăr, Buddha v-a explicat pe înţelesul domniei-voastre, e drept că nu în limba maghiară, calea pe care omul trebuie să o îmbrăţişeze pen-tru a face să înceteze suferinţa şi pentru a cunoaşte Nirvana (stare de beatitudine veşnică, în care dorinţa, ignoranţa, tim-pul şi suferinţa nu mai există). Deci, cum facem să ne învingem dorinţa, părinte Tokes, spuneţi-ne, aşa, ca-ntre bărbaţi...? Greu... Cum ducem o viaţă exemplară, ca să atingem Nirvana? Dracu’ ştie...nu?

Who the f... is Csoma?Buun, e clar că Tokes e afon la budism. Dar, who the f... is Kőrösi Csoma Sándor? Eu unul, dar cred că nici amicul meu, mare budist, Richard Gere, nu a auzit de el! Păi ruşine să ne fie, că e un tip excepţional, un produs rar dat Umanităţii de Ţinutul Secuiesc. La fel cum sighişoreanul Johannes Kelpius a pus bazele masoneriei americane, şi se-cuiul Kőrösi Csoma Sándor e considerat cel care a adus budismul în Europa. Acum vreo 200 de ani, omul şi-a luat lumea-n cap şi a plecat în Asia să caute originile maghiarilor! A învăţat 17 limbi străine. A locuit câţiva ani chiar în Tibet şi a scris

primul dicţionar englez-tibetan. Descoper-ind învăţăturile budiste, a renunţat la visul său de a afla unde anume s-a urcat Atilla pe cal de a pornit spre Europa, alături de ai săi huni…Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, i-a plâns memoria chiar acum câteva zile, lângă casa unde s-a născut, în sătucul Chiuruş din Covasna. Anul acesta, Kőrösi Csoma Sándor a fost sărbătorit la Covasna sub patrimoniul UNESCO. Sărbătorirea lui a prilejuit şi lansarea proiectului „Trei staţii“, realizat de Ministerul Culturii și Patrimo-

niului Naţional, în colaborare cu Consiliul Judeţean Covasna şi Asociaţia Kőrösi Cso-ma Sándor. Ce-i cu proiectul acesta? Păi cuprinde trei locaţii – satul Chiuruş, locul unde s-a născut Kőrösi, în anul 1784, Göt-tingen, Germania, locul unde a studiat, şi Dargeeling, în Nordul Indiei, unde a murit în 1842, în care vor avea loc în acest an conferinţe internaţionale, expoziţii şi ediţii speciale dedicate personalităţii lui Kőrösi Csoma Sándor. Pe bani aproape publici.

La Buddha publică

Dalai Lama vine de martor la divorţul lui Tokes

T

3Anul VIII, nr. 402 | 26 aprilie - 2 mai 2010

˝Statisticile nu minte˝

Din start trebuie să spunem că nu ne deranjează salariile lor mari, dimpotrivă, acest lucru ar trebui să ne fie garanţie că, totuşi, sunt independenţi şi lucrează profe-sionist. Nici nu punem la îndoială acest din urmă lucru, dar nu putem să nu ne mirăm de ce procurorii (sub 20 ca număr) de la Par-chetul Curţii de Apel Târgu Mureş câştigă anual, din salarii, aproape 15 miliarde lei vechi (vezi detaliat mai jos), iar Raportul pri-vind activitatea Parchetelor în semestrul I din 2009 spune că această structură e pe ultimul loc pe ţară la volumul de activitate? Răspunsul poate fi de două feluri: ori în zona acoperită de Parchetul Curţii de Apel Târgu Mureş curge lapte şi miere, nu există infracţiuni de competenţa acestei structuri, ori unii dintre procurori trăiesc într-un un „Dolce far niente”, deşi sunt plătiţi regeşte, în comparaţie cu salariul mureşeanului de rând...

Dar ce spune statistica pe site-ul CSM?“La polul opus, cu cel mai mic volum de activitate s-a aflat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Mureş cu 150 dosare (în scădere faţă de semestrul I 2008, când a avut 196 dosare de soluţionat). Şi în anul 2007, la nivelul primului semestru, Par-chetul de pe lângă Curtea de Apel Mureş a fost înregistrat cu cel mai mic volum de activitate. În perioada de raportare, com-parativ cu anul 2008, 11 unităţi de parchet de acest rang au înregistrat o creştere a volumului de activitate, numai 3 înregis-trând o scădere a numărului de dosare. În privinţa scăderii volumului de activitate, se remarcă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş, al cărui volum de activitate a scăzut aşadar cu 46 dosare, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, al cărui volum de activitate a scăzut cu 35 dosare şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, al cărui volum de activitate a scăzut cu 30 cauze”. Asta spune raportul privind parche-tele pentru semestrul I al anului 2009.

Mureşul, 23% din media pe ţară la dosare... Hmm!E foarte clar. La noi au fost dosare extrem de puţine, cam 15 bucăţi per procuror, o ruşine, dacă avem în vedere că următorul

Parchet de Curte cotat prost în statistici este Clujul, cu 29 de do-sare per procuror. La polul opus, Braşovul, cu numai câţiva oa-meni în plus, are 199 de dosare per procuror. Media pe ţară este de 65 de dosărele. Noi suntem, deci, cam la 23% din această medie pe ţară. Auleuuu... Dar ce salarii aveau procurorii Parchetului Curţii de Apel Târgu Mureş, cam în aceeaşi perioadă, conform propriilor lor declaraţii de avere? Păi să vedem... cu menţiunea că de la mo-mentul depunerii acelor declaraţii câţiva au fost mutaţi (detaşaţi) pe alte funcţii, poate chiar în alte structuri (de ex. la DIICOT). Judecaţi singuri dacă unii dintre aceştia îşi merită banii...Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Târgu Mureş, Dan Petru, a declarat venituri anuale din salariu de 150.255 lei. Adică aproximativ 125 milioane lei vechi/lună. Are trei terenuri (moştenite), un apar-tament în Târgu Mureş (dat în chirie), o casă de vacanţă la Răstoliţa şi o casă de locuit, tot în Târgu Mureş (moştenită). Banii nu sunt o problemă în familia Petru, pentru că soţia câştigă la o firmă privată chiar mai mult decât procurorul general. Ideea e... de ce nu avem dosare, domnule Dan Petru? Nu vă mai interesează meseria asta? Ar fi de înţeles, dar atunci lăsaţi locul unor tineri care vor să facă treabă... totuşi...Otilia Abram, procuror general adjunct – venit din salariu 157.729 lei – adică mai mult decât şeful domniei-sale. Soţul, con-tabil cu venituri de numai 17.600 lei în declaraţia anterioară, nici nu mai apare cu venituri în ultima declaraţie de avere a pro-curoarei Abram. Câştigă dânsa suficient.Codruţa Simona Apetroaiei, procuror şef de secţie Urmărire Penală – venit din salariu 67.000 lei – modest, în comparaţie cu unii colegi.Manuela Cecălăcean, procuror – venituri din salariu 119.663 lei. Soţul dânsei, adn-ministrator de SRL, a declarat doar 7.200 lei, adică minimul pe economie (deh, s-au gândit la impozite, oamenii).Natalia Cerghizan, procuror – venituri din salariu 120.339 lei.Vasile Gavriluţi, procuror – venituri din sala-riu 35.000 lei.Gabriela Ghiţu, procuror şef secţie judiciară

– venituri din salariu 157.875 lei. Soţul, cu trei joburi (DSV, cabinet veterinar, admin-istrator SRL) e departe la venituri – doar 17.600 lei.Maria Rodica Gliga, procuror – venituri din salariu 118.354 leiNicolae Victor Liloiu, procuror – venituri din salariu 85.509 lei (fost procuror la Satu Mare şi Alba Iulia).Maria Mariş, procuror – venituri din salariu – greu lizibil -.27.800 lei (scuze, dacă am spus mai puţin).Mariana Milăşan, procuror – venituri din salarii – 128.759 leiLiviu Moica, procuror inspector – venituri

din salarii – 34.418 leiPetru Viorel Moldovan, procuror – venituri din salarii – 40.600 leiIoan Mureşan, procuror – venituri din sala-rii – 40.300 lei (soţia, fost grefier şef al Curţii a declarat venit de 14.150 lei)Ioan Vasile Racolţa, procuror – venituri din salarii – 25.000 leiCristina Lucreţia Radu, procuror – venituri din salarii – 29.000 leiMarius Călin Ştefănescu, procuror – veni-turi din salarii – 29.000 leiCamelia Târlea, procuror – venituri din sala-rii – 31.661 lei.

Justice4money

În Grecia antică Socrate (469-399 DC) era foarte mult lăudat pentru înţelepciunea lui. Într-o zi, marele filozof s-a întâlnit întâmplător cu o cunoştinţă care alerga spre el agitat şi care i-a spus:- “Socrate, ştii ce-am auzit tocmai acum, despre unul din-tre studenţii tăi?”- “Stai o clipă, îi replică Socrate. “Înainte să-mi spui, aş vrea să treci printr-un mic test.Se numeşte ‘Testul celor Trei.- “Trei?”- “Aşa este”, a continuat Socrate.“Înainte să-mi vorbeşti despre studentul meu, să stăm puţin şi să testăm ce ai de gând să-mi spui.Primul test este cel al „Adevărului”.Eşti absolut sigur că ceea ce vrei să-mi spui este adevărat?”- “Nu”, spuse omul. De fapt doar am auzit despre el”.- “E-n regulă”, zise Socrate. Aşadar, în realitate, tu nu ştii dacă este adevărat sau nu.

Acum să încercăm testul al doilea, „testul Binelui”.Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu este ceva de bine?”- “Nu, dimpotrivă...”- “Deci”, a continuat Socrate, “vrei să-mi spui ceva rău despre el, cu toate că nu eşti sigur că este adevărat?”Omul a dat din umeri, puţin stânjenit.Socrate a continuat. “Totuşi mai poţi trece testul, pentru că există a treia proba „testul Folosinţei”.- Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu îmi este de folos?”- “Nu, nu chiar...”- “Ei bine” , a conchis Socrate, “dacă ceea ce vrei să-mi spui nu este nici Adevărat, nici de Bine, nici măcar de Folos, atunci de ce să-mi mai spui?”Omul era învins şi s-a ruşinat.Şi astfel Socrate nu a aflat niciodată că nevastă-sa îl înşela cu studentul respectiv!!!

Bârfa şi târfa lui Socrate

Parchetul Curţii de Naşpel

Şeful Parchetului Curţii de Apel Târgu Mureş, Dan Petru, e de părere că (poate) criza de dosare a fost cauzată, de fapt, de criză economică. Şi Boc e de vină, normal!

„Eu, Dan Petru, recunosc că ne-am lăsat pe tânjeală la Mureş şi ne-am

înfruptat degeaba din salarii frumoase, dar iertaţi-ne don’şoară Codruţa, căci nu se va mai repeta. Vă sărut, cu drag,

al dumnevoastră...bla, bla”


„Nu mai folosiţi cuvântul defrişat, folosiţi

căderea copacilor din calea drumului.”

Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş

„Reducerea accizei de motorină pentru fer-

mieri e ca o umbrelă oferită după ploaie,

dar totuşi e un ajutor binevenit.”

Ioan Pop, administratorul Ceraghim Ungheni

„Dorim ca acest parc („Parcul

îndrăgostiţilor” – n.r.) să se numească „Par-

cul Secuilor Martiri” sau „Parcul Martirilor”,

pentru că, totuşi, dragostea nu prea are

de-a face cu martirismul.”

Molnar Csaba, preşedinte executiv al Circumscripţiei 3 UDMR Târgu-Mureş

„Târgurile actuale de animale sunt nişte

aglomerări de animale şi nimic mai mult.”

Lucian Goga, director coordonator adjunct al DSVSA Mureş

„Probabil că Tokes Laszlo îl cheamă pe Da-

lai Lama pentru a-l lecui de toţi gărgăunii

pe care îi are în cap în legătură cu divorţul

de nevastă.”

Amza Constantin Mărgărit, preşedintele PRM Mureş

„Dacă totuşi, cineva din primăria Reghin

stă cu frica-n sân că va fi dat afară,

înseamnă că are unt pe cap şi trebuie să

aibă grijă să nu iasă la soare!”

Nagy Andras, primarul municipiului Reghin

„Sunt de acord cu varianta drumului ocoli-

tor care se face cât mai repede şi cu bani

cât mai puţini.”

Sofalvi Sabolcs, primarul comunei Sângeorgiu de Mureş

„Am promis că dacă structurile, pe care le semnalez încă din 2001, vor fi reunite şi dacă se găseşte un om care să deschidă uşa, să preia cateterele, să spună cine e pe masa de operaţie, eu nu voi ridica tonul.”Prof. dr. Benedek Imre, şeful Clinicii de Cardiologie Intervenţională

„Postul (de subprefect – n.r.), prin nego-ciere, ne aparţinea nouă, independenţilor.”Corneliu Grosu, senator independent

„Probabil domnul Poruţiu a realizat că dacă în interiorul partidului nu eşti de acord cu preşedintele, atunci eşti împotriva lui.”

Florin Buicu, membru PSD

˝10 negri mititei˝

Şocant, uluitor, fără cuvinte. Acestea sunt senzaţiile încercate după ce auzi o declaraţie a reprezentanţilor autorităţii locale vis-a-vis de problemele Energo-mur. „Modul de lucru pe care Energomur l-a avut până acum trebuie schimbat în totalitate”, ne transmite viceprimarul Claudiu Maior. Foarte corectă afirmaţie. Ce nu se înţelege este cine a condus oraşul şi Energomurul în ultimii 10 ani? Nimeni altcineva decât actuala administraţie locală. Energomur este o societate cu acţionar unic Consiliul Local Târgu-Mureş. Cu o Adunare Genarală a Acţionarilor(AGA) formată din aleşi lo-cali şi funcţionari ai primăriei. Cu un control absolut din partea Primăriei. Întrebarea normală ar fi: dacă în aprilie 2010 trebuie schimbat modul de lucru al Energomur înseamnă că în anii ante-riori totul a funcţionat perfect. Că prob-lemele existente acum au apărut peste noapte.

Zece negri mititei......O altă comparaţie genială creată de mintea viceprimarului târgumureşean. „La ora actuală Energomurul, să vi-l imaginaţi ca pe un tren care este plin de bani. Vin banii de la primărie, nu are geamuri. Zece negri în el aruncă banii afară şi cineva tot aşteaptă ca să mai primească bani”, citat marca Claudiu Maior, inspirat din Kant sau Kafka. Foarte interesantă teorie. În primul rând de unde Energomurul este plin de bani. Că are datorii de sute de miliarde. Cine sunt cei zece negri mititei care aruncă banii? La cine face referinţă edilul? Care negri? Nu ştiam că lucrează vreun ne-

gru la Energomur. La Siletina şi Salu-briserv s-ar înţelege dar la Energomur... O variantă ar fi stilul metaforic: angaja-tul furnizorului de energie termică, ne-gru de la fumul centralelor şi de la uleiul cu care se ung instalaţiile. Românul s-a născut poet. Plus că organizaţiile care se ocupă cu cazurile de rasism s-ar

putea sesiza. În primul rând nu se mai foloseşte termenul de negru (nigger în SUA) considerat o insultă. Termenul corect ar fi „oameni de culoare”, că doar suntem un oraş multicultural. N-o fi ştiut viceprimarul.

Bârfitorul de la colţu’ negru

Negrii mititei de la Energomur

Doctorul Raed Arafat şi doctorul (în economie) Jenu Nicolaescu, despre Sănătatea de toată jena a sistemului sanitar românesc

Mircea Musgociu, acţionarul principal de la BVB, mândru că şi-a găsit o nouă jucărie unde alţii decât PSD să-i toace banii

“O sută, două sute, trei mii de centrale de apartament….niciun negrişor nu o să mai lucreze la Energomur dacă iese

afacerea!”

„Vezi, bă, Arafate, unde ai ajuns? Da’...

spune-mi, sincer, cum dracu’ te menţii? În

funcţie, vreau să zic, că la sala de sport

merg şi io, aşa... între două chiuluri

d

in Parlament!”

„Dom’le, mi-am dat seama

că şi la Bursă trebuie să intru cu cizmele în ei

ca să facă treabă! Noroc că am mai găsit în

cămară o pereche de când era Profitecu’-n

floare, ce-i drept, de nuanţă mai liberală...”


Cumetrii lu` Becali

V-aţi fi închipuit că Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Mureş, aflată sub tutela Con-siliului Judeţean, nu poate ascunde mari secrete... Totuşi, pe lângă micile scandaluri legate de achiziţii, cărora le-a ţinut piept cu brio directorul Lorand Schmidt, ne-au sărit în ochi (nouă, nu celor de la Agenţia Naţională de In-tegritate – ANI – care s-au trezit cu aripile tăiate la 13.000 de metri deasupra Elveţiei, unde căuta conturile tripletei Videanu-Berceanu-Blaga) anumite declaraţii de avere. Buun. Cam ce venituri credeţi că au angajaţii DGASPC? Între 20 şi 30.000 de lei pe an? Cam aşa ne-am gândit şi noi şi ăsta e adevărul... Cumătrul Schmidt însuşi, în calitate de director, are 40.958 lei/an, conform declaraţiei sale de avere. Soţia sa, asistentă medicală, câştigă un-deva la 22.000/an şi atunci, averea familiei Schmidt, un apartament în Târgu Mureş şi un Volkswagen fabricat în 2000, ni se pare absolut decentă. Cine şi-ar fi închipuit însă că acolo, în străfundurile DGASPC, există o familie cu disponibilităţi financiare care i-ar face invidioşi şi pe cei mai grozavi oameni de afaceri din judeţ? Dânsul, domnul Vasile Liţiu, are funcţia de şef birou, iar doamna, doamna Maria-Floarea Liţiu, e referent în cadrul Direcţiei. Venitu-rile lor cumulate abia trec peste 39.000 lei/an, dar averea lor cumulată, cu terenuri, casă, maşini, bani lichizi (minus datoriile) urcă vertiginos spre un milion de euro, spun sursele noastre din zona imobiliară, care ne-au ajutat să facem un calcul aproximativ!!! Ei, şi pentru că nu e vorba de vreo moştenire în cele proprietăţi, după felicitările de rigoare, ne punem şi noi, sincer, întrebarea: că de unde? Cum ajungi la reuşită şi cu ce capital trebuie să porneşti într-un asemenea business? Dar nu vreţi să le luăm pe rând, ca să vă uimiţi şi umiliţi şi voi, contribuabilii?

Liţiu ai GlanetaşuluiConform declaraţiilor de avere ale soţilor Liţiu, aventu-rile lor imobiliare au început în 2005, prin achiziţionarea a 1400 mp de teren la Solovăstru. În acelaşi an, super-productiv, alte trei terenuri au fost cumpărate de cei doi,

după cum urmează: 2300 mp la Breaza, 1447 mp şi 3000 mp la Corunca. Corunca a devenit o zonă preferată de soţii Liţiu, pentru că în 2006 şi 2007 au mai achiziţionat acolo trei parcele – 1439 mp, 1210 mp şi 500 mp. Lista de cumpărături era încă deschisă, pentru că în perioada 2007-2008 cei doi au mai cumpărat 2500 mp la Sâncrai, 410 mp şi 389 mp în Târgu Mureş. Bine, casa de la adresa „Tg Mureş”, conform declaraţiei de avere, dobândită în 1995, nu o putem considera aventură imobiliară, pentru că orice familie îşi doreşte o căsuţă la oraş de 150 mp. Interesant este că, la toate cele 10 terenuri, dar şi la casă, familia Liţiu nu a trecut nimic în dreptul valorii de impozi-tare, pentru a nu-şi băga în boale proprii colegi... Trebuie să recunoaştem însă că autoturismele sunt modeste, pentru valoarea de piaţă a familiei Liţiu. Adică un Opel As-tra din 1994 şi un Opel Meriva din 2003 ni s-ar părea o jig-nire, dacă nu ar aduce cu o acoperire... Cum ar veni, nimeni nu ştie ce posedăm, dar toată lumea vede cu ce ne plimbăm... Şi atunci maşinile trebuie să fie modeste, precum veniturile de la DGASPC...

