UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

ȘCOALA DOCTORALĂ: INGINERIA RESURSELOR VEGETALE ȘI ANIMALE

DOMENIUL HORTICULTURA

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA UNOR SOIURI DE VIȚĂ DE VIE DE

ORIGINE EUROPEANĂ, ÎN AREALELE VITICOLE DIN OLTENIA

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,

Prof. univ. dr. ing. Giugea Nicolae

DOCTORAND,

ing. Croitoru Florin-Cătalin

CRAIOVA

2018

Podgoriile din Oltenia, până la dezastrul produs de filoxeră, și-au conturat fiecare

sortimentul de struguri pe seama căruia să poată oferi posibilitatea obținerii de vinuri albe,

roșii, sau aromate de bună calitate. Soiurile ce alcătuiau sortimentele erau cele care

valorificau cel mai bine condițiile postclimatice ale zonei și asupra cărora viticultorii

aplicau tehnologii de cultură specifice (tăieri în uscat, conducerea coardelor, lucrările în

verde, tratamente fitosanitare, lucrările solului ș.a). În toate lucrările științifice ale

cercetărilor sunt consemnate date în legătură cu: productivitatea de struguri, calitatea și

compoziția chimică a strugurilor, calitatea și compoziția chimică a vinurilor, dar și cu

privire la succesele pe care vinurile din Oltenia le-au obținut la numeroasele expoziții și

concursuri, fie ele naționale sau internaționale.

Este consemnat, de altfel, faptul că viticultorii din Oltenia, în mod cu totul deosebit și

permanent, cei din vechea podgorie voievodală-Drăgășani au fost cei care au promovat în

întreaga Europă vinurile din această provincie românească. Din păcate după dezastrul

produs de filoxeră sortimentul tradițional al podgoriei din Oltenia (Crâmpoșie 30%,

Gordan 30%, Breghină 30%, Tămâioasă românească 10% - pentru vinuri albe și Negru

Moale și Negru Vârtos-pentru vinuri roșii) a fost părăsit din considerente mai puțin sau

deloc inspirate.

În Oltenia, marea majoritate a arealelor oferă condiții dintre cele mai bune pentru

obținerea de vinuri roșii de cea mai bună și autentică calitate. Drept urmare trebuie să

predomine în cultură soiurile cu struguri negri, dar din rândul acestora, pe lângă soiurile

din afară, trebuie să nu lipsească soiurile autohtone. Cât privește soiurile negre nou

introduse în cultură trebuie sa fie atent studiate și alese cele care ne-au oferit satisfacție din

punct de vedere calitativ. Numai în acest mod vinurile din Oltenia vor putea sta la masa

marilor vinuri ale Europei.

Teza de doctorat este structurată în 2 părți diferite conținând 4 capitole, însumând

un număr de 256 de pagini, rezultatele obținute sunt evidențiate în 189 de figuri, 74 de

tabele și 97 referințe bibliografice.

Conținutul tezei este organizat după cum urmează:

Partea I (Stadiul actual al cunoașterii) - este structurată pe două capitole în care au

fost prezentate informații referitoare la Stadiul actual al cercetărilor (Capitolul I), Material

și metodă (Capitolul II).

Partea II (Contribuții personale)- conține contribițiile proprii aduse în cadrul temei

și este structurată pe 2 capitole.

Capitolul III- prezintă rezultatele obținute.

Capitolul IV- prezintă concluziile finale și recomandările.

Teza de doctorat se finalizează cu principalele concluzii generale ale cercetărilor

realizate și recomandări.

Cuvinte cheie: struguri, soiuri, vin

Scopul lucrării: Cercetări privind comportarea unor soiuri de viță de vie de origine

europeană, în arealele viticole din Oltenia.

În Oltenia dispunem, de areale cu mare vocaţie pentru obţinerea vinurilor de

calitate, care în prezent sunt insuficient utilizate, iar pe de altă parte nu dispunem de un

număr mai mare de soiuri negre pentru vinuri roşii pentru a realiza o gamă mai

diversificată de tipuri de vinuri roşii. Drept consecinţă, viticultorii, pe lângă soiurile negre

de struguri, devenite tradiţionale (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră

şi Băbească Neagră) au luat în cultură şi soiuri negre pentru vinuri roşii ce se cultivă în alte

ţări viticole ale Europei, fără a li se cunoaşte comportarea în condiţiile pedoclimatice de la

noi.

