Transcript
  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    1/56

     

    Rezervele de hidrocarburi aleGlobului

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    2/56

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    3/56

     

    Scurtă istorie a utilizării petrolului

    •  n evul mediu, petrolul a fost folosit mai mult de către arabi, care se

    pare că au construit şi prima distilerie şi rafinărie de petrol, pentru aob)ine produşi mai usor inflamabili, necesari n scopuri militare' S&apăstrat şi s&a e0tins folosirea petrolului la construc)ia navelor şi afortifica)iilor'

    •  n timpul marilor descoperiri !eo!rafice a fost descoperit zăcământul

    de asfalt din insula Trinidad 21ntile5, apoi unele zăcăminte din+irmania şi din China' n secolul al 6$%%&lea, la Modena n %talia a nceput distilarea şisturilor bituminoase pentru a ob)ine gazul necesarla iluminatul străzilor unor oraşe'

    •  n timpul domniei lui 7apoleon +onaparte a fost e0ploatat asfaltul de

    la $al de 8ravers din #lve)ia apoi de la Se9ssel din :ran)a şi dinRa!usa din %talia folosit la construc)ia de drumuri' 8ot in :ran)a, n.;

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    4/56

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    5/56

     

    :ormarea zăcămintelor de hidrocarburi

    • Iăcămintele de hidrocarburi s&auformat prin acumularea de resturior!anice pe fundul mărilor şi mai alesal la!unelor, de&a lun!ul erelor

    !eolo!ice, n condi)iile e0isten)ei unuimediu anaerob şi a unei mişcări!enerale de subsidenţă 2descufundare lentă5 a bazinului desedimentare' O parte din materialulor!anic se descompune iar o altăparte se fosilizează datorită limităriiactivită)ii biolo!ice prin acoperirea cunoi sedimenteJ materialul or!anicfosilizat poartă numele de kerogen'

    • Sedimentele suprapuse e0ercită opresiune puternică, iar princontinuarea subsiden)ei 2deci princreşterea ad/ncimii5, temperatura atin!e valori din ce n ce mai mari'

    •  1stfel, la temperaturi de +% !#%-  se separă petrolul , o substan)ă maimult sau mai pu)in v/scoasă, iar latemperaturi de peste !#%-  sesepară substan)e mai simple şi maiuşoare & gazele naturale' Kero!enulrămas se transformă n grafit '

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    6/56

     

    :ormarea zăcămintelor de hidrocarburi

    • "etrolul a nceput să se formeze ncă dintimpul Cambrianului 2nceputul"aleozoicului5' Hocul de e0ploatare alhidrocarburilor nu coincide nsă cu locul lorde formare' "roduşii !azoşi şi lichizirezulta)i din procesul de bituminizaremi!rează n spa)iile libere din roci, dere!ulă lateral pe strat, n lun!ul faliilor'

    •  1scensiunea !azelor se nscrie n tendin)a!enerală de de!azeificare terestră, astfel

     nc/t mari cantită)i au ajuns şi ajun! şi nprezent n atmosferă' "rocesul de mi!ra)ieeste oprit de către capcanele tectonice saustrati!rafice astfel nc/t hidrocarburileajun! să fie cantonate n strate permeabilenumite rocimagazin 2!resii, nisipuri,pietrişuri5, de re!ulă n forme de cutarepozitive 2anticlinale simple, domuri diapire

    etc'5'

    • #0amin/nd harta reparti)iei pe Glob azăcămintelor de petrol şi !aze şiconfrunt/nd&o cu harta !eolo!ică seconstată o suprapunere a structurilorpetrolifere peste zonele de mare mobilitateale scoar)ei !lobului, unde s&au produs

    scufundări sau oscila)ii periodice'

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    7/56

     

    Condi)iile naturale dee0ploatabilitate a zăcămintelor

    de hidrocarburi'

    .' (imensiunea zăcămintelor'

    -' Coeficientul de recuperare alpetrolului şi a !azelor

    naturale'

    >' 1d/ncimea zăcămintelor'

    =' Compozi)ia chimică azăcămintelor'

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    8/56

     

    (imensiunea zăcămintelor 

    •  n !eneral, un zăcăm/nt este considerat e0ploatabil dacă are rezervede minimum .,> mil' t de petrol, suficiente pentru cel pu)in .4 ani dee0ploatare' Cu c/t un zăcăm/nt este mai mare, cu at/t scade pre)ulde cost al e0trac)iei, cea mai rentabilă fiind e0ploatarea zăcămintelorsupergigantice 2cu rezerve recuperabile de peste B

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    9/56

     

    Coeficientul de recuperare al petrolului şi a !azelornaturale'

    •  1cest coeficient depinde de porozitatea rocii&ma!azin şi depresiunea din zăcăm/nt şi cunoaşterea valorii lui permite evaluarearezervelor recuperabile' (e re!ulă, oscilează ntre /% şi #%0.