Lichidităţile unor funcţionari...Surpriza de abia acum vine însă, la rubrica „Bunuri înstrăinate în ultimele 12 luni”! Deci, un teren de 1.210 mp, vândut cu 67.000 lei, unul de 3.500 mp, vândut cu 194.000 lei şi....atenţie...unul de 10.300 mp, vândut companiei Romgaz pentru suma de 818.958 lei. Şi atunci, nu ne mirăm deloc că la capitolul „Active financiare”, în contul de la Transilvania al familiei Liţiu găsim 828.093,44 lei (adică 8,28 miliarde lei vechi). Ce Crăciun trebuie să fi fost ăla din 2008, nu domnu’ Liţiu? Cu marea tranzacţie rezolvată chiar pe 10 decembrie... Cu bănuţii în cont... Tot la active financiare intră şi pensiile private ale soţilor Liţiu plătite la Generali, în valoare cumulată de 29.500 lei. La toate astea, se adaugă sumele date sub formă de împrumut unor persoane fizice, undeva la 270.000 lei!

Este, deci, impresionantă averea celor doi funcţionari de la DGASPC? Este... De acord, trebuie să scădem de aici datoriile celor doi latifundiari, care se cifrează undeva la mai bine de 100.000 de euro! Nu trebuie să ne facem însă griji pentru plata acestor datorii, deşi multe sunt scadente în 2010, pentru că soţii Liţiu au de unde plăti. Doar de aia şi-o mai fi luat domnu’ Liţiu un job part-time la Asirom, unde mai câştigă o mie şi ceva de lei pe an!

Noi vrem Coşbuc, de George Pământ

Mic tratat despre mare avere la Protecţia Copilului

De foarte multe ori se întâmplă să asistăm la anumite scenete ”re-gizate” de clasa politică de parcă am fi într-un film cu proşti. Deşi ne aflăm într-o perioadă grea, doar este criză, iar numărul şomerilor creşte de la o zi la alta, oamenii care conduc destinele acestei ţări (ce-mi place expresia asta) parcă nu au nicio legătură cu realitatea. Dar de cele mai multe ori chiar se străduiesc să ne demonstreze că ei nu prea ştiu ce să facă, parcă s-au trezit cu puterea în mâinile lor fără ca ei să şi-o fi dorit-o vreodată. Am făcut o introducere puţin mai lungă la ştirea pe care am s-o comu-nic în rânduri-le următoare, tocmai pentru a vă pregăti şi pentru a vă determina să nu vă mai miraţi de nimic ciudat atunci când vine vorba de vreo decizie mai bizară a actualei puteri. Acum vine şi stirea: lunea trecută, preşedintele interimar al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Mureş, doctorul Radu Crişan, membru PDL, a primit o adresă de la Casa Naţională de Sănătate prin care i se comunică faptul că este destituit din funcţia de conducere a Casei, locul fiindu-i luat de Valentina Acs. Dar nu, nu, nu, nu asta era ştirea, joaca de-a puterea abia acum vine. La numai 4 ore distanţă de la ordinul despre care v-am spus, a venit un alt ordin de la CNAS, prin care prima decizie de destitu-ire din funcţie a lui Radu Crişan a fost anulată. Aşa se face că acum, preşedintele CJAS Mureş, este tot Radu Crişan. Poate vă întrebaţi încă de ce este totuşi atât de ciudată această întâmplare. Păi este ciudată, mai ales că aici se potriveşte la fix renumita vorba din bătrâni ”ţara arde şi baba se piaptănă”, mai exact, CJAS Mures nici măcar nu are încheiate toate contractele pentru anul 2010 cu furnizorii de servicii, dar la ei se practică joaca de-a demiterea.

Doctor Oetker

Radu Crişan reloaded la CJAS

Radu Crişan, fostul, actualul şi viitor fostul şi viitor viitorul preşedinte – director general al CJAS Mureş

Victor Ciorbea, ultimul şef de promoţie ţărănist, şi Nicu Havrileţ, primul liberal cu umor peste limita legală...

Curajos, pedelistul Doru Borşan apelează la filonul său folcloric în faţa războaielor care se anunţă în partid

Lorand Schmidt păstoreşte mici Becali în DGASPC Mureş

„Păi când s-o-mpărţit

norocu’, măi dorule, / Fost-am

eu dus la lucru. / Păi şi la toţi le-o

dat cu caru’, dorule / Inclusiv şi la

Brişcaru / Numa’ mie cu localu’...

Şalaiiila...”

„Averea e o chestie relativă, adică depinde de relaţiile pe care le ai! Cum eu de mic nu am stat bine cu relaţiile, eram un tip mai tocilar, nici avere n-am făcut!”

„Aşa, pe la amiază, mă trezesc cu decizia de demitere... Nu apuc să-mi fac bine bagajele, că îmi intră pe fax instalarea pe funcţie! Păi ce dracu să mai cred? Să fim mai mulţi de Radu

Crişan? Şi toţi ginecologi?”

„Iar când CDR-ul va v

eni la Putere, prin

2060, eu voi avea

fix 106 ani. Se ştie că

moţii trăiesc mult, da’ mi-e clar c

ă nu voi

avea forţa să

intru la Cotrocen

i... Dar un

şef de Senat, cev

a, tot mă bag...

”

Ce l-a apucat pe Mihai Poruţiu cu demisia? De ce acum? Are vreo legătură cu o anumită confruntare bărbătească? Dar cu dosarul de la DNA? El spune că nu, de vină e comunismul din PDL.

Reporter : Te-ai răcorit?Mihai Poruţiu : Daaa...Rep. : De ce naiba acum?M.P. : Vine un moment când se umple paharul... Şi atunci îţi vine...Rep. : Chestiunea cu vice la CJ l-a umplut?M.P. : Da, cred că da.Rep. : Lipsea o picătură?M.P. : Fix. Una mică, mică...Rep. : Mai e vreun motiv ascuns?M.P. : E o chestie de principiu, la urma urmei. Acest vot demonstrează de fapt o diferenţă de viziuni... Eu sunt un tip pro-fund democrat, dar chiar cred că la un moment dat majoritatea trebuie să decidă, dar în anumite condiţii. Ceea ce am văzut la ultima şedinţă nu are nicio legătură cu ce cred eu.Rep. : Are vreo legătură cu dosarul de la DNA?M.P. : Acel dosar e o poveste foooarte mare, zic eu... Cred că am fost în ianuarie la DNA cum am fost ultimii 3-4 ani de zece ori...Rep. : Deci e vorba de acelaşi dosar?M.P. : Nu, nu, nu... Am fost de 10 ori pentru alte chestii... di-verse... Aspharom, Carmen Vamanu...Rep. : Martor în aceste dosare...M.P. : În mod normal pe mine nu m-a interesat şi nu m-am dus cu avocat. Deocamdată. Poate dacă o să cred vreodată că o să am o problemă serioasă, o să merg cu avocat. Am fost singur... Am fost citat prin telefon, am mers, că aşa-i normal, am stat 10 minute, am dat o declaraţie şi am plecat. Eu de la începutul lui februarie nu mai ştiu ce e în dosarul acela...Rep. : E un dosar pe numele Mihai Poruţiu?M.P. : Nici măcar de asta nu sunt sigur. Ce ştiu, e că există o reclamaţie cum că eu, în calitate de consilier judeţean, aş fi făcut în aşa fel încât să meargă banii la Spitalul Judeţean ca după aceea, la 9 luni distanţă, firma la care eu sunt acţionar să câştige licitaţia... Înţelegi?Rep. : Reclamaţie din partea cui?M.P. : Nu ştiu... I-am zis şi la....procuror... nu mă interesează...Eu sunt unul dintre consilieri... acolo se votează, există preşedinţi, vicepreşedinţi... se stabilesc priorităţile... E clar o poveste... Are şi Poruţiu dosar... Mâine dimineaţă dacă eu îţi scriu ţie o plângere penală la DNA că ai luat de la Florea 100.000 de euro ciubuc, ei trebuie să te cheme, nu? Ai luat, sau n-ai luat? Păi nu. Atunci... mulţumesc pentru deranj. O reclamaţie nu poate rămâne fără răspuns. Un deţinut din Timişoara l-a denunţat odată pe Dumne-zeu, că l-a înşelat la botez, că l-a minţit că o să aibă o viaţă fericită. Procurorul a trebuit să-l caute pe Dumnezeu şi s-a închis dosarul pentru că nu a reuşit să-i afle adresa...Ha, ha, ha...mă înţelegi?

Rep. : Perfect. Ai simţit pe pielea proprie bolşevismul din PDL?M.P. : Nuuu, am simţit co-munismul din partid...Rep. : E mai rău?M.P. : Mult mai rău... În ul-timele zile am avut o glumă: am trăit pe vremea lui Ceauşescu, dar nu vreau să contribui la învierea lui!Rep. : Te sfătuieşti cu ci-neva la Bucureşti, la cen-trul PDL?M.P. : Daaa...Rep. : Persoane impor-tante, nu spui cine?M.P. : Daaa...Rep. : Ei ce cred despre „comunismul” din PDL Mureş?M.P. : Ei cred că o să dispară...Rep. : „Ei” sunt tineri? Blonzi? Europarlamentari?M.P. : Nu pot... Chiar nu vreau să răspund la asta acum...Rep. : Poruţiu e de simplu

membru la PDL?M.P. : Poruţiu e de preşedinte la PDL! Dacă o luăm după merite... Poruţiu e de preşedinte!Rep. : Cum ar veni... candidezi la ceva funcţie la viitoarea conferinţă judeţeană?M.P. : Da, e posibil, la funcţia de preşedinte.Rep. : Cum s-a stricat prietenia, de fapt? Atunci, când s-a stri-cat?M.P. : Vorbim de viziuni diferite...Rep. : După atâţia ani de sinergie, o fi fost undeva un declic...M.P. : Da...Sigur, s-au acumulat nişte chestii... dar esenţa e modul în care fiecare vede politica şi organizarea politică... Da, asta este...Rep. : Nu a fost vorba de bani, funcţii, afaceri?M.P. : Nici poveste...Rep. : A existat aşa... vreun moment mai bărbătesc, între doi oameni politici?M.P. : Nu, nu... A existat o discuţie la telefon, atât. E drept, foarte bărbătească, dar la telefon...Rep. : Cu înjurături?M.P. : Daaa (râde), cu toate condimentele... Şi chiar cu propuneri de întâlnire... Şi chiar cu propuneri de întâlnire...Rep. : Treci cumva la PNL? Te vezi des cu ei...M.P. : Cred că e normal să te întâlneşti cu oricine... Pentru mine, normalitatea înseamnă să existe bătălie în arenă şi prietenie în afara ei... Eu am o vocaţie creştin-democrată... Sufletul meu e la PNŢCD.Rep. : Creştin înseamnă şi să ierţi...M.P. : Păi, da, eu i-am iertat pe toţi (râde). N-am nicio problemă cu nimeni...Rep. : Rămâi deci consilier judeţean?M.P. : Evident, dacă mă lasă partidul...Rep. : Ce reacţii ai avut azi? Cine te-a sunat?M.P. : Foarte multă lume şi toţi au vrut să mă felicite!Rep. : Au fost şi persoane din aşa-zisa tabără Poruţiu-Oprişcan-Paşcan?M.P. : Am vorbit cu Doru Oprişcan, l-am sunat eu, chiar după ce mi-am depus demisia la partid, pentru că am considerat că e o datorie între doi prieteni. L-am sunat după ce am comis gestul, pentru că dacă vorbeam înainte cu el cred că Doru mă întorcea în decizie...Rep. : Recent, ziceai că laşi puţin afacerile, ca să te ocupi de politică? Acuma ce mai zici?M.P. : Păi fac politică... Pentru asta nu am neapărat nevoie de funcţii. Rep. : Din partea cui o să candidezi la Primăria Târgu Mureş?M.P. : Din partea PDL, evident! Pe asta cu „evident” să o spui, să se audă...

Alin BOLBOS


“Comunismul mai rău ca bolşevismul!”

După cum bine vedeţi nesimţirea unora atinge cote greu de imaginat. Am tot auzit că sunt aştia cu gipane care se cred regii şoselelor şi au impresia că au prioritate peste tot, chiar dacă într-o intersecţie întâlnesc un indica-tor de forma unui triunghi, cu fondul alb şi contur roşu, ceea ce după cărţile de circulaţie înseamnă ”CEDEAZĂ TRECEREA”. Aşa ceva se întâmplă şi cu individu’ pe care-l vedeţi în imagini, care a crezut că dacă are un BMW şi ca să fie sigur că lumea ştie c-are un BMW şi-a pus şi numărul de înmatricu-lare tot BMW (câtă originalitate), a crezut ca îi este permis să-şi lase maşinuţa taman în mijlocul străzii fără să-i pese de faptul că pe acolo mai circulă maşini, sau poate omul a crezut că dacă el se opreşte întreg traficul rutier din lume se opreşte. Oricum, degeaba încerc să caut o explicaţie, eu cred că omul ăsta este pur şi simplu un mare mare nesimţit şi-l doare în cot de alţii. Noroc (sau ghinion) că nu avem linii de tramvai în oraş, pentru că am văzut în alte părţi ale ţării unu cu un gipan parcat fix pe linia de tramvai. Ciudate mai sunt gândurile, dacă au aşa ceva, şoferilor de GIPAN. Ce pot să mai spun, bravo măi băiete, ţine-o tot aşa pentru că România va cunoaşte o schimbare în bine sigur cu oameni ca tine.P.S. Îţi dau un sfat prietene, candidează şi tu la ceva ca sigur la cât tupeu ai, ceva tot va ieşi din tine.

Ţăranu’ cu gipanu’

Regii nesimţiţi ai şoselelor Poruţiu: „Am simţit comunismul din PDL Mureş!”

„Să fiu al naibii... Mi-am pregătit un discurs mişto şi l-am uitat acasă... Acuma ce să le zic, Dorine? Aaa, ştiu... Îmi dau demisia din toate funcţii-le, dar poate candidez la preşedinţia filialei PDL şi la Primărie!”

Mihai Poruţiu a pregătit o mutare genială: pleacă simplu membru, ca să poată reveni ca preşedinte


“Voi să spuneţi dacă sunt arogant”

Reporter : Ce e cu comisia de revizuire a Constituţiei? E un moment bun acum, în toiul crizei social-economice?Ciprian Dobre : E aceeaşi discuţie care se întâmplă şi la chestiunea cu pragul electoral. Aţi observat că vor să ducă pragul electoral la 10%, egal cu rata inflaţiei. Teoretic există un motiv, anume cvasi-referendumul din noiembrie trecut. Avem acolo un rezultat care nu corespunde cu actuala formă de organizare a Legislativului...dar, comisia pentru revizuirea Constituţiei va fi, de fapt, un vehicul electoral al PDL pentru 2012.Rep. : Comisie din care faceţi parte...C.D. : Da, fac parte... Rectific, pretextul va fi un vehicul, nu comisia. În 2012, vom asista cu siguranţă la următoarea temă lansată de PDL: cei care sunt în Parlament nu vor să recunoască rezultatul referendumului şi vor în continuare să sugă sângele poporului în două camere ale Parlamentului. Fără să se uite nimeni că Administraţia Prezidenţială, spre exemplu, are cheltuieli de 2-3 ori mai mari decât Senatul României. Sau că jumătate de miliard de dolari urmează să fie investiţi în Proiectul E-România, despre care nu ştim nimic..bani cu care am pu-tea finaliza toate lucrările rămase neterminate de pe vremea lui Tăriceanu.Rep. : Era necesară, totuşi, o astfel de Comisie?C.D. : Momentul e ca nuca-n perete... Oamenii sunt disperaţi, nu au salarii, sunt şomeri, nu-şi pot plăti ratele la bancă... Dar au satisfacţia că se revizuieşte Constituţia... Oamenii obişnuiţi sunt foarte satisfăcuţi... Modificarea Constituţiei e o temă aruncată pe piaţă, pentru a acoperi inca-pacitatea Giuvernului de a vorbi măcar despre un program de relansare a economiei...Rep. : De ce s-a angajat PNL la asemenea discuţii?C.D. : Puteam să refuzăm... dar am pornit de la o realitate... Rezultatul referendumului a fost destul de clar, deşi unicameralismul a fost dovedit în istoria României ca ineficient...

De ce kamikaze nu e kamikaze?Rep. : Ce propuneri au liberalii şi cum le vor impune?C.D. : Sper ca PNL va intra în luptă în primul rând ca să apere democraţia! Scopul meu în această comisie va fi exact acesta! Democraţia e pusă în pericol prin aceste modificări pro-puse de Emil Boc, diimineaţa, pe fugă, pe nemâncate.Rep. : Principala bătălie va fi pe sistemul bicameral-unicameral?C.D. : Cu siguranţă... De fapt cu asta se va rămâne în 2012, în campanie... Politicienii PDL, pe un cal alb, vor elibera România de sub regimul parlamentar bicameral....Rep. : Mergeţi la o bătălie pierdută din start?C.D. : Nu, eu îmi asum că apăr democraţia, nu că voi câştiga alegerile... E mult mai impor-tant...Rep. : Sunteţi kamikaze?C.D. : Deloc... E un fel de responsabilitate.

Rep. : S-au căutat juriştii mari din partide pen-tru această comisie? Sunt şi diletanţi printre ei?C.D. : Nici eu nu mă consider un jurist mare... Sunt doar un jurist... Fiecare încercăm acolo să ne aducem aportul... De dorit ar fi ca măcar ideile marilor jurişti şi ale marilor profesori de Drept Constituţional din ţară să fie reprezen-tate în această comisie... Pe de altă parte, a vorbi despre jurişti şi a-l lua în calcul şi pe dom-nul Boc înseamnă să ne batem joc de meserie.

„Voi să spuneţi dacă-s arogant...”Rep. : Haideţi să lămurim o chestie neclară pentru duşmanii politici. Unde aţi terminat Dreptul?C.D. : De unde e neclară? Şi în CV-ul meu scriu pe româneşte că am fost mecanic la Azomureş în perioada facultăţii şi că am terminat la Dimi-trie Cantemir, în Târgu Mureş, cu licenţa dată la Cluj, la Babeş Bolyai. Era prima generaţie de absolvenţi a unei facultăţi private şi la acea vreme licenţele se dădeau la stat.Rep. : Sunteţi un tip arogant? E nevoie de aroganţă în politică?C.D. : Nu cred că e nevoie de aşa ceva în politică. Aici trebuie să ai disponibilitatea de a te pune pe tavă opiniei publice. Aroganţa o putem lua ca pe un defect, nu ca pe o nevoie a politicianului. Dacă eu sunt arogant... voi să răspundeţi...şi opinia publică...Rep. : Povestiţi-ne ultima noapte de dra-goste, prima noapte de război cu Eugen Nicolăescu... V-aţi certat urât?C.D. : Absolut deloc... Cel puţin în acea perioadă, nu a fost niciun fel de ceartă. Sun-tem doi tipi neconflictuali, în principiu... Tot timpul am încercat să discutăm problemele pe care le-am avut.Rep. : Ce vă reproşaţi din negocierile sub-terane din campania de preşedinte la CJ?C.D. : Faptul că am fost uşor naiv, uşor credul şi am crezut până în ultima clipă că PSD-ul mă va susţine. Poate că trebuia să fiu un pic mai... să fac politica în stil românesc...să-i plătesc pe unii să nu candideze, lucru pe care nu l-am făcut şi nu l-aş face niciodată. E sub demnitatea mea. Am rămas cu un gust amar după trădarea PSD-ului.Rep. : Nominalizaţi câte o persoană de la PSD, UDMR, PDL Mureş cu care se poate lucra şi câte una cu care nu aţi lucra niciodată...C.D. : De la UDMR am lucrat bine cu Kelemen, cu doamna Lokodi... de la PSD...Rep. : Trădătorii...C.D. : Nu, nu... nu pesediştii sunt trădători... Reprezentanţii lor sunt, da...Ei, de la ei am lu-crat bine şi cu Frătean, şi cu Ţucă, şi cu Boloş...Rep. : Dar de la PDL?C.D. : Cu Mihai Poruţiu, de exemplu, se poate lucra foarte bine... Nu cred că nu s-ar putea lucra cu...(îşi caută cuvintele) ... cu toţi restul...Rep. : Inclusiv cu Dorin Florea...C.D. : Bine, pe el nu-l mai punem la socoteală, că nu-l prea mai interesează municipiul şi in-teresele judeţului...

