ittii,kr-Flkla Cluj

{ihsacitazutorilor.

,rl

I

M19184018

Studii, eseuri, evocdri, memorii

O antologie alcdtuitd de lrina Petrag

Cuprins

lrina Petrag incercarea de a fi romilnArgumentAna Blandiana Transilvania ...................... 11

David Prodan Transilvania giiarTransilvania ............,..17loan-Aurel Pop Argument pentru Transilvania sufletutuimeu............................. 1g

Ce esfe Transilvania. ...,.....22Marea Unire giSdrbdtoarea Na{onald..... .................31Discursul istoic Ai Centenarul unirilor noastre ...........27

Vasile Pugcag ,,Transilvania giiarTransilvania'? ........... .................44Petru Poantd Amurgul lmpeiului.......... ....................... 50Vasile Sebastian DAncu Transilvania - 1 S martie ..... ...................... 56loan Bolovan Transilvaniei, cu dragoste. .....................65$tefan J.Fay Un mileniu in 51 de ani............... ............72llie Rad $fefan J. Fay 9i istoia Transitvaniei ................ 79Dan Er. Grigorescu Monsieur Ficheux............. ............g7GavrilPompei fara Mofrlor- o,,fard"intre,,Tdi"........... ................. 95loan Bolovan, Mihaela Bedecean, Alexandru Bogdan Bud, Marius Eppel, Adrianonofreiu, comeliu Pddurean, Dorina N. Rusu $i ei au fost ta Atba tutia............104Liviu Maior Ardeleniin uniformd. Sotdaligiofilen 0914,1916) ....,.. 1127Lukdcs J6zsef Regimentele clujene in Marele Rdzboi ........lonu!Jene Administraliaromdneascdin Ardeatuletiberatpe30august1916....lssVasile Lechintan Cronologia evenimentelor lJniii gia intraii

AnnateiRomdnein C1uj............. ......1591918 in judelul Bistri[a-Ndsdud. Contribulii documentare ............. 194Mirel Matyas 10 fotografii document ale tJniriiin arhivete din Zatdu ...................202Mircea Vaida-Voevod Alexandru vaida voevod tJn om - o 1stoie...................211Tudor sdldgean Alexandru vaida voevod: diptoma{e gifrancmasoneie

pentru cauza Maii Unii............ ........219Gelu Hossu Amintii - Evocdi........ ........226

De vorbd cu episcopul Dr. luliu Hossu prezent la marea lJnire.......22BAurel Rdu Drumul unui document de timp.... ..............2g4Oana Habor Caius Brediceanu, politician gidiplomat rom6n......................241Gheorghe PArya Credenfronale pentru Marea 1Jnire.........,. .............246loan Bi$iu Ddncug ................247George Vulturescu Revisfe culturale, ziare, persanatitdli sdtmdrene

din anii Unirii........... ................... 253Mihai clMPol Migcarea culturatd basarabeand, formatoare a ideii de unire * .2sTlcu Crdciun Solomon Halila gi Marea lJnire..... ..........262Vasile Gogea ,,Micii oameni mai" ai sighetului de acum o sutd de ani...............266luliu PArvu Alexandru Ciura IJn intetectualde asumat ca mode|........................271lon Petrovai ,,Leul de pe Mara" sau un om ce-a fduit istorie - doctor ttie Lazdr..2go

6gs

Rdzvan Ducan Pdrintele Gheorghe Oprean ..........2gg

2................. ..........295Mircea zaciu semnificaliiale Transitvaniei in titeratura romlnd ....2g7lonufVulpescu O cetate de cuvinte, in treitrasee ...... 304Rdzvan Voncu Sci'ttoi in Marele Rdzboi ........ ........... 307lon Vartic Cioran gi ,,misiunea Ardeatutui".. ................320Mircea Muthu Pro memoria ...................32gMircea Popa Doud publicalii ale Marii |Jniri............ ....................344Ovidiu Pecican Tripolaitate romilneascd ...................360AdrianLesenciuc BragovulgiGeneralialJniii........... ....................326lulianBOLDEA lonAgdrbiceanu gispai(ultransilvan ...................391Constantin Cublegan loan Slavici- un patriot ......4M$tefan Damian Pldcereavoluptoasd a evocdilortilzii: sextil pugcariu

pe frontul itatian ..............Vasile Muscit Spiitul ardelean in contextut Marii Unii ..................423lon Brad BlajulgiMarea Unire ................492lon Buzagi Poeli ardeleni- profe{ ai Maii uniri .... .....43SAndrei Moldovan Alecsandi gi Ubicini- copii teribili ai lJniii ............................440lon Talog Clujul interbelic - capitald a culegeii gi cercetdiifotctorutui

literar romilnesc ............. ........445,,Dacia antiqua"...... ................4S0

Livia Titieni Din ,geografia literard" a Transilvaniei: scrierite tui tonet pop...........456Vistian Goia Sprhtul transilvan gi moralitatea romilneascd ..............469Valentin Marica ,,Esen[a transilvanitd{i" in opera cdfturarutui vasile Netea.......47JSanda Cordog Nepofrilui Liviu Rebreanu.... ...............4g0Sdluc Horvat Sexf/ Pugcaiu, creatorul gcolii clujene de lingvisticd gi frlotogie....485Sorina Stanca De la Biblioteca Populard Clujla Biblioteca Judeleand de azi .....4g0

3................. ..........499Nicolae Prelipceanu Transilvania mea............ ...........501Alexandru Vlad Sdrind peste un secolHoria Bddescu Transilvania mea............ ...................505Sanda Berce De ce Transilvania? .............. ............... 510Cornel Cotutiu Noi............. ................... 515Vasile lgna Hotare/ Hotar.................. ...... 519lon Vlad Jurnalul unui ,,evadat"...... .........522Ruxandra Cesereanu Ultima Romdnie .....................526loan-Pavel Petrag 1918 ........... ..............533Adrian Grdnescu Buniculnecunoscuf sau mogulmeu din poiana sibiutui........537Alexandra Medrea Floian Medrea - un apdrdtor al Marii lJniri . .. . . . . 54gAdrian Popescu Unionistul, unitul, univocul ................ ...................559Valer Gligan Sdlciuanii la Unire........... ...................... 561Miron Scorobele Cu poeziain bivuac .....565Eugeniu Nistor Tiptictransilvan ................ ...............569MariaVaida Transilvaniagimartiriisdr. Berulgulmeu.......... .....571Sdnziana Batigte Strada Avram 1ancu........... ............. S75