    • ?nele zăcăminte de petrol au un coeficient de recuperare foarteridicat, fie datorită permeabilită)ii deosebite a rocii&ma!azin 2de

    e0emplu, cele de pe flancul sud&vestic al bazinului Golfului "ersic5,fie presiunii ridicate care e0istă n zăcăm/nt 2aşa cum este cazul nnord&estul bazinului Golfului "ersic5'

    • #0istă şi zăcăminte foarte mari, dar cu un coeficient de recuperarescăzut & de e0emplu, zăcăm/ntul Spraberr9 din 8e0as, care de)ine

    rezerve totale de . mld' t petrol, dar coeficientul de recuperare estede numai B, adică doar B4 mil' t de petrol recuperabil'

    •  n ceea ce priveşte !azele naturale, coeficientul de recuperare estemult mai ridicat dec/t la petrol, variind n jurul valorii de "% 1%0.

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    10/56

     

     1d/ncimea zăcămintelor de petrol

    •  1d/ncimea la care se află zăcămintele de petrol este unelement care influen)ează substan)ial pre)ul e0trac)iei':oraje de e0plorare s&au făcut p/nă la ad/ncimea de @,3 &.4 Dm 2n S'?'1' şi :edera)ia Rusă5, dar ad/ncimea medie a e0ploatărilor cu caracter industrial ajun!e p/nă la >444 &=444 m'

    • +inen)eles, cele mai ieftine sunt e0ploatările care vizează

    zăcămintele de mică ad/ncime & de e0emplu, cele din "en'Man!/şlaD, din estul Mării Caspice, aflate la ad/ncimicuprinse ntre >44 şi @44 m'

    • #0istă nsă şi bazine ad/nci, de unde se e0ploatează laad/ncimi de peste 3444 m, ca de e0emplu n Germania,

    %talia, :ran)a, 1ustria sau unele zăcăminte, recentdescoperite, din 1zerbaidjan, la peste

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    11/56

     

    Compozi)ia chimică a zăcămintelor 

    • 7u este at/t de variată precum n cazul zăcămintelor de cărbuni, darinfluen)ează ntr&o manieră apreciabilă proprietă)ile )i)eiului' $orbim,astfel, de proporţia componentelor lichide, solide şi gazoase nmasa hidrocarburilor, n func)ie de care variază şi greutateaspecifică şi care diferen)iază petrolurile uşoare, cu numai -&

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    12/56

     

    Compozi)ia chimică a zăcămintelor 

    •  n ceea ce priveşte gazele naturale, diferen)ele decompozi)ie chimică sunt mai nsemnate, ceea cecreează diferen)ieri apreciabile n ceea ce priveştecapacitatea calorifică, care poate varia de la ;

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    13/56

     

    #stimarea rezervelor mondiale

    • Rezerve totale, inclusiv celeine0ploatabile & .>44 mld' t'

    • Rezerve probabil recuperabile &estimările acestora se bazeazăpe faptul că 34 din suprafa)auscatului este formată dinbazine sedimentare care arputea con)ine petrol, precum şipe marile perspective aleplatformelor continentale

    marine & --4 mld' t'• Rezerve si!ur recuperabile &.=.,- mld' t, care ar puteaajun!e, la ritmul actual deproduc)ie, pentru ncăapro0imativ -4 ani'

    •  1rabia Saudită P --, 3

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    14/56

     

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    15/56

     

    "roduc)ia mondială de !az 2-44

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    16/56

     

    Comer)ul mondial cu !aze naturale n anul -44<

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    17/56

     

    Reparti)ia !eo!rafică a rezervelor de petrol şi !aze naturale

    • Reparti)ia !eo!rafică a rezervelor de petrol şi !azenaturale se caracterizează prin mari dispropor)ii, alăturide re!iuni foarte bo!ate !ăsindu&se zone ntinseaproape complet lipsite de zăcăminte de hidrocarburi'

