Rezerva matematică poate fi definită ca fiind diferenŃa dintre valoarea actuală a obligaŃiilor financiare ale obligaŃiilor asiguratorului şi valoarea actuală a obligaŃiilor financiare ale asiguratului de onorat la un moment dat, servind la acoperirea obligaŃiilor viitoare ale asiguratorului.
O societate de asigurare pentru a-şi putea derula în bune condiŃii
2.6. Rezerva matematică
2.6.1. Definirea rezervei matematice
O societate de asigurare pentru a-şi putea derula în bune condiŃii activitatea trebuie să cunoască în permanenŃă mărimea rezervei matematice, iar suma respectivă să se fructifice cu dobânda compusă, deoarece venitul aferent acesteia a fost luat în calculul primei nete. Această necesitate rezidă în faptul că, la asigurarea de viaŃă, frecvenŃa riscului creşte de la un an la altul, ceea ce are drept urmare perceperea unei prime de asigurare neuniforme, crescătoare de la asigurat. O asemenea soluŃie este însă inconvenientă pentru asigurat, care preferă să plătească o primă anuală constantă pe toată perioada asigurării.
1
Mărimea rezervei matematice se poate determina cu ajutorul mai multor metode, şi anume:
2.6.2. Metode de determinare a rezervei matematice
multor metode, şi anume: 1) metoda prospectivă; 2) metoda retrospectivă; 3) metoda de recurenŃă; 4) metoda valorilor auxiliare;
2
Metoda prospectivă se caracterizează prin aceea că se compară an
de an, de la încheierea asigurării şi până la expirarea acesteia, valorile
actuale ale obligaŃiilor părŃilor contractante.
2.6.2.1. Metoda prospectivă
Să presupunem un asigurat în vârstă de x ani, ce încheie o asigurare
de supravieŃuire pentru suma asigurată S, pe o perioadă de n ani. Asiguratul
optează pentru plata anuală a unei prime de asigurare în sumă de p u.m
(determinarea valorii p am realizat-o într-un paragraf anterior). Vom evalua
pas cu pas obligaŃiile asiguratului respectiv ale asiguratorului, pentru a
determina evoluŃia rezervei matematice.
3
Două tipuri de obligaŃii:
- obligaŃia asiguratorului este ca peste n ani, să achite suma asigurată S dar
numai dacă acesta este în viaŃă. Actualizând această plată, corectată cu "şansa”
pe care o are asiguratul de a fi în viaŃă peste n ani, obŃinem obligaŃia asiguratorului:
- obligatia asiguratului constă în a achita de acum înainte în fiecare an
prima p. Însumând aceste plăŃi actualizate şi corectate cu şansele de supravieŃuireprima p. Însumând aceste plăŃi actualizate şi corectate cu şansele de supravieŃuire
deducem obligaŃia asiguratului:
4
Prin urmare constatăm că în acest moment rezerva matematică este
egală cu:
5
După achitarea primei rate de către asigurat, cele două tipuri de
obligaŃii sunt:
- asiguratorul are de achitat suma S exigibilă peste n-1 ani, rămânând
condiŃia ca asiguratul să supravieŃuiască, deci:
asiguratul mai are de achitat n-1 rate care actualizate şi însumate dau:
6
Aşadar, rezerva matematică este în acest moment:
Astfel, rezerva matematică se calculează an de an până la expirarea
asigurării. După n ani, obligaŃia asiguratorului este de a achita suma asigurată S,
iar asiguratul nu mai are nici o obligaŃie, el achitându-şi toate ratele.
Generalizând, putem spune că rezerva matematică la momentul t este:
7
Metoda retrospectivă constă în compararea sumelor riscate atât de asigurator, cât şi de asigurat la fiecare an din perioada de valabilitate a asigurării. Pentru ilustrare vom lucra cu aceleaşi date ca la metoda anterioară.
Astfel, după primul an, când asiguratul are vârsta x+ 1, asiguratorul nu a riscat nimic deoarece obligaŃia sa de a plăti suma asigurată este exigibilă peste n-1 ani. În schimb asiguratul a riscat achitarea primei rate. Actualizând această plată, notată cu X1 Ńinând cont atât de factorii aleatori,
2.6.2.2. Metoda retrospectivă
Actualizând această plată, notată cu X1 Ńinând cont atât de factorii aleatori, imposibil de prevăzut, (faptul că doar lX+1 persoane mai sunt în viaŃă la împlinirea vârstei x ani), cât şi de factorul de actualizare v rezultă:
Riscul asiguratorului fiind nul, rezultă rezerva matematică în acest moment:
8
După doi ani, când s-au plătit două rate, riscul asiguratorului rămâne nul, iar valoarea actuală a ratelor plătite, se obŃine după aceeaşi metodă:
deci rezerva matematică la acest moment e:
Calculul se continuă în mod similar până la ultimul an. Deci, generaIizând, putem afirma că, la momentul t, rezerva matematică se determină astfel:
9
În concluzie, atât metoda prospectivă cât şi cea retrospectivă conduc la acelaşi rezultat, la aceeaşi mărime a rezervei matematice. În activitatea lor, societăŃile de asigurare din Ńara noastră folosesc la calcularea rezervei lor, societăŃile de asigurare din Ńara noastră folosesc la calcularea rezervei matematice metoda prospectivă însă pentru verificarea exactităŃii calculelor este indicat ca rezerva să fie determinată cu ambele metode.
