Download pdf - Testarea automobilului

Transcript
  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    1/117

    MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII I TINERETULUI

    Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

    AUXILIAR CURRICULARAUXILIAR CURRICULARProfilul:Profilul:TehnicTehnic

    Nivelul:Nivelul:33

    Calificarea:Calificarea: Tehnician electrician-electronist autoTehnician electrician-electronist auto

    Modulul:Modulul:Testarea automoiluluiTestarea automoilului

    Clasa:Clasa:a XII-aa XII-a

    Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a

    sistemului de nv mnt profesional i tehnic

    Noiembrie 2008

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    1

    MEdCTCNDIPT / UIP

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    2/117

    AUT!RI:AUT!RI:

    M"LNIC ALINA - profesor grd. I, Grup colar Industrial de Transporturi !uto Ti"i#oara

    MANIU CAM"LIA - profesor grd. I, Inspectoratul colar $ude%ean Ti"i#PA#C!TA $AL"RIA - profesor grd. I, Grup colar Industrial de Transporturi !uto Ti"i#oara

    C!!R%!NAT!R:C!!R%!NAT!R:

    !#AIN AN&"LA - profesor grd. I, Grup colar Industrial de Transporturi !uto Ti"i#oara

    C!N#ULTAN'( CN%IPT:C!N#ULTAN'( CN%IPT: P!P"#CU AN&"LA) "XP"RT CURRICULUM

    A#I#T"N'( T"*NIC(:A#I#T"N'( T"*NIC(: +,& INT"RNATI!NALI$AN M,,T,N) "XP"RT

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    2

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    3/117

    Cu.rinsCu.rins

    INTRODUCERE..................................................................................................................................5

    COMPETENE....................................................................................................................................7

    OBIECTIE.........................................................................................................................................7

    IN!ORMAII PENTRU PRO!ESORI.............................................................................................."

    !IA DE RE#UMAT.........................................................................................................................$$

    !IA DE RE#UMAT A ACTIITII...........................................................................................$2

    CUINTE C%EIE&'LOSAR............................................................................................................$(

    IN!ORMAII PENTRU ELEI......................................................................................................$)

    ACTIITATEA $...............................................................................................................................$5

    !I DE DOCUMENTARE $...........................................................................................................$*

    !I DE DOCUMENTARE 2...........................................................................................................$7CLASIFICAREAPARAMETRILORDEDIAGNOSTICARE..........................................................................18CARACTERISTICILEPARAMETRILORDEDIAGNOSTICARE...................................................................18VALORICARACTERISTICEALEPARAMETRILORDESTAREIDEDIAGNOSTICARE.............................20

    ACTIITATEA 2...............................................................................................................................22

    !I DE DOCUMENTARE (...........................................................................................................2(

    ACTIITATEA (...............................................................................................................................(0

    !I DE DOCUMENTARE )...........................................................................................................($FI DE DIAGNOSTICARE............................................................................................................33FI DE DIAGNOSTICARE............................................................................................................34

    ACTIITATEA )...............................................................................................................................(5

    !I DE DOCUMENTARE 5...........................................................................................................(*

    ACTIITATEA 5...............................................................................................................................(8

    !I DE DOCUMENTARE *...........................................................................................................("

    !I DE DOCUMENTARE 7...........................................................................................................)$

    ACTIITATEA *...............................................................................................................................)"

    !I DE DOCUMENTARE 8...........................................................................................................5$

    !I DE DOCUMENTARE "...........................................................................................................5(

    ACTIITATEA 7...............................................................................................................................57

    !I DE DOCUMENTARE $0.........................................................................................................58

    ACTIITATEA 8...............................................................................................................................*$!I DE DOCUMENTARE $$.........................................................................................................*2

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    3

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    4/117

    ACTIITATEA "...............................................................................................................................*)

    !I DE DOCUMENTARE $2.........................................................................................................**

    ACTIITATEA $0.............................................................................................................................7"

    !I DE DOCUMENTARE $(.........................................................................................................80

    ACTIITATEA $$.............................................................................................................................8*

    !I DE DOCUMENTARE $).........................................................................................................87

    ACTIITATEA $2............................................................................................................................."2

    !I DE DOCUMENTARE $5........................................................................................................."(

    ACTIITATEA $(............................................................................................................................."*

    !I DE DOCUMENTARE $*........................................................................................................."7

    ACTIITATEA $)...........................................................................................................................$00

    !I DE DOCUMENTARE $7.......................................................................................................$0$

    ACTIITATEA $5...........................................................................................................................$0(

    !I DE DOCUMENTARE $8.......................................................................................................$0)

    ACTIITATEA $*...........................................................................................................................$$$

    ACTIITATEA $7...........................................................................................................................$$)

    SOLUIONAREA ACTIITILOR..........................................................................................$$5

    BIBLIO'RA!IE SELECTI.......................................................................................................$$7

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    4

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    5/117

    IntroducIntroducereere

    &odulul /Testarea automoilului0 este destinat preg'tirii de specialitate (n

    calificarea de nivel 3 /Tehnician electrician-electronist auto0.&odulul face parte din curriculu"-ul pentru ciclul superior al liceului, clasa a )II-a #i

    are alocate 12 credite#i 415 ore, din care: teorie * 61 ore la+orator * 61 ore&odulul ofer' elevilor oportunitatea de a-#i for"a co"peten%e tehnice de testare #i

    sta+ilire a st'rii tehnice a auto"o+ilelor.Pentru atingerea co"peten%elor viate, profesorul, are li+ertatea de a devolta

    anu"ite con%inuturi, de a le e#alona (n ti"p #i de a utilia activit'%i variate de (nv'%are.!legerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are posi+ilitatea:

    de a individualia #i de a adapta procesul didactic la particularit'%ile grupului de elevi

    de a centra procesul de (nv'%are pe elev, pe nevoile #i disponi+ilit'%ile sale, (n scopulunei valorific'ri opti"e ale acestora, l'rgirii oriontului #i perspectivelor educa%ionale de a diferen%ia sarcinile #i ti"pul alocat de a devolta co"peten%ele viate la elevii care preint' deficien%e integra+ile,

    adaptnd strategiile utiliate la specificul condi%iilor de (nv'%are #i co"porta"ent/progra"e individualiate, instru"ente a0ut'toare de (nv'%are etc1.2ncercnd s' r'spund' acestor cerin%e, auiliarul curricular pe care (l propune"

    con%ine "ateriale care pot fi utiliate (n cadrul unor activit'%i de (nv'%are.Profesorului (i sunt puse la dispoi%ie infor"a%ii necesare pentru utiliarea

    "aterialelor. !ceste infor"a%ii au ca scop orientarea activit'%ii profesorului #i sti"ulareacreativit'%ii sale. Ele con%in:

    - o descriere a rela%iei dintre co"peten%ele "odulului, o+iective #i activit'%ile de

    (nv'%are, sugestii "etodologice- (ndru"'ri pentru adaptarea "aterialelor pentru diferite categorii de elevii cu nevoieduca%ionale speciale

    - propuneri pentru activit'%i de ur"'rire #i re"ediale.!uiliarul ofer' att profesorului, ct #i elevilor "i0loace de (nregistrare a progresului,

    su+ for"a unor fi#e de reu"at. 2nregistr'rile eacte repreint' un aspect i"portant alad"inistr'rii procesului de (nv'%are #i poate, de ase"enea, a0uta la infor"area #i "otivareaelevilor. Elevii sunt (ncura0a%i s'-#i evaluee propriul proces de (nv'%are co"entnd cu privirela arii care le-au pl'cut sau nu la un anu"it su+iect. !ceste co"entarii pot oferi profesorilorinfor"a%ii valoroase referitoare la arii care cauea' dificult'%i elevilor.

    Pentru o "ai +un' (n%elegere #i fiare, auiliarul con%ine un glosar al cuvintelor cheieutiliate (n cadrul "odulului.

    Pentru fiecare activitate, elevilor li se ofer' infor"a%ii cu privire la scopurile 4o+iectivele ur"'rite #i criteriile care vor fi aplicate (n procesul de evaluare a "uncii lor. 5ealtfel, pri"a activitate propus' pentru o unitate de (nv'%are este o evaluare ini%ial', dediagnostic, "enit' s' eviden%iee ceea ce elevii cunosc (n leg'tur' cu su+iectul.

    !ctivit'%ile de (nv'%are pe care le propune" sunt diverse, sarcinile sunt definite (npa#i "ici #i au grad de dificultate progresiv, astfel (nct s' per"it' fiec'rui elev s' lucree (nrit"ul s'u #i s' evoluee pn' la un nivel "ai" al perfor"an%ei.

    Pentru fiecare activitate, elevilor le sunt puse la dispoi%ie fi#e de docu"entare,con%innd selec%ii ale unor infor"a%iilor necesare reolv'rii sarcinilor de lucru. Tre+uie avut(ns' vedere c' acest auiliar nu este un "anual sau un tratat #tiin%ific despre echipa"entulelectric #i electronic al auto"o+ilului, iar suportul teoretic care (nso%e#te fi#ele de lucru arerolul de a spri0ini procesul de (nv'%are #i nu cel de predare.

    6iecare activitate con%ine #i etape de evaluare for"ativ', care s' ofere elevilor #iprofesorului infor"a%ii referitoare la ceea ce a (nv'%at elevul #i ce "ai tre+uie s' (nve%e (n

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    5

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    6/117

    continuare. 7olu%ionarea activit'%ilor nu con%ine doar r'spunsuri sau reultate corecte, ci #i(ndru"'ri sau sfaturi pentru elevi.

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    7/117

    Com.eten7eCom.eten7e2n "odulul /Testarea automoilului0au fost agregate co"peten%e dintr-o unitate de

    co"peten%e tehnice specialiate #i o unitate de a+ilit'%i cheie:

    UC2162 Testarea automoilului 842 credite9

    C216242 Stabilete diagnosticul iniialC216212 Alege echipamente i metode de testare a automobiluluiC216232 Interpreteaz rezultatele obinute n urma testrii

    UC22 &;ndirea critic< =i re>olvarea de .roleme 842 credite9

    C2242 Planific o activitate i culege date numerice n legtur cu aceastaC2212 Prelucreaz datele numericeC2232 Interpreteaz rezultatele obinute i prezint concluziile

    !iective!iectivePrin activit'%ile pe care le propune", ur"'ri" ca la sfr#itul activit'%ilor de (nv'%are

    elevii s' fie capa+ili:!242 s' colectee #i s' interpretee infor"a%iile furniate de client!212 s' realiee evaluarea ini%ial' a st'rii tehnice a auto"o+ilului!232 s' propun' #i s' argu"entee o interven%ie specialiat'!252 s' sta+ileasc' opera%iile necesare a fi realiate!2?2 s' identifice resursele necesare test'rii!262 s' supraveghee utiliarea "etodelor #i echipa"entelor de testare (n confor"itate

    cu docu"enta%ia tehnic' specific'!22 s' furniee infor"a%iile necesare factur'rii!2@2 s' analiee infor"a%iile necesare pentru interpretarea unei situa%ii!22 s' interpretee infor"a%iile #i s' localiee defectele!242 s' propun' o solu%ie de interven%ie pentru re"edierea defec%iunilor!2442 s' colectee datele nu"erice corespun'toare activit'%ii planificate!2412 s' selectee datele o+%inute din "'sur'ri sau alte surse!2432 s' (nregistree date!2452 s' efectuee calcule (n "ai "ulte etape cu nu"ere de "ai "ulte "'ri"i!24?2 s' utiliee for"ule de calcul!2462 s' repreinte grafic datele o+%inute!242 s' citeasc' grafice!24@2 s' co"pare reultatele cu valori date pentru deter"inarea erorilor 4 a+aterilor #i

    tendin%elor!242 s' for"ulee concluii (n +aa unei analie critice!212 s'utiliee reultatele (n reolvarea unei pro+le"e #i luarea deciiilor opti"e.