    • Orientul 1propiat şi 1frica de 7ord de)in mpreună peste3@ din rezervele mondiale si!ur recuperabile de petrol,urm/nd apoi 1merica Hatină 2.>,>5, fostele şi actualelestate cu o economie centralizat&planificată 2;,.5,

     1merica an!lofonă 2-,;5, 1frica Subsahariană 2-,

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    18/56

     

    Marile bazine petrolier & !azeifere ale GlobuluisuntL

    .' Orientul Mijlociu-' 1frica de 7ord'>' Comunitatea Statelor %ndependente'

    =' R'"'Chineză'

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    19/56

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    20/56

     

    +azinul Golfului "ersic

    •   n partea sud&vestică , n calcare jurasice şi !resii cretacice, se aflăcele mai mari zăcăminte de pe

    GlobL•  & n 1rabia Saudită P la 4ha5ar  2..,= mld' t, descoperit n anul.@=@, c/nd a fost eviden)iată laad/ncimea de ., Dm o cutăanticlinală n!ropată, lun!ă de-

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    21/56

     

    • "e flancul nord&estic,zăcămintele sunt de

    dimensiuni mai mici şise află n depozitecretacice şi ter)iarestr/ns cutateLzăcăm/ntul 6irkuk dinnord&estul %raDului 2cuad/ncimi mici,doar B

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    22/56

     

    • !1%!, :ersia.

    • Sub un soare necruţător, nfruntând furtuni de nisip, prospectorii se pun pe lucru. !i găsesc efectiv petrol, mai ales n apropiere de"ermanschah, dar ncă nu este comoara visată. #orajele continuă,cu cheltuieli mari şi multă osteneală, prospectorii muncind pe otemperatură de $% grade &elsius' &ompania engleză (urmah )ilcheltuie sute de mii de lire'

    •  n .@4;, la nceputul lunii mai, +urmah Oil tele!rafiază de la HondraL*ncetaţi lucrările, concediaţi personalul, vindeţi materialul ' n zoriizilei de -3 mai .@4; petrolul se face auzit' Ha r/ndul lor, petroliştiitele!rafiazăL  +vem onoarea să vă informăm că azi dimineaţă, laorele , a fost descoperit petrol la puţul nr. , la adâncimea de %

     picioare' C/teva zile mai t/rziu, o a doua sondă atin!e, către =44de metri, acelaşi strat petrolifer'

    •  n aprilie .@4@ ia naştere 1n!lo&"ersian Oil Compan9, viitoarea 1n!lo&%ranian, viitoarea +ritish "etrolium, av/nd ca obiecte0ploatarea concesiunilor ob)inute de la !uvernul de la 8eheran'

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    23/56

     

    !1/$; la 6irkuk ţâşneşte petrolul.:orajele temeinice ncep n aprilie .@-B, cu mare risipă de materiale' asepu)uri răm/n sterile' Consiliul de administra)ie al %'"'C' şi pierde răbdarea'Oare va trebui să mai plătească multă vreme - m'

    Se aude un zgomot surd provenind din adâncurile pământului. +proapeimperceptibil la nceput, zgomotul se amplifică până când se transformăntr-un tunet nspăimântător, n timp ce un amestec de noroi şi ţiţei ncepesă apară la suprafaţa solului, apoi să ţâşnească' /e cer se ridică oenormă coloană neagră şi se simte mirosul nţepător al gazelor de erupţie.0in cerul complet negru ncepe să cadă o ploaie1 o ploaie de ţiţei2 '

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    24/56

     

    !1

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    25/56

     

     1frica de 7ord

    •  n +frica de 3ord  descoperirea unorbazine bo!ate n petrol şi !azedatează abia din deceniul al şaselea alsecolului 66' (intre cele mai marizăcăminte, amintimL

    • & (azinul Sirtei , la sud de !olful SirtaMare 2Hibia5, cu rezerve de petrol depeste = mld' t, principalele zăcămintefiind la Serir 2. mld' t petrol5 şi IeltenJ

    • & (azinul #ezzan, descoperit de

    petroloştii en!lezi după .@@'

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    26/56

     

    +azinul Marelui #r! Oriental 21l!eria5

    9f i & b h i ă

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    27/56

     

