1

Ministerul Transporturilor - MT - Reglementare din 09 martie 2016

Reglementarea aeronautică civilă română RACR-CNS, "Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere" - volumul IV "Sisteme de supraveghere şi de evitare a coliziunii",

ediţia 2/2016, din 09.03.2016

În vigoare de la 05 aprilie 2016

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 252bis din 05 aprilie 2016. Nu există modificări până la 20 aprilie 2016. PREAMBUL (1) Prezenta reglementare aeronautică civilă română RACR-CNS, volumul IV, "Sisteme de supraveghere şi de evitare a coliziunii", ediţia 2/2016 reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în Anexa nr. 10 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, denumită în continuare Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications" (Telecomunicaţii aeronautice), volumul IV, "Surveillance and Colision Avoidance Systems", ed. 4, iulie 2007, cu amendamentele sale ulterioare, inclusiv amendamentul nr. 89. (2) Standardele şi practicile recomandate în Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", se aplică în acele porţiuni de spaţiu aerian aflate sub jurisdicţia unui stat membru semnatar al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum şi în acele spaţii aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminată. (3) Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice naţionale, în scopul asigurării desfăşurării traficului în spaţiul aerian naţional, pe rutele aeriene interne şi internaţionale, în condiţii de siguranţă şi eficienţă. (4) Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât: • Standardele şi practicile recomandate prevăzute în Anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS. Acolo unde a fost cazul, au fost făcute particularizările necesare în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corectă a

2

acestora (de ex. acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-CNS precizează, în contextul instituţional din aviaţia civilă română, cărei anume instituţii îi revine responsabilitatea respectivă); • Notele din textul original au fost introduse, parţial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor; • Au fost introduse în prezenta reglementare şi acele standarde şi practici recomandate ale Anexei 10 OACI pentru care serviciile CNS din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei ediţii, de suportul tehnico-operaţional necesar, considerându-se însă că implementarea acestor standarde şi practici, ca reguli naţionale, este necesară în scopul dezvoltării în continuare a serviciilor CNS şi a sistemului ATM naţional; • Elaborarea RACR-CNS, volumul IV, ediţia 2/2016 a păstrat în cea mai mare măsură acelaşi sistem de numerotare/identificare a capitolelor, secţiunilor, tabelelor şi figurilor faţă de Anexa 10 OACI, volumul IV. (5) Modurile de conformare acceptate pentru cerinţele din RACR-CNS, volumul IV, ediţia 2/2016 sunt cele conţinute în manualele procedurale, circularele, etc. emise de OACI, dar şi în materialele cu caracter orientativ şi în indicaţiile EUROCONTROL.

CAPITOLUL 1 DEFINIŢII

Nota 1. - Toate referinţele la reglementări radio sunt cu privire la reglementările radio publicate de Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (ITU). Reglementările radio sunt modificate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale conferinţelor mondiale pentru radiocomunicaţii ţinute la fiecare doi sau trei ani. Informaţii suplimentare referitoare la procesele ITU aferente utilizării sistemului de frecvenţe radio aeronautice sunt cuprinse în Ghidul privind cerinţele spectrului de frecvenţe radio în aviaţia civilă, care include declaraţia referitoare la politicile aprobate ale OACI (Doc 9718). Nota 2. - Sistemul de emisie cu squitter extins de Mod S este supus drepturilor de brevet acordate de "Massachusetts Institute of Technology (MIT) Lincoln Laboratory". La data de 22 august 1996, "MIT Lincoln Laboratory" a emis o notă către "Commerce Business Daily (CBD)", publicaţie a guvernului Statelor Unite ale Americii, privind intenţia sa de a nu

3

revendica drepturi de brevet asupra sistemului în faţa niciunei persoane la folosirea patentului în scop comercial sau necomercial, în scopul de a promova utilizarea pe scară cât mai largă posibil, a tehnologiei cu squitter extins de Mod S. Ulterior, prin scrisoarea OACI din 27 august 1998, "MIT Lincoln Laboratory" a confirmat că notificarea CBD a fost prevăzută să asigure satisfacerea cerinţelor OACI privind declararea drepturilor de brevet pentru tehnici care sunt incluse în standardele şi practicile recomandate (SARPs), şi că deţinătorii acestor patente oferă această tehnologie în mod gratuit şi pentru orice scop. Sistem de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS). Un sistem aflat la bordul aeronavei bazat pe semnalele transponderului radarului secundar de supraveghere (SSR), care funcţionează independent faţă de echipamentul de la sol, pentru a furniza pilotului informaţii asupra potenţialelor aeronave cu care poate intra în coliziune şi care sunt echipate cu transpondere SSR. Notă - Transponderele SSR la care se face referire mai sus sunt acelea care operează în Modul C sau Modul S. Codul de adresă al aeronavei. O combinaţie unică de 24 biţi, disponibilă pentru a fi alocată unei aeronave, în scopul efectuării comunicaţiilor aer-sol, navigaţiei şi supravegherii. Notă - Transponderele SSR de Mod S transmit squitter-e extinse pentru a permite indicarea poziţiei obţinute de la aeronavă, în scopul supravegherii. Transmisia acestui tip de informaţii reprezintă o formă de supraveghere dependentă automată (ADS) cunoscută ca ADS-Broadcast (ADS-B). Supravegherea automată dependentă- de radioemisie (Automatic Dependent Surveillance Broadcast - ADS-B) OUT . O funcţie la bordul unei aeronave sau a unui vehicul prin care se radio emite periodic vectorul de stare (poziţie şi viteză) şi alte informaţii obţinute de la sistemele de bord, într-un format compatibil pentru receptoarele ADS-B IN. Supravegherea automată dependentă- de radioemisie (Automatic Dependent Surveillance Broadcast - ADS-B) IN . O funcţie prin care se recepţionează date de supraveghere de la surse de date ADS-B OUT. Componenta logică de evitare a coliziunilor. Subsistemul sau partea sistemului ACAS care analizează date referitoare la o aeronavă intrusă şi la aeronava proprie, care decide dacă este cazul sau nu de a emite avertismente, iar dacă este

4

cazul, generează avertizările corespunzătoare. Subsistemul include următoarele funcţii: urmărirea distanţei şi a altitudinii, detectarea pericolelor şi generarea avertizărilor (RA). Subsistemul exclude supravegherea. Principii privind factorii umani. Principii care se aplică la proiectare, certificare, pregătire, operare şi întreţinere şi care urmăresc stabilirea unei interfeţe sigure între om şi alte componente ale sistemului, prin luarea în considerare, în mod corespunzător, a performanţelor umane. Radar secundar de supraveghere (SSR). Un sistem radar de supraveghere care utilizează emiţătoare/ receptoare (interogatoare) şi transpondere. Notă - Cerinţele pentru interogatoare şi transpondere sunt specificate în capitolul 3. Radar de supraveghere. Echipament radar utilizat pentru determinarea poziţiei unei aeronave în distanţă şi azimut. Serviciu de informare a traficului - radio-emisie (TIS-B) IN. O funcţie de supraveghere care recepţionează şi prelucrează date de supraveghere, de la surse de date TIS-B OUT. Serviciu de informare a traficului - radio-emisie (TIS-B) OUT . O funcţie, cu emisie periodică a informaţiilor de supraveghere, informaţii care sunt furnizate de senzorii de la sol într-un format compatibil cu receptoarele TIS-B IN. Notă - Această tehnică poate fi realizată prin diferite tipuri de legături de date (data link). Cerinţele pentru Modul S cu squitter extins sunt specificate în RACR CNS, volumul IV, capitolul 5. Cerinţele pentru legătura digitală de date VHF (VDL) Mod 4 şi pentru "transceiver"-ele cu acces universal (UAT) sunt specificate în RACR CNS, volumul III, partea I, ediţia 2/ 2014. Autoritatea de stat în domeniul aviatiei civile: Ministerul Transporturilor (MT). Autoritatea natională de supervizare în domeniul aviatiei civile, desemnată de autoritatea de stat pentru supervizarea sigurantei în aviatia civilă: Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). Furnizorul de servicii de navigatie aeriană: agent aeronautic de drept public sau privat care prestează servicii de navigaţie aeriană pentru traficul general: Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA).

CAPITOLUL 2 GENERALITĂŢI

5

2.1. RADARUL SECUNDAR DE SUPRAVEGHERE (SSR) 2.1.1 Atunci când sistemul SSR este instalat şi menţinut în funcţiune ca mijloc pentru serviciile de trafic aerian, acesta trebuie să se conformeze prevederilor de la cap. 3, pct. 3.1, în afară de cazul când se specifică altfel în această secţiune 2.1. Aşa cum se specifică în această reglementare, transponderele de Mod A/C sunt acelea care se conformează caracteristicilor impuse în cap. 3, pct. 3.1.1. Transponderele de Mod S sunt acelea care se conformează caracteristicilor recomandate în cap. 3, pct. 3.1.2. Capacităţile funcţionale ale transponderelor de Mod A/C constituie parte integrantă a capacităţilor funcţionale pentru transponderele de Mod S. 2.1.2 Modurile de interogare (sol-aer) 2.1.2.1 Interogarea pentru serviciile de trafic aerian trebuie să fie efectuată în conformitate cu modurile descrise în cap. 3, pct. 3.1.1.4.3 sau pct. 3.1.2. Utilizarea fiecărui mod trebuie să se facă după cum urmează: 1) Modul A - pentru a obţine răspunsuri de la transpondere pentru identificare şi supraveghere; 2) Modul C - pentru a obţine răspunsuri de la transpondere pentru transmiterea automată a altitudinii barometrice şi pentru supraveghere; 3) Intermod - a) Modul A/C/S all-call (toate interogările): pentru a obţine răspunsuri de la transponderele de Mod A/C pentru supraveghere şi de la transponderele de Mod S pentru achiziţie de date; b) Modul A/C -exclusiv all-call: pentru a obţine răspunsuri de la transponderele de Mod A/C pentru supraveghere; transponderele de Mod S nu răspund; 4) Modul S - a) Modul S - exclusiv all-call: pentru a obţine răspunsuri pentru achiziţia de date a transponderelor de Mod S; b) Radio-emisie (broadcast): pentru a transmite informaţii către toate transponderele de Mod S; nu se obţin răspunsuri; c) Selectiv: pentru supraveghere şi comunicarea cu transponderele de Mod S individuale; pentru fiecare interogare, este obţinut un răspuns numai de la transponderul căruia îi este adresată interogarea. Nota 1. Răspunsurile transponderelor de Mod A/C sunt suprimate de interogările de Mod S şi acestea nu răspund. Nota 2.

6

Există 25 de formate de interogare (uplink) posibile şi 25 de formate de răspuns de Mod S (downlink) posibile. Pentru alocarea formatelor, a se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.3.2 şi figurile 3.7 şi 3.8. 2.1.2.1.1 Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană trebuie să coordoneze cu autorităţile naţionale de supervizare şi cu alţi furnizori de servicii la nivel internaţional, acele aspecte de implementare a sistemului SSR care vor permite utilizarea optimă a acestuia. Notă: Pentru a permite operarea eficientă a echipamentelor de la sol, proiectate să elimine interferenţele produse de răspunsurile nedorite provenite de la transponderele de la bordul aeronavelor care se adresează interogatoarelor adiacente (echipament de "defruiting"), poate fi necesar ca autoritatea naţională de supervizare în domeniul aviaţiei civile să dezvolte planuri coordonate pentru alocarea frecvenţelor de repetiţie a impulsurilor (PRF) pentru interogatoarele SSR. 2.1.2.1.2 Alocarea codurilor de identificare a interogatorului (II), acolo unde este necesar, în zonele cu acoperire suprapusă , de-a lungul graniţelor internaţionale ale FIR-urilor (flight information region - regiune de informare a zborurilor), trebuie să facă obiectul unor acorduri regionale de navigaţie aeriană. 2.1.2.1.3 Alocarea codurilor de identificare de supraveghere (SI), acolo unde este necesar, în zonele cu acoperire suprapusă, trebuie să facă obiectul unor acorduri regionale de navigaţie aeriană. Notă: Facilitatea de blocare a SI nu poate fi utilizată decât dacă toate transponderele de Mod S din zona de acoperire sunt echipate în acest scop. 2.1.2.2 Trebuie să fie furnizate interogări de Mod A şi Mod C. Notă: Această cerinţă poate fi satisfăcută de interogările intermod care solicită răspunsuri de Mod A şi Mod C de la transponderele de Mod A/C.

7

2.1.2.3 În zonele în care este necesară îmbunătăţirea identificării aeronavelor pentru a mări eficienţa sistemului ATC (air traffic control - control de trafic aerian), sistemele SSR de la sol care au caracteristici de Mod S trebuie să includă capacitatea de identificare a aeronavelor. Notă: Raportarea identificării aeronavelor prin legătura de date de Mod S asigură identificarea precisă a aeronavelor echipate corespunzător. 2.1.2.4 Interogarea pentru controlul suprimării lobilor secundari 2.1.2.4.1 Suprimarea lobilor secundari trebuie să fie realizată în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.1.4 şi 3.1.1.5 pentru toate interogările de Mod A, Mod C şi intermod. 2.1.2.4.2 Suprimarea lobilor secundari trebuie să fie realizată în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.2.1.5.2.1 pentru toate interogările de Mod S-numai de tip "all-call". 2.1.3 Modurile de răspuns ale transponderelor (aer-sol) 2.1.3.1 Transponderele trebuie să răspundă la interogările de Mod A în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.1.7.12.1 şi la interogările de Mod C, în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.1.7.12.2. Notă: Dacă nu sunt disponibile informaţii despre altitudinea barometrică, transponderele trebuie să răspundă la interogările de Mod C numai cu impulsuri cadru. 2.1.3.1.1 Rapoartele privind altitudinea barometrică conţinute în răspunsurile de Mod S trebuie sa fie obţinute conform specificaţiilor prevăzute în cap. 3, pct. 3.1.1.7.12.2. Notă: Cap. 3 , pct. 3.1.1.7.12.2 face referire la răspunsurile de Mod C şi specifică, printre altele, că rapoartele de altitudine barometrică de Mod C trebuie să fie raportate la setarea la presiunea standard de 1 013,25 hectopascali. Intenţia exprimată la pct. 2.1.3.1.1 este aceea de a asigura faptul că toate transponderele, nu doar transponderele de Mod C, raportează o altitudine barometrică necorectată.

8

2.1.3.2 Acolo unde s-a constatat ca fiind necesară capacitatea de transmitere automată a altitudinii barometrice pentru Modul C în cadrul unui spaţiu aerian specificat, transponderele, când sunt utilizate în spaţiul aerian respectiv, trebuie să răspundă interogărilor de Mod C cu informaţia de altitudine barometrică codată în impulsurile de răspuns. 2.1.3.2.1 Începând cu 1 ianuarie 1999, toate transponderele, indiferent de spaţiul aerian în care sunt utilizate, trebuie să răspundă la interogările de Mod C cu informaţii de altitudine barometrică. Notă: Operarea sistemului de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS) depinde de raportarea de către aeronavele intruse a altitudinii barometrice în răspunsurile de Mod C. 2.1.3.2.2 Pentru aeronavele echipate cu surse de presiune barometrică care furnizează informaţii în trepte de 7,62 m (25 ft), sau mai bune, informaţiile de altitudine barometrică furnizate de transponderele de Mod S în răspunsurile la interogările selective (adică în câmpul AC, cap. 3, pct. 3.1.2.6.5.4) trebuie să fie raportate în trepte de 7,62 m (25 ft). Notă: Performanţele ACAS-ului sunt îmbunătăţite semnificativ atunci când o aeronavă intrusă raportează altitudinea barometrică în trepte de 7,62 m (25 ft). 2.1.3.2.3 Toate transponderele de Mod A/C trebuie să raporteze altitudinea barometrică codată în informaţia transmisă prin impulsurile de răspuns de Mod C. 2.1.3.2.4 Toate transponderele de Mod S trebuie să raporteze altitudinea barometrică codată în informaţia transmisă prin impulsurile de răspuns de Mod C şi în câmpul AC al răspunsurilor de Mod S. 2.1.3.2.5 Atunci când un transponder de Mod S nu recepţionează mai multe informaţii de altitudine barometrică de la o sursă cuantificată la 7,62 m (25 ft) sau cu trepte mai bune, valoarea raportată pentru altitudine trebuie să fie valoarea obţinută prin exprimarea valorii măsurate a altitudinii barometrice necorectate a aeronavei, în trepte de 30,48 m (100 ft) iar bitul Q (a se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.6.5.4 b) trebuie setat la 0. Notă: Această cerinţă se referă la instalarea şi utilizarea transponderului de Mod S. Scopul este de a se asigura că datele de altitudine obţinute de la o sursă cu trepte la 30,48 m (100 ft) nu sunt raportate folosindu-se formatele destinate datelor cu trepte de 7,62 m (25 ft).

9

2.1.3.3 Transponderele utilizate în cadrul spaţiului aerian, unde s-a constatat necesitatea capacităţii de Mod S trebuie să răspundă de asemenea şi interogărilor intermod şi de Mod S, în conformitate cu prevederile aplicabile prevăzute la cap. 3, pct. 3.1.2. 2.1.3.3.1 Cerinţele pentru echiparea obligatorie cu transpondere SSR de Mod S trebuie să fie stabilite pe baza acordurilor regionale de navigaţie aeriană, care trebuie să specifice spaţiul aerian considerat şi termenele pentru implementarea acestor sisteme la bord. 2.1.3.3.2 Acordurile indicate la pct. 2.1.3.3.1 trebuie să prevadă un termen de minim cinci ani. 2.1.4 Coduri de răspuns de Mod A (impulsuri de informaţii) 2.1.4.1 Toate transponderele trebuie să fie capabile să genereze 4 096 de coduri de răspuns, conform caracteristicilor prevăzute la cap. 3, pct. 3.1.1.6.2. 2.1.4.1.1 Autorităţile naţionale de supervizare trebuie să stabilească procedurile pentru atribuirea de coduri SSR, în conformitate cu acordurile regionale de navigaţie aeriană, ţinând cont şi de alţi utilizatori ai sistemului. Notă: Principiile pentru alocarea de coduri SSR sunt prezentate în procedurile şi instrucţiunile de aeronautică civilă PIAC-ATS (transpunerea în limba română a documentului PANS-ATM (DOC 4444)), cap.8 . 2.1.4.2 Următoarele coduri de Mod A trebuie să fie rezervate unor scopuri speciale: 2.1.4.2.1 Codul 7700 pentru a asigura recunoaşterea unei aeronave aflate într-o situaţie de urgenţă. 2.1.4.2.2 Codul 7600 pentru a asigura recunoaşterea unei aeronave având sistemul de radiocomunicaţii defect. 2.1.4.2.3 Codul 7500 pentru a asigura recunoaşterea unei aeronave care este supusă unui act de intervenţie ilicită. 2.1.4.3 Trebuie realizate prevederi corespunzătoare privind echipamentele de decodare de la sol, pentru a asigura recunoaşterea imediată a codurilor de Mod A 7500, 7600 şi 7700. 2.1.4.4 Codul de Mod A 0000 trebuie să fie rezervat pentru alocare conform acordurilor regionale, ca fiind un cod cu destinaţie generală. 2.1.4.5 Codul de Mod A 2000 trebuie să fie rezervat pentru a asigura recunoaşterea unei aeronave care nu a primit niciun fel de instrucţiuni din partea unităţilor de control al traficului aerian pentru operarea transponderului. 2.1.5 Capacităţile echipamentelor de Mod S de la bord 2.1.5.1 Toate transponderele de Mod S trebuie să se conformeze unuia din următoarele cinci niveluri: Notă:

10

Transponderul utilizat pentru monitorizare la un amplasament în care există un sistem de Mod S poate diferi de cerinţele definite pentru un transponder normal de Mod S. De exemplu, poate fi necesar să răspundă la interogările de tip "all call", atunci când acesta se află la sol. Pentru mai multe detalii a se vedea Manualul pentru Servicii Aeronautice (Aeronautical Surveillance Manual) (doc. 9924), apendicele D. 2.1.5.1.1 Nivel 1 - Transponderele de nivel 1 trebuie să aibă capacităţi prevăzute pentru: a) raportarea identităţii în Mod A şi a altitudinii barometrice în Mod C (cap. 3, pct. 3.1.1); b) tranzacţii de tip intermod şi de Mod S "all-call" (cap. 3, pct. 3.1.2.5); c) tranzacţii privind altitudinea de supraveghere adresată şi tranzacţii privind identitatea (cap. 3, pct. 3.1.2.6.1, 3.1.2.6.3, 3.1.2.6.5 şi 3.1.2.6.7); d) protocoalele de blocare (cap. 3, pct. 3.1.2.6.9); e) protocoalele de date elementare, cu excepţia raportării capacităţii de legătură de date (cap. 3, pct. 3.1.2.6.10); şi f) servicii aer-aer şi tranzacţii de tip squitter (cap. 3, pct. 3.1.2.8). Notă: Nivelul 1 permite supravegherea SSR pe baza raportării altitudinii barometrice şi a codului de identitate de Mod A. Într-un mediu SSR de Mod S, performanţele tehnice referitoare la un transponder de Mod A/C sunt îmbunătăţite datorită interogării selective a aeronavelor în Modul S. 2.1.5.1.2 Nivel 2 - Transponderele de nivel 2 trebuie să aibă capacităţile prevăzute la pct. 2.1.5.1.1 şi de asemenea pe cele impuse pentru: a) comunicaţii cu lungime standard (Comm-A şi Comm-B) (cap. 3, pct. 3.1.2.6.2, 3.1.2.6.4, 3.1.2.6.6, 3.1.2.6.8 şi 3.1.2.6.11); b) raportarea existenţei capacităţii de legături de date (cap. 3, pct. 3.1.2.6.10.2.2); şi c) raportarea identificării aeronavei (cap. 3, pct. 3.1.2.9) şi d) paritatea datelor cu control suplimentar (3.1.2.6.11.2.5) pentru echipamentul certificat după 1 ianuarie 2020. Notă: Nivelul 2 permite raportarea identificării aeronavei şi alte comunicaţii de date cu lungime standard sol-aer şi aer-sol. Capacitatea de raportare a identificării aeronavei necesită o interfaţă şi un dispozitiv de intrare adecvat.

11

2.1.5.1.3 Nivel 3 - Transponderele de nivel 3 trebuie să aibă capacităţile prevăzute la pct. 2.1.5.1.2 şi de asemenea pe cele stabilite pentru comunicaţiile solaer prin mesaje cu lungime extinsă (ELM) (cap. 3, pct. 3.1.2.7.1 până la 3.1.2.7.5). Notă: Nivelul 3 permite comunicaţii sol - aer de date cu lungime extinsă şi astfel se poate asigura recuperarea informaţiilor din băncile de date aflate la sol şi recepţionarea altor servicii de trafic aerian, care nu sunt disponibile pentru transponderele de nivel 2. 2.1.5.1.4 Nivel 4 - Transponderele de nivel 4 trebuie să aibă capacităţile prevăzute la pct. 2.1.5.1.3 şi pe cele stabilite pentru comunicaţiile aer-sol, prin mesaje cu lungime extinsă (ELM) (cap. 3, pct. 3.1.2.7.7 şi 3.1.2.7.8). Notă: Nivelul 4 permite comunicaţii aer-sol de date cu lungime extinsă, şi astfel poate asigura accesul de la sol la sursele de date de la bordul aeronavelor şi transmiterea altor date cerute de serviciile de trafic aerian care nu sunt disponibile pentru transponderele de nivel 2. 2.1.5.1.5 Nivel 5 - Transponderele de nivel 5 trebuie să aibă capacităţile prevăzute la pct. 2.1.5.1.4 şi pe cele stabilite pentru comunicaţiile Comm-B îmbunătăţite şi de asemenea pe cele de mesaje cu lungime extinsă (ELM) (cap. 3, pct. 3.1.2.6.11.3.4, 3.1.2.7.6 şi 3.1.2.7.9). Notă: Nivelul 5 permite comunicaţii Comm-B şi comunicaţii de date cu lungime extinsă cu interogatoare multiple, fără a necesita utilizarea rezervărilor cu mai multe locaţii. Acest nivel de transponder are o capacitate minimă a legăturii de date superioară celorlalte niveluri ale transponderului. 2.1.5.1.6 Squitter extins - Transponderele cu squitter extins trebuie să aibă capacităţile stabilite la pct. 2.1.5.1.2, 2.1.5.1.3, 2.1.5.1.4 sau 2.1.5.1.5, capacităţile cerute pentru operarea cu squitter extins (cap. 3, pct. 3.1.2.8.6) şi capacităţile stabilite pentru operarea ACAS cu legături încrucişate (cap. 3, pct. 3.1.2.8.3 şi 3.1.2.8.4). Transponderele cu aceste capacităţi trebuie să fie desemnate prin sufixul "e". Notă: De exemplu, un transponder de nivel 4 cu capacitate de squitter extins trebuie denumit nivel 4e.

12

2.1.5.1.7 Capacitatea SI - Transponderele care pot procesa coduri SI trebuie să aibă capacităţile prevăzute la pct. 2.1.5.1.2, 2.1.5.1.3, 2.1.5.1.4 sau 2.1.5.1.5, şi, de asemenea, pe cele stabilite pentru operarea codurilor SI (cap. 3, pct. 3.1.2.3.2.1.4, 3.1.2.5.2.1, 3.1.2.6.1.3, 3.1.2.6.1.4.1, 3.1.2.6.9.1.1 şi 3.1.2.6.9.2). Transponderele cu această capacitate trebuie desemnate prin sufixul "s". Notă: De exemplu, un transponder de nivel 4 care are capacitatea de squitter extins şi capacitatea SI trebuie denumit nivel 4es. 2.1.5.1.7.1 Capacitatea de cod SI trebuie să fie asigurată în conformitate cu prevederile de la pct. 2.1.5.1.7 pentru toate transponderele de Mod S instalate începând cu 1 ianuarie 2003 şi pentru toate transponderele de Mod S instalate până la 1 ianuarie 2005. 2.1.5.1.8 Dispozitive cu squitter extins non-transponder. Dispozitivele capabile să radio-emită squitter-e extinse şi care nu fac parte dintr-un transponder de Mod S, trebuie să se conformeze tuturor cerinţelor pentru semnalele RF de 1.090 MHz specificate pentru un transponder de Mod S, cu excepţia nivelurilor puterii de emisie pentru clasa de echipamente identificată conform cap. 5, pct. 5.1.1. 2.1.5.2 Toate transponderele de Mod S utilizate de traficul aerian civil internaţional trebuie să se conformeze, cel puţin, cu cerinţele pentru nivelul 2 prezentate la pct. 2.1.5.1.2. Nota 1. Nivelul 1 poate fi acceptat pentru utilizare în cadrul unui stat sau regional, în baza unui acord regional de navigaţie aeriană. Transponderul de Mod S de nivel 1 cuprinde setul minim de caracteristici pentru operarea compatibilă a transponderelor de Mod S cu interogatoarele SSR de Mod S. Acest nivel este definit pentru a preveni răspândirea transponderelor de tip inferior nivelului 2, care ar fi incompatibile cu interogatoarele SSR de Mod S. Nota 2. Scopul cerinţei privind capacitatea de nivel 2 este acela de a se asigura utilizarea pe scara largă a capacităţii transponderelor standard OACI, pentru, a permite planificarea la nivel mondial a serviciilor şi echipamentelor de sol de Mod S. Cerinţa descurajează, de asemenea, instalarea iniţială a transponderelor de nivel 1, care ar deveni învechite conform cerinţelor ulterioare, într-un anumit spaţiu aerian, care prevede echiparea obligatorie a aeronavelor cu transpondere având capacităţi de nivel 2.

13

2.1.5.3 Transponderele de Mod S instalate pe aeronave cu masa brută mai mare decât 5 700 kg sau având o viteză maximă reală de croazieră mai mare de 463 km/h (250 kt) trebuie să opereze cu diversitate de antene (antenna diversity), conform prevederilor cap. 3, pct. 3.1.2.10.4, dacă: a) certificatul individual de navigabilitate al aeronavei este emis pentru prima dată începând cu 1 ianuarie 1990; sau b) este cerută echiparea aeronavei cu transponder de Mod S în baza unui acord regional de navigaţie aeriană, în conformitate cu prevederile pct. 2.1.3.3.1 şi 2.1.3.3.2. Notă: Aeronavelor cu viteza maximă reală de croazieră mai mare de 324 km/h (175 kt) li se cere să opereze cu o putere la vârf nu mai mică de 21,0 dBW, conform celor specificate în prevederile din cap. 3, pct. 3.1.2.10.2 c). 2.1.5.4 Raportarea capacităţii în squitter-ele de Mod S 2.1.5.4.1 Capacitatea de raportare prin intermediul squitter-elor de identificare de Mod S (transmisii "downlink" nesolicitate) trebuie să fie asigurată în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.2.8.5.1 pentru toate transponderele de Mod S instalate începând cu 1 ianuarie 1995. 2.1.5.4.2 Transponderele echipate pentru operarea cu squitter extins trebuie să fie dotate cu un mijloc de a dezactiva squitter-ele de achiziţie, atunci când sunt emise squitter-e extinse. Notă: Aceasta va facilita suprimarea squitter-elor de achiziţie dacă toate unităţile ACAS au fost modificate astfel încât să recepţioneze squitter-ul extins. 2.1.5.5 Puterea de transmisie a mesajelor cu lungime extinsă (ELM) Pentru a facilita conversia transponderelor de Mod S existente pentru a include capacităţi complete de Mod S, transponderelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1999 trebuie să li se permită transmiterea instantanee a unei secvenţe de 16 segmente ELM la un nivel de putere minim de 20 dBW. Notă: Aceasta reprezintă o relaxare de 1 dB faţă de cerinţa puterii specificate în cap. 3, pct. 3.1.2.10.2. 2.1.6 Adresa SSR de Mod S (codul de adresă al aeronavei)

14

Adresa SSR de Mod S trebuie să fie una din cele 16.777.214 adrese de douăzeci şi patru de biţi, alocate de OACI statului care face înmatricularea sau autorităţii naţionale de supervizare de înregistrare şi trebuie să fie alocată conform prevederilor cap. 3, pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.1 şi procedurilor specifice de aplicare a prevederilor reglementării RACR-CNS, volumul III, partea I, capitolul 9.

2.2. CONSIDERENTE PRIVIND FACTORII UMANI Principiile privind factorii umani trebuie să fie respectate la proiectarea şi certificarea sistemelor radar de supraveghere, transponderelor şi a sistemelor pentru evitarea coliziunilor. Notă: Materiale de îndrumare referitoare la principiile privind factorii umani pot fi găsite în Doc 9683, "Manualul de instruire privind factorii umani" şi Circulara 249 (Publicaţia privind factorii umani nr. 11 - factorii umani în sistemele CNS/ATM). 2.2.1 Operaţiunea de control 2.2.1.1 Controlul transponderelor care nu se intenţionează a fi utilizate în zbor nu trebuie să fie accesibil în mod direct echipajului de bord. 2.2.1.2 Operaţiunea de control al transponderelor ce se intenţionează a fi utilizate la bord trebuie evaluată astfel încât să asigure că acestea sunt logice şi tolerante la erorile umane. În particular, acolo unde funcţiile transponderului sunt integrate cu alte funcţii de control ale sistemului, producătorul trebuie să asigure că se reduce la minimum posibilitatea comutării neintenţionate a modurilor transponderelor (adică de la starea operaţională la cea de "STANDBY" sau "OFF"). Notă: Aceasta poate lua forma unei confirmări privind comutarea modurilor, cerută de echipajul de bord. Metodele prin care tastele "Line Select" (selectare linie), "Touch Screen" sau "Cursor Controlled/Tracker-ball" (cursor controlat/ tracker-ball) sunt utilizate pentru a schimba modurile transponderelor trebuie proiectate cu grijă pentru a minimiza erorile echipajului de bord. 2.2.1.3 Echipajul de bord trebuie să aibă acces permanent la informaţii privind starea de operare a transponderului. Notă. -

15

Informaţia asupra monitorizării stării operaţionale a transponderului este furnizată în RTCA DO-181 E, "Minimum Operational Performance Standards for Air Traffic Control Radar Beacon System Mode Select" (ATCRBS/Mode S) (Standarde minime de performanţă operaţională pentru sistemele radar de mod S utilizate în controlul traficului aerian) - Echipamentul de bord şi în EUROCAE ED-73E, "Minimum Operational Performance Specification for Secondary Surveillance Radar Mode S Transponders" (Specificaţii minime de performanţă operaţională pentru transponderele radarului de supraveghere secundar de mod S).

CAPITOLUL 3 SISTEMELE DE SUPRAVEGHERE

3.1. CARACTERISTICILE SISTEMULUI RADAR SECUNDAR DE SUPRAVEGHERE (SSR)

Nota 1. Secţiunea 3.1.1 prezintă caracteristicile tehnice ale sistemelor SSR care au doar capacităţi de Mod A şi Mod C. Secţiunea 3.1.2 prezintă caracteristicile sistemelor cu capacităţi de Mod S. Capitolul 5 prezintă cerinţe suplimentare privind Modul S cu squitter extins. Nota 2. Sistemele care utilizează capacităţi de Mod S sunt în general folosite în cadrul sistemelor de supraveghere pentru controlul traficului aerian. În plus, unele aplicaţii ATC pot utiliza emiţătoare de Mod S, de exemplu, în cadrul sistemelor de supraveghere pentru supravegherea mişcării vehiculelor pe suprafaţa aeroportului sau pentru detectarea ţintelor fixe. În asemenea condiţii specifice, termenul "aeronavă" poate fi înţeles ca "aeronavă sau vehicul (A/V)". În timp ce aceste aplicaţii pot utiliza un set limitat de date, orice abatere de la caracteristicile fizice standard trebuie luată în considerare cu foarte multă atenţie de autorităţile corespunzătoare. Acestea trebuie să ia în calcul nu doar propriul mediu de supraveghere (SSR), ci şi posibilele efecte asupra altor sisteme, precum ACAS. Nota 3. Unităţile internaţionale non-standard alternative sunt folosite în măsura permisă de prevederile procedurilor şi instrucţiunilor de aeronautică civilă PIAC-UM (transpunerea în limba română a Anexei 5 OACI), cap.3. 3.1.1 Sisteme având doar capacităţi de Mod A şi Mod C

16

Nota 1. În această secţiune, modurile SSR sunt denumite prin literele A şi C. Literele cu sufixe, de exemplu A2, C4, sunt folosite pentru a denumi impulsurile individuale utilizate în trenurile de impulsuri aer-sol. Această utilizare comună a literelor nu trebuie interpretată ca implicând vreo asociere particulară de moduri şi coduri. Nota 2. Prevederile pentru înregistrarea şi menţinerea datelor radar sunt incluse în RACR-ATS, capitolul 6. 3.1.1.1 Frecvenţele radio (sol-aer) pentru interogare şi control (suprimarea lobilor laterali la interogare) 3.1.1.1.1 Frecvenţa purtătoare pentru semnalele de interogare şi control trebuie să fie de 1.030 MHz. 3.1.1.1.2 Toleranţa frecvenţei trebuie să fie ± 0,2 MHz. 3.1.1.1.3 Frecvenţele purtătoare pentru transmisiile de control şi pentru fiecare din transmisiile impulsurilor de interogare nu trebuie să difere între ele cu mai mult de 0,2 MHz. 3.1.1.2 Frecvenţa purtătoare de răspuns (aer-sol) 3.1.1.2.1 Frecvenţa purtătoare a transmisiei de răspuns trebuie să fie de 1.090 MHz. 3.1.1.2.2 Toleranţa frecvenţei trebuie să fie ± 3 MHz. 3.1.1.3 Polarizarea Polarizarea transmisiilor de interogare, control şi răspuns trebuie să fie predominant verticală. 3.1.1.4 Moduri de interogare (semnale-în-spaţiu) 3.1.1.4.1 Interogarea trebuie să constea din două impulsuri transmise, denumite P1 şi P3. Un impuls de control P2 trebuie să fie transmis după primul impuls de interogare P1. 3.1.1.4.2 Modurile de interogare A şi C trebuie să fie definite conform prevederilor din cap. 3, pct. 3.1.1.4.3. 3.1.1.4.3 Intervalul dintre P1 şi P3 trebuie să determine modul de interogare, şi va fi după cum urmează: - Modul A: 8 ±0,2 μs; - Modul C: 21 ±0,2 μs 3.1.1.4.4 Intervalul dintre P1 şi P2 trebuie să fie 2,0 μs ± 0,15 μs. 3.1.1.4.5 Durata impulsurilor P1, P2 şi P3 trebuie să fie 0,8 μs ± 0,1 μs. 3.1.1.4.6 Timpul de creştere a impulsurilor P1, P2 şi P3 trebuie să fie între 0,05 μs şi 0,1 μs. Nota 1.

17

Definiţiile sunt incluse în figura 3-1 "Definiţiile formelor de undă pentru radarul secundar de supraveghere, a intervalelor şi punctului de referinţă pentru sensibilitate şi putere". Nota 2. Scopul limitei inferioare a timpului de creştere (0,05 μs) este acela de a reduce radiaţia în benzile laterale. Echipamentele vor îndeplini această cerinţă, dacă radiaţia în benzile laterale nu este mai mare decât aceea care, teoretic, ar fi produsă de o undă trapezoidală având timpul de creştere menţionat. 3.1.1.4.7 Timpul de cădere a impulsurilor P1, P2 şi P3 trebuie să fie între 0,05 şi 0,2 μs. Notă: Scopul limitei inferioare pentru timpul de cădere (0,05 μs) este acela de a reduce radiaţia în benzile laterale. Echipamentele vor îndeplini această cerinţă, dacă radiaţia în benzile laterale nu este mai mare decât aceea care, teoretic, ar fi produsă de o undă trapezoidală având timpul de cădere menţionat. 3.1.1.5 Caracteristicile transmisiilor de interogare şi control (suprimarea lobilor laterali la interogare - semnale-în-spaţiu) 3.1.1.5.1 Amplitudinea radiată a impulsului P2 în antena transponderului trebuie să fie: a) egală cu, sau mai mare decât amplitudinea radiată a impulsului P1 din transmisiile lobilor secundari ai antenei care radiază P1; şi b) la un nivel mai mic cu 9 dB decât amplitudinea radiată a impulsului P1, în limitele arcului de interogare dorit. 3.1.1.5.2 În cadrul lăţimii dorite a fasciculului de interogare direcţional (lobul principal), amplitudinea radiată a impulsului P3 trebuie să se încadreze în limita a 1 dB din amplitudinea radiată a impulsului P1. 3.1.1.6 Caracteristicile transmisiei de răspuns (semnale-în-spaţiu) 3.1.1.6.1 Impulsurile de încadrare. Funcţia de răspuns trebuie să folosească un semnal care să conţină două impulsuri de încadrare distanţate la 20,3 μs, ca fiind cel mai elementar cod. 3.1.1.6.2 Impulsurile de informare. Impulsurile de informare trebuie să fie distanţate între ele prin creşteri (trepte) de 1,45 μs de la primul impuls de încadrare. Denumirea şi poziţia acestor impulsuri de informare trebuie să fie după cum urmează:

18

Impulsuri

Poziţia (μs)

C1 1,45

A1 2,90

C2 4,35

A2 5,80

C4 7,25

A4 8,70

X 10,15

B1 11,60

D1 13,05

B2 14,50

D2 15,95

B4 17,40

D4 18,85

Notă: Standardul referitor la utilizarea acestor impulsuri este dat în cap. 2, pct. 2.1.4.1. Totuşi, poziţia impulsului "X" este specificată numai ca standard tehnic pentru a asigura o posibilă utilizare viitoare. 3.1.1.6.3 Impulsul special de identificare a poziţiei (SPI). Suplimentar faţă de impulsurile de informare furnizate, trebuie transmis şi un impuls special de identificare a poziţiei, dar numai ca rezultat al selectării manuale (de către pilot). Atunci când este transmis, SPI trebuie să fie distanţat numai la un interval de 4,35 μs faţă de ultimul impuls de încadrare al răspunsurilor de Mod A. 3.1.1.6.4 Forma impulsului de răspuns. Toate impulsurile de răspuns trebuie să aibă o durată de 0,45 μs ± 0,1 μs, un timp de creştere al impulsului între 0,05 μs şi 0,1 μs şi un timp de cădere al impulsului între 0,05 μs şi 0,2 μs. Variaţia amplitudinii unui impuls faţă de orice alt impuls dintr-un tren de răspuns nu trebuie să depăşească 1 dB.

19

Notă: Scopul limitei inferioare a timpilor de creştere şi de cădere (0,05 μs) este acela de a reduce radiaţia în benzile laterale. Echipamentele vor îndeplini această cerinţă, dacă radiaţia în benzile laterale nu este mai mare decât aceea care, teoretic, ar fi produsă de o undă trapezoidală având timpii de creştere şi de cădere menţionaţi. 3.1.1.6.5 Toleranţele privind poziţia impulsurilor de răspuns. Toleranţa de spaţiere a impulsurilor pentru fiecare impuls (inclusiv pentru ultimul impuls de încadrare) faţă de primul impuls de încadrare al grupului de răspuns trebuie să fie de ± 0,10 μs. Toleranţa intervalului de impuls a impulsului special de identificare a poziţiei referitoare la ultimul impuls de încadrare al grupului de răspuns, trebuie să fie de ± 0,10 μs. Toleranţa impulsului de spaţiere a oricărui impuls din grupul de răspuns cu privire la orice alt impuls (cu excepţia primului impuls de încadrare), trebuie să nu depăşească ± 0,15 μs. 3.1.1.6.6 Nomenclatorul codurilor. Desemnarea codurilor trebuie să fie compusă din cifre între 0 şi 7 inclusiv, şi va consta în suma indicilor inferiori ai numerelor impulsurilor descrise la pct. 3.1.1.6.2 de mai sus, utilizate după cum urmează:

Cifra Grupul din care face parte impulsul

Prima (cea mai semnificativă) A

A doua B

A treia C

A patra D

3.1.1.7 Caracteristicile tehnice ale transponderelor cu capacităţi numai de Mod A şi Mod C 3.1.1.7.1 Răspunsul. Transponderul trebuie să răspundă (declanşare la nu mai puţin de 90% din interogări) atunci când toate condiţiile următoare au fost îndeplinite: a) amplitudinea recepţionată a impulsului P3 depăşeşte un nivel cu 1 dB mai mic decât amplitudinea recepţionată a impulsului P1, dar nu mai mare de 3 dB peste amplitudinea recepţionată a impulsului P1; b) dacă nu se recepţionează niciun impuls în intervalul de timp de la 1,3 μs până la 2,7 μs după P1, sau P1 depăşeşte cu mai mult de 9 dB orice impuls primit în acest interval;

20

c) amplitudinea recepţionată a unei interogări corecte este cu mai mult de 10 dB peste amplitudinea recepţionată a impulsurilor aleatorii, acestea din urmă nefiind recunoscute de transponder ca fiind impulsuri P1, P2 sau P3. 3.1.1.7.2 Transponderul nu trebuie să răspundă în următoarele condiţii: a) la interogările pentru care intervalul dintre impulsurile P1 şi P3 diferă de cele specificate la pct. 3.1.1.4.3 cu mai mult de ± 1,0 μs; b) după recepţionarea oricărui impuls individual care nu are variaţii în amplitudine ce pot aproxima o condiţie normală de interogare. 3.1.1.7.3 Timpul mort. După recunoaşterea unei interogări corespunzătoare, transponderul trebuie să nu mai răspundă niciunei alte interogări, cel puţin pe durata trenului de impulsuri de răspuns. Acest timp mort trebuie să se încheie nu mai târziu de 125 de μs după transmiterea ultimului impuls de răspuns al grupului. 3.1.1.7.4 Blocarea Notă: Această caracteristică este utilizată pentru a împiedica răspunsurile la interogări primite prin lobii laterali ai antenei interogatorului şi pentru a împiedica transponderele de Mod A/C să răspundă la interogări de Mod S. 3.1.1.7.4.1 Transponderul trebuie să fie blocat atunci când amplitudinea recepţionată a impulsului P2 este egală cu, sau mai mare decât amplitudinea recepţionată a impulsului P1 şi acesta este distanţat la 2,0 μs, ± 0,15 μs. Detectarea impulsului P3 nu reprezintă o condiţie obligatorie pentru iniţierea acţiunii de suprimare. 3.1.1.7.4.2 Blocarea transponderului trebuie să se facă pentru o perioadă de 35 μs, ± 10 μs. 3.1.1.7.4.2.1 Blocarea trebuie să poată fi reiniţiată pentru întreaga durată, în decursul a 2 μs după terminarea oricărei perioade de blocare. 3.1.1.7.5 Sensibilitatea şi domeniul dinamic ale receptorului 3.1.1.7.5.1 Pragul minim de declanşare a transponderului trebuie să fie astfel încât să genereze răspunsuri la cel puţin 90 la sută dintre semnalele de interogare, atunci când: a) cele două impulsuri P1 şi P3 ce constituie o interogare, au aceeaşi amplitudine, iar impulsul P2 nu este detectat; şi b) amplitudinea acestor semnale are o valoare nominală de 71 dB sub 1 mW, cu limite între 69 dB şi 77 dB sub 1 mW. 3.1.1.7.5.2 Caracteristicile de răspuns şi blocare trebuie să se aplice pentru o amplitudine recepţionată a impulsului P1 aflată între nivelul minim de declanşare şi 50 dB peste acest nivel.

21

3.1.1.7.5.3 Variaţia nivelului minim de declanşare între moduri nu trebuie să depăşească 1 dB pentru valorile nominale ale spaţierii între impulsuri şi ale lăţimii acestora. 3.1.1.7.6 Diferenţierea în funcţie de durata impulsurilor. Semnalele recepţionate având amplitudini cuprinse între nivelul minim de declanşare şi cel cu 6 dB peste acest nivel şi cu o durată mai mică de 0,3 μs nu trebuie să determine transponderul să iniţieze acţiuni de răspuns sau de suprimare. Cu excepţia impulsurilor singulare având variaţii de amplitudine aproximând o interogare, niciun impuls singular cu o durată mai mare de 1,5 μs nu trebuie să determine transponderul să iniţieze acţiuni de răspuns sau de suprimare, pentru intervalul de amplitudine a semnalului cuprins între nivelul minim de declanşare (MTL) şi cel de 50 dB peste acest nivel. 3.1.1.7.7 Suprimarea ecoului şi recuperarea. Transponderul trebuie să conţină o facilitate de suprimare a ecoului proiectată pentru a permite operarea normală în prezenţa ecourilor semnalelor din spaţiu. Prevederea pentru această facilitate trebuie să fie compatibilă cu cerinţele pentru suprimarea lobilor laterali, specificate la pct. 3.1.1.7.4.1. 3.1.1.7.7.1 Desensibilizarea. După recepţionarea oricărui impuls cu o durată mai mare de 0,7 μs, receptorul trebuie să fie desensibilizat cu o valoare care este în limita a cel puţin 9 dB faţă de amplitudinea impulsului de desensibilizare, dar nu trebuie să depăşească niciodată amplitudinea acestuia, cu excepţia unei posibile supracreşteri în timpul primei μs de după impulsul de desensibilizare. Notă: Nu se impune ca impulsurile singulare cu durata mai mică de 0,7 μs să producă desensibilizarea specificată, şi nici să producă o desensibilizare cu o durata mai mare decât cea permisă la pct. 3.1.1.7.7.1 şi 3.1.1.7.7.2. 3.1.1.7.7.2 Recuperarea. După desensibilizare, receptorul trebuie să îşi recapete sensibilitatea (în limita a 3 dB din nivelul minim de declanşare) în 15 μs după recepţionarea unui impuls de desensibilizare având o intensitate a semnalului cu până la 50 dB peste nivelul minim de declanşare. Recuperarea trebuie să se facă la o rată medie ce nu depăşeşte 4,0 dB pe microsecundă. 3.1.1.7.8 Rata de declanşare aleatorie. În absenţa semnalelor de interogare valide, transponderele de Mod A/C trebuie să nu genereze mai mult de 30 de răspunsuri de Mod A sau Mod C nedorite pe secundă, cuprinse într-un interval de timp echivalent cu cel puţin 300 declanşări aleatorii sau 30 de secunde, oricare dintre ele este mai mic. Această rată de declanşare aleatorie nu trebuie să fie depăşită atunci când toate echipamentele care pot produce interferenţe instalate pe aceeaşi aeronavă, funcţionează la niveluri maxime de interferenţă.

22

3.1.1.7.8.1 Rata de declanşare aleatorie în prezenţa interferenţei undelor continue de nivel scăzut (CW) din bandă. Rata totală de declanşare aleatorie pentru toate răspunsurile de Mod A şi/sau Mod C trebuie să nu fie mai mare de 10 grupuri de impulsuri de răspuns, sau suprimări pe secundă, ca medie pentru o perioadă de 30 de secunde, atunci când se operează în prezenţa unor interferenţe CW incoerente la o frecvenţă de 1 030 ±0,2 MHz şi un nivel al semnalului de -60 dBm sau mai mic. 3.1.1.7.9 Rata de răspuns 3.1.1.7.9.1 Toate transponderele trebuie să fie capabile de a genera în mod continuu cel puţin 500 de răspunsuri pe secundă cu fiecare răspuns codat format din 15 impulsuri. Transponderele utilizate numai sub 4500 m (15000 feet), sau mai jos de o altitudine stabilită de furnizorul de servicii de navigaţie aeriană, sau printr-un acord regional de navigaţie aeriană şi aflate într-o aeronavă cu o viteză reală de croazieră care să nu depăşească 175 kt (324 km/h) trebuie să fie capabile de a genera cel puţin 1000 de răspunsuri pe secundă codate, formate din 15 impulsuri fiecare, pentru o perioadă de 100 ms. Transponderele care operează peste nivelul de 4500 m (15000 ft) sau într-o aeronavă cu viteza maximă de croazieră reală ce depăşeşte 175 kt (324 km/h) trebuie să fie capabile de a genera cel puţin 1200 de răspunsuri pe secundă codate, formate din 15 impulsuri fiecare, pentru o perioadă de 100 ms. Nota 1. - Un răspuns format din 15 impulsuri include 2 impulsuri de încadrare, 12 impulsuri de informaţie şi impulsul SPI. Nota 2. - Cerinţa pentru rata de răspuns de 500 de răspunsuri pe secundă stabileşte capacitatea minimă a ratei de răspuns continuu al transponderului. Criteriile de altitudine şi viteză menţionate mai sus, de 100 sau 120 de răspunsuri într-un interval de 100 milisecunde definesc capacitatea de vârf a transponderului. Transponderul trebuie să fie capabil să răspundă la această secvenţă instantanee, chiar dacă transponderul nu poate fi capabil să susţină această rată. Dacă transponderul este supus unor rate de interogare care depăşesc capacitatea ratei sale de răspuns, controlul limitei ratei de răspuns din 3.1.1.7.9.2 acţionează cu succes în sensul desensibilizării transponderului într-un mod care favorizează interogatoarele mai apropiate. Desensibilizarea elimină semnalele de interogare mai slabe. 3.1.1.7.9.2 Controlul limitei ratei de răspuns. Pentru a proteja sistemul de efectele supra-interogării transponderului prin prevenirea răspunsurilor la semnale mai slabe atunci când a fost atinsă o rată de răspuns predefinită, un tip de control pentru reducerea sensibilităţii limitei de răspuns, trebuie să fie incorporat în echipamente. Caracteristica acestui control trebuie să permită reglarea cel puţin la orice valoare cuprinsă între 500 si 2 000 de răspunsuri pe secundă, sau la

23

capacitatea maximă a ratei de răspuns, dacă aceasta este mai mică decât 2000 de răspunsuri pe secundă, fără a acorda atenţie numărului de impulsuri conţinute în fiecare răspuns. Reducerea sensibilităţii cu mai mult de 3dB trebuie să nu aibă efect până când nu se depăşeşte 90% din valoarea selectată. Reducerea sensibilităţii trebuie să se facă cu cel puţin 30 dB pentru ratele de răspuns mai mari cu 150% din valoarea selectată. 3.1.1.7.9.3 Se recomandă ca limita ratei de răspuns să fie setată la 1200 răspunsuri pe secundă sau la valoarea maximă sub 1 200 de răspunsuri pe secundă, la care este capabil transponderul. 3.1.1.7.10 Întârzierea răspunsului şi fluctuaţiile (jitter-ul). Timpul de întârziere între sosirea în receptorul transponderului a frontului crescător al impulsului P3 şi transmiterea frontului crescător al primului impuls din răspuns trebuie să fie de 3 ± 0,5 μs. Instabilitatea totală a grupului codurilor impulsurilor de răspuns, faţă de P3, nu trebuie să depăşească 0,1 μs pentru nivelurile de intrare ale receptorului între 3 dB şi 50 dB peste nivelul minim de declanşare. Variaţiile întârzierii între modurile în care transponderul este capabil să răspundă nu trebuie să depăşească 0,2 μs. 3.1.1.7.11 Puterea de ieşire şi ciclul de funcţionare ale transponderului 3.1.1.7.11.1 Valoarea de vârf a puterii disponibile a impulsului la capătul antenei liniei de transmisie a transponderului trebuie să fie de cel puţin 21 dB, însă nu mai mult de 27 dB peste 1 W, excepţie făcând, sistemele transponder folosite numai sub 4500 m (15000 ft), sau sub o altitudine mai joasă, stabilită de furnizorul de servicii de navigaţie aeriană, sau prin acord regional de navigaţie aeriană, unde va fi permisă, o valoare de vârf a puterii disponibile a impulsului, la vârful antenei liniei de transmisie a transponderului de cel puţin 18,5 dB, şi nu mai mult de 27 dB peste 1 W. Notă: Un dispozitiv cu squitter extins non-transponder, instalat pe un vehicul ce se deplasează pe suprafaţa aerodromului, poate funcţiona cu o putere de ieşire minimă mai mică, aşa cum este specificat în cap. 5, pct. 5.1.1.2. 3.1.1.7.12 Coduri de răspuns 3.1.1.7.12.1 Identificarea. Răspunsul la o interogare de Mod A trebuie să fie alcătuit din cele două impulsuri de încadrare specificate la pct. 3.1.1.6.1, împreună cu impulsurile de informaţii (cod de Mod A) specificate la pct. 3.1.1.6.2. Notă: Denumirea codurilor de Mod A se face prin secvenţe de câte patru cifre în conformitate cu prevederile pct. 3.1.1.6.6. 3.1.1.7.12.1.1 Codul de Mod A trebuie să fie selectat manual dintre cele 4.096 de coduri disponibile.

24

3.1.1.7.12.2 Transmiterea altitudinii barometrice. Răspunsul la interogarea de Mod C trebuie să constea din cele două impulsuri de încadrare specificate la pct. 3.1.1.6.1. Atunci când sunt disponibile informaţii digitale de altitudinea barometrică, impulsurile de informaţii specificate la pct. 3.1.1.6.2 trebuie să fie de asemenea transmise. 3.1.1.7.12.2.1 Transponderele trebuie să fie dotate cu mijloace de înlăturare a impulsurilor de informaţii, dar să reţină impulsurile de încadrare, atunci când prevederea de la pct. 3.1.1.7.12.2.4, de mai jos, nu este respectată privind răspunsul la o interogare de Mod C. 3.1.1.7.12.2.2 Impulsurile de informaţii trebuie să fie selectate automat de un convertor analog-digital conectat la o sursă de date de altitudine barometrică de la bordul aeronavei, având ca referinţă presiunea standard de 1.013,25 hectopascali. Notă: Setarea presiunii la 1.013,25 hectopascali este egală cu 29,92 ţoli coloană de mercur. 3.1.1.7.12.2.3 Altitudinea barometrică trebuie să fie raportată în trepte de 100 ft, prin selectarea impulsurilor, după cum se arată în apendicele acestui capitol. 3.1.1.7.12.2.4 Codul numeric selectat trebuie să corespundă unei valori de ± 38,1 m (125 ft), cu o probabilitate de 95 de procente, cu informaţia de altitudine barometrică (având ca referinţă presiunea standard de 1.013,25 hectopascali) folosită la bordul aeronavei pentru aderarea la profilul de zbor atribuit. 3.1.1.7.13 Transmiterea impulsului special de identificare a poziţiei (SPI). Atunci când se cere, acest impuls trebuie să fie transmis împreuna cu răspunsurile de Mod A, după cum se specifică la pct. 3.1.1.6.3, pentru o perioadă de timp între 15 şi 30 de secunde. 3.1.1.7.14 Antena 3.1.1.7.14.1 Sistemul de antene al transponderului, când este instalat pe o aeronavă, trebuie să aibă o diagramă de radiaţie care este preponderent omnidirecţională în plan orizontal. 3.1.1.7.14.2 Diagrama de radiaţie verticală trebuie să fie nominal echivalentă cu cea a unei antene monopol de lungime λ/4 în plan orizontal. 3.1.1.8 Caracteristicile tehnice ale interogatoarelor de la sol având numai capacităţi de Mod A şi Mod C 3.1.1.8.1 Frecvenţa de repetiţie a interogărilor. Frecvenţa maximă de repetiţie a interogărilor trebuie să fie de 450 interogări pe secundă.

