Transcript
  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    Investiiile reprezint suportul material al dezvoltrii economico-sociale a rii. Ele

    stau la baza suplinirii, diversificrii i creterii calitative a tuturor factorilor de producie.

    Sporirea capitalului fix sau circulant, creterea randamentului tehnic i economic al utilajelor,

    sporirea productivitii muncii, suplimentarea de locuri de munc, diversificarea produciei

    nu pot fi asiurate fr un consum de resurse financiare, fr investiii. !n acest context

    investiiile reprezint elementul decisiv al creterii economice, al promovrii factorilor

    intensivi, calitativi i de eficien.

    "n rol hotr#tor $n cadrul creterii i dezvoltrii economice $l au investiiile strine.

    Este recunoscut i tratat benefic efectul de antrenare i multiplicare al acestora. Investiiile

    strine vin s completeze necesarul de resurse interne i s dezvolte factorii competitivi de

    producie. %cest lucru poate fi asiurat $ns numai $n cadrul unui climat investiional adecvat,

    bazat pe politici i reforme transparente, coerente i competitive de atraere a capitaluluistrin. Identificarea avantajelor i oportunitilor investiionale, valorificarea acestora va

    acorda anse reale de redresare a activitii investiionale.

    Scopul lucrrii este studiul evoluiei investiiilor strine directe, $n lume i $n

    &om#nia, $n contextul economic actual, formele de manifestare ale acestora, i trsturile

    eseniale ale investiiilor strine, efectu#nd o analiz comparativ a dinamicii i aportului

    capitalului strin la dezvoltarea statelor pe plan mondial, i $n particular a rilor vecine din

    Europa 'entral i de Sud-Est. Este studiat interdependena $ntre procesul investiional i situa ia economic a rilor, fc#ndu-se o analiz statistico-economic a evoluiei investiiilor

    strine $n contextul reformelor economice. Sunt aduse $n lumin aspectele benefice ale

    fluxurilor de investiii strine asupra economiilor receptoare i modaliti de atraere a

    acestora $n economia naional.

    (ucrarea este structurat patru capitole. !n capitolul I este fcut o prezentare a

    no iunilor teoretice ce privesc investi iile strine directe, inclusiv cele dou mari direc ii de

    baz pe care se bazeaz toate teoriile economice actuale. !n capitolul II este prezentatsitua ia actual a investi iilor directe $n lume iar $n capitolul III este facut o analiz

    Pagina 1 din 79

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    comparativ a situa iei investi iilor strine directe $n &om#nia, &epublica 'eh i "naria,

    ri crora &om#nia ar trebui s le urmeze exemplul. 'apitolul I) prezint concluzia

    studiului efectuat i aprecierile autorului.

    'ap*. %specte teoretice privind investiiile strine directe

    !n economia unei ri investiiile ocup un loc central at#t $n sfera produciei de bunuri

    i servicii c#t i $n sfera consumului, fiind un factor ce influeneaz simultan at#t cererea c#t

    i oferta. Investiiile reprezint un adevrat stimul, ener#nd noi activiti i av#nd ca

    finalitate obinerea de bunuri i servicii indispensabile unei economii sntoase.

    'onceptul de investiie implic sensuri i abordri variate. +atorit tocmai

    complexitii acestui concept noiunea de investiie este abordat din punct de vedere a

    radului de cuprindere sub dou aspecte un $neles lar i altul restr#ns.

    %specte metodoloice privind investiiile strine directe

    *.*.* +efinirea noiuniilor leate de investiiile strine directe

    'unosc#nd o dezvoltare furtunoas $n ultimele decenii investi iile strine directe au

    devenit obiect al multiplelor $ntruniri, discuii i dezbateri. / serie de instituii internaionale,

    printre care cele mai semnificative 0ondul 1onetar Internaional 201I3, /ranizaia pentru

    'ooperare i +ezvoltare Economic 2/E'+3 i /ranizaia 4aiunilor "nite pentru 'omer

    i +ezvoltare 2"4'5%+3 au avut iniiativa de a defini i delimita cele dou tipuri de

    investiii internaionale plec#nd de la dificultatea $ncadrrii unei investiii $n una din cele

    dou cateorii menionate mai sus.

    +efinirea noiunii de investiii strine directe comport abordri diferite $n funcie de

    entitatea care definete aceste noiuni. %ceste definiii pot fi sintetizate $n modul urmtor

    'onform 0.1.I., investiia strin direct este acea cateorie a investiiilor

    internaionale $n care o entitate rezident $ntr-o ar deine un anumit interes $ntr-o firm,

    rezident $ntr-o alt tar. %cest interes implic existena unei relaii durabile $ntre

    investitorul direct i firm, primul dein#nd o influen major $n manaementul acesteia.

    'riteriul utilizat pentru clasificarea lor const $n deinerea a cel putin *67 din aciunile firmei

    sau din drepturile de vot ale acesteia. 5oate tranzaciile $ntre firmele afiliate intr $n cateoria

    investiiilor strine directe.

    'onform 8ncii 4aionale a &om#niei*, sunt considerate

    * 8anca 4aional a &om#niei-Investiiile strine directe n Romnia la 31.12.20052999.bnr.ro:&o:Statistica:'ercetari:0+I;66 3

    Pagina 2 din 79

    http://www.bnr.ro/Ro/Statistica/Cercetari/FDI2005rez.pdfhttp://www.bnr.ro/Ro/Statistica/Cercetari/FDI2005rez.pdfhttp://www.bnr.ro/Ro/Statistica/Cercetari/FDI2005rez.pdf
  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    Investiii directe capitalul social vrsat i rezervele ce revin unui investitor care

    deine cel puin *67 din capitalul social subscris al unei $ntreprinderi, creditele dintre acest

    investitor i $ntreprinderea $n care a investit, precum i profitul reinvestit de ctre acesta.

    Investiia strin direct relaie investiional de durat, $ntre o entitate rezident i oentitate nerezident? de reul, implic exercitarea de ctre investitor a unei influene

    manaeriale semnificative $n $ntreprinderea $n care a investit.

    Investitorul strin direct persoan juridic, persoan fizic sau rup de persoane ce

    acioneaz $mpreun, care deine cel puin *67 din capitalul social subscris 2respectiv din

    capitalul de dotare al entitilor fr personalitate juridic3 sau cel puin *67 din voturi, $ntr-o

    $ntreprindere situat $n afara propriei ri de reziden.

    !ntreprinderea investiie direct este o $ntreprindere cu sau fr personalitate juridic,

    $n care un investitor strin deine cel puin *67 din capitalul social subscris sau din voturi,

    respectiv din capitalul de dotare $n cazul $ntreprinderilor fr personalitate juridic

    2sucursale3. +einerea a cel puin *67 din capitalul social subscris sau din voturi, respectiv

    din capitalul de dotare, este primordial $n stabilirea relaiei de investiie direct.

    Investiia strin direct se caracterizeaz prin transferul ctre investitor a

    posibilitilor de control i decizie, i este ceea ce o difereniaz de investiiile de portofoliu.

    +epartamentul de comer al Statelor "nite ale %mericii 2+epartment of 'ommerce

    al S"%3 definete investiia strin direct;drept achiziionarea a cel puin *67 din aciunile

    care dau drept de vot sau din pachetul de control al unei firme americane. !n 0rana procentul

    este de ;67, iar $n @ermania ;

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    acestea activeaz cateorii de investitori+e inerea controlului Investitorul de ine controlul

    absolut 2tot pachetul de

    ac iuni de

    control sau cel majoritar3

    Investitorul urmre te

    c# tiuri pur financiare, fr

    de inerea controlului

    'aracteristica procesului Broces de externalizare prin

    investi ii, $n cadrul aceleia i

    corpora ii , care include active

    corporale i necorporale

    Broces de achizi ionare de

    titluri emise de companii

    strine pe pie ele

    interna ionale - nu include

    transferul de active1anifestare $n timpul

    recesiunilor

    Suficient de stabile 0oarte volatile

    &iscuri asumate de investitori &iscul opera ional al firmei

    &iscul politic al rii-azd

    &iscul titlului 2valoarea

    intrinsec a companiei

    emitente i specificul pie ei

    locale de capital 3

    &iscul valutar

    +efiniia formulat $n raportul "4'5%+, care oranizeaz $n mod reulat diverse

    studii cu privire la fluxurile de investiii strine $n diferite reiuni i la impactul acestoraasupra dezvoltrii rilor receptoare sun $n felul urmtor

    Investiia strin direct reprezint o relaie economic pe termen lun care implic

    interesul de durat al unui investitor $ntr-o unitate economic situat $n alt ar dec#t cea a

    investitorului. IS+ presupune $n acelai timp posibilitatea real pentru investitorul strin de a

    controla i de a exercita un rad $nalt de influen manaerial $n entitatea care face obiectul

    investiiei. Investiia strin direct implic at#t tranzacia iniial $ntre cele dou entiti

    precum i toate celelalte tranzacii ulterioare dintre ele i dintre $ntreprinderile afiliate, fie ele$ncorporate sau nu.

    Investi iile strine de portofoliu reprezint orice participare la capitalul unei societ i

    dintr-o ar strin, care $nseamn mai pu in de *67 din drepturile de vot ale acesteia.

    Scopul investi iilor strine directe este de a crea valoare pentru firma investitoare pe

    termen c#t mai lun, $n schimb de intorii de investi ii de portofoliu urmresc c# tiul

    enerat de rentabilitatea titlurilor de inute i de tranzac iile efectuate cu acestea.

    *.*.; 'omponentele investiiilor strine directe

    Pagina din 79

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    'apitaluri proprii

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    +e ce investesc strinii $n economiile altor riF 'e factori $i influenteaz $n luare

    deciziilor de investiiiF !n cazul investiiilor directe exist diferite motivaii $n funcie de care

    putem deosebi patru cateori de investitorii astfel=

    'uttorii de resurse sunt acei investitori care intr pe o anumita pia $n ideeaexploatrii facile a factorilor de producie 2for de munc ieftin, materii prime din

    abunden la preuri mici, acces la tehnoloii avansate3

    'uttorii de piee acetia sunt companiile transnaionale care doresc s se extind, s

    acapareze noi piee, produc#nd $n acelai areal unde au clienii.