Obiectivele de cercetare

În vederea îndeplinirii scopului pentru care au fost întreprinse cercetările ne-am

stabilit următoarele obiective:

1. Caracterizarea ofertei oenoclimatice a arealelor viticole luate în studiu.

2. Urmărirea evoluţiei procesului de creştere şi maturare a strugurilor soiurilor luate în

studiu.

3. Stabilirea alcătuirii fizico-mecanice a strugurilor soiurilor luate în studiu.

4. Analiza compoziţiei chimice şi a însuşirilor senzoriale a vinurilor obţinute din

strugurii soiurilor luate în studiu.

Materialul folosit și metodele de lucru utilizate

Dintre toate criteriile pe baza cărora se poate evalua vocaţia unui areal pentru o

viticultură de calitate am ales să utilizam pe cea care surprinde aptitudinea oenoclimatică a

unui areal numită Indicele aptitudinii oenoclimatice (IAOE) stabilită în anul 1977 de către

Ştefan Teodorescu, care s-a dovedit cel mai obiectiv dintre câte s-au imaginat şi care se

bucură de o largă folosinţă în toate ţările viticole. Indicele oenoclimatic presupune

corelarea conţinutului mediu de antociani al unui acelaşi soi cu condiţiile climatice ale

regiunilor viticole unde este cultivat, constatându-se că nivelul conţinutului în substanţe

antocianice al strugurilor negri scade pe măsură ce resursele climatice din centrele viticole

se micşorează (Teodorescu Ştefan, 1977). Autorul a plecat de la ideea că prin reunirea

factorilor favorabil sintezei antocianilor în boabele de struguri, prin însumarea insolaţiei

efective (I) şi temperaturii (T) şi corectând suma acestora prin scăderea excesului de ploi

(P) totdeauna defavorabil calităţii se poate exprima Aptitudinea Oenoclimatică (A) a

arealului viticolpentru producerea vinurilor roşii de calitate prin formula:

A=T+I-(P-250).

Cercetările au fost efectuate în patru areale viticole din Oltenia (Segarcea, Oprişor,

Corova şi Sâmbureşti), cunoscute pentru vocaţia lor în a oferi condiţii pedoclimatice dintre

cele mai bune în vederea obţinerii de vinuri roşii prin a căror compoziţie chimică şi în

însuşiri senzoriale, au devenit cunoscute pretutindeni.

Cele patru areale sunt amplasate la latitudini şi altitudini diferite şi oferă condiţii

climatice şi pedologice, deasemenea diferite.

Pentru arealul viticol de la Segarcea, s-au facut observaţii şi cercetări asupra

soiurilor Syrah şi Marselan; la Oprişor pentru soiurile Syrah, Dornfelder şi Primitivo; la

Corcova şi Sâmbureşti pentru soiul Syrah. Toate observaţiile şi cercetarile s-au facut luând

în considerare soiurile de struguri negri pentru vinuri roşii deja consecrate (Cabernet

Sauvignon şi Merlot), care până în prezent s-a constatat a fi de neînlocuit. Soiul Syrah este

bine cunoscut şi apreciat în: Australia, California, Africa de Sud, Argentina, Italia, Grecia şi

Brazilia.

Soiul Syrah este originar din Cotes du Rhone-Franţa, obţinut prin încrucişarea

dintre Mondeuse blanche B si Juras N. În Franţa se cultivă din anul 1958, ocupând în

prezent o suprafaţa de circa 67.592 ha. Din strugurii acestui soi, în Franţa se obţin vinuri

roşii care prin învechire sunt de foarte bună calitate şi vinuri roze, interesante din punct de

vedere al fructuozităţii. În ţara de origine sunt preferate clonele 73, 99, 100, 174, 300, 301,

381, 382, 383, 470, 471, 524, 525, 585, 747 şi 877.

Soiul Syrah a fost introdus în cultură, în unele areale din România, după anul 2005,

când s-a cultivat şi în arealele viticole ce fac obiectivul studiilor noastre.

Soiul de struguri Marselan este, deasemenea originar din Franţa, fiind obţinut la

INRA în anul 1961 din încrucişarea dintre Cabernet Sauvignon N şi Grenache N.