25

3.1.1.8.1.1 Pentru a reduce numărul declanşărilor inutile ale transponderului şi densitatea mare a interferenţelor reciproce rezultată, toate interogatoarele trebuie să utilizeze cea mai mică frecvenţă de repetiţie a interogărilor posibilă, care este compatibilă cu caracteristicile de afişare, cu lăţimea fasciculului antenei interogatorului şi cu viteza de rotaţie utilizată de antenă. 3.1.1.8.2 Puterea radiată Pentru a minimiza interferenţele de sistem, puterea efectiv radiată a interogatoarelor trebuie să fie redusă la cea mai mică valoare, în concordanţă cu raza de acţiune operaţională necesară poziţiei fiecărui interogator. 3.1.1.8.3 Atunci când urmează a fi folosite informaţii de Mod C de la aeronave care zboară sub nivelurile de tranziţie, trebuie să fie luată în calcul informaţia de altitudine barometrică. Notă: Utilizarea Modului C sub nivelurile de tranziţie se face conform concepţiei potrivit căreia Modul C poate fi întrebuinţat în toate mediile. 3.1.1.9 Diagrama câmpului de radiaţie a interogatorului Lăţimea fasciculului antenei direcţionale a interogatorului care radiază impulsul P3 nu trebuie să fie mai mare decât este necesar din punct de vedere operaţional. Radiaţia lobilor laterali şi posteriori ai antenei direcţionale trebuie să fie cu cel puţin 24 dB mai mică decât valoarea de vârf a radiaţiei lobului principal. 3.1.1.10 Monitorul interogatorului 3.1.1.10.1 Acurateţea în distanţă şi azimut a interogatorului de la sol trebuie monitorizată la intervale de timp suficient de dese pentru a se asigura integritatea sistemului. Notă: Interogatoarele care sunt asociate şi operează coroborat cu un radar primar, pot utiliza radarul primar ca dispozitiv de monitorizare; alternativ, pentru acurateţea în azimut şi distanţă este necesară utilizarea unui monitor electronic. 3.1.1.10.2 Pe lângă monitorizarea distanţei şi a azimutului, trebuie să fie luate măsuri pentru monitorizarea continuă a celorlalţi parametri critici ai interogatorului de la sol, pentru a releva orice degradare a performanţei sistemului care depăşeşte toleranţele permise ale acestuia şi pentru a semnala apariţia oricărui eveniment de acest gen. 3.1.1.11 Emisiile parazite şi răspunsurile parazite 3.1.1.11.1 Radiaţia parazită

26

Radiaţia CW trebuie să nu depăşească 76 dB sub 1 W pentru interogator şi 70 dB sub 1 W pentru transponder. 3.1.1.11.2 Răspunsurile parazite Răspunsul, atât al echipamentelor de la bord cât şi al celor de la sol, la semnalele care nu se încadrează în banda de trecere a receptorului, trebuie să fie cu cel puţin 60 dB sub sensibilitatea normală. 3.1.2 Sisteme cu capacităţi de Mod S 3.1.2.1 Caracteristicile semnalelor de interogare în spaţiu. Aceste paragrafe descriu semnalele propagate în spaţiu, aşa cum se aşteaptă să apară în antena transponderului. Notă: Deoarece semnalele pot fi deformate în timpul propagării, anumite durate ale impulsurilor de interogare, spaţieri ale impulsurilor şi toleranţe de amplitudine ale impulsurilor sunt mai stricte pentru interogatoare, după cum este descris la pct. 3.1.2.11.4. 3.1.2.1.1 Frecvenţa purtătoare pentru interogare. Frecvenţa purtătoare a tuturor interogărilor (transmisii uplink) provenind de la staţiile de la sol având capacităţi de Mod S trebuie să fie de 1.030 ± 0,01 MHz, cu excepţia schimbărilor de fază, în timpul cărora se menţin cerinţele legate de spectru din 3.1.2.1.2. Notă. - În timpul schimbării de fază, frecvenţa semnalului se poate schimba cu câţiva MHz, înainte de a reveni la valoarea specificată. 3.1.2.1.2 Spectrul de interogare. Spectrul unei interogări de Mod S raportat la frecvenţa purtătoarei nu trebuie să depăşească limitele specificate în figura 3.2. Notă: Spectrul de interogare de Mod S depinde de date. Cel mai larg spectru este generat de o interogare care conţine toate valorile binare de UNU. 3.1.2.1.3 Polarizarea. Polarizarea transmisiilor de interogare şi control trebuie să fie nominal pe verticală. 3.1.2.1.4 Modulaţia. Pentru interogările de Mod S, frecvenţa purtătoare trebuie să fie modulată în impuls. În plus, impulsul de date P6 trebuie să aibă modulaţie internă de fază.

27

3.1.2.1.4.1 Modulaţia în impuls. Interogările intermod şi de Mod S trebuie să constea într-o secvenţă de impulsuri, aşa cum este specificat la pct. 3.1.2.1.5 şi în tabelele 3.1, 3.2, 3.3 şi 3.4. Notă: Impulsurile cu durata de 0,8 μs utilizate la interogările intermod şi de Mod S sunt identice ca formă cu cele folosite la Modurile A şi C, aşa cum sunt definite la pct. 3.1.1.4. 3.1.2.1.4.2 Modulaţia de fază. Impulsurile P6 scurte (16,25 μs) şi lungi (30,25 μs), de la pct. 3.1.2.1.4.1, trebuie să aibă modulaţia de fază diferenţială binară internă, constând din inversări de fază de 180 de grade ale purtătoarei, la o rată de 4 megabiţi pe secundă. 3.1.2.1.4.2.1 Durata inversării de fază. Durata inversării de fază trebuie să fie mai mică de 0,08 μs, iar semnalul trebuie să avanseze (sau să regreseze) monoton prin regiunea de tranziţie. În faza de tranziţie nu trebuie să fie aplicată nicio modulaţie în amplitudine. Nota 1. - Durata minimă a inversării de fază nu este specificată. Cu toate acestea, trebuie să fie îndeplinite cerinţele privind spectrul, prevăzute la pct. 3.1.2.1.2. Nota 2. - Inversarea de fază poate fi generată utilizând diferite metode. Aceasta include o puternică codare cu o rapidă micşorare a amplitudinii şi o inversare rapidă de fază, sau alte tehnici cu creştere mică sau nulă a amplitudinii, dar cu schimbare de frecvenţă în timpul schimbării de fază şi schimbare de fază mică (80 ns). Un demodulator nu poate face nicio estimare asupra tipului de tehnologie de modulaţie utilizată şi în consecinţă nu se poate baza pe particularităţile semnalului în timpul schimbării de fază pentru a detecta schimbarea de fază. 3.1.2.1.4.2.2 Relaţia de fază. Toleranţa pentru relaţia de fază de 0 şi 180 grade între vârfurile (chip) succesive şi pentru inversarea sincronizării de fază (pct. 3.1.2.1.5.2.2) în cadrul impulsului P6 trebuie să fie de ± 5 grade. Notă: În Modul S, un vârf (chip) este intervalul de timp de 0,25 μs de pe purtătoare între posibile inversări de fază ale datelor.

28

3.1.2.1.5 Secvenţele de impuls şi de inversare de fază. Secvenţele specifice ale impulsurilor sau ale inversărilor de fază descrise la pct. 3.1.2.1.4, trebuie să formeze interogări. 3.1.2.1.5.1 Interogarea intermod 3.1.2.1.5.1.1 Interogarea "all-call" de Mod A/C/S. Această interogare trebuie să fie formată din trei impulsuri: P1, P3 şi impulsul lung P4, după cum este prezentat în figura 3.3. Unul sau două impulsuri de control (doar P2 sau P1 şi P2) trebuie să fie transmise utilizând o diagramă de antenă diferită, pentru suprimarea răspunsurilor de la aeronave, în lobii laterali ai antenei interogatorului. Notă: Interogarea "all-call" de Mod A/C/S obţine un răspuns de Mod A sau Mod C (în funcţie de spaţierea impulsurilor P1-P3), de la un transponder de Mod A/C, întrucât acesta nu recunoaşte impulsul P4. Un transponder de Mod S recunoaşte impulsul lung P4 şi răspunde cu un răspuns de Mod S. Această interogare a fost concepută iniţial pentru a fi utilizată de interogatoarele izolate sau grupate (clustered). Blocarea pentru această interogare s-a bazat pe utilizarea codului II egal cu 0. Dezvoltarea subreţelei de Mod S impune în prezent utilizarea unui cod II diferit de zero, cu scop de comunicare. Din acest motiv, codul II egal cu 0 a fost rezervat pentru utilizarea ca suport pentru o formă de achiziţii de date pentru Modul S, care foloseşte corecţia stochastică/ de blocare (pct. 3.1.2.5.2.1.4 şi 3.1.2.5.2.1.5). Interogarea "all-call" de Mod A/C/S nu poate fi folosită cu operarea integrală de Mod S, întrucât codul II egal cu 0 poate fi blocat numai pentru perioade scurte de timp (pct. 3.1.2.5.2.1.5.2.1). Această interogare nu poate fi folosită cu corecţia stocastică/ de blocare, întrucât nu poate fi specificată o probabilitate de răspuns. 3.1.2.1.5.1.1.1 Interogările de tip "all-call" pentru modul A/C/S trebuie să nu fie utilizate începând cu 1 ianuarie 2020. Nota 1. - Utilizarea interogărilor de tip "all-call" pentru modul A/C/S nu permite anularea blocării stohastice şi în consecinţă nu ar putea asigura o probabilitate bună de achiziţie în zonele cu densitate mare a zborurilor sau atunci când alte interogatoare blochează transponderul cu codul II=0 pentru achiziţie suplimentară (de date). Nota 2.- Răspunsurile pentru interogările de tip "all-call" pentru modul A/C/S nu vor mai fi ca opţiune pentru echipamentele certificate începând cu 1 ianuarie 2020, pentru a reduce poluarea RF generată de răspunsurile generate de detecţia falsă a interogărilor de tip "all-call" pentru modul A/C/S în cadrul altor tipuri de interogări.

29

3.1.2.1.5.1.2 Interogarea "all-call" numai de Mod A/C. Această interogare trebuie să fie identică cu aceea a interogării "all-call" de Mod A/C/S, cu excepţia faptului că trebuie întrebuinţat impulsul scurt P4. Notă: Interogarea "all-call" numai de Mod A/C obţine un răspuns de Mod A sau Mod C de la un transponder de Mod A/C. Un transponder de Mod S recunoaşte impulsul scurt P4, dar nu răspunde la această interogare. 3.1.2.1.5.1.3 Intervalele dintre impulsuri. Intervalele dintre impulsurile P1, P2 şi P3 trebuie să fie conform celor definite la pct. 3.1.1.4.3 şi 3.1.1.4.4. Intervalul dintre impulsurile P3 şi P4 trebuie să fie de 2 ± 0,05 μs. 3.1.2.1.5.1.4 Amplitudinile impulsurilor. Amplitudinile relative între impulsurile P1, P2 şi P3 trebuie să fie în conformitate cu pct. 3.1.1.5. Amplitudinea impulsului P4 trebuie să varieze în limita a 1 dB din amplitudinea impulsului P3. 3.1.2.1.5.2 Interogarea de Mod S. Interogarea de Mod S trebuie să fie alcătuită din trei impulsuri: P1, P2 şi P6, după cum este prezentat în figura 3.4. Notă: Impulsul P6 este precedat de o pereche de impulsuri P1 - P2 care blochează răspunsurile de la transponderele de Mod A/C pentru a se evita distorsiunea sincronă (garbling) datorită declanşării aleatorii de către interogarea de Mod S. Inversarea sincronă de fază din cadrul impulsului P6 este reperul de timp pentru demodularea unei serii de intervale de timp (chips-uri) de 0,25 μs. Această serie de intervale de timp începe la 0,5 μs după inversarea sincronă de fază şi se termină cu 0,5 μs înainte de frontul descrescător al impulsului P6. O inversare de fază poate sau nu poate preceda fiecare chip pentru a coda valoarea informaţiei sale binare. 3.1.2.1.5.2.1 Suprimarea lobilor laterali în Modul S. Impulsul P5 trebuie să fie folosit cu interogarea "all-call" numai pentru Modul S (UF = 11, a se vedea pct. 3.1.2.5.2) pentru a împiedica răspunsurile de la aeronave în lobii laterali şi posteriori ai antenei (pct. 3.1.2.1.5.2.5). Atunci când este folosit, P5 trebuie transmis utilizându-se o diagramă separată a antenei. Nota 1. Acţiunea impulsului P5 este automată. Prezenţa sa, dacă amplitudinea sa este suficient de mare la amplasamentul de recepţie, maschează inversarea de fază pentru sincronizare a impulsului P6. Nota 2. Impulsul P5 poate fi folosit cu alte interogări de Mod S.

30

3.1.2.1.5.2.2 Inversarea fazei sincrone. Prima inversare de fază din cadrul impulsului P6 trebuie să fie inversarea fazei sincrone. Aceasta trebuie să devină referinţa de timp pentru operaţiunile ulterioare de interogare ale transponderului. 3.1.2.1.5.2.3 Inversările fazei de date. Fiecare inversare de fază de date trebuie să aibă loc numai la un interval de timp (de N ori 0,25) de ± 0,02 μs (N egal cu, sau mai mare decât 2) după inversarea fazei de sincronizare. Impulsul P6 cu durata de 16,25 μs trebuie să conţină cel mult 56 de inversări de fază de date. Impulsul P6 cu durata de 30,25 μs trebuie să conţină cel mult 112 inversări de fază de date. Ultimul interval de timp, adică cel de 0,25 μs care urmează după ultima poziţie de inversare de fază de date, trebuie să fie urmat de un interval de gardă de 0,5 μs. Notă: Intervalul de gardă de 0,5 μs, care urmează după ultimul interval de timp de 0,25 μs, împiedică frontul descrescător al impulsului P6 să interfereze cu procesul de demodulare. 3.1.2.1.5.2.4 Intervale. Intervalul de timp dintre impulsurile P1 şi P2 trebuie să fie de 2 ± 0,05 μs. Intervalul de timp dintre frontul crescător al impulsului P2 şi inversarea sincronă de fază a impulsului P6 trebuie să fie de 2,75, ± 0,05 μs. Frontul crescător al impulsului P6 trebuie să apară cu 1,25 ± 0,05 μs, înainte de inversarea sincronă de fază. Impulsul P5, dacă este transmis, trebuie să fie centrat pe inversarea sincronă de fază; frontul crescător al impulsului P5 trebuie să apară cu 0,4 ± 0,05 μs, înainte de inversarea sincronă de fază. 3.1.2.1.5.2.5 Amplitudinile impulsurilor. Amplitudinea impulsului P2 şi amplitudinea primei μs a impulsului P6 trebuie să fie mai mari decât amplitudinea impulsului P1 minus 0,25 dB. Excluzând oscilaţiile de amplitudine asociate cu inversările de fază, variaţia în amplitudine a impulsului P6 trebuie să fie mai mică de 1 dB, iar variaţia în amplitudine între intervalele de timp de 0,25 μs succesive din impulsul P6 trebuie să fie mai mică de 0,25 dB. Amplitudinea radiată a impulsului P5 în antena transponderului trebuie să fie: a) egală cu sau mai mare decât amplitudinea radiată a impulsului P6 din transmisiile lobilor laterali ai antenei care radiază P6; şi b) la un nivel cu 9 dB sub amplitudinea radiată a P6 în interiorul arcului de interogare dorit. 3.1.2.2 Caracteristicile semnalelor de răspuns în spaţiu 3.1.2.2.1 Frecvenţa purtătoare de răspuns. Frecvenţa purtătoare a tuturor răspunsurilor (transmisii downlink) de la transponderele care au capacităţi de Mod S trebuie să fie 1.090 ± 1 MHz.

31

3.1.2.2.2 Spectrul de răspuns. Spectrul de răspuns de Mod S raportat la frecvenţa purtătoarei nu trebuie să depăşească limitele specificate în figura 3.5. 3.1.2.2.3 Polarizarea. Polarizarea transmisiilor de răspuns trebuie să fie nominal, pe verticală. 3.1.2.2.4 Modulaţia. Răspunsul de Mod S trebuie să fie alcătuit dintr-un preambul şi un bloc de date. Preambulul trebuie să fie o secvenţă de 4 impulsuri iar blocul de date trebuie să fie modulat binar prin poziţia impulsurilor, la o rată de date de 1 megabit pe secundă. 3.1.2.2.4.1 Formele impulsurilor. Formele impulsurilor trebuie să fie conform celor definite în tabelul 3.2. Toate valorile sunt exprimate în μs. 3.1.2.2.5 Răspunsul de Mod S. Răspunsul de Mod S trebuie să fie conform celor prezentate în figura 3.6. Blocul de date din răspunsurile de Mod S trebuie să fie alcătuit fie din 56, fie din 112 biţi de informaţii. 3.1.2.2.5.1 Intervalele dintre impulsuri. Toate impulsurile de răspuns trebuie să înceapă la un multiplu definit de 0,5 μs, de la primul impuls transmis. Toleranţa în toate cazurile trebuie să fie ± 0,05 μs. 3.1.2.2.5.1.1 Preambulul răspunsului. Preambulul trebuie să fie alcătuit din patru impulsuri, fiecare cu o durată de 0,5 μs. Intervalele dintre impulsuri de la primul impuls transmis la al doilea, al treilea şi al patrulea impuls transmis trebuie să fie de 1, 3,5 şi respectiv 4,5 μs. 3.1.2.2.5.1.2 Impulsurile de date de răspuns. Blocul de date de răspuns trebuie să înceapă la 8 μs după frontul crescător al primului impuls transmis. Fiecărei transmisii trebuie să i se aloce fie 56, fie 112 intervale de câte o microsecundă. Un impuls de 0,5 μs trebuie să fie transmis fie în prima, fie în a doua jumătate a fiecărui interval. Atunci când un impuls transmis în a doua jumătate a unui interval este urmat de un alt impuls transmis în prima jumătate a intervalului următor, cele două impulsuri se contopesc şi trebuie să fie transmis un impuls de o microsecundă. 3.1.2.2.5.2 Amplitudinea impulsurilor. Variaţia amplitudinii impulsurilor între un impuls şi orice alt impuls într-un răspuns de Mod S trebuie să nu depăşească 2 dB. 3.1.2.3 Structura de date de Mod S 3.1.2.3.1 Codarea datelor 3.1.2.3.1.1 Datele de interogare. Blocul de date de interogare trebuie să fie alcătuit din secvenţa de 56 sau 112 intervale de timp de 0,25 μs de date poziţionate după inversările de fază de date din cadrul impulsului P6 (pct. 3.1.2.1.5.2.3). O inversare de fază de 180 de grade a purtătoarei care precede un astfel de interval de timp trebuie să caracterizeze acel interval ca fiind UNU în sistem binar. Absenţa unei inversări de fază precedente trebuie să denote un ZERO binar.

32

3.1.2.3.1.2 Datele de răspuns. Blocul de date de răspuns trebuie să fie alcătuit din 56 sau 112 biţi de date formaţi prin modulaţia binară a impulsului de codare a răspunsului de date, prezentată la pct. 3.1.2.2.5.1.2. Un impuls transmis în prima jumătate a intervalului trebuie să reprezinte un UNU binar, în timp ce un impuls transmis în a doua jumătate trebuie să reprezinte un ZERO binar. 3.1.2.3.1.3 Numerotarea biţilor. Biţii trebuie numerotaţi în ordinea transmiterii lor, începând cu bitul 1. Dacă nu se specifică altfel, valorile numerice codate prin grupuri (câmpuri) de biţi trebuie să fie codate utilizând o notaţie binară pozitivă, iar primul bit transmis trebuie să fie cel mai semnificativ bit (MSB). Informaţiile trebuie să fie codate prin câmpuri care constau din cel puţin un bit. Notă: În descrierea formatelor de Mod S, echivalentul zecimal al codului binar format de secvenţa de biţi dintr-un câmp este folosit ca indicativ al funcţiei sau comenzii câmpului. 3.1.2.3.2 Formatele interogărilor şi răspunsurilor de Mod S Notă: Un rezumat al tuturor formatelor de interogare şi răspuns de Mod S este prezentat în figurile 3.7 şi 3.8. Un rezumat al tuturor câmpurilor care apar în formatele uplink şi downlink este prezentat în tabelul 3.3, iar un sumar al tuturor subcâmpurilor în tabelul 3.4. 3.1.2.3.2.1 Câmpurile esenţiale. Fiecare transmisie de Mod S trebuie să conţină două câmpuri esenţiale. Unul este un descriptor care trebuie să definească în mod unic formatul transmisiei. Acesta trebuie să apară la începutul transmisiei pentru toate formatele. Descriptorii sunt desemnaţi de câmpurile UF (format uplink) sau DF (format downlink). Al doilea câmp esenţial trebuie să fie un câmp de 24 de biţi care apare la sfârşitul fiecărei transmisii şi trebuie să conţină informaţii de paritate. În toate formatele uplink şi în formatele downlink definite curent, informaţia de paritate trebuie să fie suprapusă fie peste adresa aeronavei (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1), fie peste identificatorul de interogare, conform pct. 3.1.2.3.3.2. Indicativele sunt AP (adresă/paritate) sau PI (paritate/identificator de interogare). Notă: Spaţiul de codare rămas este folosit pentru a transmite câmpurile active. Pentru funcţii specifice se stabileşte un set specific de câmpuri active. Câmpurile active de Mod S au indicative formate din două litere. În câmpurile active pot apărea subcâmpuri. Subcâmpurile de Mod S sunt etichetate prin indicative formate din trei litere.

33

3.1.2.3.2.1.1 UF - format uplink. Acest câmp de format uplink (cu lungimea de 5 biţi, cu excepţia formatului 24, unde lungimea este de 2 biţi) trebuie să servească drept descriptor al formatului uplink în toate interogările de Mod S şi trebuie să fie codat conform figurii 3.7. 3.1.2.3.2.1.2 DF - format downlink. Acest câmp de format downlink (cu lungimea de 5 biţi, cu excepţia formatului 24, unde lungimea este de 2 biţi) trebuie să servească drept descriptor al formatului downlink în toate răspunsurile de Mod S şi trebuie să fie codat conform figurii 3.8. 3.1.2.3.2.1.3 AP - adresă/paritate. Acest câmp de 24 de biţi (33-56 sau 89-112) trebuie să apară în toate formatele uplink şi în formatele downlink definite curent, cu excepţia răspunsului "all-call" de Mod S-exclusiv, DF = 11. Câmpul trebuie să conţină paritatea suprapusă peste adresa aeronavei, conform pct. 3.1.2.3.3.2. 3.1.2.3.2.1.4 PI: paritate/identificator al interogatorului. Acest câmp downlink de 24 de biţi (33-56) sau (89-112) trebuie să aibă paritatea suprapusă peste codul de identificare al interogatorului, conform pct. 3.1.2.3.3.2 şi trebuie să apară în răspunsul de "all-call" de Mod S, DF = 11 şi în squitter-ul extins, DF = 17 sau DF = 18. Dacă răspunsul este dat ca răspuns la o interogare "all-call" de Mod A/C/S, numai all-call de Mod S, cu câmp CL (pct. 3.1.2.5.2.1.3) şi câmp IC (pct. 3.1.2.5.2.1.2) egale cu 0, sau dacă este o achiziţie sau un squitter extins (pct. 3.1.2.8.5, 3.1.2.8.6 sau 3.1.2.8.7), codurile II şi SI trebuie să fie 0. 3.1.2.3.2.1.5 DP: paritatea datelor. Acest câmp downlink de 24 de biţi (89-112) trebuie să conţină paritatea suprapusă peste un câmp "Modified AA" (modificat AA), care este stabilit prin efectuarea unei însumări modulo 2 (ex. funcţia SAU EXCLUSIV) a celor mai semnificativi 8 biţi ai adresei discrete şi BDS1, BDS2, unde BDS1 (3.1.2.6.11.2.2) şi BDS2 (3.1.2.6.11.2.3) sunt date de "RR" (3.1.2.6.1.2) şi "RRS" (3.1.2.6.1.4.1), după cum se specifică în 3.1.2.6.11.2.2 şi 3.1.2.6.11.2.3. Exemplu: Adresa discretă = AA AA AA Hex = 1010 1010 1010 1010 1010 1010 BDS1, BDS2 = 5F 00 00 Hex = 0101 1111 0000 0000 0000 0000 Adresa discretă + BDS1,BDS2 Hex = 1111 0101 1010 1010 1010 1010 "AA modificat" = F5 AA AA Hex = 1111 0101 1010 1010 1010 1010 unde "+" reprezintă adunarea modulo 2. Câmpul rezultat "AA modificat" reprezintă apoi secvenţa de 24 de biţi (a1, a2 . . . . . . . . . . a24), care trebuie utilizată pentru a genera câmpul DP, conform paragrafului 3.1.2.3.3.2.

34

Câmpul DP trebuie utilizat în răspunsurile DF=20 şi DF=21, dacă transponderul este capabil de a utiliza câmpul DP şi dacă bitul de control al suprapunerii (OVC - 3.1.2.6.1.4.1.i) este setat la unu (1) în interogarea ce trebuie sa cuprindă regiştrii GICB în transmisia downlink. 3.1.2.3.2.2 Spaţiul de codare nealocat. Spaţiul de codare nealocat trebuie să conţină numai ZERO-uri, ce sunt transmise astfel de interogatoare şi transpondere. Notă: Un anumit spaţiu de codare indicat ca fiind nealocat din această secţiune este rezervat pentru alte aplicaţii, precum ACAS, legături de date, etc. 3.1.2.3.2.3 Codurile zero şi codurile nealocate. Alocarea codului zero în toate câmpurile definite trebuie să indice faptul că nu este necesară nicio acţiune pentru câmpul respectiv. În plus, codurile nealocate în cadrul câmpurilor trebuie să indice faptul că nu este necesară nicio acţiune. Notă: Prevederile de la pct. 3.1.2.3.2.2 şi 3.1.2.3.2.3 asigură faptul că viitoarele alocări ale spaţiului de codare nealocat anterior nu vor produce ambiguitate. Aceasta înseamnă că, echipamentele de Mod S la care noua codare nu a fost implementată, vor indica în mod clar faptul că nu sunt transmise niciun fel de informaţii în noul spaţiu de codare alocat. 3.1.2.3.2.4 Formatele rezervate pentru uz militar. Furnizorul de servicii de navigaţie aeriană trebuie să se asigure că formatele uplink sunt folosite numai pentru interogări adresate în mod selectiv şi că transmisiile formatelor uplink sau downlink nu depăşesc puterea RF, rata de interogare, rata de răspuns şi cerinţele privind rata de squitter din prezenta reglementare. 3.1.2.3.2.4.1 Prin investigaţii şi validări, autorităţile militare trebuie să se asigure că aplicaţiile militare nu afectează mediul de operare de 1.030/1.090 MHz al aviaţiei civile. 3.1.2.3.3 Protecţia împotriva erorilor 3.1.2.3.3.1 Tehnica. Codarea controlului parităţii trebuie să fie folosită în cadrul interogărilor şi răspunsurilor de Mod S, pentru a asigura protecţie împotriva producerii erorilor. 3.1.2.3.3.1.1 Secvenţa de control a parităţii. O secvenţă de verificare a parităţii de 24 de biţi trebuie generată după regula descrisă la pct. 3.1.2.3.3.1.2 şi trebuie inclusă în câmpul format din ultimii 24 de biţi ai tuturor transmisiilor de Mod S. Cei 24 de biţi de control ai parităţii trebuie combinaţi fie cu codarea adresei, fie cu codarea identificatorului de

35

interogare, după cum este descris la pct. 3.1.2.3.3.2. Combinaţia rezultată formează apoi fie câmpul AP (adresă/paritate, pct. 3.1.2.3.2.1.3), fie câmpul PI (paritate/identificator al interogatorului, pct. 3.1.2.3.2.1.4). 3.1.2.3.3.1.2 Generarea secvenţei de control a parităţii. Secvenţa de 24 biţi de paritate (p1, p2,. . . . . . . . . ., p24) trebuie să fie generată din secvenţa biţilor de informaţie (m1, m2,. . . . . . . . . ., mk), unde k este 32 sau 88 pentru transmisiile scurte, respectiv pentru cele lungi. Aceasta trebuie să se facă prin intermediul unui cod generat de polinomul:

G(x) =1 + x3 + x10 + x12 + x13 + x14 + x15 + x16 + x17 + x18 + x19 + x20 + x21 + x22 + x23+ x24 Atunci când prin aplicarea algebrei polinoamelor binare, x24 [M(x)] se împarte la G(x), unde secvenţa de informaţii M(x) este:

mk + mk-1x + mk-2x2 +. . . . . . . . . . + m1x

k-1 , rezultatul este un cât şi un rest R(x) de grad mai mic decât 24. Secvenţa de biţi formată de acest rest reprezintă secvenţa de control a parităţii. Bitul de paritate pi, pentru orice i de la 1 la 24, este coeficientul lui x24-i din R(x). Notă: Efectul pe care îl are înmulţirea lui M(x) cu x24 este acela de a adăuga 24 de biţi ZERO la sfârşitul secvenţei. 3.1.2.3.3.2 Generarea câmpurilor AP şi PI. Pentru uplink şi downlink trebuie să fie folosite secvenţe diferite de paritate ale adreselor. Notă: Secvenţa de uplink este adecvată pentru implementarea decodorului transponderului. Secvenţa de downlink facilitează utilizarea corecţiei erorilor la decodarea downlink. Codul folosit la generarea câmpului AP uplink trebuie să fie format, aşa cum este specificat mai jos, fie din adresa aeronavei (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.1), adresa "all-call" (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.2) sau din codul de adresă de radio-emisie (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.3). Codul folosit la generarea câmpului AP downlink trebuie să fie format direct din secvenţa de 24 de biţi a codului de adresă de Mod S (a1, a2,. . . . . . . . . .,a24), unde ai este al i lea bit transmis în câmpul de adresă al aeronavei (AA) al unui răspuns "all-call" (pct. 3.1.2.5.2.2.2).

36

Codul folosit la generarea câmpului PI downlink trebuie să fie format dintr-o secvenţă de 24 de biţi (a1, a2,. . . . . . . . . ., a24), unde primii 17 biţi sunt ZERO, următorii trei biţi sunt o replică a câmpului etichetei codului (CL) (pct. 3.1.2.5.2.1.3), şi ultimii patru biţi sunt o replică a câmpului de cod al interogatorului (IC) (pct. 3.1.2.5.2.1.2). Notă: Codul PI nu este folosit în transmisii uplink. O secvenţă modificată (b1, b2,. . . . . . . . . ., b24) trebuie folosită pentru generarea câmpului AP uplink. Bitul bi este coeficientul lui x48-i din polinomul G(x)A(x), unde:

A(x) = a1x23 + a2x

22 +. . . . . . . . . . + a24 şi G(x) este cel definit la pct. 3.1.2.3.3.1.2. În adresa aeronavei, ai este al i-lea bit transmis în câmpul AA al unui răspuns "allcall". În adresele "all-call" şi de radio-emisie, ai trebuie să fie egal cu 1 pentru toate valorile lui i. 3.1.2.3.3.2.1 Ordinea transmisiilor uplink. Secvenţa de biţi transmisă în câmpul AP uplink este:

tk + 1, tk + 2. . . . . . . . . . tk + 24 unde biţii sunt numerotaţi în ordinea transmisiei, începând cu k + 1. În transmisiile uplink:

tk + i = bi ⊕ pi

unde "⊕ " descrie adunarea în clasa modulo 2: i egal cu 1 este primul bit transmis în câmpul AP. 3.1.2.3.3.2.2 Ordinea transmisiilor downlink. Secvenţa de biţi transmisă în câmpurile AP şi PI la downlink este:

tk + 1, tk + 2. . . . . . . . . . tk + 24 unde biţii sunt numerotaţi în ordinea transmisiei, începând cu k + 1. În transmisiile downlink:

37

tk + i = ai ⊕ pi

unde "⊕ " descrie adunarea în clasa modulo 2: i egal cu 1 este primul bit transmis în câmpul AP sau PI. 3.1.2.4 Protocolul general de interogare - răspuns 3.1.2.4.1 Ciclul de operaţiuni al transponderului. Un ciclu de operaţiuni al transponderului trebuie să înceapă atunci când transponderul SSR de Mod S recunoaşte o interogare. Transponderul trebuie apoi să evalueze interogarea şi să determine dacă aceasta trebuie sau nu acceptată. Dacă este acceptată, transponderul trebuie apoi să proceseze interogarea recepţionată şi să genereze un răspuns, dacă este cazul. Ciclul de tranzacţionare trebuie să se încheie atunci când: a) una din condiţiile necesare pentru acceptare nu a fost îndeplinită, sau b) a fost acceptată o interogare iar transponderul fie: 1) a finalizat procesarea interogării acceptate, dacă nu este cerut niciun răspuns, sau 2) a finalizat transmiterea unui răspuns. Un nou ciclu de operaţiuni al transponderului trebuie să nu înceapă până când nu s-a încheiat ciclul precedent. 3.1.2.4.1.1 Recunoaşterea interogărilor. Transponderele SSR de Mod S trebuie să fie capabile să recunoască următoarele tipuri distincte de interogări: a) Modurile A şi C; b) intermod; şi c) Mod S. Notă: Procesul de recunoaştere depinde de nivelul semnalului de intrare şi de gama dinamică specificată (pct. 3.1.2.10.1). 3.1.2.4.1.1.1 Recunoaşterea interogărilor de Mod A şi Mod C. O interogare de Mod A sau Mod C trebuie să fie recunoscută atunci când o pereche de impulsuri P1 - P3, care întruneşte cerinţele de la pct. 3.1.1.4, a fost recepţionată şi frontul crescător al unui impuls P4, cu valoarea amplitudinii mai mare decât cea a nivelului aflat cu 6 dB sub amplitudinea impulsului P3, nu este recepţionat în cadrul intervalului de la 1,7 la 2,3 μs, care urmează după frontul crescător al lui P3. Dacă o pereche de blocare a P1 - P2 şi o interogare de Mod A sau Mod C sunt recunoscute simultan, transponderul trebuie să fie blocat. O interogare nu trebuie să fie recunoscută ca fiind de Mod A sau Mod C dacă transponderul este

38

blocat (pct. 3.1.2.4.2). Dacă o interogare de Mod A şi una de Mod C sunt recunoscute simultan, transponderul încheie ciclul de operaţiuni ca şi cum ar fi fost recunoscută doar o interogare de Mod C. 3.1.2.4.1.1.2 Recunoaşterea interogărilor intermod. O interogare intermod trebuie să fie recunoscută atunci când este recepţionat un grup de trei impulsuri P1 - P3 - P4 care îndeplineşte cerinţele prevăzute la pct. 3.1.2.1.5.1. O interogare nu trebuie să fie recunoscută ca o interogare intermod dacă: a) amplitudinea recepţionată a impulsului la poziţia lui P4 este cu 6 dB sub amplitudinea lui P3; sau b) intervalul dintre impulsurile P3 şi P4 este mai mare decât 2,3 μs sau mai mic decât 1,7 μs; sau c) amplitudinea recepţionată a impulsurilor P1 şi P3 este între MTL şi -45 dBm, iar durata impulsurilor lui P1 sau P3 este mai mică de 0,3 μs; sau d) transponderul este blocat (pct. 3.1.2.4.2). Dacă o pereche de blocare P1 - P2 şi o interogare intermod de Mod A sau Mod C sunt recunoscute simultan, transponderul trebuie să fie blocat. 3.1.2.4.1.1.3 Recunoaşterea interogărilor de Mod S. O interogare de Mod S trebuie să fie recunoscută atunci când este recepţionat un impuls P6 cu inversarea fazei de sincronizare în intervalul de la 1,20 la 1,30 μs, care urmează după frontul crescător al lui P6. O interogare de Mod S trebuie să nu fie recunoscută dacă nu este recepţionată inversarea fazei de sincronizare în intervalul de la 1,05 la 1,45 μs, care urmează după frontul crescător al lui P6. 3.1.2.4.1.2 Acceptarea interogărilor. Recunoaşterea conform pct. 3.1.2.4.1 trebuie să reprezinte o condiţie obligatorie pentru acceptarea oricărei interogări. 3.1.2.4.1.2.1 Acceptarea interogărilor de Mod A şi Mod C. Interogările de Mod A şi Mod C trebuie să fie acceptate atunci când sunt recunoscute (pct. 3.1.2.4.1.1.1). 3.1.2.4.1.2.2 Acceptarea interogărilor intermod 3.1.2.4.1.2.2.1 Acceptarea interogărilor "all-call" de Mod A/C/S. O interogare "all-call" de Mod A/C/S trebuie să fie acceptată dacă frontul descrescător al impulsului P4 este recepţionat în limita a 3,45 până la 3,75 μs după frontul crescător al impulsului P3 şi dacă nicio condiţie de blocare (pct. 3.1.2.6.9) nu împiedică acceptarea. O interogare "all-call" de Mod A/C/S trebuie să nu fie acceptată dacă frontul descrescător al impulsului P4 este recepţionat mai devreme de 3,3 sau mai târziu de 4,2 μs după frontul crescător al impulsului P3 sau dacă o condiţie de blocare (pct. 3.1.2.6.9) împiedică acceptarea. 3.1.2.4.1.2.2.2 Acceptarea interogărilor "all-call" numai de Mod A/C. O interogare "allcall" numai de Mod A/C nu trebuie să fie acceptată de un transponder de Mod S.

39

Notă: Condiţia tehnică pentru neacceptarea unei interogări "all-call" numai de Mod A/C este dată în paragraful precedent de cerinţa privind respingerea unei interogări intermod având un impuls P4 al cărui front descrescător urmează după frontul crescător al impulsului P3 la mai puţin de 3,3 μs. 3.1.2.4.1.2.3 Acceptarea interogărilor de Mod S. O interogare de Mod S trebuie să fie acceptată numai dacă: a) transponderul este capabil să proceseze formatul uplink (UF) al interogării (pct. 3.1.2.3.2.1.1); b) adresa de interogare corespunde uneia dintre adresele definite la pct. 3.1.2.4.1.2.3.1 indicând faptul că paritatea este stabilită, aşa cum este definit la pct. 3.1.2.3.3; c) în cazul unei interogări "all-call", nu se aplică nicio condiţie de blocare "all-call", aşa cum este definit la pct. 3.1.2.6.9; şi d) transponderul este capabil să proceseze datele uplink ale unei interogări (UF-16) de supraveghere aer-aer cu format lung (ACAS) şi să le prezinte la o interfaţă de ieşire, aşa cum este prevăzut la pct. 3.1.2.10.5.2.2.1. Notă: O interogare de Mod S poate fi acceptată dacă sunt întrunite condiţiile specificate la pct. 3.1.2.4.1.2.3 a) şi b) şi transponderul nu este capabil să proceseze date uplink ale unei interogări Comm-A (UF=20 cât şi 21) şi să le prezinte, în acelaşi timp, la o interfaţă de ieşire, aşa cum este prevăzut la pct. 3.1.2.10.5.2.2.1. 3.1.2.4.1.2.3.1 Adrese. Interogările de Mod S trebuie să conţină fie: a) adresa aeronavei; sau b) adresa "all-call"; sau c) adresa de radio-emisie. 3.1.2.4.1.2.3.1.1 Adresa aeronavei. Dacă adresa aeronavei este identică cu adresa extrasă dintr-o interogare recepţionată conform procedurii de la pct. 3.1.2.3.3.2 şi 3.1.2.3.3.2.1, adresa extrasă trebuie considerată corectă în scopul acceptării interogării de Mod S. 3.1.2.4.1.2.3.1.2 Adresa "all-call". O interogare "all-call" pentru Modul S-exclusiv (format uplink UF = 11) trebuie să conţină o adresă, denumită adresă "all-call", constând din douăzeci şi patru de UNU consecutivi. Dacă adresa "all-call" este extrasă dintr-o interogare recepţionată cu format UF = 11, conform procedurii de la pct. 3.1.2.3.3.2 şi 3.1.2.3.3.2.1, adresa trebuie să fie considerată corectă pentru acceptarea interogării "all-call" numai pentru Modul S.

40

3.1.2.4.1.2.3.1.3 Adresa de radio-emisie. Pentru a emite un mesaj radio către toate transponderele de Mod S din cadrul fasciculului interogatorului, trebuie să fie folosit un format uplink de interogare de Mod S cod 20 sau 21 iar o adresă formată din douăzeci şi patru de UNU consecutivi trebuie să înlocuiască codul de adresă al aeronavei. Dacă codul UF este 20 sau 21 şi această adresă de radio-emisie este extrasă dintr-o interogare recepţionată, conform procedurii de la pct. 3.1.2.3.3.2 şi 3.1.2.3.3.2.1, adresa trebuie considerată corectă pentru acceptarea interogării de radio-emisie de Mod S. Notă: Transponderele asociate cu sistemele de bord pentru evitarea coliziunilor trebuie să accepte de asemenea radio-emisiile cu UF = 16. 3.1.2.4.1.3 Răspunsurile transponderelor. Transponderele de Mod S trebuie să transmită următoarele tipuri de răspunsuri: a) Răspunsuri de Mod A şi Mod C; şi b) Răspunsuri de Mod S. 3.1.2.4.1.3.1 Răspunsurile de Mod A şi Mod C. Un răspuns de Mod A (Mod C) trebuie să fie transmis după cum se specifică la pct. 3.1.1.6, atunci când a fost acceptată o interogare de Mod A (Mod C). 3.1.2.4.1.3.2 Răspunsurile de Mod S. Răspunsurile la interogări, altele decât cele de Mod A şi Mod C, trebuie să fie răspunsuri de Mod S. 3.1.2.4.1.3.2.1 Răspunsurile la interogările intermod. Un răspuns de Mod S cu format downlink 11 trebuie să fie transmis în conformitate cu prevederile prevăzute la pct. 3.1.2.5.2.2 atunci când a fost acceptată o interogare "all-call" de Mod A/C/S. Echipamentul certificat începând cu data de 1 ianuarie 2020 nu va răspunde la interogările de tip "all-call" pentru Intermodul de Mod A/C/S. Notă: Deoarece transponderele de Mod S nu acceptă interogări "all-call" de Mod A/Cexclusiv, nu este generat nici un răspuns. 3.1.2.4.1.3.2.2 Răspunsurile la interogările de Mod S. Conţinutul informaţional al unui răspuns de Mod S trebuie sa reflecte condiţiile existente în transponder după finalizarea întregii procesări a interogării care determină acel răspuns. Corespondenţa dintre formatul uplink şi cel downlink trebuie să fie în conformitate cu tabelul 3.5.

41

Patru categorii de răspunsuri de Mod S pot fi transmise ca răspuns la interogările de Mod S: a) răspunsurile "all-call" de Mod S (DF = 11); b) răspunsurile de supraveghere şi ale comunicaţiilor cu lungime standard (DF = 4, 5, 20 şi 21); c) răspunsurile comunicaţiilor cu lungime extinsă (DF = 24); şi d) răspunsuri de supraveghere aer-aer (DF = 0 şi 16). 3.1.2.4.1.3.2.2.1 Răspunsurile la interogările SSR "all-call" numai pentru Modul S-exclusiv. Formatul downlink al răspunsului la o interogare "all-call" numai pentru Modul S (dacă este cerut) trebuie să fie DF = 11. Conţinutul răspunsului şi regulile pentru determinarea cerinţei de răspuns trebuie să fie conform celor definite la pct. 3.1.2.5. Notă: Un răspuns de Mod S poate sau nu poate fi transmis atunci când a fost acceptată o interogare de Mod S cu UF = 11. 3.1.2.4.1.3.2.2.2 Răspunsurile la interogările de supraveghere şi comunicaţiile cu lungime standard. Un răspuns de Mod S trebuie să fie transmis atunci când a fost acceptată o interogare de Mod S cu UF = 4, 5, 20 sau 21 şi un cod de adresă al aeronavei. Conţinutul acestor interogări şi răspunsuri trebuie să fie aşa cum au fost definite la pct. 3.1.2.6. Notă: Dacă este acceptată o interogare de Mod S cu UF = 20 sau 21 şi un cod de adresă de radio-emisie, nu se transmite niciun răspuns (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.3). 3.1.2.4.1.3.2.2.3 Răspunsurile la interogările comunicaţiilor cu lungime extinsă. O serie de răspunsuri de Mod S, variind ca număr între 0 şi 16, trebuie să fie transmisă atunci când a fost acceptată o interogare de Mod S cu UF = 24. Formatul downlink al răspunsului (dacă există) trebuie să fie DF = 24. Protocoalele care definesc numărul şi conţinutul răspunsurilor trebuie să fie aşa cum sunt definite la pct. 3.1.2.7. 3.1.2.4.1.3.2.2.4 Răspunsurile la interogările de supraveghere aer-aer. Un răspuns de Mod S trebuie să fie transmis atunci când au fost acceptate o interogare de Mod S cu UF = 0 şi un cod de adresă al aeronavei. Conţinutul acestor interogări şi răspunsuri trebuie să fieaşa cumeste definit la pct. 3.1.2.8. 3.1.2.4.2 Blocarea 3.1.2.4.2.1 Efectele blocării. Un transponder blocat (pct. 3.1.1.7.4) nu trebuie să recunoască interogările de Mod A, Mod C sau intermod, dacă numai impulsul P1, ori ambele impulsuri P1 şi P3 ale interogărilor sunt recepţionate pe durata intervalului de blocare. Blocarea nu trebuie să afecteze recunoaşterea, acceptarea sau răspunsurile la interogările de Mod S.

42

3.1.2.4.2.2 Perechile de blocare. Perechea de impulsuri de blocare formată din cele două impulsuri de Mod A/C, definită la pct. 3.1.1.7.4.1, trebuie să iniţieze blocarea într-un transponder de Mod S, indiferent de poziţia perechii de impulsuri într-un grup de impulsuri, cu condiţia ca transponderul să nu fie deja blocat sau într-un ciclu de operare. Notă: Perechea P3 - P4 a interogării "all-call" numai de Mod A/C împiedică atât un răspuns şi totodată iniţiază blocarea. De asemenea, preambulul P1 - P2 al unei interogări de Mod S iniţiază blocarea, independent de forma de undă care îi urmează. 3.1.2.5 Operaţiuni (tranzacţii) intermod şi "all-call" de Mod S 3.1.2.5.1 Operaţiuni intermod. Notă: Operaţiunile intermod permit supravegherea aeronavelor numai de Mod A/C şi achiziţia datelor privind aeronavele de Mod S. Interogarea "all-call" de Mod A/C/S permite transponderelor numai de Mod A/C şi celor de Mod S să fie interogate prin aceeaşi transmisie. Interogarea "all-call" numai de Mod A/C face posibilă obţinerea răspunsurilor doar de la transponderele de Mod A/C. În cazul scenariilor multisite, interogatorul trebuie să transmită codul său de identificare în interogările "all-call" numai pentru Modul S. Astfel, se foloseşte o pereche de interogări "all-call" numai pentru Modul S şi numai de Mod A/C. Interogările intermod sunt definite la pct. 3.1.2.1.5.1, iar protocoalele de interogare-răspuns corespunzătoare sunt definite la pct. 3.1.2.4. 3.1.2.5.2 Operaţiuni (tranzacţii) "all-call" numai pentru Modul S. Notă: Aceste operaţiuni permit echipamentelor de la sol să identifice aeronavele echipate cu transponder de Mod S prin utilizarea unei interogări adresate tuturor aeronavelor echipate pentru Modul S. Răspunsul se face prin formatul downlink 11, care transmite înapoi codul de adresă al aeronavei. Protocoalele de interogarerăspuns sunt definite la pct. 3.1.2.4. 3.1.2.5.2.1 Interogarea "all-call" numai pentru Modul S, format uplink 11

43

Formatul acestei interogări trebuie să constea din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1

PR probabilitate de răspuns 3.1.2.5.2.1.1

IC cod de interogator 3.1.2.5.2.1.2

CL etichetă de cod liberi - 16 biţi 3.1.2.5.2.1.3

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.5.2.1.1 PR - probabilitatea de răspuns. Acest câmp uplink de 4 biţi (6-9) trebuie să conţină comenzi către transponder care să specifice probabilitatea de răspuns la acea interogare (pct. 3.1.2.5.4). Codurile sunt după cum urmează: 0 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1 1 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/2 2 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/4 3 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/8 4 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/16 5, 6, 7 Nealocate 8 înseamnă ignorarea blocării, răspuns cu probabilitatea 1 9 înseamnă ignorarea blocării, răspuns cu probabilitatea 1/2 10 înseamnă ignorarea blocării, răspuns cu probabilitatea 1/4

44

11 înseamnă ignorarea blocării, răspuns cu probabilitatea 1/8 12 înseamnă ignorarea blocării, răspuns cu probabilitatea 1/16 13, 14, 15 nealocate. 3.1.2.5.2.1.2 IC - codul interogatorului. Acest câmp uplink de 4 biţi (10-13) trebuie să conţină fie codul de identificare al interogatorului de 4 biţi (pct. 3.1.2.5.2.1.2.3), fie ultimii 4 biţi ai codului de identificare a supravegherii de 6 biţi (pct. 3.1.2.5.2.1.2.4), în funcţie de valoarea câmpului CL (pct. 3.1.2.5.2.1.3). 3.1.2.5.2.1.2.1 [Rezervat] 3.1.2.5.2.1.2.2 Utilizarea codurilor de interogator multiple. Un interogator nu trebuie să intercaleze interogări "all-call" numai pentru Modul S utilizând diferite coduri de interogator. Notă: O explicaţie asupra problemelor de interferenţă RF, dimensiune a sectorului şi impact asupra operaţiunilor efectuate prin legături de date, este prezentată în "Manualul Sistemelor Radar Secundar de Supraveghere (SSR)" (Doc 9684). 3.1.2.5.2.1.2.3 II- identificatorul interogatorului. Această valoare de 4 biţi trebuie să definească un cod (II) al identificatorului interogatorului. Aceste coduri II trebuie să fie alocate interogatoarelor într-o gamă de la 0 la 15. Valoarea lui 0 a codului II trebuie folosită numai pentru achiziţia suplimentară de date, împreună cu achiziţia bazată pe suprapunerea blocării (pct. 3.1.2.5.2.1.4 şi 3.1.2.5.2.1.5). Atunci când două coduri II sunt alocate unui singur interogator, numai un cod II trebuie folosit strict în scopul stabilirii unei legături complete de date. Notă: Activitatea limitată a legăturii de date, inclusiv Comm-A cu segment unic, protocoalele de radio-emisie uplink şi downlink şi extracţia GICB pot fi efectuate de ambele coduri II. 3.1.2.5.2.1.2.4 SI - identificatorul de supraveghere. Această valoare de 6 biţi trebuie să definească un cod al identificatorului de supraveghere (SI). Aceste coduri SI trebuie să fie alocate interogatoarelor în gama de la 1 la 63. Valoarea 0 a codului SI nu trebuie să fie folosită. Codurile SI trebuie să fie folosite cu protocoalele de blocare multisite (pentru amplasamente multiple) (pct. 3.1.2.6.9.1). Codurile SI nu trebuie să fie folosite cu protocoale de comunicaţii multisite, (pct. 3.1.2.6.11.3.2, 3.1.2.7.4 sau 3.1.2.7.7). 3.1.2.5.2.1.3 CL - eticheta de cod. Acest câmp uplink de 3 biţi (14-16) trebuie să definească conţinutul câmpului IC.

45

Codare (în binar)

000 câmpul IC conţine codul II

001 câmpul IC conţine coduri SI de la 1 până la 15

010 câmpul IC conţine coduri SI de la 16 până la 31

011 câmpul IC conţine coduri SI de la 32 până la 47

100 câmpul IC conţine coduri SI de la 48 până la 63

Celelalte valori ale câmpului CL nu trebuie să fie folosite. 3.1.2.5.2.1.3.1 Raportul privind capacitatea codului identificatorului de supraveghere (SI). Transponderele care procesează codurile SI (pct. 3.1.2.5.2.1.2.4) trebuie să raporteze această capacitate prin setarea bitului 35 la valoarea 1 în subcâmpul de capacitate al identificatorului de supraveghere (SIC) al câmpului MB, din raportul privind capacitatea legăturii de date (pct. 3.1.2.6.10.2.2). 3.1.2.5.2.1.4 Operaţiunea bazată pe suprapunerea blocării. Nota 1. Suprapunerea blocării "all-call" numai pentru Modul S asigură baza pentru achiziţia datelor privind aeronavele ce utilizează Modul S, pentru interogatoarele cărora nu le-a fost alocat un cod IC (II sau SI) unic pentru operarea integrală în Mod S (achiziţia de date protejată prin asigurarea că nici un alt interogator cu acelaşi IC nu poate bloca ţinta din aceeaşi arie de acoperire). Nota 2. Suprapunerea blocării este posibilă utilizând orice cod de interogator. 3.1.2.5.2.1.4.1 Rata maximă de interogare "all-call" numai pentru Modul S. Rata maximă a interogărilor "all-call" numai pentru Modul S, atinsă de un interogator care utilizează achiziţia de date bazată pe suprapunerea blocării, trebuie să depindă de probabilitatea de răspuns, după cum urmează: a) pentru o probabilitate de răspuns egală cu 1,0: o rată mai mică de 3 interogări pe intervalul (dwell) de 3 dB al fasciculului sau 30 interogări pe secundă; b) pentru o probabilitate de răspuns egală cu 0,5:

46

o rată mai mică de 5 interogări pe intervalul (dwell) de 3 dB al fasciculului sau 60 de interogări pe secundă; şi c) pentru o probabilitate de răspuns egală cu 0,25 sau mai mică: o rată mai mică de 10 interogări pe intervalul (dwell) de 3 dB al fasciculului de 3 dB sau 125 interogări pe secundă. Notă: Aceste limite au fost definite pentru a minimiza poluarea RF generată printr-o asemenea metodă, menţinând un minim de răspunsuri pentru a permite achiziţia de date privind aeronavele, cât timp acestea se află în intervalul fasciculului. 3.1.2.5.2.1.4.2 Achiziţia pasivă fără utilizarea interogărilor de tip "all-call" ar trebui să fie utilizată în locul anulării blocării. Notă. - Manualul pentru supraveghere aeronautică (Doc. 9924) prezintă îndrumare asupra a diferite metode de achiziţie pasivă. 3.1.2.5.2.1.4.3 Conţinutul câmpurilor pentru o interogare adresată selectiv de un interogator care nu are alocat un cod de interogator. Un interogator căruia nu i-a fost alocat un cod unic individual de interogator şi care este autorizat să transmită, trebuie să utilizeze codul II de valoare 0 pentru a efectua interogările selective. În acest caz, interogările adresate selectiv, folosite în legătură cu achiziţia de date care utilizează suprapunerea blocării, trebuie să aibă conţinutul câmpurilor de interogare restricţionate după cum urmează: UF = 4, 5, 20 sau 21 PC = 0 RR ≠ 16 dacă RRS = 0 DI = 7 IIS = 0 LOS = 0, cu excepţia celor specificate la pct. 3.1.2.5.2.1.5 TMS = 0. Notă: Aceste restricţii permit supravegherea şi operaţiunile GICB, însă împiedică interogarea să facă orice modificări la starea de blocare multisite a transponderului sau la starea protocoalelor de comunicaţii.

47

3.1.2.5.2.1.5 Achiziţia suplimentară de date utilizând codul II egal cu 0. Nota 1. Tehnica de achiziţii de date definită la pct. 3.1.2.5.2.1.4 asigură achiziţia rapidă de date pentru majoritatea aeronavelor. Din cauza naturii probabilistice a procesului, pot fi necesare multe interogări pentru a obţine date privind ultima aeronavă dintr-un grup mare de aeronave aflate în intervalul (dwell) aceluiaşi fascicul şi la aproximativ aceeaşi distanţă (denumită zonă locală de distorsiune/denaturare - garble). Performanţa achiziţiei de date este cu mult îmbunătăţită pentru obţinerea de date privind aceste aeronave prin utilizarea unei blocări selective limitate folosind codul II egal cu 0. Nota 2. Achiziţia suplimentară de date constă în blocarea datelor obţinute privind aeronavele la codul II=0, urmată de achiziţia prin intermediul interogării "all-call" numai pentru Modul S având II=0. Numai aeronavele despre care nu au fost obţinute date şi acestea nu au fost blocate, vor răspunde, rezultând o achiziţie de date mai facilă. 3.1.2.5.2.1.5.1 Blocarea în cadrul unui interval (dwell) de fascicul. 3.1.2.5.2.1.5.1.1 Atunci când este folosită blocarea codului de interogator II egal cu zero pentru a suplimenta achiziţia de date, toate aeronavele din interiorul fasciculului în care este aeronava ce urmează a fi achiziţionată trebuie să primească comanda de a se bloca pentru II egal cu 0, nu doar cele din zona de distorsiune/denaturare (garbling). Notă: Blocarea tuturor aeronavelor din interiorul intervalului (dwell) fasciculului reduce numărul de răspunsuri "all-call" de tip FRUIT generate de interogările "all-call" având codul II egal cu 0. 3.1.2.5.2.1.5.2 Durata blocării 3.1.2.5.2.1.5.2.1 Interogatoarele care efectuează achiziţia suplimentară de date utilizând II egal cu 0 trebuie să efectueze achiziţia prin transmiterea unei comenzi de blocare pentru nu mai mult de două scanări consecutive către fiecare dintre aeronavele despre care au fost deja obţinute date din cadrul intervalului (dwell) fasciculului care include zona de distorsiune/denaturare (garbling) şi nu trebuie să repete această comandă înainte de trecerea a 48 de secunde. Notă: Minimizarea timpului de blocare reduce probabilitatea de conflict cu activităţile de achiziţie de date ale unui interogator învecinat care utilizează de asemenea II egal cu 0 pentru achiziţia suplimentară de date.

48

3.1.2.5.2.1.5.2.2 Interogările "all-call" numai pentru Modul S cu II=0, în scopul achiziţiei suplimentare de date, trebuie să aibă loc în cadrul zonei de distorsiune, pentru nu mai mult de două scanări consecutive, sau în maximum 18 secunde. 3.1.2.5.2.2 Răspunsul "all-call", format downlink 11

Răspunsul la interogarea "all-call" numai pentru Modul S sau la interogarea "all-call" de Mod A/C/S, trebuie să fie răspunsul "all-call" de Mod S, format downlink 11. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din câmpurile următoare:

Câmp Referinţă

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

CA capacitate 3.1.2.5.2.2.1

AA adresă anunţată 3.1.2.5.2.2.2

PI paritate/identificator de interogare 3.1.2.3.2.1.4

3.1.2.5.2.2.1 CA - capacitate. Acest câmp downlink de 3 biţi (6-8) trebuie să transmită informaţii privind nivelul transponderului, informaţiile suplimentare de mai jos şi trebuie să fie folosit în formatele DF = 11 şi DF = 17. Codare 0 înseamnă transponder de nivel 1 (numai supraveghere) şi nu are posibilitatea de a seta codul CA 7 nici în zbor nici la sol

49

1 Rezervat 2 Rezervat 3 Rezervat 4 înseamnă transponder de nivel 2 sau superior şi posibilitatea de a seta codul CA 7 la sol 5 înseamnă transponder de nivel 2 sau superior şi posibilitatea de a seta codul CA 7 în zbor 6 înseamnă transponder de nivel 2 sau superior şi posibilitatea de a seta codul CA 7 atât în zbor cât şi la sol 7 înseamnă câmp DR diferit de 0 sau câmp FS egal cu 2, 3, 4 sau 5, atât în zbor cât şi la sol Atunci când condiţiile pentru codul CA 7 nu sunt îndeplinite, aeronavele dotate cu transpondere de nivel 2 sau superior: a) care nu au mijloace automate de a seta condiţia la sol, trebuie să utilizeze codul CA 6. b) cu sisteme automate de determinare a condiţiei la sol trebuie să utilizeze codul CA 4 când se află la sol şi 5 când se află în zbor. Notă: Codurile CA de la 1 la 3 sunt rezervate pentru a menţine compatibilitatea cu versiunea anterioară (backward compatibility) 3.1.2.5.2.2.2 AA - adresa anunţată. Acest câmp downlink de 24 de biţi (9-32) trebuie să conţină codul de adresă al aeronavei care asigură identificarea neechivocă a acesteia. 3.1.2.5.3 Protocolul de blocare. Protocolul "all-call" de blocare definit la pct. 3.1.2.6.9 trebuie să fie utilizat de interogator cu privire la o aeronavă, odată ce adresa acelei aeronave a fost obţinută de un interogator, cu condiţia ca: - interogatorul să utilizeze un cod IC diferit de zero; şi - aeronava să se afle într-o zonă în care interogatorul este autorizat să utilizeze blocarea. Nota 1. După achiziţia datelor, un transponder este interogat prin interogări adresate discret, după cum se prevede la pct. 3.1.2.6, 3.1.2.7 şi 3.1.2.8, iar protocolul "all-call" de blocare este folosit pentru a împiedica răspunsurile la alte interogări "all-call". Nota 2.

