CEEX 79/ 2006

1

CCCEEEEEEXXX 777999---222000000666 Sectie Anatomie Patologica Laborator Patologie Ultrastructurala PROGRAM PROGRAM CEEX Modul I - BIOTECH CEEX Modul I - BIOTECH

TITLUL PROIECTULUI TITLUL PROIECTULUI

„MECANISME CELULARE SI MOLECULARE IMPLICATE IN FIBROZA TUBULOINTERSTITIALA

SI STADIALIZAREA SA IN GLOMERULONEFRITELE CRONICE”

„MECANISME CELULARE SI MOLECULARE IMPLICATE IN FIBROZA TUBULOINTERSTITIALA

SI STADIALIZAREA SA IN GLOMERULONEFRITELE CRONICE”

COORDONATOR PROIECT COORDONATOR PROIECT

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare În Domeniul Patologiei şi Stiinţelor Biomedicale“ Victor Babeş”

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare În Domeniul Patologiei şi Stiinţelor Biomedicale“ Victor Babeş”

Dr. EUGEN MANDACHE Dr. EUGEN MANDACHE

Institutul Clinic Fundeni Institutul Clinic Fundeni Prof. Dr. Mihai VOICULESCU Prof. Dr. Mihai VOICULESCU

PARTENERI PARTENERI Spitalul Clinic de Nefrologie “Dr.Carol Davila”

Spitalul Clinic de Nefrologie “Dr.Carol Davila”

Dr. Sergiu DUMITRACHE Dr. Sergiu DUMITRACHE

Domeniul 1 Domeniul 1 1.2.4. Transferarea rezultatelor cercetarii in tratarea afectiunilor majore: cancer, boli cardiovasculare, diabet/obezitate, boli rare si alte afectiuni cronice (ex: osteoartritele).Urmarind dezvoltarea strategiei de orientare spre pacient de la prevenire pâna la diagnosticare si tratament, inclusiv cercetarea clinica

1.2.4. Transferarea rezultatelor cercetarii in tratarea afectiunilor majore: cancer, boli cardiovasculare, diabet/obezitate, boli rare si alte afectiuni cronice (ex: osteoartritele).Urmarind dezvoltarea strategiei de orientare spre pacient de la prevenire pâna la diagnosticare si tratament, inclusiv cercetarea clinica

Domeniul 2 Domeniul 2 1.1.2 Detectie, diagnostic si monitorizare. Cu accent pe tehnicile neinvazive sau minim invazive.

1.1.2 Detectie, diagnostic si monitorizare. Cu accent pe tehnicile neinvazive sau minim invazive.

Domeniul 3 Domeniul 3 1.1.3 Predictia oportunitatii,securitatii si eficientei terapiilor. Urmarind dezvoltarea si validarea markerilor biologici, a metodelor si modelelor, inclusiv simularea, farmagenomica si tratarea planificata.

1.1.3 Predictia oportunitatii,securitatii si eficientei terapiilor. Urmarind dezvoltarea si validarea markerilor biologici, a metodelor si modelelor, inclusiv simularea, farmagenomica si tratarea planificata.

Incadrarea proiectului Incadrarea proiectului

Platforma tehnologicaPlatforma tehnologica PT 11 MEDICINA INOVATIVĂ Durata proiectului 2006-2008 (25,5 luni)

CEEX 79/ 2006

2

EEECCCHHHIIIPPPAAA DDDEEE L LLUUUCCCRRRUUU Nume şi prenume

Funcţia în cadrul Proiectului

Profesia Specializări Experienţa

CO - INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN DOMENIUL PATOLOGIEI ŞI ŞTIINŢELOR BIOMEDICALE “VICTOR BABEŞ”

Mandache Eugen Director proiect Medic Primar AP, Doctor in Stiinte medicale CS gr. II

Histopatologie Nefropatologie Patologie Ultrastructurala

Patologie Ultrastructurală Experienta in diagnosticul nefropatologic si ultrastructural

Popescu Laurentiu Mircea

Acad, CS I Medic, Acad, CS I

Biologie moleculara Biologie moleculara, Microscopie electronica, Imunologie

Gherghiceanu Mihaela

Cercetător Stiintific gr. III, medic executant

CS gr. III, Medic, Doctorand AP

Patologie Ultrastructurala

Experienta in diagnosticul nefropatologic si ultrastructural

Ursaciuc Cornel Medic primar, CS II, executant

Medic Primar, Doctor in Stiinte medicale

Laborator clinic si microbiologie

Imunologie, Culturi celulare

Constantin Carolina CS III, executant Biochimist Imunologie Imunochimie, Biologie moleculara, Culturi celulare