În Franţa a fost luat în cultură începând cu anul 2000, ocupând în prezent circa

11.700 ha. Din strugurii acestui soi în ţara de origine se obţin vinuri roşii cu o intensitate

colorantă mare, o frumoasă tonalitate, îcadrându, se în categoria vinurilor de mare calitate.

Vinurile au o aromă specifică, sunt bine structurate, se pretează pentru învechire, după

care calitatea lor este mult amplificată. Până în prezent este mai cunoscută şi apreciată

clona 980.

Soiul Primitivo este originar din Italia. Termenul primitivo se spune că derivă din

,,Primativus’’ sau ,,Primmaticio’’, care exprimă caracteristica de maturare precoce a

strugurilor. Legenda spune că butuci de primitivo au reprezentat o parte din zestrea adusă

în Italia de contesa de Altamura atunci cînd s-a căsătorit cu Don Tommaso Schiavoni-

Tofuri. Este un soi cu coacere târzie (1-15 octombrie).

Soiul Dornfelder este un soi de struguri negri de origine germană. Este creat de

către August Herold de la Institutul de viticultură Weinsberg în 1955 din încrucişarea lui

Hamfansteiner cu Heroldrebe create de acelaşi autor cu câteva decenii în urmă. Este

omologat în 1979 spre a cinsti pe August Ludwing Dornfeld, cel care a fost un mare

susţinător al şcolii viticole din Weinsdberg. Este soiul care a permis ca şi în Germania (ţară

Nordică) să se obţină vinuri roşii, care învechite în vase de lemn de mici dimensiuni

(baricuri), câştigă foarte mult în calitate. Soiul este foarte productiv, pentru obţinerea

vinurilor roşii de calitate trebuie reglată încărcătura de rod.

Soiul Cabernet Sauvignon este originar din Franţa (Bordeaux), rezultat al

încrucişării dintre Cabernet Franc N şi Sauvignon. În ţara de origine se cultivă pe circa

61.000 hectare. Este un soi tardiv şi viguros. Este rezistent la temperatturi scăzute şi la

atacul de putregai. Strugurii de Cabernet Sauvignon au bobul mic, însăşi ei sunt de mici

dimensiuni. Din strugurii acestui soi se obţin vinuri bine structurate care, în urma

maturării şi învechirii devin unice, de neînlocuit până în prezent. În Franţa şi în lume sunt

luate în cultură 20 de clone (15, 169, 170, 191, 216, 217, 218, 219, 267, 269, 336, 337, 338,

339, 340, 341, 410, 411, 412 şi 685) iar în colecţii sunt conservate 250 clone.

În România, soiul a fost introdus în cultură pentru prima oară la Drăgăşani de către

Dumitru Sinulescu în anul 1867, cu mult timp înainte de apariţia filoxerei, de unde repede a

fost preluat în cultură de întreaga ţară. În prezent, în România, soiul este cultivat pe

suprafaţă de circa 3.000 ha, mai ales în regiunile: Dealurile Olteniei şi Munteniei, Banat,

Dealurile Dobrogei, Terasele Dunării.

Soiul Cabernet Sauvignon, din punct de vedere al potenţialului calitativ, nu a fost

egalat până în prezent de nici un alt soi, în oricare din ţările viticole ale lumii.

Soiul Merlot, este originar din Bordeaux-Franţa. În întreaga ţara de origine se

cultivă pe cca 117.354 ha (Jean-Pierre van Ruyskensvelde, 2007). Soiul este viguros şi

preferă solurile argilo-calcaroase. Este mai sensibil la temperaturi scăzute decât soiul

Cabernet Sauvignon, mai ales dacă acestea intervin în timpul înfloritului. Din strugurii

acestui soi, se obţin vinuri roşii de calitate, care prin maturare la vase (baricuri) devin

elegante şi cu arome complexe. În România a fost luat în cultură la sfarşitul secolului XIX,

începutul secolului XX, după distrugerea viilor din ţara noastră de către filoxeră. Până în

prezent, în Franţa, sunt utilizate în cultură 13 clone (181, 182, 184, 314, 342, 343, 345, 346,

347, 348, 349, 447 si 519) iar în colecţii sunt conservate cca 300. În România este cultivat

pe cca 1200 ha în special pe dealurile Olteniei şi Munteniei, în Banat, Colinele Dobrogei,

Terasele Dunării.