10
În general, pentru orice asigurare, între două rezerve matematice consecutive R(t) şi R(t+1) există o relaŃie liniară de recurenŃă.
Aşadar, să presupunem că după t ani de asigurare, asiguratorul posedă rezerva matematică R(t) corespunzătoare unui asigurat în vârstă, acum, de x+ t ani şi care s-a asigurat la vârsta de x ani. La această rezervă se adaugă şi prima P(t) achitată la începutul anului t+1. Cu acest fond, societatea de
2.6.2.3. Metoda recurentă (Fouret)
şi prima P(t) achitată la începutul anului t+1. Cu acest fond, societatea de asigurări trebuie să facă faŃă în cursul anului t+1 la următoarele sarcini financiare:
1) să plătească suma α(t) dacă asiguratul moare în timpul anului t+1 sumă care, actualizată cu un an mai devreme este
11
2) să plătească suma β(t) dacă asiguratul este în viaŃă la împlinirea vârstei de x+t+1 ani sumă care actualizată cu un an mai devreme este
3) să dispună, dacă asiguratul este în viaŃă la împlinirea vârstei x+t+1 ani de rezerva matematică R(t+1) care, evaluată cu un an mai devreme este
Prin urmare, trebuie să avem relaŃia:
Aceasta reprezintă relaŃia de recurenŃă căutată.
12
Particularizând numerele α(t), β(t) şi P(t) se obŃin relaŃii de recurenŃă pentru diverse tipuri de asigurări asupra vieŃii persoanelor. Astfel, dacă punem:
unde P este prima anuală, atunci suntem în cazul unei asigurări de supravieŃuire.
13
Înlocuind, obŃinem relaŃia de recurenŃă:
de unde:
şi în general,
14
În prezenŃa unui număr considerabil de contracte asiguratorul are interesul să simplifice calculele sale procedând la grupări de poliŃe (sau contracte) după diverse criterii. În general, apriori, acesta trebuie să Ńină cont pentru fiecare tip de contract de trei factori şi anume: vârsta asiguratului, durata scursă de la subscriere la asigurare şi numărul de prime
2.6.2.4. Metoda valorilor auxiliare (Altenburger)
asiguratului, durata scursă de la subscriere la asigurare şi numărul de prime rămase pentru a fi plătite. Acest lucru conduce la constituirea unui număr foarte mare de grupe. Metoda lui Altenburger sau a valorilor auxiliare permite o simplificare a unui astfel de clasament prin calculul prealabil al elementelor care păstrează aceeaşi valoare pe durata unui contract. Ca urmare, calculul nu mai depinde atunci decât de vârsta asiguratului.
15
Să luăm, de exemplu asigurarea de supravieŃuire. Calculată prospectiv, rezerva matematică pentru un asigurat de vârstă x ani după t ani de Ia asigurare are valoarea:
Această relaŃie devine:
unde
reprezintă valoarea auxiliară corespunzătoare acestui tip de asigurări. Dacă în relaŃia Rt facem o însumare după toŃi indivizii din grupul considerat (vârsta x ani la asigurare şi o asigurare de supravieŃuire pe n ani) rezultă că rezerva matematică totală aferentă grupului este, la momentul t:
indexarea mărimilor însumate fiind subînŃeleasă în măsura în care nu conduce la confuzii.
16
Prima de asigurare, care pentru asigurat reprezintă costul asigurării, are în componenŃa sa mai multe elemente astfel:
- prima de risc;
- prima de economisire, aceste două elemente alcătuind împreună prima netă;
- încărcătura, destinată cheltuielilor asiguratorului şi marje de profit al acestuia.
Încărcătura primei, la rândul ei, include următoarele tipuri de cheltuieli:
a) cheltuieli de achiziŃie a asigurării aşa cum sunt salariile sau comisioanele
2.7. Valori actuale şi viitoare
2.7.1. Componentele primei de asigurare la asigurările de viaŃă
a) cheltuieli de achiziŃie a asigurării aşa cum sunt salariile sau comisioanele agenŃilor la încheierea contractului şi consultanŃilor de asigurare precum şi cheltuielile pentru examinarea medicală a asiguratului contractant de asigurare în cazul unor poliŃe de valori foarte mari, care se întind pe o perioadă lungă de timp, iar asiguratul are o anumită vârstă la contractarea asigurării.
b) Cheltuieli de încasare a primei. Ele apar în special, în cazul încasării primei în regim cherabil, şi se stabilesc sub forma unei cote procentuale din prima tarifară sau sub forma unei sume forfetare în cazul primei unice;
c) Cheltuielile administrativ - gospodăreşti includ cheltuielile de funcŃionare ale asiguratorului precum şi marja de profit a acestuia.
17
Prima de riscare drept scop constituirea fondului de indemnizare a evenimentelor asigurate produse în perioada de valabilitate a asigurării.
Dacă riscul asigurat nu se produce pe perioada de valabilitate a contractului de asigurare, prima nu se restituie asiguratului, în schimb, dacă acesta se produce, asiguratul poate beneficia de o sumă asigurată mult mai mare decât prima de risc plătită. Suma asigurată care se va plăti asiguratului se va achita în strânsă legătură cu pierderea suferită şi conform clauzelor iniŃiale stabilite prin contractul încheiat între părŃi.
