SINDROMUL POSTCOLECISTECTOMIC. ICTER MECANIC

1.CM. Care dintre afirmaţiile enumerate pot fi cauzele sindromului postcolecistectomie ?A. Confuz de diagnosticB. Afecţiunile cardiovasculareC. Afecţiunile zonei hapato-pancreatice, ca complicaţii ale colelitiazeiD. Operaţie incompletă sau inadecvatăE. Leziuni provocate de gestul chirurgical incorect (leziuni iatrogene)

2.CM. Care dintre semnele enumerate ne orientează în favoarea sindromului postcolecistectomie?A. DisfagiaB. Colică biliarăC. Icter tranzitoriuD. PirozisE. Dureri lombareF. Sindromul asteno-vegetativ

3.CM. Sindromul postcolecistectomic este motivat de următoarele grupe de patologii:A. Afecţiuni a căii biliare principale şi a papilei duodenale mariB. Afecţiunile ficatului şi pancreasuluiC. Afecţiunile duodenuluiD. Maladiile altor organe ale tractului digestiv din vecinătateE. Toate cele expuse mai sus

4.CM. Care dintre explorările radiologice enumerate ne permit de a stabili cauza sindromului postcolecistectomic ?A. Colangiografia endoscopică retrogradăB. Duodenografia cu masă baritatăC. Colangiografia prin rezonanţă magnitico-nuclearăD. Colangiografia peroralăE. Colangiografia transparietohepatică

5.CM. Factorii principali care contribuie la rămânerea bontului cistic lung sau a bontului cistico-vezicular după colecistectomie sunt:A. Plastronul subhepaticB. Variantele dificile anatomiceC. Neglijenţa chirurguluiD. Ciroza ficatuluiE. Duodenostaza

6.CM. Cel mai frecvent motivează sindromul postcolecistectomic:A. Afecţiunile obstructive a căilor biliareB. Afecţiunile papilei duodenale mariC. Afecţiunile duodenuluiD. Afecţiunile pancreasuluiE. Toate cele enumerate

7.CS. Tranzitul baritat gastro-duodenal şi duodenografia hipotonă poate obiectiva în sindromul postcolecistectomic:A. Tumorile regiunii ampulareB. Semne indirecte de tumoră pancreaticăC. Tumorile gastrice cu invazie în pediculul hepaticD. Afecţiunile duodenuluiE. Toate cele enumerate mai sus

8.CS. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă evidenţiază în sindromul postcolecistectomic:A. Papilo-odditele stenozanteB. Litiaza coledocianăC. Stenozele căii biliare principale benigne şi maligneD. Angiocolita sclerogenăE. Toate cele enumerate mai sus

9.CM. Complicaţiile mai frecvente ale colangiopancreatografie retrograde sunt, exceptând:A. Pancreatita acutăB. Trauma coledocului intramural

C. Angiocolita acutăD. HemoragiaE. Colecistita acuta

10.CS. În prevenirea sindromului postcolecistectomic importă:A. Diagnostic complet pre- şi intraoperatorB. O tehnică corectă chirurgicalăC. O tactică chirurgicală cît mai adecvată situaţiei cliniceD. Folosirea colangiografiei intraoperatoriiE. Toate cele enumerate

11.CM. Ultrasonografia în sindromul postcolecistectomic evidenţiază:A. Dilatarea căilor biliareB. Coledocolitiaza C. Duodenostaza D. Afecţiunile pancreasului E. Malformaţiile congenitale a ficatului

12.CS. Icterul mecanic este cauzat de următoarele entităţi patologice, exceptând:A. ColedocolitiazaB. Cancerul pancreasului şi a papilei duodenale mariC. Cancerul hepatico-coledocului şi a vezicului biliareD. Tumorile maligne primare şi secundare ale ficatuluiE. Malrotaţia duodenală

13.CM. Care sunt cauzele cele mai frecvente ce favorizează apariţia icterului mecanic:A. ColedocolitiazaB. Maladiile congenitale ale căilor biliareC. Cancerul cefalului pancreasuluiD. Stricturile traumatice şi inflamatorii ale căilor biliareE. Afecţiunile parazitare

14.CM. Icterul în cancerul cefalopancreatic are următoarele caractere:A. Nuanţa verzul pământie a tegumentelorB. Urina este hipercromăC. Scaunele sunt acoliceD. Prurit pronunţatE. Este precedat de colica

15.CM. În care dintre următoarele situaţii semnul Courvoisier-Terrier lipseşte din tabloul clinic al cancerului cefalo-pancreatic:A. Pacient colecistectomizatB. Pacient cu litiaza coledocianaC. Pacient cu colecist scleroatroficD. Pacient cu ciroza hepaticăE. Pacient obez cu hepatomegalie