    9frica &ubsahariană •  n vestul 1fricii s&a conturat n ultimele patru decenii (azinul petrolier 6 gazeifer al 5olfului 5uineei ,

    cu zăcăminte at/t continentale c/t şi submarine, n sectoare care revin 7i!eriei, Gabonului,R'"'Con!o, Camerunului, 1n!olei şi altor state' 7i!eria, un important producător african, aree0ploatări ndeosebi pe continent, cele mai importante fiind n sud&vestul )ării, pe un aliniament+onn9 P "ort *arcourt P Earri P #scravos, care ncepe şi se termină la Oceanul 1tlantic'%mportante terminale petroliere Fadună petrolul, 7i!eria e0port/nd cea mai mare parte 2@45 dinproduc)ia sa'

    •  n +azinul Golfului Guineei s&a forat p/nă la cea mai mare ad/ncime a mării de p/nă acum 2aşa&numitul off&shore ad/nc5, de peste .-44 m, descoperindu&se trei zăcăminte de hidrocarburi nlar!ul enclavei an!oleze Cabinda'

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    28/56

     

    #volu)ia produc)iei petroliere n 1frica

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    29/56

     

    "onderea e0ploatărilor de petrol n diferitele re!iuni ale 1fricii

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    30/56

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    31/56

     

    "latforme petroliere din Marea 7ordului 2'iDipedia'or!, 'ri!jobs'co'uD 5 

    http://www.wikipedia.org/http://www.wikipedia.org/

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    32/56

     

    • Bazinul Mării Nordului ' "latoul continental al Mării 7ordului adăposteşte importanterezerve de petrol de cele mai multe ori asociat cu !aze sub forma hidrocarburilor'"rimul zăcăm/nt petrolifer a fost descoperit n .@3@ n apele teritoriale ale 7orve!iei P#DofisD' "/nă n prezent n Marea 7ordului s&au descoperit mai mult de 3= dezăcăminte, toate fiind n e0ploatare directa sau iminentă' 1ceste importante resursesunt e0ploatate de statele riverane mării'

    • Cele mai importante zăcăminte ale 2ari 7ritanii suntL 1r!9ll, 1uD, +er9l, +uchan,:orties, Montrose, 7inian şi 8hisle, toate descoperite ntre .@B4 P .@B@' 1lături deaceste sunt şi altele de dimensiuni mai reduseL *eett, (ott9, Heman, $ulcan, $iDin!,

     1udre9, 1nn, 1meth9st n partea sudică a sectorului britanicJ Cl9de, :ulmar, Gannet,Scoter, "ierce, 1rbroath, +lane, KittiaDe, 7elson, 1lba, #ttricD, +uzzard, 1ndre,Moira, Maureen, C9rus, +almoral, Gr9phon, *ardin!, 8iffan9, 8oni, 8helma, S9camore,

    +rae, Miller n partea centralăJ +ressa9, #merald, Captain, Strathspe9, Columba, H9ell,*eather, +rent, (unlin, *utton, Cormorant, 8ern, #ider, Murchison, (on, Ma!nus nsectorul nordicJ Clair, Schiehallion :oinaven n vestul insulelor Shetland'

    •  •  n sectorul norvegian zăcămintele de petrol sunt !rupate n mai multe zoneL =kofisk 

    intrat n e0ploatare ntre anii .@B> P .@B@, constituie un ansamblu de zăcăminte demare importan)ă unde e0trac)ia se face cu peste -4 de platforme' 1d/ncimea apei estede B4 metri iar ad/ncimea la care se !ăseşte petrolul este de >444 metri' &tatf3ord, 

    situat la ;4 Dm sud de paralela de 3-U, este unul dintre cele mai mari din acest bazin' 1intrat n e0ploatare ntre anii .@B; P.@;4 sub o ad/ncime a apei de .

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    33/56

     

    • +azine de dimensiunimult mai modeste,unele aflate ntr&o fazăavansată de epuizare,se cunosc n %talia2bazinul &âmpiei/adului  şi cel al 4ării

     +driatice, cu !azenaturale5, n :ran)a2zăcământul gazeifer7ac8, din 1cvitania5

    ş'a'm'd'

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    34/56

     

    8ipuri de platforme petroliere 2SursaL ?S1 Mineral Mana!ement Service5

    • :latformele petroliere sunt structuriconstruite din otel şi beton armatproiectate şi folosite pentru e0trac)ia

    petrolului şi a !azului din interiorulscoar)ei terestre' O platformă petrolierăadăposteşte at/t muncitorii c/t şiinstala)iile necesare pentru forarea şiproducerea petrolului' 1ceste platformeau o !reutate ce poate depăşii . milionde tone şi o năl)ime de pană la