    Pentru realiarea acestor o+iective vo" avea (n vedere ur"'toarele con%inuturi:

    42 Pre>entare Beneralolarea =iidentificarea defectului.

    Ca ur"are a celor preentate, se poate defini ter"enul de diagnosticare a defec%iunii.2n literatura de specialitate eist' trei variante de definire: pri"a din acestea includedetectarea, iolarea #i identificarea defec%iunii, cea de-a doua include nu"ai iolarea #iidentificarea defec%iunii, iar cea de-a treia presupune sta+ilirea originii defectului.

    Prin monitori>are se (n%elege un proces de sta+ilire (n ti"p real a "odului de

    operare a unui siste" oarecare. Pe ti"pul "onitori'rii se asigur' detectarea, iolarea,diagnosticarea #i identificarea defec%iunilor /deci (n confor"itate cu cea de-a treia definire"en%ionat' anterior1.

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    2!

    Actuator Motor #en>ori

    #istem dediaBnosticare

    /efeciuniactuatori

    /efeciunimotor

    /efeciunisenzor

    Perturbaii

    -omenzi

    (control

    Ieiri

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    28/117

    Prin su.ervi>arese (n%elege procesul de "onitoriare a unui siste" #i de ac%iunecorespun'toare (n caul eisten%ei unei defec%iuni. 5up' cu" se constat', superviareaasigur' (n plus #i sta+ilirea unor ac%iuni corespun'toare (n caul eisten%ei unui defect sau a"ai "ultor defec%iuni.

    2n sfr#it, prin siguran%' (n func%ionare se (n%elege a+ilitatea unui siste" de a-#i(ndeplini func%iunile i"puse (n anu"ite condi%ii, cu un scop +ine preciat #i pe o perioad' deti"p deter"inat'. 7iguran%a (n func%ionare poate fi epri"at' cantitativ prin ti"pul "ediu(ntre dou' defec%iuni /&TF6- &ean Ti"e Feteen 6ailure1.

    Codul de defectlocaliea' circuitul de unde provine defec%iunea. Prin circuit se(n%elege de ee"plu un senor, ca+la0ul electric aferent #i unitatea de control electronic.

    Lnele standarde sta+ilesc "odul (n care sunt afi#ate codurile de defect. 2n acestsens, 7ocietatea Inginerilor de !uto"o+ile /7!E - 7ocietR of !uto"otive Engineers1 asta+ilit, de ee"plu, standardul $B; pentru utiliarea codurilor 8F5-II:

    6iecare co"ponent' a codului de cinci digi%i face anu"ite preci'ri (n leg'tur' cupro+le"a ap'rut'. 5e ee"plu, (n codul PB3B;, ,,P indic' un cod de defec%iune afunc%ion'rii "otorului /poertrain1, #i "ai eact ,,detectare rateu cilindru ;. !#a cu" seconstat' #i din ee"plul preentat (n fig. 3.A, se folosesc litere diferite pentru altesiste"e: ,,F pentru air+ag-uri, ,,C pentru siste"ul de frnare cu !F7, ,,N pentru siste"elede securitate anti-furt.

    !l doilea digit este ori cifra B ori cifra ;. Codurile universale /folosite de to%i fa+rican%ii1sunt indicate de cifra B, (n ti"p ce cifra ; indic' un cod specific fa+ricantului. !l treileadigit poate indica un siste" cu" ar fi siste"ul de aprindere, siste"ul de ali"entare cuco"+usti+il sau siste"ul de control al trac%iunii, (n ti"p ce ulti"ii doi digi%i repreint' un codspecific siste"ului.

    8 clasificare a codurilor se pate realia dup' "ai "ulte criterii, unul fiind (n func%ie de

    "o"entul apari%iei lor fa%' de "o"entul cnd are loc diagnosticarea: coduri curente /dac' a trecut o perioad' relativ scurt' #i 4 sau s-a parcurs o distan%'"ic' de la producerea lor1

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    28

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    29/117

    coduri istorice /dac' a trecut o perioad' "ai "are de ti"p #i 4 sau s-a parcurs odistan%' "are de la producerea lor, ori (ntre ti"p s-au (nregistrat alte coduri de defect,neavnd loc #tergerea lor din "e"oria calculatorului de +ord1.

    5ou' astfel de ee"ple sunt preentate (n figura ur"'toare:

    5ispoitivele pentru citirea #i #tergerea codurilor deeroare din autovehicule, denu"ite #i cititoare de coduri, suntde di"ensiuni "ici, u#oare #i "anevra+ile, co"petitive ca #ipre% #i foarte si"plu de folosit. 5in acest "otiv, ele pot fiutiliate #i de proprietarii care doresc s' #tie ce se (nt"pl' cuauto"o+ilul lor.

    Cu un astfel de dispoitiv se pot descoperi u#or caueleunor pro+le"e care apar la siste"ele electronice dinauto"o+il, conectnd aparatul la conectorul de diagno', citindcodurile de eroare (nregistrate, identificnd, localind #i

    verificnd erorile cu a0utorul "anualului care (nso%e#tedispoitivul.6unc%iile unui astfel de dispoitiv sunt, de regul',

    ur"'toarele:42 Cite#te #i #terge coduri de eroare generice #i specifice de produc'tor #i stinge

    "artorul "otor.12 7uport' "ultiple cereri de coduri de eroare: coduri generice, coduri (n a#teptare #i

    coduri specifice de produc'tor.32 Cite#te IN /ehicle Identification No.1

    Este precis #i reistent, u#or de citit, si"plu de folosit, f'r' a necesita un laptopor PC, de di"ensiuni "ici /(ncape u#or (n "a#ina pentru a fi disponi+il oricnd pentru overificare1, are o co"unicare sigur', f'r' pericole pentru calculatorul auto"o+ilului, nu

    necesita +aterii /se ali"entea' direct de la conectorul de diagno'1.

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    2"

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    30/117

    Activitatea 3Activitatea 3Unitatea de nv

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    31/117

    DI( %" %!CUM"NTAR" 5%ocumenta7ia tehnicat< la testare =i diaBnosticare

    5ocu"enta%ia tehnic' este esen%ial' (n procesele de testare #i diagnosticare, ea

    (ndeplinind o serie de func%ii, printre care cele "ai i"portante sunt ur"'toarele: ofer' infor"a%ii utile despre structura #i para"etrii func%ionali ai siste"ului testat descrie o+iectivele #i procedurile de testare 4 diagnosticare, oferind indica%ii utile

    despre succesiunea de opera%ii, resursele necesare, condi%iile de desf'#urare apro+elor, nor"ele #i protocoalele care tre+uie respectate etc.

    per"it (nregistr'ri ale unor infor"a%ii legate de desf'#urarea proceselor #i areultatelor o+%inute

    preciea' criteriile de calitate pentru activit'%ile desf'#urate.

    2n procesele de testare #i diagnosticare, cele "ai utiliate sunt: "anualele de diagnosticare /de repara%ie1, ela+orate de constructor

    procedurile #i nor"ele interne cataloagele de co"ponente instruc%iunile #i nor"ele de eploatare a "i0loacelor #i echipa"entelor utiliate proceduri de calitate.

    6ie c' este vor+a de o sche"' constructiv', de o diagra"a logic' de diagnosticare,de o instruc%iune de utiliare sau de o fi#' de diagnosticare, su+ for"' electronic' sautip'rit', docu"enta%ia tehnic' tre+uie s' (ndeplineasc' cteva condi%ii de +a':

    s' fie clar' (n for"ul'ri #i repreent'ri grafice s' con%in' infor"a%iile necesare /#i doar acestea1 s' ofere instruc%iuni aplica+ile (n contetul (n care este utiliat' s' fie accesi+il' tuturor anga0a%ilor care au nevoie de ea pentru eecutarea sarcinilor

    pri"ite.

    "em.le: diagra"' logic' pentru de"ersul de testare #i diagnosticare fi#' de diagnosticare

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    31

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    32/117

    %"M"R# %" %IA&N!#TICAR" 8ARH!R" %" %"CIKI"9

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    32

    erifica%i (nc'rcarea +ateriei #i stareacorespun,'toare a siguran%elor

    I"pri"a%i fi#a de diagnosticare asiste"ului /disponi+il' pe C9IP #i (n

    &anualul de Oepara%ii sau NotaTehnic'

    Fran#a%i C9IP

    5ialogul cucalculatorulH

    Citire defecte

    Eisten%'defecteH

    Tratare defecte pre,entate

    Tratare defecte "e"orate

    7i"pto"ul

    ersist'

    Consulta%i !9P nr. ;

    Control confor"itate

    7i"pto"ulersist'

    Ltili,a%i 5iagra"ele !r+ore de9ocali,are Pene

    7i"pto"ulpersist'

    Conecta%i techline cu 6i#a dediagnosticare co"pletat'

    'an

    re#olat

    'an

    re#olat

    'an

    re#olat

    nu

    da

    nu

    nu

    nu

    nuda

    da

    da

    da

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    33/117

    DI( %" %IA&N!#TICAR"#istem: AntidemaraG

    PaBina 4 F 17ista pieselor sub supraveghere0 Calculator( cititor cartele( module m)ner( antene

    Identificare administrativat< .entru diaBnosticare

    Metod< de diaBnosticare utili>atatent Memorat %enumire defect Caracteri>are

    Contet defect n momentul a.ari7iei sale

    Nr2 stare sau .arametru %enumire .arametru $aloare Unitate

    Informa7ii s.ecifice sistemului

    5escriere:

    Informa7ii com.lementare

    Care sunt ele"entele ce v-au condus la(nlocuirea calculatorului

    Ce alte piese au fost (nlocuite

    !lte func%ii defectuoase

    Preci'rile du"neavoastr'

    Pentru vehiculele

    Pro+le"a este preent' cu a"+ele cartele 5a Nu 5up' introducerea cartelei pn' la cap't (n cititor, indicatorii lu"ino#i de pe ta+loul de+ord se aprind 5a Nu

    5up' introducerea cartelei pn' la cap't (n cititor, coloana de direc%ie este de+locat': 5a Nu

    5up' introducerea cartelei pn' la cap't (n cititor, ilu"inarecititor:

    Cite#te rapid Este stins Este aprins (n per"anen%'

    3 secunde dup' introducerea cartelei pn' la cap't (n cititor,indicatorul lu"inos antide"ara0 de pe ta+lou de +ord:

    Cite#te lent OapidEste aprins (n per"anen%' Este stins

    ehiculul porne#te dup' o ap'sare "ai lung' de 3 secunde pe +utonul start 5a Nu

    D% 43 Di=< de diaBnosticare

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    34

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    35/117

    Activitatea 5Activitatea 5Unitatea de nv

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    36/117

    DI( %" %!CUM"NTAR" ?Metode =i miGloace .entru diaBnosticarea Beneral< a Bru.ului moto.ro.ulsorMetode =i miGloace .entru diaBnosticarea Beneral< a Bru.ului moto.ro.ulsor

    5iagnosticarea general' a grupului "otopropulsor ur"'re#te sta+ilirea "odului (n

    care se realiea' trans"iterea puterii "otorului la ro%ile "otoare.5eoarece au "ultiple leg'turi cu para"etrii de stare ai auto"o+ilului, para"etrii de

    diagnosticare ur"'ri%i sunt: puterea la roat' Pr consu"ul de co"+usti+il -299la suta de" de rula0

    Puterea la roat

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    37/117

    2n func%ie de "i0loacele tehnice disponi+ile, pentru diagnosticarea general' aauto"o+ilului se pot folosi #i al%i para"etrii de diagnosticare (n locul puterii la roat':

    for%a de trac%iune distan%a de accelerare ti"pul de accelerare accelera%ia "ai"'

    Cu ecep%ia coeficientului U, consumul de comustiil C1** depinde de aceea#ifactori ca #i puterea la roat', a#adar diagnosticarea dup' consu" va preenta acelea#icaracteristici generale. !cest para"etru este "ai u#or "'sura+il #i poate furnia infor"a%iicorecte asupra st'rii generale a auto"o+ilului.