Profitul care iese din problemele PDL MureşRep. : Ce credeţi despre demisia lui Poruţiu?C.D. : Nu trebuie să intrăm în analiză... E neele-gant să faci abordări cu privire la persoane şi mai ales când e vorba de alt partid şi de problemele lor interne...prefer să nu comentez. E foarte clar, au probleme interne...Rep. : Vă bucuraţi?C.D. : Sunt ferm convins că vor şti să şi le rezolve foarte repede... Dacă nu le vor rezolva...vor avea probleme şi mai grave... Dar a te bucura nu înseamnă nimic... Necazul adversarului tău nu îţi aduce neapărat profit. Depinde de tine să profiţi de aceste sincope ale adversarului...Rep. : Ei, şi cum va profita acum PNL Mureş?C.D. : Asta lăsaţi-o totuşi în seama noastră.Rep. : Înlocuirea lui Chirteş, cât de tare do-are?C.D. : Eu nu o văd nici probabilă, nici posibilă, dar trebuie să spun că lăcomia PDL-ului nu duce nicăieri. Schimbarea lui Chirteş nu face ca oamenii să aibă brusc apă caldă. Dacă luăm pe unul de la piaţă şi-l plantăm în funcţia lui Chirteş nu înseamnă că rezolvăm problemele administraţiei publice. Cred că mureşenii merită mai mult respect. Sunt 87.000 de voturi în acea funcţie de vicepreşedinte. Dacă PDL şi UDMR vor ignora că acea funcţie e reflectarea acelor voturi, sunt liberi să o facă. Eu sunt da-tor să le amintesc acest lucru.Rep. : Aveţi afaceri în turism, pensiune, res-taurant, hoteluri, cum s-a vehiculat anul trecut? Lămuriţi-ne...C.D. : Ştiu că s-a vorbit mult despre asta... Nici vorbă. Mi s-a părut o făcătură... trebuia să se spună ceva despre mine... Dacă aş avea afaceri, le-aş face în mod public. Nu mi-ar fi ruşine, ar fi pe banii mei.Rep. : Unde e casa care apare în visele pedeliştilor?C.D. : Care casă? Nu ştiu despre ce e vorba, nu am auzit. Vreau să-mi cumpăr o casă, dar încă

nu am banii necesari şi nici nu am găsit casa respectivă.

Candidatul surpriză la Primăria Târgu MureşRep. : În ce condiţii ar intra PNL la guver-nare alături de PDL? S-a discutat asta re-cent în partid?C.D. : Daaa... Dar e destul de greu să vorbeşti despre guvernare după un an şi jumătate de colaps. Dar, cum să mergi la o guvernare şi să-l ai de premier pe Emil Boc? Nu putem juca într-o piesă de Caragiale...Rep. : Dacă ar dispărea nişte feţe din PDL?C.D. : Eu cred că nu dispariţia în sine ar facilita accesul nostru la guvernare. Noi dacă intrăm, vrem să conducem România...Rep. : Vreţi postul de premier, din nou...C.D. : Nu ştiu, premier, vicepremier, cu posibili-tatea de a lua decizii pentru ţară.Rep. : Revine proiectul „Johannis”? Ar pu-tea neamţul să adune PDL şi PNL sub o umbrelă?C.D. : Da, e posibil...Rep. : Se vede Dobre ministru al Justiţiei, ori şef la CJ Mureş?C.D. : Dobre n-are astfel de preocupări astăzi. E singurul parlamentar al Mureşului care face opoziţie şi cu asta se va ocupa în următorii 3 ani.Rep. : Pe cine pregătesc liberalii pt. „operaţiunea” Primăria Târgu Mureş?C.D. : Azi nu am răspuns pentru această între-bare. Lucrăm la analize.Rep. : Nu e târziu?C.D. : Se poate spune că e puţin târziu, dar avem câteva nume în evaluare şi de această dată suntem hotărâţi să abordăm alegerile pentru Primăria Târgu Mureş total diferit. Pen-tru prima dată vom avea un candidat cu şanse reale. Cel mai târziu în toamna acestui an îi vom anunţa numele.

Alin BOLBOS

Dobre trăieşte o perioadă bună. Dobre e băgat în seamă de toate televiziunile. Dobre e juristul de ser-viciu al PNL. Dobre face parte din comisia de revizu-ire a Constituţiei. Dobre e stindardul Opoziţiei. Liderul amendamentelor. Dobre face şi desface. Şi totuşi, ce nai-ba face Dobre? Aflaţi în interviul de mai jos...

Predicţiile unui liberal care nu e kamikaze:

Dobre: „Politicienii PDL, pe un cal alb, vor elibera România!”

“Daaa, păi aici e câmpul de antrenament al PNL pentru bătălia cu talibanii din 2012! Nu-i mişto?

Mai fac două-trei flicuri şi mă apuc apoi de genoflexiuni cu Constituţia pe creştet! Să mă vedeţi numai!”

Liberalul Ciprian Dobre se pregăteşte intens pentru modificarea unei legi fundamentale a fizicii: imponderabilitatea în sondaje


˝Ireal, dar adevărat˝

Cu sediul în Tg .Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică pentru vânzarea mijloacelor fixe aprobate la casare şi a materi-alelor rezultate din dezmembrări în fiecare joi la ora 10, la sediul sucursalei.Pentru următoarele mijloace fixe, licitaţia va începe din data de 29 aprilie 2010:

– Autoturism ARO – 871,00 lei– Incarcator Stalowa Wola – 12.688,00 lei

– Autotobetoniere Renault (an fabricatie martie 2006) – 2 buc. – 144.000,00 lei

Preţul afişat este preţul fără TVA.Licitaţia este publică, oferta se depune în plic închis la secretariat cu o zi înainte de licitaţie, iar regulamentul este afişat la sediul sucursalei. Mijloacele fixe se pot vedea la sediul sucursalei din str. Barajului nr. 6.Informaţii suplimentare la telefon 0265-250501 interior 345 sau 517.

S.N.G.N. „ROMGAZ” S.A.SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC

ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ

Pe Ştefan Paharia Zop l-am găsit în Sibiu, pe Crizantemelor 1, conform declaraţiei de avere. În faţă, se lăfăia Mercedesul fabricat în 2009. L-am întrebat de sănătate, dar mai multe am aflat despre sănătatea instituţiei pe care o conduce… Care culmea, nu e proastă…sănătatea… Citiţi mai jos un interviu care pe cât de adevărat este, pe atât de imaginar a avut loc.

Reporter : Dom’le, sunteţi şef de şase luni la Doi ş’un sfert. Cu ce vă mai ocupaţi acolo?Ştefan Paharia Zop : Ce să zic… Obiectul nostru de activitate cred că-l cunoaşteţi. Au fost şase luni grele, în care am încer-cat să reorganizăm puţin serviciul, să-l aşezăm pe baze mai profesioniste. Atât la centru cât şi teritoriu.Rep. : V-aţi născut la Sighişoara! De ce nu vă recomandaţi ca mureşean?Ş.P.Z. : Ei, nu-i adevărat, sunt foarte mân-dru că provin din judeţul Mureş. Alţii însă mă revendică, de exemplu Sibiul. Acolo mi-am făcut studiile şi am intrat în pâine…Rep. : Sunteţi mândru? Înseamnă că urmăriţi bătălia pentru scaunul SIPI Mureş, lăsat liber de domnul Pescari, ajuns şef la IPJ?Ş.P.Z. : Sunt la curent, e o bătălie pe bune, o concurenţă sănătoasă.Rep. : Pe cine vedeţi nou şef al SIPI Mureş?Ş.P.Z. : Păi cum ar fi asta, să mă pronunţ eu înainte de a se face o selecţie la nivel

de Direcţie? Nu pot, îmi pare rău. Toţi cei care şi-au anunţat intenţia de intra în competiţie sunt însă oameni competenţi. Asta e cel mai important.Rep. : Contează politicul, la o astfel de numire?Ş.P.Z. : Ce e ăla “politic”? Nici vorbă…Rep. : Păi dvs. nu aţi fost numit politic? De Vasile Blaga?Ş.P.Z. : Nu cred că a fost un astfel de resort în spate! Era necesară aşezarea DGIPI pe un drum nou, după atâtea scandaluri… Vă amintiţi… Ardelean, Vanghelie, Oprea, arhivă…Rep. : E Roşca Stănescu nebun? Aţi văzut ce a zis de numirea dvs.?Ş.P.Z. : Nu mă interesează personajul…Rep. : Bine, dar a fost numirea dvs. o recompensă din partea lui Blaga pentru că l-aţi scăpat de un dosar de spălare de bani?Ş.P.Z. : Cred că cineva l-a dezinformat cu chestiunea aceea.Rep. : O fi trimis Blaga cei 140.000 de euro la fi-su, în Germania?Ş.P.Z. : Habar n-am. Sunt instituţii abilitate să verifice. Să-şi facă treaba.Rep. : DGIPI-ul îşi face treaba astăzi?Ş.P.Z. : Desigur, chiar dacă natura muncii noastre ne obligă să fim mai discreţi.Rep. : Să fie mândru Mureşul dvs. că are om la vârful Doi ş’un sfert?Ş.P.Z. : Mureşul meu să mă judece la final de mandat la DGIPI.

Rep. : Vă lăudaţi pe site că aţi scris pes-te 300 de articole de presă şi aţi realizat peste 1500 de emisiuni radio şi TV. Corect?Ş.P.Z. : Daaa…Rep. : Păi dacă aţi muncit atât ca jurnalist, când aţi avut vreme să fiţi şi poliţist?Ş.P.Z. : Păi uite că am avut, de vreme ce am ajuns unde am ajuns. Comunicarea este una dintre pasiunile mele, pentru care încerc mereu să îmi fac timp. Şi mă

ajută foarte mult în munca de poliţist…Rep. : Aţi ocupat tot felul de funcţii, prin ambasade şi misiuni diplomatice ale României. Sunteţi spion, dom’le Pop?Ş.P.Z. : Fugi dom’le de-aici, că ai citit prea multă literatură de gen… Crezi că spio-najul e o chestie aşa de… Păi şi dacă aş fi, crezi că ţi-aş putea eu spune asta ţie? Niciodată… Păi ce spion aş mai fi? Dar nu sunt, asta e clar…

Mureşeanul care trage ceasul la Doi ş’un sfert

Şeful de la Doi ş’un sfert, sighişoreanul care scrie mai bine articole de presă, decât rapoarte, informări şi procese verbale...

Deci am recuperat parţial arhiva DGIPI aflată la Vanghelie-n beci! Noroc că-şi făcea loc în rafturi pentru colecţia deluxe, îmbrăcată-n piele: „Codul Penal, pe înţelesul care este...”, că altfel nu ne-o dădea...


˝Risipitorii˝

Sunt zeci, sute în judeţ. Au denumiri pompoase, atribuţii grandioase dar în realitate nu fac nimic. Se hrănesc din bani publici, oferindu-şi salarii de nababi. Vor-bim de instituţiile publice din judeţ de care mureşeanul nu a auzit măcar. Astăzi îi avem în vizor pe ATOP şi OMEPTA Mureş.

ATOP, activitate iocAutoritatea Teritoriale de Ordine Publică...frumos nume. Îţi oferă un sentiment de siguranţă, de protecţie. Când îl auzi te gândeşti la filmele americane unde un grup bine pregătit e gata să vină în sprijinul tău când eşti ameninţat de vreun infractor. În realitate activitatea ATOP este cu mult mai plictisitoare. Este un organism cu rol consul-tativ finanţat de Consiliul Judeţean Mureş. Un fel de consiliu format din minţile lu-minate ale judeţului: consilieri judeţeni, subprefect, şeful poliţiei, reprezentanţi ai unor organizaţii civile. Vreo 12 de toţi. Ce fac ei pe parcursul unui an? Dezbat, vor-besc, discută, se întâlnesc prin judeţ pe la vreo primărie. Ca orice organism care se respectă ATOP are şedinţe de plen unde e invitată spuma instituţiilor din judeţ: şefi de deconcentrate, reprezentanţi ai administraţiilor locale, poliţişti, procurori, jandarmi etc. În 2009 membrii ATOP s-au deplasat în 32 de locaţii din judeţ. Oraşe şi comune. „pentru dialog şi constatarea la faţa locului a problemelor care se confruntă co-munitatea”. De exemplu pe cei din Petelea sau Band i-au „umplut” de sfaturi despre cum ar trebui să-şi rezolve problemele legate de romi. La Sovata i-au sfătuit cum să scape de cei care protejează cu securea steagul secuiesc atârnat ilegal pe primărie şi exemplele pot continua. Citind raportul

de activitate al ATOP pe anul 2009, putem observa imediat folosirea unor cuvinte cheie: dezbatere, discuţie, sfat. Acolo nu apare nimic de genul: am făcut, am rezol-vat, am acţionat.

Realizările ATOP de peste anConform raportului, în 2009 ATOP s-a ocu-pat cu trimiterea de adrese cu recomandări autorităţilor locale prin care le arată cum să-şi asigure protecţia şi paza pe raza localităţilor lor. Datorită ATOP, furturile de capace de canal s-au redus simţitor în judeţ. Cu sprijinul ATOP multe persoane

de etnie rromă au intrat în legalitate mai ales în Sighişoara. Totul s-a întâmplat prin şedinţele şi întâlnirile dintre membrii Autorităţii şi autorităţile locale. Pentru a rămâne la modă, ATOP a încheiat şi proto-coale cu instituţii sau organizaţii necesare „asigurării unui climat sporit de siguranţă civică a comunităţilor”.

Cât ne costă?Fiecare membru ATOP primeşte lunar un sfert din indemnizaţia preşedintelui Con-siliului Judeţean Mureş. Deci făcând cal-culul, cei 12 membri ATOP primesc banii

a trei şefi de CJ. Cum Lokodi Edita câştigă cam 100 mii lei anual, suma pentru salariile membrilor Autorităţii se ridică la aproximativ 300 mii lei/an. În plus, conform proiectului de buget al judeţului, Consiliul Judeţean a alocat în 2009 alte 300 mii lei pentru proiectele ATOP. Care sunt acestea am prezentat mai sus.

OMEPTA ne pregăteşte pentru războiNu cred că vreun mureşean a auzit vreodată de OMEPTA. În traducere Oficiul de Mobilizare a Economiei şi Pregătirea Teritoriului pentru Apărare Mureş. Un nume lung, format din cuvinte înălţătoare. Ce face această instituţie doar angajaţii ei ştiu. Singura informaţie o găsim ascunsă pe site-ul CJ Mureş. Aflăm acolo că OMEPTA Mureş este structura judeţeană a Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, instituţie naţională ce se ocupă în principal cu „organizarea pregătirii de mobilizare a economiei naţionale şi teritoriului ţării”. Deci OMEPTA Mureş face acelaşi lucru la noi în judeţ. Mai ştim că are sediul unde-va pe o stradă de lângă Apele Române. Că e condusă de un militar.

Şşşş...că e secret militarSingurele informaţii financiare despre OMEPTA Mureş sunt cele 21 mii lei acor-date de CJ Mureş în anul 2009. Pentru proiecte. Care sunt acestea nu se ştie. Câţi angajaţi, care sunt salariile, sau cât chel-tuie guvernul pentru acest Oficiu nu sunt informaţii publice. Că doar e vorba de se-curitatea naţională.

Ionel Albu

Din ciclul „Hai popor să cheltuim cu spor!”

Instituţii de spart banii publici

Sute de mii de lei sunt cheltuiţi anual pentru instituţii care nu fac practic nimic


“Funduri europene”

www.ziaruldemures.ro

Cum mai sunt zăpăciţi primarii în depunerea săracelor proiecte pentru ridicarea nivelului de trai al ţăranului român! Zăpăciţi de râd şi curcile din sat! Peste noapte se mai schimbă un punct, se mai cere un rând sau chiar un cuvinţel care să fie scris în proiect. Şi de ce? Pentru că cineva vrea să le pună beţe-n roate! Şi dacă primarii au dormit şi nu au fost vigilenţi...pac...sunt depunctaţi. Şi uite aşa merg pe drumuri, drumuri iluzorii, cheltuie banul public şi se aleg cu un mare „ciu-ciu” din partea „în-altei” autorităţi de la Bucureşti. Da ce, toate proi-ectele mureşenilor au punctaj maxim şi bucureştenii rămân de proşti? Iată cum au funcţionat „beţele din roatele” slăvitului proiect 322...

Planul A Cu două luni înainte să fie depuse proiectele, Auto-ritatea de Management de la Bucureşti a schimbat ghidul şi a oferit mai multe facilităţi în punctarea proiectelor pentru drumuri, şi nu la cele pentru apă şi canalizare. Primarii, care au cheltuit bani pe stu-diile de fezabilitate pentru proiectele pentru apă canalizare, le-au aruncat şi au decis să facă alte proiecte pe drumuri...drumuri care s-au dovedit fo-arte...încurcate.

Planul B Planul B este să mai schimbăm ceva în ghid. Şi iată că iar vin directive de la Bucureşti ca în cadrul proiectu-lui să fie incluse şi cămine de bătrâni sau grădiniţe. Toţi primarii se bronzau pe la mare atunci cu gân-dul la măreţele lor proiecte. Dar iată că au venit în

grabă, au numărat trei babe şi doi copii, şi au inclus în proiecte şi grădiniţe sau azile pentru bătrâni.

Planul CPrea multe proiecte cu 66? Le dăm lovitura de graţie! Ei şi iată că au reuşit primarii să treacă şi de proba B. Dar, cu o zi înaintea depunerii proiectelor, mai vine o directivă de la Bucureşti care spune clar: contractul cu un ONG sau fundaţie trebuia trecut în proiect. Cu alte cuvinte, nu era de ajuns hotărârea de Consiliului Local anexată la dosar ci trebuia scris, undeva, un rând, în care să se specifice colaborarea cu un ONG. Şi pentru asta ce au făcut? Au depunctat toate proiectele cu 10 puncte... Mulţi spun că şeful Autorităţii de Management are 3 firme de consultanţă şi doar proiectele din ţară ce au lucrat cu acele firme de consultanţă au trecut testul furcilor caudine. Încurcate sunt căile treidoidoi-ului şi puţini primari trec de ele. Şi uite aşa, săracii primari au ajuns la concluzia că mai bine se lipsesc de bogăţia dobândită peste no-apte a banilor europeni. Unul din principalii oameni din Consiliul Judeţean care s-a ocupat de primarii izbiţi în cap de treidoidoi mi-a făcut un calcul sim-plu: Un primar are un proiect de 100.000 euro. Toată plimbarea, cu studii de fezabilitate, cu toate chel-tuielile îi „mănâncă” din buget 40.000 de euro. Plus că există marele risc este ca proiectul să nu obţină finanţare. Mai mulţi primari au recunoscut că mai bine fac o licitaţie serioasă şi cu 40.000 euro reuşesc să îşi ducă la bun sfârşit proiectul. Fără bani euro-

peni. Şi cum primarii cu mai multe mandate sunt lupi bătrâni şi ştiu ei ce ştiu, preferă să stea pe tuşă. Cine se aruncă cu capul în gard? Tinereii, sărăcuţii, începători în ale administraţiei care vor să dovedească multe locuitorilor comunei. Şi uite aşa se duc banii de la buget, pe studii de fezabilitate cu care apoi angajaţii primăriei se şterg la fund, pe plimbări pe ici colo şi zile pierdute. Oare nu UE a pus un asemenea ghid încât, românul, cunoscut pentru aptitudinile sale de „renunţător” să zică mai bine „pas”?

Proiectu’ lu’ Peşte

Încurcate sunt, Doamne, căile treidoidoilor!

Primarul Niculaie Colceriu de la Apold, sătul să tot ceară mită pe măsura 322 de la Uniunea Europeană

„Măi, credeam că vin mai simplu banii ăştia

europeni... Cu ai noştri ştiam şmenul,

s-a văzut şi în dosarul meu de condamnare...

Ţac, pac...Dar aşa...”