6s+

Comel Udrea mwiptloTnnsilvaniae ...580Mircea loan Casimcea MqrctulTnnsilvaniei ...........582Adrian lion ,Arfudul e$ie un stdin Transilvania...u................ .:...584Radu Constanlinescu Un bucurcgtean la cuftea regelui Matia ......586Dumitru Cema np-s@teaTnnsilvaniei ...,...............:....................588

4................. .......... 597Constantina Raveca Bulzu Antrcposofietransilvandin epoca interbelicd.........599loanPop4urgeu Tnnsilvaniifictive infilmelecuvampiri .............604$tefan Borbely tudelenii E vegetaianismul.........,..,... ................. 614Elena Abrudan Repere temporale ale spa{ului urban.....-......... ,....623

6gs

ca de Sud gi, cine gtie, poate chiarpiept? Cine ar mai putea line piept

em deci gi o istorie de mentialitate,

o vegnici amenin{are, o vegnicd gire. Un popor de greutatea poporu-

Erd klentitate, fird patrie. Originiler- Unguriijurd cd suntem balcanici,rE o patie datd, rdticitori cu turme.aijni, afte patrii. Acum pdnd giinm categoric migrator numegte mi-ffir superior de noblete: de cuceri-id Sr a oii, cucerirea aceasta carelifr.I de vecie al cuceritorului, nu cul$d'fum.lar stdpAnirea de vea-zi raporturile., $im ca acestea vin ca morile den furSie de noua lucrare maghiardrzbe. De fapt, nici nu prea aveamr p*ri aci ca sd-mi lipseascd noilere*fru a ne convinge. Fac obignuit

trSr se infdm in lumea concretd a

d mergem cu ldmuririle p6nd la rd-rfir a face pagiinainte in cunogtin-f qrm am putea trece sub tdcerei exdu$r din €ndurile fiilor patriei?rrri in vederea prevederilor pentrure a pltea incdpea to$ gi in bundr rct sudcst al Europei pentru arrd inainte nu este nevoie sd misti-rpacfon cu verdictul istoriei gi si ne

urnnitn$i de Risdrit, cu rdddcinilexh descdlecare" a intreg neamuluidtne, de romanitatea fiintei gi arcfii parte a Europei, in Europa in-

e afinr6m cu tdrie 9i fdrd echivoc{lrnii nu suferi contesta[ii sau in-

1991, D.P.rlsitrania, Editura Enciclopedicd, 2002,

edige de Aurel Raduliu.

*ean*&uxxreX F*p

Argunrenf pemfruFramsrf va nra s ff ffe fufsfmeu,,.

Transilvania este un cuvdnt simfonic, deoarece sunetele sale par sd rosteascdin acelagitimp, in perfectd armonie, o melodie pldcutd auzului. lzul arhaic Ai miste-rios al termenului se revarsi gi asupra locurilor denumite astfel, Tnnobildndule cuafributul etemitd{ii. Prozaic spus, Transilvania este o provincie istoricd, regiune aRomdniei, parte integrantd a Romdnieigiefigie a identitdtii romAnegti. Dar, sub as-pect oficial cel putin, nu a fost intotdeauna aga, iar ceea ce a fost trebuie sd fie cu-noscut. Referirile la Transilvania s-au adunat in timp, multe, deopotrivd literare, gti-in{ifice gi istorice, scrise cu sufletul gi cu mintea, chiar dacd autorii nu au avut intot-deauna cele mai generoase gi altruiste intentii.

De la inceputurile istoriei, Transilvania a fost ,,un loc de ispititor belgug gi dehecere a ogtilor'', cum ar fi zis Nicolae lorga. S-au perindat pe-aici multe neamuri,intre care mai cunoscute gi mai statornice sunt dacii, romanii (latinofonii), da-co-romanii, slavii, rom6nii, ungurii, secuii, sagii. S-au succedat gi multe stdpdniri,regimuri politice, dominatii, dintre care nu lipsesc a lmperiului Roman, a imperiilorstepei, a voievozilor Gelou 9i Gylas, a Regatului Ungariei, a lmperiului Otoman, almperiului Habsburgic. Din 1918, Transilvania apa(ine Romdniei nu pentru cd ar fifost cuceritd de Regatul Romdniei de-atunci, nici datoritd drepturilor istorice aleRomdniei, nici ca urmare a deciziei marilor puteri, nici ca rezultat al nobletei romd-nilor care s-ar trage din romani - civilizatorii lumii de odinioard etc. Transilvaniaaparline Romdniei dintr-un motiv simplu, acceptat destul de recent Tn dreptul inter-national: romdnii reprezentau gi reprezintd majoritatea absolutd a locuitorilor aces-tei tdri, iar vointa romAnilor la 1918 a fost unirea provinciei cu Romdnia. Aceastdvoin[d a majoritdtii coincidea gi coincide cu dreptul popoarelor la autodeterminare,drept recunoscut in ianuarie 1918 de congresul SUA, la propunerea pregedinteluiWoodrow Wilson. Acest principiu fundamental a fost apoi recunoscut de toate pu-terile invingdtoare in Primul Rdzboi Mondial. Prin urmare, romAnii s-au incadrat in1918 in ordinea mondiald de drept de atunci, ceea ce a determinat Conferinfa dePace de la Paris, din 1919-1920, sd nu facd altceva decdt sd valideze hotdrdreaMarii Adundri Nationale de la Alba lulia, ca gi deciziile similare, luate anterior (in

t9

acelagi an 1918) la Chigindu gi Cemdufi. Degi lucrurile nu au fost at6t de simplecum sunt rezumate aici, apartenenta Transilvaniei la Romdnia se bazeazd nu pe oconjuncturd trecdtoare, ci pe realit5fi mdsurabile 9i incontestabile. O dovadd Tn plusin acest sens este faptul cd gi dupd Al Doilea Rdzboi Mondial- timp in care aproa-pe jumdtate din marea provincie istoricd fusese datd de Germania gi ltalia Ungariei-, pomind de la aceleagi realitdli etnodemografice, granila de vest a rdmai ne-schimbatd, pe vechile aliniamente, stabilite (cu greu)in anii 1g1g-jg21.

Prin urmare, Transilvania este parte integrantd a RomAniei, iar acesta este undat care nu mai suportd discutii. Firegte, etniile principale ale Transilvaniei- rom6-nii, maghiarii gi germanii (sagii gi gvabii) - continud sd scrie despre trecutul ,,Jarii dedincolo de pddure", cu sensibilitdti proprii, istorii paralele. Prin acestea, romanii Tgi

depldng soarta lor multiseculard de iobagi, de supugi ai domnilor de pim6nt unguri,germanii (cei mai mulfi mutali acum in patria originard a neamului lor) evocd nos-talgic vremurile burgurilor lor infloritoare de pe Fundus Regius, iar maghiarii (cusecuii aldturati ferm lor din secolul al XlXJea)viseazd la statutul lor de stdpAni, nudoar din timpul de aur al Sfintei coroane, ci din secolele mai recente, c6nd au de(i-nut mereu puterea locald, gi sperd (unii) la Tntoarcerea ,,gloriei apuse".