    5iagnosticarea general' dup' puterea la roat' se poate face prin dou' procedee:

    Procedeu Parametru de diaBnosticare

    de .arcurs

    spa%iul de accelerare ti"pul de accelerare decelera%ia vehiculului

    accelera%ia ar+orelui "otor vitea

    de stand

    puterea la roat' for%a de trac%iune spa%iul de accelerare ti"pul de accelerare accelera%ia vehiculului vitea

    Procedeul de .arcursconst' (n alegerea unui traseu, corespun'tor din punctul devedere al declivit'%ii #i calit'%ii acoperirii dru"ului /preferndu-se o por%iune de dru"

    oriontal', asfaltat' #i uscat'1, pe care vehiculul, aflat (ntr-o treapt' oarecare a cutiei devite', este accelerat +rusc de la o anu"it' vite' de rula0 #i pn' la nivelul "ai"al alviteei ce poate fi atins pe por%iunea de dru" respectiv' (n cel "ai scurt ti"p posi+il (n eta0ulrespectiv al cutiei de vitee. !cest interval de vite' nu este standardiat, el alegndu-se (nfunc%ie de lungi"ea disponi+il' a traseului, de tipul de autovehicul #i de datele statisticeeistente (n leg'tur' cu valorile no"inale #i li"it' ale para"etrilor de diagnosticare "'sura%i(n ti"pul test'rii.

    Pentru "'rirea preciiei "'sur'rii, pro+ele se repet' parcurgnd traseul #i (n sensinvers, pentru a corecta erorile de declivitate #i de vnt, #i se calculea' "edia arit"etic' avalorilor o+%inute pentru cele dou' sensuri.

    !vanta0e: si"plitate, operativitate, cost redus5eavanta0e: repeta+ilitate sc'ut', datorit' influen%elor unor factori /anoti"p,

    te"peratur' a"+iant', vitea vntului, gradul de aderen%' #i starea pneurilor1

    Procedeul de stand eli"in' influen%a"ediului, dar gradul de infor"ativitate este puternicafectat de fidelitatea si"ul'rii pe stand a condi%iilorde rula0 reale.

    Procedeul se +aea' pe crearea la ro%ile"otoare ale vehiculului a unui efort reistent ct"ai apropiat ca valoare #i varia%ie de cel (nt"pinat(n ti"pul rula0ului.

    !cest efort poate fi o+%inut:8a9 folosind iner%ia unei "ase rotitoare89 cu a0utorul unei frne

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    3!

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    38/117

    Activitatea ?Activitatea ?Unitatea de nv

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    39/117

    DI( %" %!CUM"NTAR" 6Metode =i miGloace .entru testarea =i diaBnosticarea motorului - Beneralit

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    40/117

    !plicarea acestor "etode poate i"plica #i eecutarea unor de"ont'ri, pentru a putea"'sura, co"para, deter"ina, para"etrii reali, constructivi #i func%ionali, ai (ntregului"otorului.

    &etodele o+iective sunt cele "ai sigure "etode de diagnosticare #i, chiar dac' ini%ials-a utiliat o "etod' su+iectiv', (n caurile cele "ai grave se va a0unge tot la o solu%ieinvaiv' de sta+ilire a diagnosticului.

    &etodele subiectiesta+ilesc defec%iunile astfel (nct de"ontarea "otorului s' fieli"itat' la strictul necesar, folosind tehnici neinvaive de diagnosticare cu" ar fi: auscultarea,interpretarea presiunii uleiului din siste"ul de ungere, te"peratura "otorului, puterea"otorului.

    !ceste "etode sunt "ai pu%in precise, dar prote0ea' "otorul de eventualelede"ont'ri care nu sunt necesare, iar dac' diagnosticianul este eperi"entat poate dareultate foarte +une. In plus se poate face f'r' aportul unor standuri sau aparate speciale.

    7ta+ilirea st'rii tehnice a "otorului se poate face:W glo+al

    W pe ele"ente5iagnosticareaBloal< sauBeneral

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    41/117

    DI( %" %!CUM"NTAR" Metode =i miGloace .entru testarea =i diaBnosticarea motoruluiMetode =i miGloace .entru testarea =i diaBnosticarea motorului

    %iaBnosticarea Beneral

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    42/117

    5eter"inarea puterii efective a "otorului se poate face cu "ai "ult' eactitatefolosind reisten%ele proprii ale "otorului /frec'ri, pierderi prin po"pa0, antrenarea organelor#i instala%iilor auiliare ale "otorului, iner%ia pieselor1 atunci cnd "otorul func%ionea' (n gol.

    7e deose+esc dou' procedee de acest fel diferen%iate (ntre ele prin regi"ul de vite'al "otorului la care se efectuea' testarea:

    la tura%ie varia+il' /regi" varia+il1- cu to%i cilindrii (n func%iune- cu un singur cilindru

    la tura%ie constant' /regi" sta+iliat19a a"+ele variante ale diagnostic'rii (n regi" varia+il, (ntreaga putere devoltat' de

    "otor este utiliat' pentru a (nvinge iner%ia #i pentru a acoperi pierderile sale interne.7a prima variantde testare, "otorul este a"+alat #i decelerat (n gol succesiv de "ai

    "ulte ori, (ntre dou' niveluri de tura%ie presta+ilite, n;#i n, "en%innd organele de reglare asarcinii (n poi%ia de sarcin' "ai"'.

    Procedeul este aplica+il nu"ai la "otoarele cu aprindere prin scnteie #i se face

    ac%ionnd asupra aprinderii. !paratura folosit' efectuea' auto"at (ntreruperea aprinderiicnd "otorul atinge tura%ia final' n#i reface circuitul la aprindere cnd tura%ia scade lanivelul n;, contorind nu"'rul de (ntreruperi (n func%ionare X, efectuat (n intervalul de ti"pYt, adic' frecven%a (ntreruperilor. Prin ur"are, X este para"etrul de diagnosticare.

    Puterea efectiv' "edie Peg este propor%ional' cu X, factorul de propor%ionalitatedepinnd de diferen%a dintre cele dou' tura%ii.

    !plicnd acela#i procedeu, se poate folosi #i un alt para"etru de diagnosticare, #ianu"e intervalul de ti"p Ytanecesar pentru cre#terea tura%iei de la n;la n. !cest interval deti"p va fi "'surat cu un crono"etru electronic auto"at. 5ac' Ytascade su+ li"ita ad"isi+il'preciat' de constructor pentru tipul de "otor testat, se poate considera c' starea tehnic' a

    acestuia nu este corespun'toare, fiind necesare investiga%ii pentru localiarea defec%iunii.7a cea de$a doua variantse deter"in' accelera%ia unghiular', "etoda +andu-se

    pe accelerarea "otorului de la tura%ia n;la tura%ia n, folosind doar cuplul efectiv produs deun singur cilindru, ceilal%i cilindrii fiind sco#i din func%iune prin (ntreruperea aprinderii prinscnteie /".a.s.1 sau ali"ent'rii in0ectoarelor /".a.c.1. &etoda este aplica+il' "ai ales la"otoare "ici.

    9a diagnosticarea (n regi" sta+iliat, reisten%ele interne se creea' atunci cnd estescos din func%iune unul din cilindri, prin (ntreruperea aprinderii la "otoarele cu aprindere prinscnteie sau a ali"ent'rii cu co"+usti+il la cele cu aprindere prin co"pri"are.

    %iaBnosticarea du.< consumul de comustiil

    Testarea se poate face prin dou' procedee: de parcurs de stand

    2n caul a"+elor procedee, pentru "'surare se folosesc de+it"etre /electrice, curotor, cu "e"+ran', cu 0icloare sau cu pistona#e1.

    Fran#area de+it"etrului la instala%ia de ali"entare se face:Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    42

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    43/117

    (ntre po"pa de +enin' #i car+urator /la "otoarele cu +enin'1 (ntre reervor #i po"p' /la "otoarele 5iesel1, avndu-se gri0' ca s' nu se conectee

    conducta de drenare de la in0ectoare la reervor, ci (n avalul aparatului, deci (nainteapo"pei de "otorin'.

    %iaBnosticarea du.< Bradul de .oluare

    Gaele evacuate de "otoarele cu ardere intern' con%in cantit'%i i"portante de oidde car+on, hidrocar+uri nearse sau oidate par%ial, oii de aot, fu" #i produ#i ai plu"+ului.

    7ta+ilirea st'rii tehnice generale a "otorului folosind ca para"etru de diagnosticaredensitatea su+stan%elor poluante din gaele de evacuare preint' i"portan%' "ai degra+'din punct de vedere ecologic dect al func%ionalit'%ii propriu-ise a "otorului. Chiar dac' e"itgae cu concentra%ii ridicate de noe, "otoarele r'"n (n stare de func%ionar, ceea ce nu#tir+e#te cu ni"ic necesitatea "'sur'rii #i reducerii acestor concentra%ii. 5eter"inareaconcentra%iei unor noe din gaele de evacuare, cu" sunt oidul de car+on sauhidrocar+urile, are #i "enirea de a contri+ui la ("+un't'%irea perfor"an%elor de consu".Consu"urile specifice de co"+usti+il sunt "ini"e (n 0urul concentra%iilor "ini"ale aleacestor su+stan%e poluante. alorile li"it' ale para"etrilor de diagnosticare folosi%i nu suntdictate de considerente tehnice sau econo"ice, ci de nor"ele de protec%ia "ediului, fiindsta+ilite prin conven%ii interna%ionale.

    Pentru "otorul cu aprindere prin scnteie este specific' testarea dup' e"isia de oidde car+on, noele de plu"+ fiind li"itate, de regul', prin restric%ii cu caracter interna%ionalprivind aditivarea +eninelor cu etil fluid. Pentru "otorul cu aprindere prin co"presie estei"portant' "'surarea gradului de fu", a concentra%iilor de aot #i de hidrocar+uri. 2n unelecauri, (n care se ur"'re#te perfec%iunea arderii ori diagnosticarea convertorului catalitic, se"ai deter"in' #i concentra%iile de +ioid de car+on #i de oigen.

    !paratele utiliate pentru "'surarea concentra%iei se nu"esc analioare de ga, iarcele utiliate pentru "'surarea gradului de fu" /densit'%ii fu"ului1 se nu"esc opaci"etre/fu""etre1.

    Procese de testare cu anali>oare de Ba>e

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    43

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    44/117

    A2 M

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    45/117

    de diferen%a de presiune creat'. aria%ia capacit'%ii este convertit' (n se"nal electric care,a"plificat (n +locul electronic /;1, se aplic' indicatorului /;31 gradat (n procente de volu".

    6etodica testrii motoarelor cu analioare electrice sau cu radia%ii infraro#iipresupune (ndeplinirea a dou' condi%ii preli"inare:- instala%ia de aprindere a "otorului s' fie (n stare tehnic' +un':- traseul gaelor de la "otor pn' la to+a de e#apa"ent s' fie etan#.

    2nainte de (nceperea pro+elor, "otorul se (nc'le#te pn' la te"peratura nor"al' deregi" /uleiul s' se afle la "ini" >BoC1, iar analiorul se etalonea' pentru aducerea aculuiindicator la ero. 7e introduce apoi sonda de prelevare (n %eava de evacuare a vehiculului,pe o adnci"e de "ini" 3B c", pentru a preveni eventualele i"itiuni de aer produse depulsa%ia gaelor, dup' care se face leg'tura dintre sond' #i aparat #i se pune analiorul (nfunc%iune.

    !nalioarele per"it verificarea calit'%ii a"estecului #i a concentra%iei de C8 la ralanti,la tura%ii "i0locii #i (n regi" de accelerare. 9a ralanti test'rile se efectuea' pornind "otorulcald #i l'sndu-l s' func%ionee la tura%ia prescris' de constructor, pn' cnd indica%iileanaliorului se sta+iliea' /AB * ;B s1. 9a acest regi", concentra%ia de C8 nu tre+uie s'dep'#easc' fie li"ita indicat' de constructor, fie li"ita legal' ad"is' de

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    46/117

    H2 Mot

    7e pot folosi analioare cu rae infraro#ii sau cu che"ilu"iniscen%', pri"ele fiindpreferate (n pofida unor perfor"an%e "ai sc'ute (n ceea ce prive#te sensi+ilitatea, preciia#i do"eniul de "'surare, datorit' pre%ului "ult "ai accesi+il.

