Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Rigiditatea. Mecanism: scaderea ATP pana la disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina capata o stare de gel ce determina o contractie plastica, impropie unor noi contractii musculare. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta initial la nivelul muschilor mici(artic. temporomandibulara). Etapele rigiditatii sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-12 ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa 24-36 ore de la moarte. .Moartea subita: definitie= deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare: 1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard). 2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii, intoxicatii) 3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar fara prezenta unei patologii recente acute severe) 4. MS functionala prin inhibitie 5. MS functionala esentiala( necropsia alba) .Cauzalitatea medico-legala: lanturi cauzale.Cauzalitatea medico-legala reprezinta inlantuirea biologica a proceselor si fenomenelor pe care le determina in evolutia lor leziunile traumatice. Legatura de cauzalitate sau lantul cauzal presupune explicarea corelatiei dintre traumatism pe de o parte si prejudiciul fizic sau moarte pe de alta parte, fiind atat o relatie genetica de a genera ceva din alceva, dar si o relatie asimetrica, cauza fiind anterioara in timp fata de efect. Hematomul subdural poate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent prin acceleratie sau deceleratie. Netraumatic poate fi produs prin ruperea unui anevrism sau prin efractia in spatiul subdural a unei hemoragii intracerebrale. Evolutia histologica a unui hematom subdural: dupa 24 ore de la traumatism apare un strat de fibrina intre duramater si hematom, dupa 36 ore apar fibroblaste, dupa 5-10 zile invadare hematom de capilare, fibroblaste si macrofage, dupa 3-4 sapt hematomul e inchis intr-o membrana fibroasa Clasificarea anoxiilor. Fct. de niv. la care are loc: 1. Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox. de transport-implicat sg.+Hb; 3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. Intracellular d.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente a.anoxii de aport violente=anoxii /asfixii mecanice -O2 din aer este inlocuit cu alt gaz (ex. N2 ); -O2 e consumat in aerul respirator; -PO2 e f. scazuta; oxigen redus -obstacole intriseci :-obstructii cu corpi straini ( alimente, proteze ); inlocuire coloana de aer cu fluid (inecare ) -obstacole extrinseci CRS:-compresie reg. cervicala din exterior ( spanzurare, strangulare); la nivelul orif. nazal / cav. buc. ( sufocare ) -impiedicarea excursiei costale:-impiedic. inspir./expir; PNX traumatic; compresie ext. toracica ( adult=40-45 kg ;copil~12 kgdeces in 10 ) b.anoxii de aport neviolente-toate cazurile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb. alv. Capilare: epiglotite; react. Alergice; crup difteric c. anoxii de transport-stagnante violente/neviolente; -anemice violente/neviolente A.stagnante violente impiedicare circ de intoarcere: - vasodil. Paralitica; - soc anafilactic traumatic; - intox. cu toxice complexe A. stagnante neviolente-ICC grava A. anemice violente-hemoragii:-alterari calitative ale Hb. ( intoxic. cu CO =>carboxiHb;nitrite =>metHb. ;CN =>CNHb. )=>intra in competitie cu O2;transferal de O2 e foarte scazut prin anoxia citotoxica existenta A. anemice neviolente- anemii cr. d. anoxii de utilizare-violente . > neviolente : -in intoxic. ( CN;HCN;KCN toxicitate >NaCN ); -CN- blocare lant enz. resp. celular; -efect rapid ; -ICR centrala = SCR instantaneu; -edeme; -tulburari echilibru A-B; -intoxicatiile asociaza frecvent mai multe anoxii ( citohistotoxice + de transport ) Stabilirea caracterului vital: modului de producere violent/ neviolent Sufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica: accidentala sau omucidere. La autopsie tabloul e sarac tablou asfixic- uneori se observa mici echimoze si escoriatii perioronazale daca a fost produsa cu mainile. Efectele locale ale curentului electric: arsuri electrice(determinate de arcul electric, induc necroza tegumentului cu risc de infectie si tromboza, au marginireliefate de culoare inchisalipsesc hemoragiile), marca electrica apre la locul de contact intre tegument si conductor electric si la locul de iesire al curentului, edem electrogen care e dur plid dureros trenant. Clasif. sistemelor serologice in filiatie :-Sisteme antig. Eritrocitare-gr de sg majore:ABOH,Rh,MNSs; -gr de sg minore:KiddCellano,Lewis,Duffy.. Sisteme enzimatice eritrocitare-creatinkinaza,fosfogluco-mutaza,esteraza D,fosfataza acida eritrocitara,glucozo 6 fosfat dehidrogenaza,adenilat kinaza,glutamate piruvat transaminaza,adenozindeaminaze,6-fosfo gluconat dehidrogenaza,pseudocolinesteraza. Sisteme ale unor prot serice:-haptoglobinele(alfa2 globulina cu 3 forme fenotipice 1-1,2-1,2-2),grup specific component,Hb,etc.Sisteme HLA; -Alte sisteme: secretor/nesecretor;gustator/negustator; -AND Enumerati situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie. 1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala. Moartea violenta exemple:zdrobirea unui organ vital, TCC cu leziuni grave intracraniene(contuzie cerebrala grava, dilacerare cerebrala), socul traumatico-hemoragic, socul postcombustional, embolia traumatica, asfixia mecanica. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza: medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare medicul specialist/primar pentru decesele din spital In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.

- are mai multe parti: Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a pasaportului Data si ora mortii Cauzele mortii I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala b.cauze intermediare c. cauze initiale II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice Lividitatile Se datoreaza opririi circulatiei singelui si consecutiv actiunii gravitatiei asupra singelui, acesta se acumuleaza in vasele din regiunile declive ale corpului, conferindu-le o culoare violacee. Examenul medico-legal al lividitatilor cadaverice, hipostazei viscerale si a modificarilor sanguine postmortem prezinta valoarea medico-legala deoarece: - lividitatile cadaverice constituie cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala; - in context cu celelalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs de la moarte; - reprezinta un indicator al pozitiei cadavrului si al modificarilor ei ("semnul pozitiei cadavrului"), ele gasindu-se totdeauna pe partile declive; - au valoare orientativa pentru stabilirea cauzei mortii Etapele lividitatilor cadaverice, hipostazei viscerale si hemolizei a. Hipostaza (2-16 ore) Mecanism: pierderea tonusului vascular i rigiditatea musculaturii arteriale mping sngele n capilare i venule; n lipsa propulsiei cardiace sngele se acumuleaz n zonele declive sub aciunea gravitaiei. Examen extern: lividitati rosii-albastrui; dispar la presiune si reapar dupa incetarea acesteia. Modificari cu pozitia cadavrului: dispar, pentru a reapare in noua pozitie decliva; Aspecte pe seciune: esuturile subiacente sunt albicioase, din vase se scurg picturi de snge care spal, dup care reapar altele. Hipostaza visceral: - substana alb a lobilor occipitali prezint puncte roii care dispar la splare- prile declive ale plmnilor sunt roii-violacee nchise, cu consisten crescut i crepitaii pstrate; - sedimentarea i coagularea sngelui cu formare de cheaguri roii = lardacee (depuneri de hematii n reeaua de fibrin), lucioase neaderente la vase i cord; - mucoasa peretelui posterior al stomacului este cenuiu brun, cu aspect tulbure murdar; - debutul hemolizei b.Difuziune (15-24 ore) Mecanism: extravazarea parial a hemoglobinei i difuzarea n esuturile perivasculare. Examen extern: lividitati violacee, palesc la presiune (dar nu dispar); Modificari cu pozitia cadavrului: datorita singelui fluid ramas in vase nu dispar, dar apar si in noua pozitie decliva Aspecte pe seciune: esuturile subiacente sunt rou nchis datorit difuziunii sngelui; Hipostaza visceral: - endocardul, intima vaselor mari, ansele intestinale i seroase sunt roii murdar; - cavitile seroase conin extravazat sanguin roietic c. Imbibitie (peste 18 ore) Mecanism: hemoliza complet. capilarele sunt goale. esuturile sunt impregnate cu hemoglobin. Examen extern: lividitati violacee-negricioase, nu se modifica la presiune Modificari cu pozitia cadavrului: nu dispare, nu se formeaza in noua pozitie decliva. Aspecte pe seciune: esuturile subiacente sunt mbibate cu snge care se spal; Hipostaza visceral: - accentuarea modificrilor precedente; - debutul putrefaciei. Particulariti ale lividitilor n funcie de cauza morii: 1. Septicemii, asfixii - debut rapid, culoare albstruie (1-2 ore); 2. Intoxicaii cu arsenic, stricnin - debut lent3. Intoxicaii cu substane methemoglobinizante - debut rapid, culoare albstrui nchis sau brun- cafenie (ca ardezia) 4. Intoxicaia cu CO i HCN - rou carminat5. Caexii, anemii - debut lent, roii-palide, uneori absente; 6. nec, cadavre inute n ap sau la frig - reduse sau chiar absente; 7. Insuficien cardiac cr. - debut rapid, tent nchis, ntins n suprafa. Clasificarea agentilor traumatici Agenti traumatici fizici sint reprezentati de :1) Agenti traumatici mecanici,2)Variatii exterme de temperatura,3) Electricitate, 4) Variatii exterme ale presiunii atmosferice, 5) Unde sonore, ultrasunete, infrasunete, 6) Radiatii electromagnetice, 7) Cimpuri magnetice, 8) Radiatii ionizante;II) Agenti traumatici chimici substante toxice diverse ;III) Agenti traumatici biologici Bacterii, Virusuri, Otraviri vegetale sau animale, Leziuni produse de animale; IV) Agenti traumatici psihici Echimoza=Este produsa prin actiunea agentului traumatic asupra tegumentului, ce determina mici rupturi capilare cu extravazarea unui cantitati de sange care inunda tesuturile.Poate apare la locul de impact sau uneori apare la distanta de locul impactului(mai neobisnuit).Au forma diferita ce depinde de obiectul cu care a fost produsa(curea, unghii, degete).In timp echimozele sufera modificari de culoare:initial culoarea e rosiatica, dar vireaza la violaceu-albastru in 1-3 zile, verzui la 3-4 zile, apoi galbui, dupa care dispar. Cele mici dispar in 7-10 zile de la producere. Ele trebuie diferentiate de lividitati, echimoze spontane sau postmortem. In unele cazuri ele sunt sugestive : in viol-pe coapse, in sugrumare au forma ovalara si sunt dispuse anterior si lateral pe gat sugerand varfurile degetelor. Caderea: definitie = dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. Caracteristicile leziunilor in cadere: sunt unipolare, pe partile proeminente, obisnuit sunt insotite de escoriatii ca semn al frecarii tegumentului de planul dur, obisnuit sunt mai putin grave. Intoxicatia cu ciuperci: tablouri clinice principale (enumerare pe clase de mortalitate) : a. sdr anticolinergic- debut la 1-2 ore cu excitatie, delir , salivatie, dispnee, varsaturi, diaree, bradicardie- mortalitate rara b. sdr gastroentericgreata varsaturi diaree aritmie astenie- mortalitate rara c. sdr disulfiram- varsaturi, diaree, eretism cardiac, aritmii, sensibilitate tip disulfiram la alcool- mortalitate rara d. sdr halucinogen- midriaza, ataxie, colici, febra, vede puncte colorate, striatii ce se deplaseaza- mortalitate rara e. sdr falloidian- dupa un timp apare grata voma diaree hematemeza melena hepatalgie anurie icter edem pulmonarconvulsii coma- mortalitate 50% f. sdr helvelian- diaree convulsii hemoliza comamortalitate 15-40% g. sdr muscarinic- varsaturi diaree bradicardie hTA salivatie lacrimatie bronhospasm- mortalitate 5% Testul amelogeninei- urmareste punerea in evidenta a unor secvente localizate in regiuni omoloage pe cromozomii X si Y in imediata vecinatate a genei amelogeninei. Secventa crX e de dimens mai mici decat cea a crY motiv pt care diag de sex e f usor de pus. Capacitatea sexuala a barbatului: elemente medico-legale. Se solicita in spete civile(paternitate), spete penale(viol, incest). Pseudomaturitate precoce- capacitate de procreere la 9 ani la baieti. Maturitate precoce sub 9 ani. Latura dinamica a sexualitatii barbatului cuprinde: capacitatea de copulare, capacitatea de procreere. Spermograma 2,5-3 ml albicioasa translucida opalescenta 60-140 milioane spermatozoizi pe ml din care minim 60% mobili cu max 25% forme anormale. Etapele mortii Stari terminale: preagonia si agonia -> Moartea clinica (oprirea functiilor vitale) - Etapa postmortem precoce(sub 24 ore) semnele mortii reale neinstalate sau deja prezente: lividitati, rigiditate, racire, deshidratare, autoliza. Cuprinde: Moartea celulara(moleculara)= moartea biologica a fiecarui organ in parte: - dupa moartea creierului; - Moartea cerebrala(moartea celulara a creierului)= moartea juridical(5-8 minute); - Moartea somatica= individul nu mai este o unitate biologica, ci un ansamblu neunitar de tesuturi si organe vii- succeed imediat mortii cerebrale ; - Moartea biologica= toate celulele si tesuturile sunt moarte ( 15-36 ore pt spermatozoizi si ovule) - Etapa postmortem tardiva(peste 24 ore) sunt prezente semnele mortii reale: - Putrefactie; Continuarea descompunerii Cauze coronariene in moartea subita: (1)Ateroscleroza coronariana: (a) Tromboza acuta coronariana (b) Infarctul miocardic acut