Pentru a surprinde oferta oenoclimatică pe termen lung, am utilizat datele

înregistrate de Autoritatea Naţională de Meteorologie, iar pentru aspectele de natură

climatică manifestate pe durata studiului am folosit datele înregistrate de către staţiile

meteorologice ce aparţin Centrului Regional de Meteorologie din Oltenia.

Vinurile au fost obţinute, utilizând metoda clasică de vinificare în roşu pentru toate

soiurile şi în toate arealele.

Rezultatele obținute

Am găsit ca fiind reprezentative studiile făcute de Ion Marinică (2006), Neamu Gh.

(1996) şi cele realizate de către colectivul de cercetare al Institutului de Geografie, privind

Valea Dunării Româneşti (1970).

Oltenia se află sub influenţa centrilor barici din Marea Mediteraneană, Oceanul

Atlantic, Marea Câmpie Rusă, Nordul Africii, Peninsula Scandinavă şi chiar din Groenlanda.

În jumătatea de sud a Olteniei, temperatura medie anuală este de peste 10°C, la Drobeta

Turnu Severin 11, 7°C, la Drăgaşani 10,4°C. În Oltenia toamnele sunt mai lungi şi

călduroase (la Drobeta Turnu-Severin 12,5°C iar la Drăgăşani 11,2°C, deci valori mai

ridicate decât media anuală.

În această parte de ţară advecţiile de aer rece sunt mai atenuate faţă de alte zone ale

României, drept consecinţă valorile minime absolute sunt cu 7-10°C mai ridicate, faţă de

cele înregistrate în Moldova.

Temperaturile medii anuale descresc de la vest la est şi de la nord la sud (Drobeta

Turnu Severin 11,°C, Strehaia 10,9°C, Craiova 10,9°C, Drăgăşani 10,4°C, Slatina 10,4°C).

Valorile termice cele mai ridicate se înregistrează în sudul Olteniei. Dacă ne referim la

temperaturile absolute lunare se constată că cele minime sunt foarte rare, în schimb cele

maxime sunt mai frecvente (Octavia Bogdan, 2001).

Înghețul la sol, are o durata mai mică decât cea înregistrată în Moldova. Primul

îngheţ apare mai devreme în est (Slatina 26 octombrie, pe când la Drobeta Turnu Severin

abia la 21 noiembrie.

Iarna se înregistrează circa 20 zile cu ninsoare, stratul de zăpadă menţinându-se

circa 15 zile.

Precipitaţiile înregistrează două maxime. Primul în mai-iunie, cel de-al doilea în

noiembrie-decembrie. Recorduri ale precipitaţiilor sunt mai frecvente în Mehedinţi

(71l/m2în luna mai, 79 l/m2 în iunie, 75 l/m2 în decembrie (Marinică Ion, 2006).

În luna august temperaturile medii lunare depăşesc 21°C, iar precipitaţiile, ating

minimum anual (37l/m2 la Drobeta Turnu Severin). În câmpia Olteniei fenomenul de

aciditate este frecvent.

Cele patru anotimpuri în Oltenia sunt destul de plăcute. Parcurge primăveri timpurii

şi relativ scurte, verile sunt călduroase, uneori secetoase, toamnele sunt şi ele calde şi lungi,

precipitaţiile mai consistente cad în noiembrie-decembrie. Faţă de alte zone ale ţării, iernile

sunt blânde.

În zona dealurilor din vestul Olteniei, primăvara începe de pe la sfârşitul primei

decade a lunii februarie, pe când în restul Piemontului Getic acest început de primăvară are

loc cu 10-15 zile mai târziu, ultima decadăa lunii februarie).

Căldurile de primăvara sunt consecinţa pătrunderii aerului mediteranean ajutat de

formaţiile ciclonice din Marea Mediterană de la sud-vest către nord-est.

Lunile cu cele mai multe precipitaţii sunt mai, iunie (în mod deosebit), în unii ani

chiar iulie şi august (mai puţin frecvent. Recordurile pluviometrice se înregistrează în

vestul Olteniei, (vestul judeţului Mehedinţi).

