Download pdf - Retete Smechere

7/23/2019 Retete Smechere

1/95

eu dau de obicei cu mamaliga amestecata cu paine si incare pun niste branza si eventual ceva esente.cand nu uit imi cumpar niste turta dulce si in amestec cupaine e o momeala excelenta pentru crap.

pana atunci,va zic o momeala pe care o stiu de la tata sicare are rezultate excelente.necesar: seminte verzi de canepa,tarata de porumb sauuruiala,paine uscata,2-3 oua,sofran sau alta esenta.seprajesc semintele de canepa,se dau prin rasnita de cafea,seamesteca cu tarata si painea care in prealabil a stat in apa la

inmuiat si evident cu toate celelalte.painea se adauga panace tot amestecul devine o pasta.cu ea se poate nadi locul sise poate folosi ca nada de arc.rezultatele sunt excelente!

1. Una din momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si altipesti nerapitori este mamaliga. ceasta de multe ori neinfluenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte:daca este atractiva pentru pesti si daca este suficient detare sa nu cada din ac. n continuare va prezentam o retetape care numai pescarii in v"rsta o cunosc. ceastamomeala este botezata: mingea de mamaliga. #enumirea

vine de la formatul pe care il are aceasta momeala.$aterialul folosit pentru aceasta momeala este urmatorul:

%aina de malai - 2-3 cani de ceai data prin sita&

%aina alba - 1 cana 'pentru intarirea continutului(&

Usturoi - 2-3 catei 'pentru aroma(&

)e incalzeste apa calda intr-un vas separat timp de *-+min. ntre timp amestecam faina de malai cu faina alba iar


2/95

dupa aceea cu apa calda. ontinutul se amesteca pana seingroasa. poi se framanta bine pana incepe sa seintareasca putin. )e formeaza bucati cat degetul aratator 'informa de nutli( dupa care se pun intr-un alt vas de *-+ l, in

care se afla usturoiul presat, lasandu-se la fiert pana da unclocot. ntre timp se amesteca cu lingura gaurita pentru a seevita prinderea de vas. #upa clocot se scot afara si seaseaza pe o tava sau intr-un vas de unde se ia fiecarebucata si se preseaza pe docul de lemn cu o furculita. #upapresarea a doua sau trei bucati se omogenizeaza in palme,obtinandu-se o minge la o dimensiune putin mai mare decatbila de ping-pong. #upa omogenizarea si formarea tuturorbucatilor se introduc din nou in vasul in care au fiert si selasa pe foc incet pana la 2-3 clocote iar apoi se stinge focul,se ia vasul si se introduce apa rece pana se ajunge laracirea intregului continut. ste recomandabil sa nu sescoata momeala din vas pana nu se raceste complet. #upa

racire se ia continutul si se impac/eteaza intr-un prosop debucatarie, in care se va tine pana la folosire. 0erificareareusitei prepararii continutului se face in felul urmator: dupa1-2 ore se ia o minge de mamaliga si se arunca, cu forta, inpodea 'ciment, gresie etc.(. #aca sare inapoi, ati reusitrealizarea acestei retete destul de migaloase. ceasta

momeala se poate utiliza si la arici sub diferite forme: para,creasta de cocos 'depinde de nr. de carlige(, minge si cub.

"ma

imele sunt cele mai raspindite si preferate dintre momelilevii fiind eficiente la pescuitul majoritatii pestilor din tara

noastra.n functie de mediul in care traiesc, rimele pot avea culori sidimensiuni diverse.


3/95

entru pescuitul somnului, al pestilor de dimensiunimari in general, este indicata rima de pamint care estemai mare si de culoare alb - rozalie. xemplarele maripot depasi 1 cm.

imele de balegar sunt mai eficiente in cazul pestilormedii dar si mai mari si au dimensiuni mai mici&coloarea acestora este maro-rosiatica.

ste recomandabil ca acestea sa nu fie introduse in carligincepind cu capul - acesta fiind mai mobil iar rima ramine un

timp mai indelungat vie.0iermusi '4enti(

0iermusii de carne reprezinta una dintre cele mai atractivemomeli pentru pescuitul in balti& este eficienta pentru pestipasnici in special. entru a avea niste viermusi buni trebuie

sa avem in vedere ca acestia sa fie prospeti altfel ne trezimla balta cu muste. 0iermusii tineri 'prospeti( prezinta inabdomen o pata intunecata. )unt de preferat viermusii maricare se vor pastra in frigider, in cutii inc/ise - prevazute cugauri mici de aerisire - in care vom pune putin malai.

5oabe de porumb

orumbul nou, cel alimentar, cu lapte sau porumbul fiert siconservat cu aroma de vanilie,anason etc. este o momealafoarte frecvent utilizata la pescuitul carasului, platica saualtor specii de pesti pasnici fiind nelipsit la pescuitulcrapului. onform statisticilor, porumbul reprezinta cea maieficienta momeala si nada pentru pescuitul crapului fiind la

indemina oricui si la pret foarte scazut.

$omeala


4/95

escarii in varsta folosesc destul de des acesta momeala,ieftina si usor de preparat, cu care captureaza scobarul. ncele ce urmeaza va prezentam o reteta simpla de prepararea momelii pentru scobar:

)e cumpara splina de porc 'in cantitate de 1 6g(.

)e macina prin masina de tocat carne de 2 ori, ca sa fiecat mai fina.

)e amesteca cu faina de malai, pana se face o pastaomogena si elastica.

mediat dupa omogenizare se poate pune pe naditor sau sepoate utiliza a doua zi, cu conditia sa fie pusa la rece, infrigider.

--------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------


5/95

Nade si momeli--entru a avea reusita unei partide depescuit, pe langa dotarea te/nica adecvata, pregatireaunei nade potrivite, in functie de specia cautata, de tipulbazinului, de anotimp, are o mare importanta. rin nadirene propunem sa stimulam apetitul pestilor, sa-i ademenimsi mai ales sa-i mentinem la locul de pescuit, fara insa sa-i/ranim. deea este sa introducem in apa substanteapetisante in particule fine care sa se disperseze rapid sisa le placa speciilor urmarite de noi. 0ederea este maiputin importanta.7u vom nadi oriunde si oricum, pentru ca fundurile apelor

adanci, namoloase pline cu vegetatie, sunt adevarate/auri, mai ales pentru nada grea. 5ucatile de nada trebuiesa fie aruncate dupa ce sondam cu grija fundul apeistabilind natura sa. 0om cauta sa stabilim cu atentietreptele de nivel, adancimea, viteza curentului, claritateaapei, directia vantului. cest sondaj se realizeaza cumontajul prezentat la cu ajutorul sondei din trusaoricarui crapist. 0om depista eventualele ierburi aflate pefund, pe care vom cauta sa le indepartam. nmuiereanadei are o importanta deosebita: nada grea, compacta,va trebui sa se desfaca lent pe fund in timp ce o nadausoara de apel, se va desface rapid mentinand un nor incurent. $are atentie vom acorda frecventei de aruncare:

se poate intampla sa suprasaturam pestii. 7ada de fundce ramane compacta in ape fara curent, va fi alternatacu8nucile8din nada usoara. #oua - trei aruncari faramuscaturi si dupa fiecare captura.)uccesul unei partide sta si in felul cum alegem vadul depescuit. Un asemenea loc este un gropan, un sant naturalsau artificial, un culoar sau un oc/i in mijlocul uneivegetatii abundente, un cot linistit de ape, portiuni deteren in aval de poduri sau alte constructii /idro. el maides intalnit caz este acela de amenajare a unui vad in


6/95

mijlocul unei vegetatii acvatice. u o toporisca sau cu osecera vom taia un culoar de 9 m avand grija sa purtammanusi de panza, altfel trestia plesnita va taia mana.nlaturarea bradisului se va realiza cu o grapa de 1 mlatime legata cu o funie si tractata eventual cu masina.

NADE

Ingrediente vegetale:

- %aina de orez, porumb, ara/ide& 'faina de orez naste unnor de particule de culoare albicioasa vizibil de la distanta(

- esmet, biscuiti macinati sau zdrobiti&- )eminte de canepa prajite si macinate& 'este cel maifolosit element datorita continutului mare in substanteuleioase(- aine inmuiata, arpacas fiert, boabe de porumb in lapte,cartofi fierti, cuburi pentru crap&

- urta de canepa sau floarea soarelui& 'tine foarte mult inapa, atragand pestii cu substantele uleioase degajate(- udra de ou formata din des/idratarea oualelor sitransformarea lor in pudra.

Ingrediente de apel:

- 7ada inmuiata in ulei de canepa 'sau in ulei de gatit(& sedizolva mai lent decat inmuiata in apa& se poate adaugasirop de za/ar in ulei&- rgila cernuta si caolinul care leaga si ingreuneazanada.

Ingrediente animale:

- %aina de carne, obtinuta prin des/idratare&


7/95

- )angele, pentru toamna si primavara, mai ales celpudra&- amele taiate sau strivite in bucatele formeaza un sucfoarte atractiv&- ;arvele de c/iromonide sunt irezistibile&- 0iermusii - mai ales cei rosii.

Condimente si conservanti:

- < cantitate mica de cafea solubila sau naturala, anason,coriandru, stimuleaza pestii&

- < cantitate mica de bicarbonat de sodiu sau de pudra dealoe conserva nada iar prin proprietatile lor laxative evitasaturarea pestilor&

Ingrediente vehiculante:

- #aca pe balta inoata gaste sau rate, e un semnal calocul este nadit. estii vor manca excrementele pasarilorin componenta carora sunt furaje nedigerabile. ;e vomstrange de pe mal si le vom introduce in nada&- ;aptele praf, praful de ing/etata de vanilie, capsuni, etc.amestecat in nada atrage pestii de la mare distanta.

RETETA 1:

- %asole fiarta si colorata cu sofran&- $azare fiarta&- orumb fiert decojit&- =rau fiert pudrat cu za/ar vanilat&- ubulete de mamaliga inmuiate in miere de albine silapte praf&- ubulete de cartofi tavalite prin praf de ing/etata devanilie, capsuni sau banane&


8/95

- )pag/ete fierte si taiate marunt, de marimea viermusilor&- linguri de za/ar, cateva linguri de praf de carnesi praf de biscuiti, o lingura de cafea sau cacao sicompletati cu malai. rebuie amestecat mereu si la focmic, pana scade bine. )e scoate pe un fund de lemn si selasa la racit. e mal se pune in momitor sau se aruncabulgari in apa. )e mai pot adauga viermusi sau rametaiate.Nu este obligatoriu sa contina toate ingredientele, punetice aveti.

$omitul are rolul sau, de a atrage pestii si de a-i mentine in zonndiferent de natura nadei, trebuie preparata si lansata in loculdorit, de pe malul apei. 7u va grabiti sa afirmati ca este un lucrufara rost. ele mai populare ingrediente sunt pesmetul, piscoturile, fainade grau sau de porumb, srotul sau canepa, intr-o combinatie cartrebuie sa ajunga in apa sub forma de bulgari, urmand ca lacontactul cu apa sa se disperseze pe o suprafata bine


9/95

determinata. ipuri de nade: ( nada fina care in momentul contactului cu apa creeaza unnor. 5( nada medie a careigranule, dupa imersiune,se descompun treptatpana in momentul in careatinge fundul apei. ( nada grea, modelatapentru pestii care se

/ranesc pe fundul apei, sedescompune in granulemai mici dupa ce bulgarelaatinge fundul apei. sterecomandat ca acestenade sa fie imbogatite prinadaugare, in compozitialor, de viermusi sau larve. Putini sunt cei care nu considera mamaliga ca ingredient de baza intr-o nada la o partida de pescuit. Poate va surprin

sa aflatio ca singura tara unde se foloseste mamaliga, ca ingredient de baza, este Romania. O nada simpla se poate obti

din paine uscata trecuta prin masina de tocat, obtinandu-se astfel granule de diferite marimi. Aceasta nada simpla se po

achizitiona, din magazinele de specialitate, sub numele de British Bread, fiind disponibila in diferite culori. Folositi

ingrediente proaspete, pentru ca orice miros fara importanta pentru noi poate fi daunator pescuitului.

ulverizatorul poate fi un flacon de solutie de spalgeamul care a fost clatit bine. 7u este indicat sa folositi bulgari mari, demarimea unei mingi de tenis, pentru a momi loculdeoarece acestia ar putea speria pestii.entru o momire la distanta, bulgarii mici se potplasa la locul dorit cu ajutorul prastiei.