(2)Anomalii congenitale coronariene: originea anormala a unei/mai multor coronare din trunchiul pulmonar, originea anormala din aorta, ostiu coronar unic pentru coronara dreapta si stanga, hipoplazie coronariana, fistula coronariana arterio-venoasa, bridging=in loc sa se gaseasca subepicardic, un ram coronarian plonjeaza pe o anumita lungime in grosimea miocardului (3)Anevrism coronarian disecant (4)Displazia fibromusculara a coronarelor (5)Boala Kawasaki (6)Arterita coronariana Legatura de cauzalitate directa neconditionata :exemplu distrugerea unui segment sau organ de importanta vitala( ex zdrobirea cutiei craniene) Caracteristicile leziunilor: - leziunea intereseaza organe ale trepiedului vietii; intre leziune si moarte exista o inlantuire continua, cauza actionand nemijlocit(direct) si atat de grav incat conditiile si circumstantele nu mai au semnificatie ; nu se identifica factori care sa se influenteze reciproc Criterii lezionale indeplinite de traumatism pt a constitui o leg directa necond: - realitatea traumatismului, precizarea sa in timp se suprapune peste momentul posibil al actiunii leziunii si posibilitatea de a determina efectul( leziunile sau moartea) ; traumatismul trebuie sa intereseze direct organismul; efectul este urmarea directa a leziunii si nu este o stare care a existat anterior; in cazul traumatismelor nemortale intre traumatism si prejudiciu exista o evolutie continua nemijlocita de la cauza la efect ; leziunile traumatice sunt necesare si suficiente in vederea producerii efectului Hematom extradural -simptomatologia apare doar daca acumulare depaseste 25 ml sange. In 99 % din cazuri hematomul este de cauza traumatica.In majoritatea cazurilor se produce datorita lezarii unor ramuri ale arterei meningee medii. - hematomul nu se formeaza la baza craniului deoarece dura mater este foarte aderenta la periost sin u permite dezv hematom. - de regula exista un interv liber de aporx 4-8 h intre mom traumat si aparitia simptomatologiei ( fara trat poate deceda in 36-48 h) - se descrie si hematomul extradural cronic in care simptomat debuteaza la peste 48 h ( pana la 18 zile) de la traumat ( orig sangelui este venoasa in acest caz) Clasificarea anoxiilor. Strangularea Anoxii de aport (anoxii anoxice): 1.1 Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice): a) insuf O2 in aerul respirat: spatii inchise, procese care consuma O2, altitudini mari; b) obstructia orif. respiratorii (sufocare); c) obstructia cailor resp. - de cauza interna: obstructia cu lichide sau solide, inecare; -de cauza ext. prin comprimarea reg cervicale (spanzurare, strangulare, sugrumare); d) impiedicarea miscarilor resp prin: comprimare toraco-abd, pneumotorax traum, paralizia mm resp, intox cu subst curarizante, electrocutie; e)scaderea perfuziei pulm prin embolii sec traum 1.2 anoxii de aport de cauza neviolenta: a)obstructia cailor aeriene (tumori, edem glotic); b)perturbarea misc resp: poliomielita, criza de miastenia gravis; c) obstruarea cailor resp intrapulm: astm, pneumonii; d)scaderea perfuziei pulm: insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale 2. Alterari ale membranei alveolo-capilare: a)De cauza violenta: toxice gazoase sau volatile; b)De cauza neviolenta: boala membranelor hialine 3. Anoxii de transport: a) De cauza violenta: cantitative (anemii dupa hemorag postraum), calitative (intox cu CO, nitriti); b) De cauza neviolenta: cantitative (anemia feripriva, hemolitica, ulcer perforat, IC globala), calitative (anemia falciforma, drepanocitoza) Anoxii de utilizare/citotoxice/tisulare: a) De cauza violenta: perturbari toxice ale metab celular (intox cu HCN, barbiturice, morfina), reducerea metab bazal celular pana la oprirea ciclului Krebs (hipotermia); b)De cauza neviolenta: ICC severa, hipoproteinemie Strangularea

Efectele locale si generale ale radiatiilor ionizante (enumerare) Efecte locale: 1.eritem actinic: latenta 2 sapt, eritem, piele uscata, aspra, epilatie, pigmentare; 2. radiodermita:eritem pruriginos, exulceratie trenanta; 3. radionecroza - Sursele de radiatie interna (radioterapie prin aplicare de radionuclizi) nu sunt capabile sa prod efecte ac ci mai degraba fen intarziate care dep de tesutul tinta, de timpul de injumatatire al radionuclidului, si de comportarea bioch a sursei de radiatie. Consecintele pot include lez degenerative, distructive si malignizare. Efecte generale 1.efectele exploziei atomice : a. flash- orbeste pana la cativa km: b. radiatii ionizante(gamma) pot determina ef patologice pl 5 km dist de epicentru; c. radiatia termica poate det ef patologice pl 4 km: vaporiz instantanee, carbonizare, evaporare viscere,arsuri pe locuri extinse - suflu(pres/depres): unda de soc se propagacu 1000km/sec pl 8 km. - efectele undei de soc sunt: directe(prod de frontal de suprapresiune); indirecte(det de frontal de depresiune care gener deplasari de aer cu viteze de cateva sute de km/h, dur cateva sec si prod distrugeri semnificative care se transf in proiectile).det lez toraco-abd si rupture de timpan pl < 3 km 2.efecte det de RI si recaderi radioactive(fct dz) Detonarea unei arme nucleare prod mari cantit de radiatie ionizanta sub 2 forme: electromagnetica (gamma calatoresc cu viteza luminii si are o mare capacitate de penetrare) particule (alfa, beta, neutroni dintre acestea neutronul capac mare penetrare) Toate cele 4tipuri sunt prezente in mom detonarii, cu exceptia neutronului toate sunt prezente in recaderile radioactive(rad reziduala) Transmiterea genetica in sistemul ABOH. Sistemul ABO a fost descoperit de Landsteiner. Dup prezenta antigenului de grup (Aglutinogen = numit astfel pentru c n contact cu anticorpul corespunztor aglutineaz celulele pe care se gseste) s-au identificat grupele O, A, B, AB. Antigenele se detecteaz la circa 6 sptmni dup conceptie, fiind bine reprezentate la nou-nscut (spre deosebire de anticorpi) si ating nivelul adultului dup 6 luni de la nastere. Caracterele A,B,O sunt mostenite prin intermediul a 3 gene alelice numite A, B, O.Gena O se considera tacuta deoarece nu are antigen pe supraf eritrocitului sin u exista antiser care sa o evidentieze, se manif fenotipic numai dc se afla in doza dubla la amii parintii. Fiecare individ are in total 2 cromozomi ce poarta aleleA, B sau Ocate un cromozom dl fiecare parinte.Rezulta fenotipic 4 grupe ABO:grupA(fenotip A:genotip AA-homozigot, genotip AO-heterozigot), grup B(fenotip B-BB,BO-), grup O(fenotipO:genotip OO-homo), grup AB(fenotip AB:genotipABhetero-) O privire de ansamblu asupra posibilitatilor/imposibilitatilorce rezulta arata: Consecinta legii Bernstein, copii de grup ABnu pot proveni din doi parintii grup O si reciproc. Mai putem adauga ca mama unui copil AB nu poate fi niciodata de grup O sau invers, iar grup tataluinici nu se mai ia in discutie. Pe lng aceste grupe s-au mai identificat 11 subgrupe A (A1, A2...An) cu aglutininele corespunztoare (alfa1, alfa2 etc.). Dintre acestea, numai subgrupele A1 si A2 sunt utilizate n expertiza medico-legal a paternittii, deoarece se transmit dup legile mendeliene; celelalte subgrupe au antigene prea slabe si de aceea se manifest fenotipic ca grup O. Subgrupa A1 (factor tare, dominant) se ntlneste la 80 % din populatie. Ea absoarbe complet