16.CM. Utilizarea colecistului pentru realizarea unei derivaţii biliodigestive în cancerul pancreatic şi ampular este condiţionată de:A. Absenţa durerilorB. Existenţa unei distanţe suficiente între joncţiunea cistico-coledociană şi tumorăC. Canalul cistic permiabilD. Absenţa invaziei tumorale a stomaculuiE. Lipsa adenopatiilor tumorale peripancreatice

17.CM. Care dintre semnele enumerate sunt caracteristice pentru un icter mecanic benign:A. Icter progresivB. Icter fluctuentC. Icterul se instalează fără a fi precedat de coliceD. Colica precede icterulE. Prezenţa semnului Courvoisier-Terrier

18.CM. Care din procedeele paraclinice enumerate nu sunt practicabile la un pacient cu bilirubinemia mai mare de 30 mmol/l:A. EcografiaB. Colangiografia intravenoasăC. Colangiografia retrogradă endoscopicăD. Colangiografia peroralăE. Scintigrafia biliară

19.CM. Pentru icterul mecanic sunt caracteristici următorii indici de laborator:A. Nivelul crescut al bilirubinei directeB. Nivelul crescut al fosfotazei alcalineC. Nivelul crescut al colesteroruluiD. Nivelul crescut al aminotransferazelorE. Nivelul crescut al urobilinei în urină

20.CM. Care din procedeele enumerate sunt aplicate pentru decompresia preoperatorie a căilor biliare în icterul mecanic complicat cu angiocolită purulentă?A. Drenarea naso-biliarăB. Papilosfincterotomia endoscopicăC. Coledocoduodenostomia suprapapilară endoscopicăD. Litotriţie cu unde de şocE. Colangiohepatostomia percutană

21.CS. Care din metodele chirurgicale de restabilire a pasajului bilei în tractul digestiv pentru tumorile zonei hepatopancreatoduodenale sunt aplicabile, exceptând:A. Anastomozele biliodigestive cu extirparea tumoreiB. Anastomozele biliodigestive de ocolireC. Stentarea transtumorală a căilor biliareD. Drenarea externă asociată cu microjejunostomie DelaniE. Pancreatojejunostomia

22.CM. Metodele definitive endoscopice practicate pentru rezolvarea icterului mecanic benign:A. PapilosfincterotomiaB. Papilosfincterotomia cu litextracţieC. Colangiohepatostomia percutanăD. Drenarea naso-biliarăE. Colangioduodenostomia suprapapilară

23.CM. Indicaţiile pentru drenarea externă în operaţiile efectuate pe căile biliare sunt următoarele:A. Angiocolita acută purulentăB. Anastomoze biliodigestive defectuaseC. Nesiguranţa restabilirei definitivă a fluxului biliar în tractul digestivD. Metastaze în ficat în icterul malignE. Malrotaţie duodenală

24.CM. În care din afecţiunile enumerate este practicată operaţia de elecţie hepatico-coledoco-jejunoanastomoză pe ansă a la Roux?A. Stricturi traumatice ale hepatico-coledoculuiB. Calcul inclavat în papilăC. Tumori maligne rezecabile ale coledoculuiD. Calculi multipli ale hepaticocoledoculuiE. Stenoza Oddiană benignă

25.CS. Care din afirmaţiile enumerate sunt caracteristice pentru angiocolita acută:A. Febră cu curbă termică de tip hectic,B. Febră cu frisoane,C. Transpiraţii abundente, senzaţii de sete,D. Hepatomegalie,E. Toate enumerate mai sus.

26.CM. Icterul intermitent este caracteristic pentru următoarele afecţiuni exceptând:A. Tumoare malignă a hepatocoledocului

B. Calcul a vezicii biliare cu inclavare în ductul cistic,C. Inclavarea calculului coledocian în papila duodenală mare,D. Calcul ventil al coledocului,E. Tumoare a papilei lui Vater

27.CM. O tumoră a cefalopancreasului se poate autentifica pe baza semnelor clinice şi paraclinice:A. Dilatarea arborelui biliar integruB. Vezica biliară mărită, tensionatăC. Prurit cutanatD. Bilirubinemia pe contul bilirubinei directeE. Anemie

28.CS. Calea biliară principală trebuie examinată intraoperatoriu obligatoriu la pacienţii cu următoarele patologii, exceptând:A. Icter mecanicB. Pancreatită cronică pseudotumoroasă cu icter concomitentC. Dilatarea hepatocoledoculuiD. ColedocolitiazăE. Diverticul duodenal

29.CM. Triada Charcot include următoarele, exceptând:A. Febră cu frisoaneB. Icter tegumentarC. Palparea unei formaţiuni în hipocondrul dreptD. Dureri în hipocondrul dreptE. Semne de duodenostază.