Patrimoniul Armatei a fost şi este jinduit de actualul primar de vreo 10 ani. Mai cu blândeţe, mai cu ţipete, Dorin Florea a tot sperat că vreun ministru cu afacerile în sânge şi mai puţin cu milităria va înţelege „nevoile” oraşului şi îi va ceda de bunăvoie şi ne-silit de nimeni poligoane, terenuri, cazărmi şi alte cele. Dar cum în natura noastră administrativă, gesturi de benevolenţă nu se întâmplă, după aproape 10 ani, edilul-şef a trebuit să se recunoască înfrânt în a obţine ceva fără a băga mâna în finanţele oraşului (să nu pricepeţi că ar avea cumva o problemă) şi să înţeleagă că şi unui gu-vern portocaliu, nu-i aşa sărac şi cinstit, îi plouă după nişte afaceri. Adică îţi dau, dar ce îmi dai? Echipe de negocieri de la prefect, primar, viceprimar, ofiţeri s-au aşezat de câteva ori la masa tratativelor doar-doar or cădea de acord asupra trocului. Că negociatorii au bătut palma s-a văzut undeva în octom-brie, când au început să răsară primele hotărâri de Consiliu Local cu clauzele ştiute. Prima spune aşa: „Se acceptă propunerile de transmitere a unor imobile din domeniul public al statului şi administrarea Ministeru-lui Apărării Naţionale în domeniul public al Municipiului Tîrgu Mureş şi administrarea Consiliului local municipal Târgu Mureş, după cum urmează: construcţii şi teren de 4,5 ha din Cazarma 542 (Podul Mureş) urmând a se întocmi documentele de ur-banism (P.U.Z. şi P.U.D.) pentru 6,5 ha şi asigurarea din locuinţele ce se vor construi pe acest amplasament a unui număr de 15% pentru cadrele militare; Cazarma nr. 462 - în prezent UM 01021 - construcţii cu teren aferent sau a unor corpuri de clădiri cu terenul aferent, urmând a se asigura dacă va fi cazul spaţii de depozitare a obi-ectelor din construcţiile transmise; teren de 1609 mp situat în incinta UM 01010 Târgu Mureş situat pe aliniamentul paralel cu str. Libertăţii urmând ca cheltuielile de mutare a gardului să fie suportate de municipalitate; Poligonul de Garnizoană din Sângeorgiu de Mureş sub condiţia reabilitării pe cheltuiala Municipiului Tîrgu Mureş a Poligonului din oraşul Ungheni”.În decembrie, prin HCL nr. 482, semn că militarii nu s-au lăsat înduplecaţi doar pen-tru 15 % de locuinţe, consilierii locali au apro-bat 20 %. În martie 2010, apare modificarea modificării, iar “municipiul Tîrgu Mureş se angajează să pună la dispoziţia A.N.L. un teren pentru amplasarea a două blocuri de locuinţe, în cazul realizării unui parteneriat între A.N.L. şi Ministerul Apărării Naţionale”. Şi nu este singurul schimb schimbat deo-arece în săptămâna aceasta hotărârea din martie este propusă din nou la modificare. În toată povestea transferurilor apare cu-rios şi poligonul de la Ungheni pe care autorităţile locale şi-au asumat că îl vor reabilita. Cel puţin aşa se gândeau acum vreo şase luni. Între timp însă, cu vâltoarea parcului tehnologic pe déjà pentru unii de-functul Aeroclub Tîrgu Mureş, ministrului

Radu Berceanu i s-a prezentat acelaşi po-ligon de la Ungheni drept teren la schimb.

Parc tehnologic şi ANL-uri Încă din primul mandat care se întâmplă din 2000 până în 2004, primarele şi-a dorit Aeroclubul Târgu Mureş pentru a înfiinţa un parc tehnologic. „În lipsa unor terenuri propice unei asemenea destinaţii, oraşul nemaiavând posibilitatea de a se extinde, a fost promovat un proiect de hotărâre de guvern privind trecerea în patrimo-niul Primăriei Târgu Mureş a terenului în suprafaţă de 120 de hectare, aflat în prezent în administrarea operativă a Aeroclubului sportiv Tîrgu Mureş”, îşi dezvoltă primarele acest proiect cuprins în programul fiecărui mandat de până acum, adică de vreo două şi jumătate încoace. Bineînţeles prezentarea intenţiilor expansioniste nu este lipsită de nota răutăcioasă care însoţeşte fiecare de-mers edilitar: „Terenul respectiv este utili-zat acum acum mai mult ca păşune pentru câteva sute de ovine, iar în lipsa fondurilor necesare aeroclubul funcţionează la limita de avarie, timp de cel mult 2-3 luni pe an”. Chiar dacă ovinele chiar au rolul lor în „cos-metizarea” naturală a piste înierbate, ar spune specialiştii ceea ce nu ştiu medicii. Pentru ce este necesară pista aeroclubului? Vreo 90 de hectare pentru parcul indus-trial, iar restul case pentru tineri, cel puţin aşa sună oferta locatarului de pe Primăriei. Pentru atingerea acestui deziderat cu iz imobiliar niciun efort nu a fost precupeţit. După aterizarea ministrului Radu Berceanu, unul dintre proiectele municipiului ce s-au regăsit în mapă a fost cel al aeroclubului. Bineînţeles, însoţit de o contraofertă pentru că pd-l-ist, pd-l-ist, dar brânza-i pe banii. În cazul nostru, ministrul se vrea impresionat să renunţe la terenul aerocublului cu “o variantă alternativă corectă, unde să se poată face un alt teren de zbor, să poată să satisfacă cerinţele de aeroclub, putem sa avem în vedere un astfel de schimb, cum ar fi poligonul din Ungheni”. George Rotaru, directorul Aeroclubului României, era aşteptat în săptămâna ce a trecut să vadă terenul pe care ar urma să fie edifi-cate din bugetul local un hangar, o pistă înierbată de 200 de metri şi un sediu ad-ministrativ. Florea spune că a prevăzut déjà banii – vreo 2 milioane de lei să se apuce de construit. Doar că lucrurile nu sunt chiar aşa de simple. Trebuie să se mai întâmple şi un descălecat al ministeriabilului de la Armată, generalul Gabriel Oprea, care să-şi dea acceptul pe transmiterea terenului din administrare şi din domeniul public al statului către cel public al municipiului. Alt-fel spus, Gabriel Oprea va veni şi el cu o listă de revendicări nu sindicale, ci probabil din nou imobiliare. Adică, carevasăzică, dacă pentru transferul lui Berceanu sunt bani, nici Oprea nu o fi mai prost să dea ceva gratuit. Ţinând cont cum sună în prezent oferta pentru parcul tehnologic ce va fi par-celat în parcele de câte un 1 ha, zice Flo-

rea, lăsând suficient teren pentru un viitor cartier ANL, teamă ne e că militarii vor vrea şi din această afacere câteva locuinţe ANL. Iar luând schimbul făcut pentru cazarmă, 6 hectare contra 60 de locuinţe, acesta se va dovedi probabil chiar mai avantajos, dacă luăm în calcul cele vreo 40 de hectare libere de clădiri. Pentru cei care se întreabă cum vor arăta nişte fabrici lângă nişte blocuri, în condiţiile în care Uniunea Europeană ne tot presează să scoatem industria din oraşe, acelaşi inconfundabil primar ne-a lămurit din programul său: vor fi realizate nişte perdele de verdeaţă. Până acum hai să spunem că demolarea cazărmii de la Podul Mureş o mai înţelegem,

mai ales că vorbim de o clădire însemnată pe bune sau prin fals cu bulină roşie. Dar cum vor ajunge două poligoane, unul pe teritoriul administrativ al oraşului Ungheni şi celălalt pe cel al comunei Sângeorgiu de Mureş, în patrimoniul municipiului Târgu Mureş, nu pricepem şi pace. Dar să spu-nem că şi această problemă se va rezolva din pix cum se rezolvă pe la noi cam toate. Acum nu ne întrebaţi în câţi ani se vor întâmpla toate acestea pentru că nu ştim. Cum au trecut vreo 10 ani, noi, românii răbdători, vom mai lăsa să treacă vreo 10 ani până vom vedea ceva realizat.

Imobiliada şi Odiseea


˝Bani portocalişti˝

EpopEEa După imobilE

Copiii desenează pentru copiiAmbient şi Fundaţia Alpha Transilvană îi provoacă pe copiii din grădiniţe şi şcoli la un concurs de desen. Cei mici desenează, sunt premiaţi, iar în final, doritorii pot oferi o sumă de bani pentru aceste desene. Suma obţinută din aceste donaţii este dublată de Ambient şi oferită copiilor din Centrul de Zi al Fundaţiei Alpha Transilvană.Ziua copilului este un prilej de a sărbători copilăria, de a oferi sprijin copiilor, de a inspira comunitatea şi familia, de a aprecia şi iubi copiii şi de ce nu, de a-i pregăti pentru un viitor sănătos, fericit şi plin de succese. Aşadar, copiii din grădiniţe şi din clasele I-IV vor primi şi vor învăţa să dăruiască, şi toate acestea, în cadrul concursului de desen iniţiat de Ambient în favoarea copiilor cu dizabilităţi din Centrul de Zi al Fundaţiei Alpha Transilvană. După ce şcolile şi grădiniţele se vor înscrie în concurs, copiii vor realiza desene pe tema Căsuţa căsuţei tale. Toate lucrările vor fi trimise pe adresa Ambient sau Fundaţia Alpha Transilvană până în 30 aprilie 2010. In perioada 1 mai – 1 iunie, toate lucrările vor rămâne expuse în centrul comercial Ambient.Cele mai reuşite desene vor fi şi cele premiate în cadrul unui eveniment organizat în data de 01 iunie 2010, eveniment la care vor participa desenatorii cei mai talentaţi şi beneficiarii acestei campanii, copii cu diferite dizabilităţi severe şi/sau multiple, care beneficiază de serviciile Centrului de Zi al Fundaţiei Alpha Transilvană. Micii pictori vor primi dulciuri şi jucării. Nici grădiniţele şi şcolile din care fac parte nu vor rămâne fără cadouri. Vor exista patru premii speciale, oferite de Ambient, acordate pentru gradiniţele şi şcolile care vor avea desemnaţi cei mai mulţi premianţi. Fundaţia Alpha Transilvană şi Ambient, organizatorii acestui eveniment aşteaptă im-plicarea tuturor şcolilor şi grădiniţelor, cu participarea celor mai talentaţi copii.

Dacă Odiseea lui Ulise, ştiţi acel personaj mitologic, erou în războ-iul troian plimbat câţiva ani de zeul Apollo pentru că i-a mâncat cu tupeu vitele, ar fi rescrisă în variantă modernă, Dorin Florea ar fi un personaj ce s-ar potrivi. Odiseea sa este să îşi fi dorit atât de mult nişte terenuri şi după 10 ani aproape să îşi vadă visul cu ochii. Nu chiar gratuit, ci pe bani frumoşi, că vorba aceea: frate, frate pdl-ist, da’ brânza-i pe bani portocalist.

“Dragi oşteni, avem ultima fasole la cazan, că de mâine Primăria ne preia cantina şi o face ANL-uri! Îmi vine să plâng… da’ nu ne putem opune evoluţiei speciei noastre, care este şi în tablou’ de mai sus…”

Dorin Florea – Goana după lauri. Primii 10 ani îs mai grei.


PROVINCIA LECCE - ITALIAColaborarea dintre Consiliul Judeţean Mureş şi Provincia Lecce din Italia, a început în anul 1993, prin încheierea unui Protocol de înţelegere în vede-rea unei colaborări reciproce în diverse domenii de activitate. Provincia Lecce – cunoscută şi sub denumirea de Salento - este situată în Italia Meridio-nală, în sudul Regiunii Puglia. Populaţia Provinciei Lecce este 812.658 locuitori, situându-se pe locul II între Provinciile din Regiunea Puglia, d.p.d.v. al nu-mărului de locuitori, după Bari şi pe locul douăzeci şi unu din Italia.

Consiliul provincial LeccePreşedintele acestuia este din anul 2009 Antonio Maria Ga-bellone. Consiliul Provincial Lec-ce este format din 36 consilieri provinciali şi are un preşedinte de consiliu, altul decât preşe-dintele Provinciei, care este şi primar al unei localităţi com-ponente a Provinciei. Pe lângă Consiliul Provincial, funcţionea-ză Giunta Provincială, formată dintr-un număr de 12 assesori, din care unul este vicepreşedin-te.

Organizarea adminis-trativ-teritorială Provincia Lecce este compusă din 97 oraşe şi comune, dintre care 25 sunt riverane mării (13 fiind poziţionate pe coasta Adri-atică iar 12 pe cea Ionică.)

Turismul Lecce, Provincie a Artelor - da-torită unui gust decorativ de-osebit şi unui ferment cultural intens se pot admira în această zonă, centre de artă cu monu-mente importante de interes istoric şi artistic.Lecce, Provincie a particularită-ţilor - printre cele mai renumite vinuri din Puglia este recunos-cut DOC Salice Talentino. O altă particularitate este pasta de migdale, folosită pentru

confecţionarea dulciurilor din perioada Crăciunului şi de săr-bătorile de Paşte. Printre oraşele turistice cele mai frumoase ale Provinciei Lecce se numără Gallipoli – care a obţinut Premiul baroc; Melpig-nano, Castro, Galatina şi Nardo. În ceea ce priveşte staţiunile de pe litoral, nu sunt suficiente cuvinte pentru a descrie fru-museţea plajelor din Salento şi apele transparente din locali-tăţile aparţinătoare Provinciei precum: Porto Cesareo, Santa Cesarea Terme, Otranto şi Gal-lipoli.

EconomiaÎn ce priveşte industria Provin-ciei, printre cele mai importan-tele domenii amintim: industria prelucrării mineralelor şi pro-duselor neferoase; industria de producţie a aparatelor elec-trice, industria încălţămintei, industria de îmbrăcăminte şi industria alimentară. Încălţămintea din piele este exportată în state precum Germania, SUA, Franţa si Ma-rea Britanie. Un alt punct forte al industriei provinciei este în zona Maglie-Otranto-Poggiar-do, Galatina şi Nardò-Galatone, în care îşi desfăşoară activitatea o serie de firme de prelucrare a maselor plastice şi de fabricare a materialelor de construcţii. De asemenea agricultura ocupă un loc însemnat în economie, producţia de măsline şi struguri se situează la loc de cinste.

Mesajul preşedintelui provinciei Lecce„În mod sigur, Marea şi Barocul din Lecce sunt ceea ce ne place nouă să numim „brand-uri” ale Provinciei, care demonstrează că Salento este în măsură să „îşi pună în scenă” propriul terito-riu. Astăzi nu mai putem vorbi doar de „turism de destinaţie”, ci trebuie să vorbim de ceea ce se numeşte „ turism de moti-vaţie”: plec într-un anumit loc pentru a” face ceva „. Ei bine, ceea ce astăzi suntem cu sigu-ranţă în măsură să garantăm în Salento este trăirea experienţei unui voiaj unic şi trăirea emoţii-lor aferente acestuia. Marea din Salento, fie că este cea Ionică sau Adriatică, înseamnă astăzi mult mai mult decât o chesti-une „balneară”. De exemplu poate fi un plan de trasee pen-tru excursii, bine marcat … Sau o reţea de itinerarii ciclo-turisti-ce pentru a ajunge la unele din-tre site-urile noastre naturale de interes major ... Sau posibi-litatea de a face excursii cu bar-ca de-a lungul coastei, intrând în fascinantele peşteri marine ... Sau cunoaşterea fundalurilor caraibice care înconjură penin-sula salentină … Sau ieşirea în larg pentru a pescui şi apoi a gusta din peştele pescuit cu mâinile tale… (...)Iată ce înțelegem printr-un teri-toriu care „intră în scenă” – Lec-ce (Salento).

Publicitate

Cu ocazia Zilei Mondiale a Oraşelor Înfrăţite, sărbătorită în fiecare an la data de 25 aprilie, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edita Emoke, consideră că judeţul Mureş se poate considera unul privilegiat datorită parteneriatelor de calitate exis-tente cu administraţii similare din Ungaria, Italia, Ir-landa şi China. „Ne simţim un judeţ privilegiat în sen-sul că avem parteneri foarte serioşi şi parteneriatele sunt de lungă durată. Unele din aceste parteneriate nu le avem doar din mandatul actualului preşedinte al Consiliului Judeţean, ci de zeci de ani, ceea ce denotă

nu numai că oamenii sfinţesc locul, ci şi faptul că în momentul în care partenerii ne-au ales, s-au orien-tat spre toţi locuitorii Mureşului şi nu pentru anumite persoane care au fost sau sunt în prezent la condu-cerea administrativă a judeţului. Între instituţiile din Mureş şi cele din judeţele înfrăţite există relaţii de parteneriat care continuă şi sunt convinsă că şi în vi-itor aceste parteneriate vor exista şi instituţiile vor avea o colaborare în folosul locuitorilor judeţului”, a declarat Lokodi Edita Emoke.

Mureşul, privilegiat prin partenerii săi externi

Protocolul de Înfrăţire între Provincia Shanxi din Re-publica Populară Chineză şi Consiliul Judeţean Mureş a fost semnat în iulie 2000.

Localizare: Provincia Shanxi, abreviată “Jin”, este situată în China centrală, fiind străbătută de Fluviul Gal-ben, şi la vest de muntele Taihang. În partea de est se învecinează cu Provin-cia Hebei, în partea de vest cu Muntii Taihang ca barieră naturală. Suprafaţa sa este de de 156,600 km patrati, având o populatie de 33.93 milioane locuitori. Clima este temperat-continentală iar cele patru anotimpuri sunt clar identificate. În ceea ce priveşte relieful, predomină cel muntos, în proporţie de 80%, cu bazinele hidrografice Datong, Xinding, Jinzhong, Jiannian şi Shangdang, în ordine, de la nord la sud. Mare parte a provinciei este situată la o al-titudine de 1000 metri iar 2/3 este înconjurată de munţi şi dealuri. Cea mai mare parte a provinciei a fost teritoriul statului Jin. Datorită divizării Statului Jin în statele Han, Zhao şi Wei în Perioada Războiului Inter-Statal, este denumit şi „Three Jin”.

Organizare administrativ-teritorială Provincia Shanxi are sub jurisdicţia sa 11 oraşe şi 119 de judeţe. Cele 11 oraşe sunt: Taiyuan, Datong, Shuozhou, Xinzhou, Yangquan, Jinzhong, Lvliang, Changzhi, Jincheng, Linfen şi Yuncheng . Oraşul reşedinţă al Pro-vinciei este Taiyuan.

Atracţii turisticeShanxi este unul dintre leagănele naţiunii chineze, cu o istorie lungă şi o oameni talentaţi. Vestigiile culturale care există în Provincia Shanxi au dus la identificarea acesteia prin proverbul „Priveşte Shanxi-ul şi vezi miile de ani de civilizaţie”. Munţii Wutai Grotele Datong Yungang şi vechiul oraş Pingyao au fost incluse în „Lista Obiectivelor din Patrimoniul Cul-tural Mondial ”. Turnul de lemn din judeţul Ying este cea mai înaltă şi cea mai veche arhitectura din lemn din lume. Pe lângă rezervaţiile cum ar fi Muntele Heng Munte – care se află în primii cinci între cei mai vestiţi munţi, grădinile antice din Templul Jin - care au fost perfect conservate, Templul Guan Di din Yuncheng, Canalul Pangquan, Munţii Luya, Li şi Râul Mang , oferta un peisaj natural, istoric şi cultural deosebit..

EconomieÎn prezent, există la nivelul provinciei un număr de 75 instituţii de învăţământ. De asemenea există 216 de unităţi de cercetare ştiinţifică, în care îşi desfăşoară activitatea un număr de 1.300.000 persoane calificate în domeniile ştiinţific şi tehnologic. Au fost înregistrate o serie de desco-periri în următoarele domenii: al tehnologiei informaţiei, bio-tehnologiei, noii tehnologii materiale, tehnologiilor de producţie avansată şi tehnolo-giei de curăţire a cărbunelui precum şi în multe alte domenii. În confor-mitate cu ghidul de perspectivele ştiinţifice pentru dezvoltare, Provincia Shanxi se poate lăuda cu o mare realizare în ce priveşte noile resurse de energie utilizate în construcţiile industriale. În anul 2005, valoarea totală a producţiei în Provincia Shanxi a ajuns la 412.1 miliarde yuani, înregis-trând faţă de anul precedent o creşterea de 12,5%.

MESAJ AL GUVERNATORUL PROVINCIEI SHANXI, DL. WANG JUN„ Provincia Shanxi acordă o deosebită importanţă relaţiei de înfrăţire cu judeţul Mureş. Doresc să îmi exprim şi cu această ocazie interesul în derularea acestui parteneriat, în vederea unei dezvoltări bilaterale reciproc avantajoase !”