anticorpii anti A din serurile grupelor B si O. Subgrupa A2 (factor slab, recesiv) are putere de aglutinare slab. Cele dou antigene sunt antitetice S-au mai evidentiat si subgrupe B, care sunt mai putin frecvente n populatie. In cazuri rare, gena H lipseste(genotipHh) si desi subs precursor exista nu se formeaza subst antigenice desi genele ABO sunt prezente. In schimb aglutininele A, B, H sunt prezente. Aceasta particularitate corespunde fenotipului Bombay. Himerismul este o stare genetic rar ntlnit n care gemenii pot avea dou tipuri de celule, care deriv din dou sau mai multe linii zigotice, hematiile primordiale implantndu-se la ambele organisme. Astfel ei pot primi un implant de maduva osoasa unul de la celalalt si astf sa prezinte un grup sangv majoritar si un alt grup sangv minoritar. Acest lucru este posibil si hemoliza in vivo nu apare datorita tolerantei imunitare pe care o manifesta organismul fata de antigenele dobandite iainte de nastere.Genotipul majoritar poate fi realizat prin determinarea grupului in saliva dc este secretor.Himerele secretoare pot secreta doar antigenele de grup care sunt parte ale constitutiilor lor genetice. Determinarea grupelor de sange in petele vechi nu se poate efectua prin teste de aglutinare intrucat eritrocitele sunt lizate, prin met inhibitiei rezultatele sunt inconstante, intrucat met elutiei ramane cea mai buna. Dupa absorbtia Ac pe materialul de testat se prod elutia permitandu-se ca sa se obt reactii poz la o cantitate de doar 0,5-1%eritrocite( un sg fir de 2-5mm lungime). Selectia speciala a antiseruluifolos este insa esentiala. Activit antigenica in eritrocitele vechi scade imediat si se prelungeste cativa ani (max 14 ani). Petele uscate rapid pastreaza activitatea mai mult timp decat cele ce raman mai mult timp umede( bacteriile prolifereaza in mediul umed ceea ce poate induce reactii fals poz sau neg). M si N sunt mai labili decat A si B, exist asi o reactivit incrucisata intre anti-N si anti-M. Rh, Fy, K, S, s sunt detectabili cateva luni. Enzimele eritrocitare se denatureaza mai rapid decat antigenele eritrocitare(cateva luni).Haptoglobinele, antigenele Gm si Km isi pastreaza activitatea cateva luni. Pruncuciderea; durata vietii extrauterine Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere" Durata vietii extrauterine este un element important in incadrarea juridica a faptei (pruncuciderea sau omuciderea). - imediat dupa nastere tegumentele sint minjite cu singe, vernix cazeoza; de culoare rosie. - cordonul ombilical trece prin diferite etape: * imediat dupa nastere este gelatinos si turgescent** dupa 24 h, apare inelul de demarcatie (de culoare rosie) la locul de implantare mumifierea (deshidratare se observa bine la 3 zile dupa nastere*** detasarea cordonului (bontului) la 5-7 zile, raminind cicatricea ombilicala. - bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ 2-3 zile (poate lipsi la imaturi si nasterile precipitate) - patrunderea aerului in stomac si jejun la 15-20 de minute dupa expulsie- meconiului (continut intestinal al nou-nascutului) se elimina in 2-3 zile Diagnosticul de moarte Diagnosticul de moarte se pune se semnele mortii reale : 1.semne precoce:lividitatea cadaverica, rigiditatea cadaverica, racirea cadavrului, deshidratarea cadaverica, autoliza cadaverica. 2.modif cadaverice tardive distructive:putrefactia, distructia cadavrului(de catre insecte necrofage si necrofile si de anim omnivore) Conservatoare: a.naturale:mumifierea, adipoceara, lignifierea, inghetarea naturala b.artificiale:inghetarea artificiala, imbalsamarea. Diagnosticul pozitiv de moarte cerebral este stabilit pe mai multe criterii (conform OMS): 1. pierderea complet a vieii de relaie 2. areflexie i atonie muscular total 3. prbuirea TA cnd se ntrerupe susinerea iatrogen 4. oprirea respiraiilor spontane 5. linite electric persistent pe EEG (se specific i condiiile de nregistrare EEG) 6. la nivelul circulaiei cerebrale: - scderea diferenei arterio-venoase cerebrale a O2 de la 5,8 vol% < 2 vol%; - scderea diferenei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic; - scderea diferenei arterio-venoase cerebrale a glucozei. Urmrirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite, dup legislaie (4 72h) Rigiditatea Este modificarea cadaverica care consta din intarirea muschilor, cu cresterea la nivelul lor a tensiunii si scaderea plasticitatii si a elasticitatii. In mod obisnuit, rigiditatea cadaverica (RC) trece prin urmatoarele etape: - etapa de instalare urmeaza relaxarii imediat postmortem si se iniiaz la 30 min - 4 ore i este total pn la 24 de ore. Ordinea in care sint cuprinsi muschii este in sens craniocaudal (legea Nysten). Ea poate fi invinsa cu usurinta, dupa care in scurt timp (chiar pe parcursul efectuarii autopsiei) se reinstaleaza. RC intereseaza si muschii viscerali: muschiul sfincter al pupilei (producind mioza), muschii erectori ai firelor de par (piele de gaina), dartrosul (retractia scrotului), muschii vezicii urinare, rectului si veziculelor seminale (cu eliminare de urina, fecale, sperma), muschiul uterin (expulzia postmortem a fatului), miocardul- etapa de stare - sau de generalizare - se desfasoara pe parcursul urmatoarelor 24-48 ore postmortem. In cursul ei, RC intereseaza toti muschii si se invinge greu, dupa care nu se mai reinstaleaza- etapa de rezolutie - incepe la 1-2 zile postmortem si este completa (in functie de factori care o influenteaza) in 3-7 zile postmortem. Ea coincide cu debutul putrefactiei. In aceasta etapa rigiditatea dispare in ordinea in care a aparut. Aceasta stadializare poate prezinta insa si variatii, cum ar fi: - spasmul cadaveric, intilnit in decapitari, zdrobiri ale capului, intoxicatii supraacute cu substante convulsivante, fulgeratii, dupa efort fizic. Spasmul cadaveric este o stare de hipercontractilitate musculara care incepe din timpul vietii, instalarea sa avind loc fara existenta unei perioade de relaxare postmortem. Cadavrele care prezinta spasm cadaveric sint gasite in pozitia in care le-a surprins; - absenta RC la membrele paralizate. Mecanisme implicate n producerea rigiditii cadaverice: 1. Coagularea proteinelor musculare consecutiv cu creterea concentraiei acidului lactic pre i postmortem. Argument: a) RC apare mai rapid i e mai puternic la mucii supui antemortem efoertului fizic; b) la cadavrele al cror snge are pH alcalin muchii rmn flexibili. 2. Deshidratarea musculaturii. Argument: a) RC nu apare la membrele edemaiate b) secionarea membrelor edemaiate pentru scurgerea apei este urmat de apariia RC. 3. Anoxia puternic - inhibiie enzimatic - blocarea ireversibil a cilor de sintez a ATPului- transformarea rapid a ATP n ADP supercontracia miozinei (creterea vscozitii ei i a consistenei muchiului. Argument: RC se instaleaz rapid dac intravitam ATP-ul i glicogenul muscular sunt sczute (efort fizic). Valoarea medico-legala a RC: - semn al mortii reale; - corelata cu celelalte semne de moarte reala, ofera indicatii pentru stabilirea datei mortii; valoare orientativa asupra conditiilor in care a stat cadavrul si asupra cauzei mortii; - pastreaza pozitia corpului dupa moarte, daca aceasta nu a fost modificata inainte de istalarae rigiditatii.

Moartea subita:definitie,clasificare 1. Definiie: este moartea survenit brusc, neateptat, la o persoan n plin stare de sntate aparent, sau la o persoan cu o anumit suferin n a crei evoluie nu era prevzut sfritul letal. 2. Clasificare (dup Simonen): A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiac- ruptura de anevrisme B. MS cu leziuni organice cronice- ciroza hepatica- ateromatoza generalizata sau localizata- moartea subita funcionala: leziuni organice de fond + factor favorizant C. MS cu leziuni nespecifice pentru o anumita boal: staza sanghina, sufuziuni sanghine subseroase .a Legatura de cauzalitate indirecta legaturii indirecte (sau secundare) - intre traumatism si efectele acestuia, se interpun toate complicatiile aparute in evolutia traumatismului suferit. Aceste complicatii trebuie sa fie legate de traumatism si sa nu reprezinte afectiuni care puteau apare independent sau fara legatura cu afectiunea traumatica. Vom retine insa termenul de cauzalitate directa, care poate fi ilustrata cu marile sindroame tanatogeneratoare din mortile violente si din mortile neviolente. In cauzalitatea indirecta se pot aminti: insuficienta renala acuta posttraumatica; sindromul embolic; sindromul septico-toxic posttraumatic etc. Hemoragia subarahnoidiana netraumatica sau dupa traumatisme minore Cauze: - ruptura a unei malformatii arterio-venoase- anevrisme de tip "berry"- alte cauze rare: discrazii sanguine, endocardita cu fen embolice, supradozare de anticoagulante, etc Malformatii arterio-venoase- majoritatea se gasesc in cortexul parietal- Sd Sturge-Weber: multiple malformatii av cerebrale, nevi vasculari pe fata si git, epilepsie. Berry aneurysms- 4,9% din indivizi au asa ceva (12-31 % au anevrisme multiple) dar evident nu la toti se rupe; - rare la copii, frecventa lor creste cu virsta fiind frecvent asociata cu HTA (age range 1477 ani; virsta medie 46 ani) - ruptura anevrismului determina inconstienta aproape instantanee: 60% mor imediat, 20% mor in mai putin de 24 ore. - localizare: 84% pe partea anterioara a poligonului Willis (27% cerebrala medie, 25% carotida interna, 24% comunicanta anterioara) si 16% in partea posterioara (10% a. bazilara). Consecintele rupturii: - 96% hemoragie subarahnoidiana (in 46% din cazuri era singura leziune) - 4% hemoragie subdurala sau intracerebrala Datarea hemo -16 ore se accentueaza reactia PMN si -32 ore apare reactia cel. mezoteliale care tapeteaza spatiul subarahnoidian+ hemoliza eritrocitelor. -a apar macrofage cu hemosiderina (granule) inglobate. -a dispar PMN, infiltrat masiv cu limfocite si macrofage, foarte rare hematii -a fibroza piei mater. Sufocarea. Obstruarea orificiilor respiratorii (sufocarea) Clasificare juridica: - accidentala- omucidere (la copii mici sau la batrini; mina, perna, punga plastic, calus + nas infundat) Autopsie: - tabloul este sarac (tablou asfixic) - uneori, se observa mici echimoze si escoriatii perioronazale (daca sufocarea a lost produsa cu minile) Clasificarea agentilor tarumatici,exemple 1. Agentii traumatici mecanici produc leziuni prin energia lor cinetica, fie prin lovirea corpului nemiscat (leziuni active sau de lovire cu un corp dur), fie prin izbirea corpului in miscare de un obiect dur (lovirea pasiva), fie leziuni produse prin ambele mecanisme. 2. Agentii traumatici fizici produc leziuni prin actiunea diverselor forme de energie fizica: variatiile de temperatura, electricitatea (industriala sau atmosferica), variatiile de presiune atmosferica (scazuta sau crescuta), energie radianta. 3. Agentii traumatici chimici sint reprezentati de diferite substante care produc leziuni sau moartea in cadrul intoxicatiilor acute sau cronice, capitolul toxicologiei medicolegale fiind o parte importanta a traumatologiei medico-legale. 4. Agentii biologici, pentru a actiona ca agenti traumatici, trebuie sa intervina in mod brutal si in doze maxime, cum se intimpla in cazul infectiilor in laboratoare cu germeni in culturi, in situatiile unor intoxicatii cu ciuperci, sau in cazul tulburarilor generate de diverse veninuri; mai poate fi considerata ca trauma biologica moartea prin transfuzie cu sange heterolog. Transmiterea in sistemul secretor. Dup localizarea si propriettile lor, antigenele A, B, H se clasific n : - antigene glicosfingolipidice care sunt alcoolsolubile, fiind legate de membranele hematiilor, trombocitelor, celulelor epiteliale si endoteliale; ele sunt prezente n organele hematopoetice si n ser, dar nu si n or-ganele excretorii si nici n secretii sau excretii; persoanele care posed astfel de antigen ABH se definesc ca nesecretoare (se); - antigene glicoproteice hidrosolubile care sunt prezente n secretii si excretii (saliv, suc gastric, sput, lacrimi, transpiratii, colostru, secretie vaginal, sperm, urin, lichid amniotic, continutul chistelor ovariene, dar nu si n lichidul cefalorahidian); ele nu se gsesc n organele hematopoetice; persoanele care posed astfel de antigene ABH se definesc ca secretoare (Se). Starea de Se se este controlat de dou gene alele notate Se (secretor) si se (nesecretor) care se transmit dup legile mendeliene, alela Se fiind dominant. Aceast alel regleaz sinteza substantelor hidrosolubile ABH si deci prezenta lor n umori la genotipurile SeSe si Sese. Din analiza genetica reiese c din printi Se se pot naste copii se, dar din printi se nu pot apare copii Se. n practic s-a constatat c exist posibilitatea ca saliva s fie contaminat cu substante de origine bacterian, ceea ce duce la reactii fals pozitive pentru evidentierea antigenelor A si B Definitia violului Conform articolului 197 C.P.,violul defineste actul sexual de orice natura cu o alta persoana,provocat prin constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa si se pedepseste cu inchisoare 3-10 ani. Moartea subita: cardiomiopatii Moartea subita este decesul care survine brusc, neasteptat la o persoana aflata in plina sanatate aparenta sau la care patologia cunoscuta nu lasa sa se intrevada un deces apropiat. Cardiomiopatii: -obliterative: nu se asociaza cu moarte subita; sunt cauzate de boli cronice (amiloidoza, hemocromatoza, sarcoidoza) -congestive: pot aparea in alcoolism cronic, cardiomiopatia peripartum, miocardita cronica idiopatica, miocardita toxica(cobalt si adriamicina); aspect anat-pat: inima intens dilatata, eventual cu trombi intracavitari, microscopic se obs. fibroza interstitiala difuza -hipertrofice: autozomal-dominanta (0.2% din populatie); VS hipertrofiat maxim la niv septului, dar si cu alte zone de ingrosari parcelare; constituie cea mai frecventa cauza de moarte subita la adolescenti si tineri Hematomul extradural Simptomatologia apare dc acumularea de sange depaseste 25 ml.In 99% cazuri are cauza traumatica. In majoritatea cazurilor se produce fractura craniana cu lezarea unor ramuri ale a.meningee medii. Nu se formeaza la baza craniului (dura mater este f aderenta la periost si nu permite dezv hematomului).