7u puteti spera sa obtineti rezultate notabile daca nu momititemeinic locul. ncercati diferite tipuri de momeli si inainte de oricpartide de pescuit informati-va despre topografia locului. )unt ra


10/95

cazurile in care aceeasi combinatie de nade este de succes indoua locuri diferite. )i in inc/eiere o ultima recomandare, nu sc/imbati locurile depescuit in functie de relatarile cunoscutilor. n fond sunt totipescari, nu-i asa?

8$irodeniile8 care fac din aceasta nada odelicatesa sunt atent dozate pentru ca orice

lipsa sa exces poate dauna. m ales un bunatractant, un eficient stimulator de apetit si aldouasprezece ingrediente pe care le-amconsiderat ca fiind cele mai bune pentrupescuit. entru perioada rece 'primavara sitoamna( va recomand adaugarea de larve sviermusi in nada, in proportie de *-1@, iarpentru perioada de vara adaugati putinporumb crud sau framantati nada cu mamalifoarte proaspata 'facuta acasa e cea maibuna( in proportie de 2*@. oate componentele rofi$ix sunt 1@naturale si nu contin conservanti sau coloran

c/imici, fiind o nada 1@ ecologica ambalain mediu uscat si aseptic pentru a nu producelemente de fermantare care dauneaza uneinade.


11/95

MME!I

Mamaliga pentru cu"ulet:1. malai extra cernut si dat prin masina de rasnit 'o canade 2*g(2. un varf de cutit cu sofran3. faina de grau 'o lingura de masa(>. arome 'samanta de anason, vanilie(*. za/ar 'o lingurita( sau 2 pastile de za/arina+. apa plata 2*gA. amestecam ingredientele de la punctele 1-*9. intr-o cratita de tuci fierbem apa pana da in clocot dupacare turnam amestecul fara sa amestecam timp de AminuteB. se micsoreaza flacara de fierbere si se amesteca timp

de 3 minute1, se rastoarna mamaliga pe un fund de lemn si seframanta repede dandu-i o forma dreptung/iulara11. se pune astfel mamaliga intr-un ciorap de bumbac sauin tifon dupa care o introducem intr-o oala mare '>-*6g( inapa clocotita care se va fierbe timp de > min. dupa care

ea se va ridica la suprafata12. se scoate din ciorap si se pune la zvantat pe o bucatade carton13. dupa racire '>-*ore( se pune intr-o carpa de bumbacsi se pune la rece1>. taierea in cubulete se face se face pe un fund de lemncu un cutit cu lama subtire unsa cu ulei alimentar

1*. cubuletele pot fi insotite pe carlig de viermusi saurame care dau8miscare8momelii


12/95

#asta pentru amur:1. 32*g gris2. 1*g faina de malai3. 1*g lapte praf

>. *g za/ar pudra*. 2-3 plicuri de za/ar vanilat+. * ouaA. un varf de cutit de sofran rosu9. totul se amesteca pana la omogenizare 'ouale se batputin inainte de a turna amestecul(B. formam bile de 1*-2 mm pe care le punem in apaclocotita1, le fierbem 2-3 min. dupa care le scoatem la uscat 2>de ore11. se pot pune in carlig direct sau legate cu fir subtire

Carto$ul ca momeala:

artoful fiert si pus pe carlig se desface in gura pesteluipermitand inteparea. tunci cand vrem sa aruncamdeparte vom folosi cartoful crud pe care il prindem incarlig ca o biluta 5


13/95

farfurie. )e framanta cu mana pana se inmoaie si seabsoarbe oul. uteti adauga arome 'scortisoara, /alva(.#aca este moale nu mai puneti paine ci continuati sa oframantati si sa o lasati la soare si la vant.

#asta:1. ntr-un pa/ar de 1g puneti 2 linguri de faina de grau,1-2 linguri de gris si 2-3 linguri de malai grisat sau din celobisnuit.2. ntr-o craticioara se pune la fiert un pa/ar cu apa. andapa da in clocot atunci turnati amestecul si lasati putin safiarba.3. ncepeti sa amestecati cu o lingura de lemn tinand foculmic pana nu mai are cocoloase.>. )coateti imediat pasta lipicioasa din craticioara si raciti-o.*. nainte de a o pune in carlig se framanta intre degete.

+. uteti pune arome si coloranti.

%raul si canepa:)e pot folosi boabe sfaramate sau macinate si apoiamestecate in nade grele.repararea canepii:

1. )e spala boabele de praf2. )e lasa la germinat >9 de ore in apa rece& le punem lafiert si imediat ce dau primii germeni le luam de pe foc,inlocuim apa fiarta cu apa rece, spalandu-le in 2-3 ape.5oabele nu se vor mai inmuia.

repararea graului:1. ntr-un vas se pun * parti apa si o parte grau.2. #am la foc mic pana fierb si le apare miezul alb '3-*ore(.


14/95

3. 0om supraveg/ea sa nu scada apa.>. mediat ce au crapat se varsa apa fiarta si se toarnaapa rece peste el.*. 7u se aromatizeaza.5oabele se vor pastra la rece in borcane dupa ce le-amzvantat bine. unem 2-3 prafuri de sare peste ele

Reteta de "oilis:

1. )e amesteca bine:- 2C> pesmet&- 1C> malai cernut&- 1C> fulgi de ovaz.)e bat 12 oua la *g compozitie, se toarna intr-un vasdupa care framantam bine pana omogenizam. $odelam cumana bile de 1-2 cm diametru, si apoi le punem intr-o plasa

de sarma si le introducem in apa clocotita. ;e lasam la fiertpana se ridica la suprafata, le scoatem, le punem la scurs peo carpa uscata, dupa care le punem la rece.

2. )e amesteca:- 1*@ faina de soia&

- 1@ alune prajite macinate fin&- 2*@ gris&- 2*@ malai&- 2@ lapte praf&- *@ seminte prajite si macinate de canepa.)e amesteca cu 12 oua la *g compozitie si se fierb panase ridica la suprafata. )e recomanda nadirea cu bilute

nefierte puse pe naditor sau in punga solubila.

0a vom prezenta cateva retete publicate in revista )


15/95

$. aseinatul de calciu 'sodiu( bogat in proteine este o

pudra usoara care nu se lipeste deloc pastrand cocolosulsuplu si lucios. #oza maxima va fi 2@.*. %aina de grau 'pana la 1@( are rolul de a lega


16/95

amestecul. bsoarbe excesul de lic/id si impiedicaamestecul sa se lipeasca de masa de rulaj.+. =ermenii de grau: au un gust dulce agreabil, dar suntlipiciosi. #oza maxima este de 2*@.A. =lutenul de grau este un liant puternic. #aca depasim1@ din amestec acesta devine elastic si foarte greu demodelat.9. %aina de porumb constituie unul din ingredientele debaza, este usor lipicioasa si nu trebuie sa depaseasca [email protected]. =lutenul de porumb are un gust acrisor care nuderanjeaza crapul. entru ca este lipicios nu va depasi 1@

din amestec.1, =risul devine usor lipicios in timpul fierberii. /iar dacagranulatia este un pic grosiera nu deranjeaza daca nudepaseste [email protected]. /aina de pesteare un miros puternic si crapii oapreciaza foarte mult. #oza maxima [email protected]. /aina de carne+ $aina de sange si $aina de oaseaucam aceeasi compozitie ca si cea de peste, doza maximafiind aceeasi.13. Da/arul pudra este pentru indulcit, doza maxima fiind de1@ altfel cocolosul se va inmuia.1>. )e pot folosi amestecuri de graunte pentru pasarele,faina de in sau canepa, biscuiti pentru caini, pesmet, sroturi

si gozuri cerealiere.oate acestea vor fi macinate si cernute printr-o sita deasainainte de a le incorpora in amestec. #oza maxima este de>@.

Arome si coloranti:1. rome8de fructe8au la baza mirosuri de piersici, cirese,mere, capsuni, visine, nuca de cocos, vanilie, anason. rinextensie avem: miere, ciocolata, caramel, etc.2. romele de8carneEE cele mai cunoscute sunt: crabi, creveti,


17/95

moluste.)e recomanda ca aromele de fructe sa le folosim in sezonulcald iar cele de carne in sezonul rece. 7u trebuie abuzat dearome, putem pune 1,-2, ml la 1 0g de amestec. #acadepasim, efectul va fi contrar. astrati-le la rece.

Colorantii:n apa cu cat coboram in adanc, culorile au tendinta sa seextompeze, de aceea vom tine seama de acest lucru. ;ainceput toti foloseam rosu, galben si oranj. cum alegemculori neutre: brun, maron, verde inc/is, oliv, gri, bej,

albastru.

Retete :n functie de imaginatia si inspitatia pe care o avem fiecare,

vom alege ingredientele respectand cu strictete proportiile.0a prezentam cateva retete considerate a fi cele maieficiente 'publicate de l. rentea in escar $odernnr.2C1BB+(:

A'- 2*@ lapte praf&

- 2*@ faina de in&- 2@ caseinat de sodiu&- 1@ gluten de grau&- 1*@ malai&- *@ za/ar.'

- 3@ caseina&- 2@ faina de porumb&- 2@ caseinat de sodiu&


18/95

- 1@ faina de grau&- 1*@ gluten de grau&- *@ za/ar.C'- 2@ lapte praf&- 2@ faina de carne 'sau de peste(&- 2@ faina de porumb&- 2@ caseinat de sodiu&- 1@ gluten de grau&- 1@ pesmet fin.

Modul de preparare &1 0g de amestec*:

ntr-un castron mare se sparg + oua care se bat bine. )eadauga +-1 ml de aroma si colorantul impreuna cu 2lingurite de ulei 'de floarea soarelui sau porumb(. #acaavem se adauga 2 lingurite de glutamat 'EEsareEE utilizatapentru a intari gustul(& in lipsa punem 1 lingurita de EE#eli6atEE.

elelalte ingrediente se adauga amestecand permanentpana se obtine o pasta supla, care nu trebuie sa se lipeascade maini. onsistenta trebuie sa fie asemanatoare cu cea aplastilinei. ;a sfirsit se mai adauga putin ulei si se framantainca o data. entru a obtine cocoloase de diametre precisese utilizeaza o pompa cu duze intersc/imbabile de diametre

diferite. )au masina de tocat carne la care am pus o palniecu orificiul de iesire mic. #iametrele cele mai folosite sunt de12-19 mm. EEarnacioriiEE se taie apoi in lungimi potrivite sibucatile se ruleaza intre palme. )e aseaza pe un fund delemn pudrat usor cu faina, lasandu-le sa se usuce timp de oora. n acest timp cocoloasele nu trebuie sa se deformeze:ar insemna ca pasta a fost prea moale in momentul rularii.