RAndurile de maijos sunt produsul medita[iei unui istoric romdn, cu toate celeimplicate in aceasta. De aceea, ele exprimd, pe cdt posibil, fapte obiective, dar cu-prind gi sentimente, impresii, atitudini, credinfe, visuri. Studiez trecutul Transilvanieide vreo patru decenii gi nu md pot sdtura de savoarea acestei lumi revolute, darprezente in toate fibrele fiintei noastre de acum. Vdd aievea latinitatea adusd deacvilele legiunilor romane; conversez cu daco-romaniiin latina vulgard a inceputu-rilor; asist la rdspdndirea cuvAntului Domnului,fdcutd de primii misionari; il urmdresc pe,duceleGelou" apdr6ndu-gicu prelulvietii, undeva la con-fluenta Cdpugului cu Somegul Mic, ,,sdrdcia ginevoile 9i neamul" (Mihai Eminescu), ,,sdrdcie"formatd din ,,sare gi materii sdrate", dar gi din aur,din mult aur, aflat pdnd giin nisipul rdurilor; ii vddpe primii comiti trimigi de regele ungar Tn vechilecentre fortificate din Bihor, Sdtmar, Sdlaj, DdbAcaetc.; trdiesc (re)organizarea voievodatului in ca-drele statului arpadian; inteleg mAndriaAngevinilor, luptdtori pentru gloria crucii latine,,contra pdgdnilor, ereticilor gi schismaticilo/'; asistla decdderea elitei romdnegti, obligate fie sd-gipiardd identitatea, fie sd se replieze la addpcistulsatelor gi sd ducd, in mdndr:ia sa umil5, viata mo-destd a [dranilor 9i cAte altele! Toate acestea sunttablouri de viafd, a$a cum a putut acea viatd de demult sd fie.

Pe ldngd toate aceste imagini rezultate din fapte cercetate, mai scapdrd Tn

mintea mea gifrdnturi de poveste, de eres, de cdntec ai de descAntec, de strigdturdgi de blestem, de rugdciune pocditd gi de bocet, de invocare, de doind gi de dor.

rcrurile nu au fost atdt de simplei la RornAnia se bazeazd nu pe oi inmntestabile. O dovadd in plusbci Mondial - timp in care aproa-ah de Germania gi ltalia Ungarieiioe, grani[a de vest a rdmas ne-ru)in anii 1919-1920.ti a RomAniei, iar acesta este unircipale ale Transilvaniei- romd-i se scrb despre trecutul ,,Jdrii derralele. Prin acestea, rom6niiigiugi ai fumnibr de pdmdnt unguri,

/wi a neamului lor) evocd nos-Rrldrs Regrus, iar maghiarii (cuedla statutul lor de sldpAni, nu)€lde mairecente, cdnd au de[i-erea gkrbiapuse".i muii$oric romdn, cu toate celefi pGlbil, fapte obiective, dar cu-rri- S[rdiez trecutul TransiManieirrxrea aoestei lumi revolute, darVid aierea latinitatea adusd dersi in Hina vulgard a inceputu-

xnult sd fie.fapte cercetate, mai scapdrd in

ilec ai de descdntec, de strigdturdde invocare, de doind gi de dor.

Vdd fata gata de mdritig, pefita pu alai, ,,icoani-ntr-un altar s-o pui la Tnchinat"(George cogbuc), nuntile cu chemdtori, tinerivdnjogi, mergand la coasd ori la se-cere, ape bogate giddtdtoare de via{d, sdpdnd vdiaddnci printre dealurigi munli. giin[eleg tot mai bine, pe mdsura trecerii anilor, de ce plange ,,oltul nost, bdtr6nul';, dece este ,,atdta jale-n case", de ce ,,la noi e mai aprins pe cer bdtrdnul soare" (octa-vian Goga). O vdd aievea pe mama, agezdnd incet ,,merindea-n glugd,' giindemndndu-md sd zic Tatdl nostru seara gi ,,sd md port la-nvdldturd". Rechem cudrag ,,icoana firavei bunici, din frageda-mi pruncie", care ,,torcea fus dupd fus", in-vegmantatd ,in portu-i de la [ard" (gtefan octavian losif). Este, fdrd indoiald, aceas-ta o lume romdneascd autenticd gi inimitabild, o lume care a pdstrat intactd identita-tea romdneascd, ziditd pe sigiliul Romei, o lume conservatd Tn urma permanenteistdri a noastre de veghe...

Apoivdd Tn Transilvania lumea toatd gi, maiales, Europa in nuce. Transilvaniaeste parte integrantd a Romdniei, dar ea este, inainte de toate, patria tuturor locui-torilor sdi. lar locuitorii sdi sunt romanici, gerrnanici, slavi, fino-ugrici, romi etc., adicdreprezintd toate marile grupuri de popoare europene. Ei sunt cregtini ortodocai, ca-tolici, protestanti, neoprotestan[i, adicd figureazdla scard redusd toatd varietateacregtind a vechiului continent. Aici, Tn Transilvania, se intrepdtrund civilizatia rdsdri-teand romano-bizantind gi bizantino-slavd cu civilizatia occidentald latind gi protes-tantd, aici interferd armonios spiritul contemplativ al vegniciei ndscute la sat (LucianBlaga) cu spiritul concurential-individualist al lumii urbane apusene. Aici este uniculloc din lume unde cupolele bisericilor bizantine se intdlnesc cu tumurile gotice carestrdpung cerul, cu rotunjimile stilului romanic, cu gracilele ornamente ale stiluluiRenagterii, cu bogdtia grea a Barocului, cu simbolurile sinagogilor etc., toate plasa-te pe distanle de cdteva zeci ori sute de metri una de alta. Numai aici, satele pier-dute 9i risipite in munti, ddruite cu zvelte biserici de lemn, se ingemdneazd cu altesate, adunate gi inchise in sine, cu biserici de piatrd fortificate, cu orage precumburgurile occidentale, unde colinele arcuite domol se topesc in ,,c6mpii arse 9i vdru-ite, ca la porlile Romei" (Nicolae Bilcescu). Este Tn aceastd generoasd Transilva-nie loc pentru sporirea varietdtii 9i a diversitdtii, dar cu o conditie: garantarea perpe-tudrii personalitdlii regiunii, a zestrei sale istorice, a valorilor tradilionale care auconsacrat-o gi care i-au creat specificul.

