Download docx - vamuirea marfurilor

Transcript
Page 1: vamuirea marfurilor

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Reglementari, formalitati si procedure privind vamuirea marfurilor

1.2. Proceduri de vamuire

1.2.1.Aplicarea procedurilor de vamuire

1.3. Regimuri vamale in perspectiva aderarii Romaniei la UE

1.3.1.Regimuri vamale in legislatia UE

1.3.2. Tipuri de regimuri vamale

1.4. Sistemele relative la tarifele utilizate in procesul de vamuire

1.5. Participarea Romaniei la programele comunitare “Customs”

1.6. Impactul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asupra relatiilor economice cu Japonia

1.6.1. Structura schimburilor intre Romania si Japonia

1.7. Analiza situatiei dupa aderarea Romaniei la UE

1.7.1. Masuri netarifare

CAPITOLUL 2. Prezentarea generala a societatii S.C.LIVAMEX. S.R.L.

2.1. Date de identificare

2.2. Obiectul principal de activitate.Domeniul de activitate

2.2.1. Activitate principala

2.3. Politica manageriala

2.4. Cadrul economic şi juridic al transportului maritim al societatii LIVAMEX

2.5. Analiza Swot

2.5.1. Analiza Swot a S.C. LIVAMEX S.R.L.

1

Page 2: vamuirea marfurilor

CAPITOLUL 3. Prestari de servicii la societatatea comerciala Livamex s.r.l.

3.1. Elemente pe baza carora se aplica drepturile de import sau export sau celelalte masuri

prevazute pentru schimbul international de marfuri

3.2. Tariful vamal de import

3.3. Originea marfurilor

3.4. Introducerea marfurilor pe teritoriul vamal ai Romaniei

3.5. Punerea in libera circulatie

3.6. Actele necesare pentru operatiunile de vamuire

3.7. Clientii firmei SC Livamex SRL

3.8. Strategii de marketing utilizate

2

Page 3: vamuirea marfurilor

Introducere

3

Page 4: vamuirea marfurilor

CAPITOLUL 1

1.Reglementari, formalitati si proceduri privind vamuirea marfurilor

De-a lungul perioadei de edificare a statului naţional român, instituţia vamală a jucat un

rol esenţial în politica generală a statului îndreptată în direcţia protecţiei economiei naţionale, în

diferite perioade. Ca urmare, vama a fost implicată direct în punerea în aplicare a tratatelor de

comerţ, de vamă şi de navigaţie şi, uneori, în adevărate "războaie" comerciale, pe care ţara

noastră a fost nevoită să le susţină la un moment dat. După 1990 administraţia vamală a intrat

într-un proces de reformă legislativă şi instituţională, având ca obiectiv principal pregătirea

condiţiilor necesare aderării la UE .Prima măsură care a modificat substanţial conţinutul

operaţiunilor de vămuire a mărfurilor a fost introducerea noului tarif vamal de import şi aplicarea

lui efectivă începând cu data de 1 ianuarie 1991.La data de 1 ianuarie 1992 şi 1 mai 1993, baza

de elaborare a tarifului vamal a fost schimbată prin utilizarea nomenclaturilor de descriere şi

codificare a mărfurilor, utilizate de administraţiile vamale ale ţărilor cu care România întreţinea

relaţii comerciale. Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al Romaniei si Regulamentul de

aplicare a Codului Vamal al Romaniei a intrat in vigoare la data de 18 iunie 2006 .

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (UE), la 1 ianuarie 2007 a intrat

automat in vigoare Codul Vamal Comunitar. Codul Vamal a fost abrogat la momentul aderarii, si

reprezinta traducerea aproape identica a celui european, cu exceptia capitolelor privind regimul

de sanctiuni si a celui privind organizarea institutionala, care sunt diferite de la un stat european

la altul.Codul Vamal Comunitar in Romania va aduce avantaje agentilor economici, aceleasi de

care se bucura si cei din spatiul european. Cei mai favorizati vor fi agentii economici autorizati,

parteneri ai vamii, firme de incredere, pentru care aceasta aplica proceduri de vamuire

simplificata.Incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, autoritatea vamala poate

acorda debitorului alte facilitati de plata decat amanarea platii. Acordarea unor astfel de facilitati

de plata trebuie sa fie conditionata de constituirea unei garantii, sa aiba ca rezultat perceperea, in

plus fata de cuantumul drepturilor, a unei dobanzi pe credit.

4

Page 5: vamuirea marfurilor

1.2.Proceduri de vamuire

Toate legile vamale relevante din UE aplicabile in relatiile comerciale dintre Uniune si o terta

tara sunt cuprinse in Codul Vamal Comunitar. In afara de stabilirea legilor care guverneaza

tratamentul vamal aprobat pentru a fi utilizat asupra bunurilor, Codul Vamal Comunitar acopera

si alte aspecte:

- baza in care sunt aplicate taxele de import si export cat si alte masuri legate de comertul cu

bunuri

- prevederile aplicabile bunurilor aduse in teritoriul vamal al Uniunii pana cand este stabilit

tratamentul vamal aprobat a fi utilizat

- legile care se aplica bunurilor care ies din UE

- datoria vamala si dreptul de a face apel

Noi reglementari in domeniul vamal

Spre deosebire de Codul Vamal actual, noile reglementari fac distinctie expresa între originea

nepreferentiala si originea preferentiala a marfurilor, distinctie importanta în conditiile în care

exista modalitati de stabilire a originii si a conditiilor ce trebuie îndeplinite pentru acordarea

regimului preferential. Noile reglementari prevad posibilitatea declararii verbale a marfurilor, în

cazul în care valoarea în vama a acestora nu depaseste un anumit plafon. Se simplifica astfel

formalitatile vamale în cazul operatiunilor ocazionale sau nesemnificative. Micsorarea

termenului pentru declararea marfurilor prezentate în vama, introducerea modalitatii de declarare

a marfurilor prin înscrierea în evidenta contabila, fara întocmirea unei declaratii vamale, sunt alte

modificari semnificative referitoare la declaratiile vamale. Se introduce si posibilitatea de a

modifica declaratiile vamale dupa acordarea liberului de vama.

5

Page 6: vamuirea marfurilor

1.2.1.Aplicarea procedurilor de vamuire

Procedurile de vamuire a marfurilor la export, pot face obicetul exportului atat marfurile

fabricate in tara,cat si cele importate anterior, cu conditia de a nu fi supuse unor masuri

prohibitive sau restrictive.Potrivit uzuantelor exista doua procedure importante de vamuire si

anume:

- procedura de vamuire obisnuita

- procedura de vamuire simplificata

A. Functionarea procedurii obisnuite de vamuire

Exportatorul sau comisionarul in vama care-l reprezinta,completeaza si depune o

declarative vamala de export la biroul vamal interior in raza caruia se afla sediul social al firmei

exportatoare sau la locul unde marfurile sunt ambulate ori incarcate pentru a fi expediate.Numai

in cazuri exceptionale declaratia vamala de export se adreseaza unui birou vamal de

frontier.Declaratia vamala contine de fapt elementele necesare vamuirii marfurilor,cele mai

importante fiind: pozitia tarifara, originea marfurilor si valoarea in vama.

Antredepozitul fiscal reprezinta spatial,aflat sub controlul autoritatii fiscal

component,unde marfurile accizabile sunt produse, transformate,detinute,primate sau

expediate.Plasarea marfurilor accizabile in afara antredepozitului fiscal, impune plata accizelor

in situatia in care nu se poate dovedi ca aceasta plata a fost deja efectuata.

Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv presupune ca acesta sa fie insotite de

Documentul Administrativ de Insotire (DAI).Acesta reprezinta un instrument de verificare a

originii marfii,de evidentiere a livrarii,transportului si admiterii marfurilor accizabile de la un

antredepozit fiscal la altul sau la un operator.In momentul expedierii marfurilor,antredepozitul

fiscal expeditor trimite cel de-al cincilea exemplar al DAI catrea autoritatea fiscal de care

apartine.Toti agentii economici platitori de accize sunt obligati sa depuna lunar la autoritatea

fiscal de care apartine o declarative de accize.

6

Page 7: vamuirea marfurilor

1.3. Regimurile vamale

Regimul vamal este totalitatea dispozitiilor legale cu privire la taxele vamale si celelalte

instrumente vamale, precum si formalitatile de aplicare a lor

Clasificarea regimurilor vamale:

A. Regimuri vamale definitive:

a) import

b) export

IMPORTUL - intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul

economic.La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de

incasare a datoriei vamale aferenta drepturilor de import, aplicand si masurile de politica

comerciala

EXPORTUL - scoaterea definitiva a marfurilor de pe teritoriul Romaniei sunt admise la

export marfurile produse in tara, precum si cele importate anterior, cu exceptia marfurilor care

sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii comerciale.

B. Regimuri vamale suspensive (operatiuni cu titlu temporar care au drept efect suspendarea

platii taxelor vamale):

a) tranzitul vamal

b) antrepozitul vamal

c) admiterea temporara a marfurilor

d) perfectionarea activa si pasiva a marfurilor

e) transformarea sub control vamal a marfurilor

TRANZITUL VAMAL -consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou

vamal, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala.

ANTRPOZITUL VAMAL - locul aprobat de autoritatea vamala, aflat sub tutela acesteia, in care

7

Page 8: vamuirea marfurilor

marfurile se pot depozita.

ADMITEREA TEMPORARA - permite utilizarea pe teritoriul Romaniei, cu exonerarea totala

sau partiala a drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor

straine destinate a fi reexportate in aceeasi stare, cu exceptia uzurii lor normale.

PERFECTIONAREA ACTIVA - consta in supunerea, pe teritoriul Romaniei, la una sau mai

multe operatiuni de transformare sau prelucrare a:

- marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei, sub forma

de produse compensatoare, fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de

politica comerciala

- marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara

teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare.

PERFECTIONAREA PASIVA - permite exportul temporar de marfuri romanesti in afara

teritoriului tarii, in vederea supunerii acestora unor operatiuni de transformare sau prelucrare si,

ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de

import.

TRANSFORMAREA SUB CONTROL VAMAL - permite folosirea, pe teritoriul Romaniei, fara

plata drepturilor de import si fara aplicarea de masuri de politica comerciala, de marfuri straine

pentru a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initiala.

Codul vamal al Romaniei retine trei situatii in cazul altor destinatii vamale, situatii adiacente

regimurilor vamale definitive si suspensive:

a) zonele libere

b) reexportul marfurilor straine de pe teritoriul Romaniei

c) marfurile exportate si returnate in Romania

ZONELE LIBERE - In zonele libere, marfurile straine sunt considerate, din punct de vedere al

aplicarii drepturilor de import si al masurilor de politica comerciala la import, ca marfuri care nu

sunt situate pe teritoriul Romaniei atat timp cat nu sunt importate.