)e pregateste un recipient mare in care punem apa, iar inmomentul fierberii punem putina sare grunjoasa 'neiodata!(,si o lingura de ulei comestibil. ocoloasele se pun in vas


19/95

una cate una. rebuie amestecat din cand in cand sa nu selipeasca de fund. %ocul sa fie moderat. ele care se ridica lasuprafata sunt fierte. ;e EEpescuimEE cu o strecuratoare si lecufundam in alt vas umplut cu apa rece. poi le punem pe otava, la soare, sa se zvante bine. u cat le lasam mai multcu atat devin, in timp mai dure. tentie! #aca vrem safierbem cocoloase de culori si arome diferite trebuiesc/imbata apa pentru fiecare sortiment in parte. rapilor nule place amestecul de arome.

#astrare:ocoloasele le putem prepara iarna si sa le utilizam vara sitoamna. entru asta le congelam. ;e punem in pungute deplastic cate 2 de bucati de aceeasi marime, aroma siculoare. unem si o etic/eta mentionand acestea si datacongelarii. n punguta mai punem si o bucatica de polistiren

pe care o EEparfumamEE din belsug cu aroma dorita.entru a le gauri utilizam burg/ie care se gasesc lamagazine.

#reentam si reteta saracului cu ingrediente ie$tine si laindemana tuturor :

- 2@ malai&- 1@ faina de grau&

- 2@ lapte praf&- 1@ gris&- 3@ srot de floarea soarelui bine cernut&


20/95

- *@ seminte de mei pisate&- *@ seminte de anason pisate.$ai punem o lingura de za/ar. ocoloasele au o culoarebrun-cenusie si o aroma de anason. ste pentru sezonulcald

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

3uper - cu"ulete de mamaliga E3CAR MDERNNR'2)1..4*

Umpleti oc/i rasnita de cafea 'electrica( cu faina de porumbsi macinati-o pana la granulatie fina. ceasta faina o cernetiprintr-un ciorap de matase fin. fectuati aceeasi operatiunecu inca o masura de rasnita plina cu faina de porumb. udrade porumb obtinuta prin cernere se amesteca cu 3-> linguride faina de grau. #aca aveti, puneti si 1-2 lingurite de

amidon praf ce are rolul de a inc/ega mai bine compozitiamamaligii. %ierbeti apa intr-o craticioara de bucatarie,adaugati colorant alimentar, si 2-3 picaturi de aroma. poi lafoc moderat, turnati compozitia de faina si amestecati inacelasi timp cu un facalet de lemn pentru a preveni formareacocoloaselor. %aceti o mamaliga putin mai tare, apoirasturnati-o pe un fund de lemn, asa incat sa obtineti o

grosime maxima de cca 3-> cm. ;asati-o sa se raceasca,apoi introduceti-o in frigider pentru minim o jumatate de ora'maxim 2-3 zile daca o tineti in frigider ambalata intr-o pungade plastic, pentru a preveni uscarea ei(. =ranulatia grosierarezultata in urma cernerii fainii de porumb prin ciorapul dematase, poate fi folosita ca nada, in combinatie cu alte

ingrediente: srot de floarea soarelui, paine inmuiata,bucatele de mamaliga obisnuita, etc. e balti taiati cubulete


21/95

de mamaliga cu o lama de barbierit. uratiti lama dupafiecare 2-3 taieturi in mamaliga.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

#atru retete de "oilies E3CAR MDERN NR'241..4*

%alusti sarate:)e dovedesc bune mai ales la peste mare. rebuie sa aiba

cam 1* mm si sa fie destul de tari. )e fierb cam trei minute,dupa care se lasa la racit si se impac/eteaza.ngrediente:- faina de peste '+g(- mancare pentru pasarele '2g(- solubil de soia 'Bg(

- gluten de grau '1g(- lactambulina '*g(- + 'sase( oua in care se incorporeaza cate o lingurita defaina de creveti, sare, ulei de ara/ide si colorant.=alustile sarate se pot folosi si pentru nadire in amestec cuporumb: o parte galusti 3 parti porumb.

%alusti dulci:)unt cele mai bune atunci cand testati o apa, un lacnecunoscut, deoarece EEdulceataEE si atractantii aromati suntperceputi de pesti de la mare distanta. %olositi :- caseina '2g(- malai fin '1*g(

- gluten de grau '*g(- albumina '*g(- solubil de soia '*g(- + oua in care se freaca 2-3 lingurite de za/ar pudra. ;a


22/95

acestea puteti adauga arome 'fructe(.

%alusti ie$tine:%olosim o reteta mai ieftin pentru nadirea de EEobisnuireEE apestilor. =alustile pot fi aromatizate EEpe locEE dupadecongelare, c/iar inainte sa le folositi pentru nadire.ompozitia este :- faina de grau '1g(- faina din tarite de grau '1g(- malai fin '1g(- lapte praf '*g(

- solubil de soia '*g(- caseinat de calciu '*g(- albumina '*g(- + oua, in care se adauga o lingurita de ulei de ara/ide.

%alusti pentru nadire:ceste galusti sunt mai sarace in proteina, deci mai ieftine:- malai '1*g(- faina '*g(- caseina '1*g(- gluten de grau '*g(- albumina '*g(- solubil de soia '*g(

- + oua, care se bat bine inainte de a le amestecacu8fainurileEE.oate galustile se fac de 1>-1+ mm si se pastraza in cantitatimici '1-3g( in pungi separate si etic/etate puse lacongelator.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


23/95

Retete de mamaliga E3CAR MDERNNR'561...*

"servatii:

$alaiul sa fie cernut de 2-3 ori printr-o sita deasa pentruca mamaliga sa fie tare si elastica, restul se poate folosipentru nada de fund, pentru arc, etc. pa este buna ceade la fantana, de ploaie sau de la robinet, pastrata intr-un vas acuperit 1-2 zile.0asul in care facem mamaliga trebuie sa fie un tuci 'dinfonta(. $amaliga se face la foc mic incalzind uniform.este flacara se pune o tabla ca la coptul vinetelor.Ingrediente:)e pot folosi:- sofran,- anason sau coriandru rasnit- ulei de anason

- za/ar vanilat sau tos- melasa sau miere- galbenus de ou sau ou intreg- srot de floarea soarelui 'preferabil /alva simpla(- seminte de canepa fierte sau prajite- grau sau arpacas fiert

- faina de grau- cartofi fierti, etc.

#astrare:ntr-un servet umezit, la umbra pe malul apei. $amaligase poate taia de acasa si pastrata intr-o cutie de tabla cu

malai, za/ar vanilat sau faina alba.#reciari:ubuletele se taie numai cu lama cutitului umeda. rima


24/95

data taiem felii mari cu cutitul apoi patratele cu lama debarbierit patratele mai mari . nainte de a introducecarligul in patratica, mai taiem o data fetele daca sauuscat cat de putin.In$igerea carligului:referabil unul subtire si rotund cu tija scurta - se facepe diagonala cubului. #aca patratica este tare-tare nuuitati sa scoateti varful acului la fata patraticii, panaspinul ramane liber. and patratica este moale varfulpoate ramane ascuns.

#RIMA RETETA:ntr-un vas de 3-> l se pune la fiert- arpacas '*-+ linguri( sau grau decorticat, dupa care seadauga apa pana se acopera arpacasul.n vasul de tuci pus pe tabla, la foc mic se pune- un pa/ar cu apa- un varf de scobitoare de sofran- un pic de za/ar vanilat 'nu exagerati !(- 3-> picaturi de ulei de anason sau ulei de ara/ide- F lingurita de canepa sau anason rasnit- G din acelasi pa/ar-masura cu malai foarte binecernut.and apa da in clocot se adauga si celelalte

- H parti de malai rasturnate EE musuroi EE.otul la foc mic ! )e lasa musuroiul la fiert pana seumecteaza spre varf & se taie de mai multe ori cu lamaunui cutit pentru a se umezi mai bine si se mai lasaciteva minute la fiert. poi se amesteca bine cu o lingurade lemn pana cand compozitia devine destul deomogena si de tare. )e scoate botul de mamaliga si sepreseaza pe un fund de lemn, lasandu-l sa se raceasca.)e framanta dupa ce s-a racit putin, formand o8minge EEcare se pune intr-un tifon si se invarte pentru a se


25/95

scurge de apa. n tot acest timp, arpacasul a fiert siacum se cufunda 8mingea EE 'cu tifon cu tot( in acest vassi se lasa la fiert peste o ora. )eparat in tuciul in care amfiert mamaliga se pune la fiert restul de malai ramasdupa cernut, adica- 3 pa/are de malai- 3 pa/are de apa- 2 lingurite de canepa macinata sau anason- 2 plicuri de za/ar vanilat)e poate folosi apa de la arpacas, deja fiarta, si nu-inimica daca se mai iau si cateva boabe de arpacas sau

grau. )e mesteca mamaliga de arc pana se dezlipesteusor de pe lingura. n tot acest timp EE mingea EE fierbe lafoc mic. #upa ce a fiert se pune la scurs intr-ostrecuratoare.rpacasul il folosesc astfel :- dupa ce am fixat mamaliga pe arc, iau in manaarpacas pe care il presez peste mamaliga din arc, sauarunc o mana doua cand dau la undita.

A D7A RETETA:)e folosesc 2 F masuri de apa si o masura de malai. )epresara malaiul in apa pusa la fiert pe foc mic, pe tabla.and se formeaza botul de mamaliga in tuci se imparte

compozitia in > cu cutitul fara a mesteca, lasand safiarba in continuare 2 min, apoi se ia de pe foc si sescurge surplusul de terci care a ramas. )e framanta cufacaletul, iar daca este prea tare se mai adauga dinterciul ramas. $amaliga este fiarta cand nu se maiprinde de lingura.)e preseaza cu lingura si se pune la fiert pana incepe sapufaie. )e rastoarna pe un fund de lemn si i se da oforma.


26/95

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

RETETE DE MAMA!I%A &preentata in revista #E3CAR

MDERN nr'5(1...*

:#rima reteta:)e ia o masura de apa si una de malai. )e pune malaiulmusuroi cand da apa in clocot. )e fierbe 1 minute. )eamesteca bine, se preseaza in tuci, se stinge focul si se lasa

tuciul pe tabla incinsa, acoperit, inca 3 de minute. apaculse va ridica cu grija pentru a nu curge apa, condensatapeste mamaliga. )e rastoarna peste fundul de lemn si se da,prin presari repetate, forma unei caramizi.

A doua reteta:

#oua cesti de apa, doi pumni de malai cernut, ingrediente.)e face un terci care se fierbe bine. )e pune un pumn demalai deasupra, musuroi. )e amesteca bine dupa ce a fiertsi EEmusuroiulEE. ste gata cand se amesteca foarte greu. )eimparte cantitatea in doua. )e pune apa la fiert. ele douaparti se strang foarte tare in tifon dublu. )e fierb doua ore lafoc mic si se sterg foare bine de apa prin strecuratoare.

A treia reteta:#oua linguri de malai cernut bine, doua linguri de faina alba,un ou, ingrediente ce se amesteca mai intii cu oul. )eframanta toate, facandu-se o turta. ntr-o oala se pune foitade calc si, la foc mic, se fierbe turtita 3 minute, intorcandu-

se din cand in cand, sa se partunda. alcul se pune ca sanu se patrunda de fundul oalei. pa trebuie sa acopereturtita. #upa fiert se lasa 3 de minute sub jet de apa rece,


27/95

apoi la scurs, in strecuratoare.