    'uttorii de eficien sunt companii transnaionale care

    caut avantaje $n alte zone pentru a obine o eficien ridicat factori de producie mai

    puini costisitori

    caut avantajele economice oferite de state cu nivel comparabil de dezvoltare.

    'uttorii de active strateice acetia umresc extinderea prin achiziii de firme din

    rile azd.

    !n cazul investiiilor de portofoliu motivaiile nu sunt at#t de variate. +e obicei factorii

    ce determina luarea unei decizii de a investi sunt

    fructificarea capitalurilor detinute, pe seama dob#nzii

    lipsa alternativelor de fructificare

    perspectivele de colaborare zonal i mondial

    0i.A - 5ipuri de investitori

    *.; &olul investiiilor strine directe $n economia lobal= 'istelecan (azr-conomia) eficiena i finanarea investiiilor, Ed.Economic, ;66;, 8ucureti, p.CCD

    Pagina # din 79

    5ipuri de investitori

    'uttoriide resurse

    'uttoriide piee

    'uttoriide eficien

    'uttorii deactive strateice

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    !n ansamblul factorilor de care depind creterea i dezvoltarea economic, investiiile

    ocup un rol deosebit de important. &eine atenia faptul c nu exist macromodel economic

    clasic sau modern, $n care s nu apar investiiile, cum este modelul lui GeHnesmultiplicatorul investiiilor care pune $n relief rolul investiiilor ca acumulare de capital i

    component a cererii areate, funcia simpl de accelerare a investiiilor, bazat pe veniturile

    reale ateptate etc.

    &ealizarea de proiecte sau prorame de investiii conduce, $n principal, la creterea

    stocului de capital fix, constituind elementul principal de realizare a modernizrii economice,

    prin crearea de noi structuri $n acord cu opiunile strateice, de perspectiv ale societii?

    totodat, este influenat rata de ocupare a forei de munc, are loc $mbuntirea calitii

    vieii ca prim efect i ca efect $n timp reducerea presiunii factorilor care enereaz omajul.

    Investiiile strine directe2IS+3 au rolul de a aduce beneficii importante rilor azd

    sub forma fluxurilor de capital, a transferului de tehnoloie, a $ntririi puterii de cumprare, i

    nu $n ultimul r#nd, de ad#ncire a leturilor cu mediul economic mondial, $n curs de

    lobalizare.J

    Exist mai multe teorii cu privire la modul cum investiiile acioneaz $n economie.

    )om prezenta $n continuare principalele teorii economice. %cestea sunt teoria clasicist i

    cea KeHnesist.D

    *.;.* 5eoria clasicist i cea GeHnesist

    5eoria clasicist se bazeaz $n principal pe ideea c oferta ii creaz propria cerere.

    &eprezentanii de seam ai acestei teorii, dintre care amintim +avid &icardo, Lohn

    Stuart 1ill, Lean 8aptist SaH, %lfred 1arshall susin neintervenia statului $n economie

    baz#ndu-se pe urmtoarele postulate

    Be termen lun economia $i sete mereu poziia de echilibru, procesele i

    fenomenele economice se autorelez, $n punctul care asiur folosirea deplin a forei de

    munc

    Investiia i economisirea au efecte contrarii la nivelul $ntreii economii.

    Brin economisire se retrae din circulaie o putere de cumprare eal cu sumele

    economisite, astfel cererea areat se diminueaz, cre#nd o recesiune la nivelul economiei

    lobale.

    Investiiile acioneaz $n sens cotrar, av#nd un rol expansionist. Investiia presupune

    J 'istelecan (azr-conomia) eficiena i finanarea investiiilor, Ed.Economic, ;66;, 8ucureti,p.CCDD 1unteanu '., )#lsan '.-Investiii internaionale/ introducere n studiul investiiilor strine directe, Ed./scar Brint, 8ucureti, *DD) Readin+) :assachusetts)1,,3

    Pagina 2" din 79

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    dezvoltare $n aceste filiale, ridic#nd nivelul activitii din economiile azd.

    'ontiente de valoarea aduat pe care corporaiile o creeaz $n economiile lor, rile

    $i deschid tot mai lar pieele pentru a deveni azde ale filialelor acestora. 'a rspuns

    imediat investiiile strine directe au crescut, din anul *DD* timp de *6 ani $n mod continuu,tot mai multe ri aflate $n diferite etape de dezvoltare intr#nd $n circuitul transnaional.

    %stfel, la sf#ritul anului ;66;, pe plan internaional funcionau >A.JAC corporaii, av#nd nu

    mai puin de J>>.**D entiti implantate $n $ntreul spaiu economic mondial.

    / mare pondere din inovaiile tehnoloice se realizeaz $n cadrul corporaiilor

    transnaionale, deoarece ele au puterea financiar de a susine activitile costisitoare de

    cercetare-dezvoltare dar i de a le aplica, $n condiii de profitabilitate, prin distribuia

    produsului finit pe marile piee. 5ehnoloiile nu pot fi comercializate $ntotdeauna ca un

    produs fizic, iar proprietarii lor nu sunt uneori de acord nici s le ofere prin contract de

    liceniere, datorit faptului c ele pot fi copiate i utilizate de cei care nu au investit $n

    dezvoltarea lor.

    +atorit costurilor ridicate de obinere a noilor tehnoloii, transferul acestora este

    foarte dificil. +e cele mai multe ori, corporaia tinde s transfere rezultatele inovaiei nu i

    capacitile inovative, mai ales $n rile $n curs de dezvoltare. !n acest fel, $ntreul proces

    tehnoloic este trunchiat la nivelul reelei internaionale, o ar beneficiind de tehnoloia

    aferent doar pentru una sau mai multe etape din procesul de producie.

    ;.;.*@lobalizarea

    !n ultimul timp vorbim tot mai mult despre lobalizare. @lobalizarea se numr

    printre cele mai importante schimbri sociale cu care se confrunt lumea de azi Este o

    cotitur major i relativ recent $n istoria umanitii. 'um anume se manifest procesul de

    lobalizareF

    @lobalizarea nu s-a manifestat p#n acum i nu a fost experimentat peste tot cu

    aceeai intensitate i sfer de cuprindere. 0enomene precum afirmarea corporaiilor lobale i

    extinderea comunicaiei prin pota electronic s-au manifestat cu precdere $n partea de nord

    a lumii. !n plus, lobalizarea a afectat $ntr-o msur relativ mai mare viaa locuitorilor de la

    orae, pe cea a persoanelor cu specializare $nalt i a eneraiilor tinere. !n zilele noastre

    lucrurile au ajuns s se produc pur i simplu independent de existena distanelor eorafice

    i a ranielor teritorial-statale

    @lobalizarea a creat un spaiu suprateritorial ce coexist cu eorafia teritorial, astfel

    relaiile mondiale contemporane au devenit mai complicate dec#t oric#nd p#n acum.Enumerm $n continuare c#teva dintre caracteristicile lobalizrii

    Pagina 2# din 79

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    erodarea frontierelor, care devin tot mai neclare i mai vai?

    heterarhia raporturile de tip inferior- superior sunt $nlocuite de relaii de dependen

    reciproc?

    mobilitatea factorilor s-a ajuns ca o firm localizat in &om#nia, o sucursal a uneifirme italiene s folosesc capital italienesc, tehnoloii i Kno9-ho9 erman i for de

    munc japonez. Este cazul concret al unei firme din Bloieti.

    erodarea leitimitii nu mai putem diferenia foarte bine relaia cauz- efect,

    deoarece $n sistemul interdependent actual, fiecare efect devine la r#ndul su cauz?

    asimetria trecut-viitor schimbrile au loc $ntr-un ritm at#t de alert, $nc#t viitorul nu

    mai poate fi privit drept o continuare liniar a trecutului, predictibilitatea evoluiilor se

    diminueaz.

    varietatea opiunilor este aa de mare $nc#t este necesar a ne dezvolta capacitatea de a

    face fa ambivalenelor, ambiuitilor, incertitudinilor i surprizelor, iar timpul disponibil

    pentru sirea soluiilor la problemele cu care ne confruntm este tot mai scurt.

    1arile corporaii moderne sunt veritabili aeni ai lobalizrii. Be msur ce spaiile

    i mediile economice naionale i locale se deschid economiei lobale, devine tot mai evident

    c mai cur#nd marile corporaii dec#t economiile naionale sunt unitile de coordonare a

    relaiilor economice. %stfel, marile corporaii moderne devin entiti-cheie ale activitilor

    economice i funcionrii pieelor, precum i aenii creatori de valoare, cei care aloc la

    scar lobal o mare parte din resursele necesare susinerii proceselor de cretere economic

    $n lumea contemporan.

    Brin desfurarea procesului de lobalizare au aprut i s-au afirmat noi strateii de

    afaceri. B#n pe la mijlocul anilor J6, operaiunile de afaceri internaionale erau $n mod

    frecvent controlate de la sediul central al rupului de firme, $n timp ce forma dominant de

    internaionalizare a afacerilor era exportul.

    Investiiile directe erau motivate $n principal de interesul de a valorifica pe plan

    internaional cunotiinele enerate $n propria ar, $n situaiile $n care pieele externe nu

    puteau fi accesate din rile de oriine, fie datorit distanelor foarte mari, fie din cauza

    barierelor comerciale de natur administrativ. !n prezent, aceste motivaii reprezint $nc

    principalii factori ce explic interesul multor firme de a efectua investiii directe $n

    strintate.;65otui, pe fundalul procesului de erodare a frontierelor, s-a produs o modificare

    semnificativ a condiiilor de operare pe pia cu care se confrunt corporaiile transnaionale.

    0i.** 'aracteristicile lobalizrii;6 'ostea 1unteanu, %lexandra Vorobe-inane transnaionale, Ed. %ll 8ecK, 8ucureti, ;66>

    Pagina 27 din 79

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    "na dintre cele mai evidente schimbri produse este $nlocuirea pieelor naionale

    framentate, cel puin pe anumite semente, cu o pia mondial omoen. %cest lucru e

    caracterizat printr-o relativ omoenitate a cererii. +rept rezultat, concurena a devenit i ea

    $n mare msur lobal, pe msur ce companiile din toat lumea au intrat tot mai mult $ntr-o

    confruntare direct $ntre ele.