Cea de-a treia componentă a primei de asigurare brute, încărcătura (adaosul), având destinaŃiile deja prezentate, nu se va restitui în nici un caz (adaosul), având destinaŃiile deja prezentate, nu se va restitui în nici un caz asiguratului.
Revenind la cea de-a doua componentă, amintită mai sus -prima de economisire - ea va reveni în toate cazurile asiguratului sau beneficiarului asigurării, de obicei la expirarea perioadei de asigurare sau la alte termene după cum se stabileşte prin clauzele contractului de asigurare. Suma asigurată pe care asiguratul sau beneficiarul o primeşte la expirarea perioadei de asigurare este în fapt, rezultatul acumulării primelor de economisire plătite de asiguratul contractant.
18
Pentru că asigurările de viaŃă se întind pe un mare număr de ani (de la 5 până la 35 de ani şi uneori chiar mai mult) primele de economisire plătite se valorifică într-un mod cât mai eficient cu putinŃă, în funcŃie de abilitatea managerială a asiguratorului, dar şi de capacitatea de absorbŃie a pieŃei pentru aceste fonduri. De aceea, la expirarea asigurării cel îndreptăŃit să
2.7.2. Fructificarea fondurilor de asigurare
pentru aceste fonduri. De aceea, la expirarea asigurării cel îndreptăŃit să primească suma asigurată va primi alături de suma pentru care a plătit prima şi excedente şi dobânzi, care vor fi cu atât mai mari cu cât durata asigurării (adică durata fructificării fondurilor) este mai mare.
Metoda clasică de calcul a dobânzilor şi excedentelor pe care le primeşte asiguratul (beneficiarul) de la asigurator este cea cunoscută in matematicile financiare drept metoda dobânzii compuse.
19
În esenŃă, scenariul formării dobânzii compuse este următorul:
- plecând de la premisa că dispunem de o singură unitate monetară pe care dorim s-o fructificăm cu o dobândă constantă "i" , o perioadă de timp de n ani, unitatea monetară va avea următoarea evoluŃie:
- la finele primului an 1 unitate monetară devine 1+ i ....
- la finele celui de-al doilea an dobânda se calculează la întreaga sumă (1+i) de la finele primului an, prin urmare vom obŃine: (1+i)(1+i) = (1+i)2 u.m.
- la finele celui de-al treilea an obŃinem: (1+i)3 u.m. - la finele celui de-al treilea an obŃinem: (1+i)3 u.m.
Continuând raŃionamentul, la finele anului n, unitatea monetară deŃinută iniŃial şi fructificată, în regim de dobândă compusă, n ani cu o dobândă constantă "i" devine (1+i)n.
RelaŃia se poate schematiza pe scurt astfel:
20
În mod similar, dacă dispunem de o sumă S0 care urmează a fi fructificată n ani (perioade) cu o dobândă compusă "i“, constantă pe toată perioada, aceasta are următoarea evoluŃie, în timp:
- la finele anului 1
- la finele anului 2
21
- la finele anului 3
- la finele anului n
Dacă notăm suma de la finele perioadei n cu Sn, între Sn şi S0 există următoarea relaŃie:
Sn este denumită suma viitoare a unei sume actuale (prezente) S0, fructificat ă n perioade egale, cu o dobândă constantă i, aferentă fiecărei perioade.
Din relaŃia de mai sus se deduce o relaŃie de calcul pentru S0 atunci când cunoaştem Sn şi anume:
22
când cunoaştem Sn şi anume:
S0 este denumită valoarea actuală a unei sume viitoare, care a fost obŃinută prin fructificarea în regim de dobândă compusă constantă “i”, un num ăr n de ani (perioade).
În majoritatea cazurilor însă, prima de asigurare la asigurările de viaŃă plătită de asigurat nu se achită anticipat şi integral la încheierea poliŃei ci, in serii de valori egale şi regulate, adică la perioade egale de timp, pe întreaga de asigurare. Respectând premisele de dobândă constantă "i", calculată asupra primelor plătite pe întreaga durată de valabilitate a contractelor de asigurare de n ani, dar în condiŃiile plăŃii în rate de valori egaleşi la perioade ritmice se poate lesne deduce valoarea seriei de prime, privite atât într-un moment prezent (actual) cât şi într-un moment viitor.atât într-un moment prezent (actual) cât şi într-un moment viitor.
Pe axa timpului, considerăm că plata primelor se face în serie de valori egale la finele fiecărei perioade şi că dobânda este "i", constantă în timp, conform schemei:
23
Pe baza schemei de mai sus se poate calcula valoarea actuală a întregii serii de vărsăminte (valoarea la momentul t0), prin însumarea valorilor actuale ale tuturor vărsămintelor făcute pe durata de n ani, pe care le tratăm ca vărsăminte individuale, conform modelului anterior.
Notăm: p1 = p2 = p3 = ... = pn = V - valoarea primei vărsate la fiecare perioadă;
i = dobânda constantă a fiecărei perioade;
t = timpul.