A patra reteta :)e framanta: doua linguri de malai, doua linguri de fainaalba, un ou intreg. )e bate oul, se amesteca ingredientele,se adauga malaiul, pe urma faina. #aca amestecul esteprea tare se adauga putina apa, sa iasa o pasta consistenta.ntr-o cratita se pune apa la fiert& cand clocoteste se da foculmic. )e umezeste o lingura cu care se ia din compozitie cam2C3 de lingura, facande-se galuste. )e fierb 1 minute sauc/iar mai putin, intorcandu-se in apa cand sunt fierte. )e taie

usor cu lingura - sunt albicioase. )e strecoara sa nu ramanaapoase, se pun pe o farfurie si se strivesc cu furculita. #upace se racesc, se face cu mana o singura EEcaramidaEE pentrua putea taia felii din ea.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Canepa

ste o nada foarte usor de pregatit, apreciata atat de crap,cat si de clean, lin, mreana sau platica. escarii, fani alpescuitului stationar, sau mai bine zis concurentii, cunosc

bine aceasta momeala prin ei devenind o momeala tot mairaspandita si n randul pescarilor sportivi. $ai multe asociatiide pescari din nglia au interzis folosirea acestei nade peapele administrate de ei, spunand ca pestii 'in cazul lorbabusca( devin 8drogati8 din cauza acestor seminte sipornesc n goana dupa momeala, /ranindu-se peste nevoilecurente. )e mai spunea ca semintele de canepa ajung pe

fundul apei, prind radacini, marind vegetatia de pe fundulbaltiiI n cativa ani si-au dat seama ca era vorba doar deimaginatii, canepa fiind in cele din urma acceptata si in


28/95

nglia, devenind populara. )ursele cele mai rentabile pentruaceste seminte este in primul rand piata unde gasimsemintele crude 'daca le gasim(, magazinele specializate inarticole de pescuit 'aici comerializandu-se in stare uscata(sau, daca nici aici nu avem noroc, merita sa incercam pe laet-)/op-uri deoarece semintele de canepa reprezinta/rana de baza pentru papagali si alte pasari exotice.eteta de preparare este mai mult decatsimpla. ;uam 2*g de seminte de canepasi adaugam 1 l de apa rece. #upa primulclocot, micsoram focul incat sa fiarba incet

in continuare. #upa aproximativ 3 deminute semintele incep sa crape, din eleiesind embrionul. in aceste 3 de minutede fierbere va recomand sa desc/idetigeamurile 'nu strica nici putin curent deaer( pentru ca mirosul placut, de canepafiarta, in concentratie mare devine aproapeinsuportabil. #upa ce marea majoritate aboabelor au crapat putem lua oala de pefoc, turnand apa uleioasa, de pe seminte,intr-un vas 'ne va fi de mare folos laprepararea nadei uscate(.

)emintele ramase fara apa firbinte vor

primi un dus de apa rece 'aproximativ 1minut( prin care vor ajunge in stareacorespunzatoare, deoarece lasandu-le sase raceasca incet se vor inmuia prea tare.celasi efect va avea asupra lor si fiertulprelungit. )e vor desc/ide prea tare si vorfi prea moi. entru un efect mai evidentiatputem pune putin bicarbonat de sodiu, saupraf de copt, in apa in care vor fi fiertesemintele. stfel boabele se vor inc/ide la


29/95

culoare iesind in evidenta albul embrionului. #aca activitatea de fierbere a semintelorde canepa, nu incanta familia sau vecinii'nu m-ar mira de loc acest fapt( putem sapreparam o cantitate mai mare, intr-osingura tura, mentinand proportia de 1:>intre canepa si apa. 5oabele fierte si calitele vom imparti in portii 8de-o partida8, si lepunem in congelator.

7u vor pierde de loc din aroma daca 'important !( leinc/idem ermetic in cutii, sau n pungi. inute numai la

frigider, fara congelare, le putem pastra aproape osaptamana. rintr-o sita de 3 - 3,* mm vor trece boabelebune pentru a fi adaugate n nada ramanand doar celeideale pentru carlig. arligul folosit pentu boaba de canepa va fi de 1> -19 cu tija subtire montura momelii realizandu-setrecand samanta prin carlig in directia crapaturii 'laintepare varful carligului va actiona corect(. entrupescuitul crapului 'dar si pentru lin sau mreana( osamanta de canepa nu este de ajuns. n acest caz vomfolosi un carlig de 9 - 12 si vom fixa cate un 8fir de par8legat de carlig. cest fir poate fi ata c/irurgicala, atadentara sau fir impletit 'important e sa fie subtire si

moale(. 0om lipi cu )uper =lue cateva boabe decanepa pe acest fir, montura putand fi folosita atat lapluta cat si la plumb, important este sa avem boabe decanepa fiarta si in nada folosita. < data ajunsi la loculpartidei vom pune apa suficienta peste semintele decanepa fiarta, pentru ca acestea sa nu se usuce.5oabele deja uscate vor pluti la suprafata.

entru o partida organizata 8la crap8, importanteste sa folosim o nada simpla 'nu foarte aromata(,la care vom adauga semintele de canepa. roma


30/95

puternica a canepei se combina greoi cu o aroma'puternica si ea( de capsuni, de exemplu. 0omadauga apa ramasa de la fierbere 'va amintiti ca afost separata intr-un vas( la 9 g de nadaadaugand aproximativ 3 - > ml de apa. stebine sa preparam amestecul inca din searaprecedenta, astfel aroma va patrunde profund innada. 0om adauga 1 - 2 pumni de canepa fiartaframatand-o bine pana la obtinerea starii dorite.ceasta nada, ajunsa pe fundul apei, va crea uncovor uleios, irezistibil pentru crapi, dar rabdare!.

#ureaza cateva ore pana se vor aduna la masapregatita. e al doilea carlig, sau pe cealaltamontura lansata pe acest 8covor aromat8 putemfolosi rama sau o bucata de carne, important e safie de culoare inc/isa.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

omponente principale, produse si concentratiarecomandata in procente

J lune 'de copac( K nutritive, crap mare K 1-1* procente

J lune prajite- dispersant ' crap, lin. rosioara, platica( -1-2procenteJ 5iscuiti K granulatie foarte mica, pescuit de suprafata - *-1 procenteJ anepa K aroma puternica, macinata sau fiarta, pentruciprinide - *-1* procenteJ aramel K inc/is la culoare, dulce, pentru crap mare -*- 1procenteJ artof fiert K lipicios, alb, pentru crap mare - 1-2procente


31/95

J #ovleac K galben, lipicios, /ranitor, pentru crap si platica K1-2 procenteJ %aina de grau K lipicios, pentru compactizare, crap K *procenteJ %loarea soarelui K seminte macinate K uleios, lipicios, crapmare K 1-1* procenteJ =abenus de ou fiert K galben, pentru diferite paste de puspe carlig K * procenteJ =ainat de gaina sau porumbel !!! K atractant pentru fund K1 procente - folositi manusi de latexJ =albenus de ou crud K lipicios, galben, colorant natural,

pentru boilies K *- 1 procenteJ =ris K alb lipicios daca este fiert, crap, platica K 2procenteJ $ac macinat K gri, uleios, pentru crap mare K 2 procenteJ $alai K fiert devine lipicios, pentru crap mare - 2-3procenteJ $alai nefiert K dispersant, pentru crap mare K 1-2procenteJ $igdale K nutritiv ' crap, lin( K * procenteJ procenteJ udra de sange K stimulant -* procenteJ )cortisoara K fin macinata pentru suprafata K 2 procente

J )oia K nutritiv, dispersant, pentru crap K 2 procenteJ )usan K seminte macinate, uleios, lipicios- 1 procenteJ Usturoi- stimulant pentru ciprinide - 3-* procente

/iar daca unele dintre componete par a fi curioase, elesunt folosite cu succes si merita sa le incercam. ifrele suntbineinteles doar orientative, dar pot constitui baza pentru acauta noi retete. ceasta noua reteta poate constituidiferenta dintre o partida reusita si un esec total. #aca pe obalta /ranita cu nada traditionala, specifica pentru o anumita


32/95


33/95

preferat cu burta desc/isa. $ustele il vor repera imediat si isivor depune ouale din care in 1-2 zile vor iesi viermusii. emasura ce acestia se maresc, dati-le sa manance cate unpestisor. 7u le dati mai mult decat pot manca intr-o zi, pentruca pestisorul sa nu se strice si sa miroasa. #upa 3-> zileviermusii ajung la *-+ mm lungime, dimensiune cu care sepoate pescui cu ei.

um ii pastram?

n frigider, intr-un borcan de > - 9 grame, in malai 'dacava suporta sotia(. uneti-i la frigider cu 2-3 zile inainte de ase transforma in pupe '*-+ zile de /ranire intensa dupaiesirea din oua, la temperatura de 2* de grade(, ca sa nuaveti surprize neplacute cand vreti sa plecati la pescuit si numai gasiti viermusi, ci muste. ;a >-* grade viermusii ramanfara sa se transforme in pupe aproape doua saptamani.

2. amele

amele sunt una dintre cele mai raspandite momeli si

totodata una dintre cele mai prinzatoare. proape toatespeciile de pesti apreciaza aceasta EdelicatesaE si de aceeafoarte multe specii se pot prinde cu aceasta momeala.$odul de prindere in carlig difera de la o specie de peste laalta. #aca pentru biban sau caras e suficienta o bucata derama in varful carligului, pentru mreana se recomanda carama sa acopere carligul si o portiune din fir. #e cele maimulte ori o rama cu un capat lasat afara se zbate si atragepestele mult mai bine decat o bucata de rama insirata pecarlig.


34/95

7u omorati rama inainte de a o trage pe carlig pe motivul case zvarcoleste si nu o puteti intepa. < rama vie este cu multmai tentanta pentru pesti decat una moarta. 0erificati acestlucru intr-un acvariu.

#e multe ori vara ramele sunt greu de gasit datorita secetei.#e aceea va recomand sa adunati din primavara mai multe,pe care sa le pastrati intr-o cutie de tabla sau lemn, undevaintr-o pivnita, la racoare. ot supravietui si la bloc pe balcon,daca nu sunt in bataia directa a soarelui si au pamantul in

permanenta umezit. utia o umpleti cu 2 cm de pamant,printre care puneti frunze, c/iar daca sunt verzi. #easupraasterneti un strat de frunze si apoi un plastic care sa limitezeevaporarea apei. ;a 2-3 luni sc/imbati in totalitate pamantul.uteti folosi la fel de bine si un acvariu pe post de cutie.

amele pe care le luati la pescuit puneti-le intr-o cutie dinorice alt material decat metal. veti grija sa aiba pamantsuficient si umezit. ;a locul de pescuit puneti-le la umbra,sau in barca in apa de pe fundul acesteia. ontrolati-le dincand in cand, mai ales in zilele caniculare, pentru a nuramane fara momeli.

ama de gunoi rosie este una dintre cele mai EprinzatoareErame. )e gaseste pe terenurile umede cu gunoi de grajd,sub frunzele din parcuri dupa o ploaie puternica. 7u sta laadancime in pamant, ci in primii 1-1* cm. )unt lungi depana la 1 cm, avand o culoare rosie si dungi subtiri galbenetransversale. 7u rezista prea mult pe carlig, maxim 2minute, dupa care trebuie sc/imbate. )unt extrem deagreeate de caras, platica, rosioara, babusca, crap.

amele de nisip se gasesc in malurile raurilor de ses


35/95

nisipoase. )unt subtiri, nu prea mari 'max * cm( si foartefragile. 7u supravietuiesc decat unei singure trasaturi apestelui, dupa care trebuie sc/imbate.

amele albe de gradina au o culoare caracteristica, alb-roz.)unt si mai groase decat celelalte rame, dar si fragile. )untexcelente la pescuitul carasului, crapului mare. rebuiepastrate cu mare grija, deoarece sunt cele mai sensibiledintre rame.

amele rosii de gradina sunt cele mai comune rame. )e

gasesc cel mai bine dupa o ploaie care le inunda galeriile.$erg bine la aproape toate speciile de pesti.

amele negre de balta 'rame serpesti( se gasesc in namolulde la marginea baltilor si lacurilor. u o culoare neagra-verzuie, sunt aspre la pipait si de dimensiuni mari '2 - 3cm(. u o mare rezistenta, supravietuind pe carlig oreintregi. )unt o momeala eficienta in #unare la pescuitulsomnului.