REEXPORTUL MARFURILOR STRAINE DE PE TERITORIUL ROMANIEI - Marfurile

straine aflate pe teritoriul Romaniei, care nu au fost vamuite, pot fi reexportate.- Reexportul

8

Page 9: vamuirea marfurilor

consta in scoaterea din tara, prin depunerea declaratiei vamale de reexport, in vederea vamuirii,

cu exceptia cazului cand masurile de politica comerciala interzic operatiunea

MARFURILE EXPORTATE SI RETURNATE IN ROMANIA - Marfurile romanesti care, dupa

ce au fost exportate in afara teritoriului Romaniei, sunt returnate si importate intr-un termen de 3

ani, la cererea titularului, sunt exceptate de la plata datoriei vamale, numai daca la returnare sunt

in aceeasi stare in care au fost exportate.

1.3.1. Statutul vamal al marfii in Romania

Statutul vamal al marfii in Romania, la fel ca in sistemul vamal al Uniunii Europene, este

dat de trei elemente care trebuie luate in calcul:a) valoarea in vama b) pozitia tarifara c) originea

marfurilor.Incadrarea tarifara si stabilirea originii marfurilor duc la determinarea taxelor vamale

aplicabile valorii in vama a marfurilor.VALOAREA IN VAMA - Conform Codului vamal,

valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale

prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei.In Romania, conform Codului vamal, valoarea

in vama este determinata prin aplicarea articolului VII din GATT, luandu-se in calcul

cumulativ:- pretul de import format din pretul extern in valuta, in conformitate cu valoarea

inscrisa in factura externa- cheltuielile de transport ale marfurilor importate pana la frontiera

romana- cheltuielile de incarcare, descarcare si de manipulare conexe transportului marfurilor

importate, achitate pe parcurs extern- cheltuielile cu polita de asigurare a marfii pe parcurs

extern- alte cheltuieli efectuate pe parcurs extern.

1.3.2. Regimurile vamale in perspectiva aderarii Romaniei la UE

1. Legislaţia vamală din România a fost schimbată radical, şi totodată aliniată în mare parte

la legislaţia vamală comunitară, prin adoptarea codului şi regulamentului vamal, astfel:

2. - 1997- Codul Vamal al României (Legea nr.141/1997)

3. - 2001- Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României (HG 1114/2001)

4. În perioada premergătoare aderării, relaţiile României cu Uniunea Europeană au constat

în:

9

Page 10: vamuirea marfurilor

5. - 1974 – România a fost prima membră a CAER care a stabilit relaţii cu CEE sub forma

unui "Acord privind un sistem generalizat de preferinţe";

6. - 1980 – România a semnat cu CEE "Acordul privind produsele industriale";

7. -1990 – România a stabilit relaţii diplomatice cu CEE şi a semnat "Acordul de comerţ şi

cooperare economică şi comercială cu CEE";

8. -1993 – România a semnat Acordul European instituind o asociere între România, pe de o

parte şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte. Acest

acord va reprezenta baza legală a relaţiilor dintre UE şi România, având ca obiectiv

fundamental pregătirea integrării ţării noastre în Uniunea Europeană;

9. - 1995 - a intrat în vigoare "Acordul de asociere între România şi CE".

1.3.3.Tipuri de regimuri vamale

Regimurile vamale pot fi: commune ( sau definitive) si suspensive.Regimul vamal comun

se aplica automat conform legii vamale si este accesat pentru cea mai mare parte a marfurilor

exportate sau importate de o tara. Regimurile suspensive trebuie solicitate expres de catre agentul

economic si au in vedere suspendarea efectuarii platii unor taxe vamale sau aplicarii unor masuri

de control. La export,regimul vamal se caracterizeaza printr-o atitudine de favorizare si

promovare a vanzarilor de marfuri in strainatate.Valoarea in vama a marfurilor destinate

exportului este calculate in primul rand pentru a stabili statisticile in domeniul comertului

exterior.Conform codului Vamal,valoarea de declarant este aceea a marfii la punctul de iesire din

teritoriul vamal national, dupa caz,cu cheltuielile de transport pana la frontier.Exportatorul care

realizeaza o livrare de marfuri in strainatate,direct sau prin intermediary, beneficieaza de scutire

TVA.In general aceste marfuri nu sunt supuse taxelor vamale.In acelasi timp,firma procedeaza la

scaderea TVA-ului platit pentru materiile prime,produsele,bunurile si serviciile necesare

exporturilor sale,care vor fi achizitionate din Romania sau din import.Aceasta situatie nu ridica

nici o problema daca vanzarile in Romania sunt sufficient de importante pentru a permite o

compensare intre TVA-ul platit si TVA-ul colectat.Daca acest lucru nu este posibil,se poate

obtine rambursarea TVA-ului,conform unei procedure prevazute de legile in vigoare.

10

Page 11: vamuirea marfurilor

1.4. Sistemele relative la tarif utilizate în procesul de vămuire

a) TARIC (Tariful integrat comunitar)

b) TQS (Contingent tarifar şi supraveghere)

c) EBTI (Informaţie europeană tarifară obligatorie)

d) ISPP (Sistem informatizat pentru procedurile de procesare/perfecţionare)

e) SMS (Sistemul de gestionare a specimenelor)

2. Sistemul de aplicare a politicii Agricole Comunitare (PAC)

3. Sistemul de tranzit comun informatizat (NCTS)

4. Sistemul de comunicaţii cu sistemele Comisiei Europene: CCN/CSI (Reţeaua comuna de

comunicaţii şi interfeţele de comunicare), CCN Mail, Circa

5. Supraveghere vamală:

a) AFIS

b) CIS

6. Informative: DDS

1.5. Participarea României la programele comunitare "Customs"

Programele comunitare "Customs" reprezintă programe utilizate de Comisia Europeana

în procesul de dezvoltare şi perfecţionare a capacităţii administrative a administraţiilor vamale

din statele membre ale Uniunii Europene şi din ţările candidate. România participă la aceste

proiecte începând cu anul 1996.Programele comunitare "Customs" au început în anul 1996, odată

cu proiectul pilot "Matthaeus". Obiectivul principal a fost cooperarea vamală între Statele

Membre şi ţările candidate iar tipurile de acţiuni derulate în cadrul programului au fost schimburi

11

Page 12: vamuirea marfurilor

de experienţă (stagii de formare continuă) precum şi seminarii pe teme specifice.Prin programul

"Customs 2000" a fost creat un cadru comunitar necesar pentru stabilirea planurilor şi

priorităţilor privind realizarea unei acţiuni coordonate a Comunităţii şi a Statelor Membre, pentru

a asigura adaptarea administraţiilor vamale la sarcinile pe care le au în cadrul unei pieţe fără

frontiere interne. Programul "Customs 2007" urmăreşte următoarele tipuri de acţiuni: sistemele

de comunicare şi de schimb de informaţii, grupurile de management, grupurile de proiect,

benchmarking-urile, schimburile de experienţă între funcţionari, seminariile, workshop-urile,

acţiunile de monitorizare, acţiunile externe şi activităţile de pregătire profesională. Procedura

legală pentru participarea unei ţări la acţiunile programului presupune ca fiecare ţară participantă

să semneze un Memorandum de Înţelegere cu Comisia Europeană.

EORI -Numărul de Înregistrare şi Identificare a Operatorilor Economici

Numărul EORI este un număr unic în Comunitatea Europeană, pe care autorităţile vamale sau

alte autorităţi desemnate de către statele membre îl atribuie operatorilor economici şi altor

persoane interesate, în vederea utilizării acestuia începând cu 1 iulie 2009 la toate operaţiunile

vamale derulate de acestea pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Scopul introducerii numărului

EORI este atribuirea unui număr de înregistrare și identificare fiecărui operator economic şi,

când este cazul, altor persoane, pentru a servi drept referință comună a acestora în relaţiile

acestora cu autorităţile vamale de pe întreg teritoriul Comunităţii, precum şi pentru schimbul de

informaţii între autorităţile vamale şi între autorităţile vamale şi alte autorități. Persoanele care

sunt obligate să solicite atribuirea unui număr EORI sunt: operatorii economici (persoanele care,

în cadrul activităţilor lor profesionale, exercită activităţi reglementate de legislaţia vamală, cum

ar fi operaţiunile de import, export, tranzit, depozitare, reprezentare, precum şi operaţiuni

prealabile sosirii/plecării mărfurilor care se introduc/scot de pe teritoriul Comunităţii). În

România, autoritatea competentă cu înregistrarea şi atribuirea numerelor EORI este Autoritatea

Naţională a Vămilor. Numerele EORI vor fi solicitate la direcţiile regionale pentru accize şi

operaţiuni vamale în a căror rază de competenţă teritorială îşi au sediul/sunt stabilite sau, în

cazuri excepţionale, la birourile vamale de frontieră.

12

Page 13: vamuirea marfurilor

AEO - Statutul de operator economic autorizat

Începând cu data de 1 ianuarie 2008, statele membre pot acorda la cerere, statutul de operator

economic autorizat (AEO) oricărui operator economic stabilit în Comunitate şi care îndeplineşte

criterii determinate la nivel comunitar privind sistemele de control, solvabilitatea financiară şi

antecedentele în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor vamale. Baza legală pentru

implementarea conceptului AEO sunt Regulamentul (CE) nr. 648/2005 al Parlamentului

European şi al Consiliului din 13 aprilie 2005

Există trei tipuri de certificat AEO:

AEOC - simplificări vamale

AEOS – securitate şi siguranţă

AEOF – simplificări vamale/securitate şi siguranţă

Orice operator economic care îndeplineşte criteriile şi dobândeşte statutul de AEO poate

beneficia de avantaje care nu sunt direct legate de aspectele vamale ale activităţii sale

profesionale.

ICS - reprezintă prima fază a Sistemului de Import Automat (AIS).

Obiectivul AIS constă în faptul că operaţiunile de import începute într-un stat membru să poată fi

finalizate în alt stat membru fără retransmiterea aceloraşi informaţii la autoritatea vamală. Acesta

include şi schimbul electronic de mesaje dintre autorităţile vamale, operatorii economici şi alte

autorităţi publice referitor la diferitele stadii ale operaţiunilor de import.