ObŃinem:
- valoatea actuală (la momentul t0) a primului vărsământ:
- valoatea actuală a celui de al doilea vărsământ:
- idem pentru cel de al treilea vărsământ:
- idem pentru penultimul vărsământ:
- valoarea actuală a ultimului vărsământ:
24
Dacă dorim să aflăm valoarea actuală a întregii serii de vărsăminte (Sva), prin însumare obŃinem:
unde Sva este denumită valoarea actuală a unei serii de vărsăminte de valori egale şi regulate, pe n perioade, fructificate în condiŃii de dobândă compusă, constantă “i” .
25
NotaŃiile fiind aceleaşi, obŃinem:
- valoarea viitoare a primului vărsământ (din momentul t1):
- valoarea viitoare al celui de al doilea vărsământ (t2):
- valoarea viitoare al celui de al treilea vărsământ (t3):3
- valoarea viitoare a vărsământului din momentul t:
- valoarea viitoare a ultimului vărsământ din serie:
26
Valoarea viitoare a întregii serii de vărsăminte (Svv) se obţine prin însumarea valorilor viitoare ale tuturor vărsămintelor:
Formula de mai sus se poate scrie:
Întrucât valorile actuale şi viitoare ale unităţii monetare sau ale seriei de vărsăminte de câte o unitate monetară la intervale regulate fructificată în condiţii de dobândă compusă "i", constantă în timp, pot fi uşor tabelate, pentru a putea opera cu ele, este suficient să cunoaştem, cuantumul vărsământului din serie.
27
1. La plata primei de asigurare în valoarea totală de 400.000 lei pe care un asigurat o are de achitat pentru contractul încheiat, el are de ales între următoarele opŃiuni propuse de asigurator:
AplicaŃii rezolvate
28
Ştiind că rata medie lunară a inflaŃiei (i) este de 5%, iar decizia asupra termenelor de plată a primei trebuie luată în momentul contractării asigurării, respectiv la 30 decembrie a anului n-1, asupra cărei opŃiuni se va opri asiguratul?
Rezolvare: Fiind vorba de o opŃiune de plată, pe care asiguratul trebuie s-o facă în momentul contractării poliŃei (30 decembrie anul n-1 se consideră momentul t) se impune a calcula valoarea actuală a primelor de vărsat în ambele situaŃii şi apoi de a decide asupra celei mai mici valori actuale, fiind vorba de o plată.
Aşadar:
Aplicând formulele şi şiutilizând valorile tabelate pentru valoarea actuală a opŃiunii 1, avem:
Răspuns: Rezultă că asiguratul va opta pentru cea de-a doua variantă de eşalonare, întrucât ea înseamnă un efort financiar mai mic pentru acesta.
29
2. Un cetăŃean are 30 de ani şi doreşte să dispună de o sumă de 50 milioane lei, peste 30 de ani când crede că se va pensiona. În acest scop e dispus să economisească anual o anumită sumă de bani X. El se gândeşte că asupra sumelor economisite ar putea obŃine o dobândă de 9%. Să se determine suma economisită anual.
Rezolvare: Considerăm cele 50 de milioane lei ca fiind valoarea viitoare a unei serii de vărsăminte de valoare X, pe o durată de 30 de ani şi cu o dobândă i= 9%.
Scriem ecuaŃia seriei viitoare de vărsăminte utilizând datele cunoscute:
Extragem din tabelul corespunzător valoarea numitorului: 136,3 şi obŃinem:
Deci, dacă cetăŃeanul interesat va capitaliza anual în regim de dobândă compusă de 9% (de exemplu printr-o asigurare de rentă viageră) o sumă de 366.838 lei, el va obŃine în 30 de ani suma de 50 milioane lei.
30
3. Păstrând aceleaşi date, se pune întrebarea: ce sumă ar trebui să plătească cetăŃeanul dintr-o dată la începutul perioadei (de exemplu, prin plata unei prime unice anticipate), astfel încât peste 30 de ani să obŃină aceeaşi sumă de 50 milioane lei?
Rezolvare: Întrucât este vorba de o singură sumă X plătită la începutul perioadei vom scrie ecuaŃia valorii viitoare a sumei căutate (conform formulei
):):
Deci, la plata unei sume de 3767898 lei, fructificată în regim de dobândă compusă de 9%, pe 30 de ani, la finele perioadei asiguratul va obŃine o sumă de 50 milioane lei.
31
4. PărinŃii Ńi-au deschis un cont în valută în valoare de 10000 de euro la data de 30 decembrie anul n. De ce sumă vei beneficia peste 5 ani? Dar peste 10 ani ? Se presupune că în viitor dobânda bonificată va fi de 7% pe an, constantă pe întreaga perioadă.
Rezolvare: Pentru calculul acumulărilor totale se va scrie ecuaŃia sumei viitoare fructificată în condiŃii de dobândă compusă 7%, pe timp de 5 ani, respectiv 10 ani. 10 ani.
Prin urmare, în condiŃiile de termene şi dobândă date, la suma de 10000 de euro peste 5 ani veŃi obŃine 14000 euro, iar peste 10 ani 19700 euro.