Dobre Maria

Biolog executant Biolog Imunologie Imunologie, Biologie moleculara, Citometrie in flux

Moldoveanu Elena CSI executant Chimist, CS gr. I

Prof.Univ. de biochimie Microscopie electronica, Biologie moleculara

Marta Daciana CS III, executant Biochimist CS III,

Biol. Molec. Genetică Biochimie medicala

Biol. Molec., Genetică Biochimie medicala

Manea Gabriela CS III executant

Biochimist CS

Master Enzimologie Microscopie electronica, Biologie moleculara

Savi Gheorghe executant Biolog Biolog , CP III Modele experimentale, imunopatologie

Savi Ileana executant Biolog Principal Biolog Principal Modele experimentale, imunopatologie, producere imunomodulatori

Petrescu Angela Administrator baze date executant

Inginer de sistem gr. 1A

Programare, Modelare Matematica, Statistica

Modelare matematica, baze de date, limbaje de nivel inalt, statistica matematica Adminstrare retea si Internet

Vlad Mircea executant Tehnician electronist

Microscopie electronica Microscopie electronica Fotografie

Dumitrescu Maria executant Asistent medical Microscopie electronica Microscopie electronica Stanca Rodica executant Laborant Microscopie electronica Microscopie electronica Musat Petrica executant Laborant Microscopie electronica Microscopie electronica

INSTITUTUL CLINIC FUNDENI – P1 Voiculescu Mihai Responsabil

proiect Medic Prof. Dr.

Nefrologie Medicina Interna

Didactica, cercetare dezvoltare, clinica

Ionescu Camelia Cercetător/ specialist

Medic Asistent Univ. Dr.

Nefrologie Didactica, cercetare dezvoltare, clinica

Buzatu Eugenia Cercetător/ specialist

Medic Doctorand cu frecventa

Medicina Interna Cercetare dezvoltare, clinica

Ismail Gener Cercetător/ specialist

Medic Asistent Univ.

Nefrologie Didactica, cercetare dezvoltare, clinica

SPITALUL CLINIC DE NEFROLOGIE “DR.CAROL DAVILA” – P2 Sergiu Dumitrache Responsabil

proiect

Medic Doctor in medicina Medicina interna si nefrologie

Lucrari medicina interna , biologie moleculara;

Rauta Mihai participant Medic Doctor in medicina Medicina interna si nefrologie

Lucrari medicina interna, nefrologie

Silvia Alecu participant Medic Doctor in medicina Medicina interna si nefrologie

Lucrari medicina interna, nefrologie

Liliana Viasu participant Medic laborator Imunologie, hematologie moleculara

Lucrari in hematologie moleculara

Adrian Zugravu participant Medic As univ nefrologie

Lucrari nefrologie

CEEX 79/ 2006

3

MECANISME CELULARE SI MOLECULARE IMPLICATE IN FIBROZA TUBULOINTERSTITIALA

Fibroza tubulointerstitiala (FTI) este calea comuna de evolutie a tuturor glomerulonefritelor cronice (GNC), indiferent de etiologie, catre stadiul terminal al insuficientei renale. Identificarea mecanismelor responsabile de progresia spre insuficienta renala terminala si stabilirea unor markeri de prognostic precoce reprezinta doua obiective foarte importante si actuale. Intelegerea acestor mecanisme este esentiala in stabilirea unor noi strategii terapeutice pentru prevenirea sau stoparea evolutiei nefavorabile a bolilor renale. Aceasta evolutie nefavorabila este considerata un proces ireversibil care duce la insuficienta renala cronica si face bolnavii dependenti pe viata de tratamente substitutive precum dializa si transplantul renal. Fibroza exces de matrextracelulara (MEC) si prin activarea fibroblastilor care dobandesc fenotip miofibroblastic. In conditii de boala renala fibroblastii sunt activati, prolifereaza masiv, produc matrice extracelulara in exces si se coreleaza in mod direct cu fibroza tubulointerstitiala. Sursele fibroblastilor corticali cu potential de activare sunt: popu