De regula exista un interval liber (medie 4-8 ore) intre momentul trauma si aparitia simptomatologiei (fara trat poate deceda in 36-48 ore)dar exista si cazuri de deces la 30 minute dupa trauma Se descrie si hematomul extradural cronic, a carui simptomatologie debuteaza la peste 48 ore (pana la 18 zile) de la trauma; in acest caz, originea sangelui este venoasa (acumularea sa este mai lenta). Clasificarea anoxiilor.Anoxii de transport violente si neviolente:exemple Anoxii de aport/anoxii anoxice Anoxii de transport Anoxii de utilizare/citotoxice/histotoxice/tisulare Fiecare din acestea pot fi de cauza violenta sau neviolenta Anoxii de transport: Cantitative(anemice) -violente: hemoragie pposttraumatica, soc anafilactic -neviolente: anemie (anemii cronice ex.feriprive) Calitative -violente: hemoglobine toxice(toxice hematice):COHb, MetHb, CNHb -neviolente: Hb patologice: anemii cronice (ex.falciforma)rare Intoxicatia cu ciuperci:aspecte necroptice In intoxicatia cu Amanita phalloides (raspunzatoare de 80% din totalul intoxicatiilor cu ciuperci), modificarile se caracterizeaza prin leziuni necrotice si incarcare lipidica la niv majoritatii organelor, dar mai ales in ficat, rinichi si SNC. Ficatul este sediul celor mai grave leziuni, det sdr biologic major al citolizei hepatice. Procesul de citoliza incepe cu intumescenta clara si degenerescenta balonizanta si se poate termina cu dezagregarea tuturor structurilor celulare. Necroza hepatocelulara poate fi totala, masiva sau zonala. Rinichiul este afectat al doilea ca frecventa. Leziunile sunt predominant tubulare dar si glomerulare, de glomerulonefrita toxica. La niv SNC se pot remarca microhemoragii in punte si subst alba centrala.Neuronii prezinta vacuolizari ale citoplasmei, cu disparitia corpusculilor Nissl si coloratia palida a nucleilor. Se mai pot intalni lez degenerative ale cel ganglionare si ale peretilor vasculari. Miocardul prez distrofie grasa si infarctizari, extravazari sang interstitiale si infiltrat leucocitar perivascular. La niv mucoasei intestinale se pot obs leziuni de degenerare si infiltrare grasa. Suprarenalele prez incarcare grasa a sistemului cromafin. Foliculii limfatici splenici sufera incarcare grasa ca si endoteliul sinusoidelor. Se remarca rigiditate cadaverica tardiva si de slaba intensitate. Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si in medicina legala 1.Expertiza filiatiei 2.Stabilirea identitatii urmelor biologice (pete de sange, secretie vaginala, sperma, bulb pilos, fragmente de tesut) -identif speciei pt diferentierea originii animale/umane -identif esantionelor de sange prelevate pt alcoolemie -identif resturilor cadaverice -identif victimelor -confirmarea/infirmarea vinovatiei in delicte sexuale -confirmarea/infirmarea vinovatiei in omucideri -redeschiderea unor cazuri nesolutionate sau verificarea unor condamnari eronate 3.Formarea unei banci de amprente genetice a delicventilor Deflorarea veche;probarea medico-legala a violului Femeile cu activitate sexuala prezinta deflorare veche la care himenul are zone de lipsa de substanta de forma triunghiulara cu varful ce atinge baza sa de insertie pe vagin, cu margini cicatrizate roz-albicioase. Data raportului sexual deflorant nu se poate preciza, dar este de minim 14 zile. Proba medico-legala a violului la o femeie cu deflorare veche este numai prezenta spermei in vagin . Pentru evidentierea spermei se pot determina: fosfatza acida de origine prostatica; glicoproteina P30 (prin reactie imunologica)-persista in vagin 13-47 de ore; LDH-C4 este strict specifica pt sperma (se gaseste in testicule, spermatozoizi si lichid seminal)- prin electroforeza, a putut fi identif si din pete vechi de 4 saptamani Datarea raportului sexual: - dezv. complet n 12-24h; cele mai importante sunt lividitatea i rigiditatea 2. Studiul modificrilor oculare: foarte utilizate-> indicii destul de importante; apariia petei Liarch>6-8 h; persistena reflexului pupilar: 4h la atropin, 8h la pilocarpin 3. Studierea unor procese fiziologice: aspirarea coninutului gastric: date orientative-> stomac gol deces >6-8h; din momentul consumului ultimului prnz (ancheta reconstituirii datelor referitoare la ultimul prnz-> data, n ce a constat), timpul de staionare digestia diferitelor alimente n stomac se pot obine date extrem de precise->ex. carne 5-6 ore(tabele); gradul de plenitudine al vezicii urinare-> n condiii obinuite vezica urinar se umple pe parcursul nopii->pn spre diminea 4. Metode de tanatochimie: modificri pe care le sufer diferite substane n snge, LCR, alte umori, unele org. dup moarte; supus erorii-> valoroas n primele 15h, valoare relativ 15-30h, >30h nu pot fi luate n considerare 5. Metode moderne de tanatoenzimologie