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    35/56

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    36/56

     

    +azinele de hidrocarburi din C'S'%' şi R'"' Chineză

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    37/56

     

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    38/56

     

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    39/56

     

    "roiectul 7abucco 1cest nume desemnează coridorul ener!etic ce va le!a estul8urciei 2localitatea #rzurum din 1sia Mică5 de centrul #uropei2localitatea +aum!arten de l/n!ă $iena5 şi care va transporta

    !aze naturale 2>. miliarde metri cubi pe an5 pe un traseucare, ocolind Rusia, se recomandă a fi alternativa la

    monopolul rusesc privind alimentarea cu !aze a #uropei'?nul dintre ini)iatorii acestui proiect a fost preşedinteleamerican Geor!e' E' +ush' Conform moralei drumului

    mătăsii, valabilă de sute de aniL nu contează cel ce producemătasea, ci acel ce controlează drumul mătăsii spreconsumator' Ha fel este şi n cazul !azului natural, iar

    avantajul Rusiei de aici pleacă' n momentul de fa)ă, nu tot

    !azul pe care l transportă Gazprom spre #uropa provine dinRusia' Cu alte cuvinte, Rusia vrea să controleze livrarea!azului, nu şi produc)ia' mpotriva acestei ambi)ii s&a născut

    7abucco'"re)ul estimatL B'@ miliarde euro 2deocamdată5'

    -3&-B ianuarie -44@ & +udapesta & forum cei 3 membri aiconsor)iului 7abucco Gas "ipeline %nternational Gmb*L

     & OM$ 1ustria & +ul!ar!as +ul!aria

     & RE# Germania & 8rans!az Rom/nia

     & +otas 8urcia & MOH ?n!aria

    Scop forumL accelerarea finalizării proiectului'

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    40/56

     

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    41/56

     

    C/şti!ătorL 8urcia'

    Stat cu ambi)ii n creştere, pilon !eopolitic n #uropa de Sudst' "riectul 7abucco prefi!urează8urciei un rol crucial n sistemul de securitate ener!etică al ?# 2n condi)iile n care 8urcia vrea saadere la ?#, iar unele state se opun & Germania, :ran)a5' (in cei >>44 Dm ai culoarului 7abucco,-4-4 Dm trec pe păm/nt turcesc' 1nDara a ncercat să facă din această participare o monedă de

    schimb pentru facilitarea apropierii de ?#' +a chiar, o vreme, a ter!iversat ne!ocierile, dorind să ob)ină condi)ii privile!iate & să cumpere la un pre) mic .

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    42/56

     

    • Rusia are alternativă'• Rusia este furnizorul de !aze al europei' ?craina & calea de tranzit a !azelor ruseşti spre europa'

    Conflict ntre cele două in -443, -44@ alimentat deL•  &incapacitatea ?crainei de a&şi plăti consumul de !az la pre)ul fi0at de RusiaJ•  & ambi)ia Rusiei de a demonstra că ?craina nu e o cale de tranzit si!ură pentru !azul europenilor'• FRăzboiul !azului a fost o ncercare in e0tremis a Moscovei de a determina ?# să sprijine

    celedouă coridoare ruseştiL•  & 7orth Stream & prin Marea +altică, ocolind "olonia şi Wările +alticeJ•  & South Stream & prin Marea 7ea!ră, ocolind ?craina şi, foarte probabil, Rom/nia' Mai ales

    acesta este o alternativă rusească la 7abucco, de aceea +ru0elles&ul răm/ne reticent fa)ă de cele- proiecte ruseşti şi sprijină 7abucco 2pentru care a şi alocat -

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    43/56

     

    "RO+H#M# G#O"OH%8%C# & (elimitarea platformelor continentale • ?n e0emplu concludent este statutul 3uridic al 2ării aspice' :aptul că marea majoritatea a rezervelor

    de hidrocarburi se află sub apele Mării Caspice a contribuit la e0plozia unei lun!i controverse politico P juridicăşi ncă nerezolvată asupra suveranită)ii adică asupra proprietă)ii apelor şi fundului mării' "ozi)iile diferite pecare le&au adoptat statele ce au ieşire la Marea Caspică se nasc din modul n care se răspunde la ntrebareaL