Vara temperaturile maxime sunt cele mai ridicate din ţară, mai ales în sudul

provinciei. În jumătatea Nordică şi cu deosebire în Piemontul Getic, temperaturile de vară

sunt mai moderate.

Rezultatele cercetărilor întreprinse de noi în perioada 2015-2017, cu privire la

modul cum unele soiuri, nou luate în cultură, de proveniență europeană, valorifică oferta

pedoclimatică din Oltenia, ofertă care de-a lungul tinpului s-a dovedit a fi una de exceptie

pentru vinuri roșii, ne-au condus la următoarele concluzii generale:

1. Poziția geografică, în fundul de ,,sac’’ al Depresiunii Carpato-Balcanice, a Olteniei,

o face să dispună, față de alte provincii ale Romaniei de un climat temperat-continental,

mai blând, cu contraste termice mai mici. Iernile sunt mai blânde, primăverile mai timpurii,

toamnele mai lungi și calde. Toate acestea oferă viței de vie condiții dintre cele mai

favorabile;

2. Cele 4 areale (Segarcea.Oprișor,Corcova și Sâmburești) sunt deja confirmate de-a

lungul timpului, că întrunesc condiții climatice optime pentru cultivarea soiurilor de viță de

vie cu struguri negri pentru obținerea vinurilor roșii de calitate.

3. Toate cele 4 areale aparțin din punct de vedere oenoclimatic zonei A3, unde în

principal se cultivă soiuri albe. Prin poziția lor geografică și mai ales prin oferta climatică,

arealele de la Segarcea și Oprișor aparțin grupei centrelor colinare meridionale, iar cele de

la Corcova și Sâmburești se regăsesc în grupa centrelor colinare, toate făcând parte din

zona oenoclimatică A3, a căror aptitudine oenoclimatică are valori cuprinse între 4627

(Sâmburești) și 4892 (Oprișor), printre cele mai mari înregistrându-se în centrele din A3,

din întreaga țară.

4. Clima de la Segarcea este temperat-continentală.Temperatura medie anuală este

de 11,2° și anual se înregistrează 565 mm precipitații. Pe parcursul perioadei de vegetație

(1 aprilie-31 octombrie), temperatura însumează 3448°C, soarele strălucește 1439 ore, iar

precipitațiille nu depășesc 288 mm.

5. La Oprișor, clima este temperat-continentală dar nu cu puternice și permanente

influențe mediteraniene.Temperatura medie anuală este de 10,7°C, iar precipitațiile se

acumulează în suma de 587 mm. Pe parcursul perioadei de vegetație, suma gradelor de

temperatură ajunge la valoarea de 3339°C, soarele strălucește 1550 ore, iar precipitațiile

nu depățesc 287 mm.

6. În arealul de la Corcova, clima este temperat-continentală. Temperatura medie

anuală este de 10,7°C și se înregistrează anual 741 mm precipitații. Pe parcursul perioadei

de vegetație, suma temperaturilor ajunge la 3313°C, soarele strălucește 1546 ore, iar

precipitațiile însumează 474 mm.

7. Podgoria Sâmburești, ca și Corcova, aparține din punct de vedere oenoclimatic

zonei A3,ce cuprinde și centre viticole colinare, alături de cele colinare-meriodionale.

Temperatura medie anuală este de 10,5°C, iar suma precipitațiilor de-a lungul unui an

ajunge la 682 mm. Pe parcursul perioadei de vegetație, suma gradelor de temperatură

ajunge la 3226°C, soarele strălucește 1536 ore, iar precipitațiile însumează 395 mm.

8. Din studiile efectuate de-a lungul timpului rezultă că în cele 4 areale luate în

studiu se găsesc (pe suprafețe mai mari) 11 tipuri de sol. În fiecare areal ordinea de

predominanță a acestora este diferită; La Segarcea predomină Cernoziomul Calcaric, urmat

de Faeziom/tipic și Rendzimă calcarică. La Oprișor predomină Luvosolul tipic pe pietrișuri,

Eutricambosolul scheletic,Luvosolul tipic scheletic și Litosolurile pe calcare scheletice. În

podgoria Corcova predomina solurile: preluvosolul calcic,preluvosolul calcic erodat,

eutricambosolul scheletic și Faeziomul pelic. Fiecare dintre tipurile de sol, prezente în

aceste areale oferă condiții favorabile pentru ca vița de vie să crească și să ofere o

producție de struguri de foarte bună calitate, premise sigure pentru obținerea unor mari

vinuri, în special roșii.