50

Autorităţile naţionale de supervizare din regiune, responsabile cu alocarea codurilor IC pot defini reguli care să limiteze utilizarea interogărilor selective şi a protocolului de blocare (de ex. fără blocare într-o zona limitată definită, utilizarea blocării intermitente în zone definite şi fără blocarea aeronavelor care nu au fost încă echipate cu capacitate de cod SI). 3.1.2.5.4 Protocolul "all-call" stocastic. Transponderul trebuie să execute un proces aleatoriu la acceptarea tipului de interogare "all-call" numai pentru Mod S, având cod PR egal cu o valoare de la 1 la 4 sau de la 9 la 12. Decizia de răspuns trebuie să fie luată în conformitate cu probabilitatea specificată în interogare. Un transponder nu trebuie să răspundă dacă este recepţionat un cod PR egal cu 5, 6, 7, 13, 14 sau 15 (pct. 3.1.2.5.2.1.1). Notă: Apariţia aleatorie a răspunsurilor permite interogatorului să obţină date despre aeronavele eşalonate la distanţe mici, ale căror răspunsuri altfel s-ar fi perturbat (garble) sincron unul pe celălalt. 3.1.2.6 Supravegherea adresată şi operaţiunile referitoare la comunicaţii cu lungime standard. Nota 1. Interogările descrise în această secţiune sunt adresate unei anumite aeronave. Există două tipuri de bază de interogări şi de răspunsuri, scurte şi lungi. Interogările şi răspunsurile scurte sunt UF 4 şi 5 şi DF 4 şi 5, în timp ce interogările şi răspunsurile lungi sunt UF 20 şi 21 şi DF 20 şi 21. Nota 2. Protocoalele de comunicaţii sunt date la pct. 3.1.2.6.11. Aceste protocoale descriu controlul schimbului de date. 3.1.2.6.1 Supravegherea, solicitarea altitudinii, formatul uplink 4

Formatul acestei interogări trebuie să constea din următoarele câmpuri:

51

Câmp Referinţă

UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1

PC protocol 3.1.2.6.1.1

RR solicitare de răspuns 3.1.2.6.1.2

DI identificarea indicativului 3.1.2.6.1.3

SD indicativ special 3.1.2.6.1.4

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.1.1 PC - protocol. Acest câmp uplink de 3 biţi (6-8) trebuie să conţină comenzi de operare pentru transponder. Câmpul PC, valorile de la 2 la 7 trebuie să fie ignorat, iar valorile 0 şi 1 trebuie procesate pentru supraveghere sau interogări Comm-A care conţin DI = 3 (pct. 3.1.2.6.1.4.1). Codare 0 înseamnă nicio acţiune 1 înseamnă blocare "all-call" neselectivă (pct. 3.1.2.6.9.2) 2 Nealocat 3 Nealocat 4 înseamnă încheiere Comm-B (pct. 3.1.2.6.11.3.2.3) 5 înseamnă încheiere ELM uplink (pct. 3.1.2.7.4.2.8) 6 înseamnă încheiere ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.3) 7 Nealocat 3.1.2.6.1.2 RR - solicitare de răspuns. Acest câmp uplink de 5 biţi (9-13) trebuie să impună lungimea şi conţinutul unui răspuns solicitat. Ultimii patru biţi din codul RR de 5 biţi, transformaţi în echivalentul lor zecimal, trebuie să reprezinte codul BDS1 (pct. 3.1.2.6.11.2 sau 3.1.2.6.11.3) al mesajului solicitat Comm-B, dacă cel mai semnificativ bit (MSB) al codului RR este 1 (RR este mai mare sau egal cu16). Codarea RR = 0-15 trebuie utilizat pentru a solicita un răspuns cu format de supraveghere (DF = 4 sau 5);

52

RR = 16-31 trebuie utilizat pentru a solicita un răspuns cu format Comm-B (DF = 20 sau 21); RR = 16 trebuie utilizat pentru a solicita transmiterea unui mesaj Comm-B iniţiat la bord conform pct. 3.1.2.6.11.3; RR = 17 trebuie utilizat pentru a solicita un raport privind capacitatea legăturii de date, conform pct. 3.1.2.6.10.2.2; RR = 18 trebuie utilizat pentru a solicita identificarea aeronavei conform pct. 3.1.2.9; 19-31 nu sunt atribuite în secţiunea 3.1. Notă: Codurile 19-31 sunt rezervate pentru aplicaţii precum comunicaţiile prin legătura de date (data link), sistemul de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS), etc. 3.1.2.6.1.3 DI - identificarea indicativului. Acest câmp uplink de 3 biţi (14-16) trebuie să identifice structura câmpului SD (pct. 3.1.2.6.1.4). Codarea 0 înseamnă SD nealocat, cu excepţia IIS, biţii 21 -27 şi 29 - 32 nu sunt alocaţi, iar bitul 28 conţine "OVC" (overlay control - controlul suprapunerii - 3.1.2.6.1.4.1.i). 1 înseamnă că SD conţine informaţii de control multisite şi pentru comunicaţii 2 înseamnă că SD conţine date de control pentru squitter extins 3 înseamnă că SD conţine informaţii de control pentru blocare SI multisite, radio-emisie şi GICB, iar bitul 28 conţine "OVC" (overlay control - controlul suprapunerii - 3.1.2.6.1.4.1.i). 4-6 înseamnă SD nealocate 7 înseamnă că SD conţine solicitarea de citire a datelor extinse, informaţii de control multisite şi pentru comunicaţii, iar bitul 28 conţine "OVC" (overlay control - controlul suprapunerii - 3.1.2.6.1.4.1.i). . 3.1.2.6.1.4 SD - indicativ special. Acest câmp uplink de 16 biţi (17-32) trebuie să conţină coduri de control care depind de codarea din câmpul DI. Notă: Câmpul indicativului special (SD) este prevăzut pentru a realiza transferul de informaţii de control multisite, de blocare şi de comunicaţii de la staţia de la sol către transponder.

53

3.1.2.6.1.4.1 Subcâmpurile în SD. Câmpul SD trebuie să conţină informaţii după cum urmează: a) Dacă DI = 0, 1 sau 7:

54

IIS, subcâmpul de 4 biţi (17-20) al identificatorului interogatorului, trebuie să conţină un cod alocat identificatorului interogatorului (pct. 3.1.2.5.2.1.2.3); b) Dacă DI = 0: biţii 21-32 nu sunt alocaţi; c) Dacă DI = 1: MBS, subcâmpul Comm-B multisite de 2 biţi (21, 22), trebuie să aibă următoarele coduri: 0 înseamnă nicio acţiune Comm-B 1 înseamnă solicitare de rezervare Comm-B iniţiată la bord (pct. 3.1.2.6.11.3.1) 2 înseamnă întreruperea Comm-B (pct. 3.1.2.6.11.3.2.3) 3 Nealocat MES, subcâmpul ELM multisite de 3 de biţi (23-25), trebuie să conţină comenzi de rezervare şi încheiere pentru ELM după cum urmează: 0 înseamnă nicio acţiune ELM 1 înseamnă solicitare de rezervare ELM uplink (pct. 3.1.2.7.4.1) 2 înseamnă încheiere ELM uplink (pct. 3.1.2.7.4.2.8) 3 înseamnă solicitare de rezervare ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.1.1) 4 înseamnă încheiere ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.3) 5 înseamnă solicitare de rezervare ELM uplink şi încheiere ELM downlink 6 înseamnă încheiere ELM uplink şi solicitare de rezervare ELM downlink 7 înseamnă încheiere ELM uplink şi ELM downlink. RSS, subcâmpul de 2 biţi (27, 28) al stării rezervărilor, trebuie să solicite transponderului să îşi raporteze starea de rezervare în câmpul UM. Următoarele coduri au fost alocate: 0 înseamnă nicio solicitare 1 înseamnă raportarea stării rezervării Comm-B în UM 2 înseamnă raportarea stării rezervării ELM uplink în UM 3 înseamnă raportarea stării rezervării ELM downlink în UM. d) Dacă DI = 1 sau 7:

55

LOS, subcâmpul de blocare de 1 bit (26), dacă este setat la 1, trebuie să însemne o comandă de blocare multisite de la interogatorul indicat în IIS; LOS setat la 0 trebuie să fie utilizat pentru a indica faptul că nu este comandată nicio schimbare a stării de blocare; TMS, subcâmpul de mesaje tactice de 4 biţi (29-32), trebuie să conţină informaţii de control pentru comunicaţiile de date utilizate de echipamentele de bord; e) Dacă DI = 7: RRS, subcâmpul de solicitare de răspuns, de 4 biţi (21-24) din SD, trebuie să furnizeze codul BDS2 al unui răspuns Comm-B solicitat; biţii 25, 27 şi 28 nu sunt alocaţi. f) Dacă DI = 2: TCS, subcâmpul de control de tip (21-23), de 3 biţi din SD, trebuie să controleze tipurile de format de squitter extins utilizat de transponder şi cel de suprafaţă raportat de transponder şi răspunsul acestuia la interogările de Mod A/C, la interogările de tip "all-call" de Mod A/C/S şi la interogările de tip "all-call" de Mod S. Au fost alocate următoarele coduri: 0 înseamnă nicio comandă privind tipurile de format de suprafaţă sau inhibare a răspunsului. 1 înseamnă utilizarea tipurilor de format de suprafaţă pentru următoarele 15 secunde (a se vedea 3.1.2.6.1.4.2). 2 înseamnă utilizarea tipurilor de format de suprafaţă pentru următoarele 60 secunde (a se vedea 3.1.2.6.1.4.3). 3 înseamnă anularea comenzii privind tipurile de format de suprafaţă şi de inhibare a răspunsului. 4-7 Rezervate Transponderul trebuie să aibă capacitatea de a accepta o comandă nouă chiar dacă o comandă anterioară nu şi-a încetat încă acţiunea. RCS, subcâmpul de control al ratei de 3 biţi (24-26) din SD, trebuie să controleze rata de squitter a transponderului când acesta raportează formatele tipurilor de squitter extins de suprafaţă. Acest subcâmp nu trebuie să aibă efect asupra ratei de squitter a transponderului când acesta raportează formatele tipului de squitter extins de la bord. Următoarele coduri au fost alocate: 0 înseamnă nicio comandă privind rata de squitter extins pentru poziţia de sol 1 înseamnă raportarea unei rate mari de squitter extins pentru poziţia de sol pentru 60 secunde 2 înseamnă raportarea unei rate mici de squitter extins pentru poziţia de sol pentru 60 secunde 3- 7 Rezervate Nota 1.

56

Definiţiile ratelor de squitter extins mari şi mici sunt date la pct. 3.1.2.8.6.4.şi se aplică poziţiei de la sol, identificării şi categoriei aeronavei şi mesajelor cu statut operaţional. Nota 2. Aşa cum se prevede la pct. 3.1.2.8.5.2 d), squitter-ele de achiziţie sunt transmise atunci când squitter-ele extinse pentru formatele de tip suprafaţă nu sunt transmise. SAS, subcâmpul antenei de suprafaţă de 2 biţi (27-28) din SD, trebuie să controleze selecţia antenei pentru recepţia în diversitate a transponderului, care este folosită (1) pentru squitter-ul extins, atunci când transponderul raportează formatele de tip suprafaţă, şi (2) pentru squitter-ul de identificare atunci când transponderul raportează aeronava pe sol. Acest subcâmp nu trebuie să aibă efect asupra selectării antenei pentru recepţia în diversitate a transponderului, atunci când acesta raportează faza zborului. Următoarele coduri au fost alocate: 0 înseamnă nicio comandă pentru antene 1 înseamnă alternarea antenelor de sus şi de jos pentru 120 secunde 2 înseamnă utilizarea antenei de jos pentru 120 secunde 3 înseamnă revenirea la starea implicită. Notă: Antena de sus este selectată în mod implicit (pct. 3.1.2.8.6.5). g) Dacă DI = 3: SIS, subcâmpul identificatorului de supraveghere de 6 biţi (17-22) din SD, trebuie să conţină un cod alocat identificatorului de supraveghere al interogatorului (pct. 3.1.2.5.2.1.2.4). LSS, subcâmpul de supraveghere a blocării de 1 bit, (23), dacă este setat la 1, trebuie să semnifice o comandă de blocare multisite de la interogatorul indicat în SIS. Dacă este setat la 0, LSS trebuie să semnifice că nu este comandată nicio schimbare a stării de blocare. RRS, subcâmpul de solicitare de răspuns de 4 biţi (24-27) din SD, trebuie să conţină codul BDS2 al unui registru GICB solicitat. Biţii de la 28 la 32 nu sunt atribuiţi. h) Dacă DI=4, 5 sau 6, atunci câmpul SD nu are nicio semnificaţie şi nu trebuie să aibă impact asupra altor cicluri de tranzacţie a protocoalelor. Aceste coduri DI rămân rezervate până la o viitoare alocare a câmpului SD.

57

i) Dacă DI=0, 3 sau 7: Suplimentar faţă de cerinţele de mai sus, "SD" trebuie să conţină următoarele: "OVC" Subcâmpul de "overlay control" (control al suprapunerii) de 1 bit (bitul 28) în "SD" este utilizat de interogator pentru a comanda ca paritatea datelor ("DP" - 3.1.2.3.2.1.5) să fie suprapusă peste răspunsul rezultat dat interogării, conform paragrafului 3.1.2.6.11.2.5. 3.1.2.6.1.4.2 Subcâmpul TCS egal cu unu (1) în câmpul SD pentru squittere extinse. Atunci când subcâmpul TCS din câmpul SD este setat să fie egal cu unu (1), acesta semnifică următoarele: a) emisia squitterelor extinse pentru formatele de suprafaţă, ce cuprind mesajul privind poziţia la suprafaţă (3.1.2.8.6.4.3), identificarea şi categoria mesajului (3.1.2.8.6.4.4), mesajul privind starea operaţională a aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) şi mesajul privind starea aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) pentru următoarele 15 secunde, la rate apropiate, la vârful antenei, pentru sistemele de bord care au capacitatea de diversitate a antenei, cu excepţia situaţiilor în care se specifică altfel de către SAS (3.1.2.6.1.4.1 f). b) inhibarea răspunsurilor la interogările de Mod A/C, Mod A/C/S "all-call" şi numai Mod S "all-call" pentru următoarele 15 secunde. c) emisia squitterelor de achiziţie, conform 3.1.2.8.5 utilizând antene conform specificaţiilor din 3.1.2.8.5.3.a. d) neafectarea stării aer-sol, raportată prin câmpurile CA, FS şi VS. e) emisia discontinuă a squitterelor extinse cu formatul mesajelor de bord. f) emisia squitterelor extinse având formate de suprafaţă, cu rate conform subcâmpului TRS, cu excepţia situaţiei în care sunt comandate pentru a transmite cu rate setate de subcâmpul RCS. 3.1.2.6.1.4.3 Subcâmpul TCS egal cu doi (2) în câmpul SD pentru squittere extinse. Când subcâmpul TCS din subcâmpul SD este setat la valoarea doi (2), acesta semnifică următoarele: a) emisia squitterelor extinse in formatele de sol, ce include mesajele pentru poziţia pe sol (3.1.2.8.6.4.3), mesajul de identificare şi categorie (3.1.2.8.6.4.4), mesajul privind starea operaţională a aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) şi mesajul privind starea aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) pentru următoarele 60 de secunde, cu rate corespunzătoare, la antena de vârf pentru sistemele de bord care au capacitatea de diversitate a antenei, cu excepţia situaţiilor în care este specificat altfel prin SAS (3.1.2.6.1.4.1.f); b) inhibarea răspunsurilor pentru interogările de Mod A/C, Mod A/C/S "all-call" şi Mod S numai "all-call" pentru următoarele 60 de secunde; c) emisia squitterelor de achiziţie conform 3.1.2.8.5 utilizând antene conform celor specificate în 3.1.2.8.5.3. . a; d) nu are impact asupra situaţiei aer-sol raportate prin câmpurile CA, FS şi VS;

58

e) emisia discontinuă a squitterelor extinse cu formatele mesajelor de bord şi f) emisia squitterelor extinse în formate de suprafaţă cu rate ce corespund subcâmpului TRS, cu excepţia situaţiei în care sunt comandate să transmită cu rate setate de subcâmpul RCS. 3.1.2.6.1.5 Procesarea câmpurilor PC şi SD. Atunci când DI = 1, procesarea câmpului PC trebuie finalizată înainte de procesarea câmpului SD. 3.1.2.6.2 Solicitarea de altitudine Comm-A, format uplink 20

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1

PC protocol 3.1.2.6.1.1

RR solicitare de răspuns 3.1.2.6.1.2

DI identificare indicativ 3.1.2.6.1.3

SD indicativ special 3.1.2.6.1.4

MA mesaj, Comm-A 3.1.2.6.2.1

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.2.1 MA - mesaj Comm-A. Acest câmp de 56 de biţi (33-88) trebuie să conţină un mesaj de legătură de date (data link) către aeronavă. 3.1.2.6.3 Solicitarea privind identitatea supravegherii, format uplink 5

59

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1

PC protocol 3.1.2.6.1.1

RR solicitare de răspuns 3.1.2.6.1.2

DI identificare indicativ 3.1.2.6.1.3

SD indicativ special 3.1.2.6.1.4

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.4 Solicitarea de identitate Comm-A, format uplink 21

60

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1

PC protocol 3.1.2.6.1.1

RR solicitare de răspuns 3.1.2.6.1.2

DI identificare indicativ 3.1.2.6.1.3

SD indicativ special 3.1.2.6.1.4

MA mesaj, Comm-A 3.1.2.6.2.1

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.5 Răspunsul privind altitudinea de supraveghere, format downlink 4

Acest răspuns trebuie să fie generat ca răspuns la o interogare UF 4 sau 20, având o valoare a câmpului RR mai mică decât 16. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

FS faza (stare) zbor 3.1.2.6.5.1

DR solicitare downlink 3.1.2.6.5.2

61

UM mesaj utilitar 3.1.2.6.5.3

AC cod de altitudine 3.1.2.6.5.4

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.5.1 FS - faza (stare) zbor. Acest câmp downlink de 3 biţi (6-8) trebuie să conţină următoarele informaţii: Codarea 0 înseamnă nicio alertă şi niciun SPI, aeronava este în zbor 1 înseamnă nicio alertă şi niciun SPI, aeronava este la sol 2 înseamnă alertă, niciun SPI, aeronava este în zbor 3 înseamnă alertă, niciun SPI, aeronava este la sol 4 înseamnă alertă şi SPI, aeronava este în zbor sau la sol 5 înseamnă nicio alertă şi niciun SPI, aeronava este în zbor sau la sol 6 rezervat 7 nealocat Notă: Condiţiile care provoacă o alertă sunt prezentate la pct. 3.1.2.6.10.1.1. 3.1.2.6.5.2 DR - solicitare downlink. Acest câmp downlink de 5 biţi (9-13) trebuie să conţină solicitări pentru informaţii downlink: Codare 0 înseamnă nicio solicitare downlink 1 înseamnă solicitare de trimitere mesaj Comm-B 2 rezervat pentru ACAS 3 rezervat pentru ACAS 4 înseamnă mesaj de radio-emisie Comm-B 1 disponibil 5 înseamnă mesaj de radio-emisie Comm-B 2 disponibil 6 rezervat pentru ACAS 7 rezervat pentru ACAS

62

8-15 neatribuite 16-31 a se vedea protocolul ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.1) Codurile 1-15 trebuie să aibă prioritate faţă de codurile 16-31. Acordarea de prioritate codurilor 1-15 permite ca anunţarea unui mesaj Comm-B să întrerupă anunţarea unui ELM downlink. Acesta acordă prioritate anunţării mesajului mai scurt. 3.1.2.6.5.3 UM - mesaj utilitar. Acest câmp downlink de 6 biţi (14-19) trebuie să conţină informaţii privind starea comunicaţiilor transponderului, după cum este specificat la pct. 3.1.2.6.1.4.1 şi 3.1.2.6.5.3.1. 3.1.2.6.5.3.1 Subcâmpurile din UM pentru protocoalele multisite Structura câmpului UM

Următoarele subcâmpuri trebuie să fie introduse de transponder în câmpul UM al răspunsului, dacă o interogare de supraveghere sau de Comm-A (UF este egal cu 4, 5, 20, 21) conţine DI = 1 şi RSS diferit de 0: IIS - subcâmpul identificatorului interogatorului de 4 biţi (14-17) raportează identificatorul interogatorului care este rezervat pentru comunicaţiile multisite; IDS - subcâmpul indicativului identificatorului de 2 biţi (18, 19) raportează tipul de rezervare efectuată de interogatorul identificat în IIS. Codarea alocată este: 0 înseamnă fără informaţii 1 înseamnă că IIS conţine codul II Comm-B 2 înseamnă că IIS conţine codul II Comm-C 3 înseamnă că IIS conţine codul II Comm-D.

63

3.1.2.6.5.3.2 Starea rezervărilor multisite. Identificatorul interogatorului staţiei de la sol, rezervate în mod curent pentru transmiterea multisite de Comm-B, (pct. 3.1.2.6.11.3.1), trebuie să fie transmis în subcâmpul IIS împreună cu codul 1 în subcâmpul IDS, dacă conţinutul UM nu este specificat de interogare (când DI = 0 sau 7 sau atunci când DI = 1 şi RSS = 0). Identificatorulul interogatorului staţiei de la sol rezervate în mod curent pentru transmiterea ELM downlink (pct. 3.1.2.7.6.1), dacă este cazul, trebuie să fie transmis în subcâmpul IIS împreună cu codul 3 în subcâmpul IDS, dacă conţinutul UM nu este specificat de interogare şi nu există nicio rezervare curentă Comm-B. 3.1.2.6.5.4 AC - codul altitudinii. Acest câmp de 13 biţi (20-32) trebuie să conţină altitudinea codată după cum urmează: a) Bitul 26 este desemnat ca bitul M şi trebuie să fie 0 dacă altitudinea este raportată în ft. M egal cu 1 trebuie să fie rezervat pentru a indica că raportarea altitudinii se efectuează în unităţi metrice. b) Dacă M este egal cu 0, atunci bitul 28 este desemnat ca bitul Q. Q egal cu 0 trebuie să fie folosit pentru a arăta că altitudinea este raportată în incremente de 100 ft. Q egal cu 1 trebuie să fie utilizat pentru a arăta că altitudinea este raportată în incremente de 25 ft. c) Dacă bitul M (bitul 26) şi bitul Q (bitul 28) sunt egali cu 0, altitudinea trebuie să fie codată conform modelului pentru răspunsurile de Mod C de la pct. 3.1.1.7.12.2.3. Începând cu bitul 20, secvenţa trebuie să fie C1, A1, C2, A2, C4, A4, ZERO, B1, ZERO, B2, D2, B4, D4. d) Dacă bitul M este egal cu 0 şi bitul Q este egal cu 1, câmpul de 11 biţi, reprezentat de biţii de la 20 până la 25, bitul 27 şi biţii de la 29 până la 32, trebuie să reprezinte un câmp codat binar, având cel mai puţin semnificativ bit (LSB) cu valoarea de 25 ft. Valoarea binară a numărului întreg pozitiv "N" trebuie să fie codată pentru a raporta altitudinea barometrică în intervalul [(25 N - 1 000) ± 12,5 ft]. Codarea de la pct. 3.1.2.6.5.4 c) trebuie să fie folosită pentru a raporta altitudinea barometrică peste 50.187,5 ft. Nota 1. - Această metodă de codare este capabilă să furnizeze doar valori între minus 1.00 0 ft şi plus 50.175 ft. Nota 2. - Cel mai semnificativ bit (MSB) al acestui câmp este bitul 20, conform cerinţelor de la pct. 3.1.2.3.1.3. e) Dacă bitul M este egal cu 1, câmpul de 12 biţi, reprezentat de biţii de la 20 până la 25 şi de biţii de la 27 până la 31, trebuie să fie rezervat pentru codarea altitudinii în unităţi metrice.

64

f) ZERO trebuie să fie transmis în fiecare dintre cei 13 biţi ai câmpului AC, dacă nu sunt disponibile informaţii de altitudine sau dacă altitudinea a fost determinată ca nefiind validă. 3.1.2.6.6 Răspunsul de altitudine Comm-B, format downlink 20

Acest răspuns trebuie să fie generat ca răspuns la o interogare UF 4 sau 20, având valoarea câmpului RR mai mare decât 15. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

FS faza (stare) zbor 3.1.2.6.5.1

DR solicitare downlink 3.1.2.6.5.2

UM mesaj utilitar 3.1.2.6.5.3

AC cod de altitudine 3.1.2.6.5.4

MB mesaj, Comm-B 3.1.2.6.6.1

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.6.1 MB - mesaj Comm-B. Acest câmp downlink de 56 de biţi (33-88) trebuie să fie folosit pentru a transmite mesajele de legătura de date către sol. 3.1.2.6.7 Răspunsul de identitate pentru supraveghere, format downlink 5

65

Acest răspuns trebuie generat ca răspuns la o interogare UF 5 sau 21 având valoarea câmpului RR mai mică decât 16. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

FS faza (stare) zbor 3.1.2.6.5.1

DR solicitare downlink 3.1.2.6.5.2

UM mesaj utilitar 3.1.2.6.5.3

ID identitate 3.1.2.6.7.1

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.7.1 ID - identitate (cod de Mod A). Acest câmp de 13 biţi (20-32) trebuie să conţină codul de identitate al aeronavei, conform modelului pentru răspunsurile de Mod A de la pct. 3.1.1.6. Începând cu bitul 20, secvenţa de biţi trebuie să fie C1, A1, C2, A2, C4, A4, ZERO, B1, D1, B2, D2, B4, D4. 3.1.2.6.8 Răspunsul de identitate Comm-B, format downlink 21

66

Acest răspuns trebuie să fie generat ca răspuns la o interogare UF 5 sau 21 având valoarea câmpului RR mai mare de 15. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

FS faza (starea) zbor 3.1.2.6.5.1

DR solicitare downlink 3.1.2.6.5.2

UM mesaj utilitar 3.1.2.6.5.3

ID identitate 3.1.2.6.7.1

MB mesaj, Comm-B 3.1.2.6.6.1

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.9 Protocoale de blocare Notă. - Blocările "all-call" neselective şi blocările multisite nu se exclud mutual. Interogatoarele care utilizează protocoale de blocare multisite, pentru coordonarea interogatoarelor aflate în reţea, se pot utiliza comenzi de blocare neselective în cadrul aceleiaşi interogări. De exemplu, blocarea non-selectivă poate fi utilizată pentru a împiedica transponderul de Mod S să răspundă în mod eronat cu un răspuns de tip DF=11 la o interogare de tip Mod A/C/S "all-call" detectată în mod greşit dintr-o interogare de Mod A/C exclusiv "all-call". Acest lucru se datorează interpretării eronate a impulsului P4 îngust ca un impuls P4 larg.

67

3.1.2.6.9.1 Blocarea "all-call" multisite. Notă: Protocolul de blocare multisite previne ca achiziţia de date a transponderului să fie împiedicată de o staţie de la sol, prin comenzi de blocare primite de la o altă staţie de la sol învecinată, a cărei acoperire se suprapune cu prima staţie. 3.1.2.6.9.1.1 Comanda de blocare multisite trebuie să fie transmisă în câmpul SD (pct. 3.1.2.6.1.4.1). O comandă de blocare pentru un cod II trebuie transmisă într-un câmp SD cu DI = 1 sau DI = 7. O comandă de blocare II trebuie să fie indicată prin codul LOS egal cu 1 şi prin prezenţa unui identificator al interogatorului diferit de zero, în subcâmpul IIS al câmpului SD. O comandă de blocare pentru un cod SI trebuie să fie transmisă într-un câmp SD cu DI = 3. Blocarea SI trebuie să fie indicată prin LSS egal cu 1 şi prin prezenţa unui identificator al interogatorului diferit de zero în subcâmpul SIS al SD. După ce un transponder a acceptat o interogare conţinând o comandă de blocare multisite, acesta trebuie să înceapă să blocheze (de ex. să nu accepte) orice interogare "all-call" numai pentru Modul S, care include identificatorul interogatorului care a comandat blocarea. Blocarea trebuie să persiste pentru un interval TL (pct. 3.1.2.10.3.9) de la ultima acceptare a unei interogări ce conţine comanda de blocare multisite. Blocarea multisite nu trebuie să împiedice acceptarea unei interogări "all-call" numai pentru Mod S, conţinând coduri PR de la 8 la 12. Dacă o comandă de blocare (LOS = 1) este recepţionată împreună cu IIS = 0, aceasta trebuie să fie interpretată ca blocare neselectivă "all-call" (pct. 3.1.2.6.9.2). Nota 1. - Cincisprezece interogatoare pot trimite comenzi de blocare multisite II independente. În plus, 63 de interogatoare pot trimite comenzi de blocare SI independente. Fiecare dintre aceste comenzi de blocare trebuie să fie temporizată separat. Nota 2. - Blocarea multisite, care utilizează numai coduri II diferite de zero, nu afectează răspunsul transponderului la interogările "all-call" numai pentru Mod S conţinând II egal cu 0 sau interogările "all-call" de Mod A/C/S. 3.1.2.6.9.2 Blocarea "all-call" neselectivă. Nota 1. -

68

În cazurile în care protocolul de blocare "all-call" multisite pentru codurile II nu este cerut (de ex. atunci când nu există suprapunere de acoperire sau există coordonare la nivelul staţiilor de la sol prin intermediul comunicaţiilor sol-sol), poate fi folosit protocolul de blocare neselectivă. La acceptarea unei interogări care conţine codul 1 în câmpul PC, un transponder trebuie să înceapă să blocheze (de ex. să nu accepte) două tipuri de interogări "allcall": a) "all-call" numai pentru Mod S (UF = 11), cu II egal cu 0; şi b) "all-call" de Mod A/C/S de la pct. 3.1.2.1.5.1.1. Această condiţie de blocare trebuie să persiste pentru un interval TD (pct. 3.1.2.10.3.9) de la ultima recepţionare a comenzii. Blocarea neselectivă nu trebuie să împiedice acceptarea unei interogări "all-call" numai pentru Modul S conţinând codurile PR de la 8 până la 12. Nota 2. - Blocarea neselectivă nu afectează răspunsul transponderului la interogările "all-call" numai pentru Modul S conţinând II diferit de 0. 3.1.2.6.10 Protocoale de date elementare 3.1.2.6.10.1 Protocolul privind faza (starea) zborului. Faza zborului trebuie să fie raportată în câmpul FS (pct. 3.1.2.6.5.1). 3.1.2.6.10.1.1 Alerta. O condiţie de alertă trebuie să fie raportată în câmpul FS dacă, codurile de identitate de Mod A transmise în răspunsurile de Mod A şi în formatele downlink DF egal cu 5 şi DF egal cu 21 sunt modificate de pilot. 3.1.2.6.10.1.1.1 Condiţia de alertă permanentă. Condiţia de alertă trebuie să fie menţinută dacă codul de identitate de Mod A este modificat la 7.500, 7.600 sau 7.700. 3.1.2.6.10.1.1.2 Condiţia de alertă temporară. Condiţia de alertă trebuie să fie temporară şi să se auto anuleze după TC secunde dacă codul de identitate de Mod A este schimbat la o valoare diferită de cele enumerate la pct. 3.1.2.6.10.1.1.1. Notă: Valoarea TC este dată la pct. 3.1.2.10.3.9. 3.1.2.6.10.1.1.3 Încetarea condiţiei de alertă permanentă. Condiţia de alertă permanentă trebuie să înceteze şi să fie înlocuită cu o condiţie de alertă temporară atunci când codul de identitate de Mod A este setat la o valoare diferită de 7.500, 7.600 sau 7.700.

69

3.1.2.6.10.1.2 Raportul privind poziţia la sol. Poziţia la-sol a aeronavei trebuie să fie raportată în câmpul CA (pct. 3.1.2.5.2.2.1), câmpul FS (pct. 3.1.2.6.5.1) şi câmpul VS (pct. 3.1.2.8.2.1). Dacă o indicaţie automată a stării la sol (de ex. greutatea pe roţi sau comutatorul de pe o jambă a trenului de aterizare) este disponibilă în interfaţa de date a transponderului, aceasta trebuie să fie folosită ca bază pentru raportarea poziţiei la sol, cu excepţia specificaţiilor de la pct. 3.1.2.6.10.3.1 şi 3.1.2.8.6.7. Dacă o asemenea indicaţie nu este disponibilă în interfaţa de date a transponderului (pct. 3.1.2.10.5.1.3), codurile FS şi VS trebuie să indice faptul că aeronava este în zbor, iar câmpul CA trebuie să indice faptul că aeronava este fie în zbor, fie la sol (CA=6),. 3.1.2.6.10.1.3 Identificarea specială a poziţiei (SPI). Un echivalent al impulsului SPI trebuie să fie transmis de transponderele de Mod S în câmpul FS şi în subcâmpul stării de supraveghere (SSS), atunci când acestea sunt activate manual. Acest impuls trebuie să fie transmis pentru TI secunde de la iniţiere (pct. 3.1.1.6.3, 3.1.1.7.13 şi 3.1.2.8.6.3.1.1). Notă. - Valoarea TI este dată la pct. 3.1.2.10.3.9. 3.1.2.6.10.2 Protocolul de raportare a capacităţii. Structura şi conţinutul datelor din registrele de raport privind capacitatea legăturii de date trebuie să fie implementate astfel încât să fie asigurată interoperabilitatea. Nota 1.- Capacitatea aeronavei este raportată în câmpuri speciale, aşa cum este definit în următoarele paragrafe. Nota 2.- Formatul de date din registrele pentru raportarea capacităţii este specificat în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871). 3.1.2.6.10.2.1 Raportul privind capacitatea. Câmpul CA de 3 biţi, conţinut în răspunsul "all-call", DF egal cu 11, trebuie să raporteze capacitatea elementară (de bază) a unui transponder de Mod S, după cum este descris la pct. 3.1.2.5.2.2.1. 3.1.2.6.10.2.2 Raportul privind capacitatea legăturii de date. Raportul privind capacitatea legăturii de date trebuie să furnizeze interogatorului o descriere a capacităţii legăturii de date a echipamentului de Mod S. Notă. - Raportul privind capacitatea legăturii de date este conţinut în registrul 1016 cu o posibilă extensie în registrele de la 1116 la 1616 atunci când este solicitată o continuare.

70

3.1.2.6.10.2.2.1 Extragerea şi subcâmpurile din MB pentru raportul privind capacitatea legăturii de date. 3.1.2.6.10.2.2.1.1 Extragerea raportului privind capacitatea legăturii de date, conţinut în registrul 1016. Raportul trebuie să fie obţinut printr-un răspuns Comm-B iniţiat de la sol, ca răspuns la o interogare care include RR egal cu 17 şi DI diferit de 7 sau DI egal cu 7 şi RRS egal cu 0 (pct. 3.1.2.6.11.2). 3.1.2.6.10.2.2.1.2 Sursele capacităţii legăturii de date. Rapoartele privind capacitatea legăturii de date trebuie să conţină capacităţile furnizate de transponder, ADLP-ul (Airborne Data Link Processor - procesor de la bordul aeronavei pentru legăturile de date) şi unitatea ACAS. Dacă se pierd intrările externe, transponderul trebuie să aducă la zero biţii corespunzători din raportul privind legătura de date. 3.1.2.6.10.2.2.1.3 Raportul privind capacitatea legăturii de date trebuie să conţină informaţii privind capacităţile, după cum sunt specificate în tabelul 3.1. 3.1.2.6.10.2.2.1.4 Numărul versiunii de subreţea de Mod S trebuie să conţină informaţii pentru a asigura interoperabilitatea cu echipamentele mai vechi de la bordul aeronavelor. 3.1.2.6.10.2.2.1.4.1 Numărul versiunii de subreţea de Mod S trebuie să indice faptul că toate funcţiile implementate ale subreţelei sunt în conformitate cu cerinţele numărului versiunii indicate. Numărul versiunii subreţelei de Mod S trebuie setat la o valoare diferită de zero dacă este instalat cel puţin un DTE (data terminal equipment -echipament terminal de date) sau un serviciu specific de Mod S. Notă. - Numărul versiunii nu indică faptul că sunt implementate toate funcţiile posibile ale respectivei versiuni. 3.1.2.6.10.2.2.2 Actualizarea raportului privind capacitatea legăturii de date. Transponderul trebuie să compare, la intervale de timp care nu depăşesc patru secunde, starea curentă a legăturii de date (biţii 41-88 din raportul privind capacitatea legăturii de date), cu ultima stare raportată şi, dacă se observă o diferenţă, trebuie să iniţieze un raport revizuit privind capacitatea legăturii de date prin radio-emisie Comm-B (pct. 3.1.2.6.11.4), pentru BDS1 = 1 (33-36) şi BDS2 = 0 (37-40). Transponderul trebuie să iniţieze, să genereze şi să transmită raportul revizuit privind capacitatea, chiar dacă legătura de date a aeronavei este degradată sau pierdută. Transponderul trebuie să seteze codul BDS pentru raportul privind capacitatea legăturii de date. Notă. -

71

Setarea codului BDS de către transponder asigură faptul că o radio-emisie de schimbare a raportului privind capacitatea, va conţine codul BDS pentru toate cazurile de întrerupere a legăturii de date (de ex. pierderea interfeţei legăturii de date a transponderului). 3.1.2.6.10.2.2.3 Aducerea la zero a biţilor din raportul privind capacitatea legăturii de date. Dacă informaţiile privind capacitatea, transmise către transponder, nu reuşesc să asigure o actualizare cu o rată de cel puţin o dată la 4 secunde, transponderul trebuie să insereze ZERO în biţii de la 41 la 56 din raportul privind capacitatea legăturii de date (registrul de transponder 1016). Notă. - Biţii de la 1 la 8 conţin codurile BDS1 şi BDS2. Biţii 16 şi de la 37 la 40 conţin informaţii privind capacitatea ACAS. Bitul 33 indică disponibilitatea datelor de identificare a aeronavelor şi este setat de transponder atunci când datele vin de la o interfaţă separată şi nu de la ADLP. Bitul 35 reprezintă indicaţia pentru codul SI. Toţi aceşti biţi sunt inseraţi de transponder. 3.1.2.6.10.2.3 Raportul privind capacitatea GICB de folosire uzuală . Serviciile GICB de folosire uzuală care sunt actualizate în mod activ, trebuie să fie raportate în registrul 1716. al transponderului 3.1.2.6.10.2.4 Rapoartele privind capacitatea GICB a serviciilor specifice de Mod S. Serviciile GICB care sunt instalate trebuie să fie raportate în registrele de la 1816 la 1C16. 3.1.2.6.10.2.5 Rapoartele privind capacitatea MSP a serviciilor specifice de Mod S. Serviciile MSP care sunt instalate trebuie să fie raportate în registrele de la 1D16 la 1F16. 3.1.2.6.10.3 Validarea stării la sol declarată printr-un mijloc automat. Notă. - Pentru aeronavele având un mijloc automat pentru determinarea stării pe verticală, câmpul CA raportează dacă aeronava este în zbor sau la sol. ACAS II face achiziţii de date de la aeronavă utilizând squitter-ul scurt sau extins, ambele conţinând câmpul CA. Dacă o aeronavă raportează starea la sol, acea aeronavă nu va fi interogată de ACAS II, pentru a reduce activitatea de interogare inutilă. Dacă aeronava este echipată pentru a raporta mesaje de squitter extins, funcţia care configurează aceste mesaje poate avea informaţii disponibile pentru a confirma dacă o aeronavă care raportează condiţia la sol este de fapt în zbor.

72

3.1.2.6.10.3.1 Aeronavele având mijloace automate pentru determinarea stării la sol, care sunt echipate să configureze mesaje de squitter extins, trebuie să efectueze următoarea verificare pentru validare: Dacă starea în zbor/la sol determinată automat nu este disponibilă sau este "în zbor", nu trebuie să fie efectuată nicio validare. Dacă starea în zbor/la sol determinată automat este disponibilă şi starea raportată este "la sol", starea aer/sol trebuie suprascrisă şi schimbată cu "în zbor" dacă: Viteza la Sol > 100 noduri SAU Viteza de zbor > 100 noduri SAU Altitudinea Radio > 50 picioare. Notă. - În timp ce acest test este necesar doar pentru aeronavele care sunt echipate pentru a configura mesaje de squitter extins, această caracteristică este de dorit să fie disponibilă pentru toate aeronavele. 3.1.2.6.11 Protocoalele privind comunicaţiile cu lungime standard. Nota 1. - Cele două tipuri de protocoale de comunicaţii cu lungime standard sunt Comm-A şi Comm-B; mesajele care utilizează aceste protocoale sunt transferate sub controlul interogatorului. Mesajele Comm-A sunt trimise direct către transponder şi sunt finalizate într-o singură operaţiune. Un mesaj Comm-B este folosit pentru a transfera informaţii din aer către sol şi poate fi iniţiat fie de interogator, fie de transponder. În cazul transferurilor Comm-B iniţiate de la sol, interogatorul solicită ca datele să fie citite de la transponder, care livrează mesajul în aceeaşi operaţiune. În cazul transferurilor Comm-B iniţiate din aer, transponderul anunţă intenţia de a transmite un mesaj; într-o operaţiune ulterioară un interogator va extrage mesajul. Nota 2. - Într-un protocol Comm-B neselectiv iniţiat din aer, toate operaţiunile (tranzacţiile) necesare pot fi controlate de orice interogator. Nota 3. - În unele zone de suprapunere a acoperirii interogatorului, este posibil să nu existe mijloace de coordonare a acţiunilor interogatoarelor prin intermediul comunicaţiilor de la sol. Protocoalele de comunicaţii Comm-B iniţiate din aer necesită mai mult de o operaţiune pentru finalizare. Există prevederi pentru asigurarea faptului că un mesaj Comm-B este încheiat doar de interogatorul care a transferat efectiv mesajul. Aceasta se poate realiza prin utilizarea protocoalelor de comunicaţii Comm-B multisite, sau prin utilizarea protocoalelor de comunicaţii Comm-B extinse. Nota 4. -

73

Protocoalele de comunicaţii multisite şi cele neselective nu pot fi folosite simultan într-o regiune de suprapunere a acoperirii interogatorului, decât dacă interogatoarele îşi coordonează activităţile de comunicaţii prin comunicaţii de sol. Nota 5. - Protocolul de comunicaţii multisite este independent de protocolul de blocare multisite. Aceasta înseamnă că protocolul de comunicaţii multisite poate fi folosit cu protocolul de blocare neselectivă şi invers. Alegerea protocoalelor de comunicaţii şi de blocare ce urmează a fi folosite depinde de tehnica folosită pentru managementul reţelei. Nota 6. - Protocolul Comm-B de radio-emisie poate fi folosit pentru a face un mesaj disponibil tuturor interogatoarelor active. 3.1.2.6.11.1 Comm-A. Interogatorul trebuie să furnizeze un mesaj Comm-A în câmpul MA al unei interogări UF = 20 sau 21. 3.1.2.6.11.1.1 Confirmarea tehnică Comm-A. Acceptarea unei interogări Comm-A trebuie să fie confirmată tehnic de transponder în mod automat, prin transmiterea răspunsului solicitat (pct. 3.1.2.10.5.2.2.1). Notă. - Recepţionarea unui răspuns de la transponder, potrivit regulilor de la pct. 3.1.2.4.1.2.3 d) şi 3.1.2.4.1.3.2.2.2, reprezintă confirmarea către interogator că interogarea a fost acceptată de transponder. Dacă fie legătura uplink, fie legătura downlink cade, acest răspuns va lipsi, iar interogatorul va trimite, în mod normal, mesajul încă o dată. În cazul unei căderi a legăturii downlink, transponderul poate primi mesajul de mai multe ori. 3.1.2.6.11.1.2 Radio-emisia Comm-A. Dacă se acceptă o interogare de radio-emisie Comm-A (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.3), transferul informaţiilor trebuie să fie gestionat conform pct. 3.1.2.10.5.2.1.1, însă trebuie ca celelalte funcţii ale transponderului să nu fie afectate şi nu trebuie să se transmită vreun răspuns. Nota 1. - Nu există nicio confirmare tehnică pentru un mesaj de radio-emisie CommA. Nota 2. - Întrucât transponderul nu procesează câmpurile de control ale unei interogări de radio-emisie Comm-A, cei 27 de biţi care urmează după câmpul UF sunt de asemenea disponibili pentru datele utilizatorului. 3.1.2.6.11.2 Comm-B iniţiat de la sol

74

3.1.2.6.11.2.1 Selectorul de date Comm-B, BDS. Codul BDS de 8 biţi trebuie să determine registrul al cărui conţinut trebuie transferat în câmpul MB al răspunsului Comm-B. Acesta trebuie să fie exprimat în două grupuri de câte 4 biţi fiecare, BDS1 (cei mai semnificativi 4 biţi) şi BDS2 (cei mai puţin semnificativi 4 biţi). Notă. - Alocarea registrelor transponderului se face în conformitate cu RACR-CNS, vol. 3, partea I, cap. 5, tabelul 5-24. 3.1.2.6.11.2.2 Codul BDS1. Codul BDS1 trebuie să fie aşa cum este definit în câmpul RR al unei interogări de supraveghere sau Comm-A. 3.1.2.6.11.2.3 Codul BDS2. Codul BDS2 trebuie să fie aşa cum este definit în subcâmpul RRS al câmpului SD (pct. 3.1.2.6.1.4.1), atunci când DI = 7 sau DI = 3. Dacă nu este specificat niciun cod BDS2 (de ex. DI este diferit de 7 sau de 3), aceasta trebuie să însemne că BDS2 = 0. 3.1.2.6.11.2.4 Protocolul. La recepţionarea unei asemenea solicitări, câmpul MB al răspunsului trebuie să cuprindă conţinutul registrului Comm-B, iniţiat de la sol, care a fost solicitat. 3.1.2.6.11.2.4.1 Dacă registrul solicitat nu este deservit de echipamentul de bord, transponderul trebuie să răspundă, iar câmpul MB al răspunsului trebuie să conţină numai ZEROURI. 3.1.2.6.11.2.5 Controlul suprapunerii. Dacă codul "DI" al interogării solicitate Comm-B este 0, 3 sau 7, "SD" conţine câmpul de control al suprapunerii (OVC), conform paragrafului 3.1.2.6.1.4.1.i. a) Dacă "OVC" este egal cu "1", atunci răspunsul la interogare trebuie să conţină câmpul "DP" (data parity - paritatea datelor), conform paragrafului 3.1.2.3.2.1.5 şi b) Dacă "OVC" este egal cu "0", atunci răspunsul la interogare trebuie să conţină câmpul "AP", conform paragrafului 3.1.2.3.2.1.3. 3.1.2.6.11.3 Comm-B iniţiat în aer 3.1.2.6.11.3.1 Protocolul general. Transponderul trebuie să anunţe prezenţa unui mesaj Comm-B iniţiat din aer prin inserarea codului 1 în câmpul DR. Pentru a extrage un mesaj Comm-B iniţiat din aer, interogatorul trebuie să transmită o solicitare de răspuns pentru un mesaj Comm-B într-o interogare ulterioară cu RR egal cu 16, iar dacă DI este egal cu 7, RRS trebuie să fie egal cu 0 (pct. 3.1.2.6.11.3.2.1 şi 3.1.2.6.11.3.3.1). Recepţionarea acestui cod de solicitare trebuie să determine transponderul să transmită mesajul Comm-B iniţiat din aer. Dacă este recepţionată o comandă de transmitere a unui mesaj Comm-B iniţiat din aer în timp ce nici un mesaj nu aşteaptă să fie transmis, răspunsul va conţine numai ZERO-uri în câmpul MB.

75

Răspunsul care livrează mesajul trebuie să continue să conţină codul 1 în câmpul DR. După ce a fost realizată încheierea comunicaţiei Comm-B, mesajul trebuie să fie anulat iar codul DR aparţinând acestui mesaj trebuie să fie îndepărtat imediat. Dacă un alt mesaj Comm-B iniţiat din aer aşteaptă să fie transmis, transponderul trebuie să seteze codul DR la 1, astfel încât răspunsul să conţină anunţul acestui mesaj următor. Notă. - Protocolul de anunţare şi anulare asigură faptul că un mesaj iniţiat din aer nu va fi pierdut din cauza căderii legăturii uplink sau downlink care s-ar produce în timpul procesului de livrare. 3.1.2.6.11.3.2 Protocolul suplimentar pentru Comm-B multisite iniţiat din aer. Notă. - Anunţarea unui mesaj Comm-B iniţiat din aer, care aşteaptă să fie livrat, poate fi însoţită de un raport privind situaţia rezervărilor multisite, în câmpul UM (pct. 3.1.2.6.5.3.2). Un interogator nu trebuie să încerce să extragă un mesaj dacă a determinat că nu reprezintă amplasamentul rezervat. 3.1.2.6.11.3.2.1 Transferul de mesaje. Un interogator trebuie să solicite o rezervare Comm-B şi să extragă un mesaj Comm-B iniţiat din aer transmiţând o interogare de supraveghere sau Comm-A cu UF egal cu 4, 5, 20 sau 21, care conţine: RR = 16 DI = 1 IIS = identificatorul alocat interogatorului MBS = 1 (solicitare de rezervare Comm-B) Notă. - O solicitare de rezervare Comm-B multisite, este însoţită în mod normal de o solicitare privind situaţia rezervărilor Comm-B (RSS = 1). Aceasta determină identificatorul interogatorului amplasamentului rezervat să fie inserat în câmpul UM al răspunsului. 3.1.2.6.11.3.2.1.1 Procedura protocolului de răspuns la această interogare trebuie să depindă de starea temporizatorului B care arată dacă o rezervare Comm-B este activă. Acest temporizator trebuie să funcţioneze timp de TR secunde.

76

Nota 1. - Valoarea TR este dată la pct. 3.1.2.10.3.9. a) Dacă temporizatorul B nu funcţionează, transponderul trebuie să acorde o rezervare interogatorului solicitant prin: 1) memorarea subcâmpului IIS al interogării ca şi II Comm-B; şi 2) pornirea temporizatorului B. O rezervare Comm-B multisite, nu trebuie să fie acordată de transponder decât dacă un mesaj Comm-B iniţiat din aer aşteaptă să fie transmis, iar interogarea solicitantă conţine RR egal cu 16, DI egal cu 1, MBS egal cu 1 şi IIS diferit de 0. b) Dacă temporizatorul B funcţionează şi IIS al interogării este egal cu II Comm-B, transponderul trebuie să repornească temporizatorul B. c) Dacă temporizatorul B funcţionează, însă IIS al interogării nu este egal cu II Comm-B, atunci nu trebuie să se facă vreo schimbare a II Comm-B sau a temporizatorului B. Nota 2. - În cazul c) , solicitarea de rezervare a fost respinsă. 3.1.2.6.11.3.2.1.2 În fiecare caz, transponderul trebuie să răspundă cu mesajul Comm-B în câmpul MB. 3.1.2.6.11.3.2.1.3 Un interogator trebuie să determine dacă este amplasamentul rezervat pentru acest mesaj, prin codarea câmpului UM. Dacă este amplasamentul rezervat, acesta trebuie să încerce să încheie mesajul într-o interogare ulterioară. Dacă nu este amplasamentul rezervat, acesta nu trebuie să încerce să încheie mesajul. 3.1.2.6.11.3.2.2 Transmisiuni Comm-B direcţionate multisite. Pentru a direcţiona un mesaj Comm-B iniţiat din aer către un anumit interogator, trebuie să fie folosit protocolul Comm-B multisite. Atunci când temporizatorul B nu funcţionează, identificatorul interogatorului destinaţiei dorite trebuie stocat ca II Comm-B. Simultan trebuie să fie pornit temporizatorul B, iar codul DR trebuie să fie setat la 1. Pentru un mesaj Comm-B direcţionat multisite, temporizatorul B nu trebuie să se întrerupă automat, ci să continue să funcţioneze până când: a) mesajul este citit şi încheiat de amplasamentul rezervat; sau b) mesajul este anulat (pct. 3.1.2.10.5.4) de aparatele de bord care utilizează legătura de date. Notă. - Protocoalele de la pct. 3.1.2.6.5.3 şi 3.1.2.6.11.3.2.1 determină apoi livrarea mesajului către amplasamentul rezervat. Aparatele de bord care utilizează legătura de date pot anula mesajul dacă livrarea către amplasamentul rezervat nu poate fi realizată.

77

3.1.2.6.11.3.2.3 Încheierea unui Comm-B multisite. Interogatorul trebuie să încheie un Comm-B multisite iniţiat din aer, transmiţând fie o interogare de supraveghere, fie una Comm-A, care conţine: ori DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MBS = 2 (încheiere Comm-B), ori DI = 0, 1 sau 7 IIS = identificatorul interogatorului alocat PC = 4 (încheiere Comm-B) Transponderul trebuie să compare identificatorul IIS al interogării cu identificatorul II Comm-B, iar dacă identificatoarele interogatoarelor nu se potrivesc, mesajul nu trebuie să fie şters iar starea II Comm-B, temporizatorul B şi codul DR trebuie să nu fie schimbate. Dacă identificatoarele interogatoarelor se potrivesc, transponderul trebuie să seteze II Comm-B la 0, să reseteze temporizatorul B, să şteargă codul DR pentru acest mesaj şi să şteargă însuşi mesajul. Transponderul nu trebuie să încheie un mesaj Comm-B multisite iniţiat din aer, cu excepţia situaţiei în care acesta a fost citit cel puţin odată de amplasamentul rezervat. 3.1.2.6.11.3.2.4 Expirarea automată a rezervării Comm-B. Dacă perioada temporizatorului B expiră înainte de a fi realizată o încheiere multisite, II Comm-B trebuie setat la 0 iar temporizatorul B trebuie resetat. Mesajul Comm-B şi câmpul DR nu trebuie să fie şterse de transponder. Notă. - Aceasta face posibil ca un alt amplasament să citească şi să şteargă acest mesaj. 3.1.2.6.11.3.3 Protocolul adiţional pentru Comm-B neselectiv iniţiat din aer. Notă. - În cazurile în care protocoalele multisite nu sunt cerute (de ex. nu există acoperire suprapusă sau coordonarea senzorilor prin comunicaţii sol-sol), poate fi folosit protocolul Comm-B neselectiv iniţiat din aer. 3.1.2.6.11.3.3.1 Transferul de mesaje. Interogatorul trebuie să extragă mesajul transmiţând fie RR egal cu 16 şi DI diferit de 7, fie RR egal cu 16, DI egal cu 7 şi RRS egal cu 0, într-o interogare de supraveghere sau de Comm-A.