3. oropisnita

oropiMniNa este una dintre cele mai bune momeli lapescuitul somnului. $irosul caracteristic al acesteia estedepistat de cOtre 8mustOcios8 de la mare distanNO, Mi suntlocuri pe #unOre unde o coropiMniNO Ln c"rlig ec/ivaleazO cuun somotei.

um o gasim

el mai adesea o gOsim din Lnt"mplare, sOp"nd dupO rame.#ar putem sO o cOutam cu Manse mari Ln rOsadniNele din


36/95

grOdinile de legume. ceste rOsadniNe sunt cultivateprimOvara devreme pe un substrat de gunoi de grajd Ln carecoropiMniNele preferO sO ierneze datoritO cOldurii degajate.rezenta coropiMniNei se recunoaMte prin micile ridicOturi lasuprafaNa solului Mi dupO prezenta plOntuNelor ofilite care sesmulg uMor, acestea fiind retezate de la rOdOcinO. Uneori LnnopNile de varO o putem vedea zbur"nd Ln jurul unui becaprins.

um o pOstram

doua problema, dupO gOsirea coropiMniNelor, estepOstrarea lor. 0om folosi un vas de minim 1 litri 'acvariuvec/i, gOleata, etc.(. u c"t vasul este mai voluminos, cuat"t 8confortul8 coropiMniNelor va fi mai mare Mi implicit duratalor de viaNO Ln captivitate. ea mai buna densitate ar fi de ocoropiMniNa C un litru de pOm"nt.

entru a nu se rOni intre ele le vom tOia cu o forfecuNav"rfurile labelor scormonitoare. 7u le vom rupe labele LnLntregime fiindcO vor supravieNui mult mai puNin.

Om"ntul va fi umed Mi af"nat, cel de la muMuroaiele dec"rtita, de pOdure sau de gunoi fiind cel mai bun. ;a nevoie

vom amesteca niMte frunze Ln pOm"nt normal. 0omamesteca de asemenea Mi c"Niva morcovi, tulpini Mi rOdOcinide plante, cartofi, pentru /rana coropiMniNelor.

0asul cu coropiMniNe Ll vom tine c"t mai departe de soare MicOldura. deal ar fi un beci. #e asemenea, trebuie sO Ll Ninemacoperit cu un capac, altfel vom avea ocazia sO descoperimcO o deMi are un aspect at"t de greoi, coropiMniNa poatetotuMi zbura.


37/95

"nO la locul de pescuit vom transporta coropiMniNele Lntr-unvas mai mic, de genul unei gOleNi de plastic de * litri umplutOcu pOm"nt reavOn Mi cu frunze, cu capac prevOzut cu gOurimici pentru aerisire. 0om avea tot timpul grijO sO nu o lOsOmLn bOtaia directO a soarelui Mi vom umezi din c"nd Ln c"ndpOm"ntul, dacO este nevoie.

um pescuim

)e foloseMte pe c"rlige simple cu tija aproximativ delungimea ei, numOrul 1C - 3C. entru a rezista mai bine in

c"rlig, mai degrabO o legOm de tija acestuia, cu aNO subNire,trecutO de c"teva ori Ln jurul ei, dec"t sO o strOpungem ca peo r"mO.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

rimis: 1* 3 2> 11:13 am itlul subiectului:$amaliga

Una din momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si altipesti nerapitori este mamaliga. ceasta de multe ori ne

influenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte:daca este atractiva pentru pesti si daca este suficient de taresa nu cada din ac. n continuare va prezentam o reteta pecare numai pescarii in v"rsta o cunosc. ceasta momealaeste botezata: mingea de mamaliga. #enumirea vine de laformatul pe care il are aceasta momeala. $aterialul folositpentru aceasta momeala este urmatorul:

%aina de malai - 2-3 cani de ceai data prin sita&
http://www.pescari.ro/forum/posting.php?mode=quote&p=116http://www.pescari.ro/forum/viewtopic.php?p=116#116


38/95

%aina alba - 1 cana 'pentru intarirea continutului(&

Usturoi - 2-3 catei 'pentru aroma(&

)e incalzeste apa calda intr-un vas separat timp de *-+ min.ntre timp amestecam faina de malai cu faina alba iar dupaaceea cu apa calda. ontinutul se amesteca pana seingroasa. poi se framanta bine pana incepe sa seintareasca putin. )e formeaza bucati cat degetul aratator 'informa de nutli( dupa care se pun intr-un alt vas de *-+ l, incare se afla usturoiul presat, lasandu-se la fiert pana da un

clocot. ntre timp se amesteca cu lingura gaurita pentru a seevita prinderea de vas. #upa clocot se scot afara si seaseaza pe o tava sau intr-un vas de unde se ia fiecarebucata si se preseaza pe docul de lemn cu o furculita. #upapresarea a doua sau trei bucati se omogenizeaza in palme,obtinandu-se o minge la o dimensiune putin mai mare decatbila de ping-pong. #upa omogenizarea si formarea tuturorbucatilor se introduc din nou in vasul in care au fiert si selasa pe foc incet pana la 2-3 clocote iar apoi se stinge focul,se ia vasul si se introduce apa rece pana se ajunge laracirea intregului continut. ste recomandabil sa nu sescoata momeala din vas pana nu se raceste complet. #uparacire se ia continutul si se impac/eteaza intr-un prosop de

bucatarie, in care se va tine pana la folosire. 0erificareareusitei prepararii continutului se face in felul urmator: dupa1-2 ore se ia o minge de mamaliga si se arunca, cu forta, inpodea 'ciment, gresie etc.(. #aca sare inapoi, ati reusitrealizarea acestei retete destul de migaloase. ceastamomeala se poate utiliza si la arici sub diferite forme: para,creasta de cocos 'depinde de nr. de carlige(, minge si cub.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


39/95

)i noi il cautam cu viermusi si porumbi si alea-alea? 7oitrebuie sa punem la incoltit graul asa, ca de )fantul ndrei!)i cand acesta a incoltit bine il mai lasam sa- creasca8cornitele8 cam la 2 cm.

poi le insiram, pee le, pe boabele incoltite adicatelea, tot cape 5


40/95

cutitasul 'iarasi bem si adaugam un cub de g/eata in pa/ar(,le facem gramada si turnam din abundenta sare grunjoasa'de muraturi?(. urand 'cam cat am terminat noi vinul( seface o 8mamaliga8 tare de scoici, care nu numai ca sta binepe carlig, dar si rezista la umbra pe balconul /otelului toatavacanta noastra. ste o 8mamaliga8 sarata? Qa! ai $5; nu este sarata? sa ca luati ) 7U;; sin uuitati sa va ganditi si la

Localizarea crapului - scheme

sa cum

deja stim -una dinprincipalelesarcini sic/eie dereusita ale

unui partide de pescuit la crap - este localizarea acestuia .xista o seama intreaga de teorii cu privire la zonareabaltilor si apelor curgatoare , la anumite zone sigure in carevom gasi mustaciosi , exista recomndari pentru praguri ,


41/95

zone de alimentare cu apa ale unei balti , zone deconfluenta a 2 ape curgatoare , etc . oate acestea sebazeaza pe observatii facute de-a lungul timpului de pescaripe malul apelor . oate au o mare doza de adevar ! otusipentru un pescar incepator este greu de interpretat o apa .#e aceea va propune un studiu de caz - bazat pe o pozapreluata de pe un site francez despre crap - studiu de caz incare vom explicita mai clar de ce si unde vom aveaposibilitatea sa dam de locul de /ranire - odi/na - patrulare aatit de doritului nostru prieten solzos .

)e reda in imaginea de mai sus - o zona de pescuit . )-au

numerotat pe /arta zonele de pescuit interesante - unde artrebuii sa incercam de-al lungul partidei noastre de pescuit .ncercam sa explicam de ce fiecare zona este interesanta :

Zona 1- in aval de un arbore scufundat . Dona deprotectie si de turbulenta . rapul va gasi aici /rananecesara - oferita prin turbulenta crescuta a acestei zone - in

plus isi va gasi intotdeauna adapost si camuflaj in structuraarboricola scufundata . Dona necesita un ec/ipament maigreu - in sensul in care firele vor fi usor supradimensionate -iar la inceputul drillului pescarul va cauta sa scoata crapul citmai repede din zona de crengi imerse . n general dacacrapul apuca sa intre in crengi - putem sa-i spunem 8;arevedere8 Zona 2- un cuptor sapat de curent in mal . ecomandplasarea unei lansete si in aceasta zona - pentru ca putemavea surpriza unor exemplare capitale - care isi adapostul inastfel de cuptoare . Zona 3- in aval de un prag de pietre . ;ogica derecomandare a unui astfel de loc este similara celei de la pct

1 - cu deosebire ca aici turbulenta fiind mai mare - iarprotectia redusa , crapul va adopta astfel de zone numai pe


42/95

perioada /ranirii , altfel evitind stationari indelungate in astfelde zone . Zona 4- o confluenta intre 2 ape curgatoare . < zonaexcelenta pentru crap - cu apa oxigenata , adinca si /ranadin belsug . ;ipsa vegetatiei si in general fundul spalat demal - ofera facilitati diverse de nadire corespunzatoare . Unadintre cele mai 8prinzatoare8 zone din sc/ema prezentata Zona 5- este o consecinta a confluentei dntre rauri .$alul spalat din zona > se va depune si va crea o zona cuapa mica , tulbure si plina de sedimente in suspensie . sterecomandata pentru pescuitul de primavara - in acest loc

apele incalzindu-se mai repede . otodata cu o nadirecorespunzatoare poate fi un loc propice pescuitului pe timpde noapte in verile calduroase Zona 6- in general - in astfel de coturi pe care raul le facepe partea exterioara a curburii - apa este adinca , iar pemalul opus apa este mai mica - datorita efectului dedepunere de sedimente . )igur in astfel de zone adanciexista gropane si praguri care trebuiesc cautate cu atentie !ele mai prinzatoare locuri pe tot timpul verii . Zona 7- iarasi o zona cu potential maxim . pa adinca siprezenta unui mal de vegetatie abundent - face sa seintruneasca conditii propice pentru ca crapul sa stationeze sisa /raneasca aici . amuflajul este asigurat de perdeaua de

vegetatie iar curentul mai puternic pe exteriorul curburiiraului oxigeneaza apa . )e pot planta cu succes monturile la2-3 metri in fata perdelei de stuf - cu mentiunea unei grijisporite fata de eventualele tentative ale crapului de a-sicauta salvarea pe timpul drillului in perdeua ade vegetatie Zona 8- in aval de o insula . Dona puternic turbionata sicare ofera /rana din belsug .

)igur ca exista si alte zone optime pentru gasirea crapuluipe rauri - dar ne oprim aici - fara pretentia ca daca veti


43/95

pescui in zonele indicate de noi - veti avea captura vietii .romitem sa revenim cu un studiu similar si pentru o balta !


44/95

pestele8, pentru ca este extrem de importanta, si, Ln acelasitimp, relativ usor de rezolvat. n numarul A al revistei, am vorbit despre modul in caretemperatura apei influenteaza cantitatea de oxigen dizolvatain apa. ceasta cantitate de oxigen determina direct pofta demLncare a crapului. #eci, cu ajutorul unui simplu termometrude apa, puteti stabili cLnd si unde se gaseste o situatiepromitatoare pentru o captura record. Un alt factor care vapoate Lndruma spre o partida de pescuit reusita estevremea. #e obicei, noi pescarii nu Li dam atentie decLt atuncicLnd avem nevoie sa o invocam ca scuza pentru o zi fara

peste. cest lucru este o greseala fundamentala, pentru caun simplu buletin meteo ne poate ajuta enorm.