6. Alte criterii: modificri de pH-> pH-ul scade brusc dup deces (24h)->alcalin(amine de putrefacie, amoniac); glicogen hepatic (coloraie Carmin best)-> n mod normal dispare la 10h de la instalarea morii; cadavru cu plgi->aspectul microscopic al plgilor (al fragmentelor recoltate din buzele plgilor); ventricolul stng i golete coninutul n 18-24 h de la deces Moartea reflexa cauzata de traumatisme minore in zonele reflexogene: sinusul carotidian, globi oculari, testicole, organe genitale externe feminine (vulva), pensarea colului uterin, punctie toracica, imersie in apa foarte rece. Moartea subita prin lovire in zona precordiala: apare de obicei la copii sau tineri ( violente/neviolente Spanzurarea= comprimarea reg. cervivale cu un lat actionat de greutatea propriului corp -juridic=>accident / sinucidere / omucidere CLASIFICARE: -Functie de aportul latului cu cartilajul tiroidian => spanzurare inalta/medie/joasa. -spanzurare tipica (nod la ceafa) / atipica (nod nu la ceafa) -spanzurare completa ( nu atinge planul de sustinere )/incompleta (atinge planul de sustinere) MECANISME : 1. asfixic pur traheea e colabata de lat nu exista O2 asfixie acuta 2. hemodinamic pur circulatie spre creier e completa / incompleta intrerupta;CRS neafectate ; a. carot. comuna se colabeaza la 4-5 kg.; a. vert. se colabeaza la 12-14 kg.(greutatea extremitatii cefalice ~ 8 kg) 3. neuro-reflex direct de catre lat ( asfixii int si ext e absent ) CLINIC:spanzuratii albi ( prin mechanism neurorflex) / albastri( cianotici) ASPECTE ML.: - sanse de spanzurare cervical sant pergamentat, oblic spre nod ( aici e interrupt circulara incompleta cu adancimea mai mare in partea opusa nodului); latime sant corespunzatoare lat SEMNELE MORTII REALE : lividitati, rigiditate foarte intensa, rapid instalata, tablou asfixic intern, infiltrat hemoragic sub santul de spanzurare prin elongatie gat =marturia reactiei vitale, ruptura transversala a carotidelor Decesul prin cresterea presiunii atmosferice Cresterea lenta la personae care coboare la inaltimi mai mici dup ace au trait mult timp la inaltimi mai mari Cresterea exploziva: - Prin efectul undei de soc care se propaga prin tesuturi producand leziuni care variaza in functie de consistenta tesutului: -Muschi, ficat relative neafectate - Cele mai expuse timpanul, arterele retiniene si viscerele cavitare toracice si abdominale - Ureche si tractul respirator superior sunt cele mai sensibile structuri la efectele exploziei. Hemoragii petesiale in hipofaringe si laringe apar la nivele relative mici ale undei de soc. Adesea timpuanul nu este afectat in cazul exploziilor subacvatice, cand capul victimei este situate deasupra apei. La nivelul urechii se produc rupture de timpan si leziuni ale cohleei. La pres de 35 kPa timpanul se poane rupe, la peste 100 kPa se rupe intotdeauna. La presiuni si mai mari timpanul poate fi spulberat si oscioarele dislocate sau fracturate. - La nivel pulmonary macroscopic de pot constata contuzii subpleurale, amprente costale sub forma unor benzi hemoragice subpleurale, bule de emfizem posttraumatic care se pot rupe determinand pneumotorax, hemotorax sau extravazat mediastinal de aer. Plamanii sunt densi, edem pulmonary, rupture ale peretilor alveolari, comunicari alveolo-pulmonare. - Viscerele abdominale cavitare sunt expuse mai ales acolo unde exista acumulari de gaze. Colonul este organul cel mai frecvent afectat. Spectrul leziunilor intestinale se intinde de la hemoragii subperitoneale, hemoragii subserioase sau intramurale pana la dilacerare. Contuziile intestinale se pot necroza si perfora la cateva zile dupa trauma initiala. Aplicatii ale testarii markerilor cromozomici Y=cromozomul Y uman serveste in med legala la: a) identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor b) identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivizilor vasectomizati c) investigarea agresiunilor homosexuale d)cercetare paternitatii pt cazurile cu descendenti de sex masculin e) studii de genealogie si antropologie Pruncuciderea: starea de nou-nascut Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere" Starea de nou nascut:-lungime: aprox 50 cm;-greutate: 3000-3500gr;- cordon ombilical: 50-60cm, este turgescent si lucios;-urme de sange si venix caseosa (in plicile axilare, inghinale, ale gatului); craniul cu perimetrul de 35 cm;-toracele are forma de trunchi de con cu baza mare in jos, perimetrul de 31 cm;-corpul este acoperit de lamega;-placenta: 500-600g;-abdomenul are perimetrul de de 32-34 cm;-unghiile de la maini depasesc pulpa degetului;-testiculele sunt coborate in scrot;-labiile mari le acopera pe cele mici;-in intestinul terminal se gaseste meconiu;-bosa serosanguina este localizata in functie de prezentatie, edemul este epicranian, nu respecta suturile si dispare la 2-3 zile dupa nastere Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:

medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare medicul specialist/primar pentru decesele din spital In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic. - are mai multe parti: Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a pasaportului Data si ora mortii Cauzele mortii I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala b.cauze intermediare c. cauze initiale II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice Ce este notiunea de zile de ingrijire medicala; exemple Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice) necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor lor. Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala (se refera numai la leziunile traumatice) - se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea anatomica Ex: - fractura costala unica, simpla:1-2z.i.m. (investigatii, adimnistrare medic antialgica) -apendicectomie(necomplicata): 6-7 z.i.m. (investigatii, operatie, controlul plagii, firele de sutura, medic antialgica; se incheie cu scoaterea firelor de sutura)

Metode conservatoare naturale ale cadavrului a.Mumificarea(curenti de aer, uscaciune, caldura sau aer rece => deshidratare rapida;persista in mediul uscat). In lipsa apei viata se suspenda sau inceteaza.Este completa in 6 luni-1 an. b.Adipoceara (contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut scazut in O2).Grasimile neutre se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) care mai departe, in lipsa O2, se hidroxileaza sub actiunea hidrlazelor bacteriene dar si a propriilor hidrolaze.Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara.Rezulta un aspect care permite identificarea cu aspect grialbicios-maroniu ceros cu miros ranced (3-4 sapt 3-4 luni). Daca acizii se oxodeaza se produc aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Este completa in 1-2 ani. c. Lignifierea: acidul tanic si humic (frecvent in turbarii din tari nordice). Patrund intre celulele epidermului facand imposibila actiunea hidrolazelor; de asemenea aceste medii au continut scazut in O2 si beneficiind chiar de prezenta unor substante antibacteriene au un continut scazut in bacterii.este completa in ani de zile si se adreseaza in special structurilor tisulare bogate in colagen-piele,fanere,intestin,. d. Inghetarea naturala: conservarea indefinita pana la congelare, moment din care putrefactia evolueaza accelerat. Moartea subita: definitie. Clasificare Definitie: reprezina un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta (sudden unexpected unexplained death) reprezina 40-50% din mortile autopsiate. Clasificare: A.I.Cauze coronariene: a-ateroscleroza coronariana-tromboza acuta de coronare-infarctul miocardic acut b.-anomalii congenitale coronariene c.-anevrism coronarian disecant d-displazie fibromusculara a coronarelor e.-boala Kavasaki f.-arterita coronariana II.Boala hipertensiva III.Cardiomiopatii IV.Boli valvulare V.Miocardite VI.Malformatii congenitale ale sist.excitoconductor VII.Morti reflexe. B.Cauze meningoencefalice: epilepsia, hemoragii subarahnoidiene, hemoragii intracerebrale, tumori cerebrale primitive, meningite, hidrocefalia, afectiuni psihiatrice, tromboza sinusului sagital superior, comotie cerebrala minora asociata cu intoxicatie etilica, malaria cerebrala. C.Cauze respiratorii: a.epiglotita b.embolii pulmonare:-trombembolii pulm. -embolia amniotica -embolie gazoasa -embolia grasa. c.criza de astm d.hemoptizii e.pneumotorax spmntan al nou nascutului f.pneumopatii interstitiale g.hipertensiune pulmonara esentiala D.Cauze digestive: rupture de varice esfofagiene, ulcer duodenal perforat intr-un vas mare, rupture spontana de splina, pancreatita acuta fulminanta, hepatita fulminanta, hemoragii intraabdominale netraumatice. E.Cauze endocrine: diabet zaharat(coma cetoacidotica, coma hiperglicemica, hipoglicemia), feocromocitom, insuficienta corticosuprarenala(boala Addison, necroza hemoragica a suprarenalelor), tiroidita cronica. F. Cauze infectioase: soc septic streptococci, fasciita necrozanta, soc septic stafilococic fulminant. G.Cauze imunoalergice: reactii anafilactice H. Dezechilibre hidroelectrolitice: hiperK, intoxicatia cu NaCl I. De etiologie necunoscuta: sindrom Reyes, Sarcoidoza, moartea subita a carausilor, sindromul mortii subite a sugarului. J. Decese subite la sportive. Legatura de cauzalitate directa conditionata Caracteristicile lez.traumatice: -lez.intereseaza organe vitale-intre lez.(cauza)si moarte(effect) exista o inlantuire continua, cauza actionand direct dar pe fondul unor factori conditionali interni(morbiditate preexistanta) sau externi(tratament inadecvat si prin asocierea unor circumstante cu care realizeaza o concomitenta la momentul traumatic -traumatismul nu este atat de grav incat conditiile si circumstantele san u aiba semnificatie-se identifica factori care se influenteaza reciproc: leziunea de baza si factorul extern/intern: nici una nu pot determina decesul luate separate, dar impreuna prin interconditionare result.se amplifica sau se declanseaza complicatii acute severe de natura a declansa in mod deteminat decesul. Criterii lezionale indeplinite de traumatism pt. a constitui o legat.directa conditionata: -lez.principala survine pe un teren patologic: fie lez.principala agraveaza starea morbida, fie acesta din urma agrav.lez principala,fie ambele. -lez.traumatice sunt necesare darn u si suficiente in vederea producerii prejudiciului.. Hematomul subdural-produs prin ruperea unei vene emisare ( dreneaza emisferele in sinusurile venoase ale durei mater) , frecv prin acceleratie sau deceleratie( ce determ o acceleratie brusca, de scurta durata si intense a vv. Emisare) - netraumatic: prin ruperea unui anevrism sau efractia unei hemoragii intracerebrale in sp. Subdural Simptomatologia apare in cazul unei cantit mai mari de sange decat in hemoragia extradurala si depinde de: - viteza de acumulare a sangelui; cantit hemoragiei;

Simptomatologia grava poate fi determ de 50 ml sange acumulati rapid sau 150 ml acumulati lent. In fctie de evol clinica, hemoragia subdurala se clasif in: acuta: manifesta in 72 ore; subacuta: manif clinice apar la 3-21 zile de la traumat; cronica: manif ce apar dupa 21 zile dupa traumat. Evol histol a unui hematom subdural cr: dupa 24 h: pare un strat de fibrina intre dura mater si hematom dupa 36 h apar fibroblaste dupa 4-5 zile: exista un strat de 4-5 cel fibroblastice intre dura mater si hematom dupa 5-10 zile: se prod o invadare a hematom de catre capilare, fibroblaste si macrophage dupa 3-4 sapt: hematomul este complet inchis intr-o membr fibroasa dupa 4-5 sapt: grosimea membr fibroase este egala cu cea a durei materiar continutul hematom este lichefiat, de culoare galbenrosietica. Sugrumarea:= comprimarea gatului cu mana si degetele.Clasificare juridica:exclusiv omucidere. Se poate produce autostrangularea la psihopati dar nu se produce decesul(dupa pierderea constientei, musculatura se relaxeaza iar comprmarea gatului inceteaza). Este posibila prin priza de lupte de tip Nelson: hipoxie+compresie sinus carotic+ eliberari catecolamine =>aritmie. -autopsie: -la nivelul gatului victimei, se observa urme de deget si de unghii. -frecvent,apar fracturi ale hioidului si ale scheletului cartilaginos al faringelui. Mecanism tanatogenerator predominant reflex.Culoare alba a extremitatii cefalice(frecvent), cianotica(rar). Explicati de ce lividitatile cadaverice in hipotermie sunt rosii - lividitati rosii ( se mentin astfel cat timp cadavrul nu este decongelat ), culoarea rosie este cauzata de: _ scaderea consumului de O2 la nivel tisular in refrigeratie _ modificarea curbei de disociere a oxihemoglobinei HbO2 Conditii de solicitare a expertizei medico-legale psihiatice -pentru stabilirea capacitatii psihice si periculozotatii sociale a pers.infractoare. -pentru intreruperea sau amanarea pedepsei -pt.stabilirea capac.psihice de exercitiu, vizand capacit.civila in general sau la un moment dat(interdictie, curatela, incredintare minori, anulare casatorie, divort remediu) -pt.stabilirea starii de sanatate in vederea intocmirii unor acte civile, in cazurile de revendicare a unor despagubiri civile motivate prin accidente, boli, decese intraspitalicesti, tratamente medicale neadecvate, malpractica medicala, rele tratamente in medii concentrationare, in cazul in care justitia cere precizari privind cauzalitatea medico-legala psihiatrica sau respons.medicala Pruncuciderea: durata vietii extrauterine Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere" Durata vietii extrauterine este un element important in incadrarea juridica a faptei (pruncuciderea sau omuciderea). - imediat dupa nastere tegumentele sint minjite cu singe, vernix cazeoza; de culoare rosie. - cordonul ombilical trece prin diferite etape: * imediat dupa nastere este gelatinos si turgescent, ** dupa 24 h, apare inelul de demarcatie (de culoare rosie) la locul de implantare mumifierea (deshidratare se observa bine la 3 zile dupa nastere *** detasarea cordonului (bontului) la 5-7 zile, raminind cicatricea ombilicala. - bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ 2-3 zile (poate lipsi la imaturi si nasterile precipitate) - patrunderea aerului in stomac si jejun la 15-20 de minute dupa expulsie - meconiului (continut intestinal al nou-nascutului) se elimina in 2-3 zile Diagnosticul de moarte Semne negative de viata(moartea clinica/moarte aparenta) -pozitia si aspectul cadavrului/tonus abolit -oprirea respiratiei -oprirea circulatiei -abolirea reflexelor -modificari oculare -suspendarea activitatii cerebrale Semnele mortii reale:modificari cadaverice precoce: -lividitatile si hipostaza viscerala, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza -modificari cadaverice tardive:-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de animale,insecte Conservatoare-naturale:-mumificarea,adipoceara,lignifierea,inghetarea -artificiale:-inghetarea,imbalsamarea. Moarte cerebrala 1.pierderea completa a vietii de relatie 2.areflexie si atonie musc totala 3.prabusirea TA cand se intrerupe sustinerea iatrogena 4.oprirea resp spontane 5.liniste electrica persistenta pe EEG 6.la niv circ cerebrale: scaderea diferentei arterio-venoase cerebrale a O2, glucozei si cresterea acesteia pt acidul lactic Moartea subita cauze meningoencefalice a. epilepsia det 1-2 % din cauzele de moarte subita - moartea subita se prod f rar in criza de grand mal, frecv moartea apare la un tanar cu ter anticonv insufic, in timpul noptii sau in cada, fara semen de convulsii - la autopsie se obs infiltrate hemoragice linguale iar la niv cerebral foarte rar este depistata cauza crizelor de epilepsie b. hemoragii subarahnoidiene netraumatice sau dupa traumat minore cauze rupture unei malf arterio-ven, anevrisme de tip berry, discrazii sangvine, endocardita cu fen embolice, supradozare de anticoagulante - malf arterio-ven frecv in cortexul parietal: sdr Sturge-Webber