Scopul Sistemului de Control al Importului (ICS) este acela de a gestiona declaraţiile sumare de

intrare, de a efectua analiza de risc asupra datelor cuprinse în acestea şi de a distribui rezultatele

analizei efectuate între autorităţile vamale implicate. Avantajele utilizării ICS pentru autoritatea

vamală: primirea cu rapiditate a declaraţiilor sumare de intrare şi evaluarea informaţiilor cu

privire la mărfurile ce urmează să fie introduse pe teritoriul vamal al Comunităţii; efectuarea

unui control vamal mai eficient al mărfurilor şi folosirea în mod raţional a informaţiilor necesare

pentru control, pentru operatorii economici: posibilitatea depunerii declaraţiei sumare de intrare

la un birou vamal diferit de primul birou de intrare pe teritoriul vamal al Comunitate.Declaraţia

13

Page 14: vamuirea marfurilor

sumară de intrare se întocmeşte şi se depune la primul birou vamal de intrare de pe teritoriul

vamal al Comunităţii, înainte de introducerea mărfurilor. Datele care se înscriu în declaraţia

sumară de intrare se referă în principal la : descrierea mărfurilor (denumirea mărfurilor, cantitate,

greutate, nr. de articole, etc), expeditor, destinatar, transportator, precum şi alte detalii referitoare

la transportul mărfurilor.Declaraţia sumară de intrare se depune de către persoana care introduce

mărfurile pe teritoriul vamal al Comunităţii sau care se ocupă de transportul acestora spre acest

teritoriu.

ECS – Sistemul de control al exportului

Sistemul de control al exportului - ECS este un sistem arhitectural dezvoltat de Comisia

Europeană pentru schimbul de mesaje şi de date referitoare la procedura de export. Începând cu

data de 02.07.2007 la nivelul Uniunii Europene a devenit obligatorie utilizarea fazei I a

Sistemului de Control al Exportului, sistem bazat pe schimbul electronic de mesaje între biroul

de export şi biroul de ieşire din Comunitate. Începând cu data de 01.07.2009, devine obligatorie

utilizarea fazei a II-a a Sistemului de Control al Exportului, care presupune instituirea unui nivel

comun de protecţie în cazul controalelor vamale efectuate asupra mărfurilor care ies de pe

teritoriul vamal al Comunităţii, distribuirea rezultatelor analizei de risc efectuate între autorităţile

vamale implicate şi gestionarea declaraţiilor sumare de ieşire - EXS.Legislaţia comunitară

comunitară prevede ca toate mărfurile care se scot de pe teritoriul vamal al Comunităţii,

indiferent de destinaţia lor finală, să fie supuse analizei de risc şi controlului vamal. Prin urmare

se impune necesitatea instituirii unui nivel comun de protecţie şi asigurarea aplicării uniforme a

controalelor vamale de către fiecare Stat Membru.

1.6. Impactul aderarii Romaniei la UE asupra relatiilor economice cu Japonia

Relatiile economice romano-japoneze de pana acum, gandind din perspective

potentialului latent al fiecarei tari,nu se poate spune ca sunt suficiente nici ca volum

commercial,nici ca volum al investiitiilor.Cu toate acestea, in Romania se face remarcata

prezenta industriei manufacturiere japoneze,prin 17 companii (in total 24 de unitati de

productie), la care sunt angajati in total 23.000 de romani,inclusive firme preluate de catre

14

Page 15: vamuirea marfurilor

companii japoneze, principalii investitori sunt in domeniul productiei de component auto,iar in

ultima vreme oamenii de afaceri japonezi au inceput sa acorde atentie Romaniei ca piata de

afaceri.

Exista Comitetul Bilateral Economic Romano-Japonez,ca reprezentant al mediului de

afaceri din cele doua tari, ai caruti membri sunt firm japoneze private,precum E & M,Itochu. In

anul 2005 Uniunea Europeana a continuat sa fie principalul furnizor de marfuri pentru piata

romaneasca pe care a acoperit-o in proportie de 62,2%.In ierarhia principalilor furnizori conduce

Italia cu 15,5% din piata romaneasca,urmata de Germania (14%), Federatia Rusa (8,3%) si

Franta (6,7%).

1.6.1. Structura schimburilor comerciale intre Romania si Japonia

Export: semifacbricate lemn,masini si echipamente electrice, produse chimice,

incaltaminte, produse metalurgice,articole textile,sticla,ceramic,vinuri,produse cosmetice.

Import: masini si utilaje,echipamente si produse ale industriei electronice si

electrotehnice, vehicule, produse din metal,produse chimice,instrumente si aparate optice si

fotografice.

Principala caracteristica a majoritatii importurilor romanesti din Japonia este aceea ca se

adreseaza necesarului de echipamente tehnologice pentru investitiile nipone in tara noastra.

1.7. Analiza situatiei dupa aderarea Romaniei la UE

Participarea la o grupare intergrationista determina o serie de transformari,de mai mica

sau mai mare amploare,la nivelul statelor participante.Din punct de vedere vamal, aderarea la

Uniunea Europeana nu inseamna doar oportunitati ci si riscuri suplimentare pentru companiile

romanesti.Odata cu integrarea la Uniunea Europeana,companiile nu vor mai plati taxe vamale

pentru produsele importante din statele member,iar birocratia se va simplifica substantial.Pe de

alta parte,dupa aderare,importurile din anumite tari non-UE vor intra sub incidenta taxelor

vamale,chiar daca Romania a avut pana in momentul aderarii acorduri de comert liber cu

15

Page 16: vamuirea marfurilor

ele.Toate acestea vor conduce la o schimbare a orientarii in materie de comert exterior,tinand

cont de ponderea exporturilor si a importurilor realizate in regim de liber schimb.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana implica nu numai inlaturarea barierelor tarifare

si netarifare in relatiile sale comerciale cu Comunitatea, ci si adoptarea tarifului comun extern al

Uniunii Europene, precum si alinierea tarii noastre la toate obligatiile ce decurg atat din aplicarea

tratatelor Uniunii Europene cu terte tari si organizatii international in materie comerciala,cat si

din preluarea acestui acquis comunitar.Romania va fi partea care va trebui sa-si alinieze sistemul

si nivelul sau de protective vamala la cele ale Uniunii Europene.Iar din aceasta actiune de

aliniere va rezulta o diminuare substantial a protectiei vamale a productiei nationale si in

raporturile sale comerciale cu terte piete intrucat si aici se pastreaza o diferentiere neta in ce

priveste nivelul de protective vamala din Romania si Uniunea Europeana la produsele industrial

si cele alimentare.

Odata cu aderarea la UE, Romania a devenit donato de preferinte,din receptor, prin

retragerea din:

-Sistemul generalizat de preferinte vamale, in baza caruia tarifele dezvoltate

(SUA,Canada,Australia,Noua Zeelanda,Japonia si Federatia Rusa) acordau Romaniei reduceri

sau scutiri de taxe vamale la importul anumitor produse originare.

-Sistemul global de preferinte comerciale intre tarile in curs de dezvoltare,negociat sub egida

UNCTAD, virtutea caruia Romania a acordat si a primit o serie de concesii tarifare pentru

produsele ce fac obicetul schimburilor comerciale intre anumite tari in curs de dezvoltare

-Protocolul celor 16, negociat sub egida GATT,avand ca obiectiv acordarea de preferinte vamale

in comertului dintre tarile in curs de dezvoltare,member ale acestui sistem preferential.

In cursul recentelor negocieri din cadrul Rundei Doha a OMC,Japonia si-a manifestat

disponibilitatea pentru abordarea gradual a unor masuri care sa duca la liberalizarea comertului

exterior intre membrii OMC.Exista reserve cu privire la limitarea barierelor tarifare si netarifare

in domeniul expoturilor de produse agricole, cu deosebire orez si produse conexe,datorita unor

sensibilitati sociale si politice in raport cu producatorii japonezi din acest sector.In

present,regimul generalizat de preferinte (SGP) aplicat exporturilor de semifabricate din lemn

16

Page 17: vamuirea marfurilor

din Romania (care detin ponderea cea mai mare in exportul catre aceasta tara) si faptul ca

volumul acestor exporturi se incadreaza in limitele stabilite, permit un grad de competivitate

ridicata a operatorilor economici romani in competitia cu ceilalti exportatori pe piata.Celelalte

categorii de exporturi romanesti in Japonia nu vor fi afectate major de modificarile taxelor

vamale ce vor surveni viitoarei aderari a Romaniei la Uniunea Europeana.Implicatiile adoptarii

de catre Romania a tarifului vamal al UE asupra importului de produse industrial din

Japonia.Romania va adopta Tariful Vamal Comun al UE in momentul aderarii sale,prevazuta

pentru data de 1 ianuarie 2007.Facand o comparative intre actualul Tarif Vamal al Romaniei

(TVR) si Tariful Vamal Comun (TVC), rezulta ca pentru 362 de produse, taxele vamale aplicate

in present de Romania sunt mai mari decat cele din TVC si in consecinta,urmeaza ca dupa

aderare sa fie reduse la nivelul acestora.

Tinand seama de structura importului romanesc din Japonia, se poate estima ca prin

reducerea taxelor vamale pot creste importurile in special pentru urmatoarele grupe de produse:

- 84795000 : roboti industriali (care detin 42% din import)

- 90101000 : aparate si material pentru developat ( 41% din import)

- 84148090 : alte compresoare ( 41% din import)

- 84581120 : centre de strunjire pentru struguri ( 41% din import)

- 72255000 : alte oteluri aliate ( 38% din import)

- 84472080 : alte masini de tricotat ( 36% din import)

- 73269093 : alte articole stantate ( 33% din import)

- 85016400 : generatoare cu o putere mai mare de 759 KVA ( 32% din import)

Se constata ca exista o diferenta semnificativa intre taxele vamale la importul de

asemenea produse in Romania fata de importul acestor produse in UE.

Reglementari specific: printer reglementarile specific japoneze obligatorii se Numara

Legea protectiei consumatorului sau Legea controlului materialelor si aparatelor electrice.Exista

de aemenea, reglementari “voluntare”, atat in domeniul industrial (JIS), cat si in cel agricol

(JAS).Standardul JIS,administrat de METI,este utilizat in cazul a peste 1000 de produse

industrial si beneficieaza de un tratament preferential in deciziile privind achizitiile

publice.Standartul JAS se aplica bauturilor,produselor alimentare procesate,produselor forestiere

17

Page 18: vamuirea marfurilor

si agricole,celor animaliere,produselor piscicole.Pentru aceste produse,este necesara efectuarea

unor teste in laboratoare special,inainte de a fi vandute in aceasta tara.

