Transcript
Page 1: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Totul despre alimentaţieProteine şi prieteni sai:glucide,

lipide,vitamine,săruri minerale. Profesor coordonator : Nona Ionescu

Vasile Costin clasa a X-a B ,Colegiul Tehnic “Lazăr Edeleanu “Ploieşti

Page 2: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

CuprinsDefiniţia proteinelorClasificarea proteinelor(Proteine de tip vegetal , Proteine de tip

vegetal , Proteine de tip animal , Insolubile , Proteinele solubile sau globulare)

Câte proteine consumăm zilnicCând să mâncăm?Supradozele de proteineAlimente bogate în proteineAlimentaţie echilibrată (Glucide , Lipide , Vitamine , Săruri

minerale)

Page 3: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Definiţia proteinelorProteinele sunt formate din aminoacizi, unitaţi

mici necesare dezvoltării şi reparării ţesutului. Proteina este substanta cea mai abundentă a corpului, cu exceptia apei, şi probabil, a grăsimii. Alimentele animaliere precum carnea, pestele, pasările, laptele şi ouăle sunt bogate în proteine. Plante care reprezinta surse bune de proteine sunt fasolea, mazărea, alunele, păinea si cerealele. Combinarea de plante sursă, precum untul de arahide cu păine integrală sau orezul cu fasolea, asigură proteine excelente

Page 4: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Clasificarea proteinelor

1.    De unde provin :  -    proteine de tip vegetal  -    proteine de tip animal2.    Dupa solubilitatea in apă şi în soluţii  :           -    insolubile (fibroase)           -    solubile (globulare)            

Page 5: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Proteine de tip vegetalDesi majoritatea oamenilor stiu că proteinele pot fi găsite mai ales în

compoziţia cărnii, multe persoane asimileaza proteine prin consumul de legume. Un adult se pare că are nevoie de doar 45-55 grame de proteine pe zi, care pot fi dobandite cu

usurinţa dintr-un regim alimentar obişnuit. Persoanele care consumă carne şi lactate vor avea cantităţi normale de proteine în organism. Chiar şi vegetarienii sau persoanele care manancă ouă reuşesc să

acopere necesarul de proteine. Beneficii ale legumelor bogate în proteine Termenul de proteine se referă la oricare din cele 20 de lanţuri de aminoacizi conectaţi prin legaturi peptidice.

Exemple de proteine vegetale :Cerealele , toate produsele din soia , nucile şi semniţele, legume verzi , ciuperci , fasole .

Page 6: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Proteine de tip animalÎn alimentaţia noastră este bine să fie prezente mai multe

tipuri de carne, cele mai apreciate sunt: carne de vita, viţel

carne de porccarne de mânzatcarne de mielcarne de iepurecarne de puicarne de curcan

Consumul de proteine animale este important, deoarece acestea sunt complete, adică conţin toţi aminoacizii esenţiali.

Page 7: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Insolubile(fibroase)Proteinele fibroase se găsesc în organismul animal în stare

solidă şi conferă ţesuturilor rezistenţa mecanică sau protecţie împotriva agenţilor exteriori.

KERATINELE- proteinele din epidermă, par, pene, unghii, copite şi coarne se disting printr-un conţinut mare de sulf. Keratinele sunt insolubile în apă atat rece cât şi caldă, precum şi în soluţii saline. Din cauza aceasta keratinele prezintă o mare inerăie faţă de agenăii chimici, precum şi faţă de enzime.

FIBROINA, componentă fibroasă din matasea naturală, se găseste în acest material înconjurată cu o componentă amorfă, cleioasă, sericină, care reprezintă circa 30 % din greutatea totală. În cele două glande ale viermelui de matase, proteinele sunt conţinute sub forma de soluţie concentrata, vascoasa.