#resiunea atmos$erica tre"uie sa $ie constanta

arametrul principal este presiunea atmosferica. ceastase masoara Ln milibari 'mbar(. Lna la 1 mbar, vorbim de

o presiune atmosferica scazuta, la peste 11 mbar vorbimde o presiune atmosferica ridicata. resiunea atmosfericascazuta Lnseamna de obicei cer Lnnorat, vLnt si averse deploaie, Ln timp ce presiunea atmosferica ridicata esteresponsabila pentru vreme frumoasa cu cer senin. rapii, casi toti pestii din familia ciprinidelor, s-au dovedit a fi foartesensibili la orice sc/imbare a presiunii atmosferice. #eci celemai bune conditii de pescuit le ofera o vreme constantapeste o perioada de timp cLt mai lunga. )ingura exceptieeste o perioada calduroasa Ln timpul verii, cLnd temperaturaapei poate trece peste baremul critic de 23 de gradeelsius. onditii acceptabile ofera si o presiune atmosfericaLn scadere 'adica atunci cind vremea se 8Lnrautateste8(, Ln

timp ce o presiune Ln crestere este garantia unui esecpescaresc. )e poate spune ca o presiune atmosfericascazuta ne ofera cele mai bune conditii. #e ce? ceasta


45/95

situatie meteorologica ne aduce de obicei temperaturi relativconstante si mai ales medii, indiferent de anotimp. n plus,ea aduce de multe ori vLnt si ploaie.

89ntul - cit mai puternic

nfluenta vLntului este imensa. e scurt, cu cLt mai multvLnt, cu atLt mai bine. 0Lnt prea puternic pentru pescuit nuexista, c/iar daca este neplacut pentru pescar. fectele sintatLt de benefice din trei motive:1. $iscarea valurilor la suprafata oxigeneaza Lntreaga apa.mportanta cantitatii cLt mai mari de oxigen am amintit-o dejade mai multe ori.2. urentul format de valuri la suprafata apei concentreaza/rana Lntr-o parte restrLnsa a baltii. ceasta /rana estetransportata de curent sau dislocata de valurile care lovescLn mal. #in acest motiv, se recomanda sa pescuitiLntotdeauna cu vLntul Ln fata! n aceste conditii, momeala

trebuie plasata aproape de mal, sau cel putin Ln acea parte abaltii spre care bate vLntul.3.


46/95

aceasta teorie s-a mentinut atLta timp doar datorita faptuluica este mai comod pentru pescar sa stea la adapost cLndeste frig. ractica Lnsa a dovedit cLt se poate de clar unlucru: cel mai bine este sa pescuim Lntotdeauna cu vLntul Lnfata!

#loaia oigeneaa apa

loaia are un efect asemanator cu cel al vLntului.


47/95

orice oscilatie a luminozitatii, indiferent de cauza acesteisc/imbari sau de ora zilei.

Care este vremea ideala;

sadar, conditiile meteorologice ideale pentru pescuitul lacrap ar fi, dupa parerea mea, urmatoarele :- n lunile septembrie sau octombrie, cind temperatura dintimpul zilei este de 1+ grade , Ln cursul noptii de 1 grade, temperatura apei este de 1> grade , presiuneatmosferica scazuta, cer noros, averse de ploaie razlete,vLnt cald din 0est sau )ud - 0est. < mentiune importanta:toti acesti factori au efect mai ales asupra apelor linistite. arcu cLt mai mica este o balta 'ca suprafata, dar mai ales caadLncime(, cu atLt mai sensibila va fi fata de factoriimeteorologici numiti. n cazul unor conditii nefavorabile,Lncercati-va norocul mai bine pe rLuri sau canale, caredepind de alti factori si ofera conditii bune Ln timpul verilor

calduroase sau al iernii

Mic dictionar al pescarului de crap

nti - tangle- boom,)nap lin6,)tringerneedle

probabil ati intilnit unele din aceste denumiriincercind sa cumparati vreun accesoriu nou dinmagazinul de pescuit de unde va aprovizionati.cum puteti sa aflati ce inseamna acestitermeni folositi foarte des de catre cei mai


48/95

experimentati pescari.lumb - anti - tagle - un plumb fixat pe unbetisor de plastic. ubul are rol de a impiedicaincilcirea forfacului cu firul principal.

nti - tangle- boom

tub de plastic de care se ataseaza un virtej'carabina( de care se fixeaza plumbul.

nti - tagle -rig

reprezinta montajul celor doua componenteprezentate mai sus& are ca rol principalimpiedicarea incilcirii forfacului cu firul principal.

nti tagle -tube este un tub de plastic din care se obtine nti -tangle - boom-ul.

5an6 stic6 suport pentru lanseta cu un singur picior carese infige in pamint.

5edc/air scaun pliant cu picioare reglabile.

5ivvie cortul pescarului de crap 'dotat cu umbrela siun mic antreu(.

5oilie's( bilute 'bulete( fierte, cu un continut proteicridicat, care se folosesc cu predilectie lapescuitul crapului.

5oilie -

needle

c special utilizat pentru fixatul boilies-urilor pe

firul de par& functioneaza dupa principiulcrosetei.

5rollie umbrela pescareasca cu material protector.

5uzzer bar suport sub forma literei 88 care poate fi dotatcu 2 - 3 semnalizatoare& poate fi fixat'insurubat( pe 5an6 stic6 - suportul care seinfige in pamint.

arp /oo6 cirlig special pentru pescuitul crapului 'pe piata


49/95

exista sute modele diferite, toate specialconcepute pentru pescuitul la crap(.

arp sac6 sac special de culoare neagra in care se tincrapii pina la cintarire& o cerinta esentiala de

care tin seama fabricantii acestor modele esteaceea ca apa sa circule foarte usor prinmaterial, iar oc/iurile materialului sa nu fie preamici.

#ip substanta lic/ida, de diferite arome, in care sescufunda boilies-urile inainte de fiecare

lansare.n/ancer substanta puternic aromatizata, atractant care

se adauga in materialul de compozitie aboilies-urilor.

Qair rig expresie folosita pentru fiecare montaj la care

momeala nu se fixeaza in cirlig, ci pe un firsubtire care atirna linga cirlig.

Qair 8firul de par8 - o portiune de fir foarte subtire sifoarte rezistent, pe care se fixeaza boilies-urile'initial era intr-adevar un fir de par.

$on6eR

climber

un semnalizator fixat pe o tija subtire de metal,

cu rol de a activa semnalizatorul electronic incazul unei trasaturi, in care pestele o ia indirectia pescarului 'drop bite, drop bac6(.

7ut - drill burg/iu mic utilizat la perforarea buletelor,alunelor, a boabelor de porumb, pentru caacestea sa poata fi mai usor trecute pe 8firul de

par8.articles seminte si boabe mici 'boabele de mazare,


50/95

alune, fasole, cinepa, boabe de porumb(folosite frecvent in compozitia materialului denadire si ca momeala.

op - up momeala plutitoare.

op - up -foam

spuma plutitoare& poate fi aplicata atit pe cirlig,cit si pe momeala, pentru a le face sapluteasca& se foloseste mai ales cind fundulapei este milos si exista pericolul ca momealasa se afunde in mil.

op - up -puttR plumb moale, usor modelabil, care se folosesteodata cu momeala plutitoare si foloseste pentrua tine o parte a forfacului pe fundul apei.

0 un material solubil in apa din care se fabricafire, folii, pungi si c/iar plase. u acestemateriale atasate de montajul principal si

dosite cu momeala se nadeste cel mai precis,c/iar daca in cantitati mai mici.

od pod un suport pentru mai multe lansete care sefixeaza simplu la locul de pescuit.

)/oc6 -bead

opritor de cauciuc.

)il6Sorm numele propriu al unui material de forfac dingama firmei 4rRston. $aterialele de forfac celemai populare sint variantele 8sin6ing8, adicacele care contin o fibra care se imbiba cu apasi face ca tot forfacul sa stea mulat de-a lungulfundului apei.

)nap lin6bead

o sfera de plastic prevazuta cu un virtej, prinperforarile careia se fixeaza un tub de plastic


51/95

'nti - tangle - tube(.

)nap lin6 virtej 'carabina(.

)tringer needle - cirlig special folosit pentru

fixarea boilies-urilor pentru nadire pe firul din0.

)tringerneedle

cLrlig special folosit pentru fixarea boilies-urilorpentru nadire pe firul din 0. xista 8)tringerneedle8 speciale, care au virful mai lung decitun 85oilie needle8, pentru a putea urca pe fir

mai multe boilies-uri deodata.)tringer 5oilies-urile pentru nadire fixate pe firul din0 si atasate de cirlig.

)Seetener indulcitor sintetic pentru materialul decompozitie al boilies-urilor& este preferatindulcitorul sintetic deoarece za/arul s-a

dovedit a fi prea lipicios si face imposibilafabricarea boilies-urilor.

)Singer semnalizator optic care se fixeaza intremulineta si semnalizatorul electronic.

Un/oo6ingmat

saltea de receptie sau de cintarire& contineburete sau bilute mici de polistiren& salteaua, lafel ca maiinile pescarului trebuie sa fieintotdeauna umezite inainte de a aseza unpeste& pe aceasta saltea se aseaza crapii, Lnvederea Lndepartarii cLrligului, cu rol principalde a Lmpiedica ranirea pestilor.


52/95

Ciortanul la she$$ield

#upa sfarsitul primaverii si al

pro/ibitiei coincide si cu sfarsitulreproducerii ciprinidelor. nfometatidupa perioada de reproducere, pestiiincep sa-si caute cu insistenta /rana astfel ei devin foarteactivi. entru ca tentatia pescarilor este foarte mare, acestiaprofita de zilele insorite si isi propun prinderea unui ciortan.0om pescui conform te/nicii engelzesti, la s/effield. 0arga

de 3.B - >.* m, puternica, ec/ipata cu o mulineta mica siusoara pe tamburul careia vom avea un fir de .1+ mm sauc/iar .19 mm, in locurile cu agataturi sau pentru incepatori.laturi de o pluta Saggler si un carlig de concurs nr. 1 - 12,si de doua larve de c/ironomus infipte in carlig putem avea o

partida de pescuit de neuitat.

#ar insa, inaintea pescuitului propriuzis, ne vom alege locul, mai ales dacapescuim pentru prima data peaceaapa.)unt preferate zonele maiadanci, cu fundul malos, langa bradis,loc in care crapul gaseste o multime

de larve. u cat locul ales este situatmai departe de mal, 2 - 3 m, penru

a nu deranja pestii la cel mai mic zgomot, cu atat sanselevor creste, dar si cu conditia nadirii serios si constant. stfelvom nadi la incaputul partidei din gros, folosind pentru aarunca 9 - 1 bulgari in care vom ingropa si o parte din

momeala folosita 'larva de libelula, porumb etc.(. #upacateva ore, cu siguranta cioranii vor raspunde si cine stiepoate vom avea si alte surpize, un caras sau o platica mai


53/95

mare. $arele secret al acestui tip de pescuit este exactitateapentru a arunca nada cat si lansarile, dar cu rabdare I vetiputea putea aduce pestele prins in mincioc.

#artea 1: Despre Crap


54/95

&C 6g

Raspandire:n omania, crapuleste prezent in aproape toateiazurile si baltile din zonacolinara si de ses, in unele lacuride acumulare, in raurile mari, in#unare, in #elta #unarii precumsi in lacurile si limanurile litorale.