    %l doilea aspect leat de modificrile intervenite pe pia este faptul c strateiile de

    export tradiionale nu mai pot face fa $n mod adecvat presiunilor mereu $n cretere de

    eficientizare a operaiunilor corporaiilor, presiuni induse de concurena mult mai acut de pe

    pieele internaionale.

    +ependena fa de celelalte ri a crescut, iar conjunctura internaional determin tot

    mai mult conjunctura naional, prin simplul fapt c exporturile reprezint o parte tot mai

    important a produciei. %stfel, o recesiune $n ara unui partener comercial va avea

    repercusiuni inevitabile asupra noastr.. !n acest sens, toate rile suport constr#neri din

    exterior.

    'orporaiile transnaionale sunt supuse la presiuni tot mai puternice pentru

    eficientizarea activitii lor. Inovaiile sunt $nc principalul factor pentru devansarea

    concurenilor de pe pia i pentru obinerea de profituri mari. 'eea ce s-a schimbat este

    faptul c inovaiile nu mai sunt introduse secvenial, mai $nt#i pe propria pia intern, apoi

    radual pe pieele utilizatorilor secundari, ci simultan. 4umai $n acest fel se pot recupera

    cheltuielile foarte ridicate cu cercetarea-dezvoltarea, date fiind ciclurile tot mai scurte de

    via a produselor.

    Bentru a ine costurile sub control corporaiile au procedat la o divizare la scar

    lobal a lanului de creare de valoare adunat brut, precum i la transferarea operaiunilor

    de prelucrare $n acele amplasamente unde condiiile sunt cele mai favorabile.

    / alt problem cu care se confrunt companiile este cererea clienilor tot maidifereniat i mai individualizat, pe anumite semente. %daptarea produsului, serviciile

    Pagina 2$ din 79

    Erodarea frontierelor

    Veterarhia

    1obilitatea factorilor

    Erodarea leitimittii

    %simetria trecut viitor

    )arietatea optiunilor

    @lobalizare

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    post-v#nzare, distribuia i marKetinul devin factori importani ai succesului. !n acelai timp,

    potenialul pieei va determina structura adecvat a v#nzrilor i a sistemelor potrivite de

    prestare a serviciilor aferente.

    @lobalizarea a determinat schimbarea modului de oranizarea manerial,recur#ndu-se la descentralizare i la accelerarea procesului de luare a deciziilor, pentru a

    asiura fluxuri rapide i fluente de informaii. %stfel marile corporaii pot face fa

    schimbrilor rapide ce au loc la nivel mondial.

    ;.;.; Expansiunea societ ilor transna ionale

    Blaneta este tiat astzi de o uria linie despritoare de natur demorafic i

    tehnoloic. Be de o parte se afl societile tinere, lipsite de resurse, subdezvoltate i

    subeducate, iar de cealalt parte sunt populaiile boate dar btr#ne, cu tehnoloie anvansat,

    dar muribunde din punct de vedere demorafic. %ceast situaie creaz premisele dezvoltrii

    corporaiilor transnaionale.

    Expansiunea societilor transnaionale s-a dezvoltat pe fondul a trei factori

    principali;*

    liberalizarea politicilor economice deschiderea ranielor naionale, liberalizarea

    fluxurilor de investiii strine directe i de portofoliu sau alte acorduri de cooperare i

    investiionale?

    accentuarea proresului tehnoloic, care conduce la creterea costurilor i a riscurilor

    la care sunt expuse companiile. Be de alt parte, reducerea costurilor de transport i de

    comunicare au facilitat interarea mai eficient a operaiunilor la nivel lobal, precum i

    transportul componentelor sau al produselor finite $n cutarea eficienei economice, a

    avantajelor comparative date. %cestea contribuie $n mod esenial la creterea ponderii

    investiiilor strine directe 2I.S.+.3 motivate de creterea eficienei, cu importante implicaii

    asupra creterii competitivitii exporturilor rilor azd i, implicit, asupra creterii

    economice.

    creterea concurenei, care este de fapt rezultatul celorlali doi factori amintii

    anterior, impune explorarea unor noi piee de ctre companii, at#t pentru a reduce costurile de

    producie, c#t i pentru valorificarea mai eficient a rezultatului final, dar impune i

    abordarea unor noi forme de producie internaional, de proprietate i de aranjamente

    contractuale, care s poteneze fora lor pe pia, cum ar fi de exemplu fuziunile, achiziiile,

    ;* 'ojocaru )aleriu- ;ransnaionali?area vieii economice n rile mici prin prisma unitilor economice-5ez de doctorat

    Pagina 29 din 79

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    participarea minoritar sau majoritar, oferta public de schimb etc.

    0i.*;- 0actorii care influeneaz dezvoltarea societilor transnaionale

    Brofesorul japonez 4oritaKe GabaHashi, decanul Wcolii de %faceri din cadrul

    "niversitii Geio, care a urmrit $n cadrul unui proram de cercetare $ncercrile

    corporaiilor japoneze de a se lobaliza $ncep#nd din anul *D=J, a identificat cinci stadii $n

    drumul acestora spre lobalizare;;

    Exportul din ara de oriine?

    Broducia $n ara-azd?

    Interarea $n activitile economice ale rii:reiunii-azd?

    'oordonarea activitilor reionale?

    +ezvoltarea loisticii pentru realizarea unor activiti lobale.

    !n opinia cercettorului japonez, cele mai puternice firme japoneze nu au reuit s

    ajun dec#t $n stadiul A, $n timp ce $n Europa i %merica de 4ord exist deja adevrate

    corporaii aflate $n stadiul cinci.

    Brocesul de internaionalizare $ncepe, de reul, prin derularea de operaiuni de

    export, deschiderea unei reprezentane $n ara azd pentru realizarea operaiunilor de

    v#nzare, urmate de $ncheierea de contracte de manaement, liceniere pentru ca, $n final,

    investiia s fie treptat realizat. %ceast abordare etapizat se realizeaz $n scopul

    minimizrii riscului, av#nd $n vedere incertitudinea asociat activitilor din mediul extern.

    Brin parcurerea acestor secvene de internaionalizare, firmele trec radual de la un risc

    relativ redus, dar foarte uor reversibil, ctre un risc din ce $n ce mai mare.

    Export#nd ctre o ar strin, firma beneficiaz de avantaje importante capitalul

    necesar este minim, riscul sczut, decizia poate fi oric#nd revizuit, iar c#tiurile sunt

    imediate. !n acelai timp, exportul permite un prim contact cu mediul de afaceri i cultural

    ;; 'ojocaru )aleriu- ;ransnaionali?area vieii economice n rile mici prin prisma unitilor economice,tez de doctorat

    Pagina % din 79

    (iberalizarea politicilor concuren ei

    Brores tehnoloic

    're terea concuren ei

    Expansiunea companiilortransna ionale

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    din ara strin, furniz#nd informaii despre condiiile cererii i ofertei, ale competiiei, ale

    canalelor de distribuie sau despre condiiile de plat i relementarea instituiilor strine.

    Succesul exportului determin firma s-i extind structura de marKetin $n afara rii,

    utiliz#nd aenii de export sau intermediari similari care s neocieze distribuia cu aeniiautohtoni. 'um renumele firmei se construiete printr-o bun relaie de comunicare cu

    clienii, firma $i poate stabili propriile puncte strine de v#nzare i de service, punctul

    culminant al acestei expansiuni de marKetin fiind controlul asupra sistemului propriu de

    distribuie $n strintate.

    "n alt traseu al expansiunii strine implic licenierea care, spre deosebire de varianta

    dezvoltrii propriului sistem de distribuie $n ara azd, se realizeaz prin implicarea unei

    firme locale $n activitatea de produciei a companiei, $n baza unui contract, prin care se

    stabilesc onorariile i taxele de manaement ce vor fi pltite firmei-mam.

    Bentru aceasta din urm, principalul avantaj al licenierii provine din investiia

    necesar minim dei, din punct de vedere financiar, beneficiile pot fi sczute. Exist riscul

    alterrii standardelor de calitate i dificultatea controlrii exporturilor, put#nd rezulta un

    competitor al firmei-mam pe alte piete, caz $n care veniturile viitoare ale acesteia pot

    $nreistra reduceri importante. 'u toate acestea, metoda licenierii este preferat $n cazul

    penetrrii directe a pieelor strine. "nul din dezavantajele exportului i licenierii rezid $n

    incapacitatea firmei de a-i pune produsul sau serviciul propriu $n valoare, la standardele de

    care se bucur $n ara de oriine. Brin aceste forme, firma nu reuete pe deplin s menin

    contactul cu nivelul de dezvoltare al pieei strine, s-i adapteze produsele, serviciile,

    producia i strateiile de marKetin pentru a rspunde cerinelor locale.

    "nele firme au o politic de v#nzare a tehnoloiilor $n schimbul unui pachet de

    aciuni i plilor aferente, prin realizarea unei societi mixte 2joint-venture3 cu un partener

    local. %ceast variant spre internaionalizare este, $ntr-un fel, o form intermediar $ntre

    liceniere i dezvoltarea de faciliti de producie proprii $n strintate. 'rearea unei societi

    mixte pare a fi o variant viabil, $ns succesul depinde de modul de aleere a partenerului

    local. %cesta trebuie s dein o bun cunoatere a mediului de afaceri, leal, instituional i

    cultural al rii azd, s se bucure de o bun reputaie pe piaa local, iar reeaua sa de

    cunotine s asiure o $mbuntire a capacitilor de producie, distribuie i manaement,

    astfel ca investiia s se $ncadreze c#t mai bine $n piaa local. (a nivelul companiei mam

    pot exista o serie de dezavantaje, datorate diverenelor de opinie $ntre parteneri $n ceea ce

    privete dezvoltarea firmei, politica de dividende, finanarea activitilor, etc.0orma de implantare $n strintate ca societate mixt poate afecta capacitatea

    Pagina 1 din 79

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    societilor transnaionale de a-i raionaliza sistemele de producie pe scar internaional.