tubulointerstitiala este caracterizata prin producerea si acumularea in ice

latia

Aceasta ipica

activarea cronica a sistemului complement si leziunile

celulara rezidenta, fibroblastii circulanti si celulele stem hematopoietice. O sursa alternativa in conditii patologice este procesul de transformare (transdiferentiere) mezenchimala a unor celule epiteliale tubulare. conversie fenotdependenta de mai multi factori de crestere (TGF-β1, etc.) este fundamental legata de patogeneza fibrozei interstitiale renale. Procesul inflamator cronic,vasculare conduc la glomeruloscleroza, atrofie tubulara si fibroza interstitiala. Mecanismele moleculare si celulare ce leaga hipertensiunea arteriala si nefroangioscleroza constituie un subiect deschis cercetarii avand in vedere faptul ca

CEEX 79/ 2006

4

leziuni histologice similare apar nu numai in procesul de imbatranire sau in nefropatia diabetica dar si in evolutia multor GNC catre stadiul final . Scopul acestui proiect este de a investiga mecanismele celulare si moleculare care

stitial din GNC,

stic. ibroza tubulointerstitiala in prima etapa implica existenta unui infiltrat

infiltratului inflamator si a ariilor asociate de fibroza se coreleaza cu

e renale fie prin factori solubili, fie prin

nsul imun este mediat de moleculele

stau la baza patogenezei si progresiei fibrozei renale. Aceste mecanisme, precum si evolutia FTI chiar dupa disparitia cauzei initiale, nu sunt inca pe deplin intelese. Proiectul va cuprinde un studiu complex, pe material bioptic uman si un model experimental, care va permite analiza fibrozei tubulointerstitiale ca proces multifactorial. Pentru acest studiu vor fi dezvoltate mai multe directii de cercetare:

1. Relatiile intercelulare in procesul de fibroza tubulointerstitiala, 2. Analiza leziunilor microvasculare in procesul fibrotic tubulointer3. Tranzitia epitelio-mezenchimala in fibroza tubulointerstitiala, 4. Stadializarea procesului de fibroza renala - markeri de progno

Finflamator interstitial compus din macrofage si celule mononucleare, in special limfocite T. In toate bolile renale cronice progresive umane sau experimentale exista un infiltrat inflamator semnificativ in interstitiu (Kuroiawa et al., 1999). Dintre limfocite cele CD8+ sunt considerate principalele celule efectoare (Rastaldi et al., 2000). Intindereadeclinul progresiv al functiei renale. Populatia celulelor inflamatorii din aceste infiltrate este dinamica, are variatii in timp si ca localizare precum si grade diferite de activare. Cercetarile fundamentale din ultimii zece ani au clarificat multe aspecte privind mecanismele ce stau la baza initierii, dezvoltarii sau regresiei infiltratului inflamator, precum si modul cum determina pierderea progresiva a functiei renale. Implicarea in aceste procese a multor categorii de molecule efectoare specifice a scos in evidenta un numar de posibile tinte terapeutice pentru noi strategii de incetinire a evolutiei procesului patologic (Zheng et al., 2005). Celulele T pot stimula celulele rezidentcontacte directe intercelulare. Sinapsele imunologice (SI) mediaza efecte biologice importante ale limfocitelor T asupra altor celule imunoreactive. Prototipul de SI, intre un limfocit T si o celula dendritica, se organizeaza imprejurul unui microdomeniu activator, supramolecular central (c-SMAC) continand TRC, inconjurat de structuri p-SMAC periferice. Distanta dintre membranele pre- si post-sinaptice este in jur de 15 nm in zona centrala pentru a permite interactiunea unor molecule de 7 nm precum TCR sau MHC, si de 40-45 nm in zona p-SMAC potrivita pentru interactiunea moleculelor ICAM-1 (Brossard et al., 2005). Sistemul imun utilizeaza aceste contacte celulare specializate pentru transferul unor semnale secretorii controlate intre diferite tipuri celulare. Stabilirea SI intre celule T si APC (celule prezentatoare de antigen) nu a fost inca investigata in rinichi. Combinatii moleculare specifice ale SI au probabil functii diferite cum ar fi activarea controlata, functii efectoare sau toleranta in organele limfoide secundare (Dustin & Colman 2002) si joaca probabil un rol important in procesul inflamator cronic local. Un mecanism aditional ce intervine in raspucostimulatoare. Costimularea este o comunicare bidirectionala intre APC si limfocite ce poate activa sau inhiba raspunsul imun. Exista doua clase de receptori costimulatorii pe celulele T: familia Ig cu CD28, PD-1, CTLA-4, si ICOS si familia receptorilor TNF incluzand CD40, OX40, 4-1BB si CD30 cu liganzii respectivi. Receptorul CD40 (CD40L) face parte din numeroasele molecule implicate in initierea si mentinerea inflamatiei tubulointerstitiale. Blocarea sa cu anticorpul specific reduce semnificativ severitatea leziunilor renale in nefropatia experimentala cu adriamicina (Zheng et al., 2005). Atragerea leucocitelor circulante in focarele inflamatorii se realizeaza printr-o cascada de interactiuni moleculare coordonate local prin eliberarea unor chemoatractanti (complement C3a, C5a) si a unor molecule de adeziune. Ca o consecinta a procesului inflamator sunt activate celulele renale rezidente. Celulele epiteliale ale tubilor