    %2 M

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    47/117

    &'surarea concentra%iei oigenului se poate face #icu a0utorul senzorilor de o)igen cu electrolit solid. 9ate"peraturi "ai "ari de 3=BoC, o cera"ic' din oid deirconiu /Xr81 #i oid Rttriu /\831 sunt +uneconduc'toare ionice de oigen.

    Conducti+ilitatea electric' la o ase"enea cera"ic' se realiea' prin ioni de oigen

    /8- -1 cu transport de "aterie, ca la electroli%i. Ln ase"enea senor este realiat din doielectroi de platin' poroas' plasa%i pe cera"ic' din oiii nu"i%i "ai sus. 5ac' ace#tielectroi sunt supu#i la o diferen%' de presiuni par%iale de oigen, atunci ansa"+lul for"ea'un ele"ent galvanic. Electrodul care se afl' la o presiune par%ial' a oigenului p"ai "aredevine catod, unde are loc reac%ia 8 ] ;. 2nulti"ele dou' situa%ii (n gaele e#apate apar co"ponente poluante.

    M

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    48/117

    infor"ativitate relativ redus', deoarece depinde de "ai "ul%i para"etrii de stare ce se potlocalia la instala%ia de ali"entare, la "ecanis"ul "otor, la "ecanis"ul de distri+u%ie sau la"ecanis"ul de r'cire. 5e aceea investiga%ia tre+uie continuat' printr-o diagnosticare peele"ente, pentru a se localia defec%iunea la unul din su+ansa"+lurile "otorului.

    Cauele producerii fu"ului (n gaele de evacuare pot fi ur"'rite (n ta+elul ur"'tor:

    Culoareafumului

    ReBimul motorului %efectul .roail !serva7ii

    NeBrusau Brinchis

    9a orice tura%ie #i la sarcin'plin', precu" #i la accelerare.

    5e+itul "ai" al po"pei prearidicat

    9a sarcin' plin' #i tura%ii "ediisau "i0locii "otorul este "ai

    silen%ios dect nor"al.

    !vans la in0ec%ie "ic

    7arcin' plin', tura%ii "ici #i"i0locii "otorul este "aigo"otos dect (n "od

    nor"al.

    !vans la in0ec%ie "are7e "anifest' la "otoarelediesel cu in0ec%ie direct'

    7arcin' plin' #i tura%ii (nalte. 6iltru de aer ("+csit

    6u" inter"itent, (n valuri,(nso%it de go"ote eploive.

    !c de in0ector +locat (n poi%iadeschis

    7arcin' plin' #i tura%ie (nalt'tendin%' de supraturare.

    Oegulatorul este reglat la otura%ie "ai"' prea ridicat'

    9a toate sarcinile #i tura%iile.$etul love#te capul pistonului

    datorit' "ont'rii gre#ite ain0ectorului

    7arcini #i tura%ii ridicate, darnu "ai"e.

    Cursa acului in0ector prea "are

    5ep'#irea cursei "ai"ead"isi+il' cu B,;"" la

    pulveriatoarele conice #iB,B> "" la cele cu #tift

    7arcin' plin' #i tura%iinedefinite.

    Echiparea cu in0ectoare de tipdiferit de cel prescris

    7arcin' plin', tura%ii "edii #i(nalte putere redus' a

    "otorului.

    Conducte de (nalt' presiunedefor"ate sau dia"etrul interior

    "ai "ic dect cel nor"a

    5ia"etrul li+er al conducteinu tre+uie s' fie "ai "ic deB,= "" fa%' de cel nor"al

    Ide"

    7eg"en%i +loca%i sau spar%isupape +locate sau neetan#ein0ectoare sau +u0ii de pornire

    fiate neetan# 0ocul distri+u%ieiincorect arc supap' rupt

    ordine de in0ec%ie incorect',supape de refulare uate,

    presiune de in0ec%ie "ic'in0ector cocsat vrfulpulveriatorului spart galerie dead"isiune ancrasat' ar+ore cuca"e "ontat gre#it, arcul sau

    ti0a in0ectorului rupte uuraorificiilor pulveriatorului

    Al

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    49/117

    Eist' trei procedee de "'surare a densit'%ii fu"ului (n gaele de evacuare ale"otoarelor:

    A2Prin filtrareGaele evacuate sunt for%ate str'+at' un filtru care re%ine funinginea, aprecierea

    cantit'%ii de funingine re%inute f'cndu-se pe cale viual', prin foto"etrie, prin cnt'rire sauprin ardere

    H2 Prin asor7ieGaele evacuate circul' (n flu continuu printr-un tu+ deschis la a"+ele capete #i

    (ncadrat de un +ec #i o celul' fotoelectric'. Gradul de fu" este apreciat prin a+sor+%ia lu"inii(n ga.

    C2 Prin refleieLn 0et de gae evacuate traversea' un fascicul de lu"in'. Intensitatea lu"inii

    reflectate este propor%ional' cu con%inutul de funingine #i se "'soar' pe cale foto"etric'.

    Pe +aa acestor trei principii au fost construite aparate de "'sur'nu"ite opaci"etre sau fu""etre.

    !.acimetre

    Activitatea 6Activitatea 6Unitatea de nv

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    50/117

    42 Care dintre ur"'torii para"etrii nu este folosit la diagnosticarea general' a "otoruluia2 puterea #i consu"ul de co"+usti+il2 gradul de etan#are

    c2gradul de poluare

    d2 nivelul de go"ot

    12 Ln fu" negru sau gri (nchis la sarcini #i tura%ii ridicate, dar nu "ai"e indic':a2 avans la in0ec%ie "ic2 cursa acului in0ector prea "arec2 ruperea pragurilor seg"en%ilord2 deteriorarea garniturii de chiulas'

    32 7ta+ili%i valoarea de adev'r a ur"'toarelor enun%uri:a2 Chiar dac' e"it gae cu concentra%ii ridicate de noe, "otoarele r'"n (n stare de

    func%ionare.2 Procedeul de deter"inare a puterii efective la tura%ie varia+il' cu to%i cilindrii (nfunc%iune se aplic' nu"ai "otoarelor cu aprindere prin co"presie.

    c2 5iagnosticarea dup' gradul de fu" este specific' "otoarelor 5iesel.

    52 2n coloana A sunt indicate diferite "i0loace de testare, iar (n coloana H sunt preciatepara"etrii "'sura%i. 7crie%i, pe foaia de ea"en, asocierile corecte dintre fiecare cifr' dincoloana A#i litera corespun'toare din coloana H

    A2 6iloc de testare H2 Parametru msurat42 de+it"etru

    12 stand cu role32 opaci"etru52 sondaU42 analior cu punte Zheatstone

    a. puterea efectiv'

    +. concentra%ia de oigenc. concentra%ia de hidrocar+urid. concentra%ia de oid de car+one. gradul de fu"f. consu"ul de co"+usti+il

    ?2 Co"pleta%i ur"'torul enun% cu infor"a%ia corect' care co"pletea' spa%iile li+ere :

    5aca valorile SSSSSSSS849SSSSSSS la roat' se (ncadrea' (n li"itele indicate deSSSSSSS819SSSSSSS, (nsea"n' c' "otorul este +un.

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    50

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    51/117

    DI( %" %!CUM"NTAR" @MiGloace .entru testarea instala7iilor de a.rindereMiGloace .entru testarea instala7iilor de a.rindere

    6unc%ionarea echipa"entului de aprindere se poate ur"'ri (n cele "ai clare condi%iicu a0utorul osciloscoapelor sau oscilografelor electronice. ariantele acestor aparate,adaptate la func%ionarea echipa"entului electric poart' diferite denu"iri: analioareelectronice, testere electronice, autotestere, electrotestere, etc.

    Ln tester electronic poate integra "ai "ulte "i0loace de testare a "otorului:

    osciloscop catodic stro+oscop cu circuit de te"poriare pentru deter"inarea unghiului de avans la aprindere dispoitiv electronic pentru (ntreruperea succesiv' a func%ion'rii cilindrilor, pentru

    verificarea a+aterilor de putere (ntre ace#tia analior de gae evacuate taho"etru electronic"ano-vacuu"etru5ell-"etru, pentru "'surarea unghiului de (nchidere a contactelor aparat pentru verificarea gradului de antiparaitare"ulti"etru, volta"per"etru, oh""etru pentru verificarea circuitelor de (nc'rcare, de

    aprindere, lu"ini etc.

    Ln astfel de "i0loc este analior de "otoare din figur', creat pentru a testa "otoarelevehiculelor #i siste"ul de control electric. 5ispoitivul poate testa condi%iile de lucru,para"etrii de operare #i perfor"antele de e"isie, precu" #i se"nalele pri"ar #i secundardin instala%ia de aprindere, se"nalul de in0ec%ie #i se"nalul senorului electric (n ti"p real.!naliorul poate realia analie, poate stoca, afi#a #i printa reultatele testelor ca suport alanalielor asupra "otorului. Oeultatele testului pot fi utiliate pentru deter"inarea st'rii

    tehnice a "otorului.2n caul "otoarelor cu aprindere prin scnteie, poate realia:

    testarea #i analiarea puterii de echili+rare estarea #i analiarea eficien%ei cilindrului testarea #i analiarea presiunii relative a cilindrului testarea #i analiarea curentului de start #i a volta0ului testarea te"peraturii

    9a "otoarele 5iesel se poate realia: testarea presiunii in0ec%iei testarea sta+ilit'%ii viteei testarea #i analiarea curentului de start #i a volta0ului

    2n func%ie de co"pleitate, testerele con%in toate sau o parte din aparatele enu"erate.Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    51

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    52/117

    A.aratele .entru testarepot fi:

    8a9 de sine stttoare#i utiliate individual /porta+ile1, cu conductoarele de conectareaferente

    89 fi)ate ntr$un panou general unic, avnd por%iuni co"une de circuit #i conductoare

    /ecranate1 co"une, de +ran#are la "otor.

    Includerea osciloscopului (n testerele auto per"ite ur"'rirea cur+elor de varia%ie tensiunilordin circuitul pri"ar #i cel secundar #i interpretarea lor:

    - varia%ia curentului pri"ar (n ti"p: I;K f/t1- varia%ia tensiunii pri"are (n ti"p: L;K f/t1- varia%ia tensiunii secundare (n ti"p: LK f/t1- varia%ia curentului secundar /de str'pungere1 (n ti"p: IK f/t1

    Lr"'rirea acestor caracteristici face posi+il' diagnosticarea #i verificarea st'riitehnice a ur"'toarelor ele"ente co"ponente ale instala%iei de aprindere: contacteleruptorului condensatorul, geo"etria ca"ei #i a 0ocurilor (n ansa"+lul ruptorului distri+uitor,+o+ina de induc%ie, +u0ii, avansul la aprindere, unghiul 5ell, etc.

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    52

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    53/117

    DI( %" %!CUM"NTAR" Metode de verificare =i testare a instala7iilor de a.rindere electroniceMetode de verificare =i testare a instala7iilor de a.rindere electronice

    Eist' o "are varietate constructiv' de "odele de aprinderi electronice integrale, (nfunc%ie de fir"a produc'toare. 2n general fiecare constructor ela+orea' un "anual (n caresunt preentate detaliat opera%iunile de testare. Pentru ilustrarea "odului (n care serealiea' diagnosticarea instala%iilor de aprindere, preent'" principiile de diagnosticare alunui siste" de aprindere electronic' integral' utiliat pe "otoarele co"paniei General&otors. 7che"a constructiv' si"plificat' a acestui siste" de aprindere este preentat' (nfigura ur"'toare:

    A2 $erific

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    54/117

    H2 $erificarea tensiunii de referin7< a modululuielectronic de control

    Cu contactul aprinderii deschis, se decuplea'conectorul !-F de la "odul. 7e conectea' "inusul

    volt"etrului la "as' #i plusul la +orna F= a conectorului"odulului electronic. 7e va utilia un volt"etru cu i"pedan%ade intrare de "ini" ;B &^. 7e ac%ionea' de"arorul #i seur"'resc indica%iile volt"etrului care tre+uie s' oscilee (ntre; #i ? . 5ac' valorile corespund ca trece la verificarea c1, iardac' nu se trece la testul e1. 7e recuplea' conectorul !-F la"odulul electronic de control.