    'onflictele de interese $ntre parteneri pot aprea din modul de $mprire a cotei de participare

    la capital, $n funcie de contribuiile fiecruia pe parcursul activitii, de clasificarea

    informaiilor care trebuie dezvluite pe piaa local, de transferul preurilor pentru produselesau componentele cumprate sau v#ndute de la alte companii, de contribuiile $n tehnoloie

    ale partenerilor etc.

    !nfiinarea unei firme proprii $n strintate reprezint etapa final $n procesul de

    internaionalizare, cea mai riscant, dar cu cele mai multe avantaje pentru compania-mam.

    !n aceast etap, compania are posibilitatea de a-i valorifica pe deplin avantajele competitive

    pe care le deine $n raport cu piaa strin.

    1area decizie a firmei de a produce $n afara rii sale este aceea de a alee $ntre a-i

    crea propriile sisteme de producie pornind de la zero 2investitie reenfield3 sau a

    achiziiona unele deja existente pe piaa local . %vantajul achiziiei este c se pot face

    transferuri rapide de cunotine privind piaa local sau anumite tehnoloii i astfel, prezena

    operaional $n ara azd este realizat mai repede. Exist i dezavantaje la implantarea prin

    achiziie diferenele de ordin cultural pot inhiba combinarea $ntre firme ce difer prin

    naionalitate, obiceiuri, valori? pot aprea reacii politice neative din partea rii azd fa

    de firma strin precum i probleme leate de fora de munc, datorit unor contracte

    sindicale ineale, a favoritismului etc.

    0i.*A- Etape $n lobalizarea companiilor

    / dat cu deschiderea spre exterior a economiilor naionale se dovedete a fi posibil i

    avantajos pentru o corporaie s profite de diferenele existente $ntre reiuni i localiti

    privind salarizarea, potenialul pieei, standardele $n $ncadrarea $n munc, impozitele,

    relementrile ecoloice, facilitile infrastructurale locale i resursele umane.

    %ceasta $nseamn c astfel de firme pot s-i aranjeze operaiunile lor la scar

    mondial, astfel $nc$t s fabrice produse acolo unde costurile sunt cele mai mici, s le v$ndacolo unde sunt piee mai profitabile i s transfere profiturile rezultate acolo unde fiscalitatea

    Pagina 2 din 79

    *.Exportul din tara de oriine

    ;.Broductia $n tara azd

    A. Interarea $n activittile ec.ale trii azdC.'oordonarea activittilor reionale

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    este cea mai sczut.

    1arile corporaii moderne sunt nu numai entitile-cheie ale activitilor economice i

    ale funcionrii pieelor, dar i aenii creatori de valoare, cei care aloc la scar lobal o

    mare parte din resursele necesare susinerii proceselor de cretere economic $n lumeacontemporan. (a nivelul anilor *DDJ - *DDD, s-a evaluat stocul mondial de IS+ la cca. A.666

    mld. dolari, $n timp ce fluxurile publice - destinate finanrii dezvoltrii - erau evaluate $n

    *DDJ la

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    > 8ro9n 8overi Elveia= Electrolux SuediaJ "nilever 1area 8ritanieD Bhilips Electronics /landa*6 &iche Voldins Elveia

    Sursa 'ostea 1unteanu, %lexandra Vorobet- 0inane transnaionale, Ed. %ll 8ecK,

    8ucureti, ;66

    Elveia, care este o ar mic apare $n clasamentul primelor *6 transnaionale cu patru

    companii, urmat apoi de 'anada. &emarcm prezen a $n top *6 a rilor micu e, ca de

    exemplu 8elia, Elve ia, /landa care sunt nevoite s- i v#nd produsele pe pie ele externe

    $ntruc#t pia a lor intern este destul de mic.

    ;.A Evoluia investiiilor strine directe $n lume

    Investiiile strine directe reprezint motorul dezvoltrii economice i concomitentmodalitatea unic de racordare la sistemul economic de pia liber, la capitalismul mondial.

    Investiiile strine directe au existat din cele mai vechi timpuri, chiar dac nu

    $mbrcau strict forma pe care o cunoatem noi astzi. 1arile imperii fceau investiii $n rile

    ocupate, construiau poduri, drumuri, cu scopul de a exploata c#t mai bine resursele

    disponibile.

    Investiiile strine directe, $n sensul pe care $l atribuim noi astzi, au aprut odat cu

    dezvoltarea capitalismului, aproximativ cu ;66 ani $n urm. +e exemplu investiiile strinefcute de ctre firmele europene $n %merica au jucat un rol esenial $n dezvoltarea rii $nc

    de la $nceputurile ei. +up cucerirea independenei capitalul european a finanat crearea unei

    pri importante din infrastructura i industria noii ri, investiiile strine continu#nd s fie

    prezente $n S"% $n proporii substaniale pe tot parcursul secolului al YIY-lea.

    !n cea de-a doua jumtate a secolului YY, foarte multe din statele lumii au acordat o

    atenie deosebit politicii de investiii. Internaionalizarea i lobalizarea economiei a

    determinat, ca $n cadrul politicii investiionale enerale, politica $n domeniul investiiilorstrine s aib o pondere mereu $n cretere.

    +ac p#n nu demult rile dezvoltate au promovat ample politici de liberalizare

    economic, $n prezent tot mai multe ri se orienteaz spre aceast nou strateie de

    dezvoltare. "ltimul deceniu a fost martorul deschiderii fr precedent a pieelor din $ntrea

    lume spre investiiile strine directe, care fac posibil producia internaional. %ceast

    tendin se accentueaz continuu.

    Pagina din 79

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    0i.*

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    cea mai mare se resete $n reiunea %sia-Bacific. 4atura acestor modificri ale reimurilor

    leislative ale I.S.+. au vizat intrarea liber pe pia i condiii de funcionare mai liberale,

    mai multe stimulente pentru investire, mai multe aranii, mai multe sectoare liberalizate, iar

    uneori accentuarea controlului IS+.+in totalul acordurilor bilaterale $ncheiate $n anul ;66*, CA7 s-au $ncheiat $ntre rile

    $n dezvoltare, AA7 $ntre ri $n dezvoltare i ri dezvoltate, **7 $ntre rile $n dezvoltare i

    rile sud-est europene 2$n tranziie3, J7 $ntre acestea din urm i rile dezvoltate i >7 $ntre

    rile $n tranziie. 5otodat, au fost adoptate >= de noi acorduri pentru evitarea dublei

    impuneri fiscale, elimin#nd astfel un real impediment $n calea investiiilor strine.

    !n timp ce politicile favorabile IS+ rm#n dominante $n anul ;66

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    Se observ c $ncep#nd din anul *DJ6 p#n $n anul ;666 inclusiv, fluxul de IS+ a avut

    o evoluie cresctoare. Excepie de la reul fac anii *DJ;, *DJA, *DJC i *DD*, c#nd valorile

    $nreistrate $n anii respectivi au fost mai mici dec#t valorile $nreistrate $n anii precedeni, dar

    nu au avut o scdere semnificativ.Investiiile strine directe au crescut nu doar cantitativ ci i ca procent din produsul

    intern brut realizat la nivel mondial. +in anul *DJ6 i p#n $n anul *DDC, volumul investiiilor

    strine directe a crescut de la C,J7 la D,>7 din BI8-ul mondial;

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    0i.*=-+inamica volumului mondial al fluxului de IS+ atrase

    1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

    !"# atrase,mld U"#- 242 331 386 478 6(4 1088 14(1 818 716 632 648 (16

    /resterea in % &atade anul anterior 36.8 16.6 23.8 45.2 56.8 37 45 12 12 2.53 41.4

    Sursa "4'5%+- Torld Investement &eport, *DDJ,;66*,;66>

    Se observ c $n cea de-a doua parte a anilor \D6, investiiile strine directe au crescut

    continuu, de la ;C; miliarde "S+ $n anul *DDC la *CD* miliarde "S+ $n anul ;666. !n acest

    an s-a atins o cot record de IS+ av#nd loc o cretere de A=7 comparativ cu anul precedent.

    'ea mai mare cretere a fluxului de IS+ s-a $nreistrat $n anul *DDD fa de anul *DDJ,

    o cretere cu ADC miliarde "S+, adic cu ,J7. !n anul ;666 cre terea absolut a IS+ s-a ridicat la o valoare de C6A miliarde "S+, adic a $nreistrat o cre tere cu A=7.

    0i.*J +inamica volumului mondial al fluxului de IS+ atrase

    2 4 23 3 1

    3 8 64 7 8

    6 9 4

    1 0 8 8

    1 4 9 1

    8 1 87 1 6

    6 3 2 6 4 8

    9 1 6

    0

    2 0 0

    4 0 0

    6 0 0

    8 0 0

    1 0 0 0

    1 2 0 0

    1 4 0 0

    1 6 0 0

    1 9 9 4 1 9 9 5 1 9 9 6 1 9 9 7 1 9 9 8 1 9 9 9 2 0 0 0 2 0 0 1 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5

    0 i . * * - + i n a m i c a v o l u m u l u i m o n d i a l a l f l u x u l u i d e I S +

    a t r a s e

    !ncep#nd cu anul ;66*, investiiile strine directe au sczut constant pe o perioad de

    trei ani. %nul ;66C este primul an, dup anul ;666, $n care s-a $nreistrat din nou o cretere.

    !n anul ;66< valoare investiiilor strine directe a ajuns la D*> miliarde "S+, $n

    cretere cu C*7 fa de anul ;66C.

    Bentru anul ;66>, estimrile preliminare fcute de "4'5%+ $n ceea ce prive te

    fluxul mondial de IS+ arat o cre tere de AC,A7 fa de anul ;66

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    'reterea remarcabil a fluxurilor investiiilor strine directe lobale a avut la baz

    at#t competiia acerb dintre state de a oferi o am variat de stimulente fiscale, c#t i valul

    masiv de prorame de privatizare din rile din Europa central i de sud-est i din %merica

    (atin.!n prezent, at#t rile $n dezvoltare c#t i cele puternic dezvoltate caut soluii realiste

    pentru atraerea investiiilor strine.