32
Actualmente, în Ńara noastră, se practică o mare varietate de asigurări contractuale de bunuri, în funcŃie de natura acestora, de riscurile la care sunt expuse bunurile, de natura proprietăŃii bunurilor şi de obiectul societăŃilor de asigurare. Astfel, conform criteriilor menŃionate, pot fi identificate mai multe forme de asigurare a bunurilor incluse în obiectul de activitate al unor asiguratori cum sunt:
- asigurarea clădirilor, a altor construcŃii şi a conŃinutului acestora, pentru cazurile de pagube produse de incendiu şi alte calamităŃi;
- asigurarea lucrărilor de construcŃii montaj şi a răspunderii constructorului;
- asigurarea mijloacelor de transport auto;
CAP. AL III-LEA: ASIGURAREA BUNURILOR
- asigurarea mijloacelor de transport auto;
- asigurarea maşinilor, utilajelor şi instalaŃiilor pentru cazurile de avarii accidentale;
- asigurarea bunurilor/valorilor pentru cazurile de furt prin efracŃie sau acte de tâlhărie;
- asigurarea geamurilor şi oglinzilor;
- asigurarea complexă a gospodăriilor persoanelor fizice;
- asigurarea aeronavelor;
- asigurarea maritimă;
- asigurarea de credite şi garanŃii;
- asigurările agricole cu cele două produse de bază – asigurarea culturilor agricole şi a rodului viilor şi asigurarea animalelor. 33
Asigurările facultative de bunuri se disting prin câteva trăsături distinctive şi anume:
a) au la bază principiul voluntariatului, protecŃia asiguratorului intervenind doar din momentul exprimării acordului de voinŃă al asiguratului, ce are drept rezultat încheierea unui contract de asigurare în baza căruia, graŃie primei plătite de asigurat, societatea de asigurare acoperă riscurile subscrise;
b) răspunderea societăŃii de asigurare este limitată în timp, la durata contractului, respectiv la termenele de răspundere înscrise în contract. Cum s-a arătat, asigurările de bunuri se încheie obişnuit pe perioade de un an, iar la cererea asiguratului, ele se pot încheia pe perioade subanuale;asiguratului, ele se pot încheia pe perioade subanuale;
c) în asigurările facultative de bunuri operează principiul răspunderii asiguratorului după expirarea "perioadei de aşteptare" sau perioadei de graŃie care este, în fapt, un termen de siguranŃă pentru asigurator în ceea ce priveşte declanşarea răspunderii pentru riscurile asumate. Perioada de aşteptare este diferită. De exemplu, la asigurarea autocasco este de 24 de ore, de la data plăŃii primei sau a celei dintâi rate de primă; la asigurarea complexă este de 5 zile socotită de la aceeaşi dată; la asigurarea animalelor pentru riscul de deces din cauza anemiei infecŃioase este de 26 de zile şi exemplele ar putea continua.
34
d) sumele asigurate în cadrul asigurărilor facultative se stabilesc la cererea asiguratului, luând ca bază de calcul valoarea reală a bunului în momentul cuprinderii în asigurare. Supraevaluarea acestei valori ar genera, în cazul producerii evenimentului asigurat, îmbogăŃirea fără just temei a asiguratului, iar sub evaluarea nu i-ar permite acestuia înlocuirea bunului distrus sau avariat. Există cazuri când, în mod deliberat, asiguratul se asigură la o sumă asigurată redusă faŃă de valoarea reală a bunului, caz în care, evident la producerea riscului el va fi indemnizat cu o valoare mai mică decât nivelul pagubei suferite, în temeiul faptului că şi prima de asigurare plătită a fost mai mică, decât în cazul în care asigurarea s-ar fi făcut la valoarea reală a bunului.a bunului.
e) asigurările facultative de bunuri pot fi încheiate de orice persoană fizică sau juridică deŃinătoare de bunuri care fac obiectul asigurării. Asiguratorul poate fi oricare societate de asigurare care are în obiectul său de activitate asigurări de bunuri, de un fel sau altul.
Asigurările facuJtative de bunuri sunt asigurări parŃiale, contractarea lor făcându-se la solicitarea asiguraŃilor. Pentru a evita, însă, substituirea bunurilor preluate în asigurare, se condiŃionează perfectarea contractului de asigurare de către asigurator, cu aducerea în asigurare a unor bunuri de acelaşi fel.
35
În general, prin această asigurare se asigură facultativ de către asigurator următoarele:
1. Clădirile şi alte construcŃii (inclusiv instalaŃiile fixate aferente de încălzire, electrice, sanitare, ascensoare, etc.) servind pentru: locuinŃe, birouri, magazine, restaurante, bufete, depozife de mărfuri, ateliere, teatre, cinematografe, cluburi, muzee, expoziŃii, dependinŃe, clădiri în curs de construcŃie, împrejmuirile etc.
2. Maşinile, utilajele, instalaŃiile, motoarele, uneltele, inventarul gospodăresc şi alte mijloace fixe.
3.2. Asigurarea facultativă a clădirilor şi a conŃinutului acestora pentru pagube produse de incendii şi alte calamităŃi
3.2.1. Obiectul asigurării
mijloace fixe.
3. Obiectele de inventar.
4. Mărfurile, materiile prime şi auxiliare, materiale, semifabricatele, produsele finite şi alte mijloace circulante materiale.