ln fine, Transilvania este pentru mine nu numaitoate cele de maisus, ci gi sin-gurul loc de pe pdmAnt unde pot auzi - c6nd gtiu si ascult -,,cum bat in geamurirazele de lund" (Lucian Blaga). lar acesta este un privilegiu rar, de mre nu incetezsd md bucur gi sd md minunez. Prin urmare, acest loc de poveste, acest ,,picior deplai, pe-o gurd de rai'l meritd elogiieteme, pe care noi, muritorii, nu suntem capabilisd i le aducem dec6t trunchiat 9i modest, cu sdrace cuvinte. Avem insd elogiul celdeplin in suflete gi in inimi gi i1 purtdm in noi gi in urmdtorii care se zdmislesc dinnoi, ca pe rea mai preluitd comoard. Transilvania este starea noastrd cotidiand deveghe. Despre aceastd Transilvanie mirificd gi reali in acelagi timp incerc sd scriugi nu reugesc, nu-mi ajung cuvintele, pentru cd md coplegesc mereu farmecele ei.

Vd propun, totugi, sd ne gAndim impreund la Transilvania, cu mintea gi cu spi-ritul, sporind 9i preamdrind ,,a lumii taind", acum cAnd se apropie centenarul celuimai important gest al naliunii romdne din intreaga sa istorie.

2l

Ce esfe Transilvania

Numele de Transilvania, exotic Aifascinant fn acelagitimp, nu le spune multo-ra nimic. El este asociat de unii cu Pennsylvania (USA), iar de allii, cu Dracula,sAngerosul vampir care ar fi terorizat lumea, in acord cu imaginatia viforoasd a scri-itorului irlandez Bram Stoker 9i a urmagilor sdi. in alte dd!i, Transilvania apare Tn

mintea oamenilor ca un tdrdm de poveste, in care mediul natural este bine @nser-vat gi pentru care manifestd un interes special prinlul Charles, mogtenitorultronuluiRegatului Unit al Marii Brjtanii gi lrlandei de Nord, cel care protejeazd zona, ?:,re aachizitionat cAteva proprietdti aici, poposind adesea pe dealurile molcome, despdr-

[ite de vdi.Mai pu[ini gtiu cd regiunea a fostin antichitate provincie a lmperiului Roman, in

Elul Mediu voievodat al Regatului Ungariei, apoi principat autonom sau provincie.habsburgicd, inainte de a deveni, la 1918-1920, parte integrantd a Regatului Ro-m6niei. ln anumite cercuri politice, se gtie vag cd Transilvania a fost mult timp ob-iect de disputd intre Ungaria gi Romdnia, ci minoritd[ile maghiard gi germand ausuferit mult sub comunism (1945-1989), mai ales in ultimii ani ai regimului Ceau-gescu. Firegte, se maiaud giastdzianumite voci iredentiste ungare, dar justificdrilelor rdmAn invdluite in incertitudini gi nostalgii, iar finalitiatea lor, destul de neclard.

Generalitiili: Transilvania din trecut gi de astdziNumele de Transilvania (cu o primd variantd Ultrasilvana), degi, prin prisma

rezonantei sale latine, pare destul de exotic Aifoarte vechi, nu datead din antichi-tate, ci abia de la cumpdna dintre mileniile I gi ll ale erei cregtine, giinseamnd ,,pes-te pddure" sau ,dincolo de pddure". Astdzi, denumirea se acordd, in limbajul co-mun, unei arii vaste (de aproape 100.000 de km pdtra[i, cam de trei ori suprafalaBelgiei), situatd la nord de Carpalii Meridionali (Alpii Transilvaniei) 9i la vest deCarpatii Orientali, parte integrantd a Romdniei, reprezentAnd circa 40% din supra-fafa actual5 a acestuistat. Populatia Transilvaniei de astdzi este de circa 7 milioa-ne de oameni (mai mult de o treime din popula[ia Romdniei), dintre care aproape75% sunt etnici romdni, circa 18% maghiari, restul fiind romi, slavi, germani etc.Cele nrai importante popoare istorice cunoscute ale Transilvaniei au fost, in ordinecronologicd, daco-gelii gi romanii (latinofonii) - Tn antichitate -, apoi romdnii, ma-ghiarii, secuii 9i sagii - Tn vremurile medievale; abia relativ recent secuii s-au conto-pit cu maghiarii, iar sagii (dupd Al Doilea Rdzboi Mondial) au emigrat masiv inGermania, incdt tabloul etnic s-a simplificat mult. Firegte, o asemenea evolutie afost determinatd 9i de al[i factori, care vor fi relevati pe parcurs.

Aceastd Transilvanie (in unguregte Erd6ly, in germand Siebenbtirgen) prezen-td, a secolului al XXllea, poartd urmele unui trecut frdmdntat gi destul de diferit deceea ce s-a intdmplat Tn alte regiuni ale Europei. Tncd de la o primd privire, cdlStorulvenit de departe este frapat, deopotrivd Tn peisajul urban giin cel rural, de aldtura-rea unor ldcaguri de cult variate, de la cupolele bizantine 9i neobizantine ale biseri-cilor ortodoxe la tumurile gotice care strdpung cerul gi de la arcurile rotunde ale

in acelagitimp, nu le spune multo-ria (USA), iar de altii, cu Dracula,;ord cu imaginatia viforoasd a scri-ln atte ddti, Transilvania apare ine mediul natural este bine conser-inlul Charles, mogtenitorul tronuluil. cel care protejeazd zona, care a;ea pe dealurile molcome, despdr-

e provincie a lmperiului Roman, ?n

! principat autonom sau provincie. parte integrantd a Regatului Ro-i Transilvania a fost mult timp ob-rnritalle maghiard gi germand aus in ultimii ani ai regimului Ceau-iredentiste ungare, dar justificdrile

inalitatea lor, destulde neclard.

astaziti Utbasilvana), degi, prin prismaarte vechi, nu dateazd din antichi-rle erei cregtine, giinseamnd ,,pes-umirea se acordd, in limbajul co-r pitrali, cam de trei ori suprafata(Alpii Transilvaniei) 9i la vest de

eprezentAnd circa 40o/o din supra-:i de astizi este de cireaT milioa-a RomAniei), dintre care aproapestul fiind romi, slavi, germani etc.ale Transilvaniei au fost, in ordinen antichitate -, apoi romdnii, ma-ila relativ recent secuii s-au conto-