    +e ce sunt rile dispuse s favorizeze investiiile strine directeF 'are sunt beneficiile

    pe care ei le percep ca fiind o derivat a investiiilor strine $n rile lorF

    &spunsul la aceste $ntrebri se resete $n faptul c investiiile strine directe ofer,

    $n eneral, rilor azd urmtoarele avantaje;=

    introducerea unor noi tehnoloii?

    creterea numrului anajailor?

    creterea veniturilor buetare pentru uvernul azd i pentru comunitatea local?

    promovarea exporturilor, etc.

    %tractivitatea pentru investitorii strini, $n cadrul competiiei $ntre statele din centrul

    i sud-estul Europei este enerat de stabilitatea politic i cea economic pe de o parte, iar

    pe de alt parte de drepturile pe care leislaia naional le confer investiiilor strine directe.

    !n lume, intrrile lobale de investiii strine directe 2IS+3 au crescut substanial $n

    anul ;66

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    analizate, $n anul ;66

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    leislative care vizau climatul investiional. +e asemenea, s-au $nreistrat schimbri i $n

    rile Europei 'entrale i de Est, astfel $n anul ;66C volumul de IS+ atrase de rile acestei

    reiuni a crescut nesemnificativ p#n la cota de A7, fa de cota de 6,D*7 deinut $n anul

    *DDD. !n anul ;66< procentul investiiilor strine directe atrase de rile $n tranziie a sczutdin nou, situ#ndu-se $n jurul valorii de C,C7 2date prezentate $n %nexa nr.*3A*.

    0luxurile de investiii strine directe provin $n principal din rile dezvoltate. 5otui,

    $n anul ;66< au avut loc creteri semnificative a IS+ provenite din rile $n curs de dezvoltare

    sau aflate $n tranziie. 'ontribuia rilor $n curs de dezvoltare la finanarea investiiilor

    strine directe este $n cretere. +ac p#n la mijlocul anilor \J6 aceste fluxuri erau foarte mici

    sau insinificante, $n anul ;66< au ajuns la *AA miliarde dolari reprezent#nd *=7 din totalul

    IS+ $n lume.

    ;.C 'ompara ie $ntre sistemul IS+ $n &om#nia i rile $nvecinate

    !n ultimii cinci ani, atenia analitilor a fost $ndreptat ctre procesul interrii

    europene a &om#niei, neexist#nd o evaluare detaliat a motivelor care au stat la oriinea

    $nt#rzierilor $n adoptarea i implementarea ac^uis-ului comunitar. "nul din motivele

    principale $l reprezint absena investiiilor strine directe de calitate $n perioada anilor \D6.

    'oncentrarea acestora $n intervalul ;66; ;66> a sprijinit $ntr-o msur mai redus procesul

    interrii, comparativ cu situaia 'ehiei i "nariei, unde investiiile strine au fost unul din

    principalele motoare care au determinat restructurarea economiei, i au sprijinit adoptarea

    unei leislaii moderne, $n paralel cu $mbuntirea $n profunzime a mediului de afaceri i

    schimbarea mentalitilor.

    +ac $n "naria i 'ehia procesul interrii europene a reprezentat o continuare

    fireasc a reformei iniiate de uvernele rilor respective $n anii \D6, $n &om#nia, absena

    reformelor coroborat cu cea a investiiilor de calitate care s fi adus cu sine practicile

    europene $n afaceri a reprezentat unul din factorii determinani ai $nt#rzierii demarrii

    procesului de interare $n "E. +e fapt deschiderea neocierilor de aderare s-a datorat $n

    principal voinei politice a membrilor "E de includere a &om#niei i nu realizrilor proprii

    care, $n februarie ;666 la debutul neocierilor, erau aproape invizibile dac lum $n discuie

    doar ac^uis-ul comunitar, stadiul restructurrii economiei i funcionarea statului de drept.

    ;.C.* &eimul investiiilor strine directe in 'ehia

    !nc de la $nceputul anilor \D6, 'ehia a avut ca obiectiv strateic atraerea unui volum

    c#t mai mare de investiii strine, ca una din cile de reducere a decalajului dezvoltriiA* "4'5%+- 9orld Investment Report 200@

    Pagina 1 din 79

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    economice fa de rile "E. %ceast strateie a fost extrem de rodnic, dovad fiind faptul

    c dup *< ani, 'ehia se situeaz pe primul loc $ntre rile E', $n ceea ce privete dezvoltarea

    economic

    i nivelul de trai.%ctivitatea de atraere i promovare a investiiilor strine a fost susinut de ctre

    uvernul ceh prin $nfiinarea $n *DDA a unei aenii, 'zechInvest, subordonat 1inisterului

    Industriei i 'omerului, cu scopul de a oferi date i informaii despre economie, consultan

    $n domeniul facilitilor fiscale ce pot fi acordate investitorilor strini i a condiiilor care

    trebuie $ndeplinite pentru obinerea acestora, informaii despre proramele de sprijinire a

    furnizorilor etc. av#nd $n acelai timp i rolul de a propune uvernului acordarea de

    stimulente fiscale speciale acelor investiii care $ndeplinesc anumite condiii i care contribuie

    la realizarea unor obiective economice de importan deosebit stabilite de uvern.

    !n perioada anilor _D6, &epublica 'eh a reuit s atra investiii strine $n valoare de

    aprox. *= miliarde "S+ plas#ndu-se pe locul al doilea printre rile E', dup "naria. 'u

    toate

    acestea uvernul a considerat acest volum insuficient, mult sub potenialul rii.

    0i.;6 - Stocul total de IS+ la sf#r itul fiecrui an in &epublica 'eha

    mil. "S+A;

    %n

    ul

    *DD

    A

    *DD

    C

    *DD

    *DD

    =

    *DD

    J

    *DD

    D

    ;66

    6

    ;66

    *

    ;66

    ;

    ;66

    A

    ;66

    C

    ;66

    Sto

    c

    >

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    IS+ DAA

    (a mijlocul anilor \D6, datorit opoziiei exprimate de investitorii autohtoni, timp de

    c#iva ani, facilitile fiscale speciale acordate investitorilor strini au fost suprimate, pentru

    ca, $ncep#nd cu *DDD acestea s fie reintroduse ca urmare a diminurii fluxurilor externe de

    capital. !n consecin, statul ceh i-a adaptat politica $n condiiile unei acerbe competiii pe

    plan mondial pentru investiii strine directe, modific#nd substanial leea investiiilor strine

    prin introducerea urmtoarelor stimulente

    Scutire de impozit pe profit pe *6 ani numai pentru activiti manufacturiere i pentru

    un volum total de investiii de peste ;< milioane "S+ din care C67 trebuie s fie reprezentat

    de maini, instalaii i alte bunuri tanibile noi. Industriile se considera manufacturiere

    conform clasificrii /E'+ iar investiia trebuie s fie interal realizat pe parcursul a A ani i

    s respecte cu strictee standardele naionale in materie de protecia mediului. Se pot lua in

    considerare i investiii $n companii care deja opereaz, nu numai $n companii noi, cu condiia

    ca pentru obiectivul pentru care se acorda faciliti s se in evidena contabil separat.

    Bosibilitatea utilizrii deprecierii accelerate pentru o anumit list de echipamente

    aprobat prin hotr#re de uvern de ;

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    amenajrii suprafeei respective.

    +ei se afla $n neocieri avansate pentru interarea $n "niunea Europeana, &epublica

    'eh a reintrodus $ncep#nd cu anul ;666 o schem eneroas de faciliti fiscale tocmai

    pentru a 2re3impulsiona atraerea de investiii strine. !n paralel, "naria stabilea noirecorduri $n materie de investiii strine ceea ce demonstra disponibilitatea investitorilor de a

    se extinde $n rile din reiune. !n cadrul strateiei de atraere a investiiilor strine, 'ehia a

    stabilit c#teva sectoare industriale prioritare dup cum uremazAC

    %utovehicule, C67 din primii *66 de productori europeni de componente auto

    manufactureaz sau asambleaz produse $n 'ehia?

    Electronica, este unul dintre sectoarele manufacturiere cu cea mai $nalta cretere din

    &epublica 'eh, firmele indiene dezvolt#nd o reea complet de sub-furnizori. Se estimeaz

    c C67 din calculatoarele v#ndute $n Europa provin din fabricile din 'ehia?

    Ininerie i 1ecanica fin, un sector tradiional al industriei cehe?

    5ehnoloii nepoluante, pentru care este permis acordarea de faciliti fiscale i de

    alt natur fr restricii?

    'ercetare-dezvoltare, av#nd $n vedere c fr acest suport, investitorii strini $i pot

    crea enclave temporare fr leturi de durat cu productorii autohtoni? i,

    Soft9are, &epublica 'eh dispun#nd $n anii \D6 de un excedent de for de munc

    calificat $n acest sector.

    /dat cu aderarea la "E, $ncep#nd cu * mai ;66C, leislaia privind acordarea de

    stimulente fiscale investitorilor locali i strini a fost amendat pentru a se conforma cu

    directivele europene $n materie de ajutor de stat, dup cum urmeaz

    S-au introdus plafoane pentru ajutorul de stat total ce poate fi acordat unei investiii

    noi sau extinderii uneia existente $n funcie de localizarea acesteia $ntr-una din cele J reiuni

    eorafice ale 'ehiei. Intensitatea ajutorului de stat permis variaz $ntre ;67 i inclusiv. Bentru perioada ;66= ;6*A intensitatea

    maxim a ajutorului de stat se reduce $n medie cu *67?

    %jutorul de stat maxim ce poate fi acordat se calculeaz ca procent din activele

    tanibile i intanibile deinute de compania respectiv din care se deduc fondurile

    nerambursabile primite pentru crearea de noi locuri de munc i diferena dintre preul de

    achiziie al terenului i valoarea de pia a acestuia.

    Scutirea de impozit pe profit se poate acorda pentru o perioad de p#n la *6 ani.