Descriere:rapul poate atingedimensiuni apreciabile fiind unuldintre cei mai mari pesti pasnicide la noi din tara. n mod obisnuitare dimensiuni de 3* - * cm

lungime si o greutate de 1 - 3 6g,dar poate sa atinga 9 - 1 cmlungime si pana la 32 6g.rapul are gura subterminala


55/95

dispusa usor oblic, buzecarnoase prevazute cu > mustatipe falca superioara dispuse 2 defiecare parte, cele mai mici la

interior iar cele mari spremarginea gurii.orpul crapului este acoperittotal fie partial cu solzi. ceastain functie de provenientaacestora astfel cei partial sautotal lipsiti de solzi provin dincrapii de cultura si in prezent potfi intalniti in apele naturale instare salbatica unde au patrunsaccidental sau prin repopulari.)olzii sunt mari si au marginilebine conturate si adanc fixate in

piele.oloritul copului variaza in finctiede mediul de viata. n apelimpede si cu multa vegetatie, cufund malos coloritul este maiinc/is, fiind verzui-negricios pe

spinare cu laturile cenusiu-roscate iar pe burta galben-auriu.notatoarele sunt cenusiu inc/is -roscat pana la portocaliu. ncelelalte ape coloritul este maiverzui pe spinare, galbui - auriulateral iar inotatoarele pot fi de la

cenusiu-inc/is pana la galben-portocaliu.


56/95

Tipuri de crap:

Crap &C


57/95

larve, viermi si alte organismeacvatice.

3angerul&=


58/95

usureaza pescuitul dar nu e totul. desea succesul depindesi de localizarea pestelui, de intelegerea comportamentuluisi de rabdarea si modul folosite a ec/ipamentului. 0a voiprezenta pe scurt intr-o anumita ordine ec/ipamentulnecesar pentru pescuitul crapului.

!anseta:#aca doriti sa ac/izitionati o lanseta de crap decalitate trebuie sa aveti in vedere urmatoarele caracteristici.n primul rand lansetele de crap au blan6ul din carbon,material special obtinut si prelucrat cu inalte te/nologii. n aldoilea rand trebuie sa verificam cateva lucruri inainte de a ocumpara. uterea lansetei. cesata este greutate pe care opoate lansa. #aca dorim sa cumparam o lanseta pe careeste inscritionat 3 lbs, acasta inseamna 3 x >*3 g, aproape1,* 6g, aceasta fiiind greutatea sub care varful lansetei seindoaie la verticala 'B grade(. stfel pentru pestii maibataiosi vom alege o lanseta de 3,* lbs, iar pentru pestiimedii una de 2 lbs. #ar faptul ca avem o lanseta puternica

nu inseamna si faptul ca lansam mai mult. cest ultim faptdepinde de respectarea raportului lestC putere, astfel olanseta pe care este scris 2 lbs va lansa pana la 1 g.#epasirea acestei valori duce la deteriorarea si in finalruperea lansetei.

ctiunea lansetelor de crap poate fi supla 'partabolica sausemi( ceea ce va da un confort maxim si senzatii reale, sauo actine de varf, cea ce da pescrului o siguranta mai mare siun bun control. rapistul trebuie sa-si aleaga actiunea

lansetei in functie de necesitati.;ungimea acestor lansete este intre 3.+ - >.2 m '12 - 1>picioare(, iar acestea pot fi din 2 sau 3 bucati. nelele in


59/95

numar de 9 minim pentru o lanseta de 12 picioare, trebuiesa fie de calitate si asezate corespunzator pe lanseta sianume perfect aliniate pe nervul lansetei.$anerul este format din doua segmente, unul in continuareamandrinei si altul in capatul de jos al lansetei. cest maner

influenteaza foarte mult lansarile.;ansetele de crap de calitate poarta numele unorfirme ca #aiSa, )/imano etc. lansete pe careorice crapist le-ar dori.

Mulineta:deala pentru pescuitul crapului ar fi omulineta 8bait/runner8. #in ce in ce tot mai multi

pescari incep sa foloseasca acest tip de mulineta. vantajulacestui tip de mulineta este ca da posibilitatea reglarii inavans a sistemului de franare. ceasta se va activa odata cuprima rotire de manivele, oferind un plus de sigurantapescarilor. 0om alege o mulineta solida, suficent de mareincat sa ec/ilibreze lanseta si cu un tambur cu o capacitate

de 2 - 2* metri de fir.Minciogul:0om alege un model cat mai mare si usor darputernic. autam un mincios cu cap triung/iular si cudesc/iderea larga de 1 m. and vom prinde un crap dedimensiuni mai mari vom constata ca un monciocul cuasemenea calitati nu este un moft.

3alteaua de primire si cantarire:serveste la asezareapestelui dupa ce a fost prins. ceasta impiedica contactul cusolul si ranirea pestelui. )alteaua de primire trebuieintotdeauna udata inainte de asezarea crapului pe ea.#etinerea unei asemene saltele a devenit o conditieprincipala pentru a fi acceptat si inscris la concursurilenationale si internationale de pescuit la crap.
http://zoomfoto%28%27images/mulineta001.JPG')


60/95

Naditoare:cestea sunt de mai mult feluri, si suntfolosite in functie de nada aleasa si distanta denadire. 5astoanele lansatoare 8obra8 - folositepentru a arunca la distanta boillies la distante mari

- 1 de metri. cestea necesita forta si indemanare.8;ingura8 - este o lingura supradimensionata, prevazuta cu ocoada de 1,* m lungime si permite aruncarea cu mareprecizie unei unui bulgar de nada de marimea unei piersici ladistante de > - + m cu mare precizie. rastia - este vorbade o prastie supradimensionata, fixata pe un trepied.

ceasta este foarte utila pentru un anumit tip de

nada si anume acea care se poate face bulgare.ste utilizata pentru nadire la distante mari de 9 -1* m. 8ac/eta8 - este unul dintre ultimelemetode de nadire introduse in lumea pesuitului lacrap. ceasta este sub forma unui tub de plastic

de 1* - 2 cm lungime, care sa umple cu nada, in specialnada boabe si se lanseaza. ste utilizat pentru nadirea laprecizie si distanta.

3uport lansete:sa numitul od-pod sustine lansetele sipermite o directionre corespunzatoare a acestora. n comertse gasesc diverse modele pentru de 3, > lansete avandlungime intre 1 - 2 m. Un rod-pod de calitate trebuie sa

indeplineasca cateva conditii: sa fie stabil, neinfluentat devant, picioarele sa fie ajustabile, adaptabile oricarui tip desol, sa fie usor de instalat si transportat. cest od-podpoate fi inlocuit cu casicele suporturi.

3enorii electronici:;a fel ca si od-podul aceste nu suntindispensabili dar imbunatatesc confortul pescuitului mai

ales noaptea. stfel nu mai trebuie sa urmarim inpermanenta bambinele. rincipiul de functionare esteurmatorl: cand firul este tras, o rpzeta din plastic, prevazuta
http://zoomfoto%28%27images/senzor001.JPG')http://zoomfoto%28%27images/racheta.JPG')


61/95

cu aripioare, ativeaza o celula fotoelectrica, ce declanseazaun semnal acustic si unul optic. )emnalul optic indica

miscarea firului. #aca firul este tras ledurilede aprind si raman aprinse aproximativ 2secunde. $ultitudinea de tipuri si marci neface sa alegem un senzor complex, care neofera posibilitatea de reglare a volumului,tonului, sensibilitatii. 0om alege un modelrezistent la apa 1@ altfel ... e piata

ustensileor de pescuit se gasesc si senzori cu avertizare ladistanta. )una tentant dar pretul e pe masura asteptarilor.

/irul:utem folosi mono-filamente sau firul impletit, acestadin urma avand dezavantajul ca nu este deloc elastic. ngeneral se folosete pentru pescuitul crapul un fir cu diametruintere ,29 - ,3* mm. )e poate folosi fir fluorescent. $ono-filamentul trebuie verificat inainte de oricare partida depecuit si mai ales ultimi metri de fir, cei care au fost supusi

drill-ului, pentru a nu avea o surprize neplacute. %irul impletitpoate fi folosit la realizarea monturii, aceste fiind mult mairezistent la eventuale obstacolo de pe fundul apei 'scoicietc.(

Carligul:0om folosi carlige puternice si ascutite, in specialcele confectionate din carbon. arligul trebuie verificar dupa

fiecare captura si sc/imbat daca e nevoie. $arimeacarligelor se alege in functie de marimea momelii. uloareacarligelor se alege in acelasi mod dupa culoarea momelii,dar se utilizeaza in special carligele negre.

#lum"ul:ste propulsorul monturii. %orma si dimensiuneaacestora depinde de tipul monturii folosite, de puterealansetei. )e folosec in general plumbii turtiti lateral in apecurgatoare si sub forma de bile in ape statatoare, cugreutate cuprinsa intre > - 12 g.


62/95

Accensorii:0artejurile - %ac legatura intre montura sifirul principal. ceste trebuie sa fierezistente si negre.


63/95

1 metri, ii scoatem primele doua segmente, insa nu ca la oundita telescopica normala ci direct, de la mina. #espremarci nu voi aminti fiindca tot mai multe firme renumitearunca pe piata o diversitate fantastica de sortimente la nistepreturi la fel de spectaculoase. ubesienele cel mai desutilizate atit in concursuri cit si in pescuitul de zi cu zi sint deB - 12 metri, existind insa 8minuni8 de 1*, c/iar 1+ metri.mportant este ca rubesiana sa fie cit mai rezistenta fara oelasticitate sporita& altfel, in cazul drilului unor pesti mai

8rasariti8, varga poate ceda. ste indicat ca,fiecare rubesiana cumparata sa aiba unul sau

doua virfuri de rezerva. Un aspect importantpentru o varga de asemenea dimensiuni este sigreutatea. < rubesiana de 12.* m cintareste inmedie B+ de grame dar aceasta greutate difera

in functie de calitatea carbonului din compozitie. < greutatemai mica asigura si un confort sporit dar satisfactia siprecizia acestui gen de pescuit este maxima. =rosimeafirului pe care-l folosim este influentata de pestii pe care-icautam si mai ales de apetitul acestora.

/irulnu este prins de virf ci de un cauciuc special fixat ininteriorul unditei ajutind la amortizarea socurilor. )a nu uitamca, atunci cind pescuim pe apa curgatoare trebuie sa avem

un forfac atit de sensibil ca sa se rupa in cazul unei agatari.7imic nu e mai suparator decit ruperea acestui cauciuc.=rosimea firului trebuie sa fie foarte mica, variind intre .+si .12 mm. ste bine sa folosim un forfac cit mai lung maiales daca pestele nu este lacom. vantajul consta inimprimarea unei miscari cit mai naturale momelii din cirlig incazul in care agitam montura. $omeala in miscare va stirniintotdeauna interesul pestilor. %irul nu este prins de virf ci deun cauciuc special fixat in interiorul unditei ajutind laamortizarea socurilor. )a nu uitam ca, atunci cind pescuim


64/95

pe apa curgatoare trebuie sa avem un forfac atitde sensibil ca sa se rupa in cazul unei agatari.