    C2 $erificarea tensiunii de alimentare a oinei de induc7ie

    Cu contactul aprinderii deschis, se desfac #uru+urile de prindere a ansa"+lului+o+inelor #i se (nclin' #i se (nclin' acesta spre spate. 7e cuplea' unul din ca+lurile l'"piide control la "as', iar cel'lalt la ca+lul al+astru, co"un tuturor +o+inelor de induc%ie. 7e(nchide contactul aprinderii. 5ac' la"pa se aprinde, se vor verifica coneiunile +o+inelor.5ac' acestea sunt (n stare +un', se vor verifica coneiunile +o+inelor. 5ac' acestea sunt (n+un' stare, se va (nlocui "odulul de aprindere. 5ac' la"pa nu se aprinde, se trece laur"'toarea verificare, deschind "ai (nti contactul aprinderii.

    %2 $erificarea tensiunii a.licate modulului de a.rindere

    Cu contactul aprinderii deschis, se decuplea'conectorul cu ;< pini de de la "odulul de aprindereC3. 7e leag' unul dintre ca+lurile l'"pii de control la"as' iar cel'lalt la +orna & a conectorului, dup' carese (nchide contactul aprinderii. 5ac' la"pa nu seaprinde, se va verifica siguran%a fui+il' de = ! a"odulului electronic de control, precu" #i o eventual'(ntrerupere a ca+lului care a0unge la +orna &. 5ac'la"pa se aprinde, se va verifica +orna &. 5ac'starea acesteia este +un', se va (nlocui "odulul de

    aprindere. 7e deschide contactul aprinderii #i serecuplea' conectorul cu ;< pini la "odul.

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    54

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    55/117

    "2 $erificarea tensiunii de intrare asemnalului trimis de sen>orul de sincroni>are

    7e conectea' "inusul volt"etrului la"as' #i plusul la +orna _ a "odulului. 7eac%ionea' de"arorul. 5ac' (n acest ti"p

    volt"etrul indic' varia%ii ale tensiunii (ntre ; #iA , se trece la verificarea I1. 2n ca contrar seface verificarea 6, (nainte de care se deschidecontactul aprinderii.

    D2 $erificarea tensiunii de intrare n sen>orul de unBhi:

    Cu contactul aprinderii deschis, se decuplea'conectorul cu < pini ai senorului a"plasat (nvecin'tatea ar+orelui cotit. 7e conectea' "inusulvolt"etrului la "as' #i plusul la +orna ! a conectoruluicu < pini. 7e (nchide contactul aprinderii. 5ac'tensiunea "'surat' se situea' (ntre = #i ;; , se

    trece la verificare H1. 2n ca contrar, se verific' dac'eist' (ntrerupere (n ca+lul pentru +orna !. 5ac' +orna! #i ca+lul s'u se afl' (n +un' stare, se trece laverificarea ur"'toare.

    &2 $erificarea tensiunii transmise de sen>orul de unBhi modulului de control:

    Cu contactul aprinderii deschis, sedecuplea' conectorul cu ;< pinide de la "odululelectronic. 7e leag' unul dintre ca+lurile l'"piide control la "as' iar cel'lalt la+orna P aconectorului, dup' care se (nchide contactulaprinderii. 5ac' la"pa nu se aprinde, se vaverifica siguran%a de ;B ! a "odulului electronicde control #i ca+lul ce a0unge la +orna P a"odulului. 5ac' la"pa se aprinde, se va verificaconeiunea la +orna P a "odulului. 5ac'aceasta este (n +un' stare, se va (nlocui "odululde aprindere. 7e deschide contactul aprinderii #i se cuplea' la loc conectorul cu ;< pini (n"odul.

    *2 $erificarea circuitului de alimentare al sen>orului de unBhi:

    7e conectea' "inusul volt"etrului la +orna F #i plusul la +orna ! de la conectorului

    cu < pini al senorului. 7e (nchide contactul aprinderii. 5ac' tensiunea "'surat' se situea'(ntre ; #i A , se trece la verificare i1. 7e deschide contactul aprinderii. 5ac' condi%ia de"ai sus nu este (ndeplinit' se va verifica eisten%a unei (ntreruperi (n ca+lul ce duce la +orna

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    55

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    56/117

    F, precu" #i calitatea contactului la nivelul acestei+orne. 5ac' a"+ele verific'ri nu relev' o defec%iune,se va "odifica leg'tura la +orna F a "odulului #i,dac' #i aceasta este corect', se va (nlocui "odulul.

    I2 $erificarea sen>orului de unBhi:

    Cu contactul aprinderii deschis, sede"ontea' senorul #i se decuplea' de la elconectorul cu < pini. 2ntre conector #i senor se faceleg'tura cu patru conductori, potrivit sche"ei dinfigura al'turat'. 7e leag' "inusul volt"etrului la"as'. 7e antrenea' "otorul cu a0utorul

    de"arorului, ti"p (n care ca+lul de la plusulvolt"etrului se pune (n contact cu ca+lul de leg'tur'dintre +ornele C ale senorului #i conectorului.Tensiunea va tre+ui s' variee (ntre B,? #i A,B.8pera%ia se va repeta pentru +ornele 5, de dataaceasta tensiunea tre+uind s' variee (ntre ;,B #iA,B. 5ac' una sau a"+ele "'sur'ri dau valori (nafara celor reco"andate, se va (nlocui senorul.5ac' la a"+ele verific'ri se o+%in reultate corectedar "otorul nu poate fi pornit, se va (nlocui "odululde aprindere.

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    5

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    57/117

    Activitatea Activitatea Unitatea de nv

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    58/117

    DI( %" %!CUM"NTAR" 4Metode =i miGloace de verificare =i testare a sistemului de rulareMetode =i miGloace de verificare =i testare a sistemului de rulare

    As.ecte Benerale

    7tarea tehnic' a ro%ilor influen%ea' puternic securitatea circula%iei, econo"ia decar+urant #i costul eploat'rii.

    Calitatea ro%ilor sufer' "odific'ri (n ur"a uurii naturale a anvelopelor, a deterior'riiprin contactul cu corpuri t'ioase sau a defor"'rii 0antelor ca ur"are a neregularit'%ilordru"ului. 5eter"inante sunt #i nerespectarea presiunii de gonflare prescris', deechili+r'rile#i deregl'rile unghiurilor direc%iei sau a eploat'rii cu a"ortioare defecte.

    Dactoriicare influen%ea' durata de eploatare a pneurilor sunt:

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    58

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    59/117

    Parametrii .rinci.alide diagnosticare ai ro%ilor sunt:

    adnci"ea profilului +enii de rulare te"peratura pneului gradul de echili+rare

    #tailirea st

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    60/117

    &radul de de>echilirare a ro%ilor este acel para"etru de diagnosticare carepreciea' starea tehnic' a acestui ansa"+lu din punctul de vedere al echili+r'rii sale.

    8 roat' este deechili+rat' static atunci cnd centrul ei de greutate este deplasat (nraport cu centrul de rota%ie. 5in acest "otiv, (n ti"pul "ersului, lag'rul ro%ii este solicitat de ofor%' centrifug'.

    5ac' centrul de greutate al ro%ii se afl' deplasat #i lateral fa%' de planul de si"etrielongitudinal al ro%ii, atunci apare un cuplu de se"n varia+il care antrenea' roata (n oscila%iidirec%ionale, f'cnd-o s' rulee #erpuit pe sol. 2n afar' de aceasta, for%a centrifug' produceun cuplu supli"entar (n raport cu aul fuetei, deter"innd "i#c'ri oscilatorii periculoase alero%ilor directoare. 7e spune c' roata este deechili+rat' "ecanic.

    5eechili+rarea ro%ilor se poate datora att procesului de fa+rica%ie, ct #i eploat'rii.5in fa+rica%ie ro%ile pot avea i"perfec%iuni de echili+rare datorate neo"ogenit'%ii "aterialelor,a+aterilor di"ensionale, eisten%ei valvei etc. Echili+rarea ro%ilor este o+ligatorie pentru ro%ilenoi /apro. 3BB-=BB "1 #i cnd se sesiea' vi+ra%ii, trepida%ii (n eploatare sau cnd seintervine la ca"era de aer. Eploatarea auto"o+ilelor cu ro%i neechili+rate duce ladeteriorarea rul"en%ilor #i a a"ortioarelor, (nr'ut'%irea %inutei de dru" #i securit'%iicircula%iei /cre#terea spa%iului de frnare1. !uto"o+ilul sau re"orca preint' vi+ra%ii

    periculoase la anu"ite vitee /sesia+ile diferit1, ro%ile nu "ai "en%in contactul cu solul,direc%ia preint' nesiguran%' iar eficien%a frnelor se reduce.Echili+rarea static' #i dina"ic' se realiea' cu roat' "ontat' pe "a#in' sau prin

    de"ontarea ei, folosind echipa"ente speciale, nu"ite "a#ini de echili+rat ro%i.

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    0

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    61/117

    Activitatea @Activitatea @Unitatea de nv

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    62/117

    DI( %" %!CUM"NTAR" 44Metode =i miGloace de verificare =i testare aMetode =i miGloace de verificare =i testare a

    sus.ensieisus.ensiei

    As.ecte Benerale

    7tarea tehnic' a suspensiei influen%ea' (ntr-o "are "'sur' confortul, securitateacircula%iei #i anduran%a autovehiculului (n ansa"+lu.

    Para"etrii de stare care ar caracteria starea general' a suspensiei, cu" suntgo"otele, #ocurile, oscila%iile ro%ilor au leg'turi "ultiple #i cu alte p'r%i ale autovehicululuinefiind caracteristice doar suspensiei.

    5e aceea diagnosticarea suspensiei se face nu"ai pe ele"ente.

    Cele "ai frecvente defecte ale suspensiei, precu" #i "anifest'rile pe care legenerea' acestea sunt preentate (n diagra"a ur"'toare:

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    2

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    63/117

    Parametrii de diaBnosticarea suspensiei pot fi ("p'r%i%i (n patru grupe:

    geo"etrici #i de stare de etan#are de elasticitate dina"ici /de oscila%ie1

    Para"etrii din pri"ele dou' grupe se deter"in' viual sau prin "'sur'ri si"ple.Para"etrii de elasticitate caracteriea' starea arcurilor #i a sta+iliatoarelor de vira0, a#adup' cu" cei de oscila%ie dau indicii "ai ales asupra func%ion'rii a"ortioarelor.

    $erificarea arcurilor

    Pe lng' controlul viual care ur"'re#te descoperirea defectelor eterioare, arculeste supus unui test care are ca scop sta+ilirea elasticit'%ii prin deter"inarea caracteristiciisale, adic' a varia%iei lungi"ii sale efective (n func%ie de sarcin', lungi"ea fiind luat' capara"etru de diagnosticare. 5ac' linia caracteristic' a arcului se afl' su+ caracteristicaetalon, arcul tre+uie schi"+at. 2n confor"itate cu standardele, co"pararea defor"a%iei

    arcului cu datele li"it' se face (n dou' situa%ii: cu (nc'rc'tur' no"inal' #i f'r' (nc'rc'tur',att la co"pri"are, ct #i la revenire

    $erificarea amorti>oarelor

    erificarea separat' a a"ortioarelor nu se poate realia dect prin de"ontarea lorde pe auto"o+il. Procedeul nu per"ite o diagnosticare rapid', dar conduce la sta+ilireaeact' a st'rii acestui organ.