1.7.1. Masuri netarifare

La 31 decembrie 2005 erau in vigoare urmatoarele masuri de aparare comerciala luate

catre UE:

- taxe antidumping definitive la :

- butuci de roti pentru biciclete ( au expirat la 26.10.2006)

- discuri magnetice de 3,5 (au expirat la 22.02.2006)

- sisteme camere de televiziune in culori (expira la 30.08.2007)

- investigatii anti-dumping la 30.09.2006

- investigatie de expirare a revizuirii interimare a masurii anti-dumping

- investigatia unei procedure anti-dumping la importurile de camera de televiziunne si

initierea unei revizuiri interimare a taxelor anti-dumping la importurile de sisteme de

camera TV in culori originare din Japonia

- masuri anti-subventii: nu sunt

- masuri de salvgardare : UE a adoptat si o masura de salvgardare erga omnes care are

impact asupra importurilor de citrice conservate si produse siderurgice.

Prin aderarea la Uniunea Europeana,Romania ar trebui sa-si retraga lista ei de

angajamente OMC si sa negocieze,impreuna cu toti membri Uniunea Europeana largita,o noua

lista de angajamente.Este destul de posibil ca aceasta noua lista pare sa nu fie cu mult diferita de

cea pe care Uniunea Europeana o detine la ora actuala.Prin alinierea la angajamentele Uniunii

Europene,Romania va trebui sa reduca nivelul plafoanelor pentru taxele vamale.Exista insa

pozitii tarifare in care plafoanele ar trebui sa creasca.

18

Page 19: vamuirea marfurilor

CAPITOLUL 2

2. Prezentarea generala a societatii S.C. LIVAMEX S.R.L.

Societatea comerciala LIVAMEX S.R.L. este o firma de agenturare din judetul Tulcea

cu sediul in Portul Maritim Constanta care efectuează prestări de servicii privind agenturarea

navelor maritime si fluviale si intocmirea actelor si documentelor aferente acestei operatiuni.

S.C. LIVAMEX S.R.L. are ca domeniu principal de activitate comertul de servicii anexe

transportului pe apa si scopul de a se incheia contractul de intermediere intre o persoana - numita

reprezentant, si o alta persoana - numita reprezentat, sau agent si in temeiul caruia acesta din

urma isi asuma obligatia ca, in schimbul unui comision, sa trateze afaceri comerciale in numele

si pe seama celui dintai. Contractul se distinge de alte contracte de intermediere prin doua

trasaturi specifice, si anume: comporta stabilirea unei relatii de reprezentare intre reprezentat si

reprezentant pe o durata mai indelungata, si contine in cuprinsul sau clauza de exclusivitate

teritoriala. Navele care arboreaza pavilion strain care fac escala in porturile administrate de C.N.

A.P.M. S.A. (Constanta , Midia, Mangalia si Basarabi) trebuie sa fie reprezentate de o firma de

agenturare,adica S.C. LIVAMEX S.R.L. are contract de prestatii incheiat cu Administratia. În

situatii deosebite comandantul navei poate sa achite, in nume personal, contravaloarea

prestatiilor inainte de plecarea navei din port. Valoarea prestatiilor efectuate de Administratie

este in contul armatorilor navelor respective si se achita prin intermediul firmei de agenturare

LIVAMEX sau direct de catre armatori. Toate tarifele practicate de Administratii ,sumele

rezultate din aplicarea tarifelor pentru prestatiile efectuate sunt datorate inainte de plecarea navei

din port.

2.1. Date de identificare

Societatea comerciala S.C. LIVAMEX S.R.L. inregistrata din data de 21 iunie1995 str.

Corneliu Gavrilov C. 172, Code Postal:8800, judetul Tulcea si cu sediul in Constanta in Portul

19

Page 20: vamuirea marfurilor

Maritim Constanta poarta 2, cladire ROMTRANS, camera 208 Constanta 900040 .Codul fiscal

este 7445715,numar Registru Comert J36/339/1995,iar capitalul social 200,00 RON.

Pe 31.01.2004 firma aduce contributii de asigurare pentru accidente de munca si boli

profesionale, contributii de asigurari pentru somaj, contributii pentru asigurari de sanatate,

contributia de asigurari sociale.Numarul mediu de salariati pentru anul 2009 este de 11

angajati.Cifra de afaceri este de 21.849.091 lei, profitul net este de 1.161.156 lei,iar profitul brut

este de 1.424.185 lei.

Fig 2.1. Date administrative

Date administrative LIVAMEX SRL

Nr. Administratori Nr. Asociati Nr. Sucursale Nr. Filiale

2 2 0 6

Date financiare LIVAMEX SRL

An

bilant

Cifră de afaceri

(RON)

Venituri

(RON)

Cheltuieli

(RON)

Profit net / pierdere

netă (RON)

Număr

angajaţi

1999 2.526.059,00 2.589.255,2

0

2.482.782,2

0

94.378,10 3

2000 3.334.920,20 3.424.210,0

0

3.314.787,9

0

96.597,30 6

2001 3.811.929,50 3.829.101,0

0

3.837.793,3

0

-8.692,30 7

2002 5.460.358,20 5.559.883,1

0

5.597.338,1

0

-47.809,90 8

2003 6.680.376,20 6.815.763,6

0

6.678.057,2

0

96.602,80 9

2004 9.492.068,90 9.798.559,8

0

9.645.294,3

0

108.087,90 10

2005 11.135.150,00 11.337.714,

00

10.850.768,

00

405.399,00 10

2006 18.904.310,00 19.119.081,

00

17.853.566,

00

1.062.594,00 11

2007 22.917.479,00 23.190.691, 20.774.520, 2.028.781,00 13

20

Page 21: vamuirea marfurilor

00 00

2008 26.889.532,00 27.666.057,

00

25.203.059,

00

2.065.150,00 10

2009 21.849.091,00 22.520.550,

00

21.096.365,

00

1.161.156,00 11

Fig 2.2 Evolutia numarului de angajati

2.2. Obiectul principal de activitate. Domeniul de activitate

2.2.1. Activitatea principala

LIVAMEX este o societate comercialã care presteazã si are ca activitate principala o

serie de servicii, în domeniul transporturilor, adicã al circulatiei mãrfurilor, pentru beneficiari

interni si externi, face legãtura între producãtori si consumatori, indiferent de tipul de marfã, cu

ajutorul navelor maritime, pe rute, cãi navigabile, între porturi diferite.

21

Page 22: vamuirea marfurilor

S.C. LIVAMEX S.R.L. se ocupa si cu anumite proceduri,cum ar fi completarea unor acte

ce sunt de folos in agenturare.

2.3. Politica manageriala

Având în vedere, cerinţele şi aşteptările clienţilor, părţilor interesate, strategia de

dezvoltare pe termen mediu şi lung şi angajamentul managementului la cel mai înalt nivel, S.C.

LIVAMEX S.R.L. TULCEA a proiectat, documentat, implementat şi certificat un Sistem de

Management al Calităţii în conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2001

POLITICA ÎN DOMENIUL CALITĂŢII - ANGAJAMENTUL MANAGEMENTULUI -

OBIECTIVELE CALITĂŢII

MISIUNEA

Misiunea LIVAMEX este aceea de a presta servicii pentru cel putin o parte a charter-party-ului

(armatorul navei sau propietarul navei).

VIZIUNEA

LICAMEX TULCEA va fi lider al calităţii serviciilor in agenturarea navelor.

VALORILE

COMPETENŢĂ – RESPONSABILITATE – ONESTITATE - SERIOZITATE

POLITICA ÎN DOMENIUL CALITĂŢII PE TERMEN MEDIU

În centrul preocupărilor societăţii comerciale LIVAMEX S.R.L. TULCEA se află interesul

pentru satisfacerea cerinţelor tuturor partenerilor de afaceri prin prestarea de servicii de cea mai

bună calitate, la tarifele şi termenele contractuale, în contextul protejării munca ambelor parti.

ANGAJAMENTUL MANAGEMENTULUI

Societatea LIVAMEX.S.R.L., prin managementul său de vârf, este pe deplin angajată în

demersul ei pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii şi securităţii la locul de muncă şi la toate

nivelurile şi funcţiile relevante. Respectarea angajamentului se asigură în mod consecvent prin

implementarea şi îmbunătăţirea continuă a Sistemului de Management al Calităţii conform

cerinţelor standardelor aplicabile şi cerinţelor legale şi de reglementare.

22

Page 23: vamuirea marfurilor

PRINCIPII

Principiile care stau la baza Politicii în domeniul calităţii, vizează: in centrul preocupărilor

societăţii comerciale LIVAMEX S.R.L. se află interesul pentru satisfacerea cerinţelor tuturor

partenerilor de afaceri prin prestarea de servicii de cea mai bună calitate, la tarifele şi termenele

contractuale, în contextul asigurării securităţii şi integritatii fizice si psihice a angajatilor.

orientarea organizaţiei către satisfacerea cerinţelor clienţilor în scopul fidelizării acestora;

dezvoltarea relaţiilor reciproc avantajoase cu toţi partenerii noştri de afaceri;

îmbunătăţirea continuă a performanţelor Sistemului de Management al Calităţii;

implicarea tuturor salariaţilor în  realizarea obiectivelor calităţii;

OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU

Obiectivele generale pe care firma noastră le vizează şi se angajează să le realizeze sunt:

CALITATEA

Îmbunătăţirea calităţii serviciului prestat în condiţiile respectării cerinţelor clienţilor şi

acţionarilor precum şi a legislaţiei şi reglementărilor privind securitatea si integritatatea fizica si

psihica a angajatilor.

Promovarea imaginii S.C.LIVAMEX.S.R.L. ca partener de încredere pentru clienţii noştri, prin

metodele adoptate pentru a respecta termenii limita de executare a operatiunilor de agenturare.

SECURITATE

Îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi sănătate la locul de muncă prin asigurarea cu

echipamentele şi materialele necesare pentru desfasurarea activitatii.

PERSONAL

Instruirea şi evaluarea sistematică a personalului de conducere şi operaţional în scopul

conştientizării şi responsabilizării acestuia privind impactul pe care îl generează asupra

serviciului prestat.

2.4. Cadrul economic şi juridic al transportului maritim al societatii

23

Page 24: vamuirea marfurilor

LIVAMEX

Între participanţii la tranzacţiile comerciale din cadrul transportului maritim

participă o serie de agenţi economici denumiţi în literatura de specialitate şi

stakeholders. Conform literaturii de specialitate aceştia sunt:

a) părţile contractante : navlositorii şi armatorii;

b) serviciile complementarte: brokerii, asiguratorii, finanţatorii, arbitrii, constructorii de nave,

registrele navale. Între aceşti actori, au loc diverse forme de tranzacţii:

Să explicăm cine sunt aceştia:

Navlositorii - au o cantitate de marfă şi doresc să transporte marfa dintr-un loc în altul

- pot fi chiar companii de nave care mai caută o navă pentru transport:

Armatorii - au nave disponibile apte de încărcare;

- doresc să transporte marfă şi din această perspectivă ei caută un contract pe

diferite termene.