    Berioada de acordare $ncepe nu mai t#rziu de A ani de la acordarea pachetului de stimulente.AC Surs site-ul 'zechInvest , http::999.czechinvest.or:en:investment-opportunities, *J.6C.;66=

    Pagina din 79

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    %jutorul de stat direct se acord sub form de finanare nerambursabil pentru crearea

    de noi locuri de munc i pentru instruirea personalului.

    Sunt introduse criterii de eliibilitate pentru calificarea $n vederea primirii de

    stimulente. %cestea se refer $n principal la 2*3 volumul investiiei coroborat cu reiuneaunde se efectueaz aceasta, 2;3 cel puin

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    ceh a iniiat o serie de modificri leislative menite s sporeasc atractivitatea mediului de

    afaceri prin reintroducerea facilitilor fiscale pentru investitori. 'a rezultat, fluxurile de

    capital strin au $nreistrat un salt remarcabil $n *DDJ 2A,= mld. "S+ comparativ cu *,A mld.

    "S+ $n anul precedent3, continu#nd $n anul *DDD cu un record de >,A mld. "S+, $n ;666 cuC,D mld. "S+, un nou record de J,C mld. "S+ $n anul ;66; c#nd la nivel lobal IS+ intraser

    $ntr-un profund recul datorit atentatelor de la ** septembrie ;66* din S"%.

    Bentru o mai bun $neleere a dimensiunii fenomenului este suficient s ilustrm

    faptul c, p#n $n decembrie ;66;, A= de companii au primit stimulente fiscale echivalente cu

    *,< miliarde "S+. Brintre cele mai importante investiii noi s-au aflat cele din electronic i

    automobile. %stfel, Bhilips a construit o fabric de televizoare valor#nd peste >66 milioane

    dolari americani $n 4ordul 1oraviei care a constituit la momentul respectiv cea mai

    important investiie strin de tip reenfield din 'ehia.

    +ecizia luat de Bhilips a survenit pe fondul unei intense activiti de evaluare care a

    cuprins >> de locaii $n mai multe ri. !n final hotr#rea s-a bazat pe faptul c oraul Vranice

    din 4ordul 1oraviei avea un bun istoric $n domeniul manufacturrii de produse electronice i

    disponibil de for de munc bine calificat, av#nd la acea vreme o rat $nalt a omajului de

    cca *. +e asemenea, importurile de echipamente i

    instalaii fcute $n contul investiiei au fostscutite de taxe vamale i 5)% i, suplimentar

    pentru fiecare loc de munc nou creat uvernul a acordat o subvenie de cca >666

    "S+:anajat. 0abrica produce ecrane plate pentru ultimele creaii Bhilips i dispune de peste

    *666 de anajai.

    Stimulentele acordate au implicat i autoritile locale care au construit infrastructura

    necesar operrii fabricii i au eliberat $n reim de uren autorizaiile necesare construciei

    care se $ntinde pe o suprafaa de >6 de hectare i a crei capacitate de produc ie este de J

    milioane de buci anual. !n ianuarie ;66>, fabrica i-a $ntrerupt activitatea pentru c#teva zile

    datorit falimentului firmei mam din /landa.

    "n alt factor care a impulsionat procesul de atraere a acestui tip de investi ii l-a

    constituit prezena unui numr mare de furnizori ai marilor firme multinaionale. Broducia

    filialelor din 'ehia ale unor companii precum 1atsushita din Laponia i 0lextronics dinA> http::999.czechinvest.or:data:files:electronics-D

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    Sinapore au atins masa critic ceea ce i-a determinat pe furnizorii acestora din rile de

    reziden s $i urmeze cu investiii proprii $n 'ehia. Investiia realizat de 0lextronics $n *DDD

    s-a localizat $n reiunea 8rno ca fabric de componente pentru electronic i telecomunicaii

    ce anajeaz $n prezent cca. A666 de persoane.%ceeai cale a urmat-o i investiia firmei 1atsushita care dispune deja de dou

    faciliti de producie $n 'ehia, una care produce televizoare i care a fost construit $n *DD=

    ca urmare a unei investiii de >> milioane "S+ i o a doua care produce relee

    electromanetice. !n septembrie ;666, 1atsushita a decis transferarea produciei sale de

    televizoare din Europa de )est la fabrica din 'ehia $n scopul meninerii competitivitii pe

    pia. %ceast decizie s-a tradus prin majorarea investiiei iniiale cu $nc =; milioane dolari

    p#n $n anul ;66A pentru atinerea unei capaciti de producie de *,A milioane

    televizoare:an. Bentru realizarea acestei noi investiii uvernul ceh a acordat firmei nipone

    scutire de impozit pe profit pentru o perioad de < ani, scutire de taxe vamale i 5)% pentru

    importul de echipamente, subvenii pentru instruirea personalului i altele.

    +atorit bunei colaborri cu uvernul ceh 1atsushita a anunat construcia unei noi

    fabrici de telefoane mobile in valoare de J; milioane dolari care va crea

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    producie a celor dou investiii principale SKoda i 5oHota:BS% va fi din ;66= de aprox.

    D66.666 uniti anual. Bentru ultimii A ani consecutivi, 'ehia a fost clasat pe locul IAJ$n ceea

    ce privete atractivitatea mediului de afaceri pentru producia de componente auto.

    Botrivit statisticilor

    AD

    , $n 'ehia au investit peste

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    totalul exporturilor i ;-A7 din importuri. %ceast structur de excepie a exporturilor

    coroborat cu echilibrul balanei comerciale reflect succesul procesului de restructurare a

    economiei 'ehiei care nu ar fi fost posibil fr influxul masiv de capital strin.

    ;.C.; &eimul investiiilor strine directe $n "naria

    "naria a finalizat procesul de privatizare $nc din anul *DD=, inclusiv privatizarea

    sectorului financiar-bancar. !n aceste condiii, $n ultimii ani, uvernul unar s-a concentrat pe

    atraerea direcionat a investitorilor strini, mai ales $n proiecte reenfield i $n sectorul

    privat antreprenorial. "naria i-a stabilit i prioriti investiionale, una dintre acestea fiind

    introducerea de tehnoloii avansate i inovaii $n producia de bunuri cu valoare aduat

    ridicat. Investiiile $n sectorul mijloacelor de transport, $n cercetare i dezvoltare, servicii

    profesionale i loistic au devenit inta oranizaiilor de promovare a investiiilor strine.

    "naria a fost prima ar din Europa 'entral care i-a deschis piaa utilitilor

    publice capitalului strin, $ntr-o perioad c#nd i unele ri dezvoltate erau reticente fa de

    acest proces 20rana, @recia3.

    Structura investiiilor strine la sf#ritul anului ;66C, reflect calitatea ridicat a

    acestora, cu o distribuie aproximativ eal $ntre servicii 2C=73 i industria manufacturier

    2C>73, la care se adau un procent deja semnificativ $n domenii mai puin tradiionale

    precum enerie i

    servicii ap:canal 2C73. (a $nceputul anului ;66< existau $n "naria peste ;

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    Sursa I5+V http::999.itdh.com:enine.aspxFpaeMItdh]0orein;C.6C.;66=Bentru a atine aceast performan, "naria a stabilit un cadru instituional i leal

    deosebit de atractiv pentru investitorii strini. %stfel, 1inisterul %facerilor Economice a

    $nfiinat $n *DDA, %enia pentru Bromovarea Investiiilor i 'omerului Exterior 2 I5+

    VunarH 3 cu J centre reionale $n "naria i AC de birouri de reprezentare peste hotare

    aloc#ndu-i un buet corespunztor susinerii activitii interne i externe. 5rebuie subliniat

    faptul c, centrele din strintate au fost $nfiinate $nc de la $nceput i nu pe parcurs, av#ndu-

    se $n vedere $n primul r#nd, capitalele rilor dezvoltate i potenial interesate deoportunitile oferite de economia "nariei.

    %ctivitatea I5+V s-a axat pe activiti de promovare a investiiilor strine, prin

    furnizarea de informaii, acordarea de consultan juridic i financiar etc. !n domeniul

    investiiilor strine, I5+V a coordonat prorame speciale $n electronic i soft9are,

    componente auto i turism.

    +e asemenea, aenia unar i-a concentrat activitatea i pe promovarea exporturilor

    oraniz#nd reeaua de birouri comerciale $n strintate. (a $nceputul anilor \D6, aenia a

    identificat c#teva domenii prioritare pentru export a industriei locale industria alimentar,

    Pagina "% din 79

    http://www.itdh.com/engine.aspx?page=Itdh_Foreignhttp://www.itdh.com/engine.aspx?page=Itdh_Foreign
  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    farmaceutic, vin, enineerin, confecii:textile i soft9are. +up zece ani, datorit

    investiiilor strine, comerul exterior al "nariei s-a reorientat cu precdere ctre domenii

    precum construcia de mijloace de transport, industria construciilor de maini, electronic,

    industria alimentar etc.Bentru c "naria este o ar care nu dispune de resurse naturale i a crei pia

    intern nu asiur profitabilitatea $n cazul marilor investiii strine, a fost necesar ca uvernul

    unar s adopte o leislaie $n domeniu, care s ofere o am $ntrea de faciliti fiscale

    investitorilor strini. 1ai mult, uvernul a stabilit i sectoarele ctre care urmau s se $ndrepte

    cu prioritate stimulentele fiscale i anume producia de mijloace de transport, electronic,

    tehnoloia informaiei, cercetare i dezvoltare, biotehnoloie, loistic. Spre exemplu, $n

    materie de cercetare i dezvoltare $n domeniul farmaceutic, statul unar a alocat peste *73, la *J7. %stfel, "naria i-a mai aduat un avantaj

    competiional semnificativ i anume un impozit pe profit mai mic dec#t $n arile de oriine

    ale capitalului strin.