    2n esen%' "etoda se +aea' pe sta+ilirea caracteristicii efective a a"ortiorului #iinterpretarea ei din punctul de vedere al for"ei #i al valorilor "ai"ale ale eforturiloreercitate la co"presie #i la revenire. !ceast' caracteristic' este un grafic (n care sunt(nscrise eforturile necesare pentru deplasarea ti0ei (n raport cu corpul a"ortiorului (n cele

    dou' curse.!paratura de (ncercare este de tipul ecentric cu +iel' cu caracteristici varia+ile careper"ite "ontarea unor a"ortioare de diferite lungi"i sau curse. !paratul are #i un dispoitivde (nregistrare a caracteristicii a"ortiorului.

    Cur+a o+%inut' se co"par' cu o caracteristic' etalon. Ln pri" criteriu de apreciere ast'rii tehnice a a"ortiorului (l constituie valorile "ai"e efective ale efortului de co"pri"arePe #i de revenire Pr. 5ac' acestea ies din do"eniul valorilor li"it', a"ortiorul este defect.!+aterile for"ei caracteristicii de la caracteristic' etalon ofer' infor"a%ii i"portante (nleg'tur' cu natura defec%iunii

    Testarea

    amorti>oarelorf

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    64/117

    6or"a acestor caracteristici depinde de coeficientul de elasticitate #i de coeficientulde a"ortiare, "'ri"i care afectea' #i frecven%a de reonan%' la care se realiea' valorile"ai"e ale a"plitudinii. Oeonan%a se produce la frecven%e 0oase, la care a"plitudinea esteputernic influen%at' de gradul de a"ortiare. Cu ct coeficientul de a"ortiare este "ai"are, deci a"ortiorul este "ai eficient, cu att a"plitudinea "i#c'rii caroseriei, ca #i cea aro%ii sunt "ai "ici, f'r' ca acest factor s' afectee sensi+il frecven%a de reonan%'. Prinur"are, este suficient s' se "'soare valoarea "ai"' a a"plitudinii produse prin"odificarea tura%iei ro%ii #i s' se co"pare cu valoarea ad"isi+il' pentru a aprecia calitateaa"ortiorului.

    Activitatea Activitatea Unitatea de nv

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    65/117

    Etape 4opera%ii:

    Nor"e deprotec%ia"uncii

    Oeultateo+%inute:

    Prelucrareareultatelor

    o+%inute:

    Interpretareareultatelor:

    D Pentru "ai +una reolvarea sarcinii de lucru, pute%i consulta fi#a de docu"entare ;;.

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    5

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    66/117

    DI( %" %!CUM"NTAR" 41Metode =i miGloace de verificare =i testare a sistemelor de fr;nareMetode =i miGloace de verificare =i testare a sistemelor de fr;nare

    As.ecte Benerale

    7iste"ul de frnare este unul dintre siste"ele cu o "are i"portan%' (n siguran%acircula%iei, "otiv pentru a acorda prioritate a+solut' st'rii sale #i diagnostic'rii func%ionale. 8stare necorespun'toare duce la (nr'ut'%irea dina"icii, a %inutei de dru", la cre#terea

    consu"ului de co"+usti+il #i chiar la apari%ia unor defec%iuni la siste"ul de rulare.Parametrii de stare tehnic ai sistemului de fr%nare cu acionare hidraulic sunt0

    starea garniturilor de frecare #i a ta"+urelor /discurilor1 0ocul dintre aceste piese starea cilindrilor, pistona#elor, a garniturilor po"pei centrale #i a cilindrilor receptori starea arcurilor de rapel starea conductelor #i a ("+in'rilor calitatea #i cantitatea lichidului de frn' eisten%a aerului (n siste" starea de uur' a a"ortioarelor.

    Parametrii de stare tehnic ai sistemului de fr%nare cu acionare pneumatic sunt0

    sl'+irea, "urd'rirea sau ruperea curelei de antrenare a co"presorului uura cilindrilor, pistoanelor #i seg"en%ilor co"presorului dereglarea sau "urd'rirea ro+inetului de distri+u%ie a aerului pierderea etan#eit'%ii siste"ului defectarea regulatorului de presiune uura garniturilor de frecare #i a ta"+urelor defor"area ta"+urelor i"purit'%i (ntre garniturile de frecare #i ta"+ure.

    Testarea siste"ului de frnare se poate face (n condi%ii de dru" (n ateliere, pe standuri specialiate.

    #im.tome =i cau>ele .osiile ale defec7iunilor sistemelor de fr;nare

    7i"pto"ele #i cauele posi+ilelor defec%iuni ale siste"elor de frnare cu lichid sunt:

    #im.tome Cau>e .osiile

    Efort "are la pedal'

    ;.;. Garnituri de cauciuc dilatate;.. Pistona#e gripate;.3. 8rificiul co"pensator al cilindrului po"pei centrale o+turat;.

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    67/117

    #im.tome Cau>e .osiile

    .

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    68/117

    nor"al'

    %iaBnosticarea sistemului de fr;nare n condi7ii de drum

    8 pri"' diagnosticare a siste"ului de frnare tre+uie realiat' de conduc'torul

    auto"o+ilului prin o+servarea co"port'rii siste"ului de frnare, a si"pto"elor #i"anifest'rilor func%ionale (n ansa"+lu. 8 astfel de diagnosticare este (ns' su+iectiv', strnslegat' de a+ilitatea #oferului, eperien%a #i condi%iile concrete de deplasare. 7unt deter"in'ricalitative, care nu pot oferi infor"a%ii concrete #i nu per"it, de regul', localiarea defec%iunii.

    5eter"in'ri cantitative ale capacit'%ii de frnare se pot efectua prin (ncerc'ri dedru", dar utilind aparate #i dispoitive speciale, respectnd tehnologii de lucru +inedefinite. Cele "ai si"ple deter"in'ri ur"'resc "'surarea decelera%iei "ai"e, cu a0utoruldecelero"etrelor. !cestea sunt aparate si"ple de tip iner%ial cu "as' lichid' sau solid', carese fiea' pe podeaua autovehiculului, pe par+ri sau (n alt loc vii+il pentru citireaindica%iilor.

    Ln decelero"etru iner%ial estepreentat (n sche"a al'turat':

    &asa iner%ial' se desprinde (n ti"pul frn'rii de pe #uru+ul "icro"etric. 5ac'decelera%ia este suficient de "are, "asa iner%ial' vine (n contact cu #uru+ul "icro"etric #i(nchide astfel circuitul electric, ceea ce va duce la aprinderea +ecului de se"naliare. 5ac'se dore#te s' se verifice capacitatea unui siste" de frnare de a realia o anu"it' valoare adecelera%iei, se va regla #uru+ul "icro"etric (n poi%ia corespun'toare valorii respective,dup' care se va efectua pro+a. !prinderea +ecului va confir"a atingerea valorii, decieficien%a siste"ului de frnare.

    2n "od uual diagnosticarea st'rii tehnice generale a siste"elor de frnare cua0utorul decelero"etrelor se efectuea' pe dru"uri oriontale, din asfalt sau +eton, cucoeficient de aderen%' de "ini" B,?, pe ct posi+il f'r' vnt. !uto"o+ilul se aduce la ovite' cu pu%in superioar' celei indicate de regle"ent'ri #i se decuplea' a"+reia0ul. 9a

    atingerea viteei de referin%' /su+ ac%iunea reisten%elor la (naintarea auto"o+ilului1 se vaac%iona energic pedala de frn', evitnd pe ct posi+il situa%ia +loc'rii ro%ilor, "en%innd

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    8

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    69/117

    a"+reia0ul decuplat pn' la oprirea auto"o+ilului.

    2n acela#i "od se verific' #i eficien%a frnei de "n' sta%ionare. Ca vite' de referin%'pentru deter"in'ri (n lipsa altor prevederi se va lua

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    70/117

    cea no"inal'.

    #istemul fr;nei de securitate

    5ispoitivul frnei de sta%ionare, chiar dac' co"+inat cu alt dispoitiv de frnare,tre+uie s' poat' "en%ine oprit autovehiculul, (nc'rcat la "asa total' "ai"' constructiv', peo pant' sau o ra"p' de "ini" B[.

    9a vehicule ce tractea' re"orci, dispoitivul frnei tractor tre+uie s' "en%in'

    ansa"+lul oprit pe o pant' sau ra"p' de "ini" ;[. 5ac' co"anda este ac%ionat' "anual,for%a eercitat' asupra co"enii nu tre+uie s' dep'#easc' BB N pentru celelalte vehicule. 2n caul co"enii ac%ionate cu piciorul for%elede ac%ionare nu vor tre+ui s' dep'#easc' =BB N pentru vehiculele din categoria &;, respectiv?BB N pentru celelalte vehicule.

    Eficien%a reidual' a frnei de serviciu (n caul defect'rii unuia din circuitele detrans"isie nu tre+uie s' fie inferioar' valorilor din ta+elul de "ai 0os /cu "otorul de+reiat1:

    Qncercarea de ti. I

    7e refer' la pierderea eficacit'%ii siste"ului de frnare (n caul frn'rilor repetate saual frn'rilor continue.

    2ncercare cu frn'ri repetate se aplic' nu"ai frnelor de serviciu. 6or%a eecutat'asupra co"enii tre+uie s' poat' fi reglat' astfel (nct s' se o+%in' la pri"a frnare o

    decelera%ie "edie de 3 "4s. !ceast' for%' va fi "en%inut' (n ti"pul frn'rilor succesive. 2nti"pul frn'rilor "otorul r'"ne cuplat cu trans"isia, cutia de vitee aflndu-se (n pri'direct' sau o treapt' inferioar'. 2n ti"pul de"ara0ului consecutiv unei frn'ri se poate utiliatreapta de vite' care s' asigure (n ti"pul cel "ai scurt atingerea viteei ini%iale pentruur"'toarea frnare.

    2n ta+elul de "ai 0os se preint' condi%iile de desf'#urare a acestui test (n care ave"se"nifica%ii: ;K vitea la (nceputul unei frn'ri K vitea la sfr#itul unei frn'ri "aKvitea "ai"' a auto"o+ilului Yt K durata unui ciclu de frnare egal' cu ti"pul scurs dintredou' frn'ri n K nu"'rul de frn'ri

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    !0

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    71/117

    2ncercarea la frnarea continu' are (n vedere siste"ele de frnare ale re"orcilor,altele dect cele cu o a' #i cu o "as' total' "ai"' ce nu dep'#e#te ?=BB g. Consu"ulde energie al dispoitivelor de frnare tre+uie s' fie echivalent cu cel al unui vehicul (nc'rcat"en%inut la o vite' sta+iliat' la B[ din valoarea "'surat' cu frnele reci, la (ncercarea de tip B

    2n caul re"orcilor supuse la (ncerc'ri ale frn'rilor continue, for%a de frnarereidual' la periferia ro%ilor (n ti"pul (ncerc'rii vehiculului la vitea >B "4h nu tre+uie s' fie"ai "ic' de:- 3>[ din greutatea "ai"' suportat' de ro%i cnd vehiculul este oprit- >B[ din valoarea constat' la (ncercarea de tip B

    Qncercarea de ti. II

    !ceast' (ncercare ur"'re#te co"portarea siste"ului de frnare la co+orrea uneipante lungi. ehiculul (nc'rcat se (ncarc' astfel (nct consu"ul de energie s' fie echivalentcu cel care se produce (n acela#i ti"p pentru un vehicul (nc'rcat #i condus cu o vite' "ediede 3B "4h la co+orrea unei pante de >[, pe distan%a de > ", anga0nd un raport detrans"itere convena+il #i utilind reductorul de vite', dac' se dispune de el.

    Oaportul de trans"itere anga0at tre+uie astfel ales (nct regi"ul de rota%ie al"otorului s' nu dep'#easc' valoarea "ai"' indicat' de constructor.