Brokerul - este un intermediar care este agreat de navlositori şi armatori să lucreze pentru ei;

- acesta identifică mărfurile şi navele disponibile;

- el negociază afacerea pentru clienţii săi în competiţie cu alţi brokeri.

În vederea realizării acestui scop ei pot folosi diferite forme de tranzacţii .Managementul general

al unei întreprinderi de transport maritime este realizat prin acţiunile realizate în diferite domenii.

Din perspectiva arătată mai sus în cadrul unei societăţi din transportul maritim

putem delimita următoarele forme de management:

a) MANAGEMENTUL ORGANIZĂRII

Realizarea unor structuri organizatorice care să asigure combinarea optimă

a resurselor umane, materiale, financiare, informaţionale în vederea maximizării

efectelor utile (maximizarea profitului).

b) MANAGEMENTUL CAPITALULUI

24

Page 25: vamuirea marfurilor

• Resursele de finanţare;

• Tipuri de capital investit;

• Costul procurării capitalului;

• Structura capitalului;

• Influenţa ratei dobânzilor şi a cursului de schimb;

• Analiza pieţelor financiare şi stabilirea avantajelor şi dezavantajelor

oferite de resursele financiare internaţionale şi naţionale;

• Analiza riscurilor creditării.

c) MANAGEMENTUL NAVLULUI

• situaţia la zi a navlurilor practicate;

• stabilitatea pieţei navlurilor;

• concurenţa pe relaţiile de transport;

• tendinţele navlului pe diferite pieţe; •

prognozele de dezvoltare economică şi mondială;

• găsirea firmelor producătoare viabile legate pe relaţii de export-import

d) MANAGEMENTUL EXPLOATĂRII COMERCIALE

• stabilirea optimului de exploatare a navelor în condiţii de linie sau tramp;

• stabilirea modalităţilor de navlosire avantajoase pentru armator;

• relaţiile principale de transport pe care vor fi exploatate navele;

• susţinerea negocierilor şi încheierea celor mai avantajoase contracte de

navlosire şi transport;

• selectarea propunerilor analiştilor de navlu şi marketing privind mărfurile

şi pieţele aducătoare de navlu ridicat;

• stabilirea voiajelor fiecărei nave şi căutarea de navlu astfel încât să se

evite mersul în gol între anumite porturi;

• analiza raportului venituri-cheltuieli şi eficienţa pe relaţii de transport;

• asigurarea navelor în concordanţă cu gradul riscurilor la care se expun la

firme de asigurare de prestigiu;

• agenturarea navelor în diferite porturi ale lumii unde operează navele companiei;

e) MANAGEMENTUL ÎNZESTRĂRII ŞI AL EXPLOATĂRII TEHNICE

25

Page 26: vamuirea marfurilor

• achiziţionarea – vânzarea de nave şi înzestrarea cu echipamente noi în

funcţie de performanţele companiei;

• planificarea reparaţiilor conform specificaţiilor tehnice;

• asigurarea cu piese de schimb;

• asigurarea logisticii adecvate în vederea realizării unor reparaţii la bordul

navelor.

f) MANAGEMENTUL FINANCIAR –CONTABIL

• evidenţa veniturilor şi cheltuielilor companiei şi întocmirea balanţei

corespunzătoare;

• analiza eficienţei şi rentabilităţii firmei;

• efectuarea plăţilor şi decontărilor pentru diferite cheltuieli;

• asigură relaţia companiei cu instituţiile financiar - bancare şi administraţia financiară.

g) MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

• încadrarea navelor cu personal brevetat nebrevetat şi auxiliar;

• asigurarea compartimentelor companiei cu specialişti şi personal potrivit cerinţelor

documentelor de formalizare a structurii organizatorice;

• stabilirea standardelor de performanţă pentru fiecare loc de muncă;

• încheierea contractelor individuale şi colective de muncă.

h) MANAGEMENTUL LITIGIILOR MARITIME

• asigură rezolvarea problemelor apărute ca urmare a avariilor la nave

• mărfuri respectiv a conflictelor apărute ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale de către

una din părţi;

2.5. Analiza SWOT

Examinarea factorilor care determină succesul sau eşecul unei firme (afaceri), a

determinat crearea unor metodologii specifice de analiză şi diagnosticare a activităţii firmei

(afacerii). Managementul strategic este procesul prin care o firmă poate obţine efecte

26

Page 27: vamuirea marfurilor

materializate în creşterea semnificativă a performantelor sale, în consolidarea poziţiei ei pe piaţă

şi anume prin elaborarea, implementarea şi controlul strategiei firmei în vederea realizării

misiunii asumate şi asigurării avantajului competitiv.Formularea strategiei firmei este procesul

prin care managementul firmei defineşte misiunea ei strategică, deduce obiectivele strategice

necesare realizării misiunii, alege strategia adecvată atingerii obiectivelor şi precizează

modalităţile punerii în operă a acesteia. Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii

firmei, stabilirea obiectivelor strategice şi a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului

care materializează strategia respectivă, se bazează pe un amplu proces de analiză şi evaluare a

mediului de acţiune a firmei, a situaţiei competitivităţii ei în acest mediu şi a situaţiei firmei, a

capacităţii acesteia de a înfrunta schimbările produse în mediu.

2.5.1. ANALIZA SWOT A S.C LIVAMEX S.R.L.

PUNCTE FORTE

Comparativ cu celelalte firme, societatea noastră se impune prin:

- costuri relativ mici, în raport cu volumul mare de marfuri care pot fi transportate

- caracterul complex si diversificat al schimburilor comerciale

- cresterea numarului de participanti la aceste schimburi

- este cea mai economica modalitate de transport luând în considerare costul global, sau costul pe

tona transportata, dar mai ales costul/tona tona/mila., avantajul iesind în evidenta îndeosebi pe

distantele mari, transoceanice; incarcarii efective a marfurilor pe nava

- navele, ca mijloc de transport care încorporeaza un nivel de tehnicitate si al investitiilor ridicat

- eficienta economica, în sensul satisfacerii unor cerinte definite

27

Page 28: vamuirea marfurilor

- rentabilitatea, ca o conditie esentiala a unei activitati economice ample, care implica costuri ale

transportului propriu-zis si costuri ale operatiunilor conexe

- marfurile, caracterizate printr-un volum mare si o valoare ridicata

PUNCTE SLABE

Ca puncte slabe se pot enumera:

- atât eficienta economica cât si rentabilitatea depind în mod determinant de cele trei elemente

esentiale care stau la baza definirii transportului maritim si anume : marfurile, navele si porturile

- capacitate limitata de marfa transportata

- spatiu limitat pentru desfasurarea activitatii

- pe parcursul iernii navigarea este ingreunata datorita conditiilor aprige a vremii

- siguranta vietii umane si a navelor pe mare

- evitarea accidentelor si organizarea asistentei si salvarii maritime

- prevenirea poluarii mediului ambiant în general si a mediului marin în mod special

OPORTUNITATI

Dintre oportunităţile de dezvoltare viitoare se pot avea în vedere următoarele:

-obiectivul noii societăţi constituie desfăşurarea de activităţi legate de

realizarea studiilor necesare şi promovării proiectului în scopul noilor contracte de potentialul de

activitate al firmei

- asigurarea marfurilor, a navelor si persoanelor

- protectia armatorilor si proprietarilor de marfuri

28

Page 29: vamuirea marfurilor

- stabilirea, pentru comertul maritim, a unui cadru juridic si economic adecvat, echitabil, durabil

si operativ, pe fondul cooperarii internationale, care sa garanteze functionalitatea sa, egalitatea în

drepturi si obligatii ale partenerilor, conditii în care principiul avantajului reciproc poate asigura

o rentabilitate echitabila în cadrul comunitatii international

- deschiderea relaţiilor către partenerii externi şi semnarea de noi contracte

AMENINTARI

Dintre evenimentele care pot afecta negativ activitatea Livamex s.r.l. se pot evidenţia:

- creşterea preţului motorinei, materie primă pentru transportul marfurilor pe cale maritima

- neunificarea legislatiei si a metodologiei în transportul maritim

- reducerea transportului maritim din cauza poularii mediului inconjurator,in special mediul

marin

Astfel, analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice

pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de

realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie sa dea raspunsul la intrebarea

„Unde suntem?”, aceasta implicand analiza mediului intern al intreprinderii si a mediului extern

general si specific.Analiza SWOT da ocazia sa se identifice masurile oportune pentru

inlaturarea sau diminuarea punctelor slabe (ierarhizarea lor ca prioritati) si elimina in mare

masura surprinderea in cazul amenintarilor.

29

Page 30: vamuirea marfurilor

CAPITOLUL 3

3. Prestari de servicii la societatea S.C LIVAMEX S.R.L.

S.C. LIVAMEX S.R.L. ocupa o pozitie de top intre firmele de agenturare din Portul Constanta

fiind specializata nu numai in acest domeniu ci si in logistica si brokeraj. Produsele si serviciile

oferite de LIVAMEX au ca raza de activitate Porturile Maritime din Zona Dobrogei

(Constanta,Midia,Mangalia,Cernavoda,Braila,Galati).

Fig 3.3. Date financiare LIVAMEX SRL

An

bilant

Stocuri

(RON)

Casă şi Conturi

la bănci (RON)

Creanţe

(RON)

Total

capitaluri

(RON)

Capital

social

(RON)

Provizioane

pentru riscuri şi

cheltuieli (RON)

1999 25,30 203.222,20 65.131,50 88.280,80 200,00 Nedisponbil

2000 25,30 104.693,70 41.465,70 135.822,00 200,00 Nedisponbil

2001 25,30 487.359,20 39.451,70 148.538,10 200,00 Nedisponbil

30

Page 31: vamuirea marfurilor

2002 Nedisponbil 586.777,50 112.257,30 100.728,30 200,00 Nedisponbil

2003 Nedisponbil 1.432.825,80 107.504,80 147.469,00 200,00 Nedisponbil

2004 Nedisponbil 1.824.216,60 203.492,00 147.556,90 200,00 Nedisponbil

2005 0,00 3.616.137,00 366.170,00 636.596,00 200,00 0,00

2006 Nedisponbil 1.950.336,00 788.921,00 1.294.190,00 200,00 Nedisponbil

2007 Nedisponbil 420.415,00 1.647.868,00 2.723.070,00 200,00 Nedisponbil

2008 Nedisponbil 716.075,00 3.411.258,00 3.478.277,00 200,00 Nedisponbil

2009 Nedisponbil 795.749,00 3.023.378,00 3.379.434,00 200,00 13.593,00

Fig 3.4. Evolutia profitabilitatii

3.1. Elemente pe baza carora se aplica drepturile de import sau export sau

celelalte masuri prevazute pentru schimbul international de marfuri

Tariful vamal si clasificarea tarifara a marfurilor

Drepturile legal datorate cand ia nastere o datorie vamala se determina pe baza Tarifului

vamal al Romaniei. Dispozitiile prevazute in alte acte normative care reglementeaza domenii

specifice schimbului de marfuri se aplica,dupa caz,potrivit clasificarii tarifare a acelor marfuri.