ExcepŃie de la cuprinderea în asigurare fac următoarele categorii de bunuri:
• Bunurile degradate, porturi, diguri, barăci, clădiri fără stăpân;
• Banii, hârtiile de valoare, documentele, obiectele preŃioase, mărcile poştale şi alte asemenea, cu excepŃia bunurilor de acest fel care constituie obiecte de muzeu sau de expoziŃie ori a celor care se asigură potrivit altor condiŃii speciale de asigurare;
• Bunurile din gospodăriile persoanelor fizice, autovehicule cu tracŃiune mecanică, navele şi animalele, care se asigură potrivit altor condiŃii speciale de asigurare. 36
Unele societăŃi de asigurare precum ASIT-S.A., bunăoară, asigură şivalori precum bani numerar, timbre, hârtii de valoare, metale nobileneprelucrate, bunuri din metale nobile cu excepŃia celor care folosesc ca decor al spaŃiului interior, bijuteriile, pietrele preŃioase. Aceste bunuri se asigură numai în condiŃiile în care se află păstrate în case de fier, aflate în spaŃii închise şi asigurate din punct de vedere al securităŃii.spaŃii închise şi asigurate din punct de vedere al securităŃii.
De asemenea, se asigură şi bunurile casnice de orice fel. Bunurile cuprinse în asigurare trebuie nominalizate în poliŃă, şi să se afle la locul şi adresa menŃionată în aceasta.
37
Suma asigurată se stabileşte pe baza declaraŃiei asiguratului referitoare la valoarea clădirilor în momentul încheierii contractului de asigurare, şi ea nu trebuie să depăşească valoarea lor la data asigurării.
Sumele la care se face asigurarea se stabilesc conform cererii asiguratului, astfel:
a) separatpentru fiecare clădire sau altă construcŃie, precum şi pentru
3.2.2. Suma asigurată
a) separatpentru fiecare clădire sau altă construcŃie, precum şi pentru fiecare obiect de muzeu sau de expoziŃie, lucrare de artă pe sticlă, din sticlă sau pe plăci de marmoră;
b) pentru conŃinut (mijloace fixe şi mijloace circulante materiale):
• global pentru toate bunurile din aceeaşi grupă prevăzută in tariful de prime, care se află în clădire sau în alte construcŃii.
• separat pentru fiecare bun sau pentru unele bunuri, din aceeaşi grupă prevăzută în tariful de prime anexat, care se află în clădiri sau alte construcŃii (depozite, ateliere).
38
Evaluarea clădirilor în vederea determinării sumei asigurate se face pe baza "Tabelului privind evaluarea clădirilor", putând fi reduse sau majorate, la solicitarea asiguraturui, în funcţie de preţurile de pe piaţa locală.
Bunurile se asigură la valori declarate de asigurat astfel:
• pentru mijloacele fixe - valoarea de înlocuire;
• pentru mijloacele circulante - costul ori preţul de achiziţie;
• pentru obiectele de artă - valoarea de catalog (valoarea de circulaţie);• pentru obiectele de artă - valoarea de catalog (valoarea de circulaţie);
• pentru alte valori - valoarea nominală sau preţul pieţei;
• pentru bunurile casnice - costul procurării din nou a acestora.
După fiecare pagubă, suma asigurată se micşorează cu începere de la data producerii evenimentului asigurat pentru restul perioadei asigurării, cu suma cuvenită drept despăgubire, asigurarea continuând pentru suma rămasă, fără modificarea primei. Reîntregirea sumei asigurate se face numai prin plătirea primei aditionale corespunzătoare.
39
În cazul clădirilor şi altor construcŃii se mai acordă despăgubiri şi pentru:
1. Cazurile în care, pentru a se opri întinderea incendiului sau o altă ameninŃare bruscă de inundaŃie, de prăbuşire sau alunecare de teren, a fost nevoie, după caz, să se dărâme ori să se demonteze clădirea sau altă construcŃie, ori să fie mutată în altă parte, precum şi în cazurile în care, în urma unui cutremur de pământ, inundaŃii, prăbuşiri sau alunecări de teren, a devenit
3.2.3. Riscurile acoperite prin asigurare
cutremur de pământ, inundaŃii, prăbuşiri sau alunecări de teren, a devenit imposibilă folosirea clădirii sau altei construcŃii şi este necesară, după caz, demontarea sau mutarea în alt loc a acestora;
2. Pagubele produse clădirilor sau altor construcŃii prin izbirea lor de către un vehicul;
3. Cheltuielile pentru lucrările de curăŃire a locului unde s-a produs paguba - ridicarea molozului, aluviunilor, pământului provenit din prăbuşiri sau alunecări de teren - în măsura în care sunt în legătură cu riscurile asigurate şi sunt necesare pentru executarea lucrărilor de reparaŃii.
40
În cazul mijloacelor fixe (cu excepŃia clădirilor sau altor construcŃii) şi mijloacelor circulante se mai acordă despăgubiri şi pentru pagubele produse acestora ca urmare a:
1. Carbonizării totale sau parŃiale, ori topirii, chiar şi fără flacără;
2. Avarierilor accidentale produse la instalaŃii de gaz, apă, canal sau încălzire centrală;
3. Dărâmări, demontări sau mutări în alt loc a clădirilor sau altor construcŃii în care se aflau bunurile asigurate, ori a unor clădiri sau altor construcŃii învecinate, dacă aceasta se face pentru a opri întinderea incendiului sau la o ameninŃare bruscă de inundaŃie, de prăbuşire sau incendiului sau la o ameninŃare bruscă de inundaŃie, de prăbuşire sau alunecare de teren;
4. AcŃiunii unor cauze care au produs pagube bunurilor asigurate datorită avarierii sau distrugerii de către un risc asigurat, a clădirilor sau altor construcŃii în care se aflau bunurile respective;
5. Pierderii sau dispariŃiei bunurilor asigurate cauzate direct de riscuri asigurate;
6. Prăbuşirii cl ădirilor sau altor construcŃii în care se aflau bunurileasigurate, precum şi a izbirii lor de către un vehicul.