'ci Mondial) au emigrat masiv in

L Firegte, o asemenea evolutie arti pe parcurs.r germand Siebenbrirgen) prezen-ut ffimdntat gi destul de diferit dencd de la o primd privire, cdldtorulul urban giin cel rural, de aldtura-izantine gi neobizantine ale biseri-

=ruI gi de la arcurile rotunde ale

bisericilor romanice pdnd la fatadele baroce ale altor locuri de inchindciune. in une-le zone, pe o suprafatd de cdteva sute de metri pitrali, se pot vedea biserici orto-doxe gigreco-catolice, aldturate unora romano-catolice, calvine, luterane sau unita-riene, situate in vecindtatea cate unei sinagogi. Moschei nu sunt, deoarece lara nua fost niciodatd cuceritd gi integratd efectiv in lmperiul Otoman, iar o emigrilie re-centd dinspre tdrdmuri musulmane nu a existat gi nu se inregistreaze nici icum.Dar varietatea cultelor cregtine este intr-adevdr impresionantd. De exemplu, in ora-9ul chrj-Napoca (Napuca, Napoca, clus, Klausenburg, Kolozsvdr, claudiopolis),capitala traditionald a provinciei, rezidd astdzi cinci ierarhi cregtini de rang celpulinepiscopal (un mitropolit ortodox, un episcop greco-catolic, un episcop calvin, unulluteran gi unul unitarian), aldturi de un vicar episcopal (romano-catolic), iar in cadrulUniversitdtii ,,Babeg-Bolyai" (cu circa 45.000 de studenli, masteranzi, doctoranzi,profesori etc.) functioneazd patru facultdti teologice, Tntre care doud cu limba depredare romdnd gi doud cu limba de predare maghiard. Transilvania este singurulloc din Europa cu o asemenea structurd culturald 9i confesionalS complexS, singu-rul loc unde monumentele in stilurile romanic Ai gotic coexistd cu cele construite instil bizantin, in cel al Renagterii, in cel baroc sau chiar in cel numit secession (Mo-dem style, Jugendstil sau Art Nouveau). Dincolo de Transilvania, spre est, stilulromanic dispare cu totul, iar cel gotic se topegte in stilul moldovenesc, al unei lumivechi romanegti, care a oscilat spiritualintre constantinopol (Noua Romd)gi a Tre-ia Romd (Moscova), pe calea,,Bizantuluidupd Bizan('(in acord cu formura rui Nico-lae lorga)sau - cum ar fi spus Dimitri obolensky - ale commonwealth-uluibizan-tin. Peisajul este dominat de sute de biserici bizantine romdnegti de lemn sau depiatrd gi zid, unele clddite pe la 1200, de biserici romanice gi gotice ridicate de ger-mani, maghiari 9i secui, tot in Evul Mediu, devenite in parte luterane, calvine sauunitariene, dupd secolulalXVllea. Sunt impresionante numirul giamploarea bise-ricilor fortificate din sudul Transilvaniei - cele mai multe de acest fel din Europa -construite de germani pentru apdrarea comunitdtilor lor de invaziile otomane dinsecolele alXV-lea, alXVl-lea 9i chiar alXVlllea. La fel, surprind bisericile de lemn,unele cu turnuri de peste 50 de metri, care strdpung cerul, mdrturie a unui goticrural romAnesc inegalabil, ilustrat mai ales in nordul provinciei gi in Maramureg.lntr-un anume sens, Transilvania este o Europd in miniaturd, cuprinzAnd deopotri-vd grupurile etnice gi lingvistice de bazd (romanic, germanic ai slav, plus cel fi-no-ugric)9i principalele religii 9i confesiuni (ortodoxd, catolicd, iudaica, culte protes-bnte gi neoprotestante etc.) care dau personalitate continentuluiinsugi.

ln aceastd lume transilvand s-au impletit in Evul Mediu modele spirituale deviatd rdsdriteand (ortodoxd)gi apuseand (catolicd), pentru ca timpurile moderne sdaduci, alSturi de ele, o importantd componentd protestantd, una iudaicd, alta neo-protestantd etc. Toate aceste modele au fost, pentru perioade mai lungi sau maiscurte de timp, in pericol, s-au aflat in rivalitate gi in disputi, gi-au periclitat recipiocexistenta, dar au funclionat pand la urmd concomitent gi s-au influenlat reciproc,conferind unicitate lumiitransilvane, cunoscute, de aceea, in anumite cercuri, drepto lume a toleranlei. ,,Toleranta" transilvand a insemnat, in funclie de realitate, dar gice interpretarea fiecdruia, acceptare gi respingere in acelagi timp, primire gi.exclu-dere, egalizare gi segregare, ddnd societdtii o for:md 9i o funclionare sui-generis.

23

Cum spuneam, numele de Transilvania este dat astdzi uneia dintre cele treiprovincii istorice mari (Transilvania, Jara Rom0neascd gi Moldova) care formeazdRomAnia, cea mai mare tard din sud-estul Europei (circa 240.000 de kilometri pd-trati, cam cdt suprafata Marii Britanii)gi care addpostegte majoritatea poporului ro-mdn (apreciat azi la circa 25 de milioane de oameni), cel mai numeros popor dinsud-estul Europei. RomAnia, ca suprafatd gi popula[ie, este a gaptea tard din Uniu-nea Europeand. inlelesul geografic al numelui de Transilvania a variat in timp, elreferindu-se in Evul Mediu (secolele Xll-XVl) doar la o anumitd regiune din interio-rul arcului Carpafilor, de peste 50.000 de km pdtrag, organizatd atuncica voievodat

distinct in cadrul Regatului Ungariei. Ulterior, denumirea s-a extins, prin formareaPrincipatului Transilvaniei, care a cuprins gi alte provincii, situate spre vest, precumBanatul, Crigana, Maramuregul, Sdtmarul etc. in mod curent, astdzi denumirea deTransilvania se folosegte in sens larg, cum spuneam, oamenii referindu-se in vorbi-rea cotidiand la toatd regiunea nord-vesticd a RomAniei, formatd din Transilvaniapropriu-zisd (intracarpaticd), Banat, Crigana gi Maramureg. Tradilia Transilvanieicuprinde experienta de viald a tuturor locuitorilor mre au trdit pe acest teritoriu, dincele maivechitimpuri pAnd astdzi. Nicio mogtenire a vreunei comunitdli umane nueste de neglijat, fiindcd ,,trecutul nu este niciodatd mort, el nici mdcar nu este trecuf'(William Faulkner). lntr-adevdr, trecutuleste viatd 9i realitate vie pentru ceicare l-autrdit, el devenind trecut doarinmintea noastrd, printr-o convenfie.