CEEX 79/ 2006

5

proximali (CET) joaca un rol major in organizarea infiltratului inflamator interstitial prin eliberarea unor mediatori specifici dupa activare (TGF, C3, etc). La randul lor mediatorii eliberati de celulele infiltrate raspund direct de activarea CET si amplifica aceasta cascada inflamatorie atragand si mai multe celule migratorii. Rezultatul este producerea unui circuit feedback pozitiv ce va duce la o supraproductie de matrice extracelulara cu FTI si insuficienta renala. Compartimentul tubulo-interstitial renal cuprinde epiteliul tubular, structurile

titial cat si in cel de fibrogeneza un rol

ial in comunicarea intercelulara cu

vasculare, celulele interstitiale, matricea extracelulara si lichidul interstitial. Celulele interstitiale reprezinta o populatie heterogena incluzand fibroblasti, celule dendritice, inflamatorii si celule stem hematopoietice. Atat in cadrul procesului inflamator intersimportant il joaca reteaua vasculara renala. Ischemia cronica este unul din factorii majori de producere a fibrozei tubulointerstitiale. Numarul celulelor secretoare de renina creste. Sinteza angiotensinei II si inhibitia producerii de oxid nitric stau la baza vasocontrictiei cronice care poate contribui la ischemia renala (Nakagawa et al., 2003). Angiotensina II este un mediator esential al inflamatiei, prin inducerea unui mare numar de citochine si chemochine printre care TGFβ, osteopontina, TNFα, SPARC, IL-6, proteina MC-1 si RANTES. Concomitent angiotensina II inhiba expresia MMP-1 in epiteliul tubular si poate stimula formarea de anioni superoxid (O2

-). Inhibitorii enzimei de conversie reduc fibroza si cresc concentratia de bradichinina care induce degradarea MEC cu efect antifibrotic (Iwano & Neilson 2004). Concomitent cu FTI se produce o pierdere de capilare peritubulare avand ca rezultat atrofia tubulara (Bohle et al., 1994). Tubii restanti sunt suprasolicitati si consumul de oxigen creste sporind gradul de hipoxie interstitiala. Aspectul esential al bolii micro-vasculare este pierderea capilarelor peritubulare si aparitia arteriolosclerozei (Nakagawa et al., 2003). In aparitia leziunilor vasculare este importanta si activarea cronica a sistemului complement care este un element cheie in GNC. Complementul C3 determina schimbarea fenotipului celulelor musculare netede vasculare. Fibroblastii corticali sunt celule mezenchimale, fuziforme, cu frecvente prelungiri aplatizate, prin care realizeaza un complex de contacte intercelulare. Fibroblastii adera la structurile adiacente: tubi, glomeruli, vase, nervi, celule dendritice si mononucleare migratorii. In acest mod fibroblastii formeaza o structura suport ce sta la baza arhitecturii rinichiului. Din punct de vedere fenotipic fibroblastii din cortexul renal exprima intre altele: proteina-1 specifica fibroblastica (FSP-1), CD90, CD34, factor VIII si PDGF-α. Fibroblastii corticali au un rol esentcelulele inflamatorii si matricea extracelulara prin intermediul cito- si chemochinelor si a factorilor de crestere. Pe langa numerosi receptori, fibroblastii au capacitatea de prelucrare si prezentare antigenica actionand ca mediatori in procesele inflamatorii. Un anumit subset de fibroblasti sintetizeaza eritropietina, o proteina glicozilata ce stimuleaza eritropoieza. Fibroblastii corticali mentin turnoverului MEC prin sinteza metaloproteinazelor (MMP) si inhibitorilor lor. In cursul nefropatiilor fibroblastii trec printr-un proces de activare si proliferare marcata cu sinteza excesiva de matrice extracelulara.