78

3.1.2.6.11.3.3.2 Încheierea Comm-B. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj Comm-B neselectiv iniţiat din aer, transmiţând PC egal cu 4 (încheiere Comm-B). La primirea acestei comenzi, transponderul trebuie să efectueze încheierea, dacă nu funcţionează temporizatorul B. Dacă temporizatorul B funcţionează, indicând că o rezervare multisite este în curs, încheierea trebuie realizată conform pct. 3.1.2.6.11.3.2.3. Transponderul nu trebuie să încheie un mesaj Comm-B neselectiv iniţiat din aer, dacă acesta nu a fost citit cel puţin o dată de o interogare care utilizează protocoale neselective. 3.1.2.6.11.3.4 Protocolul Comm-B extins iniţiat din aer. Notă. - Protocolul Comm-B extins iniţiat din aer asigură o capacitate sporită a legăturii de date, permiţând livrarea în paralel a mesajelor Comm-B iniţiate din aer până la şaisprezece interogatoare, câte unul pentru fiecare cod II. Operarea, fără a fi nevoie de rezervări Comm-B multisite, este posibilă în regiuni cu acoperire suprapusă, pentru interogatoarele echipate pentru protocolul Comm-B extins iniţiat din aer. Protocolul este în deplină conformitate cu protocolul multisite standard şi astfel este compatibil cu interogatoarele care nu sunt echipate pentru protocolul extins. 3.1.2.6.11.3.4.1 Transponderul trebuie să fie capabil să memoreze fiecare dintre cele şaisprezece coduri II: (1) un mesaj Comm-B iniţiat din aer sau direcţionat multisite şi (2) conţinutul registrelor GICB de la 2 la 4. Notă. - Registrele GICB de la 2 la 4 sunt folosite pentru protocolul de legătură CommB definit în standardele şi practicile recomandate pentru subreţeaua de Mod S (RACR-CNS, volumul III, partea I, capitolul 5). 3.1.2.6.11.3.4.2 Protocolul Comm- B multisite extins iniţiat în aer 3.1.2.6.11.3.4.2.1 Iniţierea. Un mesaj Comm-B iniţiat din aer, intrat în transponder, trebuie să fie memorat în registrele alocate pentru II = 0. 3.1.2.6.11.3.4.2.2 Anunţarea şi extragerea. Un mesaj în aşteptare Comm-B, iniţiat din aer, trebuie să fie anunţat în câmpul DR al răspunsurilor către toate interogatoarele, pentru care nu se aşteaptă niciun mesaj Comm-B multisite direcţionat. Câmpul UM al răspunsului la anunţ trebuie să indice faptul că mesajul nu este rezervat pentru niciun cod II, de ex. subcâmpul IIS trebuie setat la 0. Atunci când este recepţionată o comandă de citire a acestui mesaj de la un anumit interogator, răspunsul care conţine mesajul trebuie să cuprindă conţinutul unui subcâmp IIS care indică faptul că mesajul este rezervat pentru codul II cuprins în interogarea primită de la acel interogator. După citire şi până la încheiere,

79

mesajul trebuie să continue să fie alocat codului II respectiv. Odată ce un mesaj este alocat unui anumit cod II, anunţarea acestui mesaj nu mai trebuie făcută şi în răspunsurile către interogatoare cu alte coduri II. Dacă mesajul nu este încheiat de interogatorul alocat pentru perioada temporizatorului B, mesajul trebuie să revină la starea multisite iniţiată din aer, iar procesul trebuie să se repete. Numai un singur mesaj Comm-B multisite iniţiat din aer trebuie să fie procesat la un moment dat. 3.1.2.6.11.3.4.2.3 Încheierea. O încheiere pentru un mesaj multisite iniţiat din aer trebuie să fie acceptată numai de la interogatorul alocat în mod curent pentru a transfera mesajul. 3.1.2.6.11.3.4.2.4 Anunţarea următorului mesaj aflat în aşteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în aşteptare în răspunsul la o interogare ce conţine o încheiere Comm-B, dacă un mesaj nealocat iniţiat din aer se află în aşteptare şi nu a fost alocat unui cod II, sau dacă un mesaj direcţionat multisite se află în aşteptare pentru acel cod II (pct. 3.1.2.6.11.3.4.3). 3.1.2.6.11.3.4.3 Protocolul extins Comm-B multisite direcţionat 3.1.2.6.11.3.4.3.1 Iniţierea. Atunci când un mesaj multisite direcţionat a intrat în transponder, acesta trebuie să fie plasat în registrele Comm-B alocate codului II specificat pentru mesajul respectiv. Dacă registrele pentru acest cod II sunt deja ocupate (de ex. un mesaj multisite direcţionat este deja în curs pentru acest cod II), noul mesaj trebuie să fie pus în aşteptare până când operaţiunea curentă pentru codul II respectiv este încheiată. 3.1.2.6.11.3.4.3.2 Anunţarea. Anunţarea transferului unui mesaj Comm-B, aflat în aşteptare, trebuie să se efectueze utilizând câmpul DR, după cum se specifică la pct. 3.1.2.6.5.2, cu codul II al destinaţiei interogatorului conţinut în subcâmpul IIS, aşa cum se specifică la pct. 3.1.2.6.5.3.2. Conţinuturile câmpului DR şi subcâmpului IIS trebuie să fie setate într-un mod anume pentru interogatorul care trebuie să primească răspunsul. Un mesaj multisite direcţionat, aflat în aşteptare, trebuie să fie anunţat numai în răspunsurile către interogatorul vizat. Acesta nu trebuie să fie anunţat în răspunsurile către alte interogatoare. Nota 1. - Dacă un mesaj multisite direcţionat se află în aşteptare pentru II = 2, răspunsurile de supraveghere către acel interogator vor conţine DR = 1 şi IIS = 2. Dacă acesta este singurul mesaj în curs, răspunsurile către toate celelalte interogatoare vor arăta că nu există niciun mesaj în aşteptare. Nota 2. - În plus faţă de operarea în paralel, această formă de anunţare permite un grad mai mare de anunţare a mesajelor ELM downlink. Anunţurile pentru ELM downlink şi Comm-B partajează câmpul DR. Un singur anunţ poate avea loc la un

80

moment dat, din cauza limitărilor de codare. În cazul în care atât un Comm-B cât şi un ELM downlink sunt în aşteptare, prioritatea la anunţare este acordată mesajului Comm-B. În exemplul de mai sus, dacă un Comm-B direcţionat din aer s-ar afla în aşteptare pentru II = 2 şi un ELM downlink multisite direcţionat s-ar afla în aşteptare pentru II = 6, ambele interogatoare şi-ar vedea anunţurile respective la prima scanare, întrucât nu va fi niciun anunţ Comm-B pentru II = 6, care să blocheze anunţul ELM downlink aflat în aşteptare. 3.1.2.6.11.3.4.3.3 Încheierea. Încheierea trebuie să fie realizată conform celor specificate la pct. 3.1.2.6.11.3.2.3. 3.1.2.6.11.3.4.3.4 Anunţarea următorului mesaj aflat în aşteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în aşteptare, din răspunsul la o interogare care conţine o încheiere Comm-B, dacă un alt mesaj multisite direcţionat se află în aşteptare pentru acel cod II, sau dacă un mesaj iniţiat din aer se află în aşteptare şi nu a fost alocat unui cod II. (A se vedea pct. 3.1.2.6.11.3.4.2.4.). 3.1.2.6.11.3.4.4 Protocolul Comm-B neselectiv extins. Disponibilitatea unui mesaj Comm-B neselectiv trebuie să fie anunţată tuturor interogatoarelor. Altfel, protocolul trebuie să fie conform celor specificate la pct. 3.1.2.6.11.3.3. 3.1.2.6.11.4 Radio-emisia Comm-B Nota 1. - Un mesaj Comm-B poate fi radio-emis tuturor interogatoarelor active din raza sa. Mesajele sunt numerotate alternativ 1 şi 2 şi se auto-anulează după 18 secunde. Interogatoarele nu deţin mijloace de a anula mesajele de radio-emisie Comm-B. Nota 2. - Utilizarea radio-emisiei Comm-B este restricţionată la transmiterea informaţiilor care nu necesită un răspuns uplink ulterior iniţiat de la sol. Nota 3. - Temporizatorul folosit pentru ciclul de radio-emisie Comm-B este identic cu cel folosit pentru protocolul Comm-B multisite. Nota 4. - Formatele de date pentru radio-emisia Comm-B sunt specificate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871).

81

3.1.2.6.11.4.1 Iniţierea. Un ciclu de radio-emisie Comm-B nu trebuie să fie iniţiat atunci când un mesaj Comm-B iniţiat din aer aşteaptă să fie transmis. Un ciclu de radio-emisie Comm-B trebuie să înceapă cu: a) inserarea codului DR 4 sau 5 (pct. 3.1.2.6.5.2) în răspunsurile cu DF 4, 5, 20 sau 21; şi b) pornirea temporizatorului. 3.1.2.6.11.4.2 Extragerea. Pentru a extrage mesajul de radio-emisie, un interogator trebuie să transmită RR egal cu 16 şi DI diferit de 7 sau RR egal cu 16 şi DI egal cu 7, cu RRS egal cu 0 într-o interogare ulterioară. 3.1.2.6.11.4.3 Expirarea. Atunci când perioada temporizatorului B expiră, transponderul trebuie să şteargă codul DR pentru acest mesaj, să înlăture prezentul mesaj de radio-emisie şi să schimbe numărul mesajului de radio-emisie (de la 1 la 2 sau de la 2 la 1) pentru pregătirea unei radio-emisii Comm-B ulterioare. 3.1.2.6.11.4.4 Întreruperea. Pentru a împiedica un ciclu de radioemisie Comm-B să întârzie livrarea unui mesaj Comm-B iniţiat din aer, trebuie să fie luate măsuri pentru ca un Comm-B iniţiat din aer să întrerupă un ciclu de radio-emisie Comm-B. Dacă un ciclu de radio-emisie este întrerupt, temporizatorul B trebuie să fie resetat, mesajul de radio-emisie întrerupt trebuie să fie reţinut, iar numărul mesajului trebuie să nu fie schimbat. Livrarea/transmisia mesajului de radio-emisie întrerupt trebuie să reînceapă atunci când nu este în curs nici o operaţiune Comm-B iniţiată din aer. Mesajul trebuie să fie radio-emis apoi pe toată durata activării temporizatorului B. 3.1.2.6.11.4.5 Protocolul extins Comm-B de radio-emisie. Un mesaj Comm-B de radio-emisie trebuie să fie transmis tuturor interogatoarelor care utilizează coduri II. Mesajul trebuie să rămână activ pe perioada activării temporizatorului B, pentru fiecare cod II. Prevederea pentru întreruperea unei radio-emisii de către un Comm-B care nu este o radio-emisie, conform pct. 3.1.2.6.11.4.4 trebuie să fie aplicată separat pentru fiecare cod II. Când perioada de activare a temporizatorului B s-a încheiat pentru toate codurile II, mesajul de radio-emisie trebuie să fie şters automat, după cum se specifică la pct. 3.1.2.6.11.4.3. Nu trebuie să fie iniţiat un nou mesaj de radio-emisie până când mesajul curent de radio-emisie nu a fost şters. Notă. - Datorită faptului că întreruperea mesajului de radio-emisie se produce independent pentru fiecare cod II, este posibil ca întreruperea mesajului de radioemisie să se producă în momente diferite, pentru coduri II diferite. 3.1.2.7 Operaţiuni privind mesajele de comunicaţii cu lungime extinsă Nota 1. - Mesajele lungi, fie uplink , fie downlink, pot fi transferate de protocoalele pentru mesaje cu lungime extinsă (ELM), prin utilizarea formatelor Comm-C (UF = 24) şi respectiv Comm-D (DF = 24). Protocolul ELM uplink asigură transmiterea, prin

82

legătură uplink, a până la şaisprezece segmente de mesaj a câte 80 de biţi, înainte de a solicita un răspuns de la transponder. Acestea permit, de asemenea, o procedură similară şi pentru legătura downlink. Nota 2. - În unele zone cu acoperirea interogatoarelor suprapusă este posibil să nu existe mijloace de coordonare a activităţilor interogatoarelor prin comunicaţiile la sol. Totuşi, protocoalele de comunicaţii ELM necesită mai mult de o operaţiune pentru finalizare; prin urmare, coordonarea este necesară pentru a se asigura faptul că segmente din diferite mesaje nu sunt intercalate şi că operaţiunile nu sunt încheiate accidental de un alt interogator (nu cel care ar fi trebuit sa facă încheierea). Aceasta se poate realiza prin utilizarea protocoalelor de comunicaţii multisite, sau prin utilizarea protocoalelor ELM extinse. Nota 3. - Mesajele downlink cu lungime extinsă sunt transmise numai după autorizarea de către interogator. Segmentele care urmează a fi transmise sunt incluse în răspunsuri Comm-D. Ca şi în cazul mesajelor Comm-B iniţiate din aer, mesajele ELM downlink sunt transmise fie către toate interogatoarele, fie direcţionate către un anumit interogator. În primul caz, un interogator individual poate utiliza protocolul multisite pentru a-şi rezerva facilitatea de a încheia operaţiunea cu ELM downlink. Un transponder poate fi instruit să identifice interogatorul care l-a rezervat pentru o operaţiune cu ELM. Numai acel interogator poate încheia transmisia şi rezervarea ELM. Nota 4. - Protocolul multisite şi protocolul neselectiv nu pot fi folosite simultan într-o regiune cu acoperirea interogatoarelor suprapusă, decât dacă interogatoarele îşi coordonează activităţile de comunicaţii prin comunicaţiile la sol. 3.1.2.7.1 Comm-C, format uplink 24

83

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1

RC control răspuns 3.1.2.7.1.1

NC număr segment C 3.1.2.7.1.2

MC mesaj, Comm-C 3.1.2.7.1.3

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.7.1.1 RC - controlul răspunsului. Acest câmp uplink de 2 biţi (3-4) trebuie să desemneze importanţa segmentelor şi decizia de răspuns. Codare RC = 0 înseamnă segment iniţial ELM uplink în câmpul MC = 1 înseamnă segment intermediar ELM uplink în câmpul MC = 2 înseamnă segment final ELM uplink în câmpul MC = 3 înseamnă solicitare pentru livrarea ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.2) 3.1.2.7.1.2 NC - numărul segmentului C. Acest câmp uplink de 4 biţi (5-8) trebuie să desemneze numărul segmentului de mesaj conţinut în MC (pct. 3.1.2.7.4.2.1). NC trebuie să fie codat ca număr binar. 3.1.2.7.1.3 MC - mesaj, Comm-C. Acest câmp uplink de 80 de biţi (9-88) trebuie să conţină: a) unul dintre segmentele unei secvenţe folosite pentru a transmite un mesaj ELM uplink către transponderul care conţine subcâmpul IIS de 4 biţi (9-12); sau b) codurile de control pentru un mesaj ELM downlink, subcâmpul SRS de 16 biţi (924) (pct. 3.1.2.7.7.2.1) şi subcâmpul IIS de 4 biţi (25-28). Notă. - Conţinutul mesajului şi codurile nu sunt incluse în acest capitol, excepţie făcându-se doar pentru pct. 3.1.2.7.7.2.1. 3.1.2.7.2 Protocolul de interogare-răspuns pentru UF 24

84

Notă. - Coordonarea interogare-răspuns pentru formatul de mai sus este în conformitate cu protocolul stabilit în tabelul 3-5 (pct. 3.1.2.4.1.3.2.2). 3.1.2.7.3 Comm-D, format downlink 24

Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

liber - 1 bit

KE control, ELM 3.1.2.7.3.1

ND număr segment D 3.1.2.7.3.2

MD mesaj, Comm-D 3.1.2.7.3.3

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.7.3.1 KE - control, ELM. Acest câmp downlink de 1 bit (4) trebuie să definească conţinutul câmpurilor ND şi MD. Codare KE = 0 înseamnă transmisie ELM downlink 1 înseamnă confirmare ELM uplink

85

3.1.2.7.3.2 ND - numărul segmentului D. Acest câmp downlink de 4 biţi (5-8) trebuie să desemneze numărul segmentului de mesaj conţinut în MD (pct. 3.1.2.7.7.2). ND trebuie codat ca număr binar. 3.1.2.7.3.3 MD - mesaj, Comm-D. Acest câmp downlink de 80 de biţi (9-88) trebuie să conţină: a) unul dintre segmentele unei secvenţe folosite pentru a transmite un mesaj ELM downlink către interogator; sau b) coduri de control pentru un mesaj ELM uplink. 3.1.2.7.4 Protocolul ELM uplink multisite 3.1.2.7.4.1 Rezervarea ELM uplink multisite. Un interogator trebuie să solicite o rezervare pentru un mesaj ELM uplink transmiţând o interogare de supraveghere sau Comm-A, care conţine: DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MES = 1 sau 5 (solicitare de rezervare ELM uplink) Notă. - O solicitare de rezervare ELM uplink multisite este în mod normal însoţită de o solicitare privind starea rezervării ELM uplink (RSS = 2). Aceasta face ca identificatorul interogatorului amplasamentului rezervat să fie inserat în câmpul UM al răspunsului. 3.1.2.7.4.1.1 Procedura de protocol, ca răspuns la această interogare, trebuie să depindă de starea temporizatorului C, care indică dacă o rezervare ELM uplink este activă. Acest temporizator trebuie să funcţioneze pentru TR secunde. Nota 1. - Valoarea TR este dată la pct. 3.1.2.10.3.9. a) Dacă temporizatorul C nu funcţionează, transponderul trebuie să acorde o rezervare interogatorului solicitant prin: 1) stocarea subcâmpului IIS al interogării ca II Comm-C şi, 2) pornirea temporizatorului C. b) Dacă temporizatorul C funcţionează şi codul IIS al interogării este egal cu II Comm-C, transponderul trebuie să restarteze temporizatorul C. c) Dacă temporizatorul C funcţionează însă codul IIS al interogării nu este egal cu II Comm-C, nu trebuie să intervină nicio schimbare a II Comm-C sau a temporizatorului C. Nota 2. - În cazul c), solicitarea de rezervare a fost respinsă.

86

3.1.2.7.4.1.2 Un interogator nu trebuie să declanşeze activitatea ELM decât dacă, în timpul aceleiaşi scanări, în urma solicitării unui raport de stare ELM uplink, acesta a recepţionat în câmpul UM identificatorul interogatorului propriu ca fiind interogatorul rezervat pentru ELM uplink. Notă. - Dacă activitatea ELM nu începe în timpul aceleiaşi scanări ca şi rezervarea, în timpul următoarei scanări poate fi făcută o nouă solicitare de rezervare. 3.1.2.7.4.1.3 Dacă livrarea/transmisia ELM uplink nu este încheiată în timpul scanării curente, interogatorul trebuie să se asigure că încă mai are o rezervare înainte de a livra segmente suplimentare într-o scanare ulterioară. 3.1.2.7.4.2 Livrarea/transmisia ELM uplink multisite. Lungimea minimă a unui ELM uplink trebuie să fie de 2 segmente, iar cea maximă trebuie sa fie de 16 segmente. 3.1.2.7.4.2.1 Transferul segmentului iniţial. Interogatorul trebuie să înceapă livrarea/ transmisia ELM uplink pentru un mesaj de n segmente (valori NC de la 0 la n-1) printr-o transmisie Comm-C care conţine RC egal cu 0. Segmentul de mesaj transmis în câmpul MC trebuie să fie ultimul segment al mesajului şi să aibă NC egal cu n-1. La recepţionarea unui segment de iniţializare (RC = 0), transponderul trebuie să stabilească o configurare definită prin: a) ştergerea numărului şi conţinutului registrelor de stocare ale segmentelor precedente şi a câmpului TAS asociat; b) alocarea spaţiului de stocare pentru numărul de segmente anunţat în NC a acestei interogări; şi c) memorarea câmpului MC al segmentului recepţionat. Transponderul nu trebuie să răspundă la această interogare. Recepţionarea unui alt segment de iniţializare trebuie să aibă ca rezultat o nouă configurare în cadrul transponderului. 3.1.2.7.4.2.2 Confirmarea transmisiei. Transponderul trebuie să utilizeze subcâmpul TAS pentru a raporta segmentele recepţionate până în momentul respectiv, într-o secvenţă ELM uplink. Informaţia conţinută în subcâmpul TAS trebuie să fie actualizată în mod continuu de transponder, pe măsură ce sunt recepţionate segmentele. Notă. - Segmentele pierdute în transmisia uplink sunt depistate prin absenţa lor în raportul TAS şi sunt retransmise de interogator, care trimite în continuare segmente finale suplimentare pentru a evalua gradul de finalizare a mesajului.

87

3.1.2.7.4.2.2.1 TAS, subcâmpul de confirmare a transmisiei în MD. Acest subcâmp downlink de 16 biţi (17-32), în câmpul MD, raportează numerele segmentelor recepţionate până în momentul respectiv într-o secvenţă ELM uplink. Începând cu bitul 17, care desemnează segmentul numărul 0, fiecare dintre următorii biţi trebuie setat la UNU dacă segmentul corespunzător al secvenţei a fost recepţionat. TAS trebuie să apară în MD dacă KE este egal cu 1 în acelaşi răspuns. 3.1.2.7.4.2.3 Transferul segmentelor intermediare. Interogatorul trebuie să transfere segmentele intermediare prin transmiterea de interogări Comm-C cu RC egal cu 1. Transponderul trebuie să stocheze segmentele şi să actualizeze TAS numai dacă configuraţia de la pct. 3.1.2.7.4.2.1 se aplică şi dacă NC recepţionat este mai mic decât valoarea stocată la recepţionarea segmentului iniţial. Nu trebuie să fie generat vreun răspuns la recepţionarea unui segment intermediar. Notă. - Segmentele intermediare pot fi transmise în orice ordine. 3.1.2.7.4.2.4 Transferul segmentului final. Interogatorul trebuie să transfere un segment final prin transmiterea unei interogări Comm-C cu RC egal cu 2. Transponderul trebuie să stocheze conţinutul câmpului MC şi să actualizeze TAS, dacă configuraţia de la pct. 3.1.2.7.4.2.1 se aplică şi dacă NC recepţionat este mai mic decât valoarea NC a segmentului iniţial. Transponderul trebuie să răspundă în toate cazurile conform prevederilor specificate la. pct. 3.1.2.7.4.2.5. Nota 1. - Această interogare de transfer a segmentului final poate conţine orice segment de mesaj. Nota 2. - RC egal cu 2 este transmis oricând interogatorul doreşte să recepţioneze subcâmpul TAS în răspuns. Prin urmare, în timpul livrării unui ELM uplink se pot transfera mai multe segmente "finale". 3.1.2.7.4.2.5 Răspunsul de confirmare. La recepţionarea unui segment final, transponderul trebuie să transmită un răspuns Comm-D (DF = 24), cu KE egal cu 1 şi cu subcâmpul TAS în câmpul MD. Acest răspuns trebuie transmis la 128 de μs, ± 0,25 μs, de la inversiunea fazei de sincronizare a interogării care livrează segmentul final. 3.1.2.7.4.2.6 Mesajul complet. Transponderul trebuie să considere mesajul complet dacă toate segmentele anunţate de NC în segmentul de iniţializare au fost recepţionate. Dacă mesajul este complet, conţinutul mesajului trebuie să fie transmis în exterior prin interfaţa ELM, prevăzută la pct. 3.1.2.10.5.2.1.3 şi şters. Segmentele sosite mai târziu nu trebuie

88

să fie stocate. Conţinutul TAS trebuie să rămână neschimbat până la încheiere (pct. 3.1.2.7.4.2.8) sau până când este solicitată o nouă configurare (pct. 3.1.2.7.4.2.1). 3.1.2.7.4.2.7 Restartarea temporizatorului C. Temporizatorul C trebuie să fie restartat de fiecare dată când un segment recepţionat este stocat şi II Comm-C este diferit de 0. Notă. - Cerinţa pentru II Comm-C de a fi diferit de zero împiedică restartarea timerului C în timpul unei transmisii ELM uplink neselective. 3.1.2.7.4.2.8 Încheierea ELM uplink multisite. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj ELM uplink multisite, transmiţând fie o interogare de supraveghere, fie una Comm-A care conţine: fie DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MES = 2, 6 sau 7 (încheiere ELM uplink) fie DI = 0, 1 sau 7 IIS = identificatorul interogatorului alocat PC = 5 (încheiere ELM uplink) Transponderul trebuie să compare IIS al interogării cu II Comm-C şi dacă identificatoarele interogatoarelor nu se potrivesc, starea procesului ELM uplink nu trebuie să fie schimbată. Dacă identificatoarele interogatoarelor se potrivesc, transponderul trebuie să seteze II Comm-C la 0, să reseteze temporizatorul C, să şteargă TAS stocat şi să îndepărteze orice segment stocat aparţinând unui mesaj incomplet. 3.1.2.7.4.2.9 Încheierea automată ELM uplink multisite. Dacă perioada temporizatorului C expiră înainte de a fi realizată o încheiere multisite, acţiunile de încheiere descrise la pct. 3.1.2.7.4.2.8 trebuie să fie iniţiate automat de transponder. 3.1.2.7.5 ELM uplink neselectiv. Notă. -

89

Protocolul ELM uplink neselectiv poate fi folosit în cazurile în care nu sunt solicitate protocoalele multisite, (de ex. nu există acoperire care se suprapune sau coordonarea senzorilor prin comunicaţii sol-sol). Livrarea/transmisia neselectivă a unui ELM uplink trebuie să aibă loc ca şi pentru mesajele ELM uplink multisite descrise la pct. 3.1.2.7.4.2. Interogatorul trebuie să încheie un ELM uplink transmiţând PC egal cu 5 (încheiere ELM uplink) într-o interogare de supraveghere sau de Comm-A. La primirea acestei comenzi, transponderul trebuie să efectueze încheierea, numai dacă funcţionează temporizatorul C. Dacă temporizatorul C funcţionează, indicând că o rezervare multisite este în curs, încheierea trebuie să fie realizată conform prevederilor de la pct. 3.1.2.7.4.2.8. Un mesaj incomplet, prezent atunci când încheierea este acceptată, trebuie să fie anulat. 3.1.2.7.6 Protocolul ELM uplink extins Notă. - Protocolul ELM uplink extins asigură o capacitate superioară a legăturii de date, permiţând livrarea/transmisia în paralel a mesajelor ELM uplink până la şaisprezece interogatoare, câte unul pentru fiecare cod II. Operarea, fără a fi necesare rezervări ELM uplink multisite, este posibilă în regiuni cu acoperire suprapusă, pentru interogatoarele echipate pentru protocolul ELM uplink extins. Protocolul este pe deplin conform cu protocolul multisite standard şi astfel este compatibil cu interogatoarele care nu sunt echipate pentru protocolul extins. 3.1.2.7.6.1 Generalităţi 3.1.2.7.6.1.1 Interogatorul trebuie să determine, din raportul privind capacitatea legăturii de date, dacă transponderul permite protocoalele extinse. Dacă protocoalele extinse nu sunt suportate nici de interogator şi nici de transponder, trebuie să fie folosite protocoalele de rezervare multisite specificate la pct. 3.1.2.7.4.1. Notă. - Dacă protocoalele extinse sunt suportate, mesajele ELM uplink livrate/transmise prin utilizarea protocolului multisite pot fi transmise fără o rezervare prealabilă. 3.1.2.7.6.1.2 Dacă transponderul şi interogatorul sunt echipate pentru protocolul extins, interogatorul trebuie să utilizeze protocolul uplink extins. 3.1.2.7.6.1.3 Transponderul trebuie să fie capabil să stocheze un mesaj de şaisprezece segmente pentru fiecare din cele şaisprezece coduri II.

90

3.1.2.7.6.2 Procesarea rezervării. Transponderul trebuie să permită procesarea rezervării pentru fiecare cod II, după cum se specifică la pct. 3.1.2.7.4.1. Nota 1. - Procesarea rezervării este necesară pentru interogatoarele care nu permit protocolul extins. Nota 2. - Întrucât transponderul poate procesa mesaje ELM uplink simultane pentru toate cele şaisprezece coduri II, întotdeauna se va acorda o rezervare. 3.1.2.7.6.3 Livrarea/Transmisia şi încheierea mesajului ELM uplink extins. Transponderul trebuie să proceseze segmentele recepţionate separat, după codul II. Pentru fiecare valoare a codului II, livrarea/transmisia şi încheierea ELM uplink trebuie să se efectueze după cum se specifică la pct. 3.1.2.7.4.2, cu excepţia câmpului MD folosit pentru a transmite confirmarea tehnică, ce trebuie să conţină şi subcâmpul IIS de 4 biţi (33-36). Notă. - Interogatorul poate utiliza codul II conţinut în confirmarea tehnică pentru a verifica dacă a recepţionat confirmarea tehnică corectă. 3.1.2.7.7 Protocolul ELM downlink multisite 3.1.2.7.7.1 Iniţializarea. Transponderul trebuie să anunţe prezenţa unui mesaj ELM downlink de n segmente, făcând disponibil codul binar corespunzător valorii zecimale 15 + n, pentru a fi inserat în câmpul DR al unui răspuns de supraveghere sau Comm-B cu DF egal cu 4, 5, 20, 21. Acest anunţ trebuie să rămână activ până când mesajul ELM este încheiat (pct. 3.1.2.7.7.3, 3.1.2.7.8.1). 3.1.2.7.7.1.1 Rezervarea ELM downlink multisite. Un interogator trebuie să solicite o rezervare pentru extragerea unui mesaj ELM downlink, prin transmiterea unei interogări de supraveghere sau Comm-A care include: DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MES = 3 sau 6 (solicitare de rezervare ELM downlink) Notă. -

91

O solicitare de rezervare ELM downlink multisite este în mod normal însoţită de o solicitare privind starea rezervării ELM downlink (RSS = 3). Aceasta face ca identificatorul interogatorului pentru interogatorul rezervat să fie inserat în câmpul UM al răspunsului. 3.1.2.7.7.1.1.1 Procedura protocolului de răspuns la această interogare depinde de starea temporizatorului D, care arată dacă există o rezervare ELM downlink activă. Acest temporizator trebuie să funcţioneze pentru TR secunde. Nota 1. - Valoarea TR este dată la pct. 3.1.2.10.3.9. a) dacă temporizatorul D nu funcţionează, transponderul trebuie să acorde o rezervare interogatorului solicitant prin: 1) stocarea subcâmpului IIS al interogării ca II Comm-D; şi 2) pornirea temporizatorului D. O rezervare ELM downlink multisite nu trebuie să fie acordată de transponder, afară de cazul în care un ELM downlink aşteaptă să fie transmis. b) dacă temporizatorul D funcţionează şi IIS al interogării este egal cu II Comm-D, transponderul trebuie să restarteze temporizatorul D; şi c) dacă temporizatorul D funcţionează însă IIS al interogării nu este egal cu II Comm- D, nu trebuie să apară schimbări in II Comm-D sau la temporizatorul D. Nota 2. - În cazul c), solicitarea de rezervare a fost respinsă. 3.1.2.7.7.1.1.2 Un interogator trebuie să determine dacă acela este amplasamentul rezervat prin codarea câmpului UM şi, dacă este aşa, acesta este autorizat să solicite livrarea ELM downlink. Altfel, activitatea ELM trebuie să nu fie declanşată pe timpul acestei scanări. Notă. - Dacă interogatorul nu este în amplasamentul rezervat, poate fi făcută o nouă solicitare de rezervare pe timpul următoarei scanări. 3.1.2.7.7.1.1.3 Dacă activitatea ELM downlink nu este încheiată în timpul scanării curente, interogatorul trebuie să se asigure că încă mai are o rezervare înainte de a solicita segmente suplimentare într-o scanare ulterioară.

92

3.1.2.7.7.1.2 Transmisiile ELM downlink multisite direcţionate. Pentru a direcţiona un mesaj ELM downlink către un anumit interogator, trebuie să fie folosit protocolul ELM downlink multisite. Când temporizatorul D nu funcţionează, identificatorul interogatorului destinaţiei dorite trebuie să fie stocat ca II Comm-D. Simultan, temporizatorul D trebuie să fie pornit, iar codul DR (pct. 3.1.2.7.7.1) trebuie setat. Pentru un ELM downlink multisite direcţionat, temporizatorul D nu trebuie să se oprească automat, ci trebuie să continue să funcţioneze până când: a) mesajul este citit şi încheiat de amplasamentul rezervat; sau b) mesajul este anulat (pct. 3.1.2.10.5.4) de echipamentele de bord ce utilizează legătura de date. Notă. - Protocoalele de la pct. 3.1.2.7.7.1 vor determina apoi livrarea/transmisia mesajului către amplasamentul rezervat. Echipamentele de bord ce utilizează legătura de date pot anula mesajul dacă livrarea/transmisia către amplasamentul rezervat nu poate fi realizată. 3.1.2.7.7.2 Livrarea/Transmisia mesajelor ELM downlink. Interogatorul trebuie să extragă un mesaj ELM downlink, prin transmiterea unei interogări Comm-C cu RC egal cu 3. Această interogare trebuie să poarte subcâmpul SRS care specifică segmentele ce urmează a fi transmise. La primirea acestei solicitări, transponderul trebuie să transfere segmentele solicitate prin intermediul răspunsurilor Comm-D cu KE egal cu 0 şi ND corespunzător numărului segmentului din MD. Primul segment trebuie să fie transmis la 128 de μs ± 0,25 μs, de la inversiunea de fază sincronizată a interogării care solicită livrarea/transmisia, iar segmentele ulterioare trebuie transmise cu o rată de unul la fiecare 136 de μs ± 1 μs. Dacă este recepţionată o solicitare pentru transmiterea de segmente ELM downlink şi niciun mesaj nu se află în aşteptare, fiecare segment de răspuns trebuie să conţină numai ZERO-uri în câmpul MD. Nota 1. - Segmentele solicitate pot fi transmise în orice ordine. Nota 2. - Segmentele pierdute în transmisiile downlink vor fi solicitate din nou de interogator într-o interogare ulterioară care poartă subcâmpul SRS. Acest proces se repetă până când sunt transferate toate segmentele. 3.1.2.7.7.2.1 SRS, subcâmpul pentru solicitarea segmentelor din MC. Acest subcâmp uplink de 16 biţi (9-24) din MC, trebuie să solicite transponderului să transfere segmente ELM downlink. Începând cu bitul 9, care indică segmentul

93

numărul 0, fiecare dintre următorii biţi trebuie setat la UNU dacă este solicitată transmiterea segmentului corespondent. SRS trebuie să apară în MC dacă RC este egal cu 3 în cadrul aceleiaşi interogări. 3.1.2.7.7.2.2 Restartarea temporizatorului D. Temporizatorul D trebuie să fie restartat de fiecare dată când este recepţionată solicitarea unor segmente Comm-D, dacă II Comm-D este diferit de zero. Notă. - Cerinţa ca II Comm-D să fie diferită de zero împiedică restartarea temporizatorului D în timpul unei operaţiuni ELM downlink neselective. 3.1.2.7.7.3 Încheierea ELM downlink multisite. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj ELM downlink multisite transmiţând fie o interogare de supraveghere, fie una Comm-A care include: fie DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MES = 4, 5 sau 7 (încheiere ELM downlink) fie DI = 0, 1 sau 7 IIS = identificatorul interogatorului alocat PC = 6 (încheiere ELM downlink). Transponderul trebuie să compare IIS al interogării cu II Comm-D, iar dacă identificatoarele interogatoarelor nu se potrivesc, starea procesului downlink nu trebuie să fie modificată. Dacă identificatoarele interogatoarelor se potrivesc şi dacă o solicitare de transmisie a fost îndeplinită cel puţin o dată, transponderul trebuie să seteze II Comm-D la 0, să reseteze temporizatorul D, să şteargă codul DR pentru acest mesaj şi să şteargă însuşi mesajul. Dacă un alt mesaj ELM downlink aşteaptă să fie transmis, transponderul trebuie să seteze codul DR (dacă niciun mesaj Comm-B nu aşteaptă să fie livrat) astfel încât răspunsul să conţină anunţarea următorului mesaj. 3.1.2.7.7.4 Expirarea automată a rezervării ELM downlink. Dacă perioada temporizatorului D expiră înainte de a fi realizată o încheiere multisite, II Comm-D trebuie setat la 0, iar temporizatorul D trebuie să fie resetat. Mesajul şi codul DR nu trebuie să fie şterse. Notă. -

94

Aceasta permite ca un alt amplasament să citească şi să şteargă acest mesaj. 3.1.2.7.8 Mesaje ELM downlink neselective. Notă. - În cazurile în care protocoalele multisite nu sunt necesare (de ex. nu există acoperire care se suprapune sau coordonare a senzorilor prin comunicaţii sol-sol), poate fi folosit protocolul ELM downlink neselectiv. Livrarea/transmisia ELM downlink neselectivă trebuie să se desfăşoare după cum este descris la pct. 3.1.2.7.7.2. 3.1.2.7.8.1 Încheierea ELM downlink neselectivă. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj ELM downlink neselectiv transmiţând PC egal cu 6 (încheiere ELM downlink), într-o interogare de supraveghere sau Comm-A. La primirea acestei comenzi şi dacă o solicitare de transmisie a fost îndeplinită cel puţin o dată, transponderul trebuie să efectueze încheierea, cu excepţia cazului în care temporizatorul D funcţionează. Dacă temporizatorul D funcţionează, indicând că o rezervare multisite este în curs, încheierea trebuie să se realizeze conform pct. 3.1.2.7.7.3. 3.1.2.7.9 Protocolul ELM downlink extins. Notă. - Protocolul ELM downlink extins asigură o capacitate superioară a legăturii de date, permiţând livrarea/transmisia în paralel a mesajelor ELM downlink până la şaisprezece interogatoare, câte unul pentru fiecare cod II. Operarea fără a fi necesare rezervări ELM downlink multisite este posibilă în regiuni cu acoperire, care se suprapune pentru interogatoarele echipate pentru protocolul ELM downlink extins. Protocolul este pe deplin conform cu protocolul multisite standard şi este astfel compatibil cu interogatoarele care nu sunt echipate pentru protocolul extins. 3.1.2.7.9.1 Generalităţi 3.1.2.7.9.1.1 Interogatorul trebuie să determine din raportul privind capacitatea legăturii de date dacă transponderul suportă protocoalele extinse. Dacă protocoalele extinse nu sunt permise atât de interogator cât şi de transponder, trebuie să fie folosite protocoalele de rezervare multisite specificate la pct. 3.1.2.6.11, pentru mesajele ELM downlink multisite şi multisite direcţionate. Notă. - Dacă protocoalele extinse sunt permise, mesajele ELM downlink livrate/transmise utilizând protocolul direcţionat multisite, pot fi livrate fără o rezervare anterioară.

95

3.1.2.7.9.1.2 Dacă transponderul şi interogatorul sunt echipate pentru protocolul extins, interogatorul ar trebui să utilizeze protocolul downlink extins. 3.1.2.7.9.2 Protocolul ELM downlink multisite extins 3.1.2.7.9.2.1 Transponderul trebuie să fie capabil să stocheze un mesaj de şaisprezece segmente pentru fiecare dintre cele şaisprezece coduri II. 3.1.2.7.9.2.2 Iniţializarea. Un mesaj multisite intrat în transponder trebuie să fie stocat în registrele alocate pentru codul II = 0. 3.1.2.7.9.2.3 Anunţarea şi extragerea. Un mesaj ELM downlink multisite, aflat în aşteptare, trebuie să fie anunţat în câmpul DR al răspunsurilor către toate interogatoarele pentru care nu se află în aşteptare niciun mesaj ELM downlink multisite direcţionat. Câmpul UM al răspunsului la anunţ trebuie să indice faptul că mesajul nu este rezervat pentru niciun cod II, de ex. subcâmpul IIS trebuie setat la 0. Când o comandă pentru rezervarea acestui mesaj este recepţionată de la un interogator dat, mesajul trebuie să fie rezervat pentru codul II conţinut în interogarea ce provine de la acel interogator. După preluare şi până la încheiere, mesajul trebuie sa continue să fie alocat codului II respectiv. Odată ce un mesaj este alocat unui anumit cod II, anunţarea acestui mesaj nu mai trebuie făcută în răspunsurile către interogatoarele care au alte coduri II. Dacă mesajul nu este încheiat de interogatorul asociat pe perioada temporizatorului D, mesajul trebuie să revină la starea multisite , iar procesul trebuie să se repete. Un singur mesaj ELM downlink multisite trebuie să fie procesat la un moment dat. 3.1.2.7.9.2.4 Încheierea. O încheiere pentru un mesaj multisite trebuie să fie acceptată numai de interogatorul cel mai recent alocat pentru transferul mesajului. 3.1.2.7.9.2.5 Anunţarea următorului mesaj în aşteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în aşteptare, în răspunsul la o interogare care conţine o încheiere ELM downlink, dacă un mesaj ELM downlink multisite nealocat se află în aşteptare sau dacă un mesaj multisite direcţionat se află în aşteptare pentru acel cod II (pct. 3.1.2.7.9.2). 3.1.2.7.9.3 Protocolul ELM downlink multisite direcţionat extins 3.1.2.7.9.3.1 Iniţializarea. Atunci când un mesaj multisite direcţionat este intrat în transponder, acesta trebuie să fie plasat în registrele ELM downlink alocate codului II specificat pentru acest mesaj. Dacă registrele pentru acest cod II sunt deja utilizate (de ex. un mesaj ELM downlink multisite direcţionat este deja în curs pentru acest cod II, noul mesaj trebuie să fie pus în aşteptare până când transmisia curentă, având codul II respectiv, este încheiată.

96

3.1.2.7.9.3.2 Anunţarea. Anunţarea unui mesaj ELM downlink aflat în aşteptarea transferului trebuie să fie făcută utilizând câmpul DR, după cum se specifică la pct. 3.1.2.7.7.1, având codul II al interogatorului de destinaţie conţinut în subcâmpul IIS, după cum se specifică la pct. 3.1.2.6.5.3.2. Conţinuturile câmpului DR şi subcâmpului IIS trebuie să fie setate special pentru interogatorul care urmează să primească răspunsul. Un mesaj direcţionat multisite aflat în aşteptare trebuie să fie anunţat numai în răspunsurile către interogatorul vizat. Acesta nu trebuie să fie anunţat în răspunsurile către alte interogatoare. 3.1.2.7.9.3.3 Livrarea/transmisia. Un interogator trebuie să determine dacă este amplasamentul rezervat, prin codarea în câmpul UM. Livrarea/transmisia trebuie să fie solicitată numai dacă acesta este amplasamentul rezervat, conform celor specificate la pct. 3.1.2.7.7.2. Transponderul trebuie să transmită mesajul conţinut în buffer-ul asociat codului II specificat în subcâmpul IIS al interogării de solicitare a segmentului. 3.1.2.7.9.3.4 Încheierea. Încheierea trebuie să fie realizată conform celor specificate la pct. 3.1.2.7.7.3, cu excepţia faptului că încheierea unui mesaj trebuie să fie acceptată numai de la interogatorul care are codul II egal cu al celui care a transferat mesajul. 3.1.2.7.9.3.5 Anunţarea următorului mesaj în aşteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în aşteptare, în răspunsul la o interogare care conţine o încheiere ELM downlink, dacă un alt mesaj direcţionat multisite se află în aşteptare pentru acel cod II sau dacă un mesaj downlink se află în aşteptare şi nu i-a fost alocat un cod II (pct. 3.1.2.7.9.2). 3.1.2.7.9.4 Protocolul ELM downlink neselectiv extins. Disponibilitatea unui mesaj ELM downlink neselectiv trebuie să fie anunţată tuturor interogatoarelor. Altfel, protocolul trebuie să fie conform celor specificate la pct. 3.1.2.7.7. 3.1.2.8 Operaţiunile pentru servicii aer-aer şi squitter. Notă. - Echipamentele sistemului de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS) folosesc formatele UF sau DF egale cu 0 sau 16 pentru supravegherea aer-aer. 3.1.2.8.1 Supravegherea aer-aer de format scurt, format uplink 0

97

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1

rezervaţi - 3 biţi

RL lungime răspuns 3.1.2.8.1.2

rezervaţi - 4 biţi

AQ achiziţie 3.1.2.8.1.1

DS selector de date 3.1.2.8.1.3

rezervaţi - 10 biţi

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.8.1.1 AQ - achiziţie. Acest câmp uplink de 1 bit (14) trebuie să conţină un cod care controlează conţinutul câmpului RI. 3.1.2.8.1.2 RL - lungimea răspunsului. Acest câmp uplink de 1 bit (9) trebuie să stabilească formatul ce urmează a fi folosit pentru răspuns. Codare 0 înseamnă un răspuns cu DF = 0 1 înseamnă un răspuns cu DF = 16 Notă. -

98

Un transponder care nu suportă DF = 16 (adică un transponder care nu suportă capacitatea cross-link a sistemului ACAS şi care nu este asociat cu echipamentul de bord pentru evitarea coliziunilor) nu trebuie să răspundă la o interogare UF=0 având RL=1. 3.1.2.8.1.3 DS - selector de date. Acest câmp uplink de 8 biţi (15-22) trebuie să conţină codul BDS (pct. 3.1.2.6.11.2.1) al registrului GICB al cărui conţinut trebuie să fie returnat răspunsului corespunzător având DF = 16. 3.1.2.8.2 Supravegherea aer-aer de format scurt, format downlink 0

Acest răspuns trebuie să fie trimis ca răspuns la o interogare având UF egal cu 0 şi RL egal cu 0. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

VS starea pe verticală 3.1.2.8.2.1

CC capacitate cross-link 3.1.2.8.2.3

rezervaţi- 6 biţi

RI informaţii despre răspuns 3.1.2.8.2.2

rezervaţi - 2 biţi

AC cod altitudine 3.1.2.6.5.4

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

99

3.1.2.8.2.1 VS - starea pe verticală: Acest câmp downlink de 1 bit (6) trebuie să indice starea aeronavei (pct. 3.1.2.6.10.1.2). Codare 0 înseamnă că aeronava este în aer 1 înseamnă că aeronava este la sol 3.1.2.8.2.2 RI - informaţiile de răspuns, aer-aer. Acest câmp downlink de 4 biţi (14-17) trebuie să raporteze valoarea vitezei reale maxime de zbor a aeronavei şi tipul de răspuns către aeronava care interoghează. Codarea trebuie să fie următoarea: 0 înseamnă un răspuns la o interogare aer-aer UF = 0 cu AQ = 0, ACAS nu operează 1-7 rezervat pentru ACAS 8-15 înseamnă un răspuns la o interogare aer-aer UF = 0 cu AQ = 1 şi că viteza maximă este după cum urmează: 8 fără date disponibile despre viteza maximă 9 viteza maximă este .LE. 140 km/h (75 kt) 10 viteza maximă este .GT. 140 şi .LE. 280 km/h (75 şi 150 kt) 11 viteza maximă este .GT. 280 şi .LE. 560 km/h (150 şi 300 kt) 12 viteza maximă este .GT. 560 şi .LE. 1.110 km/h (300 şi 600 kt) 13 viteza maximă este .GT. 1.110 şi .LE. 2 220 km/h (600 şi 1.200 kt) 14 viteza maximă este mai mare de 2.220 km/h (1.200 kt) 15 nealocat Notă. - ". LE." înseamnă "mai mic sau egal cu" şi ".GT." înseamnă "mai mare ca". 3.1.2.8.2.3 CC - capacitatea cross-link. Acest câmp downlink (7) de 1 bit trebuie să indice posibilitatea transponderului de a suporta capacitatea cross-link, de ex. de a decoda conţinutul câmpului DS într-o interogare cu UF egal cu 0 şi de a răspunde cu conţinutul registrului GICB specificat în răspunsul corespunzător având DF egal cu 16. Codare 0 înseamnă că transponderul nu poate suporta capacitatea cross-link 1 înseamnă că transponderul suportă capacitatea cross-link.

100

3.1.2.8.3 Supravegherea aer-aer de format lung, format downlink 16

Acest răspuns trebuie să fie trimis ca răspuns la o interogare având UF egal cu 0 şi RL egal cu 1. Formatul acestui răspuns trebuie să fie constituit din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

VS starea pe verticală 3.1.2.8.2.1

rezervaţi - 7 biţi

RI informaţii despre răspuns 3.1.2.8.2.2

rezervaţi - 2 biţi

AC cod altitudine 3.1.2.6.5.4

MV mesaj, ACAS 3.1.2.8.3.1

AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.8.3.1 MV - mesaj, ACAS. Acest câmp downlink de 56 de biţi (33-88) trebuie să conţină informaţii GICB, după cum au fost cerute în câmpul DS al interogării UF 0 care a solicitat răspunsul. Notă. - Câmpul MV este de asemenea folosit de ACAS pentru coordonarea aer-aer (pct. 4.3.8.4.2.4).

101

3.1.2.8.4 Protocol privind operaţiunile aer-aer. Notă. - Coordonarea interogare-răspuns pentru formatele aer-aer respectă protocolul descris în tabelul 3.5 (3.1.2.4.1.3.2.2). Cel mai semnificativ bit (bitul 14) al câmpului RI al unui răspuns aer-aer trebuie să reproducă valoarea câmpului AQ (bitul 14) recepţionat într-o interogare cu UF egal cu 0. Dacă AQ este egal cu 0 în interogare, câmpul RI al răspunsului trebuie să conţină valoarea 0. Dacă AQ este egal cu 1 în interogare, câmpul RI al răspunsului trebuie să conţină valoarea maximă a vitezei adevărate de zbor a aeronavei, după cum este definit la pct. 3.1.2.8.2.2. Ca răspuns la o interogare UF = 0 cu RL = 1 şi DS ≠ 0, transponderul trebuie să transmită un răspuns DF = 16, în care câmpul MV trebuie să conţină registrul GICB indicat prin valoarea DS. Dacă registrul solicitat nu este deservit de către echipamentul de bord, transponderul trebuie să răspundă, iar câmpul MV al răspunsului trebuie să conţină toate ZEROURILE. 3.1.2.8.5 Squitter-ul de achiziţie. Notă. - Transponderele SSR de Mod S transmit squitter-e de achiziţie (transmisii downlink nesolicitate) pentru a permite achiziţia pasivă de către interogatoarele care au fascicule largi de antenă, iar achiziţia activă poate fi împiedicată de distorsiunea (garbling) "all-call" sincron. Exemple de asemenea interogatoare sunt sistemele de bord pentru evitarea coliziunilor şi sistemele de supraveghere de suprafaţă ale aeroporturilor. 3.1.2.8.5.1 Formatul squitter-ului de achiziţie. Formatul folosit pentru transmiterea squitter-elor de achiziţie trebuie să fie răspunsul "all-call", (DF = 11) cu II = 0. 3.1.2.8.5.2 Rata squitter-ului de achiziţie. Transmisiile squitter-ului de achiziţie trebuie să fie emise la intervale de timp aleatorii care sunt distribuite uniform în intervalul de la 0,8 la 1,2 secunde, utilizând o cuantificare de timp nu mai mare de 15 milisecunde faţă de squitter-ul de achiziţie precedent, cu următoarele excepţii: a) squitter-ul de achiziţie programat trebuie să fie întârziat dacă transponderul se află într-un ciclu de tranzacţionare (pct. 3.1.2.4.1); b) squitter-ul de achiziţie trebuie să fie întârziat dacă un squitter extins este în curs; c) squitter-ul de achiziţie programat trebuie să fie întârziat dacă este activă o interfaţă reciprocă de suprimare; sau

102

d) squitter-ele de achiziţie trebuie să fie transmise numai pe suprafaţă (la sol) dacă transponderul nu raportează tipul de poziţie la sol al squitter-ului extins de Mod S. Un squitter de achiziţie nu trebuie să fie întrerupt de operaţiunile prin legătura de date sau de activităţi de suprimare reciprocă după ce a început transmisia de squitter. Nota 1. - Un sistem de suprimare reciprocă poate fi folosit pentru a conecta echipamentul de bord care funcţionează în aceeaşi bandă de frecvenţe cu scopul de a împiedica interferenţele reciproce. Acţiunea squitter-ului de achiziţie se reia imediat ce este posibil după un interval de suprimare reciprocă. Nota 2. - Tipul de raport privind poziţia pe suprafaţă (la sol) poate fi selectat în mod automat de aeronavă sau prin comenzi de la o staţie de squitter, de la sol (pct. 3.1.2.8.6.7). 3.1.2.8.5.3 Selectarea antenei pentru squitter-ul de achiziţie. Transponderele care funcţionează cu diversitate de antene (pct. 3.1.2.10.4) trebuie să transmită squitter-e de achiziţie după cum urmează: a) atunci când se află în aer (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită squitter-e de achiziţie în mod alternativ, de la cele două antene; şi b) atunci când se află pe sol (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită squitter-e de achiziţie sub controlul SAS (pct. 3.1.2.6.1.4.1f) ). În absenţa oricărei comenzi SAS, utilizarea doar a antenei superioare trebuie să fie opţiunea implicită. Notă. - Squitter-ele de achiziţie nu sunt emise de la sol dacă transponderul raportează tipul de squitter extins privind poziţia pe suprafaţă (la sol) (pct. 3.1.2.8.6.4.3). 3.1.2.8.6 Squitter extins, format downlink 17

103

Notă. - Transponderele SSR de Mod S transmit squitter-e extinse pentru a declanşa radio-emisia poziţiei aeronavei, în scopul supravegherii. Radio-emisia acestui tip de informaţii reprezintă o formă de supraveghere automată dependentă (ADS) cunoscută sub denumirea de radio-emisie -ADS (ADS-B). 3.1.2.8.6.1 Formatul de squitter extins. Formatul folosit pentru squitter-ul extins trebuie să fie format downlink de 112 biţi (DF = 17) care este constituit din următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

CA capacitate 3.1.2.5.2.2.1

AA adresă, anunţat 3.1.2.5.2.2.2

ME mesaj, squitter extins 3.1.2.8.6.2

PI paritate/identificatorul interogatorului 3.1.2.3.2.1.4

Câmpul PI trebuie să fie codat având II egal cu 0. 3.1.2.8.6.2 ME - mesaj, squitter extins. Acest câmp downlink de 56 de biţi (33-88) în DF = 17, trebuie să fie folosit pentru a transmite mesajele de radio-emisie. Squitter-ul extins trebuie să fie susţinut de registrele 05, 06, 07, 08, 09, 0A {HEX} şi 61-6F {HEX} şi trebuie să se conformeze fie versiunii 0, fie versiunii 1, sau versiunii 2 a formatului de mesaj, după cum este descris mai jos:

104

a) Versiunea 0 a formatului de mesaj ES şi cerinţele aferente raportează calitatea supravegherii prin categoria de incertitudine a navigaţiei (NUC), care poate fi un indicator fie al acurateţii, fie al integrităţii datelor de navigaţie folosite de ADS-B. Totuşi, nu există nici o indicaţie care să arate căreia dintre acestea, integritate sau acurateţe, serveşte drept indicator valoarea NUC. b) Versiunea 1 a formatului de mesaj ES şi cerinţele aferente raportează acurateţea şi integritatea supravegherii separat, sub forma categoriei de acurateţe a navigaţiei (NAC), a categoriei de integritate a navigaţiei (NIC) şi a nivelului de integritate a supravegherii (SIL). Formatele ES versiunea 1 includ de asemenea prevederi pentru raportarea extinsă a informaţiilor de stare şi. c) Versiunea 2 a formatului de mesaj ES şi cerinţele aferente conţin prevederile din versiunea 1, dar îmbunătăţesc integritatea şi raportarea parametrilor. Versiunea 2 a formatului de mesaj raportează separat integritatea sursei de poziţie faţă de integritatea echipamentului de emisie ADS-B. Versiunea 2 a formatului de mesaj ES separă raportarea acurateţii pe verticală de acurateţea poziţiei pe orizontală, înlătură integritatea verticală din integritatea poziţiei şi permite raportarea codului SSR de Mod A, a offset-ului antenei GNSS şi a unor valori adiţionale privind integritatea poziţiei pe orizontală. Versiunea 2 a formatului de mesaj ES modifică de asemenea raportul privind starea ţintei pentru a include altitudinea selectată, capul magnetic selectat şi setarea altitudinii barometrice. Nota 1. - Formatele şi ratele de actualizare ale fiecărui registru sunt specificate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871). Formatele şi ratele de actualizare pentru squitterele individuale sunt definite prin numărul versiunii squitterului extins. Nota 2. - Formatele pentru cele trei versiuni diferite sunt interoperabile. Un receptor de squitter extins poate recunoaşte şi decoda semnalele propriei versiuni, precum şi cele ale versiunilor inferioare ale formatelor mesajelor. Receptorul poate totuşi decoda semnale cu versiuni superioare, in acord cu capacitatea proprie. Nota 3. - Materialul de îndrumare privind formatele registrelor transponderului şi sursele de date este inclus în "Manualul privind serviciile specifice de Mod S şi squitter-ul extins" (Doc 9871). 3.1.2.8.6.3 Tipuri de squitter extins

105

3.1.2.8.6.3.1 Squitter-ul de poziţie de la bord. Tipul de squitter extins pentru poziţia de la bord trebuie să utilizeze formatul DF = 17 cu conţinutul registrului GICB 05 {HEX} inserat în câmpul ME. Notă. - O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) care conţine RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 şi RRS egal cu 5, va determina ca răspunsul rezultat să conţină mesajul privind poziţia la bord în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.3.1.1 SSS, subcâmpul stării de supraveghere din ME. Transponderul trebuie să raporteze starea de supraveghere a transponderului în acest subcâmp de 2 biţi (38, 39) al ME, atunci când ME conţine un mesaj indicând poziţia la bord. Codarea 0 înseamnă fără informaţii de stare 1 înseamnă transponder care raportează o condiţie de alertă permanentă (3.1.2.6.10.1.1.1) 2 Înseamnă transponder care raportează o condiţie de alertă temporară (3.1.2.6.10.1.1.2) 3 înseamnă transponder care raportează condiţia SPI (3.1.2.6.10.1.3) Codurile 1 şi 2 trebuie să aibă prioritate faţă de codul 3. 3.1.2.8.6.3.1.2 ACS, subcâmpul codului altitudinii din ME. Sub controlul ATS (pct. 3.1.2.8.6.3.1.3), transponderul trebuie să raporteze în acest subcâmp de 12 biţi (4152) din ME, fie altitudinea obţinută din baza de date de navigaţie, fie codul altitudinii barometrice, atunci când ME conţine un mesaj indicând poziţia la bord. Atunci când este raportată altitudinea barometrică, conţinutul ACS trebuie să fie conform specificaţiilor pentru câmpul AC de 13 biţi (pct. 3.1.2.6.5.4), cu excepţia faptului că bitul M (bitul 26) trebuie să fie omis. 3.1.2.8.6.3.1.3 Controlul raportării ACS. Raportarea de către transponder a datelor de altitudine în ACS trebuie să depindă de subcâmpul tipului de altitudine (ATS), după cum se specifică la pct. 3.1.2.8.6.8.2. Inserarea de către transponder a datelor de altitudine barometrică în subcâmpul ACS trebuie să aibă loc atunci când subcâmpul ATS are valoarea ZERO. Inserarea de către transponder a datelor de altitudine barometrică în ACS trebuie să fie blocată atunci când ATS are valoarea 1. 3.1.2.8.6.3.2 Squitter-ul privind poziţia pe suprafaţă (la sol). Tipul de squitter extins privind poziţia pe suprafaţă (la sol) trebuie să utilizeze formatul DF = 17 având conţinutul registrului GICB 06 {HEX} inserat în câmpul ME. Notă. -

106

O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conţinând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 şi RRS egal cu 6, va determina ca răspunsul rezultat să conţină mesajul privind poziţia pe suprafaţă în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.3.3 Squitter-ul de identificare a aeronavelor. Tipul de squitter extins de identificare a aeronavelor trebuie să utilizeze formatul DF = 17 având conţinutul registrului GICB 08 {HEX} inserat în câmpul ME. Notă. - O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conţinând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 şi RRS egal cu 8 va determina ca răspunsul rezultat să conţină mesajul privind identificarea aeronavelor, în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.3.4 Squitter-ul pentru viteza la bord. Tipul de squitter extins pentru viteza la bord trebuie să utilizeze formatul DF = 17 având conţinutul registrului GICB 09 {HEX} inserat în câmpul ME. Notă. - O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conţinând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 şi RRS egal cu 9 va determina ca răspunsul rezultat să conţină mesajul privind viteza la bord, în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.3.5 Starea periodică si Squitter-ele determinate de evenimente 3.1.2.8.6.3.5.1 Starea periodică a Squitter-ului. Pentru starea periodică, tipurile de squittere extinse trebuie să utilizeze formatul DF=17 pentru a indica starea aeronavei şi alte date de supraveghere. Tipul de squitter extins cu privire la starea operaţională a aeronavei trebuie să utilizeze conţinutul registrului GICB 65 (HEX) inserat în câmpul ME. Tipul de squitter extins cu privire la starea şi statutul ţintei trebuie să utilizeze conţinutul registrului GICB 62 (HEX) inserat în câmpul ME. Nota 1. - O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) ce conţine RR egal cu 22 şi DI egal cu 3 sau 7 şi RRS egal cu 5, va determina ca răspunsul care rezultă să conţină mesajul privind statutul operaţional al aeronavei în câmpul său MB. Nota 2. - O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) ce conţine RR egal cu 22 şi DI egal cu 3 sau 7 şi RRS egal cu 2, va determina ca răspunsul care rezultă să conţină informaţia cu privire la starea şi statutul ţintei în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.3.5.2 Squitterul determinat de evenimente. Tipul de squitter extins determinat de evenimente trebuie să utilizeze formatul DF = 17 având conţinutul registrului GICB 0A {HEX} inserat în câmpul ME.