- anevrisme berry: consecintele rupturii 96% hemoragie subarahnoidiana ; 4%hemoragie subdurala c. hemoragii intracerebrale apar la barbati la varste mai avansate, constant associate cu HTA. - localiz mai frecv: putamen, capsula interna, thalamus( cu defic senzitiv mai marcat decat cel motor), emisf cerebeloase( pierd cunostientei, voma, cefalee occipitala, vertij) - extinderea hemoragiei: 75% se rup in ventricul, 15% subarahnoidian, in 54% determ aparitia edem cerebral cu hmoragii sec in TC. d. tumori cerebrale primitive e. meningite - f rar constit o cauza de moarte subita, doar in cazurile de evol fulminanta - la autopsie constatarile sunt reduse: edem cerebral, meninge tulbure - cel mai frecv se intalnesc la copii det de: H. influenzae, Meningococ, Pneumococ, la n-n E. coli si Streptococ beta hemolytic. f.hidroencefalia - det rar moartea subita g.afectiuni psihiatrice frecv crescuta de moarte subita la schizofrenicii tratati cu fenotiazine( se pp ca det aritmii cardiace, hipertermie, hTA) h. tromboza sinusului sagital superior i. comotia cerebrala minora asociata j. malaria cerebrala

Hematomul a. fctie de profunzime poate fi: subcutanat este cel mai putin grav, dar se poate suprainfecta, caz in care evol este mai indelungata visceral, profound- are potential de gravitate mai mare b. fctie de gravitate: - pt hematoame subcut mici: sub 10 zile de ingrijiri medicale; - pt hematoame viscerale: durata variabila de la caz la caz Precipitare caract lezionale a. sunt lez multipolare b. sunt prezente pe partile proeminente dar si in alte reg, uneori chiar opuse c. frecv sunt insotite de escoriatii si alte semne cu caract vital la locul de impact dar care in cazurile ce lez grave pot fi mult mai reduse sau chiar absent d. obisnuit sunt grave caderea se face de pe un plan pe acelasi plan, precipitarea se face de pe un plan pe un alt plan sit mai jos decat primul Clasif anoxiilor. Anoxii violente ( anoxice) a. insuf oxigenului in aerul respirat - spatii inchise, procese care consuma oxigenul flacara, proc fermentative( cu degajare de dioxid de carbon), altitudini mari b. obstr orif respiratorii( sufocare) c. obstr cailor respiratorii - de cauza interna obstr cailor resp cu lichide sau solide, inec - de cauza externa prin comprimarea reg cervicale( spanzurare, strangulare, sugrumare) d. impiedicarea misc respiratorii: comprimare oraco-abdominala, pneumotorax traumatic, paralizie a mm. respiratori, intox cu subst curarizante, electrocu e. scaderea perf pulmonare prin embolii secundare traumatismelor Expertiza ML in inotxicatii letale A. examenul la fata locului: identif corpurilor delicate( cutii de mdeicamente goale, scrisori de ramas bun,etc) si recoltarea lor, verify instalatiilo adunarea de date de ancheta si date privind antec persoanei. B. exam necroptic cu ocazia autopsiei ML: 1. la ex extern: cul lividitatilor rosie-ciresie ( CO), roz( HCN), brun-cafenie( metHb) rigiditatea: lenta si slaba chiar abolita( ciuperci), rapida si intense( stricnina) lez la poarta de intrare dare cafenii descendente( acizi,baze) mirosul cadavrului( HCN, alcool etilic, metilic, parathion) 2. la ex intern: a. tablou nespecific de intox: petesii asfixice, staza viscerala generalizata, EPA, scaderea in dimens a ficatului b. tablou specific: lez la poarta de intrare lez brune,moi,umede in alcalii si dure,casante in acizi la ex necroptic continutul gastric, lez hepatice lez la poarta de iesire dungile Mess( la niv unghiilor in intox cu arsenic), nefrita arsenicala, stomatita mercuriala c. recoltarea de prod biologice pt ex de labortaor In inotx cu un toxic necunoscut sau in cazurile suspecte de intox se recomanda recoltarea a: 50 ml sange, toata urina( min 50 ml) Stomac si continut, ficat (aprox 200 g) Plamani, un rinichi Capacitatea psihica si discernamantul - definitii Capacit psihica reprez ansamblul de insusiri psihice ale persoanei, de ordin cognitive-intelectiv, caracterial si afectiv volitional care pot asigura pe in desfasurarea unei activitati si de a organiza motivat aceasta activitate, determinata de aptitudini si de gradul de maturizare a personalitatii si tradusa pri rezulatate cuantificabile. Discernamant = functia psihica de apreciere critica a continutului si consecintelor unei actiuni sau inactiuni ( a unei fapte). Este deci capacitatea subiec organiza motivate activitatea sa. Probare ML a violului. A. probarea existentei raportului sexual - observarea unor lez genitale si/sau anale - punerea in evidenta a urmelor de sperma pe corpul victimei - boli transmise sexual ( prezente la agresor) - sarcina dupa viol. B. Probarea lipsei de consimtamant sau de discernamant a victimei - se evid lez traumat si datarea lor - evid serica de droguri sau anestezice - determ capacitatii intelectuale si QI-ul victimei. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Punerea in primejdie a vietii. Zilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravitatii leziunilor, cuantificate prin durata ingrijirilor medicale. Punerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca lez ce au survenit in urma unui traumatism sa conduca cu cea probabilitate la moarrtea victimei fie prin urmarile lor directe( pericol imediat) fie prin aparitia unor complic cu potential letal( locale/generale, imme tardive) ce nu pot fi evitate in afara unui trat medical/ chirurgical sustinut.