CEEX 79/ 2006

6

Activarea fibroblastilor poate fi initiata prin mai multe cai: 1. actiunea factorilor de crestere (TGF-β1, CTGF, FGF, PDGF). 2. prin contacte intercelulare cu leucocite si macrofage. 3. interactiunea MEC-integrina (α1 sau β1). 4. factori de mediu precum hipoxia, hiperglicemia, fractiuni ale complementului, stress oxidativ. Fibroblastii activati in miofibroblasti produc in exces proteine matriciale incepand cu fibronectina care are rol de atragere de noi fibroblasti si amplifica raspunsul fibrozant. TGF-β1, care initiaza transdiferentierea (EMT) si activarea fibroblastica, inhiba degradarea matriciala, rezultand o acumulare de MEC si fibroza tubulo-interstitiala consecutiva. In urma activarii, fibroblastii se transforma functional si fenotipic dobandind caractere de miofibroblasti concomitent cu debutul fibrozei tubulointerstitiale si evolutia sa pe cont propriu. Fibroblastii reprezinta celulele efectoare de baza in fibrogeneza si au o mare heterogenitate nu numai organo-dependenta dar si in cadrul aceluiasi organ, in functie de microclimatul local. Bohman (1983) a identificat in rinichi doua populatii distincte in cortex si in medulara interna. Data fiind complexitatea acestei linii celulare, originea fibroblastilor renali este inca in discutie. Sunt luate in consideratie ca surse de fibroblasti populatia fibroblastica rezidenta, fibroblastii circulanti si celulele stem hematopoietice sau stromale. Studiile efectuate in ultimii zece ani pe culturi celulare si nefropatii experimentale au consacrat ipoteza unei surse alternative de fibroblasti/miofibroblasti foarte importanta prin transdiferentierea mezenhimala a celulelor epiteliale tubulare (EMT) (Rastaldi et al. 2002). Fenotipul epitelio-tubular adult regreseaza spre cel embrionar, mezenhimal ca raspuns la leziune. TGF-β1 pe langa activarea fibroblastilor are si rol de initiere si intretinere a procesului de dediferentiere. EMT are 4 etape esentiale: 1. pierderea polaritatii si a adeziunii celulelor epiteliale; 2. expresia α-SMA si reorganizarea actinei in celulele epiteliale; 3. dezorganizarea membranei bazale tubulare; 4. migrarea celulara spre interstitiu si cresterea semnificativa a sintezei matricei extracelulare (MEC).

Miofibroblastii au caractere ultrastructurale si fenotipice bine definite. Sunt caracteristice benzile de miofilamente periferice cu densificari focale, reticulul endoplasmatic bine dezvoltat, legaturi intercelulare de tip jonctiuni gap si structuri fibronexus specifice. La exterior membrana celulara are fascicule de fibronectina care fac conexiuni cu matricea pericelulara ce contine colagen si glicozaminoglicani.

Fenotipul miofibroblastic este caracterizat prin pozitivitate pentru vimentina, α-SMA si EDA fibronectina. Un numar crescut de celule α-SMA pozitive este un indicator de progresivitate a nefropatiei (Qi et al., 2005). Fibroblastii activati dobandesc fenotipul de miofibroblasti si fibroza devine ireversibila.

CEEX 79/ 2006

7

Procesul de fibrogeneza poate deveni in conditii patologice independent de boala care

n

nale a condus catre noi tinte in terapia anti-

copul acestui proiect este de a investiga mecanismele celulare si moleculare care