9. În condițiile ecoclimatice de la Segarcea, soiurile de vița de vie cu struguri negri

(Cabernet Sauvignon, Merlot, Marselan și Syrah) își parcurg perioada de maturare a

strugurilor începând cu data de 10 august, când de fapt se declanșează perioada de pârgă și

până la 10 septembrie, când strugurii au acumulat suficiente zaharuri (234-275 g/l) pentru

a se obține vinuri roșii de foarte bună calitate. Vinurile realizate la Segarcea din cele patru

soiuri dispun de o concentrație alcoolică ridicată (12,8-14,3 vol%), au suficientă aciditate

fixă (3,8-4,4g/l H2SO4), sunt foarte extractive (27-28g/l), realizează prin fermentare

cantități mari de glicerol (12-13 g/l), sunt bogate în antociani (600-720 g/l), dispun de o

culoare intensă și o frumoasă tonalitae.

Analiza senzorială a vinurilor a condus la apreierea, că toate cele 4 tipuri de vin se

încadrează în rândul celor de calitate superioară cu denumirea de origine, sunt autentice,

cu reale pretabilități pentru învechire. Pe o treaptă în plus de calitate sunt vinurile de

Cabernet Sauvignon.

10. Vinurile de Syrah și Marselan, realizate la Segarcea, prin compoziția și însușirile

lor senzoriale fac ca cele 2 soiuri de struguri să fie recomandate a fi extinse în producție, pe

seama cărora se pot realize vinuri roșii și roze de foarte bună calitate și pot să constituie

pentru cele de Cabernet Sauvignon parteneri de preferat în vederea realizarii de noi

sortimente, care și ele pot purta denumirea de origine ,,Segarcea’’.

11. În arealul viticol de la Oprișor cele doua soiuri, nou luate în cultură (Syrah și

Dornfelder), acumulează alături de Cabernet Sauvignon și Merlot, cele mai mari cantități de

zaharuri (239 g/l Dornfelder, 236 g/l Syrah). Soiul Primitivo și el nou introdus în cultură,

nu acumulează până la cules mai mult de 198g/l zaharuri. Producțiile de struguri cele mai

mari realizate pe butuc le obținem la Merlot (1,74 kg), Cabernet Sauvignon și Syrah (1,61

kg) și Dornfelder (1,24 kg). Cele mai mici producții de struguri le realizează soiul Primitivo

(0,99 kg/butuc).

Analiza chimică și senzorială a vinurilor evidențiază faptul că la Oprișor vinurile de

Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah si Dornfelder sunt de cea mai bună calitate,

evidențiindu-se printr-un grad alcoolic ridicat, menținerea unei suficiente acidități, dar și

prin conținuturi mari ale extractului nereducător și antocianilor. Vinurile sunt intens

colorate și impresionează prin o tonalitate frumoasă. Sunt vinuri echilibrate, autentice cu o

mare pretabilitate la învechire, în urma cărei operații capătă caractere foarte plăcute, greu

de a fi trecute cu vederea. Vinurile obținute din strugurii soiului Primitivo nu prezintă

satisfacție din punct de vedere compozițional și senzorial în cultură. El poate fi utilizat în

procesul de acumulare al soiurilor negre pentru vinuri roșii, mizînd pe faptul că aciditatea

strugurilor nu se combustioanează ușor, lucru important pentru arealele viticole studiate

în zone mai secetoase.

12. La Corcova, procesul de creștere și maturare al strugurilor este unul lent,

aproape aceeași rata de acumulare zilnică în zaharuri de la pârgă până la cules, fără ca

proporția de acizi organici să se prăbușească.Soiul de struguri, Syrah, nou, luat în cultură,

acumulează suficiente zaharari și substanțe colorante dar, fără să depășească pe cele doua

soiuri consecrate, Cabernet Sauvignon și Merlot.Potențialul de producție al soiului Syrah se

situează între cel al soiului Cabernet Sauvignon și cel al soiului Merlot, acesta din urmă

fiind cel mai productiv.