Tariful Vamal al Romaniei cuprinde:

a) Nomenclatura combinata a marfurilor

31

Page 32: vamuirea marfurilor

b) Orice alta nomenclatura care se bazeaza partial sau integral pe Nomenclatura combinata sau

care adauga la aceasta orice subdiviziuni

c) Taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile marfurilor cuprinse

in Nomenclatura

d) Masurile tarifare preferentiale cuprinse in acorduri incheiate de Romania cu anumite tari sau

grupuri de tari si care stipuleaza acordarea tratamentului tarifar preferentialul

e) Masurile tarifare preferenţiale care pot fi acordate unilateral de România pentru anumite ţări

sau grupuri de ţări

f) măsurile tarifare care prevăd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import aferente unor

anumite mărfuri;

g) alte măsuri tarifare prevăzute în legislaţia României.

Art. 47. Când aplicarea măsurilor menţionate la art. 46 lit. d), e) şi f) este limitată la un anumit

volum de import, aplicarea lor încetează, în cazul contingentelor tarifare, imediat ce este atins

plafonul stabilit.

Art. 48.(1) Clasificarea tarifară reprezintă stabilirea, pentru mărfurile respective, potrivit

reglementărilor în vigoare:

a) codului tarifar din Nomenclatura combinată a mărfurilor sau a codului tarifar din orice altă

nomenclatura

b) codului tarifar din orice altă nomenclatură care se bazează în întregime sau în parte pe

Nomenclatura combinată a mărfurilor ori care adaugă la aceasta orice subdiviziune şi care este

stabilită de dispoziţiile legale care reglementează domenii specifice cu privire la aplicarea altor

măsuri decât cele tarifare legate de schimbul de mărfuri.

(2) La clasificarea tarifară a mărfurilor se utilizează regulile generale pentru interpretarea

Sistemului armonizat din Convenţia internaţională privind Sistemul armonizat de denumire şi

codificare a mărfurilor, inclusiv anexa acestuia, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, ratificată

prin Legea nr. 98/1996.

Art. 49. – (1) Tratamentul tarifar favorabil de care pot beneficia anumite mărfuri, în funcţie de

natura sau de destinaţia lor finală, inclusiv autorizarea efectuării operaţiunilor ce au ca obiect

aceste mărfuri, este stabilit în regulamentul vamal.

(2) Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o exonerare a drepturilor de import.

Reducerea sau exonerarea poate fi aplicată inclusiv în cadrul unui contingent tarifar.

32

Page 33: vamuirea marfurilor

3.2. Taiful vamal de import

Tariful vamal de import al României, în vigoare, publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, Nr.68 din 31 martie 1993, se aplică la toate mărfurile care fac obiectul

importurilor.

Este scutit de taxe vamale importul la următoarele categorii de bunuri:

a) ajutoare şi donaţii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de

organizaţii, fundaţii sau asociaţii nonprofit cu

caracter umanitar sau cultural, ministere şi alte organe ale administraţiei publice centrale şi

locale, sindicate şi partide politice, organizaţii de cult, federaţii, asociaţii sau cluburi sportive,

unităţi şi instituţii şcolare de stat şi particulare, cabinete medicale şi unităţi sanitare, fără a fi

destinate sau folosite pentru activităţi ce pot constitui ameninţări la siguranţa naţională. Fac

excepţie de la prevederile prezentului alineat următoarele categorii de bunuri:

– alcool şi produse alcoolice;

– tutun şi produse din tutun;

– cafea;

b) mostrele fără valoare comercială, materiale publicitare, de reclamă şi documentare;

c) bunurile străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

d) alte bunuri prevăzute în legi speciale.

De asemenea, sunt scutite de plata taxelor vamale bunurile din import provenite sau finanţate

direct din ajutoare, împrumuturi nerambursabile, precum şi din programe de cooperare ştiinţifică

şi tehnică, culturală, sportivă şi didactică, acordate României de guverne străine, de

organisme internaţionale şi de organizaţii nonprofit şi de caritate, destinate unor activităţi

nonprofit.

Condiţiile care trebuiesc îndeplinite pentru ca bunurile enumerate la articolul precedent să

beneficieze de scutire de taxe vamale sunt:

– să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligaţii de plată;

– să nu facă obiectul unor comercializări ulterioare;

– să nu fie utilizate pentru prestaţii către terţi, aducătoare de venituri;

33

Page 34: vamuirea marfurilor

– să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice şi înregistrate în evidenţa contabilă proprie.

Bunurile scutite de taxe vamale pot fi folosite numai în scopurile pentru care au fost importate.

La schimbarea destinaţiei bunurilor,importatorii sunt obligaţi să îndeplinească formalităţile

legale privind importul mărfurilor şi să achite taxele vamale de import. In aceste caz,

valoarea în vamă se calculează la cursul valabil în ziua constatării schimbării destinaţiei

bunurilor.Organele de control financiar şi ale Gărzii Financiare sunt obligate să urmărească

destinaţia dată acestor bunuri şi să sesizeze organele vamale pentru luarea măsurilor ce decurg

din aplicarea legii. Taxele astfel datorate se stabilesc şi se urmăresc pe o perioadă de 5 ani de la

data intrării în ţară a bunurilor.

De asemenea, este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri:

a) bunurile de origine română;

b) bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare

calitativ, returnate partenerilor externi în

perioada de garanţie;

c) bunurile care se înapoiază în ţară ca urmare a unor expedieri eronate;

d) echipamentele pentru protecţia mediului, stabilite de Guvern, la propunerea Ministerului

Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului,Ministerului Industriei şi Comerţului şi Ministerului

Finanţelor.

3.3. Originea marfurilor

Originea nepreferentiala

La stabilirea originii nepreferentiale a marfurilor se au in vedere urmatoarele criterii:

a) criteriul marfurilor produse in intregime intr-o tara,cand numai o tara se ia in

considerare la atributia originii

b) criteriul transformarii substantiale, cand doua sau mai multe tari iau parte la

producerea marfurilor

Marfurile originare dintr-o tara sunt acele marfuri obtinute in intregime sau produse in acea tara.

34

Page 35: vamuirea marfurilor

Prin marfuri obtinute in intregime intr-o tara se intelege:

a) produse minerala extrase pe teritoriul acelei tari

b) produse vegetale recoltate acolo

c) animale vii,nascute si crescute acolo

d) produse obtinute de la animale vii crescute acolo

e) produse de vanatoare sau de pescuit obtinute acolo

f) produse de pescuit maritim si alte produse obtinute din afara apelor teritoriale ale unei

tari de catre navele inmatriculate sau inregistrate in acea tara si sub pavilionul acelei tari

Marfurile a caror productie implica mai mult decat o tara sunt considerate originare din tara in

care au fost supuse ultimei transformari sau prelucrari substantiale,motivate economic.

Originea preferentiala

Regulile de origine preferentiala stabilesc conditiile de determinare a originii in vederea aplicarii

masurilor tarifare preferentiale prevazute la art.46. Regulile si formalitatile necesare pentru

determinarea originii preferentiale a marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si conventiile

internationale la care Romania este parte.

3.4. Introducera marfurilor pe teritoriul vamal al Romaniei

Art 60

1) Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei fac obiectul unei declaratii sumare, cu

exceptia celor incarcate in mijloace de transport care trec, fara oprire, prin apele teritoriale sau

prin spatiul aerian al teritoriului vamal.

(2) Declaratia sumara se depune la biroul vamal de intrare. Autoritatea vamala poate permite ca

declaratia sumara sa fie depusa la alt birou vamal, cu conditia ca acesta sa comunice imediat sau

sa puna la dispozitie pe cale electronica informatiile necesare biroului vamal de intrare.

Autoritatea vamala poate accepta, in locul declaratiei sumare, depunerea unei notificari si accesul

35

Page 36: vamuirea marfurilor

la datele din declaratia sumara in sistemul informatic al operatorului economic.

(3) Declaratia sumara se depune inainte ca marfurile sa fie introduse pe teritoriul vamal al

Romaniei.

(4) In anumite cazuri, si in functie de anumite tipuri de transport al marfurilor, de modul de

transport sau agentul economic ori in conformitate cu acordurile internationale care prevad

dispozitii specifice in materie de securitate, prin regulamentul vamal se stabilesc:

a) termenul limita pana la care este depusa declaratia sumara, inainte ca marfurile sa fie introduse

pe teritoriul vamal al Romaniei;

b) modalitatile de derogare de la termenul limita prevazut la lit.a) si de modificare a acestuia;

c) conditiile in care se poate renunta la declaratia sumara sau in care aceasta poate fi adaptata.

Art. 61

(1) Prin regulamentul vamal se stabilesc formatul declaratiei sumare si datele care sa contina

elementele necesare analizei de risc si aplicarii corespunzatoare a controalelor vamale, in

principal privind securitatea si siguranta.

(2) Declaratia sumara se intocmeste prin utilizarea tehnicii de procesare a datelor. Se pot folosi

informatii comerciale, portuare sau de transport, cu conditia sa contina detaliile necesare.

Autoritatea vamala poate accepta declaratia sumara pe suport de hartie in cazuri exceptionale, cu

conditia aplicarii aceluiasi nivel de gestionare a riscului cu cel folosit la declaratiile sumare

intocmite prin tehnica de procesare a datelor.

(3) Declaratia sumara se depune de persoana care introduce marfurile pe teritoriul vamal al

Romaniei sau care isi asuma responsabilitatea pentru transportul lor catre acest teritoriu.

(4) Declaratia sumara poate fi depusa si de:

a) persoana in numele careia actioneaza persoana prevazuta la alin.(3);

b) orice persoana care este in masura sa prezinte marfurile sau sa dispuna prezentarea acestora la

autoritatea vamala competenta;

c) un reprezentant al persoanei prevazute la alin. (3) sau al celei mentionate la lit. a) sau b).