l-a declansat si nu se mai autolimiteaza. Acest proces are trei faze. In prima faza de inductie se produce un infiltrat inflamator cu mononucleare care eliberand factori de crestere induce proliferarea si activarea fibroblastica. In faza a doua de sinteza matriciala inflamatorie fibroblastii sintetizeaza produsii de baza ai MEC precum fibronectina si colagenul de tip I, III, IV si V. Procesul de fibroza, amplificat de reducerea degradarii MEC prin macrofage, este inca dependent de inflamatie si deci reversibil. In faza 3, de sinteza matriciala postinflamatorie, se continua sinteza matricei in conditiile disparitiei stimulilor inflamatori primari (Zeisberg et al. 2000). Multitudinea contactelor intercelulare fibroblastice cu celulele prezentatoare de antige(CPA), cu celulele epiteliale tubulare, endoteliale si cu MEC prin receptorii lor pentru integrine si multipli factori de crestere, sugereaza existenta a cel putin trei mecanisme de activare a fibroblastilor: 1. stimulare intercelulara prin factori de crestere pro-fibrogenici, 2. activare mediata de integrine (alpha 1, alpha 2, alpha v, si beta 1), si 3. stimulare paracrina. Intelegerea mecanismelor fibrozei refibrogena, in mod special pentru inhibitia activatorilor fibroblastici. Pentru inhibarea TGF-β1 s-au incercat mai multe modele experimentale cu: anticorpi neutralizanti, decorina, Smad-7, BMP-7 si oligonucleotide anti-sens contra TSP-1 (Daniel et al., 2003; Lan et al., 2003). Studii mai recente au tintit intreruperea procesului EMT ca fiind un punct strategic al fibrozei renale. S-a demonstrat ca factorul de crestere hepatica (HGF) poate preveni activarea fibroblastilor si EMT (Liu at al. 2004). In acelasi sens au fost folositi cu succes BMP-7 (Postlethwaite et al., 2004), si Y-27632 (Nagatoya et al., 2002). Dezvoltarea strategiilor de intrerupere specifica a aparitiei miofibroblastilor in rinichi reprezinta un real potential terapeutic pentru viitor. Sstau la baza patogenezei si progresiei fibrozei renale – FTI fiind cel mai fidel marker de prognostic nefavorabil in GNC. Mecanismele prin care leziunile glomerulare determina aparitia modificarilor fibrotice tubulo-interstitiale nu sunt inca pe deplin intelese. In cadrul acestui proiect sunt propuse mai multe directii de cercetare care investigheaza diferite ipoteze ale patogenezei procesului fibrotic evolutiv din glomerulonefritele cronice: alterarea stabilitatii „unitatii de control tisular” epitelio-intrestitiala prin recrutarea de celule stem, limfocite, macrofage si activarea fibroblastelor; hipoxia cronica tubulo-intertitiala determinata de leziuni micro- si macro-vasculare; extinderea leziunilor imune glomerulare la nivel tubulo-interstitial prin activarea cronica a sistemului complement si implicarea celulelor prezentatoare de antigen neprofesionale; activarea unor surse de fibroblasti si transdiferentierea epitelio-mezenchimala.

CEEX 79/ 2006

8

OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE PPRROOIIEECCTTUULLUUII Obiective generale ale proiectului:

1. Identificarea unor markeri biologici relevanti pentru procesul inflamator cronic interstitial renal si evolutia procesului de FTI;

2. Stabilirea relatiei de cauzalitate intre leziunile vasculare si FTI; 3. Identificarea tipurilor si surselor de celule responsabile pentru procesul

de FTI; 4. Identificarea unor molecule cu potential terapeutic; 5. Crearea unei banci de biopsii renale pentru studiul glomerulonefritelor; 6. Aplicarea unor tehnici noi de analiza in cercetarea nefropatologica

romaneasca. Obiectivele specifice de cercetare ale proiectului:

1. Relatiile intercelulare din interstitiul renal in cadrul GNC: contactele sinaptice imunologice si stromale si jonctiunile intercelulare; dinamica celulelor stromale in fibroza tubulo-interstitiala (FTI) experimentala; moleculele de adeziune intre celulele interstitiale in FTI; interrelatiile celulelor interstitiale renale in procesul inflamator prefibrotic; receptorii pentru complement; identificarea CPA.

2. Leziunile microvasculare in GNC evolutive: ultrastructura celulelor endoteliale si musculare netede vasculare; analiza morfometrica a structurilor vasculare in dinamica procesului de fibroza tubulointerstitiala; stabilirea relatiei de cauzalitate intre leziunile vasculare si procesul fibrotic; dinamica receptorilor de complement, ET-R, TGFβ-R si NOS vasculari.

3. Tranzitia epitelio-mezenchimala in FTI si implicarea celulelor stromale si stem renale si circulante ca sursa de celule interstitiale fibroblastice.