Vinurile roșii de la Corcova excelează prin echilibru compozițional, sunt fine, cu

suficientă aromă caracteristică soiului de struguri, cu un raport ideal între conținutul în

alcool și acizii organici, ceea ce le conferă o mare pretabilitate pentru învechire, după care

devin atât de autentice încat nu pot fi confundate cu altele, similar numai ca nume. Vinurile

de Syrah sunt echilibrate, suficient de bogate în alcool, extract și glicerol, iar conținutul de

acizi organici le imprimă multă vioiciune. În faza de vinuri tinere nu depășesc calitativ pe

cele de Cabernet Sauvignon și de Merlot, dar nu sunt prea departe. Vinurile de Syrah pot fi

realizate ca atare sau mai bine în sortiment cu cele de Cabernet Sauvignon și Merlot. Din

strugurii soiului Syrah se pot obține excelente vinuri roze. Prin cantitatea și calitatea

recoltei de struguri oferite de soiul Syrah, el merită cu prisosință să fie promovat în cultură

în podgoria Corcova.

13. La Sâmburești, procesul de creștere și maturare al strugurilor, a evidențiat

faptul că soiul Syrah își desfășoară aceste procese, în aceeași perioadă cu soiurile Cabernet

Sauvignon și Merlot, realizând până la cules suficiente zaharuri (215 g/l), dar nu atinge

performanța soiurilor Cabernet Sauvignon (233 g/l) și Merlot (215 g/l), conținutul în

aciditate este și el mai mic (5 g/l) față de cel întâlnit la Cabernet Sauvignon (5,4 g/l) și

Merlot (5,9 g/l). Din punct de vedere productiv, soiul Syrah se situează cu 1,87 kg/butuc,

între soiul Merlot (1,98 kg/butuc) și Cabernet Sauvignon (1,6kg/butuc). Vinurile obținute

din strugurii celor trei soiuri se diferențiază prin conținutul în alcool, extractul

nereducător, glicerol, antociani, intensitatea și nuanța culorii. La analiza senzorială cele mai

frumoase vinuri sunt cele de Cabernet Sauvignon, urmate de vinurile de Merot și în cele din

urma de cele de Syrah. Soiul Syrah poate fi extins în cultură, la Sâmburești dar fără să ne

așteptăm că va putea depăși treptele de calitate pe care stau vinurile de Merlot sau mai ales

de Cabernet Sauvignon. Considerăm că cea mai bună utilitate a lui va fi în calitate de

partener de sortiment cu cele doua soiuri consecrate, Merlot și Cabernet Sauvihnon sau

pentru obținerea de vinuri roze.

14. La capătul acestui studiu constatăm că noile soiuri pot fi extinse în cultură după

cum urmează:

- La Segarcea soiul Marselan și Syrah;

- La Oprișor soiurile Syrh și Dornfelder;

- La Corcova și Sâmburești soiul Syrah.

Cea mai buna utilizare a acestor soiuri este în calitate de partener în sortimentul de

struguri pentru un anumit tip de vin roșu de bună calitate sau pentru obținerea de vinuri

roze.

Ca recomandare, rămâne un deziderat că în arealele care au facut obiectul studiului

și altele din Oltenia să lărgim gama de vinuri roșii de bună calitate pe seama unor

sortimente în care pe lângă soiurile consecrate (Cabernet Sauvignon, Merlot și Primitivo), a

soiurilor nou introduse (Syrah, Marselan, Dornfelder) să nu mai uităm soiurile noastre

vechi autohtone (Fetească neagră, Băbească neagră, chiar Negru Vârtos și a celor realizate

de cercetătorii noștrii (Negru d e Drăgășani, Novac, Alutus ș.a). Acestea din urma vor

decide autenticitatea și identitatea vinurilor roșii din Oltenia, pe piața vinurilor lumii.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

ȘCOALA DOCTORALĂ: INGINERIA RESURSELOR VEGETALE ȘI ANIMALE

DOMENIUL HORTICULTURA

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA UNOR SOIURI DE VIȚĂ DE VIE DE

ORIGINE EUROPEANĂ, ÎN AREALELE VITICOLE DIN OLTENIA

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,

Prof. univ. dr. ing. Giugea Nicolae

DOCTORAND,

ing. Croitoru Florin-Cătalin

CRAIOVA

2018