(5) Persoana prevazuta la alin. (3) si (4) are dreptul, la cerere, sa modifice una sau mai multe date

din declaratia sumara, dupa depunerea acesteia. Modificarea nu mai este posibila dupa ce

autoritatea vamala fie:

a) a informat persoana care a depus declaratia sumara de intentia de a verifica marfurile;

36

Page 37: vamuirea marfurilor

b) a constatat inexactitatea datelor in cauza;

c) a aprobat ridicarea marfurilor.

Art. 62

(1) Biroul vamal de intrare poate renunta sa solicite depunerea unei declaratii sumare pentru

marfurile care au facut obiectul unei declaratii vamale inainte de expirarea termenului prevazut

la Art. 60 alin. (3) sau (4). In acest caz, declaratia vamala contine cel putin informatiile necesare

pentru o declaratie sumara si, pana cand aceasta este acceptata, aceasta declaratie este

echivalenta cu o declaratie sumara. Autoritatea vamala poate aproba ca declaratia vamala sa fie

depusa la un birou vamal de import, altul decat biroul vamal de intrare, cu conditia ca acest birou

sa comunice imediat biroului vamal de intrare sau sa-i puna la dispozitie, pe cale electronica,

informatiile necesare.

(2) Cand declaratia vamala este depusa in alt mod decat pe cale informatica, autoritatea vamala

aplica aceleasi criterii de gestionare a riscului ca si in cazul declaratiilor vamale depuse pe cale

informatica.

Art. 63

(1) Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei se afla sub supraveghere vamala din

momentul intrarii lor si pot fi supuse controlului vamal pana la stabilirea statutului lor vamal.

(2) Marfurile straine raman sub supraveghere vamala pana cand:

a) se modifica statutul lor vamal;

b) intra intr-o zona libera sau antrepozit liber;

c) sunt reexportate sau distruse potrivit legii.

(3) Marfurile care beneficiaza de un tratament tarifar favorabil, in functie de destinatia lor finala,

raman sub supraveghere vamala potrivit dispozitiilor cuprinse in prezentul cod.

Art. 64

37

Page 38: vamuirea marfurilor

(1) Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei sunt transportate fara intarziere de

persoana care le aduce, in conformitate cu instructiunile autoritatii vamale, astfel:

a) catre biroul vamal desemnat de autoritatea vamala sau in alt loc desemnat sau aprobat de

aceasta;

b) spre o zona libera sau antrepozit liber, cand marfurile sunt destinate acestora.

(2) Persoana care isi asuma raspunderea pentru transportul marfurilor, dupa ce au fost introduse

pe teritoriul vamal al Romaniei, sau ca urmare a transbordarii, devine raspunzatoare pentru

respectarea obligatiei prevazute la alin.(1).

(3) Cand o nava sau o aeronava aflata in situatia prevazuta la alin.(1) este obligata, din motive de

forta majora sau caz fortuit, sa faca o escala sau sa stationeze temporar pe teritoriul vamal al

Romaniei, transportatorul sau orice persoana care actioneaza in numele acestuia este obligat sa

informeze fara intarziere autoritatea vamala asupra situatiei intervenite, aceasta stabilind

masurile de supraveghere a navei sau aeronavei, precum si a marfurilor transportate de acestea.

(4) Dispozitiile alin.(1) lit.a) nu inlatura aplicarea altor prevederi legale cu privire la traficul

turistic, de frontiera, postal sau cel de importanta economica neglijabila, cu conditia ca

supravegherea vamala si posibilitatea de a efectua controlul vamal sa nu fie afectate.

Art. 65

(1) Prevederile Art. 64 nu se aplica marfurilor aflate la bordul navelor sau al aeronavelor care

traverseaza marea teritoriala si apele teritoriale sau spatiul aerian al Romaniei, fara a avea ca

destinatie un port sau aeroport romanesc.

(2) In caz de forta majora sau de caz fortuit, la schimbarea destinatiei stabilite potrivit alin.(1),

transportatorul este obligat sa informeze imediat autoritatea vamala, inclusiv despre eventualele

pierderi partiale sau totale ale marfurilor.

3.5. Punerea in libera circulatie

38

Page 39: vamuirea marfurilor

Prin aplicarea regimului de punere în liberă circulaţie mărfurile dvs. capătă statut comunitar

şi puteţi dispune de acestea pentru utilizare, consum, vânzare sau orice altă activitate.

Când solicitaţi punerea in liberă circulaţie a mărfurilor este necesar să achitaţi drepturile de

import.

Ce înseamnă drepturi de import

drepturile vamale, stabilite potrivit Tarifului Vamal Comun şi taxele cu efect echivalent

prevăzute la importul de mărfuri,

impuneri la import introduse prin politica agricolă comună sau prin regimuri specifice

aplicabile anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole.

Drepturile de import pot fi procentuale (se aplica la valoare in vama a marfurilor,exprimata in

lei),pot fi specifice ( caz in care nivelul dreptului se aplica la cantitatea marfurilor importate) sau

pot fi mixte ( procentuale si specifice). În situatia in care, ulterior acceptării declaraţiei vamale

de punere în liberă circulaţie, dar pana la acordarea liberului de vama, intervin reduceri de

drepturi de import, puteţi să solicitaţi autoritatii vamale aplicarea drepturilor vamale mai

favorabile. De asemenea, puteţi beneficia de o reducere sau exceptare a drepturilor vamale în

cazul mărfurilor acoperite de acordurile preferenţiale sau de acordurile de uniune vamală,

încheiate de Comunitatea Europeană, în condiţiile prevăzute de acestea. La punerea în liberă

circulaţie se aplică măsurile de politică comercială prevăzute pentru importul mărfurilor.

Măsurile de politică comercială sunt prevăzute prin acte normative stabilite la nivel comunitar

sau naţional în funcţie de clasificarea tarifară a mărfurilor. Reglementările vamale se aplică

comerţului dintre Comunitate şi ţări terţe, fără să aducă atingere reglementărilor speciale

prevăzute în alte domenii.

Documentele care însoţesc declaraţia vamală pentru punerea în liberă circulaţie sunt

următoarele:

• factura în baza căreia se declară valoarea în vamă a mărfurilor;

• declaraţia cu elementele necesare pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor declarate;

• documentele necesare pentru aplicarea unui regim tarifar preferenţial sau a altor măsuri de

39

Page 40: vamuirea marfurilor

derogare de la regimul de drept comun aplicabil mărfurilor declarate;

• toate celelalte documente cerute pentru aplicarea dispoziţiilor ce reglementează punerea în

liberă circulaţie a mărfurilor declarate

• documentele de transport sau, după caz, documentele aferente regimului vamal precedent;

•lista coletelor sau un document echivalent indicând conţinutul fiecărui ambalaj în cazul în care

în vamă se prezintă o singură marfă în mai multe ambalaje.

3.6. Actele necesare pentru operatiunile de vamuire

Invoice

Este un document contabil emis de o companie (furnizorul), către o altă companie sau

persoană (clientul), document ce conține lista cu produsele vândute sau serviciile prestate

clientului de către furnizor. O factură mai conține datele de identificare fiscală a clientului

(emitentul), datele furnizorului (persoana fizică sau juridică), cota de TVA, precum și prețul,

cantitatea și valoarea fiecărui produs vândut.

In Romania, inainte de 1 ianuarie 2007,facturile erau documente tipizate, emise, înseriate

și numerotate de Ministerul Finantelor Publice si Imprimeria Nationala.Persoanele juridice din

România cumpărau facturile emise de Imprimeria Națională prin diverși distribuitori sau

tipografii. Facturile erau în format A4 sau A5. Un facturier reprezintă un carnet de 50 de facturi.

Facturile conțineau câmpuri ce trebuiau completate de către agenții economici. Informațiile erau

completate în general manual, cu pixul. Companiile mai mari, sau nu neapărat, aveau programe

de facturare ce imprimau informațiile unei facturi exact în locurile libere din șablonul tipizat

oficial. Începând cu data integrării României în UE (01-01-2007). Facturile și chitanțele emise de

către firmele românești nu mai sunt documente cu regim special emise de Imprimeria Națională

sau tipografii autorizate, pot fi acum emise de fiecare firmă în parte, atât timp cât conțin

informațiile obligatorii reglementate, iar semnătura și ștampila, sunt acum opționale.

Sabloanele in Word sau Excel este o metodă de mijloc, între metoda conservatoare și

programele de facturare. Se realizează șabloane de facturi în diverse programe ca Word,Excel

etc. Aceste șabloane conțin deja câmpurile ce trebuiesc completate, și în plus datele furnizorului.

40

Page 41: vamuirea marfurilor

Se completează informațiile in fișierul respectiv (sau daca nu, se printează și se completeazâ cu

pixul). Daca este un program de calcul tabelar (de exemplu Excel) se pot realiza formule de

calcul pentru valorile facturii.

Avantajele :

- se poate face o copie a facturilor pe suport optic, în cazul cand sunt completate integral în

format digital

- se poate localiza mai ușor o factură;

- este realizată mai rapid decat în metoda conservatoare dar mai încet și mai greoi decât prin

programele de facturare

Conosament

Termenul englezesc Bill of Lading defineste un document care evidentiaza încarcarea

marfurilor pe o nava. Conosamentul reprezinta promisiunea carausului ca va livra marfa

încarcata la bord sau preluata spre transport într-un port nominat. Cel care este in posesia

acestui document este socotit ca fiind proprietarul marfurilor descrise. Deci conosamentul este

o adeverinta semnata de un reprezentant al armatorului, de regula comandantul navei, sau de

persoana împuternicita de acesta, prin care se dovedeste ca marfurile descrise ( calitativ si

cantitativ) în acest document au fost încarcate sau au fost preluate spre a fi încarcate pe o

anumita nava si pentru a fi transportat dintr-un port în altul în scopul de a fi predate persoanei

nominate (notify) sau posesorului acestui document (consignee).

De obicei conosamentul este un document imprimat, cu locuri lasate în alb, pe care

partile le completeaza înainte de semnarea lui. Acest document este tiparit în mod uzual pe

hârtie A4, respectând formatul SITPRO.Pe partea din fata a conosamentului (aceasta este

considerata pagina cu locuri lasate albe) se înscriu urmatoarele mentiuni obligatorii:

-  numele si adresa încarcatorilor sau a agentilor actionând în numele lui. Daca este vorba de un

agent este necesar sa fie mentionat acest lucru pentru a se evita raspunderea legala a

acestuia. Destinatarul marfurilor sau daca marfurile se vor livra la ordin trebuie înscrisa

expresia “To order” si partea la ordinul careia se vor livra marfurile;

41

Page 42: vamuirea marfurilor

-   adresa la care se vor face notificarile; completarea acestei casute nu este obligatorie în cazul

în care este mentionat un primitor presupunu-se ca notificarile de sosire a navei la destinatie se

vor transmite primitorului.Numele navei pe care a fost încarcata marfa. În cazul conosamentelor

ce au mentiunea “primit spre încarcare” se poate înscrie numele navei pe care se intentioneaza a

se face încarcarea prin mentionarea înaintea numelui navei a cuvintelor “Intended Vessel”;

-  locul si data emiterii conosamentului. Data emiterii conosamentului poate fi aceeasi cu

data la care s-a terminat încarcarea sau posterioara încarcarii. La conosamentul preluat pentru

încarcare, data emiterii poate fi anterioara încarcarii (eventual data preluarii raspunderii asupra

acesteia de catre caraus). Data conosamentului prezinta o importanta deosebita si în cazul în

care încarcarea se face de catre vânzatorul marfurilor, iar predarea lor spre încarcare, conform

contractului de vânzare, trebuie neaparat sa aiba loc pâna la o anumita data.