PROVINCIA SHANXI - CHINA


Publicitate

Anul 2004 a reprezentat debutul relaţiilor de colaborare între Consiliul Judeţean Mureş şi Consiliul Judeţean Fingal din Ir-landa. Fingal (numele provinciei provine din termenul irlandez Fine Gall, însem-nând „trib antic”) este o administraţie judeţeană din Irlanda fiind unul din cele trei judeţe format în anul 1994 din fostul Judeţ Dublin.

Populaţia Judeţului Fingal este de 240.000 locuitori. Fingal este oficial judeţul cu cea mai crescută rată a natalităţii. În prezent, locuitorii acestui judeţ constituie 5,6% din populaţia naţională. Astăzi Fingal acoperă zona costală, fiind situat la nord de Dublin, de-a lungul Mării Irlandei şi se învecinează cu judeţele Meath, Kildare şi Comitatul Dublin în sud. Este al cincilea mare „oraş” din Ir-landa d.p.d.v. al numărului populaţiei. Cel mai mare centru urban din Fingal este Blanchardstown, urmat de Swords –reşedinţa de judeţ, Balbriggan, Cas-tleknock, Howth, Malahide şi alte sub-urbii ale Dublinului. Micile aşezări rurale sunt situate în partea de nord şi de vest a judeţului.

AdministraţieConsiliul Judeţean Fingal, autoritatea administraţiei publice locale, are sediul

central în Swords. Consiliul Judeţean Fin-gal este compus din 24 membri aleşi prin vot direct. Actualul Preşedinte al Consili-ului este Ciaran Byrne.

EconomieFingal este prima regiune horticolă din Irlanda, asigurând 50% din producţia naţională de legume şi 75% din culturile în seră din ţară. Cu toate acestea, zonele de producţie sunt supuse unei presiuni severe din partea unor oraşe dezvoltatePortul Howth este cel mai mare port de pescuit pe coasta de est, şi al cincilea ca mărime din ţară.Aeroportul International Dublin este lo-calizat în cadrul judeţului, aici având se-diul şi Aer Lingus – Ryanair. În anul 2006, Consiliul Judeţean Fingal a fost elogiat de proeminente personalităţi din indu-stria de construcţii din Irlanda, politicieni şi comisarul UE pentru energie Andris Piebalgs, datorită faptului că a devenit prima autoritate locală în Irlanda care a implementat directivele în domeniul construcţiilor durabile.

TurismJudeţul Fingal beneficiază de plaje fru-moase, porturi de agrement moderne unde pot fi practicate o multitudine de activităţi sportive pe apă, centre de echitaţie, etc. Tot aici putem găsi cea mai întinsă zonă din Irlanda cu terenuri de golf. De asemenea, Fingal este foarte cu-noscut datorită practicării pe lângă golf, a călăriei, pescuitului şi kayak-ului. Arhi-tectura, grădinile şi siturile istorice con-stituie pentru vizitatorii judeţului atracţii deosebite care pot rivaliza cu orice destinaţie turistică. Oraşele şi satele din Fingal ofera condiţii excelente de cazare, restaurante, pub-uri, fiind pline de viaţă

şi aşteptându-vă cu căldură. Vă invităm să vă bucuraţi de frumuseţile acestui judeţ unic.

Tradiţii şi culturăJudeţul Fingal, cu o tradiţie continuă în arte şi meserii, care a fost transmisă acestora din perioada vikingilor şi a începutului creştinismului, este un teren fertil pentru dezvoltarea unor meşteşuguri precum prelucrarea lemnului, argintului, pietrelor preţioase, textilelor, fierului forjat şi in-strumentelor muzicale precum şi a sculp-turii, picturii şi decoraţiunilor interioare. Multe din lucrări pot fi găsite în maga-zinele de souveniruri din Fingal. În Fingal se desfăşoară pe parcursul întregu-lui an o serie de evenimente sociale, cul-turale şi sportive care satisfac toate gus-turile şi vârstele. Într-un efort de a captiva şi mulţumi vizitatorii, au loc târguri şi expoziţii de artizanat, artă fotografică,

spectacole de balet, recitaluri de muzică şi dans, regate şi festivaluri internaţionale.În ceea ce priveşte dezvoltarea economică, se are în vedere promovarea activităţii economice şi crearea de locuri de muncă în Fingal, parte integrantă a competitivităţii internaţionale, prin atragerea de investiţii, cooperarea cu agenţii de stat şi oamenii de afaceri din zonă. Pe lângă asta, oficialii încearcă con-tinuarea atragerii de investiţii străine, atât naţionale cât şi internaţionale şi dez-voltarea legăturilor comerciale globale.

Situată în zona de sud-vest a Ungariei, în vecinătatea Sloveniei, Croaţiei şi Austriei, judeţul Zala este o regiune bogată în valori naturale şi culturale.Comitatul a fost înfiinţat de Sfântul Ştefan, în 2009 şi-a sărbătorit aniversarea de 1000 de ani. Locuitorii de pe aceste meleaguri au avut şi funcţii de apărare a graniţelor, urmaşii familiilor de secui stabiliţi aici au şi astăzi urmaşi. Acesta explică faptul că între tradiţiile de la Gocs şi Or-seg şi Secuime sunt lucruri comune. Astăzi judeţul are o suprafaţă de 3784 kmp şi are cca 300.000 locuitori care trăiesc în 10 oraşe şi 247 comune, având capitala la Za-laegerszeg. Aeroportul regional Sarmellek este cel mai mare din ţară de acest gen şi oferă posibilităţi pentru ac-cesul mai facil al judeţului pentru turişti şi investitori.

Clădiri pompoase, muzee cu comoriÎn cea mai sudică zonă a Zalaegerszeg, în piaţa Deak se poate vedea fostul consiliu judeţean, construit in stil baroc în anul 1732, iar în faţa clădirii putem vedea prima statuie ridicătă din ţară în memoria lui Deak Ferenc. În muzeul Gocsei putem vedea mai multe expoziţii, având în acest fel o privire de ansamblu asupra istoriei Zala din antichitate până în zilele noastre. Lângă piaţă se înalţă biserica cu două turnuri Maria Magdalena, un simbol al oraşului. În centrul oraşului se înalţă sinagoga, construită la începutul secolului trecut, astăzi gazda unor expoziţii şi concerte. În vecinătatea râului Zala, un lucru inedit în Europa, găsim trei muzee în aer liber: Muzeul satului Gocsei, Parcul Naţional Finugor, Muzeul Maghiar al Pro-duselor Petroliere. În apropierea reşedinţei de judeţ, la Egervar, merită vizitat castelul renaissance şi biserica

gotică. Casa părintească al lui Deak Ferenc de la Sojtor, conacul Deak de la Kehida ne călăuzeşte în secolul XIX, amintirea familiei Batthany este păstrată de castelele de la Zalacsanyi şi Zalaszentgrot. La Keszthely putem găsi perla stilului baroc din ţară – castelul Festetics. Aici viz-itatorii pot admira biblioteca cu mobilierul original, modul de viaţa al nobilimii din sec 18-19, o expoziţie ce ilustrează arta mondială islamică, expoziţie de trăsuri şi maşini. Bi-serica din centru adăposteşte cele mai mari fresce gotice din ţară. Ne putem plimba printre clădiri monument de diferite stiluri. Lângă prima facultate de ştiinţe agricole din Europa, clădirea Georgikon, se găseşte Muzeul Geor-gikon. Cei care vizitează Muzeul Balaton se pot familiari-za cu flora şi fauna din regiunea lacului Balaton. Hanul Gyongyosi, vechi de 200 de ani îşi aşteaptă şi azi oaspeţii. Plimbându-ne în centrul oraşului Nagykanizsa putem admira numeroase clădiri-monument, cea mai faimoasă fiind Casa omului de fier. Muzeul Thury Gyorgy se află în vecinătatea casei.

Pe malul apelor, adâncul pădurilorPe Balaton, cel mai mare lac din Europa Centrală, vara ţine din mai până în septembrie, apă având o temperatură constantă. Apa catifelată, malul nisipos oferă clipe de neuitat copiilor dar şi adulţilor. Keszthely, Gyenesdias, Vonyarcvashegy sau Balatongyörök sunt locuri ideale pentru petrecerea vacanţei. Micul Balaton este o zonă preţiosă a faunei Rezervaţiei Naturale Balaton, adăpostind 250 de specii de păsări, animale rare dar şi plante. Insula Kanyavar se poate vizita tot anul. Rezervaţia de bivoli de la Kapolnapsuzta este centrul de prezentare a acestui

animal indigen, rar. La Zalavar, merită vizitată casa Micul Balaton, alături de ruine şi săpături.

Ape termale- însănătoşire şi recreereSecole la rând agricultura a fost determinantă în viaţa oa-menilor din Zala, apoi în sec 20, odată cu căutarea petro-lului, în locul aurului negru s-au găsit ape termale. Aceste ape, bogate în minerale reprezintă astăzi baza turismului balnear şi termal. Cel mai mare lac termal din Europa se găseşte la Heviz, temperatura apei având 33-35 C vara, dar nici iarna nu scade sub 23-25 grade. Primul ştrand termal a fost construit de Festetics Gyorgy în anul 1795. Apa termală este potrivită pentru tratamentul afecţiunilor locomotorii, musculare, reumatice şi neurologice, dar este bună şi pentru tratamente posoperatorii sau a ac-cidentelor, Heviz fiind denumit şi Mecca bolnavilor reu-matici. Judeţul e bogat în ape termale furnizează servicii şi senzaţii de neuitat la Zalakoros, Kehidakustany, Zalae-gerszeg, Lentig, Gelse şi Pusztaszentlaszlo.

Judeţul Zala - Ungaria

Judeţul Fingal – Irlanda


Publicitate

Datorită poziţionării geografice, lângă graniţă, judeţul Gyor Moson Sopron este o poartă a ţării din punct de vedere turistic. O treime din turiştii care intră în ţară ne tranzitează judeţul. O mare parte a traficului se desfăşoară pe şosele, calea ferată pierzându-şi semnifi-cativ din importanţă.

Existenţa culoarelor de transport euro-pean, dar şi valorile internaţionale şi re-gionale construite sporesc mai departe valoarea turistică a judeţului. Ex: Apaţia de la Pannonhalma, parte a moştenirii Unesco, castelul Eszterhazy de la Fertod, tradiţiile populare, castelele şi conacele, manifestările culturale (săptămânile dela Sopron, Festivalul celor 4 anotimpuri, Fes-tivalul baroc, concertul Europa de la Fer-torakos), valorile naturale (Patrimoniul Univer-sal Ferto, Parcul Naţional Ferto –Hansag), zonele turistice (Sopron-Koszegalja şi Szigetkoz), circuitele pentru biciclişti, sporturile nautice, apele termale, cen-trele de conferinţă, turismul rural şi cel de shopping. Numărul locurilor de cazare a crescut, oferta este mai mare, lucru ce se oglindeşte în categorisirea hotelurilor şi serviciilor (de ex turismul de conferinţă). Investiţiile au crescut în zona Szigetkoz şi Ferto. Odată cu exploatarea posibilităţilor date de programele de finanţare ale UE, se poate dezvolta reţeaua de piste de bicilete, precum şi legarea reţelelor existente.

Cele mai specifice locuri de vizitat în judeţOraşul Gyor, oraşul întâlnirilor vă aşteaptă cu valorile sale. Merită să intraţi în oraşul multicolor, situat la jumătatea

distanţei între Budapesta şi Viena, unde valorile naturale, culturale, arhitecturale se întrepătrund. Cel mai bogat oraş al Ungariei în monumente, ca rezultat al renovării centrului baroc a câştigat pre-miul European pentru protejarea monu-mentelor culturale. Bisericile ce invocă perioade istorice, palatele, muzeele, bal-coanele specifice, invită trecătorii la o plimbare pe străduţele înguste. Fundalul este oferite de cafenelele de pe străzile vechi, de pensiuni şi restaurante, dar şi de ospitalitatea renumită. Într-un mediu bogat al stiului baroc, iubi-torii de artă şi odihnă pot găsi programe atrăgătoare tot timpul anului. Sopron. Este printre cele mai vechi oraşe-bijuterie din ţară, al doilea ca rang după Budapesta. Oraşul, imbinând trecutul cu prezentul, reprezintă un pod între ţară şi vecinii din vest, deschizând poarta în faţa vizitatorilor.Mosonmagyaróvár. Oraşul se situează la întâlnirea râurilor Moson Duna şi Lajta, la 15 km de graniţa austriacă şi slovacă. Locul localităţi a fost definit de proprietăţile economice şi georgrafice. Pe timpul romanilor a fost o aşezare militară, după care prefectură, reşedinţă de judeţ, mai târziu a fost traseul transporturilor de animale şi grână de pe câmpie la Viena. În 1354 a primit rangul de oraş. Moson şi Magyarovar s-au unit în 1939. Cea mai celebră clădire este cetatea unde astăzi funcţionează Universitatea de Agronomie Pannon, dar găzduieşte şi alte expoziţii interesante şi valoroase. O atracţie turistică deosebită este reprezentată de ştrandul termal şi baza de tratament. Apa de 75 grade este folosită la tratamentul

afecţiunilor locomotorii şi a bolilor cronice.Szigetköz. Este denumit nu întâmplător cadoul Dunării. Fauna şi flora bogată ascunde perioadele secetoase de la în-ceputul anilor 90. Frumuseţile zonei oferă senzaţii de neuitat pentru turiştii iubitori de natură, cu numeroase posbilităţi de petrecere a timpului liber. În multe locuri găsim ştranduri, dar şi lacuri pentru prac-ticarea pescuitului.Pannonhalma. Indiferent de unde ne apropiem de Pannonhalma, panorama complexului de clădiri de pe dealul de 282 m ne sare în ochi. Biserica şi mănăstirea construită de călugări a fost sfinţită în 1001. Complexul de clădiri a fost expus intemperiilor de a lungul secolelor (in-cendii, atacul turcilor, războaie) dar acest lucru a contribuit la renovarea, lărgirea şi înfrumuseţarea ei. Abaţia este un centru

spiritual, cu foarte multe valori culturale. Fertőd. După unirea celor două conace Eszterhazy şi Eszterhaza localitatea a primit denumirea de Fertod, în 1995 a primit titlul de oraş. Atracţia orăşelului este castelul Eszterhazy. Construcţia ei a fost începută de Eszterhazy Jozsef în anul 1720. Construcţia a fost continuată în sec XVIIII. Şi-a trăit perioada de aur între 1769-1790. A avut un rol important în muzica epocii. Joseph Hayden şi-a trăit cei mai productivi ani la castel. Nagycenk. Principala atracţie este caste-lul Szechenyi, construit în jurul anului 1750. Anii de glorie şi-a trăit în perioada contelului Szechenyi Istvan..Csorna. Aici se află colecţia istorică şi de pictură populară a regiunii Rabakoz. Putem cunoaşte tradiţiile, trecutul şi obi-ceiurile regiunii.

Judeţul Gyor Moson Sopron - Ungaria

„Stimaţi locuitori al judeţului Mureş! Judeţul Szabolcs Szatmar Bereg este o re-giune periferică a Ungariei, subdezvoltată din punct de vedere socio-economic. Totuşi, graniţa comună poartă o serie de oportunităţi pentru judeţul nostru, în spe-cial în dezvoltarea economiei. Avem relaţii bune şi tradiţionale cu judeţele Satu Mare, Maramureş, Harghita şi Mureş. Aceste relaţii se conturează din ce în ce mai mult. Relaţiile de parteneriate dintre localităţi se lărgesc şi se nasc noi legături. Se împlinesc, de aseme-nea şi relaţiile profesionale.În anul 2004 s-a născut un protocol de co-laborare între Camara de Comerţ şi Industrie a judeţului Szabolcs Szatmar Bereg, respec-tiv Camerele de Comerţ şi Industrie Bistriţa Năsăud, Harghita, Mureş, Maramureş, Satu Mare, Camera Agrară Judeţeană şi Oficiul de Dezvoltare Rurală Satu Mare, între Insti-

tutul Judeţean de Pedagogie şi instituţiile omoloage din Satu Mare şi Harghita. Muzeul Judeţean Josa Andras are legături cu muzeele din judeţul Satu Mare, Mureş, Maramureş, Teatrul Moricz Zsigmond, cu secţia maghiară a Teatrului de est din Satu Mare. De asemenea, anual se organizează evenimente culturale pentru a facilita cunoaşterea valorilor culturale.Relaţiile româno-maghiare joacă un rol im-portant în dezvoltarea judeţului nostru, interesele comune, tradiţiile, rădăcinile cul-turale şi istorice fiind puternice de ambele părţi.Turismul este un punct forte pentru judeţele Szabolcs-Szatmár-Bereg şi Mureş, deoarece în mare parte valorile naturale, culturale şi religioase sunt încă ne-exploatate. În dez-voltarea economică a celor două judeţe turismul ocupă un rol primordial, având în

vedere potenţialul dat.Dezvoltarea istoriei, folosirea capacităţilor umane de a ne transforma destinul şi providenţa ne dau speranţe că putem întări legăturile ce ne leagă peste hotare.Să păstrăm în inimă cuvintele dădătoare de speranţă ale lui Arany Janos : „ să fii fidel şi să crezi în viitor, poporul meu”, a declarat Seszták Oszkár, Preşedintele CJ Szabolcs-Szatmár-Bereg.

Prezentarea judeţului Szabolcs- Szatmár–BeregJudeţul Szabolcs Szatmar Bereg se situează în partea de nord est a Ungariei. Poziţia geopolitică specială este determinată de poziţionarea periferică, dar şi de apropierea de graniţă: este vecin cu România, Ucraina şi Slovacia. Odată cu deschiderea graniţelor, armonizarea legislaţiei, cu sprijinul UE acordat relaţiilior interregionale, s-au de-schis pentru noi posibilităţi nelimitate de dezvoltare frontalieră. Axa de dezvoltare economică a judeţului în direcţia nord-est este alcătuită din regiunile Zahony, Kisvar-da şi Tiszavasvar. Linia principală Zahony reprezintă cea mai importantă parte a reţelei feroviare. Zona de dezvoltare Zahony a fost printre primele recunoscute la nivel naţional. Într-o zonă cu aproximativ 50 de localităţi se află parcuri industriale, zone economice libere, terminale pentru camioane, centre logistice. O parte importantă a infrastructurii de bază este punctul de întâlnire a liniileor feroviare normale şi late din est, cu staţia de trasfer construită pe partea maghiară. Dezvoltarea estică a Ungariei a fost frânată în trecut de lipsa autostrăzii. În ultimul dece-

niu, dezvoltarea infrastructurii rutiere a luat un avânt deosebit, autostrada ajungând şi în judeţul nostru. Autostrada A3 face parte din Coridorul European Principal V. Cu această investiţie drumul european ce leagă Kiev de Trieste va traversa judeţul şi va stimula economia şi comerţul regiunii şi va contribui la exploatarea oportunităţilor ce rezultă din rolul de tranzit al judeţului Szabolcs Szatmar Bereg. Programul complex de dezvboltare economică a regiunii Zahony are ca obiec-tive creşterea competitivităţii, dezvoltarea logistică la standarde europene, transfor-marea ei într-o zonă industrială, atragerea capitalului şi investiţiilor private, precum recepţia mărfurilor de tranzit din Orientul Îndepărtat.

Szabolcs Szatmar Bereg – Ungaria


˝Daţi pe goarnă!˝

vwww.zi-De-zi.ro

Politicienii mureşeni au dat năvală să vadă 3D filmul „O florea şi doi găinari”

Cancelarul UPM Târgu Mureş, Cornel Sigmirean, pe vremea când îşi căuta încă rolul la studiourile Universitar Pictures

O scrisoare pierdută

Ceea ce vedeţi dumneavoastră stimaţi citi-tori nu ştim dacă este o scrisoare pierdută intenţionat prin presă, sau a căzut din bu-zunarul vreunui UDMR-ist care se pregătea să o fluture prin faţa liderilor Uniunii ca şi

ameninţare. Cert este că apele se tulbură bine

de tot şi în rândul maghiarilor, deşi ei sunt cunoscuţi ca fiind foarte uniţi, mai ales că ştim

scopul lor comun, autonomia Ţinutului

Secuiesc. Până acum nu şi-a asumat nimeni slovele prezentate de noi

dar nici nu a părut să deranjeze foarte tare prin UDMR. Sau cine ştie…

„e adevărat... Trebuia să joc

în ultimul

indiana Jones, ca dublură a lui Harrison

Ford, dar am fost cam ocupat cu

doctoratele... Aşa că şi-a făcut singur

cascadoriile, mai puţin scena de dragoste

cu Cate Blanchett. era prea periculoasă!”