    !n paralel cu msurile de relaxare fiscal, "naria a acordat investitorilor strini

    stimulente fiscale eneroase dup cum urmeazC*

    Scutire de impozit pe profit pentru o perioad de *6 ani pentru investiii $n industrie

    dac

    valoare investiiilor totale depete C6 milioane "S+?

    volumul v#nzrilor $nreistreaz o cretere anual de minimum

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    $ntr-o zon special, stipulat prin hotr#re de overn, situat $n $ntr-o reiune prioritar unde

    rata omajului depete *

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    cea a echipamentelor electronice, dar i prin prezena a nu mai puin de *6 companii din

    domeniul eneriei electrice.

    !n ;66>, $n raportul aferent Indexului 'ompetitivitii @lobaleCC, Torld Economic

    0orum dedic "nariei o caset special pentru a sublinia proresele acestei naiuni $ndomeniul cercetrii i dezvoltrii i al promovrii activitilor intens tehnoloice. Este

    remarcat performana "nariei, ale crei exporturi la nivelul perioadei ;66C-;66

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    pieele emerente, autoritile statelor receptoare de investiii neput#nd lua msuri directe de

    contracarare, datorit unor convenii i acorduri internaionale pe care le-au semnat.

    4ecesitatea investiiilor strine se manifest $n special $n cazul rilor $n curs de dezvoltare, $n

    cazul rilor aflate $n procesul de pivatizare, cum este i &om#nia. Brintre factorii cemarcheaz necesitatea investiiilor strine, amintim

    rile aflate $n procesul privatizrii nu dispun de suficient capital pentru a susine

    restructurarea i relansarea sectorului privat.

    +econstrucia economic i social se face in condiiile unei rate reduse a investiiilor

    productive i a instabilitii economiei naionale.

    In condiiile unor dezechilibre economice rave, cum ar fi scderea produsului brut,

    scderea productivitii muncii, scderea exportului, creterea importului, refacerea

    echilibrului economic i social se bazeaz pe p#rhia investiiilor, inclusiv al celor cu capital

    strin.

    Inflaia pe plan intern determin restr#nerea capacitii investiionale a aenilor

    economici naionali, fiind necesar infuzia de capital strin.

    4ivelul tehnoloic redus $n $ntreprinderile aflate $n restructurare-reoranizare implic

    nevoia de capital strin.

    'reterea ratei dob#nzii la credite enereaz reducerea ratei de economisire i

    $nclinaiei de a investi determin#nd ptrunderea capitalului strin.

    %ceste neajunsuri pot fi contracarate prin activitatea de investiii strine. %ceasta are

    implicaii at#t asupra economiilor naionale c#t i asupra economiei lobale.

    !n prezent, politica economic a &om#niei cu privire la investiiile strine directe se

    fundamenteaz pe trei coordonate esen iale delimitate $n urmtoarele cateorii

    tratament eal pentru investitorii rom#ni i strini

    acces liber la piee $n $ntreaa economie

    intervenia minim a uvernului $n activitile economice.

    Bornind de la aceste premise, %enia &om#n de +ezvoltare a fost autorizat s

    funcioneze $nc din *DD; 2V.@. *=D:*DD;, art.>3, s furnizeze consultan, alte servicii sau

    faciliti investitorilor strini, $n spe corporaiilor multinaionale, $n vederea promovrii

    oportunitilor de afaceri ce pot fi valorificate $n mediul competiional rom#nesc.

    @uvernul inteniona ca prin intermediul aeniei s menin un control asupra

    investiiilor strine, dei $n teorie, se liberalizase accesul capitalului strin $n economie.

    Bractic, prin confirmarea eliberata de aenie, se introducea o discriminare neativ $ntreinvestitorii rom#ni i cei strini. Bentru $nreistrarea unei societi comerciale $n cazul

    Pagina " din 79

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    investitorilor strini era necesar un aviz suplimentar. !ncep#nd din *DD* i p#n $n iunie *DD=,

    %enia &om#na de +ezvoltare a analizat bonitatea investitorului, domeniul i modalitatea $n

    care urma s fie efectuat investiia precum i cuantumul capitalului investit eliber#nd peste

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    Interarea $n "niunea European i 4%5/.

    +ar aceasta nu este de ajuns pentru a atrae investitorii. Botenialul &om#niei $n

    materie de investiii strine directe nu s-a situat dup *DD6 la cote $nalte. +atele ini iale au

    fost inferioare celor din rile vecine iar politicile aplicate de uvernele care s-au perindat laputere $n perioada *DD6 ;66C nu au fost de natur s $ncurajeze capitalul strin s

    investeasc pe termen lun. +e altfel i riscul de ar evaluat de aeniile interna ionale de

    ratin a constituit $nc de la $nceput un obstacol major pentru investiii pe termen lun.

    (a performanele slabe ale economiei s-au aduat instabilitatea politic i

    manifestrile mai puin democratice care au $nsoit tranziia din anii \D6. %vem pe scurt

    imainea unei ri aflat constant pe unul din ultimele locuri din Europa la capitolele

    democraie i economie.

    !n perioada *DD6-;66A, investiiile strine directe $n &om#nia au atins nivelul de circa

    *6,; miliarde euro, inclusiv veniturile din privatizare. 'a nivel absolut, aceast sum este

    departe de situaia $nreistrat $n rile vecine 2Bolonia CJ de miliarde, "naria sau 'ehia

    c#te AJ de miliarde3.

    0i.;A - Investiii strine $n perioada *DD6-;66A

    "oldul in)estitiei straine "to pe louitor

    milioane EUR EUR

    9ul'aria 4300 551Estonia 5164 37(5

    ;etonia 2665 114(

    ;ituania 3(68 1152

    +olonia 48000 1257

    /eia 37626 3685

    Romania 10118 465

    "lo)aia (000 1673

    Tara

    Sursa Site-ul 999.clubafaceri.ro 2preluare de la 5he )ienna Institute for

    International Economic Studies3+up cum se poate vedea din tabelul de mai sus, &om#nia ocup ultimul loc din

    punctul de vedere al investiiei strine pe locuitor, $nreistr#nd un nivel de J ori mai mic

    dec#t $n "naria sau de aproape A ori mai mic dec#t $n Bolonia.

    %m asistat pe parcursul anilor _D6 la asaltul investitorilor strini din rile /E'+

    asupra statelor - foste comuniste - admise $n "E $n primul val $n special Bolonia, "naria i

    'ehia, ca s numim doar actorii principali, dar i la prezena semnificativ $n &om#nia, a

    investitorilor din 'hina, 5urcia, (iban i alte ri care, asemenea nou, se afl $nc pe calea

    construciei unor economii bazate pe principiul concurenei libere i a unui sistem leislativ

    Pagina "# din 79

    http://www.clubafaceri.ro/http://www.clubafaceri.ro/http://www.clubafaceri.ro/
  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    modern i funcional. 0r a nea meritele acestor investitori, a devenit totui evident c

    acetia deineau cunotine precare $n zona leislaiei europene, a pieelor de capital, a

    sistemului bancar, a telecomunicaiilor, sistemului modern de administrare a utilitilor

    precum i a tehnoloiilor moderne adic a acelor componente at#t de necesare crerii uneieconomii competitive.

    !n &om#nia, interesul pentru analiza IS+ s-a estompat la fel de repede cum a aprut la

    $nceputul anilor \D6. Brea puini s-au $ntrebat de ce nu vin investitorii buni $n &om#nia sau ce

    trebuie fcut ca ei s vinF S-a evocat de cele mai multe ori absena stimulentelor de natur

    fiscal dei acestea au existat cu enerozitate $n prima parte a anilor \D6 dar fr nici un

    rezultat de valoare.

    1ai t#rziu s-a considerat c, odat cu macrostabilizarea, investitorii strini vor invada

    &om#nia. 4u s-a $nt#mplat aa, dovad c prima $ncercare de privatizare a 8ncii 'omerciale

    &om#ne din ;66; s-a soldat cu un eec, iar v#nzarea Betrom, lansat $n ;66; dar finalizat $n

    ;66C, nu a atras muli cumprtori. 0irma /1) din %ustria a fost sinurul ofertant serios

    rmas $n curs, cruia i-au fost acordate $nlesniri fiscale i de alt natur extrem de eneroase

    pentru ca tranzacia s aib loc la un pre suficient de ridicat c#t s susin onorabilitatea

    uvernului.

    !n economia rom#neasc se simte acut lipsa unor motoare capabile s formeze $n jurul

    lor reele de furnizori i care s exporte pe piee mature produse ce $nlobeaz tehnoloii

    moderne i actuale la un pre competitiv.

    %rma de baz a anilor \D6 a fost reprezentat de munca $n lohn. &om#ni i strini au

    folosit avantajul deprecierii continue a monedei naionale i salariile mizere 2$n aceast

    cateorie puteau fi incluse chiar i cele considerate mari din domeniul serviciilor financiare

    sau soft9are i telecomunicaii3 prin export de for de munc i prea puin valoare

    aduat.

    Boliticile economice ezitante promovate de toate uvernele de dup *DJD, au $ncurajat

    aceast abordare consider#nd-o de multe ori ca fiind chiar calea ieirii din impasul reresului

    economic $nreistrat de-a lunul deceniului zece al secolului trecut. +ar simpla acionare a

    p#rhiilor macroeconomice nu a fost suficient pentru construirea unei industrii competitive.

    %cordarea de stimulente i faciliti la ealitate investitorilor de * dolar i a celor de

    *6 milioane de dolari sub pretextul ealitii de tratament i a clauzei naiunii celei mai

    favorizate, au condus la acumularea unui numr record de societi cu participare strin care

    de fapt existau doar $n statisticile &eistrului 'omerului cu o medie a capitalului investit de*

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    importurilor i nu exporturilor. 1ai mult, haosul leislativ din domeniul investiiilor i a

    &eistrului 'omerului a favorizat existena firmelor fantom i evaziunea fiscal. Este

    important s nu mai repetm erorile comise $n ultimii *> ani i s utilizm $n favoarea noastr

    avantajele minime de care mai dispunem.Situaia investiiilor strine directe $n &om#nia s-a $mbunt it $n ultimii ani.

    %tractivitatea &om#niei pentru investitorii strini reprezint o realitate din ce $n ce mai

    evident. 'reterea susinut a fluxurilor de investiii strine directe IS+ constituie un

    arument $n acest sens.

    0i.;C- 0luxurile anuale de IS+ $n &om#nia.