    Marea Caspică este un lac sau o mareT

    • (acă este considerată un lac2 dar apele sunt sărate iar dimensiunile sale sunt cu mult mai mari fa)ă decelelalte lacuri e0istente pe terra 5, atunci proprietatea şi !estiunea apelor şi fundului ar trebui să fie e0ercitate

     n mod e!al de toate statele riverane' n acest caz, fiecare stat ar avea dreptul să primească o cotă parte dinceea ce rezultă n urma activită)ilor economice desfăşurate n cadrul apelor'

    • (in contră, dacă este considerată o mare, atunci fiecare stat ar avea dreptul la propriul spa)iu e0clusiv carepotrivit re!ulamentelor interna)ionale se calculează n mile marine distan)ă de la )ărm, după care ncep apele

    interna)ionale' # uşor de n)eles că oricare dintre cele două statute s&ar adopta ar e0ista nvin!ători şi nvinşi'•  ncă nu e0istă nici un acord concret ntre cele cinci state caspice cu privire la divizare resurselor mării' Rusia,

     1zerbaidjan şi Kazahstan au ajuns, n -44>, la un acord trilateral asupra delimitării apelor de ad/ncime şi aadministrării comune a apelor mării'

    • Conform acestuia 3= din Marea Caspică este divizată n trei păr)i ine!ale din care /$0 îi revine6azakhstanului, !10 revine usiei, şi !"0 9zerbaid3anului' %ranul pretinde -4 din suprafa)a mării'8urDmenistanul şi %ranul au refuzat să semneze acordul' 1zrbaidjanul se află n conflict cu 8urDmenistanul'

    •  n -44> 1zerbaidjanul şi %ranul au fost n pra!ul unui conflict datorită unei alterca)ii ntre un vas de luptă iranianşi un vas de e0plorare ce apar)inea +'"' ce şi desfăşura activitatea n c/mpul petrolifer 1lov' (e atunci, acest

    c/mp nu a mai fost e0plorat'•  n au!ust -443 statele au semnat un acord pentru a demara eforturi colective n scopul mbunătă)irii calită)iimediului ce s&a de!radat ca urmare a e0ploatării petrolului din Marea Caspică'

    • Cu toate că e0istă pozi)ii diferite la care se adau!ă şi dificultatea de a ajun!e la un compromis, activită)ile dee0plorare şi produc)ie n Marea Caspică au continuat p/nă n prezent' (ar pentru continuarea şi e0tindereaactivită)ilor, mai ales n cazul construc)iei de !azoducte şi oleoducte care ar trebui să traverseze MareaCaspică, !ăsirea unei solu)ii stabile este absolut necesară'

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    44/56

     

    *idrocarburile din 1sia

    •  n .:.hineză se remarcă bazinul Sung-7iao, n provincia Manciuria, cel mai bo!atdin China, cu zăcăm/ntul (ain!, sin!urul super!i!ant chinez, cantonat n !resiicretacice, la ad/ncimi relativ mici 2cca' .444 m5J (azinul 3ord &hinez , de asemeneacu petrol n depozite mezozoice, par)ial submarin, acoperit de apele !olfului +o *aiJ(azinul 0zungariei , cu zăcăm/ntul KaramaiJ (azinul

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    45/56

     

    •  Bn 9merica Catină, rezerve importantese află n primul r/nd n $enezuela' 1ceastă )ară de)ine rezerve si!urrecuperabile de petrol de ordinul a @,@mld' t, repertizate n trei bazine1 (azinul4aracaibo, par)ial submarin, cunoscut şie0ploatat dinainte de primul război

    mondial, (azinul )riente, care secontinuă submarin spre %nsula 8rinidad şi(azinul )rinoco, din sud, cu un petrol!reu, v/scos, cu un coeficient derecuperabilitate scăzut 2sub .45'

    • (azinul 4ării &araibelor  şi a 7acului4aracaibo' n Marea Caraibelor seconturează trei zone de e0ploatare

    petrolifere ce apar)in $enezuelei' "rimazonă se află la sud de 1ruba, a doua nlar!ul litoralului central şi o ultimă zonă nfata !urilor de vărsare a fluviului Orinoco'O alta zonă importantă din punct devedere al resurselor şi al procesului dee0trac)ie o constituie lacul Maracaibo'Cele mai multe zăcăminte sunt localizatein partea nordică şi estică a acestuia'