Page 8: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

COLAGENUL, este componenta principală a ţesuturilor conjunctive, tendoanelor, ligamentelor, cartilajelor, pielii, oaselor, solzilor de peşte. Există numeroase varietaţi de colagen. Colagenul are o compoziţie deosebită de a keratinei si fibroinei, caci este bogat in glicol, prolina si hidroxiprolina, nu contine cistină si triptofan. Prin încalzire prelungită cu apă, colagenul întai se îmbibă,apoi se dizolvă transformându-se în gelatină sau clei.

ELASTINA constituie ţesutul fibros, cu o elasticitate comparabilă cu a cauciucului, a arterelor şi a unora din tendoane, cum este de exemplu tendonul de la ceafa boului. Elastina nu se transformă în gelatină la fierbere cu apă şi este digerata de tripsină. Ca şi colagenul, fibrele de elastină sunt compuse din aminoacizi simpli, mai ales leucina, glicocol şi prolina

Page 9: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Proteinele solubile sau globulare

Proteinele solubile sau globulare apar în celule în stare dizolvată sau sub forma de geluri hidratate. Ele au însuşiri fiziologice specifice şi se subîmpart în albumine şi globuline. Albuminele sunt solubile în apă şi în soluţii diluate de electroliţi (acizi, baze, săruri),iar globulinele sunt solubile numai în soluţii de electroliţi.

 

Page 10: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Exemple de proteine solubile:-    albuminele din ouă-        caseina din lapte-        globulinele si albuminele din sânge (hemoglobina,

fibrinogenul)-        proteinele din muschi (miogenul si miosina)       Structura unei albumine  proteinele din cereale (gluteina din grau, zeina din porumb)-        proteinele produse de viruşi (antigeni) şi

bacterii                  -        anticorpii-        nucleoproteidele-        enzimele-        hormonii proteici (insulina)

Page 11: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

– Proteinele din sânge  Sângele  este o suspensie a unor corpuscule mari, vizibile la

microscop, globulele albe si roşii, într-un lichid omogen numit plasmă. Globulele roşii conţin toată proteina colorată roşie, hemoglobina. Plasma contine în soluţie fibrinogenul, globuline şi albumine. Lichidul rămas la îndepărtarea globulelor şi a fibrinogenului se numeşte serul sanguin. Coagularea sângelui se datorează transformării fibrinogenului într-un gel ireversibil, fibrina.

– Proteinele din muşchi Muşchii vertebratelor conţin 15-20% proteine. Au fost izolate : miogenul, miosina, globulina X, stroma musculară, tropomiosina si actina.

Page 12: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Câte proteine consumăm zilnic

Organismul are nevoie în fiecare zi de proteine pentru a-şi menţine vitalitatea şi energia. Necesarul zilnic fluctuează în funcţie de vârstă, sex şi condiţii fiziologice. Se consideră că 1 gram de proteine/kilogram de greutate corporală în 24

de ore este suficient pentru o sănătate de fier. Copiii şi femeile însărcinate au nevoie de mai

multe proteineÎn perioada de creştere, copiii au nevoie de un aport sporit de proteine pentru a le facilita creşterea şi dezvoltarea armonioasă. Cantitatea optimă este de 2 g/kg/corp.Femeile însărcinate trebuie să-şi modifice obiceiurile alimentare  pentru a ajunge la cantitatea optimă de  1,5 g/kg corp de proteine, iar în perioada de alăptare la 2 g/kg/corp.

Page 13: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Când să mâncăm?

Organismul nu este capabil să depoziteze proteine, în consecinţă trebuie să consumăm în mod regulat alimente bogate în acesti nutrienţi dacă dorim ca procesul de refacere şi creştere să aibă loc. Aceasta explică de ce culturiştii iau mese de mărime moderată la fiecare 2-3 ore, menţinând un nivel constant de proteine în corp pentru a beneficia de o creştere optimă. Consumul unor cantitaţi mari de hrană bogată în proteine, în doze foarte mari şi într-o singură administrare zilnică, este o acţiune fară prea mare utilitate, potenţial toxică.