4. Markeri de tranzitie epitelio-mezenchimala: identificarea tipurilor si surselor de celule responsabile pentru procesul de FTI.

5. Stadializarea procesului de fibroza renala - elemente ultrastructurale si imunohistochimice: elaborarea unui protocol de analiza morfologica a materialului de punctie-biopsie renala.

CEEX 79/ 2006

9

DISEMINARE REZULTATE

SIMPOZION NEFROPATOLOGIE 1 noiembrie 2006

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN DOMENIUL PATOLOGIEI ŞI STIINŢELOR BIOMEDICALE “VICTOR BABEŞ” (IINNCCDDVVBB)

AMFITEATRUL „IOAN MORARU”

ORGANIZATOR, MODERATOR: DR. EUGEN MANDACHE Participare internationala:

o Surya V. Seshan, M.D. Professor of Pathology Weill Medical College of Cornell University, New York-Presbyterian Hospital; Chair of International Committee of Renal Pathology Society

o Alenka Vizjak Institute of Pathology, Faculty of Medicine University of Ljubljana, Slovenia, secretar of Working Group of Nephropathology of the European Society of Pathology

autori titlul Mihaela Gherghiceanu, E. Mandache, M. Penescu

Interstitial lesions in IgA Glomerulonephritis

Surya V. Seshan Tubulo-interstitial lesions in systemic immune disorders

Alenka Vizjak ANCA-glomerulonephritis and vasculitis E. Mandache, Mihaela Gherghiceanu, M. Penescu

Involvement of Antigen Presenting Cells in immune mediated Glomerulonephritis.

Prof. Dr. M. Voiculescu, Camelia Ionescu, Diana Zilisteanu-Micu, Monica Hortopan, E. Mandache, Andreea Andronesi, Mihaela Gherghiceanu

How important are histological data for therapeutical decision in SLE nephropathies

Diana Zilisteanu-Micu, G. Ismail, Camelia Ionescu, Monica Hortopan, E. Mandache, M. Voiculescu, Mihaela Gherghiceanu

Predicting renal outcomes in membranous glomerulonephritis: contributions of clinical and histological data

S. Dumitrache, Mihaela Gherghiceanu, E. Mandache

Controversial features concerning the epithelial to mesenchymal transition of proximal tubular epithelial cell

Prof. Dr. Irina Caruntu Evolution of renal morphometry in the context of clinical and morphologic research

Prof. Dr. Irina Caruntu Histometric technique for the evaluation of rapidly progressive glomerulonephritis

Surya V. Seshan Renal lesions in dysproteinemias

CEEX 79/ 2006

10

SIMPOZION NEFROPATOLOGIE 31 octombrie 2007

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN DOMENIUL PATOLOGIEI ŞI STIINŢELOR BIOMEDICALE “VICTOR BABEŞ” (IINNCCDDVVBB)

AMFITEATRUL „IOAN MORARU”

ORGANIZATOR, MODERATOR: Dr. EUGEN MANDACHE

autori titlul Voiculescu M.

The role of hypertension in the progression of chronic renal disease

Mandache E, Penescu M, Gherghiceanu M, Ismail G

Cellular components of extracapillary proliferation in crescentic glomerulonephritis

Gherghiceanu M, Penescu M, Ismail G , Voiculescu M, Dumitrache S, Mandache E

Complement C3 and associated hyaline vascular deposits in IgA nephropathy

Voiculescu M, Zilisteanu D, Ismail G, Ditoiu A.V, Mandache E.

Prognostic significance of the histological data in patients with goodpasture syndrome – experience of the fundeni center of internal medicine and nephrology, bucharest

Voiculescu M, Rusu E, Ionescu C, Micu D, Mandache E, Gherghiceanu M , Ismail G

Focal segmental glomerular sclerosis in adults: presentation, course, and response to treatment

Vlăduţiu DS, Spânu C, Cristea A, Florescu P, Petrescu M.

Therapeutical implications of the pathologic diagnosis in membranous nephropathy

Tacu C, Mandache E, Gherghiceanu M

Polyomavirus nephropathy

Doina Mihaila,Petru Plamadeala, Adana Virna, Mioara Trandafirescu

Epidemiology and morphology in pediatric tumoral pathology of the kidney

Irina-Draga Căruntu, A. Covic

Clinic-pathological correlation supported by the morphometric analysis in rapidly progressive glomerulonephritis