-        date cu privire la plata navlului. De obicei se înscrie ca se va plati la destinatie (freight

payable at destination) sau navlu va fi platit în conformitate cu contractul de navlosire (freight

payable as per charter-party).

-        natura generala a marfurilor, marcajele, o declaratie expresa, daca este cazul, privind

caracterul periculos al marfurilor, numarul de colete sau de bucati, precum si greutatea

marfurilor, asa cum au fost furnizate aceste informatii de catre încarcator;

-        semnatura si stampila celui care semneaza conosamentul. În cazul în care conosamentul

este semnat de agent acesta trebuie sa înscrie pe lânga semnatura si stampila lui si mentiunea

“As agent only on behalf of the Master/Charterer”;

-        declaratia (daca este cazul) încarcatorului ca marfurile vor fi sau vor putea fi încarcate pe

punte, insa pe riscul lui si daca sunt permise sau nu transbordarile.

Mate’s receipt-ul este un document intocmit de un ofiter al navei prin care se atesta primirea

unor bunuri la bordul acesteia si in baza careia se redacteaza documentele de marfa.

Cargo manifest-ul este un document ce prezinta toate marfurile transportate in voiajul navei.

42

Page 43: vamuirea marfurilor

Declaratie vamala

Declaratia vamala este documentul scris,intocmit de detinatorul marfii sau un

reprezentant al acestuia,prin care se prezinta elementele necesare vamuirii marfii la export si

import.In general, se utilizeaza formulare diferite pentru export,import ori tranzit.

In tarile Uniunii Europene,incepand de la 1 ianuarie 1988 s-a introdus documentul

administrativ unic (DAU), care cuprinde in acelasi formular declaratia pentru export,tranzit si

respectiv import.

Principalele elemente ale unei declaratii vamale,dupa modelul DAU, sunt urmatoarele:

- indicarea tipului de operatiune

- precizarea incadrarii tarifare

- originea marfii

- valoarea in vama ce serveste ca baza pentru calculul taxelor vamale

Formalitatile vamale in Romania

Marfurile de export/import trebuie sa faca in Romania obiectul unei declaratii

vamale,indiferent daca acestea sunt sau nu supuse,conform reglementarilor in vigoare

impunerii vamale.

Declaratia vamala este un documentul prin care declarantul solicita un regim vamal

pentru marfa prezentata (importul,exportul,reexportul etc.).Declaratia vamala se angajeaza sa-si

indeplineasc obligatiile ce-i revin potrivit regimului vamal si furnizeaza informatiile necesare

pentru stabilirea obligatiilor fiscale,asigurarea urmaririi curente a operatiunilor de comert

exterior,precum si pentru scopuri statistice.Declaratia vamala de export sau import se

intocmeste pe formulare tip si cuprinde o descriere detaliata a operatiunii

(parteneri,marfa,valoare factura,conditia de livrare,termenul de livrare,conditii de plata

etc.).Intocmirea si depunerea ei se poate face de catre agentul economic (exportator sau

importator) sau de o persoana juridica specializata, comisionarul in vama.In cazul unei

operatiuni de import,la Declaratia vamala se adauga Declaratia privind valoarea in vama.Acest

43

Page 44: vamuirea marfurilor

document cuprinde,printre altele: elementele de identificare a celor doi parteneri: numarul si

data facturii externe,a documentului de transport si a celui de asigurare.existenta unor legaturi

juridice intre cei doi parteneri,pretul net al marfii,cheltuielile de transport,asigurare si

manipulare a marfii pe parcurs extern,conditia de livrare,valuta comerciala si cursul sau,punctul

vamal si metoda de evaluare vamala folosita.

Valoarea in vama determina in tara noastra prin aplicarea articolului III al GATT,are la

baza pretul de import format din pretul extern in valuta,conform facturii externe.In conditiile

unei taxe vamale ad valorem,la pretul in lei astfel obtinut se adauga: contravaloarea taxei

vamale si contravaloarea comisionarului vamal.Totodata,se vor calcula dupa caz,accizele si

comisionul,obtinandu-se suma totala datorata de agentul economic bugetului de stat.

Certificat de origine

Certificatul de origine este documentul care atestă originea unor produse. Se eliberează,

la cerere, în baza facturii de export (pentru exporturi) sau factura către beneficiarul intern (pentru

livrări în România) a solicitantului. Pe certificatul de origine se trec obligatoriu denumirea

expeditorului (sau firmei furnizoare) şi a destinatarului (sau a beneficiarului), tara de origine,

denumirea produselor, unitatea de măsură şi cantitatea (în unitatea de măsură precizată).

Opţional se trec alte elemente de identificare a produselor şi mijlocul de transport al produselor.

Înainte de eliberarea certificatului de origine se face verificarea, la sediul solicitantului, a

documentelor de intrare a produselor, materiei prime şi a produselor pe fluxul tehnologic de

fabricaţie sau în faza finală de expediere. Emiterea certificatelor de origine mai devreme de 2 zile

lucratoare atrage plata unor taxe de urgenta.

Certificat fitosanitar de re-export

Certificatul fitosanitar este un document original sau in anumite circumstante

44

Page 45: vamuirea marfurilor

poate fi o copie certificata emisa de Organizatia Nationala de Protectia Plantelor (ONPP) din tara

exportatoare, care insoteste marfa pentru care a fost eliberat si este prezentat inspectorului

fitosanitar la sosirea marfii in tara importatoare.

Certificatele fitosanitare pentru export si re-export:

- trebuie sa includa numai informatii fitosanitare;

- nu trebuie sa includa declaratii ca cerintele au fost indeplinite si

- nu trebuie sa includa referinte legate de sanatatea animala si umana, reziduri de

pesticide sau radioactive sau informatii comerciale cum ar fi scrisori de credite.

Certificatul fitosanitar se elibereaza la cerere de catre inspectorii fitosanitari din

cadrul unitatilor fitosanitare si inspectoratelor de carantina fitosanitara vamala, împuterniciţisă

elibereze certificate fitosanitare pentru plantele, produsele vegetale sau alte obiecte destinate

exportului conform ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr.756/2007.

Atunci cand o marfa este importata intr-o tara, si apoi exportata catre o alta tara,

inspectorii fitosanitari trebuie sa elibereze un certificat fitosanitar pentru re-export.

Inspectorii fitosanitari trebuie sa elibereze un certificat fitosanitar pentru exportul unei marfi

importate numai daca sunt convinsi ca reglementarile fitosanitare ale tarii importatoare

sunt indeplinite. Certificatul fitosanitar pentru re-export poate fi insa eliberat daca

transportul de marfa a fost depozitat, divizat, combinat cu alte marfuri sau reambalat, cu

conditia ca marfa sa nu fi fost expusa infestarii sau contaminarii cu organisme daunatoare

Clientii firmei S.C. LIVAMEX S.RL.

Pozitia din topul firmelor de agenturare pe care o ocupa S.C.LIVAMEX S.RL. se datoreaza

totodata si unor clienti principali si traditionali, interni si externi importanti precum MECHEL

TARGOVISTE, BUNGE ROMANIA in calitate de NAVLOSITORI si UDP (compania

45

Page 46: vamuirea marfurilor

national-navala a Ucrainei) si EKO CHARTERING TURCIA acestia fiind clienti ai LIVAMEX

in calitate de ARMATORI.

Clienti navlositori:

ESC CELIK URUNLERI PAZARLAMA VE TICARET LTD. STI. – TRANZIT ROLE

TABLA TURCIA-GERMANIA, TURCIA-BOSNIA SI HERTEGOVINA

INDUSTRIAL MD TRADING BUCURESTI – IMPORT TEVI TURCIA – ROMANIA

LAMINORUL BRAILA – IMPORTA FIER PRELUCRAT (LAMINATE) SAU FIER BRUT

(TAGLE) TURCIA/UCRAINA / ROMANIA

BUNGE ROMANIA – IMPORT/TRANZIT CEREALE (MAJORITAR SROT SOIA)

BRAZILIA/ARGENTINA – ROMANIA/GEORGIA/UCRAINA

MECHEL TARGOVISTE – IMPORT FIER BRUT UCRAINA/ROMANIA EXPORT FIER

PRELUCRAT ROMANIA/UCRAINA

Clienti armatori:

UDP – COMPANIA NATIONAL-NAVALA A UCRAINEI – CONTRACT CU SC

LIVAMEX SRL NUMAI IN CEEA CE PRIVESTE TRANSPORTUL FLUVIAL (SLEPURI,

IMPINGATOARE, BARJE)

UKKRECHFLOT – UKRAINA (TRANSPORT FLUVIAL)

SONATA GROUP - UKRAINA (TRANSPORT FLUVIAL)

DNEPTRANS - UKRAINA (TRANSPORT FLUVIAL)

EKO CHARTERING TURCIA – TRANSPORT MARITIM DE TIP GENERAL CARGO

Satisfactia clientului

Pentru intelegerea clientului, Livamex a trimis chestionare, iar din centralizarea rezultatelor se

pot extrage urmatoarele concluzii, asteptari si propuneri:

46

Page 47: vamuirea marfurilor

- solicitarea de pastrare a acelorasi tarife si chiar micsorarea acestora, in conditiile in care tarifele

sunt intr-o continua crestere, urmarindu-se alinierea la tarifele practicate in UE

- stabilirea modalitatilor de navlosire avantajoase pentru armator

- imbunatatirea comunicarii

- eficienta pe relatii de transport

- echipamente noi

a conosamentul eliberat;

15. -; pentru stabilirea unor eventuale raspunderi numele capitanului trebuie scris in clarkentiuni pe conosament care pot

afecta calitatea sa ca document de plata :

Sunt cateva mentiuni care afecteaza calitatea de conosament curumeda la careale;

-saci rupti;

-butoaie care curg;

-marfa incarcata pe punte.

47