#lum"i+ plute si cirlige

xista numeroase te/nici de ec/ilibrare amonturii cu plumbi. ntr-o prima clasificare existaec/ilibrari pentru pescuitul in ape linistite sau pe

riuri. n apele linistite, in cazul in care pestele musca maislab este indicat sa folosim o montura ec/ilibrata cu plumbidispersati.cestia trebuie sa culiseze pe fir pe riuri pestelemusca mult mai /otarit iar asta necesita un plumbaj mai

usor.)a nu uitam de lungimea forfacului care trebuie sa fiecit mai mare. $ultitudinea fabricantilor de plute a dus laaparitia unor sortimente atit de bogate incit deseori cadem inne/otarire. n ape linistite va trebui sa folosim plute cit maiusoare si cit mai mici. nelul prin care culiseaza firul trebuiesa fie situat cit mai aproape de 8gitul8 plutei pentru ca

montura sa nu ne pacaleasca prin 8culcarea8 la orizontala acorpului plutei c/iar si in cazul unei ec/ilibrari perfecte. Unaccesoriu de asemenea foarte util pentru aceasta metodaeste folosirea unui stativ protector. cesta ne va permite sasprijinim mai usor segmentele pe care le scoatem prinmufare fara a le deteriora. %olosirea acesui stativeconomisteste minute pretioase in timpul unui concurs.

Metoda

$ontura bine ec/ilibrata este cea mai importanta lapescuitul cu rubesiana. < montura fina, cu un cirlig nr. 22 siun fir subtire de .+ mm. vor putea fi 8stapinite8 mult maiusor c/iar si in cazul in care apa are un curs lent. n

conditiile unei calduri dogoritoare cind pestii sunt mai greude ademenit va trebui sa indepartam plumbii la o distanta de9 - 12 de centimetri de cirlig. laticile de dimensiuni mai


65/95

mari vor putea rezista mai greu tentatiei de aapuca momeala 8scufundatoare8. 0om folosicirligele sub forma picaturilor. cestea c/iar daca

sunt mai greu de gasit in comert, imprimamomelii o miscarefoarte naturala. #aca in trecut fiecare pescar avea metodalui de preparare a nadei, in zilele noastre diversitateasortimentelor oferite in magazinele de pescuit coplesesc sic/iar deruteaza cumparatorul. #ar c/iar si cu acestesortimente bogate ne putem 8arde8. 0a trebui sa cumparamin functie de anotimpul in care le vom folosi, in functie deapa pe care vom pescui si in functie proportia in care le vom

amesteca.

Nada si nadirea

escuitul la rubesiana necesita, dintre toate genurile depescuit cea mai mare cantitate de nada. ocmai pentru ca

este cel mai precis mod de a pescui 'in functie de locul pecare-l alegem( pestii trebuie atrasi si mentinuti in acelasi locin care am nadit prima oara. ata doua retete pentru apelinistite si pentru ape curgatoare.

entru ape linistite 'ingrediente pentru 1 6g de nada( 3 6g.de piine farimitata, 16g de napolitane cu aroma de cocos, 1

6g de napolitane cu aroma de vanilie, 2 6g.de saminta decinepa prajita, 1 6g. de saminta de floarea soarelui prajita,16g. de faina de malai prajita.

entru ape curgatoare 'ingrediente pentru 1 6gde nada( > 6g. de piine prajita , 16g de napolitanecu aroma de vanilie, 3 6g. de saminta de floarea

soarelui prajita, 1 6g de lut galben si 16g. de fainade malai prajita.


66/95

n ape linistite este indicat sa folosim cit mai multeingrediente uleioase datorita mirosului puternic pecare il raspindesc in apa. $iezul bolului de nadatrebuie sa fie viu: viermusi, larve de libelula sau

viermi de faina, excelenti la pescuitul babustei atit ca nadacit si in cirlig.

Drilul

ractica ne va invata sa estimam marimea pestelui imediatdupa intepare. rimul obiectiv va fi acela a indeparta pestele

de locul in care am nadit pentru ca acesta sa nu-si sperie8amicii8 care se /ranesc acolo. entru a aduce la malpestele, trebuie sa tinem in permanenta varga intinsa,demufind-o apoi, segment cu segment, in functie delungime, pina la 8virful8 de * metri. u mina libera va trebuisa apucam un minciog care trebuie sa fie cit mai lung,

pentru a ne ajuta sa scoatem cit mai repede si mai comodpestele din apa.

Cum sa alegem lanseta potrivita

legerea corecta a ec/ipamentului de pescuit este primul

secret din tainele pescuitului, astfel inainte de a ac/izitiona olanseta de pescuit trebuie sa ne /otaram la ce fel de pescuito folosim. entru a nu gresi in alegerea unui lansete depescuit, pentru nu avea disconfort si totodata alte surprize,trebuie sa tinem cont de cateva caracteristicii ale lansetelor,astfel nu vom avea surpriza de a constata, dupa o perioada

de experimentare, ca aceasta nu este deloc potrivita pentruscopului urmarit. ele doua caracteristici principale alelansetelor sunt actiunea si puterea.


67/95

1' < lanseta poate avea o actiune de varf '( -actiune rapida - acesta actiune este caracteristicapestilor mari, de mijloc '5( - actiune semirapida,parabolica '( - caracteristica principala lansetelor

pentru pescuitul la musca artificiala, actiune lenta '#(.2' ea de a doua caracteristica puterea este determinataprin relatia:puterea minima - g C 1, puterea maxima - g x '2( C 1unde '2( este diferit in functie de materialul lansetei. cestevalori se determina astfel: )e tine lanseta orizontal 'fixa( sise pune pe fir plumb pana ce varful lansetei se indoaie la un

ung/i de B de grade fata de maner. poi se adunagreutatiele si se determina prin relatiile mentionate putereamax si min a lansetei. #e exemplu daca totalul greutatiloreste 1 g, atunci puterea min.P 1 C 1 adica 1 g iarputerea max.P 1 x 3 C 1 adica 3 g. ste foarteimportant sa stim acest lucru pentru ca daca folosim unplumb sau naluca cu greutatea cuprinsa intre valorile aflate'sau cele inscriptionate pe lanseta(, lanseta va lucra optim.#aca alegem o greutate mai mica lansarile vor fi scurte siimprecise& daca depasim sarcina recomandata, la lansareeste posibila ruperea lansetei. #e remarcat ca puterea arealt sens decit in mecanica.

e baza puterii putem alege firul corespunzator.

stfel, rezistenta firului trebuie sa fie de max. + ori putereavergii. #aca avem de exemplu o lanseta cu puterea 1 g'deci 1-3 g greutatea plumbului, inscrisa pe ea( firul optimeste de maxim *-+ 6g. Un fir mai gros poate pune in pericolvarga.tentie, rezistenta firului se considera la nod, deci vom alegeun fir de circa 1 6g rezistenta pe un tronson de 1 m faranod 'mentionata de producator(.

stfel in functie de puterea vergilor nRlonul, nalucile, plumbul
http://zoomfoto%28%27images/actiune_mijloc.jpg')http://zoomfoto%28%27images/actiune_varf.jpg')


68/95

etc. recomandate ar fi:&A*entru o lanseta cu putere usoara 'lite, 2 - A g( un fir depana la .1*, pentru pescuitul cu naluci, oscilante usoaresau la pluta, pestii vizati fiind pastrav, clean, biban, rosioaraetc.&*entru o lanseta cu puterea mediu - usor 'medium - lite,A - 1* g( un fir de .1* - .2, pentru pescuitul cu vobleremici, rotative.&C*entru rapitorii si pasnicii de talie mai mare vom folosi olanseta cu o putere medie 'medium, 1* - > g ( si un fir cugrosime cuprinsa intre .2 - .2* pentru salau, stiuca, avat,

pastrav de lac sau alte ciprinide de talie mica: carasel etc.&D*entru pescuitul somnului 'cu naluca( si al stiucii marisau alte ciprinide cum ar fi caras, platica, babusca mare esterecomandat folorirea unei lansete cu o putere cuprinsa intre> - 9 g &medium - heav


69/95

dar tinand cont de celementionate vom putea pescuifara riscuri, cu efort minim sisatisfactii depline

#lutele >aggler &3he$$ieldsau Match*

itind prin reviste despecialitate auzim vorbindu-se despre plute 8Saggler8.

cestea sunt de fapt plutele de balsa folosite pentrupescuitul la s/effield sau matc/. )unt utilizate in special lapescuitul de concurs, permitand lanseuri foarte lungi '2* - >*m( si o explorare a celor mai adanci balti, practic nefiindinfluente de vant sau de valuri, avand o sensibilitate si ovizibilitate sporita. lutele Saggler se gasesc in douavariante: lestate si nelestate. lutele lestate, sunt marcate cu

doua cifre 'ex. > T 2 g(. rima cifra semnifica cantitatea deplumb inglobata in pluta iar cea de a doua reprezintacantitatea de plumb care poate fi adaugata pentruec/ilibrarea plutei. lutele de s/effield se folosesc in montajfix sau culisant, fixandu-se pe fir doar intr-un singur punct,'recomandat prin intermediul nodurilor opritoare si a unei

agrafe cu vartej foarte mica(. %ixarea plutelor se face prinsistemul fix, pana la adancimi care nu depasesc 9@ dinlungimea lansetei, sau cu fixare culisanta pentru adancimimari. xista insa mai multe modele de plute de s/effield pecare pescarul le utilizeaza in functie de factorii mediului:

3traight ?aggler - tip clasic pentru ape curgatoare, nu e

influentata de vant, in functie de greutatea plutei putempescui la distante foarte lungi.
http://zoomfoto%28%27images/waggler_002.gif')


70/95

nsert ?aggler- ideala pentru ape statatoare sau slabcurgatoare

odied ?aggler- permite aruncarifoarte lungi datorita greutatii relativmari. re o mare stabilitate datoritacorpului ingrosat din parteainferioara. )lab influentata de vantsi valurile ce se formeaza pe

suprafata lacului.

?ind"eaters- pluta de lac, extremde sensibila, neinfluentata de van sivaluri, permite lansari lungi fiind

vizibila de la mare distanta.

#rastia de nadit

Un accensoriu folosit de pescari foarte mult pentru causureaza actiunea de nadire este prastia 'sau catapulta(.rastia a devenit indispensabila in mai multe stiluri depescuit ca de exempalu: rubesiana, s/effield, feeder etc.vantajele folosirii prastiei pentru nadit sunt: - asigura onadire precisa la distante mai mari de 1 m de mal& -

posibilitatea lansarii unor nade usoare cum sunt viermisorii,boilles, boabele de cereale etc, la distanta.cestea se gasesc pe piata in multe variante folosite pentrudiferite tipuri de nadirii. n functie de distanta la care se


71/95

lanseaza nada, deosebim prastii care arunca la 1 - 1* m sise folosesc in pescuitul al fix si rubesiana, prastii folositepentru a nadii al o distanta intre 1* - > m si se preteaza late/nici ca s/effield si bolognaise, prestii care lanseaza maimult de > m folosite pentru a lansa buletele destinatepescuitului pe fundul apei, la crap sau alti pesti. stfle vomalege o prastie in functie de distanta la care dorim sa nadimsi de natura nadei. entru a cumpara o prastie de calitatetrebuie sa avem in vedere unele caracteristici ale acesteia sianume cosuletul in care se pune nada trebuie sa fie dintr-unmaterial textil subtire si rezistent asemanator vinilinului. n

comert se gasesc si prasti cu cosuletul de nadireconfectionat din plastic special pentru un anume tip de nada.auciucul prastiilor trebuie sa fie rotund si gol in interior,acesta avand o durata lunga de utilizare daca este intretinutcorespunzator. #upa operatia de nadire, prastia se spala sise pune la adapost de razele soarelui, evitand coacereacauciucului care duce la 8moartea8 pratiei. n concluzie acestmijloc de nadire poate fi folosit cu succes de cai care nu aubarca pentru a putea nadii sau in lacurile in care intrarea cubarca este interzisa. #upa sondarea apei, se alege distantala care dorim lansam, si incercam sa lansam mai departedecat locul nadit apoi vom aduce montura in locul nadit. 8%irintins8.


72/95

Componente de origine animala

8iermusi- pot fi folositi fie puri, lansati cu prastia saumana, fie incorporati in co