24

b dat astdzi uneia dintre cele treireascd gi Moldova) care formeazdpe (circa 240.000 de kilometri pd-ipctegte majoritatea poporului ro-neni), cel mai numeros popor dindalie, este a gaptea tard din Uniu-le Tnansilvania a variat in timp, elr la o anumitd regiune din interio-ra$, organizatd atunci ca voievodat

ntrnirca s-a extins, prin formareaxovincii, sifuate spre vest, precumrrnod curent, astdzi denumirea dexiln, oelmenii referindu-se in vorbi-isr6niei, formatd din Transilvaniailtaramureg. Tradi[ia Transilvanieicetre au hdit pe acest teritoriu, dinke a vreunei comunitili umane nulnrort, el nici mdcar nu este trecut"rgi realitate vie pentru cei care l-auinF-o conven$e.

Transilvania in antichitate: sigiliul Romei sau formarea poporului romdnTransilvania a fost mereu un tdr6m al inovdrii, al concurenlei gi al iniliativelor.

in antichitate, prin secolele I i.Hr. gi I d.Hr., c6nd nici nu exista dlnumirea de Tran-silvania, regiunep respectivd a fdcut parte din patrimoniul regilor daco-gefi. Unuldintre acegtia, numit Burebista - dupd cum spune un izvor -, a avut iniliati-va stdrpi-rii viilor, pentru a-gi fortifica luptdtorii prin ablinere de la vin. St6rpirea viilor a fost,din cate se pare, un egec, dar fo(a armatelor sale a rdmas redutabild, din momentce el era gata sdJ infrunte pe lulius caesar, mareleromandant roman, acela carecucerise G_alia {Franta de azi). Mai vestit decdt Burebista a fost regele Decebal,cere s-a bdtut, in urmd cu aproape doud milenii, cu unuldintre cei mii valorogiim-pdrati romani, cu Traian. El a poruncit arhitectului Apolodor din Damasc sd pioiec-teze gi sd inalte un pod peste Dundre, la Drobeta. Va fi una dintre cele maigrandi-oase construc$i ale antichitdtii, urmele podului fiind incd vizibile gi aziin sud-vestulRomaniei, pe malul Dundrii. Pe acest pod gi pe altele, de vase, armata romand decirca 150 000 de ostagi (dacd ar fi sd ddm crezare surselor) a inaintiat in anul 105din mai multe directii gi a asediat apoi Sarmizegetusa, capitala fdrii. La inceputulverii anului 106, lipsitd de apd giinfometatd, cetatea se predd in mdinile romanilor9i este distrusd. Romanii descoperd tezaurul dacilor, evaluat la 165 000 kg aur fingi 331 000 kg de argint, pe care{ transportd cu alai la Roma gi din care impdratulavea sd ofere poporului, dupd obicei, panem ef cftcenses, adicd gr6ne gi spectaco-h de circ. Acest tezaur dacic a umplut pentru un timp vistieria secdtuitd a imperiu-lui. Dar satisfactia nu a fost deplind, deoarece Decebal gi o mAnd de credinciogi aisdi se refugiaserd in munli, unde continuau lupta. Rezistenla a fost insd de scurtdduratd, cdci un detagament roman a dat de urma fugarilor. incorlit, Decebal gi-aluat singur viata, iar capul sdu gi m6na dreaptd urmau sd fie infSligate impdratului giapoi expuse la Roma, in vdzul mulfimilor, pentru ca acestea sd se convingd cd ma-rele dugman al imperiului pierise.

O mare parte din vechea tard a lui Decebala devenit provincia romand Dacia,cu nucleul situat Tn Transilvania. Prin aceasta, sigiliul Romei a fost pus pentru veciein acest teritoriu structurat pe cununa Carpatilor. Pu[inii daci rdmagi s-au amestecator romanii cuceritori, gena romand a biruit gi astfel romdnii au devenit un poporromanic. Al treilea ingredient au fost migratorii slavi, stabilili in parte printre da-m-romani gi romdniitimpurii, asimilati apoitreptat (secolele Vl-Xll), nu inainte de aldsa importante urme ale venirii lor, inclusiv in limba romdnd.

EvulMediu sau convietuirea dintre romdni, unguri, sagigisecuiUngurii au fost initial o populatie nomadd, de origine fino-ugricd, so'sitd dinspre

rdsdrit (de la frontiera dintre Europa gi Asia) gi stabilitd in Pannonia pe la anul 896.De aici, timp de circa un secol, au intreprins atacuri repetate, cu scopul acapardriide prdzi, deopotrivd spre vest, spre sud gi spre est. Dupd anul 1000, gi-au constituitun regat cregtin, cdruia i-au addugat treptat noi teritorii 9i popoare. Expedifiile lorrdzboinice s-au indreptat gi spre Transilvania, unde trdiau, pe la anul g00, romdnii-gi slavii, condugi de voievodul Gelou, ,,un anumit rom6n". Un conducdtor ungur aavut ini{iativa trecerii din crigana ,,dincolo de pddure" (trans silvam), descoperindacolo, in tara acestui Gelou, recolte bogate, sare gi mai ales aur, strdlucind pdnd giin nisipul rdurilor. De-atunci, ducii gi regii unguri au pdstrat in amintire fascina[i-a

25

bogdliilor Transilvaniei, ceea ce a condus, intre secolele Xl gi Xll, la cucerirea tdriigi la incadrarea sa in Regatul Ungariei.