„De asta m-au chemat aici?

Păi serialul ăsta l-am

văzut în reluare la DNA reghin Tv, doar

nevastă-mea e fan înrăit!”


˝Cu paporniţa la doftor˝

ANUNŢPrimăria municipiului Tîrgu-Mureş continuă campania

„curăţenie generală de primăvară”. În cadrul campaniei se vor transporta deşeurile rezultate în urma curăţeniei efectuate de către cetăţenii municipiului în

gospodăriile individuale şi la asociaţii de proprietari.

Programarea străzilor pentru săptămâna 26 – 30 aprilie 2010 este următoarea:

26.04.10 – Dealului, Sudului, Sapei,Toamnei, 8 Martie, Recoltei, Drum Rampa27.04.10 – Somnului, Belşugului, Sebeşului, Ghiocelului, Traian Moşoiu, Şincai, Libertăţii, Govora, Rodnei, Răndunelelor, E.Dandea, E.Varga, Părăului28.04.10 – Parc Cimitir Eroi, Platoul Corneşti(ecologizare pădure)29.04.10 – Insulei, Depozitelor, Dezrobirii30.04.10 – până la finalizarea lucrărilor - Valea Rece,Calea Sighişoarei (ecologizare păşune şi liziera pădurii), str.Remetea (ecologizare zona Beşa), Liziera pădurii din cartierul Mureşeni.Rugăm locuitorii şi asociaţiile de proprietari din zonă să-şi cureţe imobilele (inclu-siv subsolurile acestora), terenurile şi spaţiile verzi aferente pe care le deţin (gre-blare), excepţie făcănd tăierile de corecţie de arbori, arbuşti, gard viu, şi să depună deşeurile adunate, la marginea trotuarelor, cu o zi înainte de programul comunicat. Deşeurile vor fi transportate de către echipele de lucru în ziua în care este programată strada respectivă.

Primar,Dorin Florea

Vine vine primăvara şi cu ea bani în sănătate pentru toată ţara. A nu, nu şi pentru medicii de familie, care tre să stea cuminţi în banca lor şi să aştepte să vadă verdictul pe care îl va da tăticu sănătăţii Cseke. Aşa un-gur cum e el a înţeles perfect despre ce e vorba. Le-o promis la negocieri marea cu sarea. Şi nem tudom cum o fi că de la vorbă până la plată…Păi ne-o fi nouă milă de ei (şi nu prea….), că destul am stat pe la ei pe la uşi şi am aşteptat şi aşteptat să ne vadă asistenta şi să ne scoată fişa. Pe mine mă vedea, nu zic nu, dar parcă prin ceaţă, că nu aveam plăsuţa cu mine. Da ce bine îi vedea pe pacienţii cu bucheţelele de flori şi plasa de cadouri!? Acuma mergem cu programare! Şi înainte tot aşa mergeam. Da’ nu mă vedea iute dacă nu aveam plasa… mai aşteptam cu programare cu tot.E.. asta este altă poveste. Până mai zilele trecute se plângeau săracii că nu mai primesc destui bani de la tata Cseke. Şi colac peste pupăză, unii pacienţi le cântau în strună (probabil cei cu plăsuţa, ce primeau favoruri in retur). Şi mi-a mai spus un medic, nu dau nume, că nu se cuvine, ci doar iniţialele M.I., că le este frică de ce se

va întâmpla cu medicina de familie. Parcă aş avea şi nu aş avea ceva cu medicii de familie. Dar când mai văd cu câtă incompetenţă tratează unele cazuri! Bine, nu vorbesc de toţi, doar unii. Să nu merg prea departe. O rudă foarte apropiată mie a mers acum de circa o lună la medic cu aprindere de plămâni, stare gravă, mai că se ţinea pe picioare. I-a dat niscaiva medica-mente. După o săptămână vine pa-cienta şi plânge că varsă, îi este rău, să-i dea altceva. Şi i se dă tot acelaşi lucru. Lasă tanti, că poate îţi trece. Şi încă pe deasupra alte bombonele (să-i mai amărască viaţa rudei mele). La alte patru zile merge înapoi. Vede că nu-i chip de altceva, trece pe injecţii. Merge pacienta înapoi după şase zile, vede medicu că e OK şi-şi spune: -Na, că din trei una am nimerit-o! Păi cazurile astea “mai puţin rare” se întâmplă cam des. Las că la negocieri au strigat sus şi tare că vor aia, aia şi aia. Deh, românul ce nu face să-i fie mai bine. Şi i-au lăsat pe bieţii pacienţi de izbelişte patru zile. Că doar milă mi-e de tine, dar mai milă mi-e de mine.

(Cutia cu distonocalm a Pandorei)

Vine, vine primă…şpaga

„Hopa-aşa... Măi băiatule, ori te ocupi serios de mine, ori du-te-nvârtindu-te

d’aci, nu-mi tot ţopâi ca un cangur d’ăla nătâng, fără să treci la subiect... pardon, obiect!”

„Mdaa... dacă l-aş ţine departe de Florea o vreme şi i-aş înlocui BMW-ul cu o

maşinuţă electrică, eco, poate ar avea ceva şanse la Primărie!”

De unde se vede clar că statul în mâini dăunează oxigenării creierului şi nu numai

Gânditor, sociologul Mircea Muntean ne confirmă, non-verbal, că sondajele nu minte

Theodor Stolojan îi explică deputatului Vasile Gliga de ce plâng chitările la PSD.

„Omule, ţi-am spus doar că PDL-ul te vrea la independenţi... Te-am curtat, te-am cerut, acuma ce mai vrei, că zestrea nu se poate da înaintea nunţii, nu?”


Publicitate

C O N V O C A T O RÎn conformitate cu Dispoziţia Primarului nr. 2.728 din 21 aprilie 2010

se convoacă şedinţa ordinară a Consiliului local municipal Tîrgu Mureş, care va avea loc joi, 29 aprilie 2010, orele 14,00, la sediul Muni-cipiului Tîrgu Mureş din Piaţa Victoriei, nr. 3, sala 45, cu următoarea

O R D I N E D E Z I1. Proiectdehotărâre privind aprobarea trece-rii în folosinţă gratuită, către Agenţia Naţională de Locuinţe, a terenului în suprafaţă de 6064 mp, situat în Tîrgu Mureş, str. Depozitelor – etapa II, în vederea amplasării a trei blocuri de locuinţe P+3E cu 20 de unităţi de locuit fiecare, total 60 unităţi de locuit, cu-prinse în programul guvernamental ANL de construire de locuinţe pentru tineri destinate închirierii.2. Proiectdehotărâre privind aprobarea trece-rii în folosinţă gratuită, către Agenţia Naţională de Locuinţe, a terenului în suprafaţă de 10760,31 mp, situat în Tîrgu Mureş, str. 8 Martie, nr. 53, în vederea amplasării a 4 blocuri de locuinţe P+3E cu 20 de unităţi de locuit fiecare, total 80 unităţi de locuit, cuprinse în programul guvernamental ANL de construire de locuinţe pentru tineri destinate închirierii.3. Proiect de hotărâre privind mandatarea reprezentantului AGA – dl Todoran Liviu Emil Nicu, să aprobe documentele referitoare la punctele de pe Or-dinea de zi a şedinţei ordinare a A.G.A. a S.C. Compa-nia Aquaserv S.A., din data de 11 mai 2010, respectiv 19.05.2010. 4. Proiectdehotărâre privind trecerea în do-meniul public al Municipiului Tîrgu Mureş a unor imo-bile din patrimoniul S.C. Energomur S.A. şi modificarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 122/2005.5. Proiectdehotărâre privind aprobarea Regu-lamentului de acordare a titlului de „Cetăţean de Ono-are al Municipiului Tîrgu Mureş” şi a distincţiei „Pro Urbe”.6. Proiectdehotărâreprivind modificarea art. 3 al Hotărârii Consiliului local municipal nr. 64/31.07.2008 referitoare la aprobarea asocierii dintre Municipiul Tîrgu Mureş şi Fotbal Club Municipal Tîrgu Mureş.7. Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea art. 2 al Hotărârii Consiliului local mu-nicipal nr. 41/25.02.2010 referitoare la aprobarea amenajării unui teren de fotbal cu gazon artificial pre-cum şi alocarea sumei de 100.000 lei pentru reabilita-rea terenului de fotbal din Mureşeni. 8. Proiect de hotărâre privind aprobarea aderării comunelor Breaza şi Fărăgău la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară AQUA INVEST MUREŞ.9. Proiectdehotărâre privind aprobarea Studi-ului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru investiţia „Valorificarea resurselor regenerabile de energie solară prin amplasarea de sisteme noi în incinta şi apropierea instituţiilor publice din Municipiul Tîrgu Mureş”. 10. Proiectdehotărâre privind susţinerea proi-ectului „Valorificarea resurselor regenerabile de energie solară prin amplasarea de sisteme noi în incinta şi ap-ropierea instituţiilor publice din Municipiul Tîrgu Mureş”.11. Proiect de hotărâre privind susţinerea şi asumarea noii valori a proiectului “REAMENAJARE ŞI CONSERVARE CETATEA MEDIEVALĂ TÎRGU MUREŞ”. 12. Proiectdehotărâre privind finanţarea din bugetul local a indemnizaţiei pentru o delegaţie din partea Consiliului local municipal Tîrgu Mureş, cu oca-zia deplasării la Zalaegerszeg/Ungaria, în perioada 13 – 16 mai 2010.13. Proiectdehotărâre privind finanţarea din bugetul local a indemnizaţiei pentru o delegaţie din partea Municipiului Tîrgu Mureş, cu ocazia deplasării la Gdansk/Polonia, în perioada 25 – 29 mai 2010.14. Proiectdehotărâreprivind modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 86/25.03.2010 referitoare la acceptarea unor pro-puneri de transmitere a unor imobile din domeniul

public al Statului şi administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al Municipiului şi în ad-ministrarea Consiliului local municipal Tîrgu Mureş.15. Proiect de hotărâre privind actualizarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al servici-ului public Administraţia Complexului de Agrement şi Sport „Mureşul”.16. Proiectdehotărâre privind concesionarea către Gyori Magdolna a terenului în suprafaţă de 5 mp, teren aflat în proprietatea Municipiului Tîrgu Mureş.17. Proiectdehotărâre privind modificarea şi completarea Anexei nr. 1 a Hotărârii Consiliului local municipal nr. 461/17.12.2009 referitoare la taxele spe-ciale pe anul 2010 pentru Complexul de agrement şi sport „Mureşul”.18. Proiect de hotărâre privind completarea Anexei nr. 1 a Hotărârii Consiliului local municipal nr. 43/25.02.2010 privind închirierea terenurilor pentru terase în Complexul de agrement şi sport „Mureşul”.19. Proiectdehotărâreprivind aprobarea Con-tractului de Asociere dintre Municipiul Tîrgu Mureş şi Clubul Sportiv City’Us din Tîrgu Mureş.20. Proiect de hotărâre privind atribuirea în proprietate a unui teren de 179 mp către dl. Nae Ion în calitate de beneficiar al Legii nr. 341/2004.21. Proiectdehotărâre privind aprobarea crite-riilor de acces în vederea repartizării a 90 de aparta-mente, situate în B-dul Pandurilor.22. Proiectdehotărâre privind aprobarea fişei de evaluare în vederea vânzării şi vânzarea către Nagy Imre şi Nagy Csaba a cotei de 43/828 teren aferent locuinţei situate în Tîrgu Mureş, str. Revoluţiei, nr. 16, ap. 5. 23. Proiect de hotărâre privind aprobarea vânzării prin licitaţie publică a terenului în suprafaţă de 2014 mp situat pe B-dul 1 Decembrie 1918, f.n., ocupat parţial de construcţii.24. Proiectdehotărâre privind reanalizarea cu-antumului chiriei, pentru terenul în suprafaţă de 3 mp, situat în Tîrgu Mureş, str. Agricultorilor, nr. 53.25. Proiect de hotărâre privind concesionarea directă către S.C. Transaldea S.R.L. a terenului în suprafaţă de 9,97 mp aparţinând Municipiului Tîrgu Mureş.26. Proiect de hotărâre privind concesionarea directă către Stupar Nicolae a terenului în suprafaţă de 9,97 mp aparţinând Municipiului Tîrgu Mureş.27. Proiectdehotărâre privind prelungirea ter-menului de finalizare a lucrărilor din Contractul de Aso-ciere nr. 301/30.09.2005 încheiat între Consiliul local municipal Tîrgu Mureş şi S.C. Contrascom Benţa S.A.28. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 16/28.01.2010 privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Tîrgu Mureş a terenului situat în str. Livezeni, nr. 7 precum şi vânzarea acestuia către S.C. Sandoz S.R.L.29. Proiect de hotărâre privind aprobarea garantării unui credit bancar în valoare de 6.613.488 euro şi a unui credit bancar în valoare de 5.300.000 lei contractat de S.C. Locativ S.A. Tîrgu Mureş pentru achiziţionarea unui număr de 90 de apartamente.30. Proiectdehotărâreprivind modificarea alin. (1), art. 2 din Hotărârea Consiliului local municipal nr. 101/25.03.2010 referitoare la unele măsuri de regle-mentare a situaţiei unor terenuri din intravilanul Muni-cipiului Tîrgu Mureş.31. Proiect de hotărâre privind rectificarea şi completarea unei poziţii din Hotărârea Consiliului lo-cal municipal nr. 125/2001 referitoare la modificarea şi completarea inventarului bunurilor ce constituie do-

meniul public al Municipiului Tîrgu Mureş, aprobat prin Hotărârea Consiliului local municipal nr. 213/1999.32. Proiectdehotărâreprivind aprobarea propune-rii de reamplasare a unor garaje în zona str. Transilvania.33. Proiectdehotărâre prin care se ia act de pre-vederile art. 19, alin. (1), pct 13 din Ordinul nr. 25/2009 al Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi se emite acordul pentru scoaterea din fondul fores-tier naţional a unei suprafeţe de 0,1651 ha şi compen-sarea cu o suprafaţă de 0,8256 ha necesare realizării obiectivului de investiţii „Modernizare, reamenajare spaţii publice de agrement Platoul Corneşti”.34. Proiectdehotărâre prin care se ia act de pre-vederile art. 19, alin. (1), pct 13 din Ordinul nr. 25/2009 al Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi se emite acordul pentru scoaterea din fondul forestier naţional a unei suprafeţe de 7,5664 ha şi compensarea cu o suprafaţă de 37,73 ha necesară realizării obiecti-vului de investiţii „Stradă de legătură între Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş şi str. Livezeni”.35. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism „Plan Urbanistic de Detaliu – amenajare autogară şi staţie de autobuz, str. Bega, nr. 8”, beneficiar S.C. Balint Trans S.R.L.36. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism „Plan Urbanistic de Detaliu – studiu de amplasament pentru extindere clădire cu cabinete medicale individuale, str. Revoluţiei, nr. 49”, beneficiari Madaras Alexandru, Kristaly Maria şi S.C. Dora Medical’s S.R.L.37. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism „Plan Urbanistic de Deta-liu – studiu de amplasament pentru construire locuinţă unifamilială, str. Kos Karoly, nr. 36”, beneficiari Radu Coloman şi Radu Hajnal Flora.38. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism „Plan Urbanistic de Deta-liu – studiu de amplasament pentru construire locuinţă unifamilială, str. Salcâmilor, nr. 15” beneficiar Ivacson Pal Ecaterina.39. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism „Plan Urbanistic Zonal – conversie funcţională zonă din UTR în vederea constru-irii unei locuinţe unifamiliale S+P+M, str. Prutului, fn” şi a regulamentului local de urbanism aferent, beneficiari Bârsan Sebastian şi Bârsan Sanda Rodica.40. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism „Plan Urbanistic Zonal – conversie funcţională zonă pentru construirea a două locuinţe unifamiliale, str. Rămurele, nr. 51/A” şi a regu-lamentului local de urbanism aferent, beneficiari Obre-ja Nicolae şi Obreja Mărioara, Sido Lajos şi Sido Juliana.41. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism „Plan Urbanistic Zonal pen-tru reconformare zonă prin trecerea de la UTR „AA2z” la UTR „LV2z” în vederea construirii unei locuinţe uni-familiale, str. Posada, fn” şi a regulamentului local de urbanism aferent, beneficiar – proprietar Crişan Ilarie.42. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal – conversie funcţională pentru construire Grădiniţă şi Sală de întruniri, str. Evreilor Martiri, nr. 16/20”, ben-eficiari Parohia Reformată nr. 8, Tîrgu Mureş.43. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal – stabilire reglementări pentru extindere casă de locuit, str. sg maj. Ionel Giurchi, nr. 26”, beneficiar Balla Tiberiu şi Balla Ana.

P R I M A Rdr. Dorin Florea

A preluat RVA Mureş Insolvency Specialists SPPI dosarele de lichidare judiciară pe care le avea de dinainte de începutul anului 2007? O întrebare complicată la care răspundem cu alte întrebări.

Ce ne-a pus pe gânduri este un şir de anchete publicate de Ziarul de Investigaţii referitor la regele falimentelor din România, RVA Insolvency Specialists, considerat cel mai mare lichidator din România. Potrivit tezelor acreditate de autorul suitei de articole, RVA Insolvency Specialists SPRL Bucureşti, cu o filială şi în Târgu Mureş, a ajuns pe piaţă ca succesoare a companiei Moore & Stephens SA, prin efectul Ordonanţei de Urgenţă 86/2006 (privind organizarea activitatii practicienilor în insolvenţă) în 31 decembrie 2006. Dată de la care, teoretic, RVA prelua şi dosarele acesteia. Doar că, susţin cei de la Ziarul de Investigaţii, Moore Stephens nu s-a transformat în SPRL şi nu este una şi aceeasi cu RVA, aşa cum se afirmă inclusiv în instanţe. Şi asta pentru că, potrivit documentelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Moore Stephens SA şi-a schimbat denumirea şi forma de organizare, dar în SC Z.T.S Consultanţă şi Management SRL. Ceea ce înseamnă în tradu-cere că Moore Stephens nu mai avea calitate de practician în insolvenţă şi automat judecătorii sindici din dosarele aflate pe rol ar fi trebuit să constate lipsa calităţii, în primul rând, şi apoi să numească un alt lichidator. O altă teză apare chiar pe site-ul RVA: “Începând cu data de 01.01.2007, în temeiul prevederilor O.U.G. nr.86/2006, art.4(3) si art.72(2), întregul portofoliu de dosare al S.C. MOORE STEPHENS RVA S.A. a fost transmis către RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL, constituită ca societate civilă profesională cu răspundere limitată, supusă reglementărilor prevăzute de O.U.G. nr.86/2006 privind ac-tivitatea practicienilor în insolvenţă”. Dacă RVA nu este suc-cesoarea Moore Stephens SA nu este logic cum s-a făcut transferul portofoliului. În al doilea rând, potrivit aserţiunilor celor de la RVA, societatea a fost înregistrată în 31 decembrie 2006 la ONRC, zi care cădea tocmai duminica. În al treilea rând, asociaţii companiei, Arin Octav Stănescu, avocat şi preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă, Călin Andrei Zamfirescu şi Stan Târnoveanu au semnat actul constitutiv al societăţii RVA doar în data de 12 ianuarie 2007. În al patrulea rând, conform aceleiaşi surse citate, potrivit Tabloului practicienilor în insolvenţă al UNPIR – Subsecţiunea I C – Practicieni definitivi asociaţi în societăţi profesionale, cei trei acţionari s-au asociat în RVA doar la 30 martie 2007. Cum a preluat o societate care nu exista portofoliul altei societăţi rămâne un mister neexplicat nici până în prezent de acţionarii firmei de lichidare!?