41
Astfel, în cazul poliŃei STANDARD, cu tarife mai mici, se despăgubesc pagubele produse bunurilor de următoarele riscuri:
• incendiu, inclusiv pagube materiale directe, produse bunurilor asigurate prin carbonizare totală sau parŃială şi topire cu şi fără flacără, avarierii accidentale produse de incendiu instalaŃiilor de gaze, apă, canal sau încălzire centrală, degajare de fum, gaz sau vapori ca urmare a incendiului;
• trăznet;
• explozie, urmată sau nu de incendiu, chiar dacă a avut loc în afara clădirii, fără a fi cauzată de dispozitive explozive;
• căderea pe clădiri sau alte construcŃii, inclusiv pe cele în care se află bunurile asigurate a unor corpuri cu excepŃia dispozitivelor explozive.unor corpuri cu excepŃia dispozitivelor explozive.
PoliŃa STANDARD EXTINSÃ cu tarife, comparativ, mai ridicate, cuprinde riscurile prevăzute la poliŃa anterioară la care se adaugă riscul de cutremur şi/sau, inundaŃie şi/sau, furtună şi grindină şi/sau, riscuri politice (grevă tulburări civile, acŃiuni ale unor grupuri răuvoitoare), vandalism, terorism.
PoliŃa TOATE RISCURILE (ALL RISKS) , cu cele mai mari tarife, cuprinde toate riscurile cu excepŃia cazurilor de riscuri grave cum sunt: războiul civil, revoluŃia, conspiraŃia, explozia atomică, radiaŃiile, poluarea din orice cauză. De asemenea, fac excepŃie următoarele cazuri: uzură, fermentaŃie, afumare, pătare din surse normale de căldură, acŃiunea normală a curentului electric, dacă nu s·a produs incendiu, pagube provocate bunurilor mobile aflate sub cerul liber, pagube produse intenŃionat de asigurat sau de prepuşii acestuia.
42
Răspunderea asiguratorului începe după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-au plătit primele de asigurare şi încetează la ora 24 a ultimei zile, din perioada pentru care s-a încheiat asigurarea.
3.2.4. Începutul şi încetarea răspunderii
3.2.5. Perioada asigurată
43
3.2.5. Perioada asigurată
Asigurarea clădirilor şi a conŃinutului acestora se încheie pe o perioadă de un an, la cerere se poate încheia şi pe o perioadă mai mică, cel puŃin de trei luni, la ASIROM S.A. şi cel puŃin pentru o lună la ASIT S.A..
La asigurarea construcţiilor şi a conţinutului acestora primele de asigurare se stabilesc în mod diferenţiat pe grupe de bunuri, destinaţia acestora, mediul în care se află - urban sau rural -şi separat pentru construcţie şi pentru conţinutul acestora, ca în exemplu:
3.2.6. Prima de asigurare0 1 2 3 4 5
Nr. crt.
Grupa de bunuri (felul bunurilor din grupă)
Prima anuală la fiecare 100 lei. Din suma la care se face asigurarea (lei) În municipii şi oraşe În alte localităŃi
Clădirea sau altă
construcŃie ConŃinutul
Clădirea sau altă
construcŃie
ConŃinutul
1.
LocuinŃe, dependinŃe, construcŃii anexe gospodăreşti, clădiri în curs de construcŃie
0,28 0,33 0,38 0,57
2. Birouri, hoteluri Ş.a. 0,38 0,48 0,53 0,74
3. UnităŃi de alimentaŃie publică
0,45 0,55 0,65 0,90
a) Magazine şi depozite de mărfuri materiale obişnuite
0,58 0,72 0,85 1,11
Tarife de prime pentru asigurarea construcŃiilor (modificate)
44
4. obişnuite
b) în care se află produse combustibile (fulgi, in, paie, ş.a.)
0,85 1,10 1,15 1,55
5.
UnităŃi de producŃie, prestări de servicii, ateliere şi alte activităŃi cu scop lucrativ care a) folosesc produse obişnuite
0,72 0,93 0,95 1,30
b) care folosesc în procesul de producŃie de bază: produse combustibile, inflamabile ori explozibile
1,15 1,45 1,55 2,10
6. InstituŃii culturale 1,15 1,45 1,55 2,10
7. Sere având fundaŃii de beton, piatră, cărămidă
1,00 - 1,00 -
o 1 2 3 4 5
8. StaŃii de benzină, depozite de carburanŃi şi altele asemănătoare
1,80 2,30 2,50 3,45
9. UnităŃi de mecanizare în agricultură
1,05 1,40 1,05 1,40
10.