Putrefactia.Este un proces enzimatic si bacterian cu debut la 48-72 ore de la deces.Poate avea implicatii juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot masca identitatea persoanei si cauzele mortii.Etapele biochimice: 1-aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor sub actiunea bacteriior aerobe (ex.Stafilococ) 2-anaeroba cu scindarea proteinelor si a lipidelor (cu formarea de amine cadavrice-putresceina, H2S, Nh3, etc) sub actiunea bacteriior anaerobe (Clostridium)Etapele macroscopice: 1- descompunere initiala = descompunere interna sub actiunea bacteriilor endocavitare E-Coli, protozoare si a enzimelor propii; o descompunere cu aspectul exterior normal pe fondul pregatit de autoliza. 2putrefactie initiala=cadavrul se umfla sub actiunea gazelor=>miros de putrefactie, 3- putrefactie neagra=pe masura ce gazele ies corpul colapseaza tesuturile devin moi, inchise la culoare si cu miros accentuat.4-Fermentatie butirica=uscarea cadavrului, miros rinced, mucegai pe partea opusa decliva.5- descompunere uscata Caracteristicile orificiului de intrare in impuscarea cu glonte.Efectul glontelui depinde de energia cinetica si viteza sa(in functie de tipul de arma). Pentru tragerea de aproape(20-30 cm pistol sau 50-100 pt arme mari) : central se afla plaga circulara de diametru egal sau putin mai mare ca cel al glontului, cu lipsa de substanta si margine neregulata.Pe marginea interna se afla un inel negru(de stergere) dat de stergerea reziduului de pe glonte; in jurul lui se afla inelul de escoriere inconjurat de zona de tatuaj, cenusie data de impregnarea pielii cu factori secundari. Urmeaza zona de actiune a gazelor fierbinti care dau arsuri superficiale. Daca tragerea e de la distanta sunt prezente doar orificiul plagii, inelul de stergere si de escoriere. Daca tragerea s-a facut cu arma lipita orificiul central are aspect de plaga neregulata sau pleznita iar zona de tatuaj se afla pe peretii canalului produs de glont. Clasificarea anoxiilor. Anoxii de utilizare (histotoxice): exemple.1.Anoxii de aport de cauza violenta (insuficienta oxigenului in spatiul de respirat, obstructia orificiilor respiratorii, obstructia cailor respiratorii fie intern cu solide sau prin inec fie extern prin compresia regiunii cervicale, impiedicarea miscarilor respiratorii, perfuziei pulmonare prin embolii dupa traumatisme); de cauza non-violenta (obstructia de cai prin tumori,edem,etc perturbarea miscarilor respiratorii-pneumotorax,poliomielita,miastenie gravis; obstruarea cailo intrapulmonare-astm si pneumonii;scaderea perfuziei pulmonare-ICC ).2.Anoxii de mb alveolo-capilara violenta(toxice gazoase) si non violenta (boala mb hialine) 3.Anoxii de transport violente (cantitative anemii posttraumatice sau calitative- intoxicatii cu aparitia de Hb toxice : metHb, COHb CNHb) sau non violente(cantitative- anemii hemolitice sau calitative-Hb patologice).4.Anoxii histotoxice (de utilizare): violente (intoxicatii cu HCN si derivatii, anestezice, barbiturice, CO care altereaza functionarea ciclului Krebs blocand lantul respirator)si non violente (ICC, hipoproteinemie) Intoxicatia cu CO, DML.CO e produs din arderi in atmosfere cu O2 scazut. E incolor si inodor. CO se leaga cu o foarte mare afinitate de Hb rzultand COHb ce nu mai permite transportul O2 la tesuturi, dar el interfera si cu enzime celulare si din lantul respirator. Miocardul il fixeaza cel mai usor si sub actiunea sa se reduce frecventa si debitul cardiac, iar la doze mari apare asistolie rapid. Starea initiala a cordului e importanta, indivizii care sufera deja de alte boli cardiace fiind mai susceptibili la efectele CO chiar la doze neletale. Intoxicatia depinde de timpul si concentratia la care e expus subiectul. Clinic la 20-30% COHb apar cefalee pulsatila si astenie, la 30-40% apar greata si varsaturi iar peste 50% coma apoi convulsii si moarte. La o concentratie CO de 1/100 sunt suficiente 1-2 respiratii pentru pierdere de constiinta si deces. La necropsie cadavrul este roz-carmin si spectroscopic se confirma prezenta COHb prin folosirea unei substante reducatoare. Clasificarea simularii.1.Simularea propriuzisa. A) a unei afectiuni inexistente. Se simuleaza semne obiective (febra, tahicardia, albuminuria, hematuria, diabetul, hemoptizii, varsaturi, epilepsie,anchiloza, paralizii si tremuraturi) si subiective (durerea, tulb de vedere,de auz, oboseala fizica sau intelectuala, halucinatii, amnezia). B)Crearea artificiala de boli (inhalarea de iritanti-bronsita, injectarea de material sptic in cavitatea pleurala- pleurezie purulenta, ingestie de fosfor-anemie, arsuri cu acizi, ingestie de sapun- hemoragie intestinala, ingestie de efedrina- HTA) sau crearea de infirmitati reale (taierea degetelor, intepaturi, autoimpuscare).2.Agravarea. Aici exista o boala reala dar simptomele ei sunt exagerate de bolnav : durere, infectarea unor rani, sinistroza.3.Disimularea. E proces opus simularii presupune ascunderea unor simptome reale : boli de ochi, auz, boli venerice, psihice, echimoze pentru a scapa de raspundere sau a obtine unele beneficii nemeritate. Definitia pruncuciderii. Obiectivele expertizei medico-legale. Este uciderea copilului nou-nascut prin comisiune sau omisiune imediat dupa nastere de catre mama care prezinta o tulburare legata de actul nasterii(o stare psihofiziologica anormala determinata de nastere care nu duce la abolirea discernamantului dar poate explica conduita femeii imediat dupa nastere).Expertiza ML urmareste : examenul cadavrului nn (stare de nounascut, varsta intaruterina daca nu s-a nascut la termen, viabilitatea nn, dovezi de instalare ale vietii intrauterine, durata vietii extrauterine, daca s-au acordat ingrijiri imediat dupa nastere, cauza mortii), examenul femeii suspecte(stabilirea semnelor de nastere si aprecierea tulburarilor pricinuite de nastere) si al locului unde s-a produs nasterea. Slutirea este deformarea evidenta morfologica si/sau estetica cu caracter permanent a unei regiuni anatomice, care creeaza victimei un prejudiciu real fizic/psihic. Cand implica faa se numete desfigurare. Evaluarea unui astfel de caz se va face doar dupa epuizarea tuturor mijloacelor de interventie (chirurgie plastica si reparatorie). In unele cazuri victima nu poate efectua aceste interventii si specialistii sunt chemati sa aprecieze sansele potentiale de recuperare. Def mortii. Enumerati semnele mortii reale. Deshidratarea Moartea= oprirea ireversibila a fct. vitale, respiratorie, cardio-circulatorie si a activ. sist. nervos superior. (definitia medicala). Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea cerebrala. Semnele mortii reale se grupeaza in: modif cadaverice precoce:- racirea corpului;- deshidratare;- autoliza;- lividitati cadaverice;- rigiditate cadaverica modificari cadaverice tardive (apar dupa 24 de ore de la deces):- modificari distructive ; - putrefactia ; distrugerea cadavrului de animale, insecte necrofage sau larvele lor - modificari conservatoire - naturale : mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea ; - artificiale : inghetarea, imbalsamarea Deshidratarea :- o data cu caldura, prin evaporare se pierde si apa, det deshidratarea cadaverica; procesul este mai evident la tes. cu continut hidric ridicat : globii oculari (tens. oculara scade la jum. in mom.opririi cordului), mucoase (buze, scrot, labii), tegum. excoriate sau marg. plagilor Moartea subita. Emboli grasa - cel mai frecvent, se produce la 24-72 ore dupa un traumatism cu fractura de os lung (mai ales femur); formele fulgeratoare (la citeva ore dupa accident) sint mai rare - mai pot apare in.:- orice traumatism cu interesarea tesutului gras subcutanat; arsuri grave; pancreatita acuta; anestezii inhalatorii; la bolnavi cu steatoza hepatica, in conditii de crestere a presiunii intraabdominale - din punct de vedere fiziopatologic, in aceste cazuri, se considera ca se produce o coalescenta a lipidelor plasmatice care formeaza picaturi mari ce vor obstrua capilarele pulmonare - pot fi:- cu grasimi libere; - cu maduva osoasa grasa

- apar la peste 90 % din indivizii cu traumatisme grave; in majoritatea cazurilor sint asimptomatice - clinic:- insuficienta respiratorie acuta; - eruptii petesiale in 1/2 superioara a corpului (torace, axile, fata); eventual, febra si tahicandie, ev. IR ac. - diagnosticul este confirmat prin: biopsie pulmonara (grasimi in arteriole); lipidograma sangvina - evidentiaza acizi grasi liberi si grasimi neutre - uneori, exista embolii grave nu doar pulmonare ci si cerebrale sau renale - la autopsie: macroscopic, nu se evidentiaza elemente sugestive; microscopic, pe proba recoltata din virf pulmonar si colorata special (Sudan, Scharlach) se observa picaturi de grasime in capilarele pulmonare Plaga=leziune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii Plagile pot fi, in fct de profunzime: - superficiale - profunde viscere cavitare - stomac, intestin, vezica urinara); transfixiante, cind traverseaza un organ (spre exemplu ficatul). Din punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie, in general, caz in care evolutia e prelungita. In general, evolutia este influentata de localizare, profunzime si reactivitatea organismului. Plagile simple, neinfectate, necesita in general 7-8 zile de ingrijiri medicale. In functie de aspectul macroscopic, se descrie: a. Plaga zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de) un corp dur, cu suprafata plana sau neregulata. Se caracterizeaza prin profunzime, in general mica, margini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata de echimoze si excoriatii. Plagile zdrobite pot prezenta mai multe varietati, in raport cu mecanismul de producere, instrumentul vulnerant si localizare:- plaga plesnita;- plaga muscata ;- plaga sfisiata;- scalparea. b. Plagi produse prin instrumente ascutite 1. Plaga intepata : - are aspect circular, fara lipsa de substanta;- trebuie diferentiata de plaga impuscata 2. Plaga taiata : - poate fi produsa de lame sau brice;- ag. vulnerant are o act. tangentiala asupra pielii; - uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie, iar la un capat al plagii apare codita de soricel(ofera informatii despre directia de actiune a ag. vulnerant) ; - frecvent, marginile plagii se retracta 3. Plaga taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente 4. Plaga despicata : - forma relativ dreptunghiulara, cu margini intens traumatizate - plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari c. Plaga impuscata 5.Clasificarea anoxiilor. Hidrocutia Hidrocutia este numita si inec uscat, deoarece nu se constata prezenta apei in plamanii victimei. Moartea se produce prin mecanisme reflexe (reflex vagal), declansate de intrarea brusca in apa rece. Intoxicatia cu alcool etilic. Mecanisme fiziopatologice de metabolizare. DML - 95% din alcoolul etilic se metabolizeaza hepatic, cu formare de acetaldehida, ac acetic, CO2 si apa - aprox. 5% se elim. urinar, nemodificat (alcooluria este mai mica decat in sange in faza de abs., apoi e mai mare) si foarte putin prin respiratie, transpiratie, saliva, lapte - val. medie a ratei de metabolizare in faza desc. este de 0,15g/1000ml/h la barbat si de 0,18g/1000ml/h la femeie, cu mari variatii individuale. Juridic se considera ca rata de eliminare este de 0,15g/1000ml/h. la consum. cr. rata de eliminare este de 0,27g/1000ml/h - elim. alcoolului poate fi aproximt de ecuatia Michaelis-Menten: dC= VmaxC, dt= Km+ C, unde rata de elim.(dC/dt) depinde de rta max de elim. (Vmax), ct. Michaelis (Km) si concentratie. DML= 4-7g/1000ml Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si medicina legala - agresiuni sexuale: profilul ADN al victimei se evid. din celulele vaginale, in timp ce profilul agresorului se obtine prin analiza celulelor spermatice - omor: testarea ADN se face pornind de la urmele biologice recoltate de la locul faptei sau de pe corpuri delicte(pete de sange, saliva, sperma, fire de par etc.) - accidente rutiere: utila in a demonstra implicarea unui vehicul intr-un accident rutier soldat cu victime umane, at cand vahiculul paraseste locul faptei - identificarea cadavrelor necunoscute: se utilizeaza atat tes. moi, in dif st de degradare, cat si tes. osos sau dentar(chiar cand sunt partial carbonizate). - cercetarea relatiilor de inrudire biologica: cercetarea paternitatii, maternitatii, identificarea fetilor conceputi prin fertilizare in vitro sau a mamelor surogat Capacitatea sexuala a femeii: elemente medico-legale capacitatea de copulatie (potenta coeundi): vagin apt pt contact sexual (alte situatii: vagin septat, absent, infantilism) capacitatea de conceptie (potenta generandi): menarha si ciclu ovulator capacitatea de gestatie (potenta gestandi): capacitatea de nidare a oului si de a duce sarcina la termen in uter, capacitate de alaptare si capacitate psihica capacitatea de nastere pe cale naturala (potenta parturiendi) Infirmitatea. Notiunea de zile de ingrijire medicala Prin infirmitate, in sensul prevederilor legale, se intelege un prejudiciu cu caracter permanent care poate fi de ordin strict morfologic, morfofunctional sau numai functional. Rezulta astfel ca infirmitatea se deosebeste de notiunea de invaliditate care include in mod obligatoriu un deficit functional, chiar daca acesta nu este asociat cu o modificare anatomica. Conform prevederilor Codului penal, infirmitatea posttraumatica poate fi de ordin fizic sau psihic si trebuie sa aiba un caracter de permanenta. Infirmitatea nu este incadrabila in grade sau procente. Uneori, caracterul de "permanenta" al unei infirmitati inceteaza prin anumite interventii chirurgicale, ca de ex. aplicarea unei proteze fixe in urma pierderii unuia sau a mai multor dinti, reinterventiile chirurgicale in cazul consolidarii vicioase a unei fracturi. Alteori, desi prejudiciul morfologic este reparabil prin tratament, infirmitatea persista prin localizarea si gravitatea leziunii initiale (de ex. lipsa de substanta osoasa craniana daca se intervine prin aloplastie ).