    Pentru vehiculele la care energia este a+sor+it' nu"ai de frnarea "otorului, sead"ite o toleran%' de = "4h fa%' de vitea "edie, cuplnd cutia de vitee (ntr-o treapt'care per"ite acel raport de trans"itere #i care per"ite sta+iliarea viteei la valoarea de 3B"4h la co+orrea unei pante de >[. 2n caul (n care "'sur'toarea se face prindeter"inarea decelera%iei, este suficient ca decelera%ia "'surat' s' fie de cel pu%in B,= "4s.

    9a sfr#itul (ncerc'rii se "'soar' (n condi%iile (ncerc'rii de tip B cu "otorul de+reiat/dar (n condi%ii de te"peratur' ce pot s' difere1, eficacitatea reidual' a dispoitivului frneide serviciu tre+uie s' fie cel pu%in ?=[ din cea prescris' pentru (ncercarea de tip B cu "otorde+reiat.

    ehiculele (nc'rcate la "asa total' "ai"' se (ncearc' astfel (nct consu"ul deenergie s' fie echivalent cu cel produs de un vehicul (nc'rcat, condus cu vitea "edie de 3B"4h la co+orrea unei pante de ?[ pe distan%a de > ", anga0nd treapta de vite'

    convena+il' #i utilind reductorul de vite' dac' se dispune de un astfel de dispoitiv.Oaportul de trans"itere anga0at /treapta de vite'1 tre+uie astfel ales (nct tura%ia "otorului

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    !1

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    72/117

    s' nu dep'#easc' valoarea dat' de constructor, f'r' s' se ac%ionee frna de sta%ionare.Pentru vehiculele la care energia este consu"at' nu"ai la ac%iunea de frnare a

    "otorului se ad"ite o toleran%' de = "4h fa%' de vitea "edie.5ac' deter"inarea eficien%ei de frnare a "otorului se face prin "'surarea

    decelera%iei, este suficient ca decelera%ia "edie "'surat' s' fie de cel pu%in B,>"4s . Ti"pulde r'spuns pentru orice vehicul din "o"entul ac%ion'rii co"enii #i pn' cnd for%a defrnare atinge valoarea corespun'toare eficien%ei prescrise, tre+uie s' fie de "ai" B,> s.

    5iagnosticarea (n condi%ii de dru" are unele inconveniente: di"inuarea preciiei"'sur'torilor din caua condi%iilor at"osferice /ploaie, polei, ninsoare, vnt1, a st'riisuprafe%ei dru"ului #i a condi%iilor de trafic. !ceast' "etod' se utiliea' la diagnosticareasiste"elor noi, la o"olog'ri de noi tipuri de auto"o+ile, pentru verificarea "en%ineriiperfor"an%elor tehnice #i func%ionale (n ti"p.

    %iaBnosticarea sistemului de fr;nare .e standuri

    Pentru activit'%i de diagnosticare curent', se utiliea' cu prec'dere standurispecialiate.

    5up' "odul de realiare a efortului de solicitare a frnelor, standurile pot fi: iner%iale de for%'.

    9a standurile iner%iale solicitarea frnelor se realiea' de c'tre "ase iner%ialeapar%innd standului /volan%i1 aduse (n preala+il la o anu"it' vite' de rota%ie.

    7tandurile de for%' folosesc "otoare electrice pentru ac%ionarea ro%ilor (n ti"pulfrn'rii. 2n func%ie de vitea de rulare si"ulat', aceste standuri pot fi:

    a1 de vite' "ic' /= * ;B "4h1+1 de vite' "edie /;B * B "4h1c1 de vite' ridicat' /pn' la ;B "4h1Toate aceste standuri sunt prev'ute cu rulouri pe care sunt a#eate ro%ile aceleia#i

    pun%i, ro%ile celeilalte pun%i r'"nnd (n contact cu solul /podeaua1. 5up' si"ularea prinrotirea rulourilor pentru diferitele vitee de deplasare, se ac%ionea' siste"ul de frnare alauto"o+ilului, deter"inndu-se for%a de frnare pentru fiecare roat' prin citireainstru"entelor de "'sur'. alorile indicate per"it diagnosticarea siste"ului pentru fiecareroat' #i tip de ac%ionare, co"parnd reultatele cu cele indicate de constructor.

    Cea "ai "are r'spndire o au standurile de for%' cu rulouri, datorit' pre%ului "aiaccesi+il (n raport cu celelalte standuri #i a posi+ilit'%ilor de realiare att a diagnostic'riigenerale ct #i pe ele"ente. 5e aceea a" ales s' ilustr'" procesul de testare pe standreferindu-ne la acest tip.

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    !2

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    73/117

    2naintea efectu'rii pro+elor propriu-ise se vor face ur"'toarele opera%ii preg'titoare:

    se controlea' ca anvelopele s' nu fie "urdare se verific' #i se reface presiunea din pneuri la valorile reco"andate de constructor

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    !3

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    74/117

    se verific' #i se reglea' cursa li+er' a pedalei de frn', aducnd-o la valoarea no"inal'prescris' de constructor

    se verific' #i se reglea' cursa li+er' a dispoitivului de co"and' a frnei de sta%ionare se controlea' etan#eitatea siste"ului de frnare #i se (nl'tur' defec%iunile /controlul se

    face ap'snd energic de cteva ori pedala de frn' co"plet dac' de la o ap'sare la alta

    cursa total' a pedalei cre#te, aceasta constituie un indiciu al eisten%ei neetan#eit'%ilor1 se aduce auto"o+ilul cu puntea din fa%' pe standul cu rulouri, cu aa longitudinal'

    (ncadrat' ct "ai si"etric fa%' de cele dou' "odule ale standului #i perpendicular' peaa rulourilor ro%ile nu tre+uie s' vin' (n contact cu p'r%ile laterale ale standului

    se aduce schi"+'torul de vitee (n punctul "ort se "ontea' senorul pedo"etrului pe pedala de frn' se pun (n "i#care rulourile standului #i se apas' de cteva ori pedala de frn' pentru a

    verifica sta+ilitatea auto"o+ilului pe stand #i pentru a (nc'li pu%in frnele.

    5ac' (n ti"pul acestor "anevre auto"o+ilul alunec' lateral f'r' a putea fi sta+iliatcu a0utorul volanului, aceasta (nsea"n' c' siste"ul de direc%ie este dereglat #i

    diagnosticarea frnelor se (ntrerupe, relundu-se nu"ai dup' ce au fost (nl'turateeventualele 0ocuri ecesive din "ecanis" #i a fost resta+ilit' geo"etria ro%ilor de direc%ie #i apivo%ilor lor. 7e trece apoi la realiarea efectiv' a testelor. 2n caul (n care siste"ul defrnare este prev'ut cu servo"ecanis", se va "en%ine (n func%iune "otorul pe toat' duratadeter"in'rilor.

    Pentru diaBnosticarea Beneral

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    75/117

    7e aduce auto"o+ilul cu puntea ur"'toare pe stand #i se repet' opera%iile anterioare.

    5up' deter"inarea for%elor de frnare ale tuturor ro%ilor se poate calcula eficacitateasiste"ului de frnare folosind rela%ia:Error! Objects caot be create "ro# eiti$ "iel coes.

    6fr* su"a for%elor de frecare ale tuturor ro%ilorG * greutatea auto"o+ilului (n ti"pul testului.

    Pentru a ee"plifica diaBnosticarea .e elementevo" lua (n considerare caul unuisiste" de frnare cu ac%ionare hidraulic'.

    a9Pentru diagnosticarea repartitorului limitator al forei de fr%narela puntea spateseprocedea' la efectuarea a dou' seturi de verific'ri. Pri"a deter"inare se realiea' cuautoturis"ul desc'rcat, avnd doar #oferul la volan. 9a a doua deter"inare se co"pri"'suspensia pun%ii spate, fie cu un dispoitiv special, fie prin (nc'rcarea cu greut'%i a +ancheteidin spate. 7e va ur"'ri cre#terea for%ei de frnare (n raport cu s'geata suspensiei #i se vorco"para reultatele cu cele indicate de constructor

    9/iagnosticarea servomecanismuluise va face de ase"enea dup' dou' "'sur'ri:pri"a cu "otorul (n func%iune, iar cealalt' cu "otorul oprit, dup'

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    76/117

    aprinderii acestei l'"pi varia' (n func%ie de tipul auto"o+ilului #i de construc%ia !F7-ului.

    &ulte din pro+le"ele ce afectea' corecta func%ionare a !F5, pot fi puse (n eviden%'prin ins.ec7ia vi>ual

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    77/117

    Prin

    cuplarea la pria de diagnosticare, dispoitivul de diagnosticare devine parte co"ponent' a

    siste"ului electronic al auto"o+ilului. El poate intercepta "esa0ele schi"+ate (ntre diferiteleco"ponente ale "acrosiste"ului electronic, f'r' a le afecta func%ionarea.5ispoitivul poate (ntreprinde "ai "ulte ac%iuni:

    "onitoriarea trans"isiilor nor"ale afi#area infor"a%iilor !F7 controlul unor co"ponente ale !F7 precu" +o+inele #i releele efectuarea unei diagnostic'ri etensive a !F7 efectuarea test'rii !F7 (n vederea depist'rii defec%iunilor inter"itente

    Ln dispoitiv poate lucra (n "ai "ulte "oduri, ca de ee"plu: "odul=lista informaiilor privind funcionare A>S?/sunt ur"'rite (n "od continuu viteele

    de rota%ie ale ro%ilor #i starea contactului frnei1

    "odul =istoria codului defeciunii?/este afi#at nu"'rul ciclurilor de pornire a "otoruluipetrecute de la producerea defec%iunii, precu" #i alte infor"a%ii privind func%ionarea !F7pot fi "e"orate date referitoare la un nu"'r li"itat de defec%iuni, (n func%ie de tipulaparatului1

    "odul=codurile defeciunilor?/sunt afi#ate sau #terse, dup' dorin%', codurile defec%iunilor"e"orate de "odulul electronic de control al frnelor aflat la +ordul auto"o+ilului1

    "odulul=situaia instantanee a A>S?/dispoitivul culege infor"a%ii privind !F7 (nainte #idup' producerea unei defec%iuni sau (n orice "o"ent dorit, la ac%ionarea unei co"enide declan#are a achii%iei de date1

    "odul=teste A>S?/sunt efectuate teste func%ionale1

    Pentru a ilustra conceptul cod de defect vo" considera ur"'torul ca particular:

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    !!

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    78/117

    5up' efectuarea re"edierilor, este a+solut necesar s' se #tearg' din "e"oriacalculatorului de +ord codurile defec%iunilor se"nalate (n preala+il. 5ac' acest lucru nu seface, o defec%iune ulterioar' va fi eronat'. Procedura de #tergere este sta+ilit' deproduc'torul dispoitivului.

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    !8

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    79/117

    Activitatea 4Activitatea 4Unitatea de nv

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    80/117

    DI( %" %!CUM"NTAR" 43Metode =i miGloace de verificare =i testare a sistemelor de direc7ieMetode =i miGloace de verificare =i testare a sistemelor de direc7ie

    As.ecte Benerale7tarea tehnic' a siste"ului de direc%ie este deose+it de

    i"portant' pentru siguran%a circula%iei. Ea contri+uie esen%ial laasigurarea perfor"an%elor de "ania+ilitate #i sta+ilitate aauto"o+ilului #i influen%ea' intensitatea u'rii anvelopelor.