30.CS. Icterul obstructiv malign este exprimat de regulă de semnele următoare, exceptând:A. Febră cu frisoane,B. Icter,C. Pierdere ponderală,D. Prurit cutanat,E. Semne dispeptice.

31.CM. Icterul mecanic congenital este cauzat de următoarele entităţi patologice, exceptând:A. Agenezia de căi biliareB. Boala CaroliC. Fasciola hepaticăD. Anevrisme arteriale hepaticeE. Chisturi de hepatocoledoc

32.CS. Care este elementul anatomic principal al explorării intraoperatorii la un bolnav cu icter mecanic:A. Ficatul,B. Splina,C. Duodenul,D. Coledocul,E. Colonul drept.

33.CM. Care din următoarele intervenţii reprezintă derivaţii bilio-digestive interne:A. Colecisto-gastroanastomoză,B. Coledoco-duodenoanastomoză,C. Coledocotomie cu drenaj Kehr,D. Coledoco-jejunoanastomoză,E. Colecisto-jejunoanastomoză.

34.CM. Pentada Dargan-Raynold, ce caracterizează angiocolitele, este reprezentată de:A. Triada Vilard-Charcot,B. Hipotonie,C. Encefalopatie,D. Ascita,E. Hemoragii gastrointestinale,

35.CM. Care din următoarele afirmaţii despre angiocolita ictero-uremigenă sunt adevărate:

A. Se caracterizează prin insuficienţa hepato-renală progresivă,B. Exclude litiaza căii biliare principale,C. Necesită pregătire preoperatorie îndelungată,D. Necesită urgent decompresia arborelui biliar cu antibioticoterapie forte,E. În cazurile foarte grave se indică derivaţiile bilio-digestive.

36.CS. Care din căile de pătrundere a infecţii în căile biliare este principală:A. Calea arterialăB. Calea venoasăC. Calea limfaticăD. Din duodenE. Prin şunturile artero-venoase

37.CM. Printre simptomele de angiocolita supurată cele mai constante se înregistrează: A febra B dureri în abdomen C icter D soc septic E dereglări cerebrale

38.CS. Care este cea mai efectiva explorare in litiaza reziduală coledoceana? A colangiografia intravenoasa B ultrasonografia C tomografia computerizata D colangiografia endoscopica retrograda E colangiomanometria

39.CS. Următoarele afecţiuni se pot însoţi de hiperbilirubinemie conjugata, exceptând: A cancer de cap de pancreas B litiaza coledociana C chist hidatic erupt in caile biliare D sindrom Gilbert E ampulom vaterian

40.CS. Simptomele coledocolitiazei includ următoarele, exceptând: A icter B ascita C colica hepatica D febra E sindromul dispeptic

41.CS. Evidenţierea radiologica a aerului în caile biliare orientează diagnosticului spre: A coledocolitiaza B colecist restant calculos C fistula bilio-digestivă D fistula bilio-biliară E diverticul duodenal

42.CS. În angiocolita supurată metoda terapeutică de elecţie practicată pentru pregătirea preoperatorie este: A. Antiobioticoterapia b. Plasmofereza c. Lavaj gastric şi diureza forţată d. Decompresia căilor biliare e. Corecţia metabolismului proteic

43.CS. Pentru tratamentul calculelor reziduali ai coledocului metoda de elecţie o constituie:A. Papilosfincterotomie endoscopică cu litextracţieB. Aplicarea solvenţilor de contactC. Tratament medicalD. Litotriţia extracorporală E. Intervenţia chirurgicală prin laparotomie şi coledocolitotomie

44.CM. Din factori ce favorizează apariţia angiocolitei supurate, cel mai importanţi sunt:

A. DuodenostazăB. Neoplasmul coledoculuiC. ColedocolitiazaD. Stenozele anastomozelor biliodigestiveE. Stricturile posttraumatice ale hepatocoledocului

45.CS. Litiaza coledociană se poate complica cu următoarele afecţiuni, exceptând:A. Oddita B. Ulcer duodenalC. Pancreatita cronicăD. Angiocolita acutăE. Ciroza biliară secundară

Key SINDROM POSTCOLECISTECTOMIC. ICTER MECANIC1ACDE, 2BC, 3ABC, 4ACE, 5ABC, 6AB, 7E, 8E, 9BD, 10E, 11ABDE, 12E, 13AC, 14ABCD, 15ACE, 16BC, 17BD, 18BD, 19ABC, 20ABCE, 21E, 22ABE, 23ABC, 24AC, 25E, 26ABC, 27ABCD, 28E, 29CE, 30A, 31CD, 32D, 33ABDE, 34ABC, 35AD, 36B, 37ABC, 38D, 39D, 40B, 41C, 42D, 43A, 44CDE, 45B

7