Exista situatii, insa, in care prejudiciul anatomic este real, dar prin importanta sa minima morfologica nu poate fi considerat drept o infirmitate (de ex. apendicectomie, tonsilectomie, cicatricele - care creeaza adesea alte probleme medico-legale, lipsa unei portiuni mici a falangei distale a unui membru etc.). Aprecierile finale medico-legale se fac dupa vindecarea clinica si dupa epuizarea mijloacelor terapeutice de recuperare. Zile de ingrijire medicala= interv. de timp in care, in mod efectiv, o pers, victima a unui traum, necesita ingrijiri medicale pt vindecarea lez. suferite sau a complicatiilor lor imediate sau tardive, locale sau la distanta . Ac. notiune medico-juridica se refera doar la lez traum., ea cuantificand gravitatea ac. lez. Zilele de ingrijire medicala se acorda independent de zilele de spitalizare. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza: medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare medicul specialist/primar pentru decesele din spital In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic. - are mai multe parti: Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a pasaportului Data si ora mortii Cauzele mortii I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala b.cauze intermediare c. cauze initiale II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice Orificiul de iesire in impuscare -nu prezint lips de substan -form variabil: fant, cruce, stea, form neregulat -margini neregulate, rsfrnte nspre n afar->ombilicare spre exterior -marginile se pot apropia cu uurin -form particular de plag->plaga n seton: for vie mic; acioneaz aproape tangenial; dup perforarea pielii glontele alunec pe planul osos prin esutul celular subcutanat i se oprete dup un anumit traiect sau prsete corpul Intoxicatia cu alcool metilic - se poate forma si prin fermentati alcoolica naturala - fizic si organoleptic nu se deosebeste de etanol - efect cumulativ, eliminarea incepind dupa 4-7 zile - efectul toxic este realizat de catre metabolitii sai (formaldehida, acid formic): - acidifierea pH-ului sangvin - acidul formic are efect toxic direct asupra retinei - simptomatologia apare la cantitati reduse de metanol, mai repede (30') in cazul dozelor mari si mai lent (dupa 24 ore) in cazul dozelor mici: astenie, cefalee, greturi, varsaturi, dispnee, cianoza, tulburari de vedere => orbire ev. permanenta (apar destul de precoce), coma, convulsii, deces - DML = 30-100 ml (concentratie serica de 80 mg%); 10 ml determina orbire Clasif. sist. serologice in filiatie n prezent se folosesc n expertiza filiatiei circa 60-70 de sisteme genetice, alegerea unuia sau altuia dintre acestea fiind n functie de laboratorul n care se lucreaz. n general, n alegerea unui test se urmreste ndeplinirea unor criterii pe care acestea trebuie s le ntruneasc, cum ar fi: numrul de alele explorate, frecventa lor, problemele pe care le ridic si costul metodei. Sistemele sanguine reprezint asocierea grupelor sanguine pe baza relatiilor dintre ele. Un sistem sanguin are n structura sa un anumit tip de antigen determinat genetic. Acest antigen constituie un marker genetic si astfel permite diferentierea indivizilor dup apartenenta lor la o grup sau alta. Grupele sanguine se transmit dup legea tot sau nimic (adic pe parcursul generatiilor nu apar forme intermediare). Aparitia mutatiilor n grupele sanguine este un fenomen exceptional de rar. 155 Sistemele serice .1. Haptoglobinele Cercetarea haptoglobinelor a cunoscut multiple progrese n decursul timpului. Haptoglobinele reprezint o fractiune mucoproteic, apartinnd alfa 2 globulinelor. Ele formeaz complexe stabile cu hemoglobina (Hp/Hb), legtura ntre ele fiind realizat prin forte Van der Wals. Acest complex are rolul de a transporta hemoglobina liber din ser, de la splin (unde a avut loc hemoliza) spre sistemul reticuloendotelial. Complexul astfel realizat este stabil si datorit hemoglobinei prezint activitate peroxidazic evidentiat prin colorarea cu benzidin sau ortodianizidin.

.2. Sistemul Km (InV) Acest sistem are localizare si efecte asemntoare cu ale sistemului Gm. Este constituit din doi factori InV(a) InV(b), determinati de gene autosomale codominante. Acesti factori sunt prezenti la nastere. .3. Sistemul Gc (componente specifice de grup) Factorii sistemului Gc apartin alfa-2 globulinelor. Sunt prezenti la nou-nscuti si migreaz electroforetic n apropierea Hp. Sinteza lor este dirijat de dou gene codominante Gc1 si Gc2. .4. Sistemul transferinic (siderofilinic) (Tf)

Beta-1 transferinele apartin beta-globulinelor, avnd rol n transportul Fe plasmatic. Sistemul transferinic este controlat de trei alele autosomale. Factorii si apar n viata intrauterin la vrsta de 3 luni. Dup viteza de migrare electroforetic s-au identificat initial trei tipuri: B (varianta rapid), C (varianta cu vitez intermediar) si D (varianta cu vitez lent). .5. Sistemul Gm (imunoglobulinic) Identificarea acestui sistem a plecat de la constatarea c n serul uman exist gamaglobuline care aglutineaz hematiile O Rh+, prealabil sensibilizate cu ser incomplet anti-D. Determinantii antigenici sunt codificati de trei gene: Gma, Gmb si Gmx. Cei trei factori corespunztori apar la copii de 8-10 luni. Se pare c, ntre Gma si Gmx exist o strns legtur n sensul c Gmx este asociat todeauna cu Gma, pe cnd Gma poate fi si independent. De aici s-a tras concluzia c Gma si Gmb ocup alternativ un locus, care este nvecinat cu Gmx. Celor trei genotipuri le corespund urm-toarele fenotipuri: Gm(a+b-x+), Gm(a+bx-), Gm(a+b+x+), Gm(a+b+x-), Gm(a-b+x-). Copiii Gm(a+) nu pot proveni din printi Gm(b+). Capacitatea sexuala la barbat: elemente medico-legale - capac. de copulare sa coabitare (potenta coeundi): criterii de sexualizare sec depline (definitoriu penisul viril), tulb de dinamica sexuala: impotenta psihica si organica - Capac de procreere/conceptie (potenta generandi): testicule prezente, spermatozoizi prezenti, canale permeabile, reflex ejaculator normal prezent - Spermograma: 2,5-3ml, albicioasa, translucida, opalescenta, 60-140 mil spermatozoizi/ml, di care min 60% mobili, cu max 25% forme anormale.Actualmente se considera ca normalul incepe de la 25 mil/ml. Numai azoospermicii nu pot concepe. Embolia gazoasa - este o cauza rara de moarte subita - cantitatea letala de gaz depinde de locul de patrundere a gazului ( artera sau vena) si ritmul de patrundere: - ritm lent permite tolerarea unei cantitati mari; ritm rapid tolerarea unei cantitati mici; introducerea rapida in vene permite tolerarea unei cantitati de 100 250 cm gaz; din vene ajunge in vasele pulmonare unde det ocluzie si vasoconstrictie reflexa. In artere cantitatea tolerata de gaz este mai mica iar decesul se produce prin obstructia unui ram coronarian sau a unei arteriole cerebrale. Modul de patrundere a gazului: - in artere: patrunderea directa este rara, de obicei gazul ajunge prin sunturi arteriovenoase, comunicare interatriala ( foramen ovale), sunturi arterio-venoase formate dupa traumatisme toarcice; - in vene: plagi taiate, situate mai sus de nivelul atriului drept ( bust, gat ); procedee radiologice cu introducere de aer (retro-pneumo-peritoneu, encefalografie gazoasa, histerosalpingografie); toracocenteze; lezarea venelor abdonino-pelvine prin drenare de hematom retroperoitoneal, rezectia unor formatiuni tumorale pelvine, chiuretaj, placenta praevia, histerectomie, insuflatie tubara; perfuzii din flacoane de sticla sau prin manevre legate de perfuzie; vantilatie mecanica cu presiune pozitiva; punctii si cateter v. Subclavie; endoscopie gastrointest cu insuflare de aer (aerul patrunde in venele gastrice deschise de un ulcer) Manifestari clinice: moarte subita, cord pulmonar acut:_cianoza, tahicardie, cresterea presiunii venoase centrale, edem pulmonar acut, mai rar, simptome neurologice( daca exista orificiu interatrial permeabil prin care bulele de aer trec in circulatia generala si ajung in creier) Paraclinic: radiografie (hipertransparente in artera pulmonara), eco Tratament: bv se aseaza in pozitie Trendelemburg, ventilatie cu O2 100% sub presiune, sustinerea fct vitale Autopsia: necesita suspicionarea dg debuteaza la niv toracelui unde se efctueaza un volet costal cu evidentierea sacului pericardic care se incizeaza si in care se pune apa, pana aceasta acopera complet cordul; apoi se incizeaza ventriculul drept si se verifica existenta bulelor de aer aceasta metodologie este utila in conditiile in care nu exista procese de putrefactie, care sa genereze gazele dc exista o cantitate mare de aer, se poate evidentia sange spumos in vena cava superioara si in vasele meningeale Obiectivele EML in impuscare: Dg lez de impuscare; Orificul de intrare/de iesire; distanta de la care s-a efectuat tragerea; directia din care s-a efectuat tragerea si parcursul proiectilului prin corp(canalul); pozitia victimei in momentul executarii focului; .tipul armei folosite; autoimpuscare/heteroimpuscare; cauzele mortii; evaluarea lez traumatice specifice impuscarii(nr,succesiunea impuscaturilor) si delimitarea lor de alte lez traumatice; dc supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea lez traumatice(nr zilelor de ingrijiri med). Lez traumatice in accidentul de trafic la conducatorul auto Coliziunea frontala - Sofer nerestrictionat (fara centura aplicata)- are caracteristic sdr de volan, cu traum toracic adesea sever (izbire cu toracele de volan, cu producerea de fracturi costale, rupturi de aorta, contuzii si dilacerari pulmonare sau cardiace), leziunile gambei si piciorului date de pedalier, lez. genunchiului, femur, fosa acetabulara si un TCC moderat/minim.

- Sofer restrictionat (cu centura aplicata): - sdr de centura (lez viscerale int prin decelerare, comprimare date de centura- echimoza in banda, traum toracic inchis cu fracturi de stern etc). Acest sdr este cu atat mai pregnant cu cat centura are doar 2 pct de fixare. Cele cu 3 pct de fixare disipeaza forta de inertie