    1ilioane euro

    %n ;666 ;66* ;66; ;66A ;66C ;66< ;66>0lux

    anual

    **C= *;DC *;*; *DC> .

    )aloarea record din ;66> de D,6J; miliarde Euro, $n cre tere cu =C,;C7 comparativ

    cu anul precedent 2,J7 din actiunile 8'&.%stfel, anul ;66> reprezint recordul absolut $n ceea ce prive te investi iile strine

    Pagina "$ din 79

    2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

    0

    1000

    2000

    3000

    4000

    5000

    6000

    7000

    8000

    (000

    10000

    1147 12(4 1212

    1(46

    5183 5213

    (082

    E)olu ia &lu

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    directe atrase de &om#nia. In 4oiembrie ;66>, volumul cumulat al investi iilor strine directe

    atrase de &om#nia a dep it praul de A6 de miliarde de E"&, $nreistr#ndu-se un stoc IS+

    de A6,D>= miliarde E"&.

    0i.;< - Evolu ia stocului de IS+ $n perioada ;666-nov.;66>C>

    milioane euro

    %nul ;666 ;66* ;66; ;66A ;66C ;66< ;66>Stocul

    IS+

    >D>> J> =CJ; D>>; *=

    Botrivit primelor calcule, investiiile strine $n &om#nia se ridic $n ;66> la valoarea

    de D,* miliarde de euro, oficialii estim#nd un nivel de *6 miliarde de euro pentru anul

    urmtor, aproape dublu fa de cele

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    >

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    Sursa 84& Studiu statistic privind situaia investiiilor strine directe in &om#nia,

    la A*.*;.;66

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    euro3, A. @ermania 2*.;

    milioane euro3, >. S.".%. 2>>6 milioane euro3. Situa ia nu este foarte schimbat $n

    compara ie cu investi iile strine totale.

    0i.;J Bropor ia componentelor IS+ atrase de &om#nia

    %tractivitatea &om#niei ca ar de destina ie pentru investitorii strini a fost

    manifestat i prin cre terea cu D,;7 $n anul ;66>, comparativ cu anul precedent, a

    numrului de societ i comerciale cu participare strin nou $nreistrate. 'apitalul social

    subscris de societ ile comerciale cu participare strin la capital nou $nreistrate a urmat

    aceea i tendin ascendent, cu o rat de cre tere de *> se eviden iaz CJ Gaufland &omania S'S 2comer cu amnuntul3 *>C,>

    milioane Euro, +oosan I1@8 2produc ie ma ini rele3 >A,< milioane Euro, %stra )aoane

    A=,C milioane Euro, %lexandrion @roup &omania A>,A milioane Euro, 'elestica A milioane Euro, Eer 2industria

    lemnului3 AA,J milioane Euro, (uKoil 2industria petrolier3 A*,* milioane Euro, %ri

    'oncept ;=,C milioane Euro, +istriaz Sud 2distribu ie aze naturale3 ;C,D milioane Euro.CJ /ficiul 4a ional al &eistrului 'omer ului Statistici, http::999.onrc.ro:romana:statistici.php ;=.6C.;66=

    Pagina #2 din 79

    56% 2(%

    15%

    +ropor ia omponentelor !"# n Romnia

    !ndustrie "er)iii /omert

    http://www.onrc.ro/romana/statistici.phphttp://www.onrc.ro/romana/statistici.php
  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    +istribu ia pe domenii de activitate a capitalului social subscris de societ i

    comerciale cu participare strin la capital rm#ne constant comparativ cu anii anteriori, pe

    primul loc $n preferin ele partenerilor strini fiind industria cu 7, urmat de servicii

    profesionale 2;>73, comer 2*A73, transporturi 2>,C73. 'ele mai pu in atractive domenii pentru partenerii strini sunt construc iile 2*,>73, turismul 2*,CD

    +omeni

    ul

    Industri

    e

    Servic

    ii

    'ome

    rt

    5ransportu

    ri

    'onstruc

    ii

    5uris

    m

    %ricultur

    a

    Brocentul

    ;>,6 *A,6 >,C *,> *,< 6,D

    Investi iile strine directe au $n continuare un trend ascendent. )aloarea investiiilor

    strine directe $n ianuarie ;66= a crescut cu *DD7 fa de prima lun a anului trecut, p#n la

    >DD milioane euro, rezult din datele provizorii centralizate de 8anca 4aional a &om#niei

    284&3, publicate de %enia &om#n pentru Investiii Strine 2%&IS3. !n prima lun a anului

    trecut, &om#nia a atras investiii strine directe de ;AC milioane de euro. Botrivit %&IS, cea

    CD %&IS Raport anual 200@

    Pagina # din 79

    51%

    26%13%

    6%

    #istri*u ia !"# pe domenii de ati)itate

    !ndustrie "er)iii /omert Transporturi

    /onstru ii Turism 'riultura

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    mai important component a investiiilor strine directe a inclus $mprumuturile acordate de

    companiile strine structurilor afiliate din &om#nia. %cest indicator a $nreistrat, $n prima

    lun a anului, un nivel de AJC milioane euro, reprezent#nd

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    Intenia firmei era de a investi aprox. *66 milioane de dolari $ntr-o nou unitate de

    producie cu cca. A

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    +e exemplu, pentru $ntreirea sferei de cuprindere a indicatorului investiii strine

    directe ale nerezidenilor $n &om#nia, 8anca 4aional a &om#niei realizeaz anual, $n

    colaborare cu Institutul 4aional de Statistic, 'ercetarea Statistic privind Investiiile Strine

    +irecte. %ceast cercetare asiur datele necesare pentru determinarea IS+ i efectuarea unoranalize privind IS+ pe principalele activiti ale economiei naionale, pe reiuni de

    dezvoltare i ri de provenien. +e asemenea, cercetarea furnizeaz informaii privind

    partea din IS+ materializat $n imobilizri corporale i necorporale 2care permit efectuarea

    unor analize privind durabilitatea investiiilor strine directe3, partea reinvestit din profitul

    net, aportul creditelor la IS+, precum i aportul $n natur la IS+ 2pentru societile

    comerciale nefinanciare3. 0r ajutorul unui sistem de prelucrare automat a datelor, aceast

    cercetare ar fi imposibil.

    A.* +escrierea pachetului de prorame SHstat

    SS5%5 este un pachet de prorame utilizat pentru rezolvarea problemelor din

    domeniul statistic. 0acilitile principale oferite de SS5%5 pot fi rupate $n trei cateorii

    introducerea i estionarea datelor 2observaiilor3 statistice

    calcule i prelucrri statistice

    reprezentri rafice ale datelor

    SS5%5 ofer dou moduri de lucru care pot fi folosite separat sau $mpreun

    introducerea comenzilor cu ajutorul meniurilor, modalitate mai abordabil pentru utilizatorii

    $nceptori, i introducerea comenzilor $n linia de comand 2$n fereastra principal3,

    modalitate recomandat pentru utilizatorii avansai. %cest mod permite o mai mare

    flexibilitate, precum i arearea mai multor comenzi $n fiiere de tip script, pentru

    automatizarea prelucrrilor cu caracter repetitiv.

    SS5%5 pune la dispoziia utilizatorului mai multe ferestre de lucru, cu

    funcionaliti specifice +atele statistice care vor fi supuse prelucrrii sunt introduse cu

    ajutorul ferestrei TorKsheet i sunt salvate $n fiiere cu extensia .SS. Introducerea,

    modificarea i terere datelor se va face in foaia de lucru, care are o structur tabelar i

    conine variabilele observate pe coloane iar cazurile pe linii.

    Broramul SHstat are o flexibilitate sporit pentru lucrul cu datele, intruc#t ofer

    posibilitatea de a importa datele sau de a le exporta din i $n alte formate de fi iere.

    0ormatele cunoscute sunt text 2%S'II3, baze de date +8-II, +8-III, +8-I), prorame de

    calcul tabelar 2Excel, (otus *;A3. Broamul faciliteaz schimbul de date $ntre diversele

    oranisme na ionale i interna ionale. %stfel nu suntem nevoi i s introducem manual toate datele de care avem nevoie. Este de ajuns ca un alt oranism s dispun deja de baza de date

    Pagina ## din 79

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    care ne intereseaz i bine-n eles, s fie de acord s o pun la dispozi ia altor institu ii.

    Broramul ofer o multitudine de func ii care ne faciliteaz foarte mult lucrul cu

    bazele de date. +e exemplu, cu ajutorul ferestrei 2@raph3, sunt afiate i editate raficele

    obinute pe baza datelor. 0ereastra de notie 24otepad3 permite deschiderea i editareafiierelor text, inclusiv fiiere de comenzi SS5%5 iar $n fereastra de rotaie 2Spin3, putem

    trasa rafice tridimensionale, care pot fi apoi rotite pentru a fi mai uor analizate. 8inen eles,

    precizia cu care este trasat raficul $n fereastra Spin este mai mic dec#t $n cazul trasrii

    statice $n fereastra @raph.

    A.*.* Intrrile produsului informatic

    Butem introduce date $n proramul SHstat prin dou metode manual, cu ajutorul foii

    de lucru sau prin import, utliz#nd func ia de import:export al proramului.

    Introducerea manual se face prin crearea unui nou fiier cu ajutorul foii de lucru

    2TorKsheet3. %ici putem defini structura datelor i s le introducem. +atele sunt oranizate

    sub form tabelar? pentru fiecare observaie statistic 2denumit caz3 sunt memorate date

    referitoare la mai multe variabile. )ariabilele au denumirea format din maximum opt

    caractere 2$ncep#nd cu o liter3 i pot avea tip numeric 2implicit3 sau ir de caractere.

    4umrul maxim de variabile este ;

  • 5/25/2018 Studiu despre investitiile straine directe in lume si in Romania

    http:///reader/full/studiu-despre-investitiile-straine-directe-in-lume-si-in-rom

    Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

    rupe, care se resesc $n meniul Stats al ferestrei principale. !n continuare descriem modul

    de utilizare a c#torva funcii pentru prelucrrile cele mai uzuale

    Statistici descr