107

Notă. - O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conţinând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 şi RRS egal cu 10 face ca răspunsul rezultat să conţină mesajul determinat de evenimente, în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.4 Rata de squitter extins 3.1.2.8.6.4.1 Iniţializarea. La punerea sub tensiune, transponderul trebuie să înceapă operarea într-un mod în care radio-emite numai squitter-e de achiziţie (pct. 3.1.2.8.5). Transponderul trebuie să iniţieze radio-emisia squitter-elor extinse pentru poziţia la bord, poziţia pe suprafaţă (la sol), viteza la bord şi identificarea aeronavelor atunci când sunt inserate date în registrele transponderului 05, 06, 09 şi respectiv 08 {HEX}. Această determinare trebuie să fie efectuată individual, pentru fiecare tip de squitter. Atunci când sunt radio-emise squittere extinse, ratele de transmisie trebuie să fie în conformitate cu cele indicate în paragrafele următoare. Squitter-ele de achiziţie trebuie să fie raportate în plus faţă de squitter-ele extinse, numai dacă squitter-ul de achiziţie este inhibat (cap. 2, pct. 2.1.5.4). Squitter-ele de achiziţie trebuie să fie raportate întotdeauna dacă atât poziţia cât şi viteza squitter-ului extins nu sunt raportate. Nota 1. - Aceasta suprimă transmiterea squitter-elor extinse de la aeronave care nu pot să raporteze poziţia, viteza sau identitatea. Dacă intrarea în registrul pentru squitter-ul de poziţie încetează pentru 60 de secunde, radioemisia va fi întreruptă până când este reluată introducerea de date. Radioemisia squitter-elor de poziţie de bord nu este întreruptă dacă sunt disponibile datele referitoare la altitudinea barometrică. Încetarea radioemisiei altor tipuri de squittere este descrisă în "Specificaţiile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins"(Doc. 9871). Nota 2. - După întrerupere (pct. 3.1.2.8.6.6), squitter-ul de poziţie poate conţine un câmp ME format numai din zerouri. 3.1.2.8.6.4.2 Rata squitter-elor privind poziţia la bord. Transmisiile squitter-elor privind poziţia la bord trebuie să fie efectuate atunci când aeronava este în zbor (3.1.2.8.6.7), la intervale aleatorii care sunt distribuite uniform în intervalul de la 0,4 la 0,6 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde faţă de squitter-ul precedent pentru poziţia în zbor, cu excepţiile specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7. 3.1.2.8.6.4.3 Rata squitter-elor privind poziţia pe suprafaţă (la sol). Transmisiile squitter-elor privind poziţia pe suprafaţă (la sol) trebuie să fie efectuate atunci când aeronava se află pe sol (pct. 3.1.2.8.6.7), utilizând una din cele două rate posibile, numai dacă a fost selectată o rată de squitter mare sau una mică (pct. 3.1.2.8.6.9). Atunci când a fost selectată

108

rata mare de squitter, squitter-ele pentru poziţia pe suprafaţă (la sol) trebuie să fie emise la intervale aleatorii, distribuite uniform în intervalul de la 0,4 la 0,6 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde faţă de squitter-ul precedent pentru poziţia pe suprafaţă (la sol) (numită rata mare). Atunci când a fost selectată rata mică de squitter, squitter-ele pentru poziţia pe suprafaţă (la sol) trebuie să fie emise la intervale aleatorii distribuite uniform, în intervalul de la 4,8 la 5,2 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde faţă de squitter-ul precedent pentru poziţia de suprafaţă (la sol) (numită rata mică). Excepţiile pentru aceste rate de transmisie sunt specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7. 3.1.2.8.6.4.4 Rata squitter-elor pentru identificarea aeronavelor. Transmisiile squitterelor pentru identificarea aeronavelor trebuie să fie făcute la intervale aleatorii, distribuite uniform în intervalul de la 4,8 la 5,2 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde faţă de squitter-ul precedent de identificare, atunci când aeronava raportează tipul de squitter pentru poziţia în zbor, sau atunci când aeronava raportează tipul de squitter pentru poziţia pe suprafaţă (la sol) şi când a fost selectată rata mare de squitter pentru poziţia pe suprafaţă (la sol). Atunci când tipul de squitter pentru poziţia pe suprafaţă (la sol) este raportat la rata mică pentru poziţia pe suprafaţă (la sol), squitter-ul pentru identificarea aeronavelor trebuie să fie emis la intervale aleatorii, distribuite uniform în intervalul de la 9,8 la 10,2 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde faţă de squitter-ul precedent de identificare. Excepţiile la aceste rate de transmisie sunt specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7. 3.1.2.8.6.4.5 Rata squitter-elor privind viteza în zbor. Transmisiile squitter-elor pentru viteza în zbor trebuie să fie emise atunci când aeronava se află în zbor (pct. 3.1.2.8.6.7), la intervale aleatorii distribuite uniform în intervalul de la 0,4 la 0,6 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde faţă de squitter-ul precedent pentru vitezaîn zbor,cu excepţiile specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7. 3.1.2.8.6.4.6 Starea periodică şi rata squitter-ului determinat de evenimente. 3.1.2.8.6.4.6.1 Starea periodică privind rata squitter-ului. Starea periodică privind tipurile de squitter susţinute printr-o clasă de sisteme ce emit squittere de Mod S extins, după cum se specifică în 5.1.1.2, trebuie emisă periodic la intervale definite, ce depind de starea la sol şi dacă conţinutul lor s-a schimbat. Notă. - Statutul operaţional al aeronavei, exprimat în tipul squitter-ului extins şi starea ţintei şi statutul ratelor tipurilor de squitter extins sunt specificate în "Specificaţiile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc. 9871). 3.1.2.8.6.4.6.2 Rata squitter-ului determinat de eveniment. Squitter-ul determinat de eveniment trebuie transmis o dată, în situaţia în care registrul GICB 0A {HEX} este încărcat, respectând în acelaşi timp condiţiile de întârziere specificate la

109

pct. 3.1.2.8.6.4.7. Rata maximă de transmisie pentru squitter-ul determinat de evenimente trebuie să fie limitată de transponder la de două ori pe secundă. Dacă un mesaj este inserat în registrul determinat de evenimente şi nu poate fi transmis din cauza limitării ratei, acesta trebuie să fie reţinut şi transmis atunci când condiţia de limitare a ratei a fost ştearsă. Dacă un nou mesaj este recepţionat înainte ca transmisia să fie permisă, acesta trebuie să suprascrie mesajul anterior. 3.1.2.8.6.4.7 Transmisia întârziată. Transmisia squitter-elor extinse trebuie să fie întârziată în următoarele situaţii: a) dacă transponderul se află într-un ciclu de operaţiuni (pct. 3.1.2.4.1); b) dacă un squitter de achiziţie sau un alt tip de squitter extins este în curs; sau c) dacă este activă o interfaţă reciprocă de suprimare. Squitter-ul întârziat trebuie să fie transmis imediat ce transponderul devine activ. 3.1.2.8.6.5 Selectarea antenei pentru squitter-ul extins. Transponderele care funcţionează cu diversitate de antene (pct. 3.1.2.10.4) trebuie să transmită squitter-e extinse după cum urmează: a) atunci când se află în zbor (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită fiecare tip de squitter extins în mod alternativ de la cele două antene; şi b) atunci când se află pe suprafaţă (la sol) (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită squitter-e extinse sub controlul SAS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f)). În absenţa oricărei comenzi SAS, utilizarea doar a antenei de sus trebuie să fie opţiunea implicită. 3.1.2.8.6.6 Timpul de expirare şi încheiere a registrelor. Transponderul trebuie să şteargă şi să termine emisia informaţiei în registrele cu squitter extins, după cum este necesar, pentru a preveni raportarea informaţiei expirate. Notă. - Întreruperea şi încheierea radioemisiei squitter-elor extinse sunt specificate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871). 3.1.2.8.6.7 Determinarea poziţiei la bord (în zbor)/ pe suprafaţă (la sol). Aeronavele dotate cu mijloace automate pentru determinarea parametrilor la sol trebuie să utilizeze aceste date de intrare pentru a selecta dacă să raporteze tipul de mesaj în zbor sau pe suprafaţă (la sol). Aeronavele fără asemenea mijloace trebuie să raporteze mesajele de tip în zbor, cu excepţia situaţiilor prevăzute în tabelul 3-8. Utilizarea acestui tabel se aplică numai aeronavelor care sunt echipate pentru a furniza date de radio altitudine ŞI, cel puţin viteza indicată SAU viteza la sol. Altfel, aeronavele din categoriile

110

specificate care sunt echipate doar pentru a furniza date privind viteza indicată şi viteza la sol trebuie să radio-emită formatul pentru poziţia pe sol a aeronavei dacă: viteza indicată Aeronavele cu sau fără asemenea mijloace de determinare automată a poziţiei pe suprafaţă (la sol) trebuie să utilizeze tipuri de mesaje de poziţie comandate de codurile de control din TCS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f)). După perioada de întrerupere a comenzilor TCS, controlul determinării poziţiei în zbor/pe sol trebuie să revină la mijloacele descrise mai sus. Nota 1. - Utilizarea acestei tehnici poate determina transmiterea formatului poziţiei pe suprafaţă (la sol) atunci când starea aer-sol din câmpurile CA indică "în zbor sau pe suprafaţă (la sol)". Nota 2. - Staţiile de la sol ce utilizează squitter extins determină poziţia în zbor sau la sol a aeronavei prin monitorizarea poziţiei acesteia, a altitudinii şi a vitezei la sol a aeronavei. Aeronavele despre care s-a constatat că se află la sol şi care nu raportează tipul de mesaj privind poziţia pe suprafaţă (la sol) a aeronavei, vor primi comanda să raporteze formatele de suprafaţă (la sol) a aeronavei prin TCS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f). Revenirea normală la tipul de mesaj privind poziţia în zbor se face printr-o comandă de la sol privind raportarea tipului de mesaj în zbor. Pentru asigurarea protecţiei împotriva pierderii legăturii radio după decolare, comenzile de raportare a tipului de mesaj privind poziţia pe suprafaţă (la sol) a aeronavei trebuie să se întrerupă automat pentru o anumită perioadă de timp (time-out). 3.1.2.8.6.8 Raportarea stării squitter-ului. O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) care conţine RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 şi RRS egal cu 7 trebuie să determine ca răspunsul rezultat să conţină raportul de stare al squitter-ului, în câmpul său MB. 3.1.2.8.6.8.1 TRS, subcâmpul ratei de transmisie din MB. Transponderul trebuie să raporteze în acest subcâmp de 2 biţi (33, 34) din MB, capacitatea aeronavei de a -şi determina în mod automat rata de squitter pe suprafaţă (la sol) şi rata curentă de squitter. Codare 0 înseamnă fără capacitate de a determina în mod automat rata de squitter pe suprafaţă (la sol) 1 înseamnă că a fost selectată rata mare de squitter pe suprafaţă (la sol) 2 înseamnă că a fost selectată rata mică de squitter pe suprafaţă (la sol) 3 Nealocat

111

Nota 1. - Rata mare şi rata mică de squitter sunt determinate la bordul aeronavei. Nota 2. - Rata mică este folosită atunci când aeronava este staţionară iar rata mare este folosită atunci când aeronava este în mişcare. Pentru detalii privind modul în care este determinată "mişcarea", a se vedea formatul datelor din registrul 0716 din "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871). 3.1.2.8.6.8.2 ATS, subcâmpul tipului de altitudine din MB. Transponderul trebuie să raporteze în acest subcâmp de 1 bit (35) din MB, tipul de altitudine furnizat în squitter-ul extins privind poziţia la bord atunci când răspunsul conţine conţinutul registrului de transponder 07 {HEX}. Codare 0 înseamnă că altitudinea barometrică trebuie să fie raportată în ACS (3.1.2.8.6.3.1.2) al registrului transponderului 05 {HEX}. 1 înseamnă că altitudinea obţinută din baza de date de navigaţie trebuiesă fie raportată în ACS (3.1.2.8.6.3.1.2) al registrului transponderului 05 {HEX}. Notă. - Detalii despre conţinutul registrelor transponderului 05 {HEX} şi 07 {HEX} sunt prezentate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871). 3.1.2.8.6.9 Controlul ratei squitter-elor pe suprafaţă (la sol). Rata squitter-elor pe suprafaţă (la sol) trebuie să fie determinată după cum urmează: a) o dată pe secundă trebuie să fie citit conţinutul TRS; dacă valoarea TRS este 0 sau 1, transponderul trebuie să transmită squitter-ele pe suprafaţă (la sol) cu rata mare; dacă valoarea TRS este 2, transponderul trebuie să transmită squitter-ele pe suprafaţă (la sol) cu rata mică; b) rata de squitter determinată prin TRS trebuie să poată fi înlocuită (suprascrisă) de comenzile recepţionate prin RCS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f); codul RCS 1 trebuie să determine transponderul să emită squitter-e cu rata mare, timp de 60 de secunde; codul RCS 2 trebuie să determine transponderul să emită squitter-e cu rata mică, timp de 60 de secunde; aceste comenzi trebuie să poată fi reluate pentru o nouă perioadă de 60 de secunde înainte de întreruperea pentru un timp (time-out) a perioadei anterioare; şi

112

c) după timpul de întrerupere (time-out) şi în absenţa codurilor RCS 1 şi 2, controlul trebuie să revină subcâmpului TRS. 3.1.2.8.6.10 Codarea latitudinii/longitudinii utilizând raportarea compactă a poziţiei (CPR). Squitter-ul extins de Mod S trebuie să utilizeze raportarea compactă a poziţiei (CPR) pentru a codifica eficient latitudinea şi longitudinea în mesaje. Notă.- Metoda folosită pentru a codifica/decodifica CPR este specificată în " Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871). 3.1.2.8.6.11 Inserarea de date. Atunci când transponderul determină că este momentul să emită un squitter privind poziţia în zbor, acesta trebuie să insereze valoarea curentă a altitudinii barometrice (cu excepţia cazului în care este împiedicat de subcâmpul ATS, pct. 3.1.2.8.6.8.2) şi starea de supraveghere, în câmpurile corespunzătoare ale registrului 05 {HEX}. Conţinutul acestui registru trebuie apoi să fie introdus în câmpul ME al DF = 17 şi transmis. Notă. - Inserarea efectuată în acest mod asigură faptul că (1) squitter-ul conţine ultimele informaţii de altitudine şi de stare de supraveghere, şi că (2) citirea la sol a registrului 05 {HEX} furnizează exact aceleaşi informaţii ca şi câmpul AC al unui răspuns de supraveghere de Mod S. 3.1.2.8.7 Squitter extins/suplimentar, format downlink 18

Nota 1. - Acest format permite radio-emisia mesajelor de squitter extins de tipul ADSB, de către dispozitive non-transponder, de ex. care nu sunt incluse într-un transponder de Mod S. Un format distinct este folosit pentru a identifica în mod clar acest caz non-transponder, pentru a împiedica ACAS II sau staţiile de squitter extins de la sol să încerce să interogheze aceste dispozitive. Nota 2. -

113

Acest format este de asemenea folosit pentru radio-emisia la sol a serviciilor aferente ADS-B, precum radio-emisia informaţiilor de trafic (TIS-B). Nota 3. - Formatul transmisiei DF = 18 este definit de valoarea câmpului CF. 3.1.2.8.7.1 Formatul suplimentului ES. Formatul folosit pentru suplimentul ES trebuie să fie un format downlink de 112 biţi (DF = 18) care conţine următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

CF câmp de control 3.1.2.8.7.2

PI paritate/identificator de interogare 3.1.2.3.2.1.4

Câmpul PI trebuie să fie codat cu II egal cu zero. 3.1.2.8.7.2 Câmpul de control. Acest câmp downlink de 3 biţi (6-8) în DF = 18, trebuie să fie folosit pentru a defini formatul transmisiei de 112 biţi după cum urmează: Codul 0 = dispozitive ADS-B ES/NT care raportează adresa ICAO de 24 de biţi în câmpul AA (pct. 3.1.2.8.7) Codul 1 = rezervat pentru ADS-B pentru dispozitive ES/NT care utilizează alte tehnici de adresare în câmpul AA (pct. 3.1.2.8.7.3) Codul 2 = mesaj TIS-B în format prelucrat Codul 3 = mesaj TIS-B în format brut Codul 4 = rezervat pentru mesaje TIS-B de administrare Codul 5 = mesaje TIS-B care retransmit mesaje ADS-B care utilizează alte tehnici de adresare în câmpul AA Codul 6 = ADS-B retransmise, utilizând aceleaşi coduri tip şi aceleaşi formate de mesaj precum cele definite pentru mesajele ADS-B DF = 17 Codul 7 = rezervat Nota 1. -

114

Administraţiile pot dori să facă alocări de adrese pentru dispozitivele ES/NT în plus faţă de adresele de 24 de biţi alocate de OACI (RACR-CNS, volumul III, partea I, capitolul 9) pentru a mări numărul disponibil de adrese de 24 de biţi. Nota 2 . - Aceste adrese de 24 de biţi non-OACI nu sunt destinate utilizării internaţionale. 3.1.2.8.7.3 ADS-B pentru dispozitivele cu squitter extins/non-transponder (ES/NT)

3.1.2.8.7.3.1 Formatul ES/NT. Formatul folosit pentru ES/NT trebuie să fie un format downlink de 112 biţi (DF = 18), care conţine următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

CF câmp de control = 0 3.1.2.8.7.2

AA adresă anunţată 3.1.2.5.2.2.2

ME mesaj, squitter extins 3.1.2.8.6.2

PI paritate/identificatorul interogatorului 3.1.2.3.2.1.4

Câmpul PI trebuie codat cu II egal cu zero. 3.1.2.8.7.3.2 Tipuri de squitter ES/NT 3.1.2.8.7.3.2.1 Squitter-ul pentru poziţia în zbor. Tipul de squitter ES/NT pentru poziţia în zbor trebuie să utilizeze formatul DF = 18, cu formatul pentru registrul 05 {HEX} după cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2, inserat în câmpul ME.

115

3.1.2.8.7.3.2.2 Squitter-ul pentru poziţia pe suprafaţă (la sol) a aeronavei. Tipul de squitter ES/NT pentru poziţia la sol a aeronavei trebuie să utilizeze formatul DF = 18, cu formatul pentru registrul 06 {HEX} aşa cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2 inserat în câmpul ME. 3.1.2.8.7.3.2.3 Squitter-ul de identificare a aeronavelor. Tipul de squitter ES/NT de identificare a aeronavelor trebuie să utilizeze formatul DF = 18, cu formatul pentru registrul 08 {HEX}, aşa cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2, inserat în câmpul ME. 3.1.2.8.7.3.2.4 Squitter-ul de viteză la bord. Tipul de squitter ES/NT de viteză de la bord trebuie să utilizeze formatul DF = 18, cu formatul pentru registrul 09 {HEX} aşa cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2, inserat în câmpul ME. 3.1.2.8.7.3.2.5 Starea periodică şi squitter-ele determinate de evenimente. 3.1.2.8.7.3.2.5.1 Starea periodică a squitter-elor. Pentru starea periodică, tipurile de squittere extinse trebuie să utilizeze formatul DF=18 pentru a transmite starea aeronavei şi alte date de supraveghere. Tipul de squitter extins privind starea operaţională a aeronavei trebuie să utilizeze formatul registrului GICB 65 (HEX), aşa cum este definit în 3.1.2.8.6.4.6.1 inserat în câmpul ME. Tipul de squitter extins pentru starea şi statutul ţintei trebuie să utilizeze formatul registrului GICB 62 (HEX), aşa cum este definit în 3.1.2.8.6.4.6.1 inserat în câmpul ME. 3.1.2.8.7.3.2.5.2 Squitter-ul determinat de evenimente. Tipul de squitter ES/NT determinat de evenimente trebuie să utilizeze formatul DF =18, cu formatul pentru registrul 0A {HEX} aşa cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2, inserat în câmpul ME. 3.1.2.8.7.3.3 Rata de squitter ES/NT 3.1.2.8.7.3.3.1 Iniţializarea. La punerea sub tensiune, dispozitivul non-transponder trebuie să înceapă operarea într-un mod în care nu radio-emite niciun squitter. Dispozitivul non-transponder trebuie să iniţieze radio-emisia squitter-elor ES/NT pentru poziţia în zbor, poziţia la sol a aeronavei, viteza în zbor şi identificarea aeronavelor, atunci când există date disponibile pentru includere în câmpul ME al acestor tipuri de squitter-e. Această determinare trebuie să fie efectuată individual pentru fiecare tip de squitter. Atunci când se radio-emit squitter-e ES/NT, ratele de transmisie trebuie să fie conform celor specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.2, până la pct. 3.1.2.8.6.4.6. Nota 1. - Această determinare suprimă transmiterea squitter-elor extinse de la aeronavele care nu sunt capabile să raporteze poziţia, viteza sau identitatea. Dacă intrarea datelor în registrul pentru tipurile de squitter de poziţie încetează pentru 60 de secunde, radioemisia va înceta până când se va relua introducerea de date, cu excepţia unui dispozitiv ES/NT care funcţionează la sol (după cum se specifică în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc

116

9871). Radioemisia squitter-elor pentru poziţia la bord nu este întreruptă dacă datele privind altitudinea barometrică sunt disponibile. Încetarea radioemisiei altor tipuri de squittere este descrisă în Doc. 9871. Nota 2. - După perioada de întrerupere (pct. 3.1.2.8.6.7), acest tip de squitter poate conţine un câmp ME format numai din zerouri. 3.1.2.8.7.3.3.2 Transmisia întârziată. Transmisia squitter-elor ES/NT trebuie să fie întârziată dacă dispozitivul non-transponder este ocupat cu radioemisia unuia dintre celelalte tipuri de squitter. 3.1.2.8.7.3.3.2.1 Squitter-ul întârziat trebuie să fie transmis îndată ce dispozitivul non-transponder devine disponibil. 3.1.2.8.7.3.3.3 Selectarea antenei ES/NT. Dispozitivele non-transponder care funcţionează cu diversitate de antene (antenna diversity) (pct. 3.1.2.10.4) trebuie să transmită squitter-ele ES/NT după cum urmează: a) atunci când se află în zbor (pct. 3.1.2.8.6.7), dispozitivul non-transponder trebuie să transmită fiecare tip de squitter ES/NT alternativ de la cele două antene; şi b) atunci când se află pe sol (pct. 3.1.2.8.6.7), dispozitivul non-transponder trebuie să transmită squitter-ele ES/NT utilizând antena de sus. 3.1.2.8.7.3.3.4 Perioada de întrerupere (timeout) a registrului şi cea de încheiere. Dispozitivul non-transponder trebuie să şteargă câmpurile mesajului şi să încheie radioemisia pentru mesajele cu squitter extins, după cum este necesar pentru a preveni raportarea informaţiei nedatate. Notă. - Întreruperea şi încheierea unei radioemisii de squitter extins este specificată în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871). 3.1.2.8.7.3.3.5 Determinarea poziţiei la bord/ pe suprafaţă (la sol). Aeronavele dotate cu mijloace automate de determinare a poziţiei pe suprafaţă (la sol) trebuie să utilizeze aceste date de intrare pentru a selecta dacă trebuie să raporteze tipurile de mesaje în zbor sau pe suprafaţă (la sol), cu excepţia celor specificate la pct. 3.1.2.6.10.3.1. Aeronavele fără asemenea mijloace trebuie să raporteze tipul de mesaj în zbor. 3.1.2.8.7.3.3.6 Controlul ratei squitter-elor pe suprafaţă (la sol). Mişcarea aeronavei trebuie să fie determinată o dată pe secundă. Rata squitter-elor pe suprafaţă trebuie să fie setată conform rezultatelor acestei determinări. Notă. -

117

Algoritmul pentru determinarea mişcării aeronavei este specificat în definiţia registrului 0716 din "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871). 3.1.2.8.7.4 Utilizarea ES de către alte sisteme de supraveghere 3.1.2.8.7.4.1 Controlul sistemului de sol Atunci când un sistem de supraveghere de sol utilizează DF=18 ca parte a unei funcţii de supraveghere, acesta nu trebuie să utilizeze formatele care au fost alocate cu scopul supravegherii aeronavelor, vehiculelor şi/sau obstacolelor. Nota 1. - Formatele alocate cu scopul supravegherii aeronavelor, vehiculelor şi/sau obstacolelor sunt specificate în Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins (Doc. 9871). Nota 2. - Transmisia oricărui format de mesaj utilizat pentru transportul informaţiilor privind poziţia, viteza, identificarea şi starea, etc. poate avea ca rezultat iniţierea şi menţinerea traiectoriilor false în alte receptoare 1090 ES. Utilizarea acestor mesaje în acest scop poate fi interzisă în viitor. 3.1.2.8.7.4.2 Starea sistemului de suprafaţă (de sol) Tipul de mesaj privind starea sistemului de suprafaţă (de sol) (codul tipului = 24) trebuie să fie singurul mesaj utilizat pentru a furniza starea sau sincronizarea sistemelor de supraveghere de suprafaţă (de sol). Notă. - Mesajul de stare al sistemului de suprafaţă (de sol) este specificat în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins (Doc. 9871). Acest mesaj va fi utilizat numai de sistemele de supraveghere de suprafaţă (de sol) care lau generat şi va fi ignorat de alte sisteme de suprafaţă. 3.1.2.8.8 Aplicaţii militare ale squitter-elor extinse, format downlink 19.

118

Notă. - Acest format permite radio-emisia mesajelor ADS-B cu squitter extins în sprijinul aplicaţiilor militare. Un format distinct este folosit pentru a deosebi aceste squitter-e extinse de setul de mesaje standard ADS-B utilizând DF = 17 sau 18. 3.1.2.8.8.1 Formatul militar. Formatul folosit pentru DF = 19 trebuie să fie un format downlink de 112 biţi care conţine următoarele câmpuri:

Câmp Referinţă

DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2

AF câmp de control 3.1.2.8.8.2

3.1.2.8.8.2 Câmpul aplicaţiei. Acest câmp downlink de 3 biţi (6-8) în DF = 19 trebuie să fie folosit pentru a defini formatul transmisiei de 112 biţi. Codurile de la 0 la 7 = rezervate 3.1.2.8.9 Rata maximă de transmisie a squitter-elor extinse. 3.1.2.8.9.1 Numărul total maxim de squitter-e extinse de capacitate maximă (DF = 17, 18 sau 19), emise de orice echipament pentru squitter extins, trebuie să nu depăşească următoarele: a) 6,2 mesaje pe secundă, în medie, în decurs de 60 de secunde, pentru operaţiuni aeriene obişnuite, fără situaţii de urgenţă şi fără activitate RA a ACAS-ului şi în acelaşi timp care să nu depăşească 11 mesaje, care să fie transmise în fiecare interval de 1 secundă, sau b) 7,4 mesaje pe secundă, în medie, în decurs de 60 de secunde, în cazul unei situaţii de urgenţă şi/sau în condiţia de RA a ACAS, în condiţiile în care nu se depăşesc 11 mesaje transmise în fiecare interval de 1 secundă. 3.1.2.9 Protocolul de identificare a aeronavelor 3.1.2.9.1 Raportarea identificării aeronavelor. O solicitare Comm-B iniţiată de la sol (pct. 3.1.2.6.11.2) care conţine RR egal cu 18 şi fie DI este diferit de 7, fie DI este egal cu 7 şi RRS este egal cu 0, trebuie să determine ca răspunsul rezultat să conţină identificarea aeronavelor în câmpul său MB.

119

3.1.2.9.1.1 AIS, subcâmpul de identificare a aeronavelor în MB. Transponderul trebuie să raporteze identificarea aeronavelor în subcâmpul AIS de 48 de biţi (41-88), din MB. Identificarea aeronavelor transmisă trebuie să fie cea utilizată în planul de zbor. Atunci când nu este disponibil un plan de zbor, însemnele de naţionalitate şi marca de ordine (codul de înmatriculare) a aeronavei trebuie să fie introduse în acest subcâmp. Notă. - Atunci când sunt folosite, însemnele de naţionalitate şi marca de ordine a aeronavei, acestea sunt clasificate ca "date directe fixe" (pct. 3.1.2.10.5.1.1). Atunci când este folosit un alt tip de identificare a aeronavelor, acesta este clasificat ca "date directe variabile" (pct. 3.1.2.10.5.1.3). 3.1.2.9.1.2 Codarea subcâmpului AIS. Subcâmpul AIS trebuie să fie codificat după cum urmează:

Notă. - Codarea identificării aeronavelor prevede până la opt caractere. Codul BDS pentru mesajul de identificare a aeronavelor trebuie să fie BDS1 egal cu 2 (33-36) şi BDS2 egal cu 0 (37-40). Fiecare caracter trebuie să fie codat ca un subset de 6 biţi al Alfabetului Internaţional Numărul 5 (IA-5), după cum este prezentat în tabelul 3-9. Codul caracterelor trebuie să fie transmis începând cu unitatea de ordin superior (b6) iar identificarea raportată a aeronavelor trebuie să fie transmisă începând cu primul caracter din stânga. Caracterele trebuie să fie codate consecutiv, fără a interpune codul SPAŢIU. Spaţiile neutilizate de la sfârşitul subcâmpului trebuie să conţină codul caracterului SPAŢIU.

120

3.1.2.9.1.3 Raportul privind capacitatea de identificare a aeronavelor. Transponderele care răspund la o solicitare de identificare a aeronavelor iniţiată de la sol trebuie să raporteze această capacitate în raportul privind capacitatea legăturii de date (pct. 3.1.2.6.10.2.2.2), setând bitul 33 din subcâmpul MB la 1. 3.1.2.9.1.4 Schimbarea identificării aeronavelor. Dacă identificarea aeronavelor raportată în subcâmpul AIS este schimbată în timpul zborului, transponderul trebuie să raporteze noua identificare către sol prin utilizarea protocolului privind mesajele de radio-emisie Comm-B de la pct. 3.1.2.6.11.4. 3.1.2.10 Caracteristicile esenţiale de sistem ale transponderului SSR de Mod S 3.1.2.10.1 Sensibilitatea transponderului şi gama dinamică. Sensibilitatea transponderului trebuie să fie definită prin nivelul de intrare al unui semnal de interogare dat şi al unui procent dat de răspunsuri corespunzătoare. Numai răspunsurile corecte care conţin caracteristica de biţi cerută de interogarea recepţionată trebuie să fie luate în calcul. Fiind dată o interogare care solicită un răspuns conform pct. 3.1.2.4, nivelul minim de declanşare, MTL, trebuie să fie definit ca nivelul minim al puterii de intrare pentru un raport de răspuns la interogare de 90 la sută. MTL trebuie să fie -74 dBm ± 3 dB pentru interogările de Mod S (interogări ce utilizează P6) şi este definit în 3.1.1.7.5.1 b) pentru Modurile A şi C şi interogările intermod. Rata de răspuns la interogare a unui transponder de Mod S trebuie să fie: a) cel puţin 99 la sută pentru niveluri de intrare ale semnalului între 3 dB peste MTL şi -21 dBm; şi b) nu mai mult de 10 la sută pentru nivelurile de intrare ale semnalului sub -81 dBm. Notă. - Sensibilitatea transponderului şi puterea de ieşire sunt descrise în această secţiune prin nivelul semnalului la terminalele antenei. Aceasta conferă proiectantului libertatea de a pregăti echipamentul, optimizând lungimea cablurilor şi proiectarea receptor-emiţătorului, şi nu exclude ca părţi componente ale receptorului şi/sau emiţătorului să devină parte integrantă a subansamblului antenei. 3.1.2.10.1.1 Rata răspunsurilor în prezenţa interferenţelor Notă. - Următoarele paragrafe prezintă măsuri ale performanţei transponderului de Mod S în prezenţa impulsurilor de interogare de Mod A/C perturbatoare şi a interferenţelor CW cu nivel scăzut în bandă. 3.1.2.10.1.1.1 Rata răspunsurilor în prezenţa unui impuls perturbator. Fiind dată o interogare de Mod S care solicită un răspuns (pct. 3.1.2.4), rata răspunsurilor unui transponder trebuie să fie de cel puţin 95 la sută, în prezenţa unui impuls

121

de interogare de Mod A/C perturbator, dacă nivelul impulsului perturbator este cu 6 dB sau mai mult, sub nivelul semnalului, pentru nivelurile de intrare ale semnalelor de Mod S între -68 dBm şi -21 dBm şi dacă impulsul perturbator se suprapune peste impulsul P6 al interogării de Mod S, oriunde după inversiunea fazei de sincronizare. În aceleaşi condiţii, rata răspunsurilor trebuie să fie de cel puţin 50 la sută, dacă nivelul impulsului perturbator este cu 3 dB sau mai mult sub nivelul semnalului. 3.1.2.10.1.1.2 Rata răspunsurilor în prezenţa interferenţei datorată perechilor de impulsuri . Pentru o interogare dată care solicită un răspuns (3.1.2.4), rata răspunsurilor unui transponder trebuie să fie cel puţin 90 la sută în prezenţa unei perechi de impulsuri perturbatoare P1 - P2, dacă nivelul perechii de impulsuri perturbatoare este cu 9 dB sau mai mult, sub nivelul semnalului, pentru nivelurile de intrare ale semnalelor între -68 dBm şi -21 dBm şi dacă impulsul P1 al perechii perturbatoare nu apare mai devreme decât impulsul P1 al semnalului de Mod S. 3.1.2.10.1.1.3 Rata răspunsurilor în prezenţa interferenţelor asincrone de nivel scăzut. Pentru toate semnalele recepţionate între -65 dBm şi -21 dBm şi o interogare dată de Mod S care solicită un răspuns conform pct. 3.1.2.4 şi cu condiţia să nu existe nicio condiţie de blocare în vigoare, transponderul trebuie să răspundă corect, cu un raport de răspuns de cel puţin 95 la sută, în prezenţa interferenţelor asincrone. Interferenţele asincrone trebuie să fie considerate ca fiind un singur impuls de interogare de Mod A/C care apare la toate ratele de repetiţie până la 10.000 Hz, la un nivel cu 12 dB sau mai mult, sub nivelul semnalului de Mod S. Notă. - Asemenea impulsuri se pot combina cu impulsurile P1 şi P2 ale interogării de Mod S pentru a forma o interogare validă "all-call" numai de Mod A/C. Transponderul de Mod S nu răspunde la interogări "all-call" numai de Mod A/C. Un impuls precedent se poate combina, de asemenea, cu P2 al interogării de Mod S pentru a forma o interogare validă de Mod A sau de Mod C. Totuşi, perechea P1 - P2 a preambulului de Mod S prevalează (pct. 3.1.2.4.1.1.1). Procesul de decodare de Mod S este independent de procesul de decodare de Mod A/Mod C, iar interogarea de Mod S este acceptată. 3.1.2.10.1.1.4 Rata răspunsurilor în prezenţa interferenţelor CW într-o bandă cu nivel scăzut. În prezenţa unor interferenţe CW incoerente la o frecvenţă de 1.030 ± 0,2 MHz, cu niveluri de semnal cu 20 dB sau mai mult, sub nivelul de semnal dorit al interogărilor de Mod A/C sau de Mod S, transponderul trebuie să răspundă corect la cel puţin 90 la sută din interogări. 3.1.2.10.1.1.5 Răspuns parazit.

122

Răspunsurile la semnalele care nu sunt în banda de trecere a receptorului trebuie să fie mai mici cu cel puţin 60 dB faţă de sensibilitatea normală. 3.1.2.10.2 Puterea de vârf a impulsurilor transponderului. Puterea de vârf a fiecărui impuls al unui răspuns trebuie: a) să nu fie mai mică de 18,5 dBW pentru aeronavele care nu pot opera la altitudini care depăşesc 4.570 m (15.000 ft); b) să nu fie mai mică de 21,0 dBW pentru aeronavele care pot opera peste 4.570 m (15.000 ft); c) să nu fie mai mică de 21,0 dBW pentru aeronavele cu viteza maximă de croazieră care depăşeşte 324 km/h (175 kt); şi d) să nu depăşească 27,0 dBW. 3.1.2.10.2.1 Puterea de ieşire a transponderului în stare inactivă. Atunci când transponderul este în starea inactivă, puterea de vârf a impulsurilor de 1.090 MHz ± 3 MHz nu trebuie să depăşească -50 dBm. Starea inactivă este definită astfel încât să includă întreaga perioadă dintre transmisii, mai puţin perioadele de tranziţie de 10 μs dinaintea primului impuls şi de după ultimul impuls al transmisiei. Notă. - Puterea transponderului în stare inactivă este redusă astfel, pentru a se asigura faptul că o aeronavă, atunci când se află la o distanţă de 185 m (0,1 NM) de un interogator de Mod A/C sau Mod S, nu provoacă interferenţe acelui echipament. În anumite aplicaţii de Mod S, de exemplu sistemele de bord pentru evitarea coliziunilor, unde un emiţător şi un receptor de 1.090 MHz sunt în aceeaşi aeronavă, poate fi necesar să se reducă şi mai mult puterea transponderului în stare inactivă. 3.1.2.10.2.2 Radiaţia emisiilor parazite. Radiaţia CW nu trebuie să depăşească 70 dB sub 1 watt. 3.1.2.10.3 Caracteristici speciale 3.1.2.10.3.1 Suprimarea lobilor laterali la Modul S. Notă. - Suprimarea lobilor laterali pentru formatele de Mod S are loc atunci când un impuls P5 se suprapune peste poziţia inversării fazei de sincronizare a P6, determinând transponderul să nu recunoască interogarea (pct. 3.1.2.4.1.1.3). Dată fiind o interogare de Mod S care solicită un răspuns, transponderul trebuie ca: a) la toate nivelurile de semnal între MTL +3 dB şi -21 dBm, să aibă o rată de răspuns mai mică de 10 la sută, dacă amplitudinea recepţionată a impulsului P5 depăşeşte amplitudinea recepţionată a impulsului P6, cu 3 dB sau mai mult;

123

b) la toate nivelurile de semnal între MTL +3 dB şi -21 dBm, să aibă o rată de răspuns de cel puţin 99 la sută, dacă amplitudinea recepţionată a impulsului P6 depăşeşte amplitudinea recepţionată a impulsului P5, cu 12 dB sau mai mult. 3.1.2.10.3.2 Timpul mort în Modul S. Timpul mort trebuie să fie definit ca intervalul de timp care începe la finalul unei transmisii de răspuns şi se termină atunci când transponderul şi-a redobânditt sensibilitatea în limita a 3 dB faţă de MTL. Transponderele de Mod nu S trebuie să aibă timpul mort mai mare de 125 μs. 3.1.2.10.3.3 Desensibilizarea receptoarelor de Mod S. Receptorul transponderului trebuie să fie desensibilizat conform pct. 3.1.1.7.7.1, la recepţionarea oricărui impuls cu durata mai mare de 0,7 μs. 3.1.2.10.3.3.1 Restabilirea după desensibilizare. Restabilirea după desensibilizare trebuie să înceapă odată cu frontul descrescător al fiecărui impuls al unui semnal recepţionat şi să se producă cu rata impusă la pct. 3.1.1.7.7.2, cu condiţia ca nici un răspuns sau transfer de date să nu aibă loc ca răspuns la semnalul recepţionat. 3.1.2.10.3.4 Restabilirea după interogările de Mod S care nu obţin răspunsuri 3.1.2.10.3.4.1 Restabilirea după o singură interogare de Mod S 3.1.2.10.3.4.1.1 Transponderul trebuie să îşi restabilească sensibilitatea în limita a 3 dB faţă de MTL, nu mai târziu de 128 de μs după recepţionarea inversării fazei de sincronizare care urmează după o interogare de Mod S care nu este acceptată (pct. 3.1.2.4.1.2) sau care este acceptată, dar nu solicită niciun răspuns. 3.1.2.10.3.4.1.2 [Rezervat] 3.1.2.10.3.4.1.3 Toate transponderele de Mod S instalate la sau după 1 ianuarie 1999, trebuie să îşi restabilească sensibilitatea în limita a 3 dB faţă de MTL, nu mai târziu de 45 de μs după recepţionarea inversării fazei de sincronizare care urmează după o interogare de Mod S care nu este acceptată (pct. 3.1.2.4.1.2) sau care este acceptată dar nu solicită niciun răspuns. 3.1.2.10.3.4.2 Restabilirea după o interogare Comm-C de Mod S. Un transponder de Mod S având capacitate Comm-C trebuie să îşi restabilească sensibilitatea în limita a 3 dB faţă de MTL, nu mai târziu de 45 μs după recepţionarea inversării fazei de sincronizare care urmează după acceptarea unei interogări Comm-C pentru care nu este cerut niciun răspuns. 3.1.2.10.3.5 Răspunsurile nedorite de Mod S. Transponderele de Mod S nu trebuie să genereze răspunsuri nedorite de Mod S, mai des decât o dată la 10 secunde. Montarea la bordul aeronavei trebuie să fie realizată în aşa fel încât acest standard să fie atins atunci când toate echipamentele perturbatoare posibile, montate la bordul aceleiaşi aeronave, funcţionează la niveluri maxime de interferenţă.

124

3.1.2.10.3.5.1 Răspunsurile nedorite de Mod S în prezenţa unor interferenţe CW în banda de nivel scăzut. În prezenţa unor interferenţe CW incoerente, la o frecvenţă de 1.030 ± 0,2 MHz şi la niveluri de semnal de -60 dBm sau mai puţin şi în absenţa semnalelor de interogare valide, transponderele de Mod S nu trebuie să genereze răspunsuri nedorite de Mod S mai des decât o dată la 10 secunde. 3.1.2.10.3.6 Limitarea ratei de răspuns. Notă: Limitarea ratei de răspuns este stabilită separat pentru Modurile A şi C şi pentru Modul S. 3.1.2.10.3.6.1 Limitarea ratei de răspuns pentru Modul S. Limitarea ratei de răspuns nu este cerută pentru formatele de Mod S ale unui transponder. Dacă o asemenea limitare este integrată pentru protecţia circuitelor, aceasta trebuie să permită ratele minime de răspuns solicitate la pct. 3.1.2.10.3.7.2 şi 3.1.2.10.3.7.3. 3.1.2.10.3.6.2 Limitarea ratei de răspuns pentru Modurile A şi C. Limitarea ratei de răspuns pentru Modurile A şi C trebuie să fie efectuată conform pct. 3.1.1.7.9.1. Reducerea prescrisă pentru sensibilitate (pct. 3.1.1.7.9.2) trebuie să nu afecteze performanţele de Mod S ale transponderului. 3.1.2.10.3.7 Capacitatea minimă a ratei de răspuns, Modurile A, C şi S 3.1.2.10.3.7.1 Toate ratele de răspuns specificate la pct. 3.1.2.10.3.7 trebuie să fie în afara oricăror transmisii de squitter pe care transponderul este solicitat să le efectueze. 3.1.2.10.3.7.2 Capacitatea minimă a ratei de răspuns, Modurile A şi C. Capacitatea minimă a ratei de răspuns pentru Modurile A şi C trebuie să fie în conformitate cu pct. 3.1.1.7.9. 3.1.2.10.3.7.3 Capacitatea ratei minime de răspuns, Modul S. Un transponder capabil să transmită numai răspunsuri scurte de Mod S trebuie să fie capabil să genereze răspunsuri la următoarele rate: 50 răspunsuri de Mod S, în orice interval de 1 secundă 18 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 100 milisecunde 8 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 25 milisecunde 4 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 1,6 milisecunde În plus faţă de transmisiile ELM downlink, un transponder de nivel 2, 3 sau 4 trebuie să fie capabil să genereze, cât timp răspunde, cel puţin: 16 din 50 răspunsuri de Mod S, în orice interval de 1 secundă 6 din 18 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 100 milisecunde

125

4 din 8 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 25 milisecunde 2 din 4 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 1,6 milisecunde În plus faţă de transmisiile ELM downlink, un transponder de nivel 5 trebuie să fie capabil să genereze, cât timp răspunde cel puţin: 24 din 50 răspunsuri de Mod S, în orice interval de 1 secundă 9 din 18 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 100 milisecunde 6 din 8 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 25 milisecunde 2 din 4 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 1,6 milisecunde În plus, un transponder din cadrul unui echipament ACAS trebuie să fie capabil să genereze drept răspunsuri de coordonare ACAS, cel puţin 3 din 50 de răspunsuri de Mod S, în orice interval de 1 secundă. 3.1.2.10.3.7.4 Rata minimă pentru răspuns de vârf pentru ELM de Mod S. Nota 1. - Atunci când un mesaj ELM downlink este iniţializat (pct. 3.1.2.7.7.1), transponderul de Mod S anunţă lungimea (în segmente) a mesajului aflat în aşteptare. Transponderul trebuie să fie capabil să transmită acest număr de segmente, plus o marjă suplimentară pentru a compensa răspunsurile pierdute, în timpul în care aeronava se află în lăţimea fasciculului interogatorului de la sol. Cel puţin o dată la fiecare secundă, un transponder de Mod S echipat pentru operaţii cu ELM downlink, trebuie să fie capabil să transmită, într-un interval de 25 milisecunde, cu cel puţin 25 la sută mai multe segmente decât au fost anunţate la iniţializare (pct. 3.1.2.7.7.1). Capacitatea ELM downlink de lungime minimă pentru transponderele de nivel 4 şi 5 trebuie să fie conformă celor specificate la pct. 3.1.2.10.5.2.2.2. Nota 2. - Unui transponder capabil să proceseze un mesaj ELM downlink de lungime maximă (16 segmente), i se cere deci să poată transmite 20 de răspunsuri lungi în condiţiile de mai sus. Pot fi fabricate transpondere de nivel 4 care să proceseze mai puţin decât lungimea maximă a mesajului. Aceste transpondere nu pot iniţializa o lungime de mesaj care depăşeşte capacitatea emiţătorului lor. De exemplu, un transponder care poate transmite cel mult 10 răspunsuri lungi în condiţiile de mai sus, nu poate anunţa niciodată un mesaj alcătuit din mai mult de 8 segmente. 3.1.2.10.3.8 Întârzierea răspunsului şi fluctuaţiile (jitter-ul). Notă. -

126

După ce a fost acceptată o interogare şi dacă este solicitat un răspuns, transmisia de răspuns începe după o întârziere predefinită, necesară pentru executarea protocoalelor. Se atribuie valori diferite pentru această întârziere pentru Modurile A şi C, pentru Modul S şi pentru răspunsurile "all-call" de Mod A/C/S. 3.1.2.10.3.8.1 Întârzierea răspunsului şi fluctuaţiile pentru Modurile A şi C. Întârzierea răspunsului şi fluctuaţiile pentru schimbul de date de Mod A şi C trebuie să fie stabilite conform celor indicate la pct. 3.1.1.7.10. 3.1.2.10.3.8.2 Întârzierea răspunsului şi fluctuaţiile pentru Modul S. Pentru toate nivelurile semnalului de intrare între MTL şi -21 dBm, frontul crescător al primului impuls al preambulului răspunsului (pct. 3.1.2.2.5.1.1) trebuie să se producă la 128 ± 0,25 μs după inversarea fazei de sincronizare (pct. 3.1.2.1.5.2.2) a impulsului P6 recepţionat. Fluctuaţiile răspunsului nu trebuie să depăşească 0,08 μs, valoare de vârf (probabilitate 99,9%). 3.1.2.10.3.8.3 Întârzierea răspunsului şi fluctuaţiile pentru Modurile A/C/S "all-call". Pentru toate nivelurile semnalului de intrare între MTL +3 dB şi -21 dBm, frontul crescător al primului impuls al preambulului răspunsului (3.1.2.2.5.1.1) trebuie să se producă la 128 ± 0,5 μs după frontul crescător al impulsului P4 al interogării (3.1.2.1.5.1.1). Fluctuaţiile nu trebuie să depăşească 0,1 μs, valoare de vârf (probabilitate 99,9%). Notă. - Fluctuaţiile de vârf de 0,1 μs sunt în concordanţă cu instabilitatea impusă la pct. 3.1.1.7.10. 3.1.2.10.3.9 Temporizatoare (timere). Perioadele de timp şi caracteristicile temporizatoarelor trebuie să fie în conformitate cu cele specificate în tabelul 3-10. Toate temporizatoarele trebuie să aibă capacitatea de a fi restartate. La primirea oricărei comenzi de pornire, ele trebuie să funcţioneze pentru perioadele de timp care le-au fost specificate. Aceasta trebuie să aibă loc indiferent dacă ele sunt în stare de funcţionare sau de nefuncţionare, în momentul în care este recepţionată comanda de pornire. O comandă de resetare a temporizatorului trebuie să determine temporizatorul să se oprească din funcţionare şi să revină la starea iniţială, pregătindu-se pentru o comandă ulterioară de pornire. 3.1.2.10.3.10 Inhibarea răspunsurilor. Răspunsurile la interogările "all-call" de Mod A/C/S şi cele "all-call" numai de Mod S trebuie să fie inhibate întotdeauna atunci când aeronava declară poziţia la sol. Nu trebuie să fie posibilă inhibarea răspunsurilor la interogările de Mod S adresate discret (selectiv), indiferent dacă aeronava se află în zbor sau la sol. 3.1.2.10.3.10.1 Aeronavele trebuie să asigure mijloace de determinare automată a poziţiei la sol şi să furnizeze această informaţie transponderului.

127

3.1.2.10.3.10.2 Răspunsurile de Mod A/C trebuie să fie inhibate atunci când aeronava se află la sol, pentru a preveni interferenţele atunci când aceasta se află în apropiere de un interogator sau de o altă aeronavă. Notă. - Interogările de Mod S adresate în mod selectiv nu dau naştere la astfel de interferenţe şi pot fi cerute pentru comunicaţii de date cu aeronavele de pe suprafaţa aeroportului. Transmisiile squitter-elor de achiziţie pot fi folosite pentru supravegherea pasivă a aeronavelor de pe suprafaţa aeroportului. 3.1.2.10.4 Sistemul de antene al transponderului şi operarea cu diversitate de antene. Transponderele de Mod S echipate pentru operare în diversitate trebuie să aibă două porturi RF pentru operarea cu două antene, o antenă deasupra şi cealaltă dedesubtul fuzelajului aeronavei. Semnalul recepţionat de la una dintre antene trebuie să fie selectat în vederea acceptării, iar răspunsul trebuie transmis numai de la antena selectată. 3.1.2.10.4.1 Caracteristica de radiaţie. Caracteristica de radiaţie a antenelor de Mod S, atunci când sunt instalate pe o aeronavă, trebuie să fie echivalentă nominal cu aceea a unei antene monopol de lungime M/4 (lambda pe patru) în plan orizontal. Notă. - Antenele transponderului proiectate să mărească câştigul în detrimentul deschiderii (aperturii) verticale a fasciculului nu sunt de dorit, din cauza performanţelor scăzute pe timpul virajelor. 3.1.2.10.4.2 Amplasarea antenelor. Antenele de sus şi de jos trebuie să fie montate cât mai aproape posibil de axa fuzelajului. Antenele trebuie să fie amplasate astfel încât să se minimizeze obstrucţionarea câmpurilor lor în plan orizontal. 3.1.2.10.4.2.1 Distanţa pe orizontală dintre antena de sus şi cea de jos nu trebuie să fie mai mare de 7,6 m (25 ft). Notă. - Această cerinţă are ca scop asigurarea funcţionării oricărui tip de transponder în diversitate (inclusiv cabluri), cu orice sistem de antene în diversitate şi totuşi să îndeplinească cerinţa de la pct. 3.1.2.10.4.5. 3.1.2.10.4.3 Selectarea antenei. Transponderele de Mod S echipate pentru operarea în diversitate trebuie să aibă capacitatea de a evalua o secvenţă de impulsuri recepţionată simultan pe canalele ambelor antene, pentru a stabili în mod individual pentru fiecare canal, dacă impulsul P1 şi impulsul P2 ale unui preambul al unei interogări de Mod S

128

întrunesc cerinţele pentru o interogare de Mod S, aşa cum sunt definite la pct. 3.1.2.1, şi dacă impulsul P1 şi impulsul P3 ale unei interogări de Mod A, Mod C sau intermod întrunesc cerinţele pentru interogările de Mod A şi Mod C aşa cum sunt definite la pct. 3.1.1. Notă. - Transponderele echipate pentru operarea în diversitate pot avea în mod opţional capacitatea de a evalua caracteristici suplimentare ale impulsurilor recepţionate ale interogărilor, la selectarea unui canal de diversitate. Transponderul poate evalua, ca opţiune, o interogare completă de Mod S, recepţionată simultan pe ambele canale, pentru a stabili în mod individual, pentru fiecare canal, dacă interogarea întruneşte cerinţele pentru acceptarea interogărilor de Mod S, aşa cum sunt ele definite la pct. 3.1.2.4.1.2.3. 3.1.2.10.4.3.1 Dacă cele două canale recepţionează simultan cel puţin o pereche de impulsuri P1 - P2 care întruneşte cerinţele pentru o interogare de Mod S sau o pereche de impulsuri P1 - P3 care întruneşte cerinţele pentru o interogare de Mod A sau Mod C sau dacă cele două canale acceptă simultan o interogare completă, antena la care intensitatea semnalului este mai mare, trebuie să fie selectată pentru recepţionarea restului interogării (dacă este cazul) şi pentru transmiterea răspunsului. 3.1.2.10.4.3.2 Dacă doar un singur canal recepţionează o pereche de impulsuri care întruneşte cerinţele pentru o interogare sau dacă doar un singur canal acceptă o interogare, antena asociată cu acel canal trebuie să fie selectată indiferent de intensitatea semnalului recepţionat. 3.1.2.10.4.3.3 Pragul de selectare. Dacă selectarea antenei se bazează pe nivelul semnalului, aceasta trebuie să fie efectuată la toate nivelurile de semnal între MTL şi - 21 dBm. Notă. - Oricare dintre cele două antene poate fi selectată dacă diferenţa dintre nivelurile semnalelor este mai mică de 3 dB. 3.1.2.10.4.3.4 Toleranţa la întârzierea semnalului recepţionat. Dacă o interogare este recepţionată de o antenă cu 0,125 μs sau mai puţin, înainte de a fi recepţionată de cealaltă antenă, interogările trebuie să fie considerate interogări simultane şi se aplică criteriile de mai sus, de selecţie a antenei. Dacă o interogare acceptată este recepţionată de oricare dintre antene cu 0,375 μs sau mai mult, înainte de a fi recepţionată de cealaltă antenă, antena selectată pentru răspuns trebuie să fie aceea care a recepţionat interogarea mai devreme. Dacă timpul relativ de recepţie este între 0,125

129

şi 0,375 μs, transponderul trebuie să selecteze antena pentru răspuns, fie pe baza criteriilor de interogare simultană, fie pe baza criteriului timpului de sosire mai devreme a interogării. 3.1.2.10.4.4 Izolarea canalelor de transmisie în diversitate. Puterea RF de vârf transmisă de la antena selectată trebuie să depăşească puterea transmisă de la antena neselectată, cu cel puţin 20 dB. 3.1.2.10.4.5 Întârzierea răspunsului la transponderele cu transmisie în diversitate. Diferenţa totală la transmisia în ambele direcţii, dintre întârzierea medie a răspunsului dintre cele două canale de antenă (inclusiv întârzierea diferenţială cauzată de cablurile dintre transponder şi antenă şi de distanţa pe orizontală de-a lungul axului central al aeronavei dintre cele două antene), trebuie să nu depăşească 0,13 μs pentru interogări cu amplitudine egală. Această cerinţă trebuie să fie valabilă pentru intensităţi ale semnalului de interogare cuprins între MTL +3 dB şi -21 dBm. Cerinţele pentru fluctuaţii (jitter) pentru fiecare canal individual trebuie să rămână conform celor specificate pentru transponderele fără diversitate. Notă. - Această cerinţă limitează fluctuaţia aparentă provocată de comutarea între antene şi de diferenţele de întârziere datorate cablurilor. 3.1.2.10.5 Procesarea de date şi interfeţele 3.1.2.10.5.1 Datele directe. Datele directe trebuie să fie acelea care sunt solicitate pentru protocolul de supraveghere al sistemului de Mod S. 3.1.2.10.5.1.1 Datele directe fixe. Datele directe fixe sunt date provenite de la aeronavă care nu se modifică în timpul zborului şi acestea trebuie să fie: a) codul de adresă al aeronavei (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.1 şi 3.1.2.5.2.2.2); b) viteza maximă de zbor (pct. 3.1.2.8.2.2); şi c) însemnele de naţionalitate şi marca de ordine (codul de înmatriculare) a aeronavei, dacă este folosită pentru identificarea zborului (pct. 3.1.2.9.1.1). 3.1.2.10.5.1.2 Interfeţele pentru datele directe fixe Interfeţele de la transponder către aeronavă trebuie să fie proiectate astfel încât valorile datelor directe fixe devin o funcţie a echipamentului de bord şi nu a configuraţiei transponderului. Notă. -

130

Scopul acestei cerinţe este acela de a încuraja o tehnică de interfaţare care să permită schimbarea datelor transponderului, fără manipularea transponderului în sine în vederea setării datelor directe fixe. 3.1.2.10.5.1.3 Datele directe variabile. Datele directe variabile sunt datele provenite de la aeronavă care se pot modifica în timpul zborului şi acestea trebuie să fie: a) codul de altitudine de Mod C (pct. 3.1.2.6.5.4); b) codul de identitate de Mod A (pct. 3.1.2.6.7.1); c) poziţia la-sol a aeronavei (pct. 3.1.2.5.2.2.1, 3.1.2.6.5.1 şi 3.1.2.8.2.1); d) identificarea aeronavei, dacă este diferită de înmatricularea acesteia (pct. 3.1.2.9.1.1); şi e) condiţia SPI (pct. 3.1.2.6.10.1.3). 3.1.2.10.5.1.4 Interfeţele pentru datele directe variabile. 3.1.2.10.5.1.4.1 Trebuie să fie prevăzut un mijloc, atunci când aeronava se află la sol sau în zbor, astfel încât condiţia SPI să fie introdusă de pilot, fără introducerea sau modificarea altor date de zbor. 3.1.2.10.5.1.4.2 Trebuie furnizat un mijloc, în timp ce aeronava se află la sol sau în zbor, astfel încât codul de identitate de Mod A să fie afişat pilotului şi modificat fără introducerea sau modificarea altor date de zbor. 3.1.2.10.5.1.4.3 Pentru transponderele de nivel 2 şi superior trebuie furnizat un mijloc, în timp ce aeronava se află la sol sau în zbor, astfel încât identificarea aeronavei să fie afişată pilotului şi, atunci când conţine date variabile (3.1.2.10.5.1.3.d), să fie modificată fără introducerea sau modificarea altor date de zbor. Notă. - Implementarea acţiunii pilotului în vederea introducerii datelor va fi cât mai simplă şi eficientă posibil, pentru a minimiza timpul necesar şi pentru a reduce posibilitatea apariţiei erorilor în timpul introducerii datelor. 3.1.2.10.5.1.4.4 Trebuie să fie incluse interfeţe care să accepte codarea altitudinii barometrice şi a poziţiei la sol. Notă. - Nu se stabileşte niciun model specific pentru interfaţa privind datele directe variabile. 3.1.2.10.5.2 Datele indirecte. Notă. -

131

Datele indirecte sunt acelea care trec prin transponder în orice direcţie, dar care nu afectează funcţia de supraveghere. Dacă originea şi/sau destinaţia datelor indirecte nu se regăsesc în cadrul transponderului, trebuie să fie folosite interfeţe pentru realizarea conexiunilor necesare. 3.1.2.10.5.2.1 Funcţia interfeţelor Notă. - Interfeţele de date indirecte pentru operaţiunile standard deservesc interogările care solicită un răspuns şi funcţia de radio-emisie. Interfeţele de date indirecte pentru ELM ce deservesc acel sistem, necesită memorie intermediară şi circuite pentru protocol, în cadrul transponderului. Porturile unei interfeţe pot fi separate pentru fiecare direcţie şi pentru fiecare serviciu sau pot fi combinate în orice fel. 3.1.2.10.5.2.1.1 Interfaţa pentru operaţiuni uplink cu lungime standard. Interfaţa pentru operaţiuni uplink cu lungime standard trebuie să transfere toţi biţii interogărilor acceptate (cu posibilitatea excluderii câmpului AP), cu excepţia UF = 9, 11 sau 16. Notă. - Câmpul AP poate fi de asemenea transferat pentru a ajuta la implementarea integrităţii. 3.1.2.10.5.2.1.2 Interfaţa pentru operaţiuni downlink cu lungime standard. Un transponder care transmite informaţii care provin de la dispozitive periferice trebuie să poată să primească biţi sau structuri de biţi în vederea inserării în poziţiile corespunzătoare din cadrul transmisiei. Aceste poziţii nu trebuie să le includă pe acelea în care sunt inseraţi biţi generaţi intern de transponder şi nici câmpul AP al răspunsului. Un transponder care transmite informaţii utilizând formatul Comm-B trebuie să aibă acces imediat la datele solicitate, în sensul că transponderul trebuie să răspundă unei interogări cu datele cerute de acea interogare. Notă. - Această cerinţă poate fi îndeplinită în două feluri: a) transponderul poate fi prevăzut cu memorie intermediară pentru datele interne şi protocol;

132

b) transponderul poate utiliza o interfaţă "în timp real" care să opereze astfel încât datele uplink să părăsească transponderul înainte ca răspunsul corespondent să fie generat şi datele downlink să intre la timp în transponder pentru a fi integrate în răspuns. 3.1.2.10.5.2.1.3 Interfaţa pentru mesajele cu lungime extinsă Notă. - Interfaţa ELM extrage din şi introduce în transponder datele schimbate între aeronavă şi sol prin intermediul protocolului ELM (3.1.2.7). 3.1.2.10.5.2.2 Ratele de tranzacţionare ale datelor indirecte 3.1.2.10.5.2.2.1 Operaţiunile cu lungime standard. Un transponder echipat pentru transferul de informaţii către şi dinspre dispozitive externe trebuie să fie capabil să proceseze datele a cel puţin tot atâtor răspunsuri câte sunt prevăzute pentru ratele minime de răspuns la pct. 3.1.2.10.3.7.2, precum şi datele uplink de la interogările transmise cu o rată de cel puţin: 50 interogări lungi, în orice interval de 1 secundă 18 interogări lungi, într-un interval de 100 milisecunde 8 interogări lungi, într-un interval de 25 milisecunde 4 interogări lungi, într-un interval de 1,6 milisecunde. Nota 1. - Un transponder capabil să aibă rate de răspuns mai mari decât minimul de la pct. 3.1.2.10.3.7.2, nu trebuie să accepte interogări lungi după ce atinge limitele de procesare de date uplink de mai sus. Nota 2. - Răspunsul de Mod S este singurul mijloc de confirmare a recepţionării conţinutului de date a unei interogări de Mod S. Astfel, dacă transponderul este capabil să răspundă la o interogare, echipamentul de Mod S trebuie să fie capabil să accepte conţinutul de date din acea interogare, indiferent de sincronizarea dintre ea şi alte interogări acceptate. Suprapunerea fasciculelor de Mod S ale mai multor interogatoare, poate să conducă la cerinţa pentru procesare şi memorie intermediară de date considerabile. Minimul descris în acest paragraf, reduce procesarea datelor la un nivel realist, în timp ce prevederea pentru neacceptare asigură notificarea interogatorului că datele, temporar, nu vor fi acceptate.