    Cele mai importante structuri Ha Rosa,Ha!unillas, 8iajuana, Hamar, Hama,+achauero, Mene Grande reprezintă oprelun!ire submarină pe o lun!ime de.4&-4 de Dm a zăcămintelor Ha!unilas şiCabinas' 8rindad 8oba!o e0ploateazăpetrol din apele platformei continentalecuprinse ntre zăcăm/ntul Solado n vestşi Radi0 n est'

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    46/56

     

    • (azinul 5olfului 4exic  apar)ine doar par)ial 1mericii Hatine, partea sanordică desfăşur/ndu&se n Statele ?nite 28e0as, Housiana5'

    • Sectorul sudic al acestui bazin apar)ine nsă Me0icului, cu rezervelecele mai mari n statele Chiapas şi 8abasco' "e platformacontinentală din această zonă forajele s&au intensificat după .@B-,ceea ce a contribuit la creşterea apreciabilă a rezervelor si!urrecuperabile ale Me0icului 23,< mld' t petrol n .@@;5, nsă este vorbadespre un petrol destul de !reu şi v/scos, nu foarte apreciat pe pia)a

    interna)ională'

    • (azinul /reandin &entral , din sud&estul Columbiei 2Cusiana5, caretraversează #cuadorul şi "eru&ul, 2cu recent descoperitul zăcăm/ntde !az Camisca5 şi ajun!e p/nă n +oliviaJ este n curs dee0ploatare' Mai amintim şi bazinele preandine ale +rgentinei , dincare cel mai important este 7euuen şi Comodoro Rivadavia, de pelitoralul atlantic al 1r!entinei, precum şi (azinul (ahia din +razilia şirecent descoperitul bazin de pe platforma continentală din lar!ulportului Santos'

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    47/56

     

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    48/56

     

    • 9merica anglofonă.• & (azinul +las:ian +rctic , descoperit n anul .@3;, cuprinde cel mai mare

    zăcăm/nt de hidrocarburi din S'?'1' P "rudhoe +a9 2.,> mld' t petrol5Jcondi)iile specifice ale climatului polar şi subpolar fac ca e0ploatările şitransportul petrolului să fie mai scumpe, dar n anul .@BB a intrat nfunc)iune oleoductul "rudhoe +a9&$aldez 2sud5, de unde petrolul este dirijat

    pe cale maritimă spre vestul S'?'1'• & (azinul provinciei +lberta, din Canada, cu zăcăminte petrolier&!azeifere npartea centrală 2"embina, Readater, Rainbo HaDe5 şi cu zăcămintepreponderent !azeifere n aria periferică'

    • & a importantă zonă petrolieră este n 4iddlecontinent, unde suntconcentrate >

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    49/56

     

    #0ploatarea petrolului după .;4 se ajun!e la -.4

    milioane tone, pentru a sedepăşi .444 milioane tone n.@34 şi >444 milioane tone n.@B>' (upă această dată,produc)ia s&a stabilizat,ajun!/ndu&se la circa >,

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    50/56

     

    Wările producătoare de petrol

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    51/56

     

    "olitica petrolieră mondială

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    52/56

     

    "olitica petrolieră mondială • (ependen)a a reprezentat principala premisă a declanşării crizei petroliere din !1$

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    53/56

     

    #volu)ia cursului petrolului brut ntre .@;< şi -44B

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    54/56

     

    #volu)ia pre)ului petrolului 

    "olitica petrolieră mondială

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    55/56

     

    "olitica petrolieră mondială

    •  n statele importatoare de petrol, majorarea pre)urilor la produselor petroliere a impus o politicăde utilizare mult mai ra)ională a acestei surse de ener!ie' 1stfel, au fost construite autovehiculemai economice, s&a impus reducerea vitezei de circula)ie, s&au introdus contoare individualepentru a reduce consumul, s&a ameliorat termoizola)ia locuin)elor şi, nu n ultimul r/nd, s&a trecut

    la nlocuirea petrolului cu alte surse de ener!ie 2ener!ie nucleară, cărbune, !aze naturale, etc'5'8oate aceste măsuri s&au soldat cu reducerea substan)ială a consumului de petrol P de e0', nS'?'1', ntre .@B; P .@;-, consumul de petrol s&a redus cu .. miliarde tone anual5, cu rezerva că platformele continentalenecercetate mai pot oferi surprize, ca şi spa)iile arctice sau antarctice'

  • 8/20/2019 Rezervele de hidrocarburi ale Globului.ppt

    56/56