Naşul dosarelor Dacă situaţia firmei mame este atât de îmbârligată, nu poate fi roz nici cea a filialelor. Urmând modelul mamei, şi RVA Mureş Insolvency Specialists SPRL, coordonată de lichidatorul judiciar Teodor Soo Ignatie, are o istorie bogată în lichidări judiciare şi falimente celebre. Printre VIP-urile juridice năşite de RVA se numără Manpel, BICAPA, Romcab, Iseco, SURM sau Agrozooviticola Seuca. În total, vreo 150 de dosare, mai toate cu nume grele. Manpel a dat semne grave de boală imediat după anul 2000. În 2004 – 2005, compania avea déjà datorii de 70 de miliarde de lei, în mare parte spre bugetele publice şi salariaţi neplătiţi cu lunile. În 2006 are loc prima tentativă de declanşare a falimentului companiei, cu lichidator numit Reconversie şi

Valorificare Active (RVA) Mureş. Procesul cu nr. 10976/1/2006 ajunge până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Apoi brusc pro-cedura judiciară încetează, pentru a fi reluată în decembrie 2007 când se declanşează din nou procedura insolvenţei la cererea Vodafone România şi a DGFP Mureş. Doar că între timp mai recuperează ceva dacă poţi. În 2005, activele Manpel au fost preluate de Salubriserv SA, iar compania a rămas în pielea goală şi cu datorii neplătite. Privatizarea nu a adus în niciun caz relansarea companiei. În 2007 din cele câteva sute de salariaţi au mai rămas 77 iar compania avea aceleaşi datorii – 6 milioane de lei dar şi un “puiuţ”, Manpel International SA, înfiinţată la acelaşi sediu cu aproape un an înainte de înregis-trarea cererii de declanşarea procedurii de insolvenţă. Noua societate avea la ultimul bilanţ o cifră de afaceri de 2,5 milio-ane de lei, un profit bunicel de 240 de mii de lei şi 110 angajaţi. Şi în acest dosar, la alegerea DGFP, lichidator a fost numită RVA Insolvency Specialists SRL, aceeaşi firmă de lichidare care cunoştea, nu-i aşa, prea bine dosarul. Ce a reuşit RVA până acum? Niciun administrator responsabil şi nicio recuperare de datorii posibilă. La Bicapa, altă poveste. După eşecul administrării speciale, în 2007 procedura de insolvenţă este reluată, dosarul fiind în-registrat în 2001. RVA Insolvency a primit printre sarcinile de lichidator să valorifice activele companiei, doar că nici la prima nici la a doua strigare companiile care au cumpărat caietul de sarcini nu s-au prezentat. Preţul de 26 de milioane de lei a fost socotit prea mare, în condiţiile în care trebuie făcute şi investiţii de mediu care s-ar cifra la 26 de milioane de euro. Astfel că, la următoarea strigare, activele BICAPA vor valora cu 75% mai puţin, un gheşeft, susţin cei care evoluează pe piaţa de fier vechi unde va ajunge cel mai probabil patrimoniul societăţii. Iar exem-plele pot continua. Unul dintre dosarele fericite este însă Romcab, unde până în acest moment planul de reorganizare judiciară a reuşit. Mai puţin meritul lichidatorului şi mai mult al managerilor companiei. Vom reveni. Dosarele aflate încă pe rol merită studiate mai pe îndelete.

Lichidatio in integrum


˝Terminator IV˝

Lokodi şi Chirteş, doi elevi cuminţi în banca-ntâia de la geam a CJ Mureş, în aşteptarea deciziei Consiliului Profesoral al PDL

Deputatul Doru Oprişcan îşi cumpăneşte atent următoarea investiţie: ori plăteşte cotizaţia la partid, ori face o scufundare de efect în Marea Moartă a non-politicii

„Auzi, mă, Cristi? Păcat de tine că

te exmatriculează ăştia... Ce să-ţi

fac, te-au prins că fumai în baie, nu

vrei să te bărbiereşti, a

i tras fetiţele

de păr... Plus că nici familia ta de la

PNL nu e foarte înstărită...”

„Ce am ajuns, băi frate, băi... Păi când eram la FPS nu-mi ajungea o oră să-mi

număr leafa, iar aici, la Parlament, o şi cheltui în

10 minute...”

Lichidare, Lichidare, fără nicio supărare

„Dom’le, am li-chidat tot, de n-a

mai rămas piatră

pe piatră! Nu v-a

plăcut Terminator III şi IV?”

Teodor Soo Ignatie, acest Arnold Schwarzenegger al RVA Mureş


t

˝Gura lumii-i slobodă˝

Cadou bussines pentru VlasA venit deja Crăciunul. Cel puţin pentru consilierul Florin Vlas. El şi colegii din consiliu vor vota joi vânzarea unui teren de lângă Hotelul Bussines. Ca să poată omul să-şi extindă hotelul. Terenul parţial ocupat de clădiri va fi înstrăinat prin licitaţie publică la un preţ de pornire de 83,5 mii euro. Cât un apartament din Turnul Benţa. Nu ne-am mira dacă singurul participant la licitaţie va fi distinsul preşedinte al PSD Mureş. Că nimeni nu e destul de nebun să-i fure de sub nas potul ca mai apoi să-i fie vecin. Interesant e următorul lucru: autorităţile se plâng de ceva timp că le lipsesc imobiliarele. De aia cumpără apartamente. Care le-ar fi putut con-strui pe respectivul teren. Dar colaborarea lui Vlas, aflat totuşi în opoziţie, cu primarul Florea este deja cunoscută. Şi nu e ieftină de loc.

Dă rabla neamule...da’ fără vouchereMare tam-tam mare cu programul asta, Rabla parcă se numea. Reclame TV, publicitate, laude de sine, că îţi venea să crezi că tot românu’ va trece la merţan. În practică totul a devenit o afacere de prost gust. Voucherele au devenit monedă de schimb, şmecherii şi-au construit deja bussinesuri de succes... În schimb amărâţii care vor să-şi schimbe maşina veche ca să-şi ia loganu’ de toate zilele stau la coadă în faţa centrelor de colectare. Şi nu ştiu ce să mai facă. Spun că o se le lase în parcările din faţa distinselor centre. Pentru că, surpriză... toate voucherele s-au dat. La primii veniţi. Nu ştiu cum mai e legea acum, da’ normal ar fi ca doar pentru maşinile vechi funcţionabile să se dea mult doritele cupoane. Că ele ar trebui să părăsească drumurile şi şoselele patriei. Să nu ne mai încurce în trafic. Că rablele fără motor sau alte piese im-portante nu pot polua... că nu sunt folosite decât pentru crescutul găinilor. Sau curcilor.

Sunt şi eu doctor...ce vii la mine cu 100 de leiToţi dăm. Să ne facem bine. Să nu ne mai doară. La doctori, asistente, brancarderi, portari de spital. Nu contează. La Mureş e încă bine. Nu ca în alte locuri zic unii. Acolo dai da’ nici măcar nu se uită la tine. Totuşi nici la noi nu putem generaliza. Avem exem-plele noastre. Unul dintre ele este o doamnă medic anestezist din cadrul Clinicii de ginecologie de la Spitalul Judeţean de urgenţă Tîrgu Mureş. Nu dăm numele că poate se simte chiar ea. Doamna doctor se ocupă cu cântărirea pacienţilor. Vine cică în vizită, să te cunoască da’ de fapt te analizează la sânge. Cu ce te ocupi, cât câştigi, de unde eşti, ce eşti dis-pus să dai pentru sănătatea ta. Îţi explică faptul că anestezistul este tot doctor nu cumva să crezi că stai de vorbă cu vreo amărâtă de asistentă. Citatul este clasic: „Sunt doctor nu veni la mine cu 100 de lei. Ce, mă crezi asistentă?”. După o discuţie între 30-60 de minute verdictul e gata. Sub formă de bani. Sume cuprinse între 200-300 de lei. Că altfel rişti să ţi se greşească injecţia şi asta nu e bine. Poţi avea migrene îngrozitoare de câteva zile sau chiar să ajungi la deces. Majoritatea dau... să scape...să nu o mai vadă. Alţii nu au şi suferă. Doamna e răzbunătoare şi la nevoie nu nimereşte din prima anestezia. Mulţi sunt cei care au suferit. Şi tac.

Pe locuri, fiţi gata… start! Edilii locali vă invită să alergaţi o sută de metri pentru sănătatea dumneavoastră. “100 de metri pen-tru sănătatea ta” este o campanie iniţiată de Fundaţia Procardia, iar municipalitatea s-a gândit să dezvolte ideea şi să creeze spaţii pentru mişcarea în aer liber. Şi nu oriunde, şi nu oricum. În zona verde din spatele blo-curilor din municipiul Târgu Mureş. Prima pe listă a fost strada Şurianu. Aleasă după unele criterii “amicale”, între colaborato-rii proiectului. Zis şi făcut. Iniţiativa a fost totuşi bună din anumite puncte de vedere: a stricat cuibul de odihnă al cerşetorilor şi beţivanilor din zonă. Dar din punctul de ve-dere al locatarilor nu prea pare a fi un proiect bun. Însuşi viceprimarul Csegzi Sandor a recunoscut că au fost reacţii din partea lo-cuitorilor de pe strada Şurianu. Şi să vă spun de ce. În spatele blocului de pe str. Şurianu nr. 2-6, unde îşi aveau sediul partenerii de pahar, s-a amenajat o alee cu pietriş, mai exact o pistă de alergat, care se continuă şi în spatele blocului de pe str. Şurianu nr. 8-12, însă aceasta va fi cu pavaj. Pentru cea de a doua s-a stricat puţin din spaţiul verde. Sperăm să nu vadă cei de la asociaţiile ce sprijină tot ce dă mama natură. Înainte, aleea cu pietriş era pavată, iar acum, pe pietrişul ăsta, dacă vine o bunicuţă de la piaţă cu căruciorul după ea, nu prea poate roţile alea să se urnească pe pietriş. Iar dacă mai merge bunicuţa cu tocuri cui, riscă să-şi continue drumul desculţă. S-au porneşte desculţă şi se încalţă la capătul aleii. Ideea este că aleea e pentru jogging. Un sport. Poate că şi locatarii din zonă, vor putea practica un sport… extrem.

Unde nu e bani, nu e pavajeŞi s-au revoltat oamenii, doar dacă strică ceva învechit şi totuşi bun, marca Ceauşescu,

măcar să facă ceva asemănător. Şi credeţi că le-a păsat celor de la Primărie? Deh…au mers mai departe cu proiectul. Au promis că, dacă va fi cazul şi se va deschide cumva punguţa cu bani, o să aibă în vedere şi neca-zul locatarilor. Oricum, de ce sumă s-a dis-pus pentru proiect, nu se ştie cu exactitate. “O alee este cu pietriş pentru un anumit tip de mişcare, iar altă alee cu pavaj. O să ve-dem pentru care tipuri de programe vor fi mai mulţi doritori şi atunci vom pava şi aleea respectivă”, a declarat Csegzi Sandor penru cotidianul Zi de zi. Până una alta au început să amenajeze spaţiul cu bănci, au pus coşuri de gunoi, au plantat tufişuri “made serele

Primăriei”, au pus panouri pentru afişe. Vor fi afişate zilele şi intervalele orare când vor fi medici specialişti pe acolo, în spaţii special amenajate, pentru că târgumureşenii vor fi invitaţi aici la mişcare în aer liber şi li se vor determina starea de sănătate. Mai urmează să dispară şi problema cu iluminatul. Adică în acea zonă, iluminatul public era zero, de ani de zile, chiar dacă au insistat locatarii. Nu-i bai, niciodată nu e prea târziu. Doar că, dacă nu se ivea strada asta sub ochii edililor locali pentru un asemenea proiect, aşteptau încă mult şi bine localnicii până vedeau seara pe unde merg. Cine ridică piatra?

Asfalt-tango-pietriş a la Primărie

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Borbely Laszlo, pare să doarmă foarte liniştit noaptea. Sau poate a uitat complet de problemele mari de mediu ale României, cum ar fi Roşia Montană, sau de rezervaţiile naturale cu probleme. Nu mai spunem despre problemele judeţului Mureş, cum ar fi Azomureş sau Bicapa Târnăveni. În schimb, „ministrul verde” cară televizoare de la Casa Bernady şi se lasă fotografiat atunci când le duce la „Marea Debarasare”, sau mai plantează o panseluţă împreună cu prichin-deii de la grădiniţe. Şi toate astea condimentate cu multă presă şi camere de filmat. Îi amintim domnului Borbely că problema Roşia Montana a rămas în plop. Laţi draghe, mai multă preocu-pare pentru problemele serioase şi mai puţină joacă în curtea grădiniţelor. E bună şi aia, dar în timpul liber.

Sequoia şi paranoia

A dat Borbely în mintea panseluţelor?

Anul VIII, nr. 402 | 26 aprilie - 2 mai 201022˝Homo erectus˝

Cel mai recent e-mail primit se referă nici mai mult, nici mai puţin decât la Feng Shui ...Mental! Şi ne oprim un pic să ve-dem ce înseamnă feng shui! Adică “vântul şi apa” este un ansamblu de principii de geomanţie, care afirmă că formele şi mediul ambiant pot influenţa principiul qi = suflu. Scopul este realizarea armoniei locurilor în care oamenii trăiesc, prin analiza fluxurilor de energie din mediul înconjurător (Qi). Bazându-se pe teoria celor 5 elemente ( Pământ, Metal, Apă, Lemn, Foc ) şi pe principiile Yin şi Yang expertul feng-shui încearcă să reechilibreze forţele care se manifestă local pen-tru a ameliora, sănătatea, prosperitatea şi comportamentul persoanelor. Un qi positiv aduce noroc, un qi negativ aduce nenorocire. Cele patru centre de interes majore din feng shui sunt: bogăţia, fericirea, longevitatea şi copii sănătoşi. Sim-bolistica sugerează că aerul şi apa sunt cei doi curenţi de energie indispensabili vieţii pe Pământ. (Wikipedia). Ufff…Sfaturile LotusuluiAcestea fiind zise, să vedem cum putem realiza armonia lo-curilor în care trăieşte...mentalul! Într-o limbă română ce lasă de dorit, expeditorul mă anunţă “Este fără îndoială un no-roc minunat pe care l-am avut că am primit aşa ceva… Sper că aşa va fi şi pentru tine -cum a fost pentru mine!” Şi fără nicio altă întroducere, trecem la subiect. Sfaturile Lotusului, cu ameninţarea că am 6 minute! Dumnezeule! “Sunt câteva sfaturi grozave, chiar dacă nu eşti superstiţios. Aceste Sfaturi Lotus ţi-au fost trimise de organizaţia Anthony Robbins ca să ai noroc. Ele au făcut înconjurul lumii de zece ori până acum.” Din care înţeleg că organizaţia Anthony Robbins nu

putea dormi de grija mea, iată, de 10 ori făcând ocolul Pământului, numai ca să dea şi de umila mea persoană! Nu reuşesc să mă mir destul că îmi sare în ochi precum guillotina, ameninţarea: “Nu păstra acest mesaj!” Auleo! În 6 minute dacă nu pleacă de la mine mesajul, mi se va întâmpla ceva neplăcut! Şi urmează o listă cu nişte ordine, la per tu, că doar ne cunoaştem, pre-cum: să dau oamenilor mai mult decât se aşteaptă (ei, sau în general, nu ştiu!). Să mă căsătoresc cu un bărbat/femeie cu care îmi place să stau de vorbă, că îmi va prinde bine la bătrâneţe să am cu cine purta un dialog. Apoi să nu cred tot ce aud (dar ce citesc, să cred?), să cheltui tot ce am (no!) şi să dorm când vreau (acum de exemplu ar fi cam greu, la birou, deşi aş vrea!) Apoi când spun te iubesc, aşa să fie, iar când spun îmi pare rău să vă privesc în ochi. La punctul 6 ordinul spune să mă logodesc cu cel puţin cu 6 luni înainte de a mă însura (asta se referă doar la bărbaţi, e clar), după dragostea la prima vedere. Să nu râd de visurile nimănui, că oamenii care nu au visuri, nu prea au multe! (săracii, dacă pierd vremea cu visarea!)Dacă nu ştiaţi, cine nu iubeşte pasional, nu trăieşte din plin. Şi de la dragoste trecem la lupte. În dispute luptă cinstit, nu pronunţa nume! Nu judeca oamenii după relaţiile pe care le au, vorbeşte rar, dar gândeşte-te repede (şi unde laşi gândurile până le vine rândul după metoda de şase secunde?) Lista continuă cu alte sfaturi, şi dacă mai rezistaţi, ultimul sfat: Stai o vreme singur! (Cât stai la baie, nu se pune?)

Viaţa ţi se schimbăŞi dacă aţi reuşit să citiţi toate cele 21 de puncte, urmează partea distractivă: adică să-l faci pe poştaşul. 1-4 persoane, (Viaţa ta se va îmbunătăţi încet), 5- 9 persoane (Viaţa ta se va îmbunătăţi văzând cu ochii.), iar dacă trimiţi la 9-14 persoane (Vei avea cel puţin 5 surprize în următoarele 3 săptămâni). Care-i logica? După 15 mesaje, tot ce ai visat va începe să prindă contur! Wao! Şi după încă o cugetare adâncă şi filozofică despre prietenul adevărat, îţi mai atrage atenţia: nu păstra acest mesaj! Şi dacă mai adăugăm că lista circulă de la directori de firme serioase din oraş şi din ţară, care “ ştiu că e o poveste, dar o trimit mai departe”, nu poţi să nu te întrebi: cui prodest?

Flacăra Violentă

Mama Omida stă în LotusSunt sigură că aţi primit şi voi emaluri ba cu poza Sfintei Tereza, însoţită de o rugăciune care vă va schimba viaţa în bine, ba altul cu sfaturi banale, dar cu efecte miraculoase. Condiţia desigur era să trimiteţi mesajul înapoi expeditorului în timp record şi altor 15 persoane dragi vouă, ca să se bucure şi ele de binefacerile scrisorilor electronice, aducătoare de fericire şi bunăstare! Dacă expeditorul e o gimnazistă visătoare, mai treacă-meargă, dar dacă pe lista ce devine tot mai şerpuitoare găseşti numele unor cunoscuţi pe care-i credeai cu frica lui Dumnezeu, dar ceva mai puţin puerili, totuşi, te şochează. Dar să exemplificăm puţin.