133

3.1.2.10.5.2.2.2 Operaţiunile cu lungime extinsă. Transponderele de nivel 3 (cap. 2, pct. 2.1.5.1.3) şi de nivel 4 (cap. 2, pct. 2.1.5.1.4) trebuie să poată transfera datele de la cel puţin patru mesaje ELM uplink complete, de câte şaisprezece segmente (pct. 3.1.2.7.4), în orice interval de patru secunde. Un transponder de nivel 5 (cap. 2, pct. 2.1.5.1.5) trebuie să poată transfera datele de la cel puţin patru mesaje ELM uplink complete de câte şaisprezece segmente, în orice interval de o secundă şi să fie capabil să accepte cel puţin două mesaje ELM uplink complete de câte şaisprezece segmente, cu acelaşi cod II, într-un interval de 250 ms. Un transponder de nivel 4 trebuie să poată transmite cel puţin un mesaj ELM downlink de patru segmente (pct. 3.1.2.7.7 şi 3.1.2.10.3.7.3), în orice interval de o secundă. Un transponder de nivel 5 trebuie să poată transmite cel puţin un mesaj ELM downlink de şaisprezece segmente, în orice interval de o secundă. 3.1.2.10.5.2.2.2.1 În mod uzual, transponderele de nivel 3 şi de nivel 4 trebuie să poată accepta cel puţin două mesaje ELM uplink complete de câte şaisprezece segmente, într-un interval de 250 ms. 3.1.2.10.5.2.3 Formatele de date pentru operaţiunile cu lungime standard şi parametrii downlink (DAP-uri) solicitaţi ai aeronavei 3.1.2.10.5.2.3.1 Toate transponderele de nivel 2 şi superior trebuie să admită următoarele registre: a) rapoartele privind capacitatea (pct. 3.1.2.6.10.2); b) registrul 20 {HEX} pentru protocolul de identificare a aeronavelor (pct. 3.1.2.9); şi c) pentru aeronavele echipate cu ACAS, registrul 30 {HEX} privind avertizările active, indicând un iminent pericol de coliziune cu o altă aeronavă (pct. 4.3.8.4.2.2). 3.1.2.10.5.2.3.2 Acolo unde este necesar, DAP-urile trebuie să fie admise de registrele enumerate în tabelul 3-11. Formatele şi ratele minime de actualizare ale registrelor transponderului trebuie să fie implementate într-un mod consecvent, pentru a se asigura interoperabilitatea. 3.1.2.10.5.2.3.3 Interfaţa pentru operaţiuni downlink cu lungime standard trebuie să furnizeze parametrii downlink ai aeronavei (DAP-urile) către transponderul care le pune la dispoziţia staţiilor de la sol. Fiecare DAP trebuie să fie împachetat în formatul Comm-B (câmpul MB) şi poate fi extras fie utilizând protocolul Comm-B iniţiat de la sol (GICB), fie utilizând canalul 3 downlink MSP, prin aplicaţia dataflash. Notă. - Formatele şi ratele de actualizare ale fiecărui registru şi aplicaţia dataflash sunt specificate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871).

134

3.1.2.10.5.3 Integritatea transferului conţinutului de date. Un transponder care utilizează interfeţe de date trebuie să aibă o protecţie suficientă pentru a asigura rate de eroare mai mici de o eroare la 103 mesaje şi o eroare nedetectată la 107 transmisii de câte 112 biţi, în ambele direcţii, între antenă şi fiecare port al interfeţei. 3.1.2.10.5.4 Anularea mesajelor. Interfaţa pentru operaţiuni downlink cu lungime standard şi interfaţa de mesaje cu lungime extinsă, trebuie să aibă capacitatea de anulare a unui mesaj trimis către transponder în vederea transmiterii la sol, dar al cărui ciclu de transmitere nu a fost încheiat (de ex. încheierea nu a fost realizată de un interogator de la sol). Notă. - Un exemplu privind necesitatea acestei capacităţi, îl reprezintă anularea unui mesaj, dacă se încearcă livrarea sa atunci când aeronava nu se află în zona de acoperire a unei staţii de Mod S de la sol. Mesajul trebuie să fie anulat pentru a se preveni citirea şi interpretarea sa ca mesaj curent, atunci când aeronava intră din nou în spaţiul aerian de Mod S. 3.1.2.10.5.5 Mesaje direcţionate în zbor. Transferul acestui tip de mesaj necesită toate acţiunile indicate la pct. 3.1.2.10.5.4, plus transferul către transponder al identificatorului interogatorului din amplasamentul care urmează să recepţioneze mesajul. 3.1.2.11 Caracteristicile esenţiale de sistem ale interogatorului de la sol. Notă. - Pentru a se asigura faptul că acţiunea interogatoarelor de Mod S nu are loc în detrimentul interogatoarelor de Mod A/C, există limite de performanţă pentru interogatoarele de Mod S. 3.1.2.11.1 Ratele de repetare a interogărilor. Interogatoarele de Mod S trebuie să utilizeze cele mai mici rate posibile de repetare a interogărilor, pentru toate modurile de interogare. Notă. - Date exacte privind azimutul pot fi obţinute la rate mici de interogare, prin tehnicile monopuls. 3.1.2.11.1.1 Rata de repetare a interogărilor "all-call". 3.1.2.11.1.1.1 Rata de repetare a interogărilor pentru Modul "all-call" A/C/S, utilizată pentru achiziţie, trebuie să fie mai mică de 250 de interogări pe secundă. Această rată trebuie să se aplice de asemenea şi interogărilor pereche de Mod S şi de Mod A/C, folosite pentru achiziţie în modul multisite.

135

3.1.2.11.1.1.2 Numărul maxim de răspunsuri de Mod S "all-call" generate de un interogator. Pentru aeronave care nu sunt blocate, un interogator de Mod S nu trebuie să genereze, în medie, mai mult de 6 răspunsuri "all-call" pe o perioadă de 200 ms şi nu mai mult de 26 de răspunsuri "all-call", numărate într-o perioadă de 18 secunde. 3.1.2.11.1.2 Rata de repetare a interogărilor către o singură aeronavă 3.1.2.11.1.2.1 Interogările care necesită un răspuns. Interogările de Mod S care necesită un răspuns nu trebuie să fie transmise unei singure aeronave la intervale mai scurte de 400 de μs. 3.1.2.11.1.2.2 Interogările ELM uplink. Timpul minim între începuturile interogărilor Comm-C succesive trebuie să fie de 50 de μs. 3.1.2.11.1.3 Rata de transmisie pentru interogările selective 3.1.2.11.1.3.1 Pentru toate interogatoarele de Mod S, rata de transmisie pentru interogările selective trebuie să fie: a) mai mică de 2.400 pe secundă, calculată ca medie într-un interval de 40 ms; şi b) mai mică de 480 în orice sector de 3 grade, calculată ca medie într-un interval de 1 secundă. 3.1.2.11.1.3.2 În plus, pentru un interogator de Mod S care are acoperire, care se suprapune cu lobii secundari ai oricărui alt interogator de Mod S, rata de transmisie pentru interogările selective trebuie să fie: a) mai mică de 1.200 pe secundă, calculată ca medie într-un un interval de 4 secunde; şi b) mai mică de 1.800 pe secundă, calculată ca medie într-un un interval de 1 secundă. Notă. - Distanţa minimă tipică pentru a se asigura separarea lobilor secundari între interogatoare, este de 35 km. 3.1.2.11.2 Puterea efectiv radiată a interogatorului Puterea efectiv radiată a tuturor impulsurilor de interogare trebuie să fie diminuată în conformitate cu cele descrise la pct. 3.1.1.8.2. 3.1.2.11.3 Puterea de ieşire a interogatorului în stare inactivă. Atunci când emiţătorul interogatorului nu transmite o interogare, puterea sa de ieşire nu trebuie să depăşească -5 dBm putere efectiv radiată la orice frecvenţă cuprinsă între 960 MHz şi 1.215 MHz. Notă. - Această limitare asigură faptul că aeronavele care zboară în apropierea interogatorului (până la 1,85 km (1 NM)) nu recepţionează interferenţe care le-ar împiedica să fie urmărite de un alt interogator. În anumite situaţii, chiar şi distanţele interogator-aeronavă mai mici sunt semnificative, de exemplu, dacă este folosită supravegherea de Mod S pe suprafaţa

136

aeroportului. În aceste cazuri poate fi necesară o limitare suplimentară privind puterea de ieşire a interogatorului în stare inactivă. 3.1.2.11.3.1 Radiaţia emisiilor parazite Radiaţiile CW nu trebuie să depăşească 76 dB sub 1 watt. 3.1.2.11.4 Toleranţele privind semnalele transmise. Pentru ca semnalele-din-spaţiu să fie recepţionate de transponder, aşa cum este descris la pct. 3.1.2.1, toleranţele privind semnalul transmis trebuie să fie în conformitate cu tabelul 3-12. 3.1.2.11.5 Răspunsul parazit Răspunsul la semnalele care nu sunt în banda de trecere, trebuie să fie cu cel puţin 60 dB sub sensibilitatea normală. 3.1.2.11.6 Coordonarea blocării. Un interogator de Mod S nu trebuie să fie folosit prin utilizarea blocării "all-call" până când nu a fost realizată coordonarea cu toate celelalte interogatoare de Mod S care funcţionează şi care au un volum oarecare de suprapunere în acoperire, pentru a se asigura faptul că nici un interogator nu poate fi împiedicat să facă achiziţii de date de la aeronave echipate cu Mod S. Notă. - Această coordonare poate fi realizată prin reţeaua de la sol sau prin alocarea de coduri (II) identificatoarelor interogatoarelor şi implică acorduri regionale acolo unde acoperirea se suprapune peste graniţe. 3.1.2.11.7 Interogatoare mobile. Interogatoarele mobile trebuie obţină date prin recepţionarea de squitter-e, ori de câte ori este posibil, de la aeronave echipate cu Mod S. Notă. - Achiziţia pasivă de squitter-e reduce încărcarea canalelor şi se poate realiza fără a fi nevoie de coordonare.

TABELE AFERENTE CAPITOLULUI 3

Tabelul 3-1. Formele impulsurilor - Interogările de Mod S şi intermod

Impulsurile

Durata (μs)

Toleranţa duratei (μs)

Timpul de creştere (μs)

Timpul de descreştere (μs)

137

Min. Max. Min. Max.

P1, P2, P3,P5 0,8 ±0,1 0,05 0,1 0,05 0,2

P4 (scurt) 0,8 ±0,1 0,05 0,1 0,05 0,2

P4 (lung) 1,6 ±0,1 0,05 0,1 0,05 0,2

P6 (scurt) 16,25 ±0,25 0,05 0,1 0,05 0,2

P6 (lung) 30,25 ±0,25 0,05 0,1 0,05 0,2

Tabelul 3-2. Formele impulsurilor - Răspunsurile de Mod S

Durata impulsului (μs)

Toleranţa duratei (μs)

Timpul de creştere (μs)

Timpul de descreştere (μs)

Min. Max. Min. Max.

0,5 ±0,05 0,05 0,1 0,05 0,2

1,0 ±0,05 0,05 0,1 0,05 0,2

Tabelul 3-3. Definiţiile câmpurilor

Câmpul Formatul

Referinţa

Indicativul Funcţia UF DF

AA Adresă anunţată 11,17,18 3.1.2.5.2.2.2.

AC Codul de altitudine 4, 20 3.1.2.6.5.4.

AF Câmpul aplicaţiei 19 3.1.2.8.8.2.

AP Adresă/paritate Toate 0, 4, 5, 16, 20, 21, 24

3.1.2.3.2.1.3

138

AQ Achiziţie 0 3.1.2.8.1.1.

CA Capacitate 11,17 3.1.2.5.2.2.1.

CC Capacitatea de legătură

încrucişată 0 3.1.2.8.2.3.

CF Câmpul de control 18 3.1.2.8.7.2.

CL Eticheta codului 11 3.1.2.5.2.1.3.

DF Format downlink Toate 3.1.2.3.2.1.2.

DI Identificarea indicatorului 4,5 20,21 3.1.2.6.1.3.

DP Paritatea datelor 20, 21 3.1.2.3.2.1.5

DR Solicitare downlink 4, 5, 20, 21 3.1.2.6.5.2.

DS Selector de date 0 3.1.2.8.1.3.

FS Faza zborului 4, 5, 20, 21 3.1.2.6.5.1

IC Codul de interogare 11 3.1.2.5.2.1.2.

ID Identitate 5, 21 3.1.2.6.7.1.

KE Control, ELM 24 3.1.2.7.3.1.

MA Mesaj, Comm-A 20, 21 3.1.2.6.2.1.

MB Mesaj, Comm-B 20, 21 3.1.2.6.6.1.

MC Mesaj, Comm-C 24 3.1.2.7.1.3.

MD Mesaj, Comm-D 24 3.1.2.7.3.3.

ME Mesaj, squitter extins 17,18 3.1.2.8.6.2.

MU Mesaj, ACAS 16 4.3.8.4.2.3.

MV Mesaj, ACAS 16 3.1.2.8.3.1. 4.3.8.4.2.4.

NC Numărul segmentului C 24 3.1.2.7.1.2.

ND Numărul segmentului D 24 3.1.2.7.3.2.

139

PC Protocol 4, 5, 20, 21 3.1.2.6.1.1.

PI Paritate/Identificatorul

interogatorului 11,17,18 3.1.2.3.2.1.4

PR Probabilitatea de răspuns 11 3.1.2.5.2.1.1.

RC Controlul răspunsului 24 3.1.2.7.1.1.

RI Informaţia de răspuns 0 3.1.2.8.2.2.

RL Lungimea răspunsului 0 3.1.2.8.1.2.

RR Cererea de răspuns 4, 5, 20, 21 3.1.2.6.1.2.

SD Indicator special 4,5, 20,21 3.1.2.6.1.4.

UF Format uplink Toate 3.1.2.3.2.1.1.

UM Mesaj de utilitate 4, 5, 20, 21 3.1.2.6.5.3.

VS Stare verticală 0 3.1.2.8.2.1.

Tabelul 3-4. Definiţiile subcâmpurilor

Subcâmpul

Identifi- cator

Funcţie Câmp Referinţă

ACS Subcâmpul codului de altitudine ME 3.1.2.8.6.3.1.2.

AIS Subcâmpul de identificare al aeronavei MB 3.1.2.9.1.1.

ATS Subcâmpul tipului de altitudine MB 3.1.2.8.6.8.2.

BDS 1 Subcâmpul 1 pentru selectorul de date

Comm B MB 3.1.2.6.11.2.1.

BDS 2 Subcâmpul 2 pentru selectorul de date

Comm B MB 3.1.2.6.11.2.1.

IDS Subcâmpul indicatorului identificatorului UM 3.1.2.6.5.3.1.

IIS Subcâmpul identificatorului interogatorului SD 3.1.2.6.1.4.1.a)

140

UM 3.1.2.6.5.3.1.

LOS Subcâmpul de blocare SD 3.1.2.6.1.4.1.d)

LSS Subcâmpul de blocare a supravegherii SD 3.1.2.6.1.4.1.g)

MBS Subcâmpul Comm-B multisite SD 3.1.2.6.1.4.1.c)

MES Subcâmpul ELM multisite SD 3.1.2.6.1.4.1.c)

OVC Controlul suprapunerii SD 3.1.2.6.1.4.1.i)

RCS Subcâmpul de control al ratei SD 3.1.2.6.1.4.1.f)

RRS Subcâmpul de solicitare al răspunsului SD 3.1.2.6.1.4.1.e) şi g)

RSS Subcâmpul stării de rezervare SD 3.1.2.6.1.4.1.c)

SAS Subcâmpul antenei de suprafaţă SD 3.1.2.6.1.4.1.f)

SCS Subcâmpul capacităţii de squitter MB 3.1.2.6.10.2.2.1.

SIC Capacitatea identificatorului de supraveghere MB 3.1.2.6.10.2.2.1.

SIS Subcâmpul identificatorului de supraveghere SD 3.1.2.6.1.4.1.g)

SRS Subcâmpul pentru solicitarea segmentului MC 3.1.2.7.7.2.1

SSS Subcâmpul stării de supraveghere ME 3.1.2.8.6.3.1.1.

TAS Subcâmpul pentru notificarea transmisiei MD 3.1.2.7.4.2.6.

TCS Subcâmpul pentru tipul controlului SD 3.1.2.6.1.4.1.f)

TMS Subcâmpul pentru mesaje tactice SD 3.1.2.6.1.4.1.d)

TRS Subcâmpul ratei de transmisie MB 3.1.2.8.6.8.1.

Tabelul 3-5 Sumarul protocolului interogare - răspuns

Interogare UF Condiţii speciale Răspuns DF

141

0 RL (3.1.2.8.1.2) egal cu 0 0

RL (3.1.2.8.1.2) egal cu 1 16

4 RR (3.1.2.6.1.2) mai mic decât 16 4

RR (3.1.2.6.1.2) mai mare sau egal cu 16 20

5 RR (3.1.2.6.1.2) mai mic decât 16 5

RR (3.1.2.6.1.2) mai mare sau egal cu 16 21

11 Transponderul blocat la codul de interogare, IC

(3.1.2.5.2.1.2) Fără răspuns

Testul pentru răspunsul stocastic eşuează (3.1.2.5.4) Fără răspuns

Altfel 11

20 RR (3.1.2.6.1.2) mai mic decât 16 4

RR (3.1.2.6.1.2) mai mare sau egal cu 16 20

AP conţine adresa de radio-emisie (3.1.2.4.1.2.3.1.3) Fără răspuns

21 RR (3.1.2.6.1.2) mai mic decât 16 5

RR (3.1.2.6.1.2) mai mare sau egal cu 16 21

AP conţine adresa de radio-emisie (3.1.2.4.1.2.3.1.3) Fără răspuns

24 RC (3.1.2.7.1.1) egal cu 0 sau 1 Fără răspuns

RC (3.1.2.7.1.1) egal cu 2 sau 3 24

Tabelul 3-6. Tabel pentru registrul 1016

Subcâmpuri ale registrului 1016 MB (biţi) Comm B (biţi)

Indicator de continuitate (flag) 9 41

Capacitate de comandă a suprapunerii 15 47

142

Capacitate ACAS 16 şi 37-40 48 şi 69-72

Numărul versiunii subreţelei de Mod S 17-23 49-55

Indicatorul protocolului extins al transponderului 24 56

Capacitatea specifică a serviciilor 25 57

Capacitatea ELM uplink 26-28 58-60

Capacitatea ELM downlink 29-32 61-64

Capacitatea de identificare a aeronavei 33 65

Subcâmpul privind capacitatea de squitter (SCS) 34 66

Capacitatea codului de identificare pentru supraveghere (SIC) 35 67

Raportul capacităţii de utilizare în comun a GICB 36 68

Starea subadreselor DTE de la 0 la 15 41-56 73-88

Tabelul 3-7. Validarea poziţiei la sol

Determinarea stării de la bord

Categoria A/V Viteza la sol

Viteza în aer

Radio altitudine

Fără informaţii Fără schimbări asupra stării la sol

Masa < 15500 lbs (7031 Kg) Fără schimbări asupra stării la sol

Masa >= 15500 lbs (7031 Kg) >100 noduri sau >100 noduri sau >50 ft

Performanţă ridicată (>5g

acceleraţie şi > 400 noduri) >100 noduri sau >100 noduri sau >50 ft

Aeronave cu aripă rotativă Fără schimbări asupra poziţiei la sol

Tabelul 3-8. Radio-emisia poziţiei la sol a aeronavei fără un mijloc automat de determinare a poziţiei la sol

143

Setul "A" al categoriei emiţătorului ADS-B

Codarea Semnificaţia Viteza la sol Viteza indicată

Radio altitudi-

nea

0 Nicio informaţie legată de categoria emiţătorului ADS-B

Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia în zbor (3.1.2.8.6.3.1)

1 Uşoare (< 15500 lbs sau 7031 kg) Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia în zbor (3.1.2.8.6.3.1)

2 Mici (15500 până la 75000 lbs sau 7031 până la 34019 Kg)

< 100 noduri şi < 100 noduri

şi < 50 ft

3 Mari (75000 lbs până la 300000 lbs sau 34019 până la 136078 kg)

< 100 noduri şi < 100 noduri

şi < 50 ft

4 Aeronavă cu vortex ridicat < 100 noduri şi < 100

noduri şi < 50 ft

5 Grele (>300000 lbs sau 136078 kg) < 100 noduri şi < 100

noduri şi < 50 ft

6 Performanţă ridicată (>5g accelerare şi >400 noduri)

< 100 noduri şi < 100 noduri

şi < 50 ft

7 Aeronave cu aripă rotativă Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia în zbor (3.1.2.8.6.3.1)

Setul "B" al categoriei emiţătorului ADS-B

0 Nicio informaţie legată de categoria emiţătorului ADS-B

Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia în zbor (3.1.2.8.6.3.1)

1 Planoare Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia în zbor (3.1.2.8.6.3.1)

2 Mai uşoare decât aerul Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia în zbor (3.1.2.8.6.3.1)

3 Paraşutişti Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia în zbor (3.1.2.8.6.3.1)

144

4 Ultrauşoare/deltaplane/parapante Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia în zbor (3.1.2.8.6.3.1)

5 Rezervat Rezervat

6 Vehicule aeriene nepilotate Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia în zbor (3.1.2.8.6.3.1)

7 Vehicule spaţiale/transatmosferice < 100 noduri şi < 100

noduri şi < 50 ft

Setul "C" al categoriei emiţătorului ADS-B

Codarea Semnificaţia

0 Nicio informaţie legată de categoria emiţătorului ADS-B

Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia în zbor (3.1.2.8.6.3.1)

1 Vehicule de suprafaţă - vehicule de urgenţă Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia la sol (3.1.2.8.6.3.2)

2 Vehicule de suprafaţă - vehicule de asistenţă Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia la sol (3.1.2.8.6.3.2)

3 Obstacole fixe la sol sau obstacolări Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia în zbor (3.1.2.8.6.3.1)

4-7 Rezervat Rezervat

Setul "D" al categoriei emiţătorului ADS-B

0 Nicio informaţie legată de categoria emiţătorului ADS-B

Raportează întotdeauna mesajul privind poziţia în zbor (3.1.2.8.6.3.1)

1-7 Rezervat Rezervat

Tabelul 3-9. Codarea caracterelor pentru transmisia identificării aeronavei prin legătură de date (subsetul IA-5 - a se

vedea 3.1.2.9.1.2)

b6 0 0 1 1

145

b5 0 1 0 1

b4 b3 b2 b1

0 0 0 0 P SP 0

0 0 0 1 A Q 1

0 0 1 0 B R 2

0 0 1 1 C S 3

0 1 0 0 D T 4

0 1 0 1 E U 5

0 1 1 0 F V 6

0 1 1 1 G W 7

1 0 0 0 H X 8

1 0 0 1 I Y 9

1 0 1 0 J Z

1 0 1 1 K

1 1 0 0 L

1 1 0 1 M

1 1 1 0 N

1 1 1 1 O

Tabelul 3-10. Caracteristicile temporizatorului

Temporizator Durată Toleranţă

Denumire Număr Referinţă Simbol s s Resetabil

146

Blocare neselectivă

1 3.1.2.6.9.2. TD 18 ±1 nu

Alertă temporară 1 3.1.2.6.10.1.1.2 TC 18 ±1 nu

SPI 1 3.1.2.6.10.1.3 TI 18 ±1 nu

Rezervări B,C,D 3* 3.1.2.6.11.3.1 TR 18 ±1 da

Blocare multisite 78 3.1.2.6.9.1 TL 18 ±1 nu

* Dacă există ca cerinţă

Tabelul 3-11. Registrele DAP

Registru Denumire Conţinutul datelor Biţi

40 {HEX} Intenţia de selectare pe

verticală Altitudinea selectată MCP/FCU 1-13

Altitudinea selectată FMS 14-26

Setarea presiunii barometrice minus 800 mb

27-39

Biţii modului MCP/FCU 48-51

Biţii sursei de altitudine a ţintei 54-56

50 {HEX} Raport privind traiectoria şi

virajele Unghiul de rotaţie 1-11

Unghiul traiectoriei reale 12-23

Viteza la sol 24-34

Rata unghiului traiectoriei 35-45

Viteza reală de zbor 46-56

60 {HEX} Raport privind direcţia şi Cap magnetic 1-12

147

viteza de zbor Viteza de zbor indicată 13-23

Mach 24-34

Rata altitudinii barometrice 35-45

Viteza verticală inerţială 46-56

Tabelul 3-12. Toleranţa semnalului transmis

Referinţa Funcţia Toleranţa

3.1.2.1.4.1 Durata impulsurilor P1,P2,P3,P4,P5 ±0,09 μs

Durata impulsului P6 ±0,20 μs

3.1.1.4 Durata impulsurilor P1-P3 ±0,18 μs

Durata impulsurilor P1-P2 ±0,10 μs

3.1.2.1.5.1.3 Durata impulsurilor P3-P4 ±0,04 μs

3.1.2.1.5.2.4 Durata impulsurilor P1-P2 ±0,04 μs

Durata impulsului P2-inversarea de fază

sincronă ±0,04 μs

Durata impulsului P6-inversarea de fază sincronă

±0,04 μs

Durata impulsului P5-inversarea de fază sincronă

±0,05 μs

3.1.1.5 Amplitudinea impulsului P3 P1±0,5 dB

3.1.2.1.5.1.4 Amplitudinea impulsului P4 P3±0,5 dB

3.1.2.1.5.2.5 Amplitudinea impulsului P6 Mai mare sau egal cu P2 -0,25 dB

3.1.2.1.4.1 Timpii de creştere ai impulsurilor Minimum 0,05 μs

Maximum 0,1 μs

148

3.1.2.1.4.1 Timpii de descreştere ai impulsurilor Minimum 0,05 μs

Maximum 0,2 μs

FIGURI PENTRU CAPITOLUL 3

Figura 3-1. Definirea formelor de undă pentru radarul secundar de supraveghere, a intervalelor şi a punctului de referinţă

pentru sensibilitate şi putere

149

150

Figura 3-2. Limitele de spectru cerute de transmiţătorul de interogare

151

152

Figura 3-3. Secvenţa pulsurilor de interogare Intermod

Figura 3-4. Secvenţa pulsurilor de interogare de Mod S

153

Figura 3-5. Limitele cerute ale spectrului pentru emiţătorul transponderului

154

155

Notă: Figura ilustrează spectrul centrat pe frecvenţa purtătoare şi care se poate deplasa cu totul cu ± 1 MHz împreună cu frecvenţa purtătoarei.

Figura 3-6. Răspunsul de Mod S

Nr. format

UF

0 00000 3 RL:1 4 AQ:1 18 AP:24 . . .Supraveghere aer-aer de tip scurt (ACAS)

156

1 00001 27 sau 83 AP:24 . . .Rezervat

2 00010 27 sau 83 AP:24 . . .Rezervat

3 00011 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat

4 00100 PC:3 RR:5 DI:3 SD:16 AP:24 . . .Supraveghere, cerere de raportare a altitudinii

5 00101 PC:3 RR:5 DI:3 SD:16 AP:24 . . . Supraveghere, cerere de raportare a identităţii

6 00110 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat

7 00111 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat

8 01000 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat

9 01001 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat

10 01010 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat

11 01011 PR:4 IC:4 CL:3 16 AP:24 . . .Mod S numai pentru

"all-call"

12 01100 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat

157

13 01101 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat

14 01110 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat

15 01111 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat

16 10000 3 RL:1 4 AQ:1 18 MU:56 AP:24 . . .Supraveghere aer-aer de tip lung (ACAS)

17 10001 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat

18 10010 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat

19 10011 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat pentru

utilizare militară

20 10100 PC:3 RR:5 DI:3 SD:16 MA:56 AP:24 . . .Comm A, cerere de raportare a altitudinii

21 10101 PC:3 RR:5 DI:3 SD:16 MA:56 AP:24 . . .Comm A, cerere de raportare a identităţii

22 10110 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat pentru

utilizare militară

23 10111 27 sau 83 AP:24 . . . Rezervat

24 11 RC:2 NC:4 MC:80 AP:24 . . .Comm-C (ELM)

158

Note: 1. XX:M Specifică faptul că unui câmp definit "XX", i se alocă M biţi. 2. N Specifică faptul că există un spaţiu de codare nealocat de N biţi. Pentru transmisie, aceştia trebuie să fie setaţi pe ZERO. 3. Pentru formatele uplink (UF) de la 0 la 23, numărul formatului corespunde codului binar al primilor 5 biţi din interogare. Formatul numărul 24 este definit ca fiind formatul care începe cu "11" în primii 2 biţi, în timp ce următorii 3 biţi pot varia în funcţie de conţinutul interogării. 4. Toate formatele sunt prezentate ca fiind complete, cu toate că o parte din acestea nu sunt utilizate. Toate formatele fără aplicare, definite în prezent, au lungime nedefinită. În funcţie de alocarea în viitor, acestea vor putea fi formate scurte (56 de biţi) sau lungi (112 biţi). Formatele specifice asociate nivelurilor de performanţă pentru Modul S sunt descrise în paragrafele care urmează. 5. Câmpurile PC, RR, DI şi SD nu sunt aplicabile pentru interogarea de tip Comm-A.

Figura 3-7. Sumarul interogărilor de Mod S sau al formatelor uplink

Nr. format

DF

0 00000 VS:1 7

RI:4

2 AC:13 . . .Supraveghere aer-aer de tip scurt (ACAS)

1 00001 27 sau 83 P:24 . . .Rezervat

2 00010 27 sau 83 P:24 . . .Rezervat

3 00011 27 sau 83 P:24 . . . Rezervat

159

4 00100 FS:3 DR:5 UM:6 AC:13 AP:24 . . .Supraveghere, răspuns de raportare a altitudinii

5 00101 FS:3 DR:5 UM:6 ID:13 AP:24 . . . Supraveghere, răspuns de raportare a identităţii

6 00110 27 sau 83 P:24 . . . Rezervat

7 00111 27 sau 83 P:24 . . . Rezervat

8 01000 27 sau 83 P:24 . . . Rezervat

9 01001 27 sau 83 P:24 . . . Rezervat

10 01010 27 sau 83 P:24 . . . Rezervat

11 01011 CA:3 AA:24 PI:24 . . . Răspuns "all-call"

12 01100 27 sau 83 P:24 . . . Rezervat

13 01101 27 sau 83 P:24 . . . Rezervat

14 01110 27 sau 83 P:24 . . . Rezervat

160

15 01111 27 sau 83 P:24 . . . Rezervat

16 10000 VS:1 7 RI:4 2 AC:13 MV:56 AP:24 . . .Supraveghere aer-aer de tip lung (ACAS)

17 10001 CA:3 AA:24 ME:56 PI:24 . . . Squitter extins

18 10010 CF:3 AA:24 ME:56 PI:24 . . . Squitter extins/ non

transponder

19 10011 AF:3 104 . . . Squitter extins utilizare

militară

20 10100 FS:3 DR:5 UM:6 AC:13 MB:56 AP:24 . . .Comm B, raportare a

altitudinii (a se vedea Nota 5)

DP 24

21 10101 FS:3 DR:5 UM:6 ID:13 MB:56 AP:24 . . .Comm B, raportare a

identităţii (a se vedea Nota 5)

DP 24

22 10110 27 sau 83 P:24 . . . Rezervat pentru

utilizare militară

23 10111 27 sau 83 P:24 . . . Rezervat

24 11 1 KE:1 ND:4 MD:80 AP:24 . . .Comm-D (ELM)

Note:

161

1. XX:M Specifică faptul că unui câmp definit "XX", i se alocă M biţi. P:24 Specifică un câmp rezervat de 24 de biţi pentru informaţia de paritate. 2. N Specifică faptul că există un spaţiu de codare nealocat de N biţi. Pentru transmisie, aceştia trebuie să fie setaţi pe ZERO. 3. Pentru formatele downlink de la 0 la 23, numărul formatului corespunde codului binar ai primilor 5 biţi ai răspunsului. Formatul numărului 24 este definit ca fiind formatul care începe cu "11" în primii 2 biţi, în timp ce următorii 3 biţi pot varia în funcţie de conţinutul răspunsului. 4. Toate formatele sunt prezentate ca fiind complete, cu toate că o parte din acestea nu sunt utilizate. Toate formatele fără aplicare definite în prezent, au lungime nedefinită. În funcţie de alocarea în viitor, acestea vor putea fi formate scurte (56 de biţi) sau lungi (112 biţi). Formatele specifice asociate nivelelor de performanţă pentru Modul S sunt descrise în paragrafele următoare. 5. Paritatea datelor (DP) (3.1.2.3.2.1.5) este utilizată dacă a fost comandată de OVC (3.1.2.6.1.4.1.i), conform paragrafului 3.1.2.6.11.2.5.

Figura 3-8. Sumarul răspunsurilor de Mod S sau al formatelor downlink

APENDIX LA CAPITOLUL 3

Codul SSR de transmisie automată a altitudinii barometrice (alocarea pozitiei impulsurilor))

Domeniu

POZIŢIA IMPULSURILOR (0 sau 1 într-o anumită poziţie a impulsurilor denotă

absenţa, respectiv prezenţa impulsului)