    &odificarea st'rii tehnice a siste"ului de direc%ie const' (n: procese de uare (n "ecanis"ul casetei de direc%ie, (n articula%iile prghiilor, (n lag'rele

    de ghidare ale aului volanului #i (n cupla0ele dintre acestea #i caseta de direc%ie grip'ri (n caseta de direc%ie #i (n articula%iile prghiilor sl'+irea sau deteriorarea prinderii casetei de direc%ie pe #asiu defor"area prghiilor "ecanis"ului de direc%ie defor"'ri ale co"ponentelor pun%ilor ce deter"in' geo"etria ro%ilor de direc%ie

    Parametrii de diaBnosticareai siste"ului de direc%ie sunt: 0ocul li+er al volanului for%a de ac%ionare a volanului 0ocurile (n articula%iile "ecanis"ului de direc%ie #i ale +ra%elor pun%ilor for%a lateral' (n suprafa%a de contact a pneurilor cu solul unghiurile ce definesc geo"etria ro%ilor de direc%ie

    #im.tome =i cau>ele .osiile ale defec7iunilor sistemelor de direc7ie#im.tome Cau>e .osiile

    olanul se rote#tegreu

    7trngerea ecesiv' a rul"en%ilor "ecanis"ului de direc%ie ori aarticula%iilor acestuia precu" #i a organelor din caseta de direc%ie

    Lnghi de carosa0 prea "are

    Lnghi de (nclinare longitudinal' a pivotului fuetei ecesiv de "are

    7trngerea ecesiv' a +ra%elor oscilante

    9ipsa lu+rifiantului sau lu+rifiant prea vscos (n caseta de direc%ie

    9a rula0ul rectiliniu,auto"o+ilul trage(ntr-o /nu "en%ine

    direc%ia pe teren planoriontal1

    alori inegale ale unghiurilor de c'dere pentru cele dou' ro%i din stnga #i

    dreapta Ide" pentru unghiul de (nclinare longitudinal' ale pivo%ilor fuetelor

    Convergen%a ro%ilor dereglat'

    Presiunea neunifor"' (n pneuri

    !uto"o+ilul tragelateral (n vira0e

    Oaport incorect al unghiurilor de +raca0 ale ro%ilor directoare

    ei pct...

    alori inegale ale unghiului de (nclinare transversal' a pivo%ilor fuetelor

    &onta0 incorect al anvelopei pe 0ant'

    Pierderea elasticit'%ii +arelor sta+iliatoare de vira0

    Lura suporturilor de cauciuc ale +arei sta+iliatoare de vira0Lura pre"atur' a

    pneurilor din fa%' Lnghi de c'dere incorect

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    80

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    81/117

    #im.tome Cau>e .osiile

    Lnghi de (nclinare transversal' a pivotului fuetei incorect

    Lnghi de (nclinare longitudinal' a pivotului fuetei incorect

    Convergen%a ro%ilor incorect'

    Presiunea (n pneuri prea "ic' sau prea "are

    Oo%ile autooscilea'

    ei pct..

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    82/117

    sl'+irea fi'rii casetei de direc%ie /care contri+uie cu ;B-Bo1uura pivotului fuetei #i a +uc#elor sale /3-

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    83/117

    de parcare. 7e prinde dina"o"etrul de etre"itatea eterioar' a unei spi%e a volanului #i se(nvrte volanul pn' la cap'tul cursei. aloarea tre+uie sa dep'#easc' valoarea ad"isi+il'/(ntre 3 ...@ daN, (n func%ie de siste"1.

    $erificarea Beometriei ro7ilor de direc7ie

    &'ri"ile geo"etrice pentru a"plasarea (n spa%iu a ro%ilor de direc%ie #i a pivo%ilor lor: unghiul de c'dere /de carosa01 unghiul de (nclinare transversal' a pivotului fuetei unghiul de (nclinare longitudinal' a pivotului fuetei /de fug'1 unghiul de convergen%' a ro%ilor unghiurile de +raca0 ;#i

    5eteriorarea st'rii tehnice a siste"ului de direc%ie #i a suspensiei (n ti"pul eploat'riiauto"o+ilului conduce la "odificarea unghiurilor ce definesc geo"etria ro%ilor directoare, a#acu" se poate vedea (n ta+elul ur"'tor:

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    83

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    84/117

    erificarea geo"etriei ro%ilor directoare tre+uie .recedat< de urm

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    85/117

    %iaBnosticarea servomecanismului de direc7ie

    Pri"a etap' (n diagnosticarea unui servo"ecanis" de direc%ie o constituie inspec%iaviual' atent'. 7e verific': starea de uare #i presiunea din pneuri cureaua de antrenare a po"pei servo"ecanis"ului starea conductelor starea prghiilor #i articula%iilor siste"ului de direc%ie geo"etria ro%ilor.

    5ac' cureaua este (n +un' stare tehnic', se "'soar' (ntinderea ei cu a0utorul unuiaparat special, poi%ionat pe curea la "i0locul distan%ei dintre fulii.

    7e vor controla eventualele scurgeri de lichid de ac%ionare #i nivelul lichidului deac%ionare din reervor.

    5up' controlul viual se va proceda la un test (n condi%ii de dru" pentru a constataeventualele ano"alii (n func%ionarea servo"ecanis"ului.2n unele cauri, este necesar' efectuarea unor verific'ri supli"entare:

    "'surarea for%ei de ac%ionare a volanului "'surarea efortului necesar "i#c'rii levierului fuetei verificarea presiunii din instala%ie verificarea po"pei verificarea servo"otorului #i a supapei de control.

    Profilul: TEHNICNivelul 3Calificarea: Tehnician electrician-electronist auto

    85

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    86/117

    Activitatea 44Activitatea 44Unitatea de nv

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    87/117

    DI( %" %!CUM"NTAR" 45Metode =i miGloace de verificare =i testare a sistemelor de alimentare cuMetode =i miGloace de verificare =i testare a sistemelor de alimentare cu

    enerBie electric

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    88/117

    7e "en%ine tura%ia "otorului la BBB rot4"in., conectnd consu"atori i"portan%i:farurile, aeroter"a, cli"atiarea, etc.

    7e va citi din nou tensiunea la +ornele +ateriei /dup' sta+iliarea valorii1. aloareaindicat' nu tre+uie s' variee cu "ai "ult de B, * B,? , fa%' de "'sur'torile de la punctuld1. 2n caul unor valori diferite se va "'sura tensiunea de ecita%ie la +orna 56, pentru a sesepara defectul (ntre regulator sau generator.

    %iaBnosticarea unui sistem cu reBulator ncor.orat

    &ul%i constructori nu reco"and' de"ontarea generatorului #i (nlocuirea unorco"ponente ale sale, ci (nlocuirea lui total'. erificarea generatorului se face #i (n acest cadup' o verificare #i (nc'rcare rapid' a +ateriei, parcurgndu-se etapele ur"'toare: se verific' viual integritatea coneiunilor #i a ca+la0elor se verific' starea #i (ntinderea curelei de antrenare a alternatorului cu cheia (n poi%ia OLN /&8T8O1 #i "otorul oprit, la"pa 9stre+uie s' fie aprins' dac'

    nu, se deconectea' pinul 9 #i se leag' la "as' printr-o siguran%' de =!c; * dac' la"pa se aprinde, va tre+ui (nlocuit generatorul * regulatorul defectc * dac' la"pa nu se aprinde, este o (ntrerupere (ntre cheia de contact #i cupla

    /pinul 91 care tre+uie depistat'. cu cheia (n poi%ia OLN /&8T8O1 #i cu "otorul func%ionnd la tura%ia "oderat', la"pa

    tre+uie s' se sting' dac' nu, se desface cupla de la generator #i:d; * dac' la"pa se stinge, regulatorul de tensiune este defectd * dac' la"pa nu se stinge, (ntre cupl' #i la"p' este un scurtcircuit la "as' care

    tre+uie depistat #i care poate distruge regulatorul de tensiune.

    !lternatorul se verific' prin ur"'toarele opera%ii: se conectea' (n paralel cu +ateria un volt"etru digital #i un a"per"etru (n serie pe

    ca+lul de ] , (ntre +aterie #i generator 7e "'soar' tensiunea +ateriei cu cheia de contact (n poi%ia 866. 7e desface cupla de la generator. 7e trece cheia de contact (n poi%ia OLN /&8T8O1 #i se cite#te cu un volt"etru digital,

    tensiunea (ntre pinul 9 din cupl' #i "as'. !ceast' tensiune tre+uie s' fie diferit' cu cel"ult B,; fa%' de tensiunea la +aterie citit' la punctul . 5ac' nu, se verific' coneiunilel'"pii 9s #i firele ei de leg'tur'.

    7e recuplea' cupla la generator. 7e porne#te "otorul #i se "en%ine la o tura%ie de BBB rot4"in. 7e "'soar' tensiunea la

    +aterie, care tre+uie s' fie (n pla0a ;

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    89/117

    $erificarea alternatoarelor .e stand

    &a0oritatea standurilor utiliate pentru verificarea alternatoarelor sunt prev'ute cu: electro"otor cu tura%ie varia+il' taho"etru /3BBB, >BBB, ;BBB rot4"in1 a"per"etru /;= !, ;=B !, ;=BB!1 +aterie de acu"ulatoare reostat de = ^, cu reisten%' varia+il' condensator /B,= b61 volt"etru /;B, B,

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    90/117

    tura%ie de =BB rot4"in. Pentru deter"inarea reisten%ei se (nlocuiesc valorile indicate dea"per"etru #i volt"etru (n rela%ia O K L 4 I /legea lui 8h"1. Oeisten%a total' a circuituluirotoric tre+uie s' fie (n li"itele reco"andate de constructor (n docu"enta%ia tehnic' aalternatorului /de ee"plu, B, ^ la o te"peratur' de BoC1. 2n situa%ia (n care se"'soar' static, valoarea reisten%ei tre+uie s' fie un pic "ai "ic' /de ee"plu

  • 5/26/2018 Testarea automobilului

    91/117

    +erificare diodelor redresoare

    7e realiea' cu "onta0ul repreentat (n figur'. !cesta con%ine un +ec de = pn' la=B Z conectat (n serie cu dioda verificat' #i +ateria de acu"ulatoare. 7e per"ut' capetelecircuitului la +ornele +ateriei.

    2n ur"a verific'rilor se pot constata ur"'toarele trei cauri:

    42 dioda este +un' dac' la"pa se aprinde la o singur' coneiune /pentru singur' polaritatea tensiunii aplicate1

    12 dioda este (ntrerupt' dac' la"pa nu se aprinde pentru nici una dintre cele dou'coneiuni /nici o polaritate a tensiunii aplicate1

    32 dioda este scurtcircuitat' dac' la"pa se aprinde la a"+ele coneiuni /pentru a"+elepolarit'%i ale tensiunii aplicate1.

    !celea#i verific'ri pot fi realiate #i cu a0utorul unui a"per"etru sau oh""etru. 2ncaul oh""etrului acesta se conectea' (ntre corpul #i conductorul diodei (n sens direct #i (nsens invers. 5ioda este +un' dac' (ntr-un sens preint' o reisten%' foarte "ic', iar (n sens

    invers preint' o reisten%' foarte "are /=B...;BB_1. 5ioda este (ntrerupt' dac' preint' oreisten%' foarte "are (n a"+ele sensuri, iar dac' preint' o reisten%' foarte "ic' (n a"+elesensuri, este scurtcircuitat'.

    8 diod' scurtcircuitat' li"itea' valoarea intensit'%ii curentului de+itat de alternator la"ai" ?-@ ! #i produce go"ote (n ti"pul func%ion'rii alternatorului.

    5iodele arse /(ntrerupte1 nu pot fi depistate dect (n ur"a de"ont'rii alternatorului,verificnd fiecare diod' (n parte.

    2n "od indirect se poate detecta acest defect prin verificarea alternatorului pe stand:dac' intensitatea curentului de+itat scade su+ -3B[ fa%' de valoarea nor"al' #i (nf'#urareastatoric' este (n stare +un', atunci caua este o diod' ars'.

    !vnd (n vedere faptul c' diodele redresoare sunt ele"ente foarte sensi+ile, (nsensul c' nu suport' suprasarcini, (n ti"pul verific'rii lor tre+uie respectate ur"'toareleprescrip%ii: (n ti"pul verific'rii intensitatea curentului electric nu tre+uie s' dep'#easc' =[ din

    valoarea intensit'%ii curentului direct /no"inal sau "ai"1 al diodei verificate /cca. ?!1 valoarea tensiunilor folosite nu tre+uie s' dep'#easc' 3> la (ncercarea diodelor pe +anc nu se va folosi circuitul de verificare /cu la"p' de control1