Page 14: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Supradozele de proteineAdesea cei care îşi doresc să slăbească, mergând la sală, dar

care iau suplimente de proteine sub formă de shake-uri, batoane sau tablete, pentru muşchi mai bine conturaţi, se pot confrunta cu stări de greaţă, dar se pot alege cu probleme la nivelul rinichilor şi ficatului.  Cu cât mai multe proteine se regăsesc în dietă, cu atât mai mult are de muncit organismul pentru a scăpa de ele . Se estimează că una din cinci persoane care merge la sală de mai mult de două ori pe saptamană apeleaza la acestea

Page 15: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Alimente bogate în proteine1. Pestele – este recomandat atat cel alb, cat si cel  “albastru”,

oceanic care, pe langa proteine, este bogat si in Omega3;2. Fructele de mare;3. Carnea de pui fara piele;4. Carnea macra de vita (preparata la gratar sau fiarta);5. Iaurtul degresat;6. Laptele degresat;7. Branza de vaci slaba (degresata);8. Ouale (consumate fierte, nu prajite);

Page 16: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Alimente bogate în proteine9. Ficat de pui sau porc (consumat fiert, fara ulei);10. Struguri/stafide (in cantitati reduse, pentru ca au un

continut bogat de glucide);11. Mazare, ciuperci, conopida, praz, spanac, usturoi, varza;12. Pasta de tomate;13. Urzici;14. Masline, nuci;15. Cicolata.

Page 17: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Alimentaţie echilibratăPentru alimentaţie echilibrată avem nevoie de :– Glucide– Lipide– Vitamine– Săruri minerale

Page 18: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

GlucideZaharidele cunoscute și sub denumirea

de glucide sunt substanțe organice, cu funcțiune mixtă ce au în compoziția lor atât grupări carbonilice cât și grupări hidroxilice.

Glucidele constituie o clasă de substanțe foarte importantă atât pentru organismele animale cât și pentru cele vegetale. Sub aspect biochimic și fiziologic , glucidele constituie o materie primă pentru sinteza celorlalte substanțe:proteine, lipide , cetoacizi ,acizi organici. De asemenea constituie substanțe de rezervă utilizate de către celule și țesuturi.

Biosinteza lor se realizează prin fotosinteza.

Page 19: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

LipideLipidele sunt substanțele organice grase, insolubile

în apă, dar solubile în majoritatea substanțelor organice, ce conțin grupa hidrocarbon. Acestea joacă un rol important în viața materiei vii.

Lipidele au funcții:– energetică și de rezervă;– structurală;– regulatorie ;– imunoprotectoare;– de accelerare a metabolismului;– de pigmenți.

Page 20: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

VitamineVitaminele sunt substanțe chimice organice

necesare în cantități mici pentru ca organismul să fie sănătos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie obținute din alimentație.

Termenul de vitamine nu cuprinde alți nutrienți esențiali cum ar fi mineralele, acizii grași esențiali sau aminoacizii esențiali.

Page 21: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Săruri mineraleSaruri minerale :

- Calciul şi fosforul se găsesc în schelet, dinţi şi sânge şi se află unele alimente ca: lapte , brânzeturi, gălbenuşuri de ou, varză , conopidă,cereale decojite, unele fructe . Când lipsesc din alimente apare rahitismul la copil şi ostemalacia la adult.- Sodiul şi clorul, sunt aduse în organism sub formă de clorură de sodiu(sarea de bucatarie), pierderile importante ale acestor minerale prin vomismente sau diaree 

pun în pericol viaţa bolnavului.- Potasiul se găseste în carne, peşte , lapte , 

legume , fructe , leguminoase uscate

Page 22: Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide,  lipide,vitami n e,săruri  minerale

Bibliografiehttp://ro.wikipedia.orghttp://www.gatorade.rohttp://www.e-referate.rohttp://www.slabute.rohttp://www.sfatulmedicului.roManual CHIMIE cls a X-a editura:LVS crepuscul autori:Elena

Alexandrescu , Viorica Zaharia , Mariana Nedelcu anul 2005


Recommended