trepte

(ft) D2 D4 A1 A2 A4 B1 B2 B4 C1 C2 C4

De la la

- 1000 -950 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

162

-950 -850 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0

-850 -750 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0

-750 -650 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0

-650 -550 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0

-550 -450 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0

-450 -350 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1

-350 -250 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1

-250 -150 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1

-150 -50 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 1

-50 50 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0

50 150 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0

150 250 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0

250 350 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0

350 450 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0

450 550 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0

550 650 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 1

650 750 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1

750 850 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1

850 950 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1

950 1050 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0

1050 1150 0 0 0 0 0 1 1 0 1 1 0

1150 1250 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0 0

1250 1350 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0

1350 1450 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0

163

1450 1550 0 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0

1550 1650 0 0 0 0 0 1 1 1 0 1 1

1650 1750 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 1

1750 1850 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1

1850 1950 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1

1950 2050 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 0

2050 2150 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 0

2150 2250 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0

2250 2350 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0

2350 2450 0 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0

2450 2550 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0

2550 2650 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1

2650 2750 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1

2750 2850 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1

2850 2950 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1

2950 3050 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0

3050 3150 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0

3150 3250 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0

3250 3350 0 0 0 0 1 1 0 1 1 0 0

3350 3450 0 0 0 0 1 1 0 1 1 1 0

3450 3550 0 0 0 0 1 1 0 1 0 1 0

3550 3650 0 0 0 0 1 1 0 1 0 1 1

3650 3750 0 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1

3750 3850 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1

164

3850 3950 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 1

3950 4050 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 0

4050 4150 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0

4150 4250 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0

4250 4350 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0

4350 4450 0 0 0 0 1 1 1 0 1 1 0

4450 4550 0 0 0 0 1 1 1 0 0 1 0

4550 4650 0 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1

4650 4750 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1

4750 4850 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 1

4850 4950 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1

4950 5050 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0

5050 5150 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0

5150 5250 0 0 0 0 1 0 1 0 1 0 0

5250 5350 0 0 0 0 1 0 1 1 1 0 0

5350 5450 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0

5450 5550 0 0 0 0 1 0 1 1 0 1 0

5550 5650 0 0 0 0 1 0 1 1 0 1 1

5650 5750 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 1

5750 5850 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1

5850 5950 0 0 0 0 1 0 0 1 0 1 1

5950 6050 0 0 0 0 1 0 0 1 0 1 0

6050 6150 0 0 0 0 1 0 0 1 1 1 0

6150 6250 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0

165

6250 6350 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0

6350 6450 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0

6450 6550 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

6550 6650 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1

6650 6750 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1

6750 6850 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1

6850 6950 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1

6950 7050 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 0

7050 7150 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0

7150 7250 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0

7250 7350 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0

7350 7450 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1 0

7450 7550 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0

7550 7650 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1 1

7650 7750 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1

7750 7850 0 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1

7850 7950 0 0 0 1 1 0 1 1 0 1 1

7950 8050 0 0 0 1 1 0 1 1 0 1 0

8050 8150 0 0 0 1 1 0 1 1 1 1 0

8150 8250 0 0 0 1 1 0 1 1 1 0 0

8250 8350 0 0 0 1 1 0 1 0 1 0 0

8350 8450 0 0 0 1 1 0 1 0 1 1 0

8450 8550 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1 0

8550 8650 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1 1

166

8650 8750 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1

8750 8850 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1

8850 8950 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1

8950 9050 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0

9050 9150 0 0 0 1 1 1 1 0 1 1 0

9150 9250 0 0 0 1 1 1 1 0 1 0 0

9250 9350 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0

9350 9450 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0

9450 9550 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1 0

9550 9650 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1

9650 9750 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1

9750 9850 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0 1

9850 9950 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 1

9950 10050 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 0

10050 10150 0 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0

10150 10250 0 0 0 1 1 1 0 1 1 0 0

10250 10350 0 0 0 1 1 1 0 0 1 0 0

10350 10450 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0

10450 10550 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 0

10550 10650 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1

10650 10750 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1

10750 10850 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1

10850 10950 0 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1

10950 11050 0 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0

167

11050 11150 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 0

11150 11250 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0

11250 11350 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0

11350 11450 0 0 0 1 0 1 0 1 1 1 0

11450 11550 0 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0

11550 11650 0 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1

11650 11750 0 0 0 1 0 1 0 1 0 0 1

11750 11850 0 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1

11850 11950 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1

11950 12050 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0

12050 12150 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 0

12150 12250 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0 0

12250 12350 0 0 0 1 0 1 1 0 1 0 0

12350 12450 0 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0

12450 12550 0 0 0 1 0 1 1 0 0 1 0

12550 12650 0 0 0 1 0 1 1 0 0 1 1

12650 12750 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1

12750 12850 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 1

12850 12950 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1

12950 13050 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0

13050 13150 0 0 0 1 0 0 1 0 1 1 0

13150 13250 0 0 0 1 0 0 1 0 1 0 0

13250 13350 0 0 0 1 0 0 1 1 1 0 0

13350 13450 0 0 0 1 0 0 1 1 1 1 0

168

13450 13550 0 0 0 1 0 0 1 1 0 1 0

13550 13650 0 0 0 1 0 0 1 1 0 1 1

13650 13750 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1

13750 13850 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1

13850 13950 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1 1

13950 14050 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0

14050 14150 0 0 0 1 0 0 0 1 1 1 0

14150 14250 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0

14250 14350 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0

14350 14450 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0

14450 14550 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0

14550 14650 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1

14650 14750 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

14750 14850 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1

14850 14950 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1

14950 15050 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0

15050 15150 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 0

15150 15250 0 0 1 1 0 0 0 0 1 0 0

15250 15350 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0

15350 15450 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0

15450 15550 0 0 1 1 0 0 0 1 0 1 0

15550 15650 0 0 1 1 0 0 0 1 0 1 1

15650 15750 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1

15750 15850 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1

169

15850 15950 0 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1

15950 16050 0 0 1 1 0 0 1 1 0 1 0

16050 16150 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1 0

16150 16250 0 0 1 1 0 0 1 1 1 0 0

16250 16350 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 0

16350 16450 0 0 1 1 0 0 1 0 1 1 0

16450 16550 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1 0

16550 16650 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1 1

16650 16750 0 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1

16750 16850 0 0 1 1 0 1 1 0 0 0 1

16850 16950 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1

16950 17050 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1 0

17050 17150 0 0 1 1 0 1 1 0 1 1 0

17150 17250 0 0 1 1 0 1 1 0 1 0 0

17250 17350 0 0 1 1 0 1 1 1 1 0 0

17350 17450 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 0

17450 17550 0 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0

17550 17650 0 0 1 1 0 1 1 1 0 1 1

17650 17750 0 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1

17750 17850 0 0 1 1 0 1 0 1 0 0 1

17850 17950 0 0 1 1 0 1 0 1 0 1 1

17950 18050 0 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

18050 18150 0 0 1 1 0 1 0 1 1 1 0

18150 18250 0 0 1 1 0 1 0 1 1 0 0

170

18250 18350 0 0 1 1 0 1 0 0 1 0 0

18350 18450 0 0 1 1 0 1 0 0 1 1 0

18450 18550 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0

18550 18650 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1

18650 18750 0 0 1 1 0 1 0 0 0 0 1

18750 18850 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1

18850 18950 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 1

18950 19050 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 0

19050 19150 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0

19150 19250 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 0

19250 19350 0 0 1 1 1 1 0 1 1 0 0

19350 19450 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 0

19450 19550 0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0

19550 19650 0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 1

19650 19750 0 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1

19750 19850 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1

19850 19950 0 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1

19950 20050 0 0 1 1 1 1 1 1 0 1 0

20050 20150 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0

20150 20250 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0

20250 20350 0 0 1 1 1 1 1 0 1 0 0

20350 20450 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 0

20450 20550 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 0

20550 20650 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1

171

20650 20750 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 1

20750 20850 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1

20850 20950 0 0 1 1 1 0 1 0 0 1 1

20950 21050 0 0 1 1 1 0 1 0 0 1 0

21050 21150 0 0 1 1 1 0 1 0 1 1 0

21150 21250 0 0 1 1 1 0 1 0 1 0 0

21250 21350 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0

21350 21450 0 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0

21450 21550 0 0 1 1 1 0 1 1 0 1 0

21550 21650 0 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1

21650 21750 0 0 1 1 1 0 1 1 0 0 1

21750 21850 0 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1

21850 21950 0 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1

21950 22050 0 0 1 1 1 0 0 1 0 1 0

22050 22150 0 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0

22150 22250 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0

22250 22350 0 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0

22350 22450 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 0

22450 22550 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0

22550 22650 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1

22650 22750 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 1

22750 22850 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1

22850 22950 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1

22950 23050 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

172

23050 23150 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1 0

23150 23250 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0

23250 23350 0 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0

23350 23450 0 0 1 0 1 0 0 1 1 1 0

23450 23550 0 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0

23550 23650 0 0 1 0 1 0 0 1 0 1 1

23650 23750 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1

23750 23850 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0 1

23850 23950 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 1

23950 24050 0 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0

24050 24150 0 0 1 0 1 0 1 1 1 1 0

24150 24250 0 0 1 0 1 0 1 1 1 0 0

24250 24350 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0

24350 24450 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0

24450 24550 0 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0

24550 24650 0 0 1 0 1 0 1 0 0 1 1

24650 24750 0 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1

24750 24850 0 0 1 0 1 1 1 0 0 0 1

24850 24950 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1 1

24950 25050 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1 0

25050 25150 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1 0

25150 25250 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 0

25250 25350 0 0 1 0 1 1 1 1 1 0 0

25350 25450 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0

173

25450 25550 0 0 1 0 1 1 1 1 0 1 0

25550 25650 0 0 1 0 1 1 1 1 0 1 1

25650 25750 0 0 1 0 1 1 1 1 0 0 1

25750 25850 0 0 1 0 1 1 0 1 0 0 1

25850 25950 0 0 1 0 1 1 0 1 0 1 1

25950 26050 0 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0

26050 26150 0 0 1 0 1 1 0 1 1 1 0

26150 26250 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0 0

26250 26350 0 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0

26350 26450 0 0 1 0 1 1 0 0 1 1 0

26450 26550 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0

26550 26650 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1 1

26650 26750 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1

26750 26850 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1

26850 26950 0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 1

26950 27050 0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0

27050 27150 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0

27150 27250 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0

27250 27350 0 0 1 0 0 1 0 1 1 0 0

27350 27450 0 0 1 0 0 1 0 1 1 1 0

27450 27550 0 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0

27550 27650 0 0 1 0 0 1 0 1 0 1 1

27650 27750 0 0 1 0 0 1 0 1 0 0 1

27750 27850 0 0 1 0 0 1 1 1 0 0 1

174

27850 27950 0 0 1 0 0 1 1 1 0 1 1

27950 28050 0 0 1 0 0 1 1 1 0 1 0

28050 28150 0 0 1 0 0 1 1 1 1 1 0

28150 28250 0 0 1 0 0 1 1 1 1 0 0

28250 28350 0 0 1 0 0 1 1 0 1 0 0

28350 28450 0 0 1 0 0 1 1 0 1 1 0

28450 28550 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1 0

28550 28650 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1 1

28650 28750 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1

28750 28850 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1

28850 28950 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 1

28950 29050 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0

29050 29150 0 0 1 0 0 0 1 0 1 1 0

29150 29250 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0

29250 29350 0 0 1 0 0 0 1 1 1 0 0

29350 29450 0 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0

29450 29550 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0

29550 29650 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1 1

29650 29750 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1

29750 29850 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1

29850 29950 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 1

29950 30050 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0

30050 30150 0 0 1 0 0 0 0 1 1 1 0

30150 30250 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0

175

30250 30350 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0

30350 30450 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0

30450 30550 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0

30550 30650 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1

30650 30750 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1

30750 30850 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1

30850 30950 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1

30950 31050 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0

31050 31150 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0

31150 31250 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0

31250 31350 0 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0

31350 31450 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 0

31450 31550 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0

31550 31650 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 1

31650 31750 0 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1

31750 31850 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0 1

31850 31950 0 1 1 0 0 0 1 1 0 1 1

31950 32050 0 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0

32050 32150 0 1 1 0 0 0 1 1 1 1 0

32150 32250 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0

32250 32350 0 1 1 0 0 0 1 0 1 0 0

32350 32450 0 1 1 0 0 0 1 0 1 1 0

32450 32550 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0

32550 32650 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1

176

32650 32750 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 1

32750 32850 0 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1

32850 32950 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1

32950 33050 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 0

33050 33150 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1 0

33150 33250 0 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0

33250 33350 0 1 1 0 0 1 1 1 1 0 0

33350 33450 0 1 1 0 0 1 1 1 1 1 0

33450 33550 0 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0

33550 33650 0 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1

33650 33750 0 1 1 0 0 1 1 1 0 0 1

33750 33850 0 1 1 0 0 1 0 1 0 0 1

33850 33950 0 1 1 0 0 1 0 1 0 1 1

33950 34050 0 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0

34050 34150 0 1 1 0 0 1 0 1 1 1 0

34150 34250 0 1 1 0 0 1 0 1 1 0 0

34250 34350 0 1 1 0 0 1 0 0 1 0 0

34350 34450 0 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0

34450 34550 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0

34550 34650 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1 1

34650 34750 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1

34750 34850 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1

34850 34950 0 1 1 0 1 1 0 0 0 1 1

34950 35050 0 1 1 0 1 1 0 0 0 1 0

177

35050 35150 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1 0

35150 35250 0 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0

35250 35350 0 1 1 0 1 1 0 1 1 0 0

35350 35450 0 1 1 0 1 1 0 1 1 1 0

35450 35550 0 1 1 0 1 1 0 1 0 1 0

35550 35650 0 1 1 0 1 1 0 1 0 1 1

35650 35750 0 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1

35750 35850 0 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1

35850 35950 0 1 1 0 1 1 1 1 0 1 1

35950 36050 0 1 1 0 1 1 1 1 0 1 0

36050 36150 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0

36150 36250 0 1 1 0 1 1 1 1 1 0 0

36250 36350 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0

36350 36450 0 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0

36450 36550 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 0

36550 36650 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1

36650 36750 0 1 1 0 1 1 1 0 0 0 1

36750 36850 0 1 1 0 1 0 1 0 0 0 1

36850 36950 0 1 1 0 1 0 1 0 0 1 1

36950 37050 0 1 1 0 1 0 1 0 0 1 0

37050 37150 0 1 1 0 1 0 1 0 1 1 0

37150 37250 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0 0

37250 37350 0 1 1 0 1 0 1 1 1 0 0

37350 37450 0 1 1 0 1 0 1 1 1 1 0

178

37450 37550 0 1 1 0 1 0 1 1 0 1 0

37550 37650 0 1 1 0 1 0 1 1 0 1 1

37650 37750 0 1 1 0 1 0 1 1 0 0 1

37750 37850 0 1 1 0 1 0 0 1 0 0 1

37850 37950 0 1 1 0 1 0 0 1 0 1 1

37950 38050 0 1 1 0 1 0 0 1 0 1 0

38050 38150 0 1 1 0 1 0 0 1 1 1 0

38150 38250 0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0

38250 38350 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0

38350 38450 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 0

38450 38550 0 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0

38550 38650 0 1 1 0 1 0 0 0 0 1 1

38650 38750 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1

38750 38850 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1

38850 38950 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1

38950 39050 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 0

39050 39150 0 1 1 1 1 0 0 0 1 1 0

39150 39250 0 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0

39250 39350 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0

39350 39450 0 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0

39450 39550 0 1 1 1 1 0 0 1 0 1 0

39550 39650 0 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1

39650 39750 0 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1

39750 39850 0 1 1 1 1 0 1 1 0 0 1

179

39850 39950 0 1 1 1 1 0 1 1 0 1 1

39950 40050 0 1 1 1 1 0 1 1 0 1 0

40050 40150 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0

40150 40250 0 1 1 1 1 0 1 1 1 0 0

40250 40350 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0

40350 40450 0 1 1 1 1 0 1 0 1 1 0

40450 40550 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1 0

40550 40650 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1 1

40650 40750 0 1 1 1 1 0 1 0 0 0 1

40750 40850 0 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1

40850 40950 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1

40950 41050 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0

41050 41150 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0

41150 41250 0 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0

41250 41350 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0

41350 41450 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0

41450 41550 0 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0

41550 41650 0 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1

41650 41750 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1

41750 41850 0 1 1 1 1 1 0 1 0 0 1

41850 41950 0 1 1 1 1 1 0 1 0 1 1

41950 42050 0 1 1 1 1 1 0 1 0 1 0

42050 42150 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 0

42150 42250 0 1 1 1 1 1 0 1 1 0 0

180

42250 42350 0 1 1 1 1 1 0 0 1 0 0

42350 42450 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0

42450 42550 0 1 1 1 1 1 0 0 0 1 0

42550 42650 0 1 1 1 1 1 0 0 0 1 1

42650 42750 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1

42750 42850 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1

42850 42950 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1 1

42950 43050 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1 0

43050 43150 0 1 1 1 0 1 0 0 1 1 0

43150 43250 0 1 1 1 0 1 0 0 1 0 0

43250 43350 0 1 1 1 0 1 0 1 1 0 0

43350 43450 0 1 1 1 0 1 0 1 1 1 0

43450 43550 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0

43550 43650 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 1

43650 43750 0 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1

43750 43850 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0 1

43850 43950 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1

43950 44050 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 0

44050 44150 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0

44150 44250 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0 0

44250 44350 0 1 1 1 0 1 1 0 1 0 0

44350 44450 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1 0

44450 44550 0 1 1 1 0 1 1 0 0 1 0

44550 44650 0 1 1 1 0 1 1 0 0 1 1

181

44650 44750 0 1 1 1 0 1 1 0 0 0 1

44750 44850 0 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1

44850 44950 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1

44950 45050 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1 0

45050 45150 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 0

45150 45250 0 1 1 1 0 0 1 0 1 0 0

45250 45350 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0 0

45350 45450 0 1 1 1 0 0 1 1 1 1 0

45450 45550 0 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0

45550 45650 0 1 1 1 0 0 1 1 0 1 1

45650 45750 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1

45750 45850 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1

45850 45950 0 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1

45950 46050 0 1 1 1 0 0 0 1 0 1 0

46050 46150 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0

46150 46250 0 1 1 1 0 0 0 1 1 0 0

46250 46350 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0

46350 46450 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0

46450 46550 0 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0

46550 46650 0 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1

46650 46750 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1

46750 46850 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

46850 46950 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1

46950 47050 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0

182

47050 47150 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0

47150 47250 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0

47250 47350 0 1 0 1 0 0 0 1 1 0 0

47350 47450 0 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0

47450 47550 0 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0

47550 47650 0 1 0 1 0 0 0 1 0 1 1

47650 47750 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1

47750 47850 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0 1

47850 47950 0 1 0 1 0 0 1 1 0 1 1

47950 48050 0 1 0 1 0 0 1 1 0 1 0

48050 48150 0 1 0 1 0 0 1 1 1 1 0

48150 48250 0 1 0 1 0 0 1 1 1 0 0

48250 48350 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0 0

48350 48450 0 1 0 1 0 0 1 0 1 1 0

48450 48550 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 0

48550 48650 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1

48650 48750 0 1 0 1 0 0 1 0 0 0 1

48750 48850 0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1

48850 48950 0 1 0 1 0 1 1 0 0 1 1

48950 49050 0 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0

49050 49150 0 1 0 1 0 1 1 0 1 1 0

49150 49250 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0

49250 49350 0 1 0 1 0 1 1 1 1 0 0

49350 49450 0 1 0 1 0 1 1 1 1 1 0

183

49450 49550 0 1 0 1 0 1 1 1 0 1 0

49550 49650 0 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1

49650 49750 0 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1

49750 49850 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1

49850 49950 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 1

49950 50050 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0

50050 50150 0 1 0 1 0 1 0 1 1 1 0

50150 50250 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0 0

50250 50350 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 0

50350 50450 0 1 0 1 0 1 0 0 1 1 0

50450 50550 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 0

50550 50650 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 1

50650 50750 0 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1

50750 50850 0 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1

50850 50950 0 1 0 1 1 1 0 0 0 1 1

50950 51050 0 1 0 1 1 1 0 0 0 1 0

51050 51150 0 1 0 1 1 1 0 0 1 1 0

51150 51250 0 1 0 1 1 1 0 0 1 0 0

51250 51350 0 1 0 1 1 1 0 1 1 0 0

51350 51450 0 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0

51450 51550 0 1 0 1 1 1 0 1 0 1 0

51550 51650 0 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1

51650 51750 0 1 0 1 1 1 0 1 0 0 1

51750 51850 0 1 0 1 1 1 1 1 0 0 1

184

51850 51950 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1 1

51950 52050 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0

52050 52150 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 0

52150 52250 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0

52250 52350 0 1 0 1 1 1 1 0 1 0 0

52350 52450 0 1 0 1 1 1 1 0 1 1 0

52450 52550 0 1 0 1 1 1 1 0 0 1 0

52550 52650 0 1 0 1 1 1 1 0 0 1 1

52650 52750 0 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1

52750 52850 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1

52850 52950 0 1 0 1 1 0 1 0 0 1 1

52950 53050 0 1 0 1 1 0 1 0 0 1 0

53050 53150 0 1 0 1 1 0 1 0 1 1 0

53150 53250 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 0

53250 53350 0 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0

53350 53450 0 1 0 1 1 0 1 1 1 1 0

53450 53550 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 0

53550 53650 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1

53650 53750 0 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1

53750 53850 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 1

53850 53950 0 1 0 1 1 0 0 1 0 1 1

53950 54050 0 1 0 1 1 0 0 1 0 1 0

54050 54150 0 1 0 1 1 0 0 1 1 1 0

54150 54250 0 1 0 1 1 0 0 1 1 0 0

185

54250 54350 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0

54350 54450 0 1 0 1 1 0 0 0 1 1 0

54450 54550 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0

54550 54650 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 1

54650 54750 0 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1

54750 54850 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1

54850 54950 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 1

54950 55050 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0

55050 55150 0 1 0 0 1 0 0 0 1 1 0

55150 55250 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0

55250 55350 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0

55350 55450 0 1 0 0 1 0 0 1 1 1 0

55450 55550 0 1 0 0 1 0 0 1 0 1 0

55550 55650 0 1 0 0 1 0 0 1 0 1 1

55650 55750 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1

55750 55850 0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 1

55850 55950 0 1 0 0 1 0 1 1 0 1 1

55950 56050 0 1 0 0 1 0 1 1 0 1 0

56050 56150 0 1 0 0 1 0 1 1 1 1 0

56150 56250 0 1 0 0 1 0 1 1 1 0 0

56250 56350 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0 0

56350 56450 0 1 0 0 1 0 1 0 1 1 0

56450 56550 0 1 0 0 1 0 1 0 0 1 0

56550 56650 0 1 0 0 1 0 1 0 0 1 1

186

56650 56750 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1

56750 56850 0 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1

56850 56950 0 1 0 0 1 1 1 0 0 1 1

56950 57050 0 1 0 0 1 1 1 0 0 1 0

57050 57150 0 1 0 0 1 1 1 0 1 1 0

57150 57250 0 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0

57250 57350 0 1 0 0 1 1 1 1 1 0 0

57350 57450 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0

57450 57550 0 1 0 0 1 1 1 1 0 1 0

57550 57650 0 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1

57650 57750 0 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1

57750 57850 0 1 0 0 1 1 0 1 0 0 1

57850 57950 0 1 0 0 1 1 0 1 0 1 1

57950 58050 0 1 0 0 1 1 0 1 0 1 0

58050 58150 0 1 0 0 1 1 0 1 1 1 0

58150 58250 0 1 0 0 1 1 0 1 1 0 0

58250 58350 0 1 0 0 1 1 0 0 1 0 0

58350 58450 0 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0

58450 58550 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0

58550 58650 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 1

58650 58750 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1

58750 58850 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1

58850 58950 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 1

58950 59050 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0

187

59050 59150 0 1 0 0 0 1 0 0 1 1 0

59150 59250 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0

59250 59350 0 1 0 0 0 1 0 1 1 0 0

59350 59450 0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0

59450 59550 0 1 0 0 0 1 0 1 0 1 0

59550 59650 0 1 0 0 0 1 0 1 0 1 1

59650 59750 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1

59750 59850 0 1 0 0 0 1 1 1 0 0 1

59850 59950 0 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1

59950 60050 0 1 0 0 0 1 1 1 0 1 0

60050 60150 0 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0

60150 60250 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0

60250 60350 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0

60350 60450 0 1 0 0 0 1 1 0 1 1 0

60450 60550 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0

60550 60650 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1

60650 60750 0 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1

60750 60850 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1

60850 60950 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1

60950 61050 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 0

61050 61150 0 1 0 0 0 0 1 0 1 1 0

61150 61250 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0

61250 61350 0 1 0 0 0 0 1 1 1 0 0

61350 61450 0 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0

188

61450 61550 0 1 0 0 0 0 1 1 0 1 0

61550 61650 0 1 0 0 0 0 1 1 0 1 1

61650 61750 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1

61750 61850 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1

61850 61950 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1

61950 62050 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0

62050 62150 0 1 0 0 0 0 0 1 1 1 0

62150 62250 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0

62250 62350 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0

62350 62450 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0

62450 62550 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0

62550 62650 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1

62650 62750 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1

62750 62850 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1

62850 62950 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1

62950 63050 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0

63050 63150 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0

63150 63250 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0

63250 63350 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0

63350 63450 1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 0

63450 63550 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0

63550 63650 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1

63650 63750 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1

63750 63850 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1

189

63850 63950 1 1 0 0 0 0 1 1 0 1 1

63950 64050 1 1 0 0 0 0 1 1 0 1 0

64050 64150 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0

64150 64250 1 1 0 0 0 0 1 1 1 0 0

64250 64350 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0

64350 64450 1 1 0 0 0 0 1 0 1 1 0

64450 64550 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1 0

64550 64650 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1

64650 64750 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1

64750 64850 1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1

64850 64950 1 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1

64950 65050 1 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0

65050 65150 1 1 0 0 0 1 1 0 1 1 0

65150 65250 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0

65250 65350 1 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0

65350 65450 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0

65450 65550 1 1 0 0 0 1 1 1 0 1 0

65550 65650 1 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1

65650 65750 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0 1

65750 65850 1 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1

65850 65950 1 1 0 0 0 1 0 1 0 1 1

65950 66050 1 1 0 0 0 1 0 1 0 1 0

66050 66150 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0

66150 66250 1 1 0 0 0 1 0 1 1 0 0

190

66250 66350 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0

66350 66450 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1 0

66450 66550 1 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0

66550 66650 1 1 0 0 0 1 0 0 0 1 1

66650 66750 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1

66750 66850 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1

66850 66950 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1 1

66950 67050 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0

67050 67150 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0

67150 67250 1 1 0 0 1 1 0 0 1 0 0

67250 67350 1 1 0 0 1 1 0 1 1 0 0

67350 67450 1 1 0 0 1 1 0 1 1 1 0

67450 67550 1 1 0 0 1 1 0 1 0 1 0

67550 67650 1 1 0 0 1 1 0 1 0 1 1

67650 67750 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 1

67750 67850 1 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1

67850 67950 1 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1

67950 68050 1 1 0 0 1 1 1 1 0 1 0

68050 68150 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0

68150 68250 1 1 0 0 1 1 1 1 1 0 0

68250 68350 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0

68350 68450 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 0

68450 68550 1 1 0 0 1 1 1 0 0 1 0

68550 68650 1 1 0 0 1 1 1 0 0 1 1

191

68650 68750 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1

68750 68850 1 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1

68850 68950 1 1 0 0 1 0 1 0 0 1 1

68950 69050 1 1 0 0 1 0 1 0 0 1 0

69050 69150 1 1 0 0 1 0 1 0 1 1 0

69150 69250 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0 0

69250 69350 1 1 0 0 1 0 1 1 1 0 0

69350 69450 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 0

69450 69550 1 1 0 0 1 0 1 1 0 1 0

69550 69650 1 1 0 0 1 0 1 1 0 1 1

69650 69750 1 1 0 0 1 0 1 1 0 0 1

69750 69850 1 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1

69850 69950 1 1 0 0 1 0 0 1 0 1 1

69950 70050 1 1 0 0 1 0 0 1 0 1 0

70050 70150 1 1 0 0 1 0 0 1 1 1 0

70150 70250 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0

70250 70350 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0

70350 70450 1 1 0 0 1 0 0 0 1 1 0

70450 70550 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0

70550 70650 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 1

70650 70750 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1

70750 70850 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1

70850 70950 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 1

70950 71050 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0

192

71050 71150 1 1 0 1 1 0 0 0 1 1 0

71150 71250 1 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0

71250 71350 1 1 0 1 1 0 0 1 1 0 0

71350 71450 1 1 0 1 1 0 0 1 1 1 0

71450 71550 1 1 0 1 1 0 0 1 0 1 0

71550 71650 1 1 0 1 1 0 0 1 0 1 1

71650 71750 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0 1

71750 71850 1 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1

71850 71950 1 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1

71950 72050 1 1 0 1 1 0 1 1 0 1 0

72050 72150 1 1 0 1 1 0 1 1 1 1 0

72150 72250 1 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0

72250 72350 1 1 0 1 1 0 1 0 1 0 0

72350 72450 1 1 0 1 1 0 1 0 1 1 0

72450 72550 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 0

72550 72650 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 1

72650 72750 1 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1

72750 72850 1 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1

72850 72950 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1 1

72950 73050 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1 0

73050 73150 1 1 0 1 1 1 1 0 1 1 0

73150 73250 1 1 0 1 1 1 1 0 1 0 0

73250 73350 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0

73350 73450 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 0

193

73450 73550 1 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0

73550 73650 1 1 0 1 1 1 1 1 0 1 1

73650 73750 1 1 0 1 1 1 1 1 0 0 1

73750 73850 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0 1

73850 73950 1 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1

73950 74050 1 1 0 1 1 1 0 1 0 1 0

74050 74150 1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0

74150 74250 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 0

74250 74350 1 1 0 1 1 1 0 0 1 0 0

74350 74450 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1 0

74450 74550 1 1 0 1 1 1 0 0 0 1 0

74550 74650 1 1 0 1 1 1 0 0 0 1 1

74650 74750 1 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1

74750 74850 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1

74850 74950 1 1 0 1 0 1 0 0 0 1 1

74950 75050 1 1 0 1 0 1 0 0 0 1 0

75050 75150 1 1 0 1 0 1 0 0 1 1 0

75150 75250 1 1 0 1 0 1 0 0 1 0 0

75250 75350 1 1 0 1 0 1 0 1 1 0 0

75350 75450 1 1 0 1 0 1 0 1 1 1 0

75450 75550 1 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0

75550 75650 1 1 0 1 0 1 0 1 0 1 1

75650 75750 1 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1

75750 75850 1 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1

194

75850 75950 1 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1

75950 76050 1 1 0 1 0 1 1 1 0 1 0

76050 76150 1 1 0 1 0 1 1 1 1 1 0

76150 76250 1 1 0 1 0 1 1 1 1 0 0

76250 76350 1 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0

76350 76450 1 1 0 1 0 1 1 0 1 1 0

76450 76550 1 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0

76550 76650 1 1 0 1 0 1 1 0 0 1 1

76650 76750 1 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1

76750 76850 1 1 0 1 0 0 1 0 0 0 1

76850 76950 1 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1

76950 77050 1 1 0 1 0 0 1 0 0 1 0

77050 77150 1 1 0 1 0 0 1 0 1 1 0

77150 77250 1 1 0 1 0 0 1 0 1 0 0

77250 77350 1 1 0 1 0 0 1 1 1 0 0

77350 77450 1 1 0 1 0 0 1 1 1 1 0

77450 77550 1 1 0 1 0 0 1 1 0 1 0

77550 77650 1 1 0 1 0 0 1 1 0 1 1

77650 77750 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 1

77750 77850 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1

77850 77950 1 1 0 1 0 0 0 1 0 1 1

77950 78050 1 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0

78050 78150 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0

78150 78250 1 1 0 1 0 0 0 1 1 0 0

195

78250 78350 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0

78350 78450 1 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0

78450 78550 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0

78550 78650 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1

78650 78750 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1

78750 78850 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1

78850 78950 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1

78950 79050 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0

79050 79150 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0

79150 79250 1 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0

79250 79350 1 1 1 1 0 0 0 1 1 0 0

79350 79450 1 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0

79450 79550 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1 0

79550 79650 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1

79650 79750 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1

79750 79850 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1

79850 79950 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 1

79950 80050 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0

80050 80150 1 1 1 1 0 0 1 1 1 1 0

80150 80250 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 0

80250 80350 1 1 1 1 0 0 1 0 1 0 0

80350 80450 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 0

80450 80550 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 0

80550 80650 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1

196

80650 80750 1 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1

80750 80850 1 1 1 1 0 1 1 0 0 0 1

80850 80950 1 1 1 1 0 1 1 0 0 1 1

80950 81050 1 1 1 1 0 1 1 0 0 1 0

81050 81150 1 1 1 1 0 1 1 0 1 1 0

81150 81250 1 1 1 1 0 1 1 0 1 0 0

81250 81350 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0 0

81350 81450 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0

81450 81550 1 1 1 1 0 1 1 1 0 1 0

81550 81650 1 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1

81650 81750 1 1 1 1 0 1 1 1 0 0 1

81750 81850 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1

81850 81950 1 1 1 1 0 1 0 1 0 1 1

81950 82050 1 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0

82050 82150 1 1 1 1 0 1 0 1 1 1 0

82150 82250 1 1 1 1 0 1 0 1 1 0 0

82250 82350 1 1 1 1 0 1 0 0 1 0 0

82350 82450 1 1 1 1 0 1 0 0 1 1 0

82450 82550 1 1 1 1 0 1 0 0 0 1 0

82550 82650 1 1 1 1 0 1 0 0 0 1 1

82650 82750 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1

82750 82850 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1

82850 82950 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 1

82950 83050 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 0

197

83050 83150 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0

83150 83250 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 0

83250 83350 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0 0

83350 83450 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 0

83450 83550 1 1 1 1 1 1 0 1 0 1 0

83550 83650 1 1 1 1 1 1 0 1 0 1 1

83650 83750 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 1

83750 83850 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1

83850 83950 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1

83950 84050 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0

84050 84150 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0

84150 84250 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0

84250 84350 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0

84350 84450 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0

84450 84550 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0

84550 84650 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1

84650 84750 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1

84750 84850 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 1

84850 84950 1 1 1 1 1 0 1 0 0 1 1

84950 85050 1 1 1 1 1 0 1 0 0 1 0

85050 85150 1 1 1 1 1 0 1 0 1 1 0

85150 85250 1 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0

85250 85350 1 1 1 1 1 0 1 1 1 0 0

85350 85450 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0

198

85450 85550 1 1 1 1 1 0 1 1 0 1 0

85550 85650 1 1 1 1 1 0 1 1 0 1 1

85650 85750 1 1 1 1 1 0 1 1 0 0 1

85750 85850 1 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1

85850 85950 1 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1

85950 86050 1 1 1 1 1 0 0 1 0 1 0

86050 86150 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0

86150 86250 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0

86250 86350 1 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0

86350 86450 1 1 1 1 1 0 0 0 1 1 0

86450 86550 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 0

86550 86650 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1

86650 86750 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1

86750 86850 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1

86850 86950 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 1

86950 87050 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0

87050 87150 1 1 1 0 1 0 0 0 1 1 0

87150 87250 1 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0

87250 87350 1 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0

87350 87450 1 1 1 0 1 0 0 1 1 1 0

87450 87550 1 1 1 0 1 0 0 1 0 1 0

87550 87650 1 1 1 0 1 0 0 1 0 1 1

87650 87750 1 1 1 0 1 0 0 1 0 0 1

87750 87850 1 1 1 0 1 0 1 1 0 0 1

199

87850 87950 1 1 1 0 1 0 1 1 0 1 1

87950 88050 1 1 1 0 1 0 1 1 0 1 0

88050 88150 1 1 1 0 1 0 1 1 1 1 0

88150 88250 1 1 1 0 1 0 1 1 1 0 0

88250 88350 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0 0

88350 88450 1 1 1 0 1 0 1 0 1 1 0

88450 88550 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1 0

88550 88650 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1 1

88650 88750 1 1 1 0 1 0 1 0 0 0 1

88750 88850 1 1 1 0 1 1 1 0 0 0 1

88850 88950 1 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1

88950 89050 1 1 1 0 1 1 1 0 0 1 0

89050 89150 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0

89150 89250 1 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0

89250 89350 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 0

89350 89450 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0

89450 89550 1 1 1 0 1 1 1 1 0 1 0

89550 89650 1 1 1 0 1 1 1 1 0 1 1

89650 89750 1 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1

89750 89850 1 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1

89850 89950 1 1 1 0 1 1 0 1 0 1 1

89950 90050 1 1 1 0 1 1 0 1 0 1 0

90050 90150 1 1 1 0 1 1 0 1 1 1 0

90150 90250 1 1 1 0 1 1 0 1 1 0 0

200

90250 90350 1 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0

90350 90450 1 1 1 0 1 1 0 0 1 1 0

90450 90550 1 1 1 0 1 1 0 0 0 1 0

90550 90650 1 1 1 0 1 1 0 0 0 1 1

90650 90750 1 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1

90750 90850 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1

90850 90950 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1 1

90950 91050 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0

91050 91150 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0

91150 91250 1 1 1 0 0 1 0 0 1 0 0

91250 91350 1 1 1 0 0 1 0 1 1 0 0

91350 91450 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 0

91450 91550 1 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0

91550 91650 1 1 1 0 0 1 0 1 0 1 1

91650 91750 1 1 1 0 0 1 0 1 0 0 1

91750 91850 1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 1

91850 91950 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1

91950 92050 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0

92050 92150 1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 0

92150 92250 1 1 1 0 0 1 1 1 1 0 0

92250 92350 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0

92350 92450 1 1 1 0 0 1 1 0 1 1 0

92450 92550 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 0

92550 92650 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1

201

92650 92750 1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1

92750 92850 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0 1

92850 92950 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1

92950 93050 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0

93050 93150 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1 0

93150 93250 1 1 1 0 0 0 1 0 1 0 0

93250 93350 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 0

93350 93450 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1 0

93450 93550 1 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0

93550 93650 1 1 1 0 0 0 1 1 0 1 1

93650 93750 1 1 1 0 0 0 1 1 0 0 1

93750 93850 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1

93850 93950 1 1 1 0 0 0 0 1 0 1 1

93950 94050 1 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0

94050 94150 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 0

94150 94250 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0

94250 94350 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0

94350 94450 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0

94450 94550 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0

94550 94650 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1

94650 94750 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1

94750 94850 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1

94850 94950 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1

94950 95050 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0

202

95050 95150 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0

95150 95250 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0

95250 95350 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0

95350 95450 1 0 1 0 0 0 0 1 1 1 0

95450 95550 1 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0

95550 95650 1 0 1 0 0 0 0 1 0 1 1

95650 95750 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1

95750 95850 1 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1

95850 95950 1 0 1 0 0 0 1 1 0 1 1

95950 96050 1 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0

96050 96150 1 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0

96150 96250 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0 0

96250 96350 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0

96350 96450 1 0 1 0 0 0 1 0 1 1 0

96450 96550 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0

96550 96650 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1 1

96650 96750 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1

96750 96850 1 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1

96850 96950 1 0 1 0 0 1 1 0 0 1 1

96950 97050 1 0 1 0 0 1 1 0 0 1 0

97050 97150 1 0 1 0 0 1 1 0 1 1 0

97150 97250 1 0 1 0 0 1 1 0 1 0 0

97250 97350 1 0 1 0 0 1 1 1 1 0 0

97350 97450 1 0 1 0 0 1 1 1 1 1 0

203

97450 97550 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1 0

97550 97650 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1 1

97650 97750 1 0 1 0 0 1 1 1 0 0 1

97750 97850 1 0 1 0 0 1 0 1 0 0 1

97850 97950 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 1

97950 98050 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0

98050 98150 1 0 1 0 0 1 0 1 1 1 0

98150 98250 1 0 1 0 0 1 0 1 1 0 0

98250 98350 1 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0

98350 98450 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0

98450 98550 1 0 1 0 0 1 0 0 0 1 0

98550 98650 1 0 1 0 0 1 0 0 0 1 1

98650 98750 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1

98750 98850 1 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1

98850 98950 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1 1

98950 99050 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0

99050 99150 1 0 1 0 1 1 0 0 1 1 0

99150 99250 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0

99250 99350 1 0 1 0 1 1 0 1 1 0 0

99350 99450 1 0 1 0 1 1 0 1 1 1 0

99450 99550 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0

99550 99650 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 1

99650 99750 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 1

99750 99850 1 0 1 0 1 1 1 1 0 0 1

204

99850 99950 1 0 1 0 1 1 1 1 0 1 1

99950 100050 1 0 1 0 1 1 1 1 0 1 0

100050 100150 1 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0

100150 100250 1 0 1 0 1 1 1 1 1 0 0

100250 100350 1 0 1 0 1 1 1 0 1 0 0

100350 100450 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1 0

100450 100550 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1 0

100550 100650 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1 1

100650 100750 1 0 1 0 1 1 1 0 0 0 1

100750 100850 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1

100850 100950 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 1

100950 101050 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0

101050 101150 1 0 1 0 1 0 1 0 1 1 0

101150 101250 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0

101250 101350 1 0 1 0 1 0 1 1 1 0 0

101350 101450 1 0 1 0 1 0 1 1 1 1 0

101450 101550 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0

101550 101650 1 0 1 0 1 0 1 1 0 1 1

101650 101750 1 0 1 0 1 0 1 1 0 0 1

101750 101850 1 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1

101850 101950 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 1

101950 102050 1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 0

102050 102150 1 0 1 0 1 0 0 1 1 1 0

102150 102250 1 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0

205

102250 102350 1 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0

102350 102450 1 0 1 0 1 0 0 0 1 1 0

102450 102550 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0

102550 102650 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1

102650 102750 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1

102750 102850 1 0 1 1 1 0 0 0 0 0 1

102850 102950 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1

102950 103050 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0

103050 103150 1 0 1 1 1 0 0 0 1 1 0

103150 103250 1 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0

103250 103350 1 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0

103350 103450 1 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0

103450 103550 1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 0

103550 103650 1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1

103650 103750 1 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1

103750 103850 1 0 1 1 1 0 1 1 0 0 1

103850 103950 1 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1

103950 104050 1 0 1 1 1 0 1 1 0 1 0

104050 104150 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0

104150 104250 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0

104250 104350 1 0 1 1 1 0 1 0 1 0 0

104350 104450 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1 0

104450 104550 1 0 1 1 1 0 1 0 0 1 0

104550 104650 1 0 1 1 1 0 1 0 0 1 1

206

104650 104750 1 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1

104750 104850 1 0 1 1 1 1 1 0 0 0 1

104850 104950 1 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1

104950 105050 1 0 1 1 1 1 1 0 0 1 0

105050 105150 1 0 1 1 1 1 1 0 1 1 0

105150 105250 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0 0

105250 105350 1 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0

105350 105450 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0

105450 105550 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 0

105550 105650 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1

105650 105750 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1

105750 105850 1 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1

105850 105950 1 0 1 1 1 1 0 1 0 1 1

105950 106050 1 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0

106050 106150 1 0 1 1 1 1 0 1 1 1 0

106150 106250 1 0 1 1 1 1 0 1 1 0 0

106250 106350 1 0 1 1 1 1 0 0 1 0 0

106350 106450 1 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0

106450 106550 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1 0

106550 106650 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1 1

106650 106750 1 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1

106750 106850 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 1

106850 106950 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1

106950 107050 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0

207

107050 107150 1 0 1 1 0 1 0 0 1 1 0

107150 107250 1 0 1 1 0 1 0 0 1 0 0

107250 107350 1 0 1 1 0 1 0 1 1 0 0

107350 107450 1 0 1 1 0 1 0 1 1 1 0

107450 107550 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0

107550 107650 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 1

107650 107750 1 0 1 1 0 1 0 1 0 0 1

107750 107850 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1

107850 107950 1 0 1 1 0 1 1 1 0 1 1

107950 108050 1 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0

108050 108150 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 0

108150 108250 1 0 1 1 0 1 1 1 1 0 0

108250 108350 1 0 1 1 0 1 1 0 1 0 0

108350 108450 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1 0

108450 108550 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 0

108550 108650 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1

108650 108750 1 0 1 1 0 1 1 0 0 0 1

108750 108850 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1

108850 108950 1 0 1 1 0 0 1 0 0 1 1

108950 109050 1 0 1 1 0 0 1 0 0 1 0

109050 109150 1 0 1 1 0 0 1 0 1 1 0

109150 109250 1 0 1 1 0 0 1 0 1 0 0

109250 109350 1 0 1 1 0 0 1 1 1 0 0

109350 109450 1 0 1 1 0 0 1 1 1 1 0

208

109450 109550 1 0 1 1 0 0 1 1 0 1 0

109550 109650 1 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1

109650 109750 1 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1

109750 109850 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1

109850 109950 1 0 1 1 0 0 0 1 0 1 1

109950 110050 1 0 1 1 0 0 0 1 0 1 0

110050 110150 1 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0

110150 110250 1 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0

110250 110350 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 0

110350 110450 1 0 1 1 0 0 0 0 1 1 0

110450 110550 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0

110550 110650 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1

110650 110750 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1

110750 110850 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

110850 110950 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1

110950 111050 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0

111050 111150 1 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0

111150 111250 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0

111250 111350 1 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0

111350 111450 1 0 0 1 0 0 0 1 1 1 0

111450 111550 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0

111550 111650 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1 1

111650 111750 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1

111750 111850 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1

209

111850 111950 1 0 0 1 0 0 1 1 0 1 1

111950 112050 1 0 0 1 0 0 1 1 0 1 0

112050 112150 1 0 0 1 0 0 1 1 1 1 0

112150 112250 1 0 0 1 0 0 1 1 1 0 0

112250 112350 1 0 0 1 0 0 1 0 1 0 0

112350 112450 1 0 0 1 0 0 1 0 1 1 0

112450 112550 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0

112550 112650 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1

112650 112750 1 0 0 1 0 0 1 0 0 0 1

112750 112850 1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1

112850 112950 1 0 0 1 0 1 1 0 0 1 1

112950 113050 1 0 0 1 0 1 1 0 0 1 0

113050 113150 1 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0

113150 113250 1 0 0 1 0 1 1 0 1 0 0

113250 113350 1 0 0 1 0 1 1 1 1 0 0

113350 113450 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 0

113450 113550 1 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0

113550 113650 1 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1

113650 113750 1 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1

113750 113850 1 0 0 1 0 1 0 1 0 0 1

113850 113950 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 1

113950 114050 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0

114050 114150 1 0 0 1 0 1 0 1 1 1 0

114150 114250 1 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0

210

114250 114350 1 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0

114350 114450 1 0 0 1 0 1 0 0 1 1 0

114450 114550 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0

114550 114650 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1

114650 114750 1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1

114750 114850 1 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1

114850 114950 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1

114950 115050 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 0

115050 115150 1 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0

115150 115250 1 0 0 1 1 1 0 0 1 0 0

115250 115350 1 0 0 1 1 1 0 1 1 0 0

115350 115450 1 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0

115450 115550 1 0 0 1 1 1 0 1 0 1 0

115550 115650 1 0 0 1 1 1 0 1 0 1 1

115650 115750 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 1

115750 115850 1 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1

115850 115950 1 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1

115950 116050 1 0 0 1 1 1 1 1 0 1 0

116050 116150 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0

116150 116250 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0

116250 116350 1 0 0 1 1 1 1 0 1 0 0

116350 116450 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1 0

116450 116550 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0

116550 116650 1 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1

211

116650 116750 1 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1

116750 116850 1 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1

116850 116950 1 0 0 1 1 0 1 0 0 1 1

116950 117050 1 0 0 1 1 0 1 0 0 1 0

117050 117150 1 0 0 1 1 0 1 0 1 1 0

117150 117250 1 0 0 1 1 0 1 0 1 0 0

117250 117350 1 0 0 1 1 0 1 1 1 0 0

117350 117450 1 0 0 1 1 0 1 1 1 1 0

117450 117550 1 0 0 1 1 0 1 1 0 1 0

117550 117650 1 0 0 1 1 0 1 1 0 1 1

117650 117750 1 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1

117750 117850 1 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1

117850 117950 1 0 0 1 1 0 0 1 0 1 1

117950 118050 1 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0

118050 118150 1 0 0 1 1 0 0 1 1 1 0

118150 118250 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0

118250 118350 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0

118350 118450 1 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0

118450 118550 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 0

118550 118650 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1

118650 118750 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1

118750 118850 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1

118850 118950 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1

118950 119050 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

212

119050 119150 1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0

119150 119250 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0

119250 119350 1 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0

119350 119450 1 0 0 0 1 0 0 1 1 1 0

119450 119550 1 0 0 0 1 0 0 1 0 1 0

119550 119650 1 0 0 0 1 0 0 1 0 1 1

119650 119750 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1

119750 119850 1 0 0 0 1 0 1 1 0 0 1

119850 119950 1 0 0 0 1 0 1 1 0 1 1

119950 120050 1 0 0 0 1 0 1 1 0 1 0

120050 120150 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0

120150 120250 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 0

120250 120350 1 0 0 0 1 0 1 0 1 0 0

120350 120450 1 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0

120450 120550 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0

120550 120650 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1

120650 120750 1 0 0 0 1 0 1 0 0 0 1

120750 120850 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1

120850 120950 1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1

120950 121050 1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 0

121050 121150 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1 0

121150 121250 1 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0

121250 121350 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0

121350 121450 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0

213

121450 121550 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 0

121550 121650 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 1

121650 121750 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1

121750 121850 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1

121850 121950 1 0 0 0 1 1 0 1 0 1 1

121950 122050 1 0 0 0 1 1 0 1 0 1 0

122050 122150 1 0 0 0 1 1 0 1 1 1 0

122150 122250 1 0 0 0 1 1 0 1 1 0 0

122250 122350 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0

122350 122450 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0

122450 122550 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0

122550 122650 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1

122650 122750 1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1

122750 122850 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1

122850 122950 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1

122950 123050 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0

123050 123150 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0

123150 123250 1 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0

123250 123350 1 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0

123350 123450 1 0 0 0 0 1 0 1 1 1 0

123450 123550 1 0 0 0 0 1 0 1 0 1 0

123550 123650 1 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1

123650 123750 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1

123750 123850 1 0 0 0 0 1 1 1 0 0 1

214

123850 123950 1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 1

123950 124050 1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0

124050 124150 1 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0

124150 124250 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0

124250 124350 1 0 0 0 0 1 1 0 1 0 0

124350 124450 1 0 0 0 0 1 1 0 1 1 0

124450 124550 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0

124550 124650 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1

124650 124750 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1

124750 124850 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1

124850 124950 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 1

124950 125050 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0

125050 125150 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0

125150 125250 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0

125250 125350 1 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0

125350 125450 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0

125450 125550 1 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0

125550 125650 1 0 0 0 0 0 1 1 0 1 1

125650 125750 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1

125750 125850 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1

125850 125950 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1

125950 126050 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0

126050 126150 1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0

126150 126250 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0

215

126250 126350 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0

126350 126450 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0

126450 126550 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0

126550 126650 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1

126650 126750 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

CAPITOLUL 4

SISTEMUL DE BORD PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR Nota 1. Materialul de îndrumare referitor la sistemul de bord pentru evitarea coliziunilor se găseşte în procedurile specifice pentru aplicarea prezentei reglementări. Nota 2. Unităţile de măsură alternative non-SI sunt folosite în măsura permisă de prevederile procedurilor şi instrucţiunilor de aeronautică civilă PIAC-UM (transpunerea în limba română a Anexei 5 OACI), cap. 3. În cazuri limitate, pentru a se asigura consecvenţa la nivelul calculelor logice, sunt folosite unităţi precum ft/s, NM/s şi kt/s.

4.1. DEFINIŢII REFERITOARE LA SISTEMUL DE BORD PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR ACAS I. Un ACAS care asigură informaţii ca un mijloc de "a vedea şi a evita", dar nu include capacitatea de generare a avertizărilor de decizie (RA) (resolution advisories). Notă. - ACAS I. nu este destinat implementării şi standardizării internaţionale de către OACI. Prin urmare, numai caracteristicile ACAS I solicitate pentru a se asigura operarea compatibilă cu alte configuraţii ACAS şi limitarea interferenţelor sunt definite la pct. 4.2. ACAS II. Un ACAS care furnizează avertizări de decizie (RA) (resolution advisories) în plan vertical, în plus faţă de avertizările de trafic (TA).

216

ACAS III. Un ACAS care asigură avertizări de decizie (RA) în plan vertical şi orizontal, în plus faţă de avertizările de trafic (TA). Radio-emisie ACAS. O interogare de supraveghere format lung aer-aer de Mod S (UF = 16) cu adresă de radio-emisie. Informaţie RAC activă. O informaţie RAC este activă dacă restrânge la momentul respectiv selectarea avertizării de decizie (RA). Informaţiile RAC care au fost recepţionate în ultimele şase secunde şi nu au fost anulate în mod explicit sunt active. Avertizare de decizie (RA) privind intersectarea în altitudine. O avertizare de decizie (RA) de intersectare în altitudine apare în momentul când aeronava proprie echipată cu ACAS se află cu cel puţin 30 m (100 ft) dedesubtul sau deasupra aeronavei reprezentând ameninţarea, avertizările având sens de "urcare", respectiv de "coborâre". Avertizare de decizie (RA) de urcare. O avertizare de decizie (RA) pozitivă care recomandă urcarea, însă nu o urcare cu rată accentuată. Apropiere maximă. Apariţia distanţei minime dintre aeronava proprie şi aeronava intrusă. Astfel, distanţa la aproprierea maximă, este distanţa cea mai mică dintre cele două aeronave, iar momentul aproprierii maxime este momentul în care această distanţă este atinsă. Coordonare. Procesul prin care două aeronave echipate cu ACAS selectează avertizări de decizie (RA) compatibile, prin schimbarea de informaţii complementare privind avertizarea (avertizările) (RAC). Interogare de coordonare. O interogare de Mod S (transmisie uplink) emisă de ACAS II sau ACAS III care conţine un mesaj de decizie. Răspuns de coordonare. Un răspuns de Mod S (transmisie downlink) ce confirmă recepţionarea unei interogări de coordonare de către transponderul de Mod S care face parte dintr-un echipament ACAS II sau ACAS III. Avertizare de decizie (RA) corectivă. O avertizare de decizie (RA) care recomandă pilotului să devieze de la traiectoria de zbor curentă. Ciclu. Termenul "ciclu" folosit în acest capitol se referă la o trecere completă prin secvenţa de funcţii executate de ACAS II sau ACAS III, cu frecvenţa nominală de o dată pe secundă. Avertizare de decizie (RA) de coborâre. O avertizare de decizie (RA) pozitivă care recomandă coborârea, însă nu o coborâre cu rată accentuată. Traiectorie stabilită. O traiectorie generată de supravegherea ACAS aer-aer, care este considerată traiectoria aeronavei reale.

217

Avertizare de decizie (RA) de creştere a ratei. O avertizare de decizie (RA) cu o intensitate care recomandă creşterea ratei de modificare a altitudinii, la o valoare care o depăşeşte pe cea recomandată de o avertizare de decizie (RA) precedentă de urcare sau coborâre. Aeronavă intrusă. O aeronavă echipată cu transponder SSR aflată în zona de supraveghere ACAS, pentru care ACAS a stabilit o traiectorie. Aeronavă proprie. Aeronava echipată cu ACAS-ul în discuţie, având rolul protejării împotriva unor posibile coliziuni, aeronavă care poate iniţia o manevră ca răspuns la o indicaţie a ACAS-ului. Avertizare de decizie (RA) pozitivă. O avertizare de decizie (RA) care recomandă pilotului fie să urce, fie să coboare (se aplică pentru ACAS II). Ameninţare potenţială. O aeronavă intrusă care necesită o atenţie specială, fie datorită prezenţei în imediata apropiere a aeronavei proprii, fie pentru că măsurătorile succesive ale distanţei şi ale altitudinii arată că s-ar putea afla pe o traiectorie de coliziune sau aproape de coliziune cu aeronava proprie. Timpul de avertizare asigurat pentru evitarea unei ameninţări potenţiale este suficient de mic pentru a justifica o avertizare de trafic (TA), dar nu atât de mic încât să justifice o avertizare de decizie (RA). Avertizare de decizie (RA) preventivă. O avertizare de decizie (RA) care recomandă pilotului să evite anumite abateri de la traiectoria curentă de zbor dar care nu comportă o schimbare în traiectoria curentă de zbor. Avertizare de decizie (RA) privind sensul. Sensul unei avertizări de decizie (RA) ACAS II este "în sus" dacă solicită urcarea sau limitarea ratei de coborâre şi "în jos" dacă solicită coborârea sau limitarea ratei de urcare. Sensul poate fi simultan atât în sus cât şi în jos dacă se solicită limitarea ratei verticale într-o marjă specificată. Notă. - Sensul avertizării de decizie (RA) poate fi simultan atât în sus cât şi în jos atunci când, fiind confruntat cu mai multe ameninţări simultane, ACAS-ul generează o avertizare de decizie (RA) menită să asigure separarea adecvată dedesubtul şi deasupra aeronavei (aeronavelor) care reprezintă ameninţarea. Avertizare de decizie (RA) (resolution advisory). O indicaţie dată echipajului de zbor care recomandă: a) o manevră menită să asigure separarea faţă de orice ameninţare; sau b) o restricţie de manevră menită să menţină separarea existentă.

218

Informaţie complementară avertizării de decizie (RAC). Informaţii furnizate de un ACAS către un altul, printr-o interogare de Mod S astfel încât să asigure manevre complementare prin restricţionarea alegerii unor manevre disponibile de către ACASul care recepţionează RAC-ul. Înregistrarea informaţiilor complementare avertizărilor de decizie (înregistrare RAC). Ansamblu al tuturor informaţiilor RAC în plan vertical (VRC-uri) şi RAC în plan orizontal (HRC-uri) active în mod curent, care au fost recepţionate de ACAS. Aceste informaţii sunt furnizate de un ACAS altui ACAS sau unei staţii de Mod S de la sol, printr-un răspuns de Mod S. Intensitatea avertizării de decizie (RA). Amploarea manevrei indicate de avertizarea de decizie (RA). O avertizare de decizie (RA) poate căpăta mai multe intensităţi succesive înainte de a fi anulată. Odată emisă o nouă intensitate a avertizării de decizie (RA), cea precedentă este anulată în mod automat. Mesaj de decizie. Mesajul care conţine informaţiile complementare avertizării de decizie (RAC). Avertizare de decizie (RA) cu sens inversat. O avertizare de decizie (RA) căreia i s-a inversat sensul. Nivel de sensibilitate (S). Un număr întreg care defineşte un set de parametri, folosiţi de avertizarea de trafic (TA) (traffic advisory) şi de algoritmii de evitare a coliziunilor, pentru a controla timpul de avertizare furnizat de ameninţările potenţiale şi de logica de detecţie a ameninţărilor, precum şi valorile parametrilor relevanţi pentru logica de selectare a unei avertizări de decizie (RA). Ameninţare. O aeronavă intrusă care necesită o atenţie specială, fie datorită prezenţei în imediata apropiere a aeronavei proprii, fie pentru că măsurătorile succesive ale distanţei şi altitudinii arată că aceasta s-ar putea afla pe o traiectorie de coliziune sau aproape de coliziune cu aeronava proprie. Timpul de avertizare asigurat în cazul unei avertizări este suficient de mic pentru a se justifice o avertizare de decizie (RA). Traiectorie. O secvenţă de cel puţin trei măsurători reprezentând poziţii care ar fi putut fi ocupate în mod rezonabil de o aeronavă. Avertizare de trafic (TA) (traffic advisory). O indicaţie dată echipajului de zbor că o anumită aeronavă intrusă reprezintă o ameninţare potenţială. Avertizare de decizie (RA) de limitare a vitezei pe verticală (VSL). O avertizare de decizie (RA) care recomandă pilotului să evite un interval dat de rate de modificare a altitudinii. O avertizare de decizie (RA) VSL poate fi atât corectivă, cât şi preventivă. Timp de avertizare. Intervalul de timp dintre detecţia ameninţării potenţiale sau a ameninţării şi apropierea maximă, atunci când niciuna dintre aeronave nu accelerează.

219

4.2. PREVEDERI GENERALE ŞI CARACTERISTICI ACAS I

4.2.1 Cerinţe funcţionale. ACAS I trebuie să îndeplinească următoarele funcţii: a) supravegherea aeronavelor din apropiere echipate cu transponder SSR; şi b) furnizarea de indicaţii echipajului de zbor, privind identificarea poziţiei aproximative a aeronavelor din apropiere, ca sprijin al identificării vizuale. Notă. - ACAS I este proiectat să funcţioneze utilizând numai interogări de Mod A/C. În plus, acesta nu se coordonează cu alte ACAS-uri. Prin urmare, un transponder de Mod S nu este necesar să facă parte dintr-un echipament ACAS I. 4.2.2 Formatul semnalului. Caracteristicile RF ale tuturor semnalelor ACAS I trebuie să se conformeze prevederilor din cap. 3, pct. 3.1.1.1, până la pct. 3.1.1.6 şi de la pct. 3.1.2.1, până la pct. 3.1.2.4. 4.2.3 Controlul interferenţelor 4.2.3.1 Puterea RF maximă radiată. Puterea efectiv radiată a unei transmisii ACAS I la o elevaţie de 0 grade faţă de axa longitudinală a aeronavei trebuie să nu depăşească 24 dBW. 4.2.3.2 Puterea radiată nedorită. Atunci când ACAS I nu transmite nicio interogare, puterea efectiv radiată în orice direcţie trebuie să nu depăşească -70 dBm. Notă.- Această cerinţă are rolul de a se asigura că, atunci când nu transmite o interogare, ACAS I nu emite energie RF care ar putea interfera cu, sau reduce sensibilitatea transponderului SSR sau a echipamentelor radio aflate fie la bordul altei aeronave aflate în apropiere, fie în staţiile de la sol din apropiere. 4.2.3.3 Limitarea interferenţelor. Fiecare interogator ACAS I trebuie să îşi controleze rata de interogare sau puterea sau ambele în toate modurile SSR, pentru a minimiza efectele interferenţelor (pct. 4.2.3.3.3 şi 4.2.3.3.4). Notă. - Aceste limite reprezintă un mijloc de a se asigura faptul că toate efectele interferenţelor care rezultă în urma acestor interogări, împreună cu interogările de la toate celelalte interogatoare ACAS I, ACAS II şi ACAS III din apropiere, sunt menţinute la un nivel scăzut. 4.2.3.3.1 Determinarea ratei de răspuns a transponderului propriu. ACAS I trebuie să monitorizeze rata la care transponderul propriu răspunde la interogări, pentru a se asigura că sunt respectate prevederile de la pct. 4.2.3.3.3.

220

4.2.3.3.2 Determinarea numărului de interogatoare ACAS II şi ACAS III. ACAS I trebuie să numere interogatoarele ACAS II şi ACAS III din apropiere pentru a se asigura că sunt respectate prevederile de la pct. 4.2.3.3.3 sau 4.2.3.3.4. Această numărătoare trebuie să fie obţinută prin monitorizarea radio-emisiilor ACAS (UF = 16), (pct. 4.3.7.1.2.4) şi trebuie să fie actualizată cu numărul adreselor ACAS de aeronavă distincte, recepţionate în perioada precedentă de 20 s, la o frecvenţă nominală de cel puţin 1 Hz. 4.2.3.3.3 Limitele interferenţelor ACAS I de Mod A/C. Puterea interogatorului trebuie să nu depăşească următoarele limite:

Na

Limita superioară pentru

Dacă fr ≤ 240 Dacă fr > 240

0 250 118

1 250 113

2 250 108

3 250 103

4 250 98

5 250 94

6 250 89

7 250 84

8 250 79

9 250 74

10 245 70

11 228 65

221

12 210 60

13 193 55

14 175 50

15 158 45

16 144 41

17 126 36

18 109 31

19 91 26

20 74 21

21 60 17

≥ 22 42 12

Unde: Na - numărul aeronavelor echipate cu ACAS II şi ACAS III care operează în apropierea propriei aeronave (bazat pe radio-emisiile ACAS. recepţionate la pragul de -74 dBm al receptorului transponderului); { } - valoarea medie a expresiei dintre paranteze luată pentru ultimele 8 cicluri de interogare; Pa(k) - puterea de vârf radiată de antenă în toate direcţiile, măsurată în W, a impulsului cu cea mai mare amplitudine din grupul de impulsuri, ce constituie o singură interogare, în perioada interogării numărul k de Mod A/C, dintr-un ciclu de interogare de 1 s; k - ordinea (indexul) numărului de interogări de Mod A/C, k = 1, 2, . . ., k; kt - numărul de interogări de Mod A/C transmis într-un ciclu de interogare de 1 s; fr - rata de răspuns de Mod A/C a transponderului propriu. 4.2.3.3.4 Limitele interferenţelor ACAS I de Mod S. Un ACAS I care foloseşte interogări de Mod S trebuie să nu producă efecte mai mari ale interferenţelor decât un ACAS I care foloseşte numai interogări de Mod A/C.

4.3. PREVEDERI GENERALE REFERITOARE LA ACAS II ŞI ACAS III

222

Nota 1. - Acronimul ACAS este folosit în acest capitol pentru a indica fie ACAS II, fie ACAS III. Nota 2. - Cerinţele de echipare cu sistem ACAS sunt menţionate în Anexa 6, partea I, capitolul 6. Nota 3. - Termenul "ameninţare echipată" este utilizat în acest capitol pentru a indica o ameninţare echipată cu ACAS II sau ACAS III. 4.3.1 Cerinţe funcţionale 4.3.1.1 Funcţii ACAS. ACAS-ul trebuie să îndeplinească următoarele funcţii: a) supraveghere; b) generare de avertizări de trafic (TA); c) detectarea ameninţării; d) generarea de avertizări de decizie (RA); e) coordonare; şi f) comunicaţii cu staţiile de la sol. Echipamentul trebuie să execute funcţiile de la b) la e) pentru fiecare ciclu de operare. Notă. - Anumite caracteristici ale acestor funcţii trebuie să fie standardizate pentru a se asigura faptul că unităţile ACAS cooperează satisfăcător cu alte unităţi ACAS, cu staţiile de Mod S de la sol şi cu sistemul ATC. Fiecare dintre caracteristicile care sunt standardizate este tratată mai jos. 4.3.1.1.1 Durata unui ciclu nu trebuie să depăşească 1,2 s. 4.3.2 Cerinţele de performanţă pentru supraveghere 4.3.2.1 Cerinţe generale pentru supraveghere. ACAS-ul trebuie să interogheze transponderele SSR de Mod A/C şi de Mod S de la bordul altor aeronave şi să detecteze răspunsurile acestora. ACAS-ul trebuie să măsoare distanţa şi gismentul aeronavelor care răspund. Utilizând aceste măsurători şi informaţiile transmise prin intermediul răspunsurilor

223

transponderelor, ACAS-ul trebuie să estimeze poziţia relativă a fiecărei aeronave care răspunde. ACAS-ul trebuie să asigure determinarea poziţiei în prezenţa reflexiilor solului, a interferenţelor şi a variaţiei intensităţii semnalului. 4.3.2.1.1 Probabilitatea stabilirii traiectoriei. ACAS-ul trebuie să genereze cu o probabilitate de cel puţin 0,90, o traiectorie stabilită cu 30 s înainte de apropierea maximă, pentru aeronavele echipate cu transpondere, atunci când toate condiţiile de mai jos sunt îndeplinite: a) unghiurile de elevaţie ale acestor aeronave sunt în limita a ±10 grade faţă de planul înclinării longitudinale a aeronavei echipate cu ACAS; b) mărimile ratelor de schimbare a altitudinii acestor aeronave sunt mai mici sau egale cu 51 m/s (10 000 ft/min); c) transponderele şi antenele acestor aeronave îndeplinesc standardele din cap. 3, pct. 3.1.1 şi pct. 3.1.2; d) vitezele de apropiere şi direcţiile acestor aeronave, densitatea locală de aeronave echipate cu transponder SSR şi numărul altor interogatoare ACAS din apropiere (aşa cum a fost determinat prin monitorizarea emisiilor ACAS, pct. 4.3.7.1.2.4) îndeplinesc condiţiile specificate în tabelul 4-1; şi e) distanţa oblică minimă este mai mare sau egală cu 300 m (1 000 ft).

Tabelul 4-1. Premizele proiectării ACAS

Condiţii Performanţă

Sectorul

Densitatea maximă de trafic

Numărul maxim de

alte ACAS-uri pe o

distanţă de 56 Km (30

NM)

Probabilitatea de reuşită

În faţă Lateral Spate

Viteza maximă de apropiere

Aeronavă /km2

Aeronavă /NM2

m/s kt m/s kt m/s kt

260 500 150 300 93 180 0,087 0,30 30 0,9

620 1200 390 750 220 430 0,017 0,06 30 0,9

Notă.

224

Tabelul 4-1 prezintă premisele proiectării pe care s-a bazat dezvoltarea ACAS-ului. Experienţa operaţională şi simularea arată că ACAS-ul furnizează o supraveghere adecvată pentru evitarea coliziunilor, chiar şi atunci când numărul maxim de alte ACAS-uri pe o distanta de 56 Km (30 NM) este într-un fel sau altul mai mare decât cel prezentat în tabelul 4-1. Viitoarele proiecte ACAS vor tine cont de conţinutul densităţilor ACAS-urilor curente şi a celor din viitor. 4.3.2.1.1.1 ACAS-lu trebuie să continue să asigure supravegherea fără degradarea bruscă a probabilităţii de stabilire a traiectoriei, atunci când oricare dintre limitele condiţiilor definite la pct. 4.3.2.1.1 este depăşită. 4.3.2.1.1.2 ACAS-lu nu trebuie să genereze traiectorii pentru aeronavele de Mod S care raportează că sunt la sol. Notă. O aeronavă de Mod S poate raporta că este la sol, prin codarea în câmpul privind capacitatea (CA), într-o transmisie DF = 11 sau DF = 17 (cap. 3, pct. 3.1.2.5.2.2.1) sau prin codare în câmpul stării pe verticală (VS), într-o transmisie DF = 0 (cap. 3, pct. 3.3.1.2.8.2.1). Ca alternativă, dacă aeronava se află sub supraveghere de Mod S de la sol, poziţia la-sol poate fi determinată prin monitorizarea câmpului de stare de zbor (FS), în formatele downlink DF = 4, 5, 20 sau 21 (cap.3, pct. 3.1.2.6.5.1). 4.3.2.1.1.3 ACAS-ul trebuie să atingă performanţele cerute în generarea traiectoriilor, când rata medie a răspunsurilor asincrone SSR de Mod A/C de la transponderele din apropierea aeronavei echipate cu ACAS este de 240 răspunsuri pe secundă şi când rata de interogare de vârf recepţionată de transponderele individuale, aflate sub supraveghere, este de 500 de interogări pe secundă. Notă. - Rata de interogare de vârf menţionată mai sus include interogări de la toate sursele. 4.3.2.1.2 Probabilitatea de traiectorii false. Probabilitatea ca o traiectorie stabilită de Mod A/C pentru o aeronavă reală să nu corespundă în distanţă şi altitudine, dacă acestea sunt raportate, trebuie să fie mai mică decât 10-2. Pentru o traiectorie stabilită de Mod S, această probabilitate trebuie să fie mai mică decât 10-6. Aceste limite nu trebuie să fie depăşite în niciun mediu de trafic. 4.3.2.1.3 Precizia în distanţă şi gisment. 4.3.2.1.3.1 Distanţa trebuie să fie măsurată cu o rezoluţie de 14,5 m (1/128 NM) sau mai bună. 4.3.2.1.3.2 Erorile gismentelor poziţiilor estimate ale aeronavelor intruse nu trebuie să depăşească 10 grade rms.

225

Notă. - Această precizie a gismentelor aeronavelor intruse este practicabilă şi suficientă ca mijloc ajutător al identificării vizuale a ameninţărilor potenţiale. În plus, astfel de informaţii de gisment sunt considerate utile în detectarea ameninţărilor, acolo unde acestea pot indica faptul că o aeronavă intrusă reprezintă o ameninţare. Totuşi, această precizie nu constituie o bază suficientă pentru avertizările de decizie (RA) orizontale şi nici nu este suficientă pentru a emite anticipări sigure ale distanţei orizontale de ratare. 4.3.2.2 Controlul interferenţelor 4.3.2.2.1 Puterea maximă radiată RF. Puterea efectiv radiată a unei transmisii ACAS la 0 grade elevaţie faţă de axa longitudinală a aeronavei nu trebuie să depăşească 27 dBW. 4.3.2.2.1.1 Puterea radiată nedorită. Când ACAS-ul nu transmite nicio interogare, puterea efectiv radiată în orice direcţie nu trebuie să depăşească -70 dBm. 4.3.2.2.2 Limitarea interferenţei. Fiecare interogator ACAS care operează sub altitudinea barometrică de 5490 m (18000 ft) trebuie să îşi controleze rata de interogare sau puterea sau ambele pentru a se conforma cu inegalităţile specifice (pct. 4.3.2.2.2.2). 4.3.2.2.2.1 Determinarea numărului de alte unităţi ACAS. ACAS-ul trebuie să numere celelalte interogatoare ACAS II şi III din apropiere, pentru a se asigura că limitele de interferenţă sunt respectate. Această numărătoare trebuie să fie obţinută prin monitorizarea emisiilor ACAS (UF = 16), (pct. 4.3.7.1.2.4). Fiecare ACAS trebuie să monitorizeze astfel de interogări radio-emise, pentru a determina numărul de alte unităţi ACAS existente în limitele zonei de detecţie. 4.3.2.2.2.2 Inegalităţile de limitare a interferenţelor ACAS. ACAS-ul trebuie să îşi regleze rata de interogare şi puterea de interogare astfel încât următoarele trei inegalităţi să rămână adevărate, cu excepţia celor specificate în 4.3.2.2.2.2.1.