UnităŃi de morărit şi panificaŃie, fabrici de ulei, distilerii de alcool şi altele asemănătoare
1,00 1,25 1,35 1,80
Pentru construcŃiile având drept destinaŃie locuinŃe, tarifele în cadru poliŃelor standard şi toate riscurile se diferenŃiază şi pe mediile în care ele sunt situate, urban şi rural, astfel:
Nr. Clădiri construite din: PoliŃa "standard" PoliŃa "toate riscurile"
crt. Mediul Mediul
Urban Rural Urban Rural
45
Urban Rural Urban Rural
0 1 2 3 4 5
1 Beton 0,09 0,11 0,18 0,23
2 Cărămidă 0,14 0,17 0,23 0,28
3 Alte materiale 0,18 0,23 0,28 0,38
În cazul în care se solicită încheierea de asigurări cu franşize, se aplică coeficienŃi de ajustare a primelor de asigurare, astfel:
% din suma O 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 asigurată Coeficient de
RaŃiunea corectării tarifului de primă este că răspunderea asigurătorului nu intervine dacă pagubele nu au atins nivelul franşizei.
Unii asigurători, pentru a-şi menŃine în portofoliul de poliŃe clienŃii fideli, acordă bonusuri importante de primă dacă poliŃele se reînnoiesc, de laun an la altul.
46
ajustare a cotei 1,0 0,9 0,81 0,73 0,66 0,6 0,55 0,51 0,48 0,46 0,45 de primă
a) pentru dauna totală:
- la clădiri, mijloace fixe şi obiecte de inventar, sumele asigurate menŃionate în poliŃa pentru bunurile avariate sau distruse;
- la celelalte bunuri, valoarea la data producerii riscurilor asigurate a
3.2.7. Constatarea şi plata despăgubiriior
- la celelalte bunuri, valoarea la data producerii riscurilor asigurate a cantităŃii distruse în întregime, determinată în funcŃie de preŃurile la care s-a încheiat asigurarea, respectiv costul reparaŃiilor, restaurărilor în cazul obiectelor de artă sau valoarea nominală pentru bani sau timbre, ori preŃul pieŃei pentru hârtii de valoare, metale nobile şi alte asemenea.
47
b) pentru dauna parŃială:
- la clădiri, mijloace fixe şi obiecte de inventar asigurate la valoarea din nou: costul refacerii, reparaŃiei, restaurării, recondiŃionării sau înlocuirii părŃilor avariate sau distruse, iar pentru cele asigurate la valoarea rămasă, costurile de mai sus diminuate cu coeficientul de uzură;uzură;
- la celelalte bunuri, valoarea pierderii de calitate la data producerii riscului asigurat determinată în funcŃie de preŃurile la care s-a încheiat asigurarea, respectiv costurile reparaŃiilor, restaurărilor în cazul colecŃiilor de artă sau valoarea nominală pentru bani şi timbre, ori preŃul pieŃei pentru hârtii de valoare, metale preŃioase.
48
În cazul furtului:
• dacă bunurile nu au fost găsite, despăgubirile se acordă numai dacă de la data înştiinŃării f ăcute la asigurator, au trecut 30 de zile calendaristice, iar plata despăgubirilor se face numai cu condiŃiaconfirmării scrise de la poliŃie că bunul nu a fost găsit;
• dacă înainte de plata despăgubirii bunurile furate au fost găsite, • dacă înainte de plata despăgubirii bunurile furate au fost găsite, despăgubirile se acordă numai pentru eventualele pagube apărute ca urmare a furtului prin efracŃie sau prin acte de tâlhărie;
• dacă după plata despăgubirii bunurile au fost găsite, asiguratul este obligat să restituie suma încasată cu titlul de despăgubire, sau parte din aceasta, reprezentând valoarea bunurilor găsite .
49
a) întreŃinerea corespunzătoare a bunurilor cuprinse în poliŃă;
b) să informeze imediat despre producerea riscului asigurat atât poliŃia cât şi asiguratorul în termen de maxim 24 de ore, precum şi pompierii, dacă e cazul, pentru limitarea pagubelor;
c) să ia măsuri pentru limitarea pagubelor;
d) să pună la dispoziŃia organelor asiguratorului toate actele necesare, pentru constatarea pagubelor.
În caz de neîndeplinire a obligaŃiilor asiguraŃilor , societatea de asigurare este îndreptăŃită să refuze plata despăgubirii, dacă din acest motiv nu a putut stabili cauza producerii evenimentului asigurat şi întinderea pagubei.
La locuinŃele aparŃinând persoanelor fizice, în cazul producerii riscului, se aplică principiul
3.2.8. ObligaŃiile asiguraŃilor
La locuinŃele aparŃinând persoanelor fizice, în cazul producerii riscului, se aplică principiul primului risc, adică despăgubirea nu se reduce în cazul în care asigurarea s-a încheiat la o valoare mai mică a locuinŃei decât cea reală.
La persoanele juridice, în schimb, unii asigurători aplică principiul răspunderii proporŃionale. Pentru oricare categorie de asiguraŃi despăgubirile se plătesc în lei şi numai în România. După fiecare pagubă, suma asigurată se reduce cu începere de la data producerii evenimentului asigurat, pentru restul perioadei asigurarea rămâne valabilă pentru suma rămasă, în condiŃiile în care prima de asigurare rămâne neschimbată. La cererea asiguratului, suma rămasă poate fi completată printr-o asigurare suplimentară, contra plăŃii unei prime corespunzătoare.
Dacă la reînnoirea asigurării se solicită asigurarea şi a altor bunuri decât cele pentru care s-a contractat asigurarea anterioară, nu se acordă reducere de primă, pentru aceasta încheindu-se o nouă asigurare. 50
Recommended