Pentru stdp6nirea, organizarea giexploatarea acesteitdri, locuite de o popula:tie cuceritd, sdricitd gi ostild, regii unguri au decis agezarea gi colonizarea aici aunor grupuri strdine. Valoarea unei ldri se mdsura, in fond, dupd multimea oameni-lor capabili sd{ pund in evidentd bogdgile. Astfel au venit dinspre vest grupuri demaghiari, mai ales nobili, ddruiti cu pimAnturi, de secui (popor turcic, putemic influ-enlat de magf'riari) gi de germani, numili generic sagi. in aceste condi[ii, pe la anul1300, structura etnicd gi religioasd a Transilvaniei medievale era, in liniimari, desd-vdrgitd: de o parte erau romAnii ortodocai, de alta erau ungurii, sagii gi secuii cato-lici. Paradoxal, romdnii, popor de origine romanS, cu rdddcini Tn Occident, au ajunssd se lege din punct de vedere confesional de Rdsdrit, de Constantinopol, 9i nu deRoma, aflatd mult prea departe. Unguriigisecuii, venifiin Pannonia dinspre rdsdrit,dupd legdturi puternice cu Bizanlul, au fost cregtina[i in anul 1000 in formd apu-seand, iar sagii au venit dinspre vest cu aceeagi confesiune. intre romdnii cucerifi gisupugi, pe de o parte, gi maghiari, secui gi sagi, pe de altd parte, raporturile nu auputut fi mereu amiabile, mai ales dupd ce Regatul Ungariei gi-a sumat misiunea deluptd tmpotriva ,,pdg6nilor, ereticilor gi schismaticilo/'. ,,Schismatici" erau considera{icei ,,rupfi de Roma", adicd ortodocAii. De aceea, romdnii au fost indepdrtati de laputere gi obliga$ sd ducd o via[d modestd in raport cu nobilii maghiari, sagii gi secu-ii, deveni[i grupuri privilegiate.

Evul Mediu sau Gruciadele tdrzii: apirarea GregtindtiliiPericolul otoman (,,pdg6n") a diminuat mult disputele gi i-a obligat pe locuitorii

Transilvaniei sd lupte ?mpreund pentru apdrarea valorilor comune de civiliza[ie. lntimpul luptei antiotbmane, s-a afirmat gi un mare voievod al Transilvaniei, anumeloan sau lancu de Hunedoara, ajuns de-a lungul fulminantei sale cariere(1441-1456) chiar guvemator al Ungariei gl cdpitan general al regatului. El, un se/fmade man, 9i fiul sdu, regele Matia Corvinul (1458-1490) - ndscut la Cluj *,'auajuns simboluri deopotrivd pentru romdni gi pentru unguri, Tntrucdt provin dintr-ofamilie romAneascd trecutd la catolicism giafirmatd pdnd la cele maiinalte demni-td$ din Ungafia. De Hunedoregti (Corvinegti) 9i de Transilvania este legat gi numeleunui alt luptdtor contra turcilor, anume Vlad al lllJea Drdgulea, pe care strdinii l-aunumit Dracula gi Fau transfonnat cu timpulintr-un personajfantastic, hollyrvoodian.De fapt, Vlad a fost principe al larii Romdnegtiin secolul al X/-lea, crud, aidomamultora dintre contemporanii sdi, dar rdmas in congtiinfa romdnilor ca simbol aljustiliei gi ca apdrdtor al cregtindtd[ii. Cu Transilvania are in comun doar locul nagt6-rii sale, care pare sd fie cetatea Sighigodrei (Schdssburg/Segesv6r), unde familiasa princiard se afla Tn refugiu.

ln secolele medievale - asociate adesea in chip gregit cu inapoierea giobscu-rantismul - oamenii au muncit gi au luptat, dar au gi construit, au oreat, au c6ntat giau compus, gi-au infrumuse[at via[a, dupd cum s-au pqceput. Ca sd trdiascd, oa-meniitrebuiau insd sd producd gi sd schimbe produse. incd din secolulalXlV-lea,s-au bdtut in aceste locuri primele monede locale, degi circulau de secole monede-le tdrilor din jur. Bragovul, Sibiul, Bistri[a gi Clujul erau importante centre de schimb,deci gi de circula[ia banilor.

z6

iecolele Xl giXll, la cucerirea [drii

a acestei !5ri, locuite de o popula-is agezarea gi colonizarea aici ar. in fond, dupd multimea oameni-I au venit dinspre vest grupuri desecui (popor turcic, puternic influ-sagi. ln aceste conditii, pe la anulmedievale era, in liniimari, desd-

l erau ungurii, sagii 9i secuii cato-an rdddciniin Occident, au ajuns

isdrit. de Constantinopol, 9i nu devenili in Pannonia dinspre rdsdrit,tinalr in anul 1000 in formd apu-onfesiune. intre rom6nii cucerili gire de altd parte, raporturile nu auI Ungariei gi-a sumat misiunea deor. .Schismatici" erau consideratiromdnii au fost indepdrtati de la

1cu nobilii maghiari, sagii gi secu-

r Cregtinititiiiispuiele gi i-a obligat pe locuitoriivalorilor mmune de civilizatie. ln: voievod al Transilvaniei, anumelungul fulminantei sale carierern general al regatului. El, un se/f15$1490) - ndscut la Cluj -, aufu unguri, intrucdt provin dintr-otd pdnd la cele maiinalte demni-Transilvania este legat gi numeleiea Drigulea, pe care strdinii l-aupersonaj fantastic, hollywoodian.

r secolul alXV-lea, crud, aidoma:ongtiinta romdnilor ca simbol alria are in comun doar locul nagte-rdssburg/Segesvdr), unde familia

hip gregit cu inapoierea gi obscu-9i construit, au creat, au cAntat gi.au priceput. Ca si trdiascd, oa-duse. lncd din secolul alXlV-lea,degi circulau de secole monede-rau importante centre de schimb,

Principatul autonom al Transilvaniei (1541 -1688)Dupa 1541, Transilvania, desprinsd din defunctul Regat al Ungariei, igi du-

bleazd teritoriul 9i devine un principat aproape independent, pldtitor de tribut turci-lor. Este perioada in care grupurile conducdtoare ale ldrii- maghiarii, sagii gi secuii- se transformd aproape in intregime din catolice in protestante, ajungdnd sd fieunii luterani, altii calvini, iar altii unitarieni. Romdnii - marea masd a locuitorilor ldrii- rdmdn ortodocai gi marginali, nerecunoscuti drept cetdleni de drept. Etica protes-tantd aduce in tard un anumit spirit al competitiei gi al concurenlei, ldrgind orizontu-rile economice, schimburile de valori, contactele cu Europa. Transilvania intrd incircuitul european de valori, odatd cu redimensionarea continentului. in aceastdepocd, tara dispune de monetarii proprii 9i de institutii care prefigureazd bdncilemoderne. Dinamica cea mai evidentd in acest sens se vede in mediile sdsegti,aflate in legdturd cu spaliul occidental, mai ales cu bdncile germane, active incd dinsecolul al XVI-lea. Toate grupurile etnice ale tdrii- inclusiv romdnii - trec rapid, substimulentul Reformei, la utilizarea gi in scris a limbilor nalionale, limbiin care incepsd se elaboreze gi sd se tipdreascd crea[ii de mare importantd.