O fi mens sana, in corpore sano, mai nou, povestea dragă celor de la nou înfiinţata secţie, poate facultate, de Ştiinţele mişcării, dar parcă nu-mi amintesc ca în celebrul Jurământ al lui Hypocrate să se vorbească de „furt”. Şi totuşi există de toată lumea recunoscut atât „furtul” în Medicină, cât şi „furtul” în Sănătate. Este de altfel o meserie ce „se fură” încă de pe băncile liceului, postlicealei sau ale universităţii. Fiecare „fură”, fie elev, fie student, de la profesorii lor. Şi rezidenţii învaţă de la profesorii lor, fie şefi de clinici, fie universitari, fie medici din Spital. Tot de pe băncile universităţii începe un tip rafinat de „furt”, universi-tatea încearcă să fure studenţi de la alte instituţii de învăţământ superior din România şi, în ultimii 2-3 ani de la universităţile din alte ţări, vezi Suedia, Franţa, nordul Africii. Rafinamentul „fur-tului” se dezvoltă o dată cu experienţa. „Se fură” un bolnav de la un doctor de altul. Fiecare dintre noi este o mină de câştig pentru medic. Fie pe baza fişei de servicii care cică ni se face de către sistem, dar şi fie pe baza tarifului medicului respectiv ori a bunăstării pacientului sau a cutumei operaţiei respective. Oare cum altcumva se poate numi decât „furt” la scară mare din sistemul public neglijenţa bine gestionată a conducerilor Spit-alelor 1 şi 2 din Mureş, câtă vreme celebrele aparate CT şi RM cu care se laudă clinicile de stat nu funcţionează de luni bune. De ce, nimeni nu are habar?! Mentenanţă nu-i. Absolut firesc, şi până la un moment h legal, CT şi RM private merg. Şi merg că doar ce să facă pacientul dacă la stat e muzeu... Galenus-ul lui Neagoş şi fostul Eurorad, preluat de un investitor fiu al unui şeic arab, să trăiască.Bolnavii ieftini, care nu costă foarte mult din punctul de vedere al decontului făcut pe servicii către Casa de Sănătate, deci bol-navii ieftini care nu cheltuie mult dar aduc profit sunt „furaţi” de noile spitale private apărute în Târgu Mureş. Zilele trecute a fost mutat un caz de infarct de la IUBCVT către Nova Vita ca să-şi facă mâna şi echipa de doctori de acolo. Atentat la siguranţa naţională este limitarea infarcturile decontate de programul

naţional la 3 pe zi. Şi infarcturile trebuie programate... Mutarea cazurilor de la stat la privat nu mai poate fi oprită. Că medici din jurul lui Radu Deac au fost premiaţi de Cotroceni e meritoriu. Inexplicabilă a fost ineleganţa managerului Emil Făgărăşan de a-l pensiona înainte cu o zi din calitatea de şef de secţie a lui Radu Deac, după împlinirea a 70 de ani. Profesorul va rămâne la catedră până la 1 octombrie 2010. Oricum, operează în privat. Să vedem cum se va împăca la Nova Vita după reîntoarceare nehotărâtului Horaţiu Suciu... Poate va aplica aici planurile de la Spitalul privat din Braşov.Pacienţii sunt „furaţi” de asigurările private. Pacienţii plătesc lu-nar ori trimestrial vreme de zeci de ani, dar nu primesc mare lucru deoarece ei vor plăti medicul şi investigaţiile pe care tot ei le plătesc.Şi guvernanţii au pus serios umărul la încurajarea „furtului”. Aşa cum medicii de familie sunt plătiţi – decontaţi conform numărului de pacienţi înscrişi pe lista medicului de familei. Una e să fi lucrat medic de întreprindere la gaz şi alta tânăr medic de comună sau pierdut într-un orăşel. Cine are, are! Cine n-are,

oase roade. La fel au încercat şi cu listele farmaciilor pentru bolnavii cronici. Ministerul Sănătăţii vroia să introducă obliga-tivitatea înscrierii pacienţilor cronici măcar 6 luni la o farmacie desemnată. A ieşit scandal şi au trecut-o la sertar.Nu ultima, dar din şirul ultimelor întâmplate, este „furtul” de asistente de pe secţia de cateterism cardiac, cu experienţă şi de valoare. Ultimele 3 asistente „s-au lăsat furat” de la Cardiologie intervenţională şi au trecut în tabăra Nova Vita. Că cele trei au fost mâna lungă a conflictului de la clinica lui Benedek spune multe despre resursele şi stratagemele acestui tip de „furt”. Războiul declanşat de alde Sylvian Blondine cu contractele medicilor şi asistentelor în Occident va fi mic copil pe lângă războiul mocnit ce stă să înceapă între mamuţii de la Stat şi Clinicile-Spitale ale lui Virgil Mailat, Neagoş Galenus, Topmed Go-motârceanu, Cardiomed, Caritas etc. Şi ei vor să „fure” pacienţi, operaţii, contracte cu CASS, profesionişti etc.Cine nu vrea să „fure” în ţărişoara asta?!

Pacientul englez

Furtul în Medicină. Furtul în Sănătate.Războiul declanşat de alde Sylvian Blondi-ne cu contractele medicilor şi asistentelor în Occident va fi mic copil pe lângă războ-iul mocnit ce stă să înceapă între mamuţii de la Stat şi Clinicile-Spitale ale lui Virgil Mailat, Neagoş Galenus, Topmed Gomo-târceanu, Cardiomed, Caritas etc.

„Colegii, av

eţi cumva o

pilă să-mi

ascut bis

turiul? Nu? P

ăi atunci tr

ebe

să-l trimitem

la privat

, la unul

dintre noi. C

um facem? Trage

m

la sorţi, c

a data trecu

tă?”

Anul VIII, nr. 402 | 26 aprilie - 2 mai 2010 23Să curgă adrenalina!

In cadrul acestui program se vor finanta proiecte demarate de catre fermierii, care urmaresc cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de pro-ductie.Contributia publica aferenta Masurii 121 este de: 1.020.505.603 Euro Prin Masura 121 se acorda fonduri nerambursabile în proportie de 40% – 65% (pentru perioada 2010 – 2013) din valoarea eligibila a proiectului, fondurile reprezentând cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia privata. Valoarea maxima a cofinantarii publice este de 800.000 Euro. Valo-area maxima eligibila a unui proiect nu va depasi 2.000.000 Euro. APDRP poate sa acorde un avans de maxim 50% din valoarea ajutorului public.Obiectivele specifice ale Masurii 121:- Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utiliza-rea energiei din surse regenerabile;- Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;- Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;Cheltuielile eligibile sunt dupa cum urmeaza:1. Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma;2. Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol;3. Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte;4. Construirea si/sau modernizarea serelor;5. Achizitionarea sau achizitionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate;6. Achizitionarea sau achizitionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate;7. Înlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârsitul ciclului biologic de productie;8. Înfiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;9. Înfiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori;10. Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei;11. Investitii pentru înfiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa;12. Investitii în apicultura;13. Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei;Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt:- Persoane fizice; Persoane fizice autorizate; intreprinderi individuale; Intreprinderi familiale; Societate pe actiuni; Societate cu raspundere limitata; Societate cooperativa agricola; Grup de producatori;

In perioada 15 aprilie - 14 mai 2010 se va desfasura a doua sesiune de depunere a proiectelor pentru Masura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta” din cadrul PNDR. Prin Masura 141 se acorda sprijin public nerambursabil de 1.500 de euro/an/ferma de semi – subzistenta, pentru o perioada de cinci ani, unui singur membru al familiei, pentru aceeasi exploatatie agricola. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Masura 141 sunt persoanele fizice in varsta de pana la 62 de ani (neimpliniti la data depunerii Cererii de finantare), care desfasoara activitati economice, in principal activitati agricole si a caror exploatatie agricola:- are o dimensiune economica cuprinsa intre 2 si 8 UDE; - este situata pe teritoriul tarii; - este inregistrata in Registrul fermelor/Registrul agricol; - comercializeaza o parte din productia agricola obtinuta. Informaţii suplimentare, precum şi ghidul solicitantului se găsesc pe pagina de internet www.aprdp.ro

PREŞEDINTELokodi Edita Emoke

COMUNICAT Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurala - Axa I „Creşterea competitivităţii

sectorului agricol şi silvic” - Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”

DNA Mureş o nouă ruşineO nouă gafă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie Mureş. Tribunalul Mureş a dispus achitarea inspectorului Ioan Ciorbagiu trimis în judecată de DNA Mureş sub acuzaţia de luare de mită în formă continuată. De la începerea procesului în noiembrie 2008 Ciorbagiu a fost suspendat din funcţie, a rămas fără niciun venit, a fost discreditat în faţa opiniei publice. Acum el va fi despăgubit pentru daunele suferite. Dar nu de DNA sau de falsul său denunţător, afaceristul-politician Florin Vlas ci de statul român. Măcar acum, reprezentanţii acestei instituţii ar trebui să recunoască modul în care face anchetările: unul neprofesionist şi supus influienţei politice.

Deşeuri amendate....sau gunoaieAşa-zisa prietenie dintre Borbely şi Florea din ultima perioadă s-a dovedit un fiasco. Minis-trul şi primarul colegi de coaliţie nu vor îngropa securea războiului aşa uşor. Dovada: minis-trul cel verde al mediului l-a amendat pe edilul portocaliu cu amărâta sumă de 10 mii de lei. Pentru ce? Pentru că administraţia locală nu asigură colectarea selectivă a deşeurilor. Sau a gunoaielor în termeni populari. Prin presă au apărut ştiri senzaţionale, declaraţii belicoase din ambele părţi. Ce nu a apărut a fost următorul fapt. Consiliul Local Tîrgu-Mureş a votat nu de mult timp anularea unei investiţii de 500 mii de euro pe care Salubriserv ar fi tre-buit să o facă în oraş. Tocmai pentru achiziţionarea unor pubele ecologice care să permită colectarea selectivă a gunoiului. Motivul: investiţia ar fi în contradicţie cu Master Planul ce prevede construirea unei staţie de transfer şi sortare a deşeurilor la Vălureni. Nu are rost să se facă de două ori selectarea deşeurilor. Se pare că ministrul Borbely nu a fost informat de colegii din CL Tîrgu-Mureş despre această situaţie. Sau poate a fost dar nu i-a păsat.

Oprişcan şi Stroian, titanii regionalizăriiUite cum parlamentarii români târgumureşeni descoperă regionalizarea. Cu problemele ei. După câţiva ani de la lansarea proiectului de către UDMR. După câteva luni de la votarea tacită în Senat. Deputaţii portocalii Oprişcan şi cu Stroian aduc varianta ruperii coaliţiei PD-L UDMR dacă nu se va ajunge la o înţelegere. Zic că au sprijin masiv în grupul politic din Camera Deputaţilor. Că va fi bai mare dacă va trece proiectul. Uită totuşi că nu ei decid. Legea va trece sau nu în funcţie de rezultatele unei întâlniri secrete la Cotroceni între Traian Băsescu şi Marko Bela. Dacă acolo se va merge pe regionalizare, Oprişcan şi Stroian pot să se pună şi în cap, să facă tumbe sau să cânte imnul de stat că nu se va schimba nimic. Mai au varianta demisiilor, că exemplul Poruţiu a fost dat. Dacă au coloană...politică.

Centura un vis electoral„Drumul ocolitor va fluidiza traficul”. „Pădurea de pe Platoul Corneşti e „plămânul oraşului””. Declaraţii pline de patriotism local ale politicienilor mureşeni din ultima perioadă. Ceea ce nu se declară, dar se ştie, e următoarea treabă: „drumul ocolitor va aduce voturi pentru cel care-l va realiza”. Afirmaţia e pe buzele şi în minţile tuturor. Primăria vrea să construiască cât mai rapid acest drum. Pentru că edilul Dorin Florea e în criză de timp. Au trecut doi ani de la alegeri şi nu a realizat nimic notabil. Pentru a fi reales. Trebuie să vină cu ceva nou în faţa alegătorilor pentru a spera la un nou mandat. Aşa că va încerca tot posibilul să finalizeze drumul ocolitor Tudor-Cornişa până în 2012. Că altfel pentru el va fi sfârşitul lumii aşa cum au prezis aztecii. În tabăra cealaltă, UDMR şi al său ministru al mediului au o ţintă clară. Să blocheze acest proiect cât mai mult. Ca ea să înceapă peste vreo doi ani. Totuşi ei nu vor să rişte oprobiul public, opunându-se făţiş. Oficial, Borbely a dat autorizaţia de mediu. Neoficial el sabotează prin ONG-urile de serviciu tot ce se poate. Procese, comunicate de presă, ilegalităţi. Fără a-i fi implicat numele. Războiul de culise are o singură victimă. Şoferul târgumureşean.

Apare pentru prima dată noua rubrică „ Metro-spectiva săptămânii” în noul ZMS. Încercăm să condensăm evenimentele săptămânii trecute şi poate, să mai şi râdeţi de ele. Aşadar, să purcedem...În 17 aprilie, Nuţi Udrea a făcut o vizită fulger la Sovata pentru a vedea dacă turismului bal-near i-a mai crescut nivelul sau nu. Şi cum nu crescuse, Nuţi a declarat: „ Pentru asta e ne-voie de agrement, e nevoie să aducem tinerii în staţiunile balneare...”. Deci abia acum s-a prins Elena că nu cu chelioşii se face treabă bună la turism ci cu...tinerii. Acţiune nemiloasă din partea DSVA, care va ucide 800 de cai cu anemie infecţioasă în judeţul Mureş. Cică astea ar fi normele UE. Probabil domnu’ Goga va sacrifica el însuşi câteva exemplare, ca să fie exemplu.UPM-ul a primit nota maximă de încredere din partea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământului Superior. Am şi obosit până am scris numele...Nu ratăm nici adierea de vânt venită dinspre Tibet, care a adus cu ea o scrisoare ... ghici de la cine ... de la marele Guru, liderul spirtual Da-lai Lama. Şi ghici pentru cine era scrisoarea? Pentru Tokes europarlamentarul. Şi acolo Dalai anunţa sosirea lui peste câteva luni. Câinele de pază al românismului din Mureş, Amza Con-stantin, preşedintele UDMR Târgu Mureş, a reacţionat ca nea Mărin, spunând că Tokes are nevoie de spiritism pentru a scăpa de gândul autonomiei...Am aflat şi despre faptul că încă 100.000 de români bugetari vor fi trimişi acasă, vor fi lăsaţi pe drumuri. Mare nenorocire mare în rândul capilor deconcentratelor din Mureş. „ Nu tăiaţi de la mine, luaţi oameni de la ei, de la vecinul!”

păreau să spună şefii. În fine, aşteptăm să ve-dem care va fi numărul. Kincses Elod şi Călin Tocaciu au lătrat şi ei puţin în faţa camerelor săptămâna trecută. De ce? Nu vor ca pădurea să fie tăiată pentru constru-irea drumului Livezeni-Spital. Şi spun că se vor construi multe vile ale Bercea-Mondialilor din oraş şi aşa mai departe. Oare nu cumva Borbely, un adversar înrăit al construirii acestui drum în mandatul lui Florea se zgârâie acum pe faţă că a spus da? Eeee...şi cum e un tip inteligent a apelat la serviciile avocatului Kincses, care o sa mai încetinească procedura... Şi când toţi ziariştii mai căscau, se întindeau, mai adormeau pe la câte o conferinţă, hop şi bomba... Demisionează Poruţiu din funcţiile politice pe care le avea în PDL. Câte plânsete şi urlete, câte păreri de rău, cum plângea săracul Oprişcan...mare nenorocire. La ML-ul lui Poruţiu noi nu ne-am îngrijorat. Totuşi, la modul cel mai serios vorbind, a început să se descopere încet încet ceva mare, negru şi urât mirositor la PDL Mureş. Urmează să vedem ce se va întâmpla... Nu trebuie să uităm nici performanţa BC Mureşului care a avut două victorii importante săptămâna aceasta împotriva Clujului. Felicitări băieţilor şi mai ales ălui mic, negru şi rău... cunoscătorii ştiu cine! Nu am uitat nici de Ziua Sfântului Gheorghe şi îi felicităm pe Gheorghiţă Brişcaru, patronul nos-tru spiritual de cârciumă, Gheorghe Dinu Soco-tar sau Gyorgy Frunda, purtătorul de biruinţă al maghiarilor. Coaliţia PDL- UDMR pare să meargă rău...Maghiarii vor să probeze coaliţia prin apro-barea de către PDL a reîmpărţirii regiunilor. Doru Oprişcan a tunat şi fulgerat la auzul aces-tor vorbe. „ Dacă aşa probează ei coaliţia, se

duce dracului toată coaliţia” a spus roşu ca un (d)rac Doru Oprişcan. În schimb, a reuşit să recunoască un lucru mare: Parlamentul este instituţia care poate primi premiul Nobel pen-tru pierderea de timp! Poate unul din cele mai ZMS-istice subiecte ale săptămânii este reprezentat de „Conferinţele Comunicării” care au avut loc la Prefectură. Toţi cei de acolo, inclusiv afaceriştii fără de bani de la AIESEC, au fost puşi să facă cercuri de cinci persoane, să se ţină de mâini, să dea din cap...ca nişte mainuţici...iar la final, surprizăăă! Aşa interacţionaţi între voi, le-a spus Carerra, cel care îi prostise în felul acela. Ei...asta e, o fi Car-erra vreun Bivolaru sub acoperire! Să nu uităm că se apropie cu paşi repezi schim-barea lui Cristian Chirteş. Nu vă vine să credeţi? Da, schimbarea vine de sus, de la centru, şi Chirteş a recunoscut foarte senin acest lucru. Coaliţia vrea cucerirea ultimei redute, şi va reuşi. Nici Măcar inteligenţa juridică a lui Do-bre sau prietenia cu Lokodi nu îl poate ţine pe Chirteş legat de scaunul de la CJ.

Grigore într-o Ureche

Metrospectiva săptămânii


˝Şi de la păşune iaca...˝

Tot mai dese sunt apariţile unor echipe din localităţile mici în ligile superioare ale cam-pionatelor, la diverse discipline sportive. Fot-balul deţine şi la acest capitol prim planul, doar este „sportul rege”. Unele, aşa cum vin, aşa şi pleacă. Altele, cum este Unirea Urziceni, campioana ultimului sezon, oferă un plus de atractivitate campionatului. Orăşelul ialomiţean era cunoscut mai mult din cântecul şoferilor cu şoseaua. Militarii ştiu de ce... Acum a ajuns cu-noscut în Europa prin participarea în grupele Champions League. O altă inedită prezenţă se preconizează printr-o foarte posibilă promova-re a Victoriei Brăneşti în prima ligă. Dar...unde naiba o fi Brăneştiul?Dacă în liga III sau, divizia C, cum mai este cunoscută, prezenţele „mioritice” sunt ceva obişnuit, apar deseori şi în Liga II echipe din localităţi care nici nu apar pe hartă. Un ast-fel de exemplu este şi aventura de un sezon (probabil) pe a doua scenă a echipei timişene Fortuna Covaci. Aflată la nici zece kilometri de Timişoara, echipa rezistă totuşi, din punct de vedere financiar, înaintea mult mai titratei CFR din reşedinţa judeţului, retrasă din campionat. Până în micul sat întâlneşti nenumărate turme de oi în zona „dacilor liberi”, care este, de alt-fel, şi porecla echipei. Sunt oameni potenţi, se vede şi la case mai mari. Lângă tribunele sta-dionului însă, surpriză! Nu este o turmă, ci o cireadă. De vaci, bineînţeles. Face parte din de-cor, sau...blazon. Asta chiar înaintea şi în tim-pul unei partide oficiale din campionat. Dacă e

Covaci, e cu vaci !Orange Boy’s se conformează cui?Micuţa galerie prezentă la partida dintre Fortuna Covaci şi FC Municipal a fost „izolată”. Cei patru jandarmi erau suficienţi pentru suporterii care nu au creat probleme nici pe alte stadioane unde au fost prezenţi. Oricum, aceştia aveau seminţe şi au avut cu ce-şi umple timpul. Dar, trebuiesc respectate măsurile de siguranţă prevăzute de regulamente, pentru a nu crea probleme cu fanii locali. Un fel de a spune, fani. Majoritatea celor care au venit să urmărească partida erau din Timişoara sau Arad (spionii rivalilor). Deh, localnicii au de lucru, mai ales la mijloc de săptămână. „Ce ştim noi despre fotbaliatori ?”, răspund localnicii preocupaţi cu gospodăria. Galeria mureşeană, decepţionată de evoluţia echipei din prima repriză, probabil influenţată şi de rivalele din preajmă sau denumirea prop-rie, a întors la pauză banner-ul cu fundu-n jos. Băieţii s-au mai întors şi cu spatele. Să nu vadă. Nimeni nu s-a întors însă cu capul în jos pentru a citi, ei au urmărit mai departe meciul. Doar pentru aia erau acolo, nu? Echipa şi-a văzut de treabă şi a obţinut cele trei puncte pentru care a făcut deplasarea. Susţinătorii însă nu au renunţat la proteste nici după încheierea partidei. Chiar dacă este caz izolat, cei în drept vor trebui să ia atitudine. Dar acesta este un alt subiect, vom reveni în numărul viitor.

Lionel Messimţit

La Covaci, meci cu vaci

Gheorghiţă Brişcaru, navetist pe ruta PSD-PNL-PSD-BLOG, face o pauză de ţigară în halta Office.

Şeful PRM, Corneliu Vadim Tudor, răpus la zid de boala politicii sale nebune

Primarul Luduşului, Florin Urcan, învaţă de la un specialist că pentru baia de mulţime nu-i neapărat nevoie să plouă.

„P-aici e intrarea

la PDL?

Nu, nu vreau să t

rec la ei, deşi

unii-s băieţi mişto, d

a’ vreau să

le transmit o ch

estie de

marketing: am

schimbat buda la

crâşmă şi vâ

nzările de bere

au

depăşit deja co

ta lui Boc

în

sondaje!”

„Dragi români,

Mafia ne-a învins!

Personal, am rămas

cu hainele după mine

şi cu această

gingaşă floare,

pe care vreau

să o dăruiesc căţeluşei

comunitare care-mi

dă pe sub

tejghea calmantele

la farmacia

din colţ!”

„Ahaaa...Deci aşa se face... Se rânjeşte larg, se spune o poantă naşpa ce prinde la bizon, se hă, hă, hă şi apoi se întinde obrazul la pupat! Simplu ca bună ziua! Şi eu care credeam că o

să-mi fie greu să ajung preşedinte...”