Un moment special a fost domnia lui Mihai Viteazul, principele care, pentru oclipa (1599-1601 ), a reugit sd aducd sub sceptrul sdu, in numele impdratului habs-burg, Jara Rom6neascd, Transilvania gi Moldova, devenind ceea ce unii au numitin epocd restitutor Daciae (cel care a refdcut Dacia) gi fiind apoi transformat in erounational, prevestitor al Romdniei moderne. Dupd 1601, Transilvania a revenit lastatutul sdu de principat autonom sub suzeranitate otomand, fiind condusi timp deaproape un secolde principi maghiaricalvini.

Noul regim habsburgic Ai lupta de emancipare nationali in secolul alXVllllea' Paradoxal, noul asalt al turcilor spre centrul Europei - ne referim la asediul

Vienei din 1683 - conduce la emanciparea Transilvaniei de sub suzeranitatea im-periului sultanilor. Armatele austriece, ajutate initial de trupele regelui polon JanSobieski, incep urmdrirea asediatorilor gi-i alungd pe turci dintr-o serie de teritoriicregtine, intre care Ungaria 9i Transilvania. La 1688, Transilvania intra practic substdpAnirea lmperiului Habsburgic, iar la 1699, prin pacea de la Karlowi2, aceastdsrtuatie era consfintitd pe plan international.

ln secolul alXVllllea, autoritdtile imperiale au introdus gi rAnduieli noi, moder-ne in Transilvania, dupd tipicul despotismului luminat, sub impdratii Maria Terezia1740-1780) 9i losif al ll-lea (1780-1790). De la 1700 incoace, tabloul confesionalal

Transilvaniei se modificd din nou, prin trecerea unei mari pa(i a romdnilor la unireacu biserica Romei. Se formeazd astfel biserica greco-catolica, bizantina prin rit,sdrbdtori, traditii sau calendar, dar apropiatd de catolicism prin recunoagterea auto-itdtii papei. Era timpul afirmarii natiunilor moderne in zona central gi sud-est euro-ceand. Romanii, ca gimaghiarii, germanii, secuiisau sarbii, igi precizeazd ideologia'ralionald gi programele de urmat, igi constituie institutii adecvate gi trec la acliuniconcrete in vederea emancipdrii natiunii, a unitdtii sale politice, a formdrii statelorralionale independente. Maghiarii urmdresc eliberarea de sub dominatia austriacdsi refacerea ,,Ungariei Mari" sau ,,istorice", aga cum fusese ea Tnainte de 1S41. Sa-

tn

gii, situa[i departe de masa poporului lor, din care se desprinseserd cu sute de aniin urmd, nu vizau decdt pdstrarea identitdtii lor, a organiziriitradilionale, a autono-miilor lor gi chiar a vechilor privilegii. Secuii devin tot mai apropiati de masa naliuniimodeme maghiare, in care se contopesc in mare mdsurd, datoritd identitdtii delimbd gi altor elemente comune. Romdnii, incurajati de noua politicd imperiald 9idezamdgi[iin acelagitimp de rezultatele ei, de opozi$a nobilimii, trec la organizarealuptei lor Tn plan politic (migcarea peti[ionard a episcopului unit lnocen[iu (lnochen-tie) Micu-Klein la 1732 gi continuatd prin marea petitie din 1791), social (Rdscoalalui Horea din 1784), cultural (migcarea iluministd a $coliiArdelene), confesionaletc.Conducdtorii rom6nilor (Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe $incai, lgnatie Dara-bant, loan Piuariu Molnar gi al[ii) au militat pentru recunoagterea oficiald a na[iuniiromAne, pentru egalitatea in drepturi a membrilor natiunii romAne - preoti, nobili,

fdrani, ordgeni- cu grupurile similare din rdndul celorlalte natiuni, pentru reprezen-tarea romAnilorin Dietd, administratie 9i alte institutii, in proporlie cu numdrul lor (decirca2l3 din toatd populalia tdrii), pentru folosirea limbii romAne etc. Mari intelectu-ali, mai ales greco-catolici, dupd studii strdlucite la Viena sau Roma, au revenit inlara gi au elaborat cd(i fundamentale de istorie, filologie, drept, gtiinld, teologie, invederea ridicarii culturale a romdnilor gi a argumentdrii drepturilor politice ale natiu-nii rom6ne Tn patria sa.

Veacul na[ionalitd[ilor- al XIX]ea - a gdsit majoritatea popoarelor gi grupuriloretnice din centrul gi sud-estul Europei fdrd state nalionale sau fdrd state na[ionaleunitare. Din secolulalX/l-lea, imperiile otoman gihabsburgic, cdrora lis-a addugatulterior gi Rusia, gi-au impd(itintre ele aceastd parte a Europei, rdmasd la periferiadezvoltdrii gi a civilizaliei de modeloccidental. De pe la 1500-1600, popoarele saunatiunile medievale din zond au evoluat spre solidaritdtile moderne, in care unita-tea de limbd, origine, credintd, mentalitatea comund etc. serveau dobAndiriidreptu-rilor politice nalionale 9i fduririi cadrului firesc de deanoltare a natiunii. Momentuldecisiv a venit dupd 1800, prin pdtrunderea ideilor democratice ale RevolulieiFranceze gi a spiritului national german, teoretizat de Herder. Astfel, libertatea adevenit aici prioritar nu individuald, ci nationald, iar nafiunile s-au afirmat nu dupdgranilele politice in care erau cuprinse artificial, ci dupd componentele etni-co-lingvistice gi confesionale pe care le dobdndiserd organic, printr-o evolufie desecole. Astfel, in Austria trdiau natiuni ca austriecii, cehii, ungurii, slovacii, romdnii,croatii, ucrainenii, sagii, secuii etc. Unele erau doar mdrunte grupuri etnice, declara-te na[iuni politice Tn Evul Mediu, dar se pretindeau natiuni moderne in rdnd cu cele-lalte. Nafiunea unicd a lmperiului Austriac nu exista decdt in scriptele vieneze.

De la Revolulia din 1848-1849 la regimul dualist austro-ungarBanii au devenit motorul modernizdrii gi al racorddrii la valorile civilizafiei occi-

dentale. Diversele natiuni etnice din imperiu au intensificat lupta de emancipare,care a atins apogeulin timpul Revolufiei din 1848-1849. in Transilvania, for[ele lup-tei au fost romAnii, ungurii, secuii gi sagii, care au criticat impreund absolutismulaustriac Ai vechile r6nduieli feudale din !ard. Dintre toate natiunile cuprinse in Aus-tria, cea mai putemicd tradilie statald independentd o aveau ungurii, animafi de unnalionalism elitar, de tip nobiliar, dornici de a reface Ungaria istoricd, adicd marele

z8