226

Variabilele din aceste inegalităţi trebuie să fie definite după cum urmează: it = numărul de interogări (de Mod A/C şi Mod S) transmis într-un ciclu de interogare de 1 s; i = ordinea (indexul) numărului interogărilor de Mod A/C şi Mod S, i = 1, 2, . . ., it; α = α1 minim calculat ca ¼ [nb/nc] care face obiectul condiţiilor speciale date mai jos şi α2 calculat ca log10 [na/nb] / log1025, unde nb şi nc sunt definite ca numărul de aeronave echipate cu ACAS II şi ACAS III în operare (în zbor sau pe sol) pe o distanţă de 11,2 Km (6 NM) şi 5,6 Km (3 NM) respectiv, al propriului ACAS (bazat pe supravegherea ACAS). Aeronava echipată cu ACAS, la sau sub o altitudine radio de 610 m (2.000 ft) AGL, trebuie să includă la valorile nb şi nc, aeronavele echipate cu ACAS II şi ACAS III aflate atât în zbor cât şi pe sol. Altfel, ACAS-ul trebuie să includă în valoarea nb şi nc, numai aeronave aflate în zbor echipate cu ACAS II şi ACAS III. Valoarea lui a este constrânsă în continuare la un minim de 0,5 şi un maxim de 1,0. În plus: DACĂ [(nb:1) SAU (nb > nc) SAU (nb ≤ 4 ŞI nc ≤ 2 ŞI na > 25)] ATUNCI α1 =1.0. DACĂ [(nc > ) ŞI (nb > nc) ŞI na < 40)] ATUNCI α1= 0,5; p(i) = puterea de vârf, măsurată în W, radiată omnidirecţional de antenă de impulsul având cea mai mare amplitudine din grupul de impulsuri care cuprinde o singură interogare în timpul celei de-a "i"-a interogare, într-un ciclu de interogare de 1 s;

227

m(i) = durata unui interval de suprimare mutual pentru transponderul propriu, măsurată în secunde, asociată cu a "i"-a interogare, într-un ciclu de interogare de 1s; B = factor de îngustare a fasciculului (raport de 3 dB între lăţimea fasciculului şi lăţimea fasciculului ce rezultă din suprimarea lobilor laterali ai interogării. Pentru interogatoarele ACAS care utilizează suprimarea lobilor laterali ai emiţătorului (SLS), lăţimea corespunzătoare a fasciculului trebuie să fie extinderea în azimut a răspunsurilor de Mod A/C de la un transponder limitat prin SLS, mediată între transponderele existente. {} a se vedea 4.2.3.3.3. Pa(k) '' k '' kt '' na '' Notă. Avertizările de decizie (RA) şi radio-emisiile ACAS (4.3.6.2.1 şi 4.3.7.1.2.4) sunt interogări. 4.3.2.2.2.2.1 Transmisii pe durata avertizărilor de decizie (RA). Toate interogările de coordonare aer-aer, avertizările de decizie (RA) şi radio-emisiile ACAS, trebuie să fie transmise la putere maximă. Aceste interogări trebuie să fie excluse din totalul interogărilor de Mod S din partea stângă a inegalităţilor (1) şi (2) de la pct. 4.3.2.2.2.2, pe durata avertizării de decizie (RA). 4.3.2.2.2.2.2 Transmisiile de la unităţile ACAS de la sol. Ori de câte ori aeronava ACAS indică faptul că se află la sol, interogările ACAS trebuie să fie limitate prin setarea numărului celorlalte aeronave ACAS II şi ACAS III (na), în inegalităţile de limitare a interferenţelor, la o valoare care este de trei ori valoarea obţinută pe baza radio-emisiilor ACAS recepţionate, la pragul receptorului transponderului de -74 dBm. Ori de câte ori puterea de interogare de Mod A/C este redusă din cauza limitărilor interferenţelor, puterea de interogare de Mod A/C în fasciculul de faţă trebuie să fie redusă prima, până când secvenţa de faţă se potriveşte cu secvenţele din stânga şi din dreapta. Puterile de interogare de faţă, din dreapta şi din stânga trebuie apoi să fie reduse secvenţial, până când se potrivesc cu puterea de interogare de spate. Reducerea suplimentară a puterii de Mod A/C trebuie să fie realizată prin reducerea secvenţială a puterilor de interogare de faţă, laterale şi de spate. 4.3.2.2.2.2.3 Transmisii de la unităţi ACAS aflate la peste 5.490 m (18.000 ft) altitudine. Fiecare interogator ACAS care operează la o altitudine barometrică de peste 5.490 m (18.000 ft) trebuie să îşi controleze rata de interogare sau puterea

228

sau pe amândouă, astfel încât inegalităţile (1) şi (3) de la pct. 4.3.2.2.2.2 să rămână adevărate atunci când valorile na şi a sunt egale cu 1, cu excepţia celor prevăzute la pct. 4.3.2.2.2.2.1. 4.3.3 Avertizări de trafic (TA) 4.3.3.1 Funcţia de avertizare de trafic (TA). ACAS-ul trebuie să furnizeze avertizări de trafic (TA) pentru a alerta echipajul de zbor asupra potenţialelor ameninţări. Astfel de avertizări de trafic (TA) trebuie să fie însoţite de o indicaţie asupra poziţiei relative aproximative a potenţialelor ameninţări. 4.3.3.2 Afişarea traficului de proximitate În timp ce sunt afişate avertizări de decizie (RA) şi/sau de trafic (TA), trebuie să fie afişat traficul de proximitate în limita distanţei de 11 km (6 NM), iar dacă se raportează şi altitudinea în limita de ±370 m (1.200 ft), trebuie să fie afişat şi acest trafic. Acest trafic de proximitate trebuie să fie distinct (de ex. prin culoare sau prin tipul simbolului) de ameninţările sau ameninţările potenţiale şi trebuie să fie astfel afişat încât să iasă în evidenţă. 4.3.3.3 Avertizarea de trafic (TA) ca precursor al avertizării de decizie (RA). Criteriile pentru avertizările de trafic (TA) trebuie să fie îndeplinite înaintea celor de decizie (RA). 4.3.3.3.1 Timp de avertizare de trafic (TA). Pentru aeronavele intruse care raportează altitudinea, timpul nominal de avertizare de trafic (TA) nu trebuie să fie mai mare de (T+20 s), unde T este timpul nominal de avertizare pentru generarea avertizării de decizie (RA). Notă. În mod ideal, avertizările de decizie (RA) trebuie să fie întotdeauna precedate de o avertizare de trafic (TA), dar acest lucru nu este întotdeauna posibil, de ex. criteriul avertizării de decizie (RA) ar putea fi deja îndeplinit atunci când este stabilită prima dată o traiectorie sau o manevră neaşteptată şi bruscă a aeronavei intruse, care poate face ca timpul de anticipare pentru avertizarea de trafic (TA) să fie mai mic decât un ciclu. 4.3.4 Detectarea ameninţărilor 4.3.4.1 Declararea ameninţărilor. ACAS-ul trebuie să evalueze caracteristicile corespunzătoare ale fiecărei aeronave intruse pentru a determina dacă aceasta reprezintă sau nu o ameninţare. 4.3.4.1.1 Caracteristicile aeronavei intruse. Ca cerinţe minime, caracteristicile unei aeronave intruse care sunt folosite pentru a identifica o ameninţare, trebuie să includă: a) altitudinea observată; b) rata de schimbare a altitudinii observată;

229

c) distanţa oblică observată; d) rata observată de variaţie a distanţei oblice; şi e) nivelul de sensibilitate al ACAS-ului intrusului, Si. Pentru o aeronavă intrusă neechipată cu ACAS II sau ACAS III, Si trebuie să fie setat la 1. 4.3.4.1.2 Caracteristicile aeronavei proprii. Ca cerinţe minime, caracteristicile aeronavelor proprii, care sunt folosite pentru a identifica o ameninţare, trebuie să includă: a) altitudinea; b) rata de schimbare a altitudinii; şi c) nivelul de sensibilitate al ACAS-ului propriu (pct. 4.3.4.3). 4.3.4.2 Niveluri de sensibilitate. ACAS-ul trebuie să fie capabil să opereze la oricare dintre nivelurile de sensibilitate. Acestea trebuie să includă: a) S = 1, un mod "în aşteptare" în care interogarea unei alte aeronave şi toate avertizările sunt inhibate; b) S = 2, un mod "numai avertizări de trafic (TA)" în care avertizările de decizie (RA) sunt inhibate; şi c) S = 3-7, niveluri suplimentare care permit emiterea avertizărilor de decizie (RA) care asigură timpii de avertizare indicaţi în tabelul 4-2 şi de asemenea, emiterea avertizărilor de trafic (TA). 4.3.4.3 Selectarea nivelului propriu de sensibilitate (So). Selectarea nivelului de sensibilitate al ACAS-ului propriu trebuie să fie determinată prin comenzi privind controlul nivelului de sensibilitate (SLC) care trebuie să fie acceptate de la un număr de surse, după cum urmează: a) comanda SLC generată automat de ACAS în funcţie de banda de altitudine sau a altor factori externi; b) comanda SLC din datele introduse de pilot; şi c) comanda SLC de la staţiile de Mod S de la sol. 4.3.4.3.1 Codurile de comandă SLC permise. Ca cerinţă minimă, codurile de comandă SLC acceptabile trebuie să includă:

Codare

pentru comanda SLC bazată pe benzi de altitudine 2 - 7

pentru comanda SLC din datele introduse de pilot 0, 1, 2

pentru comanda SLC de la staţiile de Mod S de la sol 0, 2 - 6

230

4.3.4.3.2 Comanda SLC bazată pe banda de altitudine. Când ACAS-ul selectează o comandă SLC bazată pe altitudine, histerezisul trebuie să fie aplicat pragurilor nominale de altitudine la care sunt solicitate schimbările valorii comenzii SLC, după cum urmează: pentru o aeronavă ACAS în urcare, comanda SLC trebuie să fie crescută la pragul de altitudine corespunzător plus valoarea histerezisului, iar pentru o aeronavă în coborâre dotată cu ACAS, comanda SLC trebuie să fie micşorată la pragul de altitudine corespunzător minus valoarea histerezisului. 4.3.4.3.3 Comanda SLC introdusă de pilot. Pentru comanda SLC setată de pilot, valoarea 0 trebuie să indice selectarea modului "automat", pentru care selectarea nivelului de sensibilitate trebuie să se bazeze pe celelalte comenzi.

Tabelul 4-2.

Nivelul de

sensibilitate 2 3 4 5 6 7

Timpul nominal de avertizare

Fără avertizări de decizie (RA)

15 s 20 s 25 s 30 s 35 s

4.3.4.3.4 Comanda SLC de la staţiile de Mod S de la sol. Pentru comenzile SLC transmise prin intermediul staţiilor de Mod S de la sol (pct. 4.3.8.4.2.1.1), valoarea 0 trebuie să indice faptul că staţia aflată în discuţie nu emite o comandă SLC şi că selectarea nivelului de sensibilitate trebuie să se bazeze pe celelalte comenzi, incluzând comenzile diferite de 0 de la alte staţii de Mod S de la sol. ACAS-ul nu trebuie să prelucreze o valoare SLC egală cu 1 transmisă de la sol. 4.3.4.3.4.1 Selectarea codului de comandă SLC de către ATS. Autorităţile ATS trebuie să se asigure că există proceduri pentru informarea piloţilor cu privire la orice cod de comandă SLC diferit de 0 selectat de către ATS (pct. 4.3.4.3.1). 4.3.4.3.5 Regula de selectare. Nivelul de sensibilitate al ACAS-ului propriu trebuie să fie setat la cea mai mică valoare a comenzii SLC diferită de 0, recepţionată de la oricare dintre sursele specificate la pct. 4.3.4.3. 4.3.4.4 Selectarea valorilor parametrilor pentru generarea avertizării de decizie (RA). Când nivelul de sensibilitate al ACAS-ului propriu este 3 sau mai mare, valorile parametrilor utilizaţi pentru generarea avertizării de decizie (RA), care

231

depind de nivelul de sensibilitate, trebuie să se bazeze pe cea mai mare valoare dintre nivelul de sensibilitate al ACAS-ului propriu, So şi nivelul de sensibilitate al ACAS-ului aeronavei intruse, Si. 4.3.4.5 Selectarea valorilor parametrilor pentru generarea avertizării de trafic (TA). Valorile parametrilor utilizaţi pentru generarea avertizării de trafic (TA) care depind de nivelul de sensibilitate, trebuie să fie selectate după aceleaşi criterii ca şi cele pentru avertizarea de decizie (RA) (pct. 4.3.4.4), excepţie făcând cazul în care o comandă SLC cu valoarea 2 (modul "avertizare de trafic exclusivă") a fost recepţionată fie de la pilot, fie de la o staţie de Mod S de la sol. În acest caz, valorile parametrilor pentru generarea avertizării de trafic (TA) trebuie să păstreze valorile pe care le-ar fi avut în absenţa comenzii SLC de la pilot sau de la staţia de Mod S de la sol. 4.3.5 Avertizări de decizie (RAs) 4.3.5.1 Generarea avertizării de decizie (RA). Pentru toate ameninţările, ACAS-ul trebuie să genereze o avertizare de decizie (RA), exceptând cazurile în care nu este posibilă selectarea unei avertizări de decizie (RA), despre care se poate anticipa că va asigura o separare adecvată, fie din cauza incertitudinii determinării traiectoriei de zbor a aeronavei intruse, fie din cauza existenţei unui risc ridicat ca o manevră cauzată de ameninţare să anuleze avertizarea de decizie (RA). 4.3.5.1.1 Anularea avertizării de decizie (RA) . Odată ce o avertizare de decizie (RA) a fost generată împotriva unuia sau a mai multor ameninţări, aceasta trebuie să fie menţinută sau modificată până când testele, care sunt mai puţin stricte decât cele pentru detecţia ameninţării, indică în două cicluri consecutive că avertizarea de decizie (RA) poate fi anulată, moment în care aceasta trebuie să fie anulată. 4.3.5.2 Selectarea avertizării de decizie (RA). ACAS-ul trebuie să genereze o avertizare de decizie (RA), despre care se anticipează că va asigura o separare adecvată faţă de toate ameninţările şi care are cel mai mic efect asupra traiectoriei curente de zbor a aeronavei dotată cu ACAS, în conformitate cu celelalte dispoziţii din acest capitol. 4.3.5.3 Eficacitatea avertizării de decizie (RA). O avertizare de decizie (RA) nu trebuie să recomande sau să continue să recomande o manevră sau restricţionarea unei manevre care, luând în considerare distanţa faţă de traiectoriile ameninţărilor posibile, este mai probabil să reducă separarea decât să o mărească, făcând subiectul dispoziţiilor de la pct. 4.3.5.5.1.1 şi 4.3.5.6. A se vedea, de asemenea, pct. 4.3.5.8. 4.3.5.4 Capacitatea aeronavei. O avertizare de decizie (RA) generată de ACAS trebuie să fie compatibilă cu performanţele aeronavei. 4.3.5.4.1 Apropierea faţă de sol. Avertizările de decizie (RA) de coborâre nu trebuie să fie generate sau menţinute când aeronava proprie se află sub 300 m (1.000 ft) AGL.

232

4.3.5.4.2 ACAS-ul nu trebuie să opereze la nivelurile de sensibilitate 3-7 atunci când aeronava proprie se află sub 300 m (1.000 ft) AGL. 4.3.5.5 Inversările de sens. ACAS-ul nu trebuie să inverseze sensul unei avertizări de decizie (RA) de la un ciclu la altul, exceptând cazurile permise la pct. 4.3.5.5.1, pentru a asigura coordonarea, sau cazurile în care separarea anticipată pentru apropierea maximă, pentru sensul existent, este inadecvată. 4.3.5.5.1 Inversările de sens împotriva ameninţărilor echipate cu ACAS. Dacă o informaţie complementară avertizării de decizie (RAC), recepţionată de la o ameninţare echipată cu ACAS, este incompatibilă cu sensul curent al avertizării de decizie (RA), ACAS-ul trebuie să modifice sensul avertizării de decizie (RA) pentru a se conforma cu informaţia RAC recepţionată, dacă adresa aeronavei proprii este mai mare ca valoare decât cea a ameninţării. Pct. 4.3.6.1.3 impune ca informaţia RAC a ACAS-ului propriu privind ameninţarea să fie de asemenea inversată. 4.3.5.5.1.1 ACAS-ul nu trebuie să modifice sensul unei avertizări de decizie (RA) întrun mod care să o facă incompatibilă cu informaţia complementară avertizării de decizie (RAC) recepţionată de la o ameninţare echipată cu ACAS, dacă codul de adresă al aeronavei proprii este mai mare ca valoare decât cel al ameninţării echipate cu ACAS. 4.3.5.6 Menţinerea intensităţii avertizării de decizie (RA). Supus cerinţei ca avertizarea de decizie (RA) de coborâre să nu fie generată la altitudine joasă (pct. 4.3.5.4.1), o avertizare de decizie (RA) nu trebuie să fie modificată dacă timpul până la apropierea maximă este prea mic pentru a primi un răspuns semnificativ sau dacă pericolul deviază în distanţă. 4.3.5.7 Slăbirea în intensitate a unei avertizări de decizie (RA). O avertizare de decizie (RA) nu trebuie să fie slăbită în intensitate dacă este posibil ca ulterior să fie necesar să fie crescută intensitatea avertizării. 4.3.5.8 Ameninţările echipate cu ACAS. Avertizarea de decizie (RA) trebuie să fie compatibilă cu toate informaţiile complementare avertizării de decizie (RAC) transmise ameninţărilor (pct. 4.3.6.1.3). Dacă se recepţionează o informaţie RAC de la o ameninţare, înainte ca ACAS-ul propriu să genereze o informaţie RAC pentru acea ameninţare, avertizarea de decizie (RA) generată trebuie să fie compatibilă cu informaţia RAC recepţionată, numai dacă o astfel de avertizare de decizie (RA) este mai probabil să reducă separarea decât să o mărească şi codul de adresă al aeronavei proprii are o valoare mai mică decât cel al ameninţării. Notă. - La întâlnirea cu mai mult de o ameninţare, atunci când este necesar să se treacă pe deasupra unor ameninţări şi pe dedesubtul altora, acest standard poate fi interpretat ca referindu-se la întreaga durată a unei avertizări de decizie (RA). Concret, este permisă menţinerea unei avertizări de decizie (RA) de urcare (coborâre) către o ameninţare care este

233

deasupra (dedesubtul) aeronavei proprii, cu condiţia ca să existe o intenţie calculată de a asigura o separare adecvată faţă de toate ameninţările, printr-o redresare ulterioară. 4.3.5.9 Codarea subcâmpului ARA. La fiecare ciclu al unei avertizări de decizie (RA), sensul, intensitatea şi atributele avertizării de decizie (RA) trebuie să fie codate în subcâmpul activ al avertizării (ARA) (pct. 4.3.8.4.2.2.1.1). Dacă subcâmpul ARA nu a fost actualizat pentru un interval de 6 s, acesta trebuie să fie setat la 0, împreună cu subcâmpul MTE, în acelaşi mesaj (pct. 4.3.8.4.2.2.1.3). 4.3.5.10 Timpul de răspuns al sistemului. Întârzierea sistemului, de la primirea răspunsului SSR relevant până la prezentarea către pilot a unui sens şi a unei intensităţi ale unei avertizări de decizie (RA), trebuie să fie cât mai scurtă posibil şi să nu depăşească 1,5 s. 4.3.6 Coordonarea şi comunicaţiile 4.3.6.1 Dispoziţii pentru coordonarea cu ameninţările echipate cu ACAS, 4.3.6.1.1 Coordonarea mai multor aeronave. În situaţiile cu mai multe aeronave, ACAS-ul trebuie să coordoneze cu fiecare ameninţare în parte. 4.3.6.1.2 Protecţia datelor în timpul coordonării. ACAS-ul trebuie să prevină accesarea simultană a datelor stocate, prin procese paralele, în particular în perioada prelucrării mesajului de decizie. 4.3.6.1.3 Interogarea de coordonare. La fiecare ciclu, ACAS-ul trebuie să transmită o interogare de coordonare către fiecare ameninţare echipată cu ACAS, în afară de cazul în care generarea unei avertizări de decizie (RA) este întârziată pentru că nu este posibilă selectarea unei avertizări de decizie (RA), despre care se poate anticipa că va asigura o separare adecvată (pct. 4.3.5.1). Mesajul de decizie transmis către o ameninţare trebuie să includă o informaţie complementară avertizării de decizie (RAC) selectată pentru acea ameninţare. Dacă se recepţionează o informaţie RAC de la ameninţare înainte ca ACAS-ul să selecteze o informaţie RAC pentru acea ameninţare, informaţia RAC selectată trebuie să fie compatibilă cu informaţia RAC recepţionată, cu excepţia cazului în care nu au trecut mai mult de trei cicluri din momentul în care informaţia RAC a fost recepţionată, informaţia RAC este de intersectare în altitudine şi codul de adresă al aeronavei proprii are o valoare mai mică decât cea a ameninţării, caz în care ACAS-ul trebuie să-şi selecteze propria avertizare de decizie (RA) în mod independent. Dacă o informaţie RAC, recepţionată de la o ameninţare echipată cu ACAS, este incompatibilă cu informaţia RAC selectată de ACAS-ul propriu pentru acea ameninţare, ACAS-ul trebuie să modifice informaţia RAC selectată pentru a fi compatibilă cu informaţia RAC recepţionată, dacă codul de adresă al aeronavei proprii are o valoare mai mare decât cea a ameninţării.

234

Notă. Informaţia RAC inclusă în mesajul de decizie este sub forma unei informaţii RAC în plan vertical (VRC) pentru ACAS II (pct. 4.3.8.4.2.3.2.2) şi a unei informaţii RAC în plan vertical (VRC) şi/sau o informaţie RAC în plan orizontal (HRC) pentru ACAS III. 4.3.6.1.3.1 Încheierea coordonării. În cadrul ciclului pe durata căruia o aeronavă intrusă încetează să constituie un motiv pentru menţinerea unei avertizări de decizie (RA), ACAS-ul trebuie să trimită un mesaj de decizie acelei aeronave intruse prin intermediul unei interogări de coordonare. Mesajul de decizie trebuie să includă codul de anulare pentru ultima informaţie RAC trimisă către aceea aeronavă intrusă, pe durata în care aceasta a constituit un motiv pentru menţinerea unei avertizări de decizie (RA). Notă. - În cazul confruntării cu o singură ameninţare, aceasta încetează să mai constituie un motiv pentru o avertizare de decizie (RA), atunci când sunt îndeplinite condiţiile de anulare a avertizării de decizie (RA). Pe durata unei confruntării cu ameninţări multiple, o ameninţare încetează să mai constituie un motiv pentru o avertizare de decizie (RA), atunci când sunt îndeplinite condiţiile de anulare a avertizării de decizie (RA) cu privire la acea ameninţare, chiar dacă avertizarea de decizie (RA) s-ar putea să trebuiască să fie menţinută din cauza celorlalte ameninţări. 4.3.6.1.3.2 Interogările de coordonare ale ACAS-ului trebuie să fie transmise până când se recepţionează un răspuns de coordonare de la ameninţare, prin minimum şase, dar nu mai mult de douăsprezece încercări. Interogările succesive trebuie să fie egal distanţate pe o perioadă de 100 ±5 ms. Dacă se efectuează numărul maxim de încercări şi nu se recepţionează niciun răspuns, ACAS-ul trebuie să îşi continue secvenţa normală de procesare. 4.3.6.1.3.3 ACAS-ul trebuie să asigure protecţia de paritate (pct. 4.3.8.4.2.3.2.6) şi protecţia pentru toate câmpurile din interogarea de coordonare, care transmit informaţia complementară avertizării de decizie (RAC) (pct. 4.3.8.4.2.3.2.7). Notă. - Aceasta include o informaţie RAC în plan vertical (VRC), anularea informaţiei RAC în plan vertical (CVC), o informaţie RAC în plan orizontal (HRC) şi anularea informaţiei RAC în plan orizontal (CHC).

235

4.3.6.1.3.4 Ori de câte ori ACAS-ul propriu îşi inversează sensul faţă de o ameninţare echipată cu ACAS, mesajul de decizie care este trimis în ciclurile curente şi în cele ulterioare către acea ameninţare, trebuie să conţină atât noua informaţie RAC selectată cât şi codul de anulare pentru informaţia RAC transmisă înaintea inversării. 4.3.6.1.3.5 Când este selectată o avertizare de decizie (RA) în plan vertical, informaţia complementară avertizării de decizie (RAC) în plan vertical (VRC) (pct. 4.3.8.4.2.3.2.2), pe care ACAS-ul propriu îl include într-un mesaj de decizie către ameninţare, trebuie să fie după cum urmează: a) "a nu se trece pe deasupra" când avertizarea de decizie (RA) intenţionează să asigure separarea deasupra ameninţării; b) "a nu se trece pe dedesubt" când avertizarea de decizie (RA) intenţionează să asigure separarea dedesubtul ameninţării. 4.3.6.1.4 Procesarea mesajului de decizie. Mesajele de decizie trebuie să fie procesate în ordinea în care sunt primite şi cu întârziere limitată, atât cât este necesar pentru prevenirea posibilităţii accesării simultane a datelor stocate şi a întârzierilor provocate de prelucrarea mesajelor de decizie recepţionate anterior. Mesajele de decizie care sunt întârziate trebuie să fie puse temporar în aşteptare, pentru a preveni posibilitatea pierderii lor. Prelucrarea unui mesaj de decizie trebuie să includă decodarea mesajului şi actualizarea structurilor corespunzătoare de date, cu informaţia extrasă din mesaj. Notă. - În conformitate cu pct. 4.3.6.1.2, prelucrarea mesajelor de decizie nu trebuie să acceseze vreo dată a cărei utilizare nu este protejată de starea de blocare a coordonării. 4.3.6.1.4.1 O informaţie complementară avertizării de decizie (RAC) sau o anulare a informaţiei RAC recepţionate de la un alt ACAS, trebuie să fie respinse dacă biţii de sens codaţi indică existenţa unei erori de paritate sau dacă sunt detectate valori nedefinite în mesajul de decizie. O informaţie RAC sau o anulare a informaţiei RAC recepţionate fără erori de paritate şi fără valori nedefinite ale mesajului de decizie, trebuie să fie considerate valide. 4.3.6.1.4.2 Stocarea informaţiei RAC. O informaţie RAC validă, recepţionată de la un alt ACAS, trebuie să fie stocată sau folosită pentru actualizarea informaţiei RAC stocată anterior, corespunzător acelui ACAS. O anulare validă a informaţiei RAC trebuie să determine ştergerea informaţiei RAC stocată anterior. O informaţie RAC stocată care nu a fost actualizată timp de 6 s, trebuie să fie ştearsă.

236

4.3.6.1.4.3 Actualizarea înregistrărilor informaţiilor RAC. O informaţie complementară avertizării de decizie (RAC) sau o anulare a informaţiei RAC valide, recepţionate de la un alt ACAS, trebuie să fie utilizate pentru actualizarea înregistrării informaţiei RAC. Dacă un bit din înregistrarea informaţiei RAC nu a fost actualizat de o ameninţare în timp de 6 s, acel bit trebuie să fie setat la 0. 4.3.6.2 Dispoziţii pentru comunicaţia ACAS-ului cu staţiile de la sol 4.3.6.2.1 Downlink-ul avertizării de decizie (RA) al unui ACAS, iniţiat în aer. Atunci când există o avertizare de decizie (RA) din partea unui ACAS, ACAS-ul trebuie: a) să transfere transponderului său de Mod S un raport de avertizare de decizie (RA) pentru a fi transmis către sol, într-un răspuns Comm-B (pct. 4.3.11.4.1); şi b) să transmită radio-emisii de avertizări de decizie (RA) periodice (pct. 4.3.7.3.2). 4.3.6.2.2 Comanda de control al nivelului sensibilităţii (SLC). ACAS-ul trebuie să stocheze comenzile SLC de la staţiile de Mod S de la sol. O comandă SLC recepţionată de la o staţie de Mod S de la sol trebuie să rămână validă până când este înlocuită de o altă comandă SLC de la aceeaşi staţie de la sol, aşa cum este indicat de numărul amplasamentului conţinut în subcâmpul IIS al interogării. Dacă o comandă existentă stocată de la staţia de Mod S de la sol nu este actualizată timp de 4 minute sau dacă comanda SLC recepţionată are valoarea 15 (pct. 4.3.8.4.2.1.1), atunci comanda SLC stocată pentru staţia de Mod S de la sol trebuie să fie setată la 0. 4.3.6.3 Prevederi privind transferul de date dintre ACAS şi transponderul de Mod S al acestuia 4.3.6.3.1 Transferul de date dintre ACAS şi transponderul de Mod S al acestuia: a) ACAS-ul trebuie să transfere informaţiile de avertizări de decizie (RA) transponderului său de Mod S, pentru a fi transmise într-un raport de avertizare de decizie (RA) (pct. 4.3.8.4.2.2.1) şi într-un răspuns de coordonare (pct. 4.3.8.4.2.4.2); b) ACAS-ul trebuie să transfere nivelul de sensibilitate curent către transponderul său de Mod S, pentru a fi transmis într-un raport privind nivelul de sensibilitate (pct. 4.3.8.4.2.5); şi c) ACAS-ul trebuie să transfere informaţii despre capacitatea transponderului său de Mod S, pentru a fi transmise într-un raport privind capacitatea legăturii de date (pct. 4.3.8.4.2.2.2). 4.3.6.3.2 Transferul de date de la transponderul de Mod S către ACAS-ul acestuia: a) ACAS-ul trebuie să recepţioneze de la transponderul său de Mod S comenzile de control al nivelului sensibilităţii (pct. 4.3.8.4.2.1.1) transmise de staţiile de Mod S de la sol;

237

b) ACAS-ul trebuie să recepţioneze de la transponderul său de Mod S mesajele de radio-emisie ACAS (pct. 4.3.8.4.2.3.3) transmise de alt ACAS; şi c) ACAS-ul trebuie să recepţioneze de la transponderul său de Mod S mesajele de decizie (pct. 4.3.8.4.2.3.2) transmise de alt ACAS, în scopul coordonării aer-aer. 4.3.7 Protocoalele ACAS 4.3.7.1 Protocoalele de supraveghere 4.3.7.1.1 Supravegherea transponderelor de Mod A/C. ACAS-ul trebuie să utilizeze interogarea "all-call" numai de Mod C (cap.3, pct. 3.1.2.1.5.1.2) pentru supravegherea aeronavelor echipate cu transpondere de Mod A/C. 4.3.7.1.2 Supravegherea transponderelor de Mod S 4.3.7.1.2.1 Detectarea. ACAS-ul trebuie să monitorizeze frecvenţa de 1.090 MHz pentru squitter-ele de achiziţie de Mod S (DF = 11). ACAS-ul trebuie să detecteze prezenţa şi să determine adresele aeronavelor echipate Mod S care îşi folosesc squitter-ele de achiziţie de Mod S (DF = 11) sau squitter-ele extinse (DF = 17). Nota 1. Se acceptă obţinerea datelor privind aeronavele individuale, utilizând fie squitter-ele de achiziţie, fie squitter-ele extinse (DF = 11 sau DF = 17) şi monitorizarea ambelor tipuri de squitter-e. Totuşi, ACAS-ul trebuie să monitorizeze squitter-ele de achiziţie pentru că, la un moment oarecare, nu toate aeronavele vor transmite squitter-e extinse. Nota 2. Dacă pe viitor, se va permite aeronavelor să nu transmită squitter-ul de achiziţie, bazându-se în schimb pe transmiterea continuă a squitter-elor extinse, ar deveni esenţial pentru toate unităţile ACAS să monitorizeze atât squitter-ele de achiziţie cât şi cele extinse. 4.3.7.1.2.2 Interogări de supraveghere. La prima recepţie a unui cod de adresă de aeronavă de 24 de biţi de la o aeronavă despre care s-a determinat că se află în limita distanţei de supraveghere sigură a ACAS-ului, pe baza certitudinii recepţiei şi care se află în cadrul unei benzi de altitudine de 3.050 m (10.000 ft) deasupra sau dedesubtul aeronavei proprii, ACAS-ul trebuie să transmită o interogare format scurt aer-aer (UF = 0) pentru obţinerea distanţei. Interogările de supraveghere trebuie să fie transmise cel puţin o dată la fiecare cinci cicluri, atunci când este îndeplinită această condiţie privind altitudinea. Interogările de supraveghere trebuie să fie transmise în fiecare ciclu, dacă distanţa până la aeronava detectată este mai mică de 5,6 km (3 NM) sau timpul calculat până la apropierea maximă este mai mic de 60 s, presupunând că atât aeronava detectată cât şi aeronava proprie continuă să se deplaseze de la poziţiile curente

238

cu o mişcare neaccelerată, iar distanţa la apropierea maximă este egală cu 5,6 km (3 NM). Interogările de supraveghere trebuie să fie suspendate pentru o perioadă de cinci cicluri dacă: a) a fost recepţionat cu succes un răspuns; şi b) aeronava proprie şi aeronava intrusă operează sub o altitudine barometrică de 5.49 0 m (18.000 ft); şi c) distanţa până la aeronava detectată este mai mare decât 5,6 km (3 NM) şi timpul calculat până la apropierea maximă depăşeşte 60 s, presupunând că atât aeronava detectată cât şi aeronava proprie continuă să se deplaseze de la poziţiile curente cu o mişcare neaccelerată, iar distanţa la apropierea maximă este egală cu 5,6 km (3 NM). 4.3.7.1.2.2.1 Interogări de achiziţie date de distanţă. ACAS-ul trebuie să utilizeze formatul scurt de supraveghere aer-aer (UF = 0) pentru achiziţia datelor de distanţă. ACAS-ul trebuie să seteze AQ = 1 (cap.3, pct. 3.1.2.8.1.1) şi RL = 0 (cap. 3, pct. 3.1.2.8.1.2) într-o interogare de achiziţie de date. Nota 1. Setarea AQ = 1 determină un răspuns cu bitul 14 al câmpului RI egal cu 1 şi serveşte ca ajutor la distingerea răspunsului la propria interogare, de răspunsurile solicitate de alte unităţi ACAS (pct. 4.3.7.1.2.2.2). Nota 2. În interogarea de achiziţie, RL este setat la 0 pentru a comanda un răspuns scurt de achiziţie (DF = 0). 4.3.7.1.2.2.2 Interogările de urmărire. ACAS-ul trebuie să utilizeze formatul scurt de supraveghere aer-aer (UF = 0) cu RL = 0 şi AQ = 0 pentru interogările de urmărire. 4.3.7.1.2.3 Răspunsuri de supraveghere. Aceste protocoale sunt descrise la pct. 4.3.11.3.1. 4.3.7.1.2.4 Radio-emisia ACAS. O radio-emisie ACAS trebuie să fie făcută nominal la fiecare 8, până la 10 s, la putere maximă, prin antena superioară. Instalaţiile care folosesc antene direcţionale, trebuie să opereze astfel încât nominal să fie asigurată o acoperire circulară completă la fiecare 8, până la 10 s. Notă. O radio-emisie determină alte transpondere de Mod S să accepte interogarea, fără să răspundă şi să transmită conţinutul interogării care cuprinde câmpul MU la interfaţa de ieşire a datelor transponderului. Combinaţia UDS1 = 3, UDS2 = 2 identifică datele ca o radio-emisie ACAS, care conţine adresa de 24 de biţi a aeronavei ACAS care interoghează. Aceasta furnizează fiecărui ACAS, un mijloc pentru a determina numărul altor ACAS-uri în limita distanţei de detecţie, pentru limitarea interferenţelor. Formatul câmpului MU este descris la pct. 4.3.8.4.2.3.

239

4.3.7.2 Protocoalele de coordonare aer-aer 4.3.7.2.1 Interogările de coordonare. ACAS-ul trebuie să transmită interogări UF = 16 (cap. 3, pct. 3.1.2.3.2, figura 3-7), cu AQ = 0 şi RL = 1, atunci când o altă aeronavă care raportează RI = 3 sau RI = 4 este declarată ameninţare (pct. 4.3.4). Câmpul MU trebuie să conţină mesajul de decizie în subcâmpurile specificate la pct. 4.3.8.4.2.3.2. Nota 1 . O interogare UF = 16, cu AQ = 0 şi RL = 1 are scopul de a determina un răspuns DF = 16 de la cealaltă aeronavă. Nota 2. O aeronavă care raportează RI = 3 sau RI = 4 este o aeronavă echipată cu un ACAS operaţional care are doar capacitate de decizie în plan vertical, respectiv în plan vertical şi orizontal. 4.3.7.2.2 Răspunsul de coordonare. Aceste protocoale sunt descrise la pct. 4.3.11.3.2. 4.3.7.3 Protocoalele pentru comunicaţiile ACAS cu staţiile de la sol 4.3.7.3.1 Rapoartele de avertizări de decizie (RA) către staţiile de Mod S de la sol. Aceste protocoale sunt descrise la pct. 4.3.11.4.1. 4.3.7.3.2 Radio-emisiile de avertizări de decizie (RA). Radio-emisiile de avertizări de decizie (RA) trebuie să fie transmise la puterea maximă de la antena inferioară, la intervale de timp nominale decalate la 8 s, pentru perioada în care este afişată avertizarea de decizie (RA). Radio-emisia avertizării de decizie (RA) trebuie să includă câmpul MU, aşa cum a fost specificat la pct. 4.3.8.4.2.3.4. Radio-emisia avertizării de decizie (RA) trebuie să descrie cea mai recentă avertizare de decizie (RA) care a existat pe durata precedentă de 8 s. Mijloacele care utilizează antene direcţionale trebuie să opereze astfel încât o acoperire circulară completă să fie furnizată nominal la fiecare 8 s, cu acelaşi sens al avertizării de decizie (RA) şi la aceeaşi putere a radio-emisei pe fiecare direcţie. 4.3.7.3.3 Raportul privind capacitatea legăturii de date. Aceste protocoale sunt descrise la pct. 4.3.11.4.2. 4.3.7.3.4 Controlul nivelului sensibilităţii ACAS. ACAS-ul trebuie să acţioneze sub o comandă SLC dacă şi numai dacă subcâmpul TMS (cap.3, pct. 3.1.2.6.1.4.1) are valoarea 0 şi câmpul DI este fie 1, fie 7 în cadrul aceleiaşi interogări. 4.3.8 Formatele semnalului 4.3.8.1 Caracteristicile RF (de radio frecvenţă) ale tuturor semnalelor ACAS trebuie să fie în conformitate cu standardele din cap.3, de la pct. 3.1.1.1, până la 3.1.1.6, de la pct. 3.1.2.1, până la 3.1.2.3, pct. 3.1.2.5 şi pct.3.1.2.8. 4.3.8.2 Relaţia dintre ACAS şi formatele semnalului de Mod S Notă.

240

ACAS-ul foloseşte transmisii de Mod S pentru supraveghere şi comunicaţii. Funcţiile comunicaţiilor ACAS aer-aer permit ca avertizările de decizie (RA) să fie coordonate cu ameninţările echipate cu ACAS. Funcţiile comunicaţiilor ACAS aer-sol permit raportarea avertizărilor de decizie (RA) către staţiile de la sol şi transmiterea de la sol a comenzilor către aeronavele echipate cu ACAS, pentru a controla parametrii algoritmilor de evitare a coliziunilor. 4.3.8.3 Convenţiile privind formatului semnalului. Codarea datelor tuturor semnalelor ACAS trebuie să se conformeze standardelor din cap. 3, pct. 3.1.2.3. Notă. - În transmisiile aer-aer utilizate de ACAS, interogările transmise cu frecvenţa de 1.030 MHz sunt desemnate ca transmisii uplink şi conţin coduri de formate uplink (UF). Răspunsurile recepţionate cu frecvenţa de 1.090 MHz sunt desemnate ca transmisii downlink şi conţin coduri de formate downlink. 4.3.8.4 Descrierea câmpurilor Nota 1. Formatele pentru comunicaţiile aer-aer şi pentru supraveghere care sunt folosite de ACAS, dar care nu sunt complet descrise în cap.3, pct. 3.1.2 sunt prezentate în figura 4-1:

Figura 4-1. Formatele de supraveghere şi de comunicatii utilizate de ACAS

Uplink:

UF = 0 00000 3 RL:1 4 AQ:1 18

AP:24

UF = 16 10000 3 RL:1 4 AQ:1 18 MU:56 AP:24

Downlink:

DF = 0 00000 VS:1 2 SL:3 2 RI:4 2 AC:13 AP:24

DF = 16 10000 VS:1 2 SL:3 2 RI:4 2 AC:13 MV:56 AP:24

241

Nota 2. Această secţiune defineşte câmpurile de Mod S (şi subcâmpurile acestora) care sunt procesate de ACAS pentru îndeplinirea funcţiilor ACAS. Unele dintre câmpurile ACAS (cele folosite şi pentru alte funcţii SSR de Mod S) sunt descrise ca având coduri ACAS nealocate, în cap.3, pct. 3.1.2.6. Astfel de coduri sunt alocate la pct. 4.3.8.4.1. Câmpurile şi subcâmpurile utilizate numai de echipamentele ACAS, sunt alocate la pct. 4.3.8.4.2. Nota 3. Convenţia folosită la pct. 4.3.8.4 pentru numerotarea biţilor reflectă numerotarea biţilor folosită în cadrul întregului format uplink sau downlink, mai curând decât numerotarea biţilor din câmpurile sau subcâmpurile individuale. 4.3.8.4.1 Câmpurile şi subcâmpurile introduse în cap.3, pct. 3.1.2 Notă.- Codurile pentru câmpurile şi subcâmpurile neexplicitate, care sunt desemnate ca fiind "rezervate pentru ACAS" în cap. 3, subcap. 3.1.2, sunt specificate în această secţiune. 4.3.8.4.1.1 DR - Cerere downlink. Semnificaţia codării câmpului cerere downlink trebuie să fie după cum urmează: Codare 0-1 - A se vedea cap.3, pct. 3.1.2.6.5.2 2 - Mesaj ACAS disponibil 3 - Mesaj Comm-B disponibil şi mesaj ACAS disponibil 4-5 - A se vedea cap.3, pct. 3.1.2.6.5.2 6 - Mesaj 1 de radio-emisie Comm-B disponibil şi mesaj ACAS disponibil 7 - Mesaj 2 de radio-emisie Comm-B disponibil şi mesaj ACAS disponibil 8-31 - A se vedea cap.3, pct. 3.1.2.6.5.2 4.3.8.4.1.2 RI (Informaţie de răspuns aer-aer). Semnificaţia codării în câmpul RI trebuie să fie după cum urmează: Codare 0 - Nu există un ACAS în funcţiune 1 - Nealocat 2 - ACAS cu capacitatea de decizie inhibată 3 - ACAS doar cu capacitatea de decizie în plan vertical 4 - ACAS cu capacitatea de decizie în plan vertical şi orizontal

242

5-7 - Nealocat 8-15 - A se vedea cap.3, pct. 3.1.2.8.2.2. Bitul 14 al formatului de răspuns care conţine acest câmp trebuie să reproducă bitul AQ al interogării. Câmpul RI trebuie să raporteze "Nu există un ACAS în funcţiune" (RI = 0) dacă unitatea ACAS s-a defectat sau este în aşteptare. Câmpul RI trebuie să raporteze "ACAS cu capacitatea de decizie inhibată" (RI = 2), dacă nivelul de sensibilitate este 2 sau dacă a fost selectat numai modul TA. Notă. - Codurile 0-7 din câmpul RI indică faptul că răspunsul este de urmărire a traiectoriei şi dau de asemenea capacitatea ACAS a aeronavei interogate. Codurile 8-15 indică faptul că răspunsul este unul de achiziţie şi dau de asemenea capacitatea vitezei maxime de zbor adevărate a aeronavei interogate. 4.3.8.4.1.3 RR (Cerere de răspuns). Semnificaţia codării în câmpul cererii de răspuns este următoarea: Codare 0-18 - A se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.6.1.2 19 - Transmiterea unui raport privind avertizarea de decizie 20-31 - A se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.6.1.2 4.3.8.4.2 Câmpurile şi subcâmpurile ACAS Notă. Următoarele paragrafe descriu poziţionarea şi codarea acelor câmpuri şi subcâmpuri care nu sunt definite în cap.3, pct. 3.1.2 dar sunt utilizate de aeronavele echipate cu ACAS. 4.3.8.4.2.1 Subcâmpul din MA 4.3.8.4.2.1.1 Subcâmpul ADS (subcâmpul pentru definiţia A). Acest subcâmp de 8 biţi (33-40) trebuie să definească restul mesajului MA. Notă. - Pentru facilitatea codării, ADS este exprimat în două grupe a câte patru biţi fiecare, ADS1 şi ADS2. 4.3.8.4.2.1.2 Când ADS1 = 0 şi ADS2 = 5, următorul subcâmp trebuie să fie conţinut în MA.

243

4.3.8.4.2.1.3 SLC (Comanda de control al nivelului sensibilităţii (SLC) ACAS). Acest subcâmp de 4 biţi (41-44) trebuie să indice o comandă privind nivelul de sensibilitate pentru propriul ACAS. Codare 0 - Nicio comandă emisă 1 - Nealocat 2 - Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 2 3 - Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 3 4 - Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 4 5 - Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 5 6 - Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 6 7-14 Nealocat 15 - Anularea comenzii SLC precedente pentru această staţie de la sol Notă. Structura MA pentru o comandă de control al nivelului sensibilităţii:

33 37 41 45

ADS1 = 0 ADS2 = 5 SLC ---44---

36 40 44 88

4.3.8.4.2.2 Subcâmpurile din MB 4.3.8.4.2.2.1 Subcâmpurile din MB aferente raportului de avertizare de decizie (RA). Când BDS1=3 şi BDS2=0, subcâmpurile indicate în paragrafele următoare trebuie să fie conţinute în MB. Notă. - Cerinţele pentru comunicaţiile de informaţii referitoare la avertizările de decizie (RA) curente sau recente sunt descrise la pct. 4.3.11.4.1. 4.3.8.4.2.2.1.1 ARA (Avertizările de decizie (RA) active). Acest subcâmp de 14 biţi (41-54) trebuie să indice caracteristicile avertizărilor de decizie (RA), dacă există vreuna generată de ACAS-ul asociat transponderului care

244

transmite subcâmpul (pct. 4.3.6.2.1 a). Biţii din ARA trebuie să aibă semnificaţii determinate de valoarea subcâmpului MTE (pct. 4.3.8.4.2.2.1.4), iar pentru avertizările de decizie (RA) în plan vertical, de valoarea bitului 41 al subcâmpului ARA. Semnificaţia bitului 41 al subcâmpului ARA trebuie să fie următoarea: Codare 0 - Există mai mult de o ameninţare şi avertizarea de decizie (RA) intenţionează să asigure separarea dedesubtul unor ameninţări şi deasupra altora, sau nu a fost generată nicio avertizare de decizie (RA) (când MTE = 0) 1 - Fie există numai o ameninţare, fie avertizarea de decizie (RA) intenţionează să asigure separarea în aceeaşi direcţie pentru toate ameninţările. Când bitul 41 al subcâmpului ARA = 1 şi MTE = 0 sau 1, biţii 42-47 trebuie să aibă următoarea semnificaţie:

Bit Codare

42 0 Avertizarea de decizie (RA) este preventivă

1 Avertizarea de decizie (RA) este corectivă

43 0 A fost generată o avertizare de decizie (RA) în sens crescător

1 A fost generată o avertizare de decizie (RA) în sens descrescător

44 0 Avertizarea de decizie (RA) nu este de creştere a ratei

1 Avertizarea de decizie (RA) este de creştere a ratei

45 0 Avertizarea de decizie (RA) nu este o inversare de sens

1 1 Avertizarea de decizie (RA) este o inversare de sens

46 0 Avertizarea de decizie (RA) nu este cu intersectare în altitudine

1 1 Avertizarea de decizie (RA) este cu intersectare în altitudine

47 0 Avertizarea de decizie (RA) este de limitare a vitezei pe verticală

1 Avertizarea de decizie (RA) este pozitivă

48-54

Rezervat pentru ACAS III

Notă. - Când bitul 41 al subcâmpului ARA = 0 şi MTE = 1, biţii 42-47 trebuie să aibă următoarea semnificaţie:

245

Bit Codare

42 0

Avertizarea de decizie (RA) nu necesită o corecţie pentru sensul crescător

1 Avertizarea de decizie (RA) necesită o corecţie pentru sensul crescător

43 0 Avertizarea de decizie (RA) nu necesită o urcare pozitivă

1 Avertizarea de decizie (RA) necesită o urcare pozitivă

44 0

Avertizarea de decizie (RA) nu necesită o corecţie pentru sensul descrescător

1

Avertizarea de decizie (RA) necesită o corecţie pentru sensul descrescător

45 0 Avertizarea de decizie (RA) nu necesită o coborâre pozitivă

1 Avertizarea de decizie (RA) necesită o coborâre pozitivă

46 0 Avertizarea de decizie (RA) nu necesită o încrucişare

1 Avertizarea de decizie (RA) necesită o încrucişare

47 0 Avertizarea de decizie (RA) nu este o inversare de sens

1 Avertizarea de decizie (RA) este o inversare de sens

48-50

0 Rezervat pentru ACAS III

Notă. Dacă atunci când bitul 41 al subcâmpului ARA = 0 şi MTE = 0, nu a fost generată nicio avertizare de decizie (RA) în plan vertical. 4.3.8.4.2.2.1.2 Informaţii complementare avertizării de decizie (RAC) (Înregistrarea informaţiilor RAC). Acest subcâmp de 4 biţi (55-58) trebuie să indice toate informaţiile RAC curente active, dacă există, primite de la alte aeronave echipate cu ACAS. Biţii din informaţia RAC trebuie să aibă următoarea semnificaţie:

246

Bit Informaţie complementară avertizării de decizie (RAC)

55 Nu trece pe dedesubt

56 Nu trece pe deasupra

57 Nu vira la stânga

58 Nu vira la dreapta

Un bit setat la 1 trebuie să indice faptul că informaţia RAC asociată este activă. Un bit setat la 0 trebuie să indice faptul că informaţia RAC asociată este inactivă. 4.3.8.4.2.2.1.3 RAT - indicatorul de încheiere a unei avertizări de decizie (RA). Acest subcâmp de 1 bit (59) trebuie să indice momentul în care o avertizare de decizie (RA) generată anterior de ACAS a încetat să mai fie generată. Codare 0 - ACAS-ul este în curs de generare a unei avertizării de decizie, indicată în subcâmpul ARA 1 - Avertizarea de decizie indicată de subcâmpul ARA a fost încheiată (pct. 4.3.11.4.1) Nota 1. După ce o avertizare de decizie (RA) a fost încheiată de ACAS, este necesar ca aceasta să fie raportată de transponderul de Mod S pentru încă 18±1 s (pct. 4.3.11.4.1). Indicatorul de încheiere al avertizării de decizie (RA) poate fi utilizat, de exemplu, pentru a permite îndepărtarea unei indicaţii privind avertizarea de decizie (RA) de pe ecranul unui controlor de trafic aerian sau pentru evaluarea duratei unei avertizări de decizie (RA), în cadrul unui anumit spaţiu aerian. Nota 2. Avertizările de decizie (RA) pot fi încheiate din mai multe motive: în mod normal, atunci când conflictul a fost rezolvat şi ameninţarea se îndepărtează ca distanţă sau când transponderul de Mod S al ameninţării, dintr-un motiv sau altul, încetează să mai raporteze altitudinea în timpul unui conflict. Indicatorul de încheiere al avertizării de decizie (RA) este utilizat pentru a arăta că avertizarea a fost încheiată în fiecare dintre aceste cazuri. 4.3.8.4.2.2.1.4 MTE - întâmpinarea ameninţărilor multiple. Acest subcâmp de 1 bit (60) trebuie să indice dacă în mod curent sunt procesate simultan două sau mai multe ameninţări, de către logica ACAS de decizie privind ameninţările. Codare

247

0 - O ameninţare este prelucrată de logica de decizie (când bitul ARA 41 = 1); sau nicio ameninţare nu este prelucrată de logica de decizie (când bitul ARA 41 = 0) 1 - Două sau mai multe ameninţări sunt prelucrate simultan de logica de decizie 4.3.8.4.2.2.1.5 TTI - subcâmpul indicatorului tipului de ameninţare. Acest subcâmp de 2 biţi (61-62) trebuie să definească tipul datelor de identitate conţinute în subcâmpul TID. Codare 0 - Fără date de identitate în TID 1 - TID conţine o adresă de transponder de Mod S 2 - TID conţine date de altitudine, distanţă şi gisment 3 - Nealocat 4.3.8.4.2.2.1.6 TID - subcâmpul datelor de identitate ale ameninţării. Acest subcâmp de 26 biţi (63-88) trebuie să conţină adresa de Mod S a ameninţării sau altitudinea, distanţa şi gismentul, dacă ameninţarea nu este echipată cu Mod S. Dacă sunt procesate simultan două sau mai multe ameninţări de către logica ACAS de decizie, TID trebuie să conţină datele de identitate sau poziţie pentru ameninţarea declarată cel mai recent. Dacă TTI = 1, TID trebuie să conţină în biţii 63-86 codul de adresă al aeronavei care ameninţă, iar biţii 87 şi 88 trebuie setaţi la 0. Dacă TTI = 2, TID trebuie să conţină subcâmpurile TIDA, TIDR şi TIDB. 4.3.8.4.2.2.1.6.1 TIDA - date de altitudine din subcâmpul datelor de identitate ale ameninţării. Acest subcâmp de 13 biţi (63-75) trebuie să conţină cel mai recent cod de altitudine de Mod C raportat, al ameninţării.

Codare

Bitul 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75

Bitul codului de Mod C C1 A1 C2 A2 C4 A4 0 B1 D1 B2 D2 B4 D4

4.3.8.4.2.2.1.6.2 TIDR - date privind distanţa din subcâmpul datelor de identitate ale aeronavei care ameninţă. Acest subcâmp de 7 biţi (76-82) trebuie să conţină cea mai recentă distanţă faţă de ameninţare, estimată de ACAS. Codare (n) n - Distanţă estimată (NM) 0 - Nicio estimă disponibilă privind distanţa

248

1 - Mai mică decât 0,05 2-126 - (n-1)/10 ±0,05 127 - Mai mare decât 12,55 4.3.8.4.2.2.1.6.3 TIDB - valoarea gismentului din subcâmpul datelor de identitate ale aeronavei care ameninţă. Acest subcâmp de 6 biţi (83-88) trebuie să conţină cel mai recent gisment estimat al aeronavei, reprezentând ameninţarea, faţă de capul magnetic al aeronavei echipată cu ACAS. Codarea (n) N - Gismentul estimat (grade) 0 - Nici o estimă disponibilă pentru gisment 1-60 - Între 6(n-1) şi 6n 61-63 - Nealocat Notă. Structura MB pentru un raport privind avertizarea de decizie (RA):

33 37 41 55 59 60 61 63

BDS1=3 BDS2=0 ARA RAC RAT MTE TTI=1 TID

36 40 54 58 59 60 62 88

33 37 41 55 59 60 61 63 76 83

BDS1=3 BDS2=0 ARA RAC RAT MTE TTI=2 TIDA TIDR TIDB

36 40 54 58 59 60 62 75 82 88

4.3.8.4.2.2.2 Subcâmpurile din MB pentru raportul privind capacitatea legăturii de date. Când BDS1 = 1 şi BDS2 = 0, următoarele structuri de biţi trebuie să fie furnizate transponderului pentru raportul acestuia privind capacitatea legăturii de date:

Bit Codare

48 0 ACAS defect sau în aşteptare

249

1 ACAS în funcţiune

69 0 ACAS II

1 ACAS III

70 0 ACAS care generează doar avertizări de trafic (TA)

1 ACAS care generează avertizări de trafic (TA) şi de decizie (RA)

Bitul 72 Bitul 71 versiunea ACAS

0 0 RTCA/DO-185 (pre-ACAS)

0 1 RTCA/DO-185A

1 0 RTCA/DO-185B & EUROCAE ED 143

1 1 Rezervat pentru versiuni viitoare (a se vedea Nota 3)

Nota 1. - Un rezumat al subcâmpurilor MB pentru structura raportului privind capacitatea legăturii de date este descris în cap. 3, pct. 3.1.2.6.10.2.2. Nota 2. - Utilizarea supravegherii hibride cu scopul de a limita interogările ACAS active este descrisă la pct. 4.5.1. Abilitatea de a oferi suport doar pentru decodarea mesajelor de squitter extins DF = 17, nu este suficientă pentru setarea bitului 72. Nota 3. - Versiunile viitoare ale ACAS vor fi identificate utilizând coduri şi numere ale versiunilor software specificate în regiştrii E516 şi E616. 4.3.8.4.2.3 Câmpul MU. Acest câmp de 56 biţi (33-88) al interogărilor de supraveghere cu format lung, aer-aer (figura 4-1), trebuie să fie utilizat pentru a transmite mesaje de decizie, radio-emisii ACAS şi radio-emisii de avertizări de decizie (RA).

250

4.3.8.4.2.3.1 UDS - subcâmpul de definiţie U. Acest subcâmp de 8 biţi (33-40) trebuie să definească restul mesajului MU. Notă. Pentru comoditate la codare, UDS este exprimat în două grupe a câte patru biţi fiecare, UDS1 şi UDS2. 4.3.8.4.2.3.2 Subcâmpurile din MU pentru un mesaj de decizie. Când UDS1 = 3 şi UDS2 = 0, următoarele subcâmpuri trebuie să fie conţinute în MU: 4.3.8.4.2.3.2.1 MTB - Bitul pentru ameninţări multiple. Acest câmp de 1 bit (42) trebuie să indice prezenţa sau absenţa ameninţărilor multiple. Codare 0 - ACAS-ul care interoghează detectează o singură ameninţare 1 - ACAS-ul care interoghează detectează mai multe ameninţări 4.3.8.4.2.3.2.2 VRC - informaţie complementară avertizării de decizie ( RAC) în plan vertical. Acest subcâmp de 2 biţi (45-46) trebuie să indice o informaţie RAC în plan vertical privind aeronava adresată. Codare 0 - Nu este trimis niciun RAC în plan vertical 1 - Nu trece pe dedesubt 2 - Nu trece pe deasupra 3 - Nealocat 4.3.8.4.2.3.2.3 CVC - anulează informaţia complementară avertizării de decizie (RAC) în plan vertical. Acest subcâmp de 2 biţi (43-44) trebuie să indice anularea informaţiei RAC în plan vertical trimis anterior către aeronava adresată. Acest subcâmp trebuie să fie setat la 0 pentru o nouă ameninţare. Codare 0 - Nici o anulare 1 - Anulează avertismentul trimis anterior "Nu trece pe dedesubt" 2 - Anulează avertismentul trimis anterior "Nu se trece pe deasupra" 3 - Nealocat 4.3.8.4.2.3.2.4 HRC - informaţie complementară avertizării de decizie ( RAC) în plan orizontal. Acest subcâmp de 3 biţi (50-52) trebuie să indice o informaţie RAC în plan orizontal privind aeronava adresată.

251

Codare 0 - Nici un RAC în plan orizontal sau nicio capacitate de decizie în plan orizontal 1 - Sensul celuilalt ACAS este virează către stânga; nu vira către stânga 2 - Sensul celuilalt ACAS este virează către stânga; nu vira către dreapta 3 - Nealocat 4 - Nealocat 5 - Sensul celuilalt ACAS este virează către dreapta; nu vira către stânga 6 - Sensul celuilalt ACAS este virează către dreapta; nu vira către dreapta 7 - Nealocat 4.3.8.4.2.3.2.5 CHC - anulează informaţia complementară avertizării de decizie (RAC) în plan orizontal. Acest subcâmp de 3 biţi (47-49) trebuie să indice anularea informaţiei RAC în plan orizontal trimis anterior către aeronava adresată. Acest subcâmp trebuie setat la 0 pentru o nouă ameninţare. Codare 0 - Nici o anulare sau nici o capacitate de decizie în plan orizontal 1 - Anulează avertismentul trimis anterior "Nu vira către stânga" 2 - Anulează avertismentul trimis anterior "Nu vira către dreapta" 3-7 - Nealocat 4.3.8.4.2.3.2.6 VSB - subcâmpul biţilor pentru sensul în plan vertical. Acest subcâmp de 4 biţi (61-64) trebuie să fie folosit pentru a proteja datele din subcâmpurile CVC şi VRC. Pentru fiecare dintre cele 16 combinaţii posibile pentru biţii 43-46 trebuie să fie transmis un cod VSB, în conformitate cu tabelul următor:

CVC VRC VSB

Codare 43 44 45 46 61 62 63 64

0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 1 1 1 1 0

2 0 0 1 0 0 1 1 1

3 0 0 1 1 1 0 0 1

252

4 0 1 0 0 1 0 1 1

5 0 1 0 1 0 1 0 1

6 0 1 1 0 1 1 0 0

7 0 1 1 1 0 0 1 0

8 1 0 0 0 1 1 0 1

9 1 0 0 1 0 0 1 1

10 1 0 1 0 1 0 1 0

11 1 0 1 1 0 1 0 0

12 1 1 0 0 0 1 1 0

13 1 1 0 1 1 0 0 0

14 1 1 1 0 0 0 0 1

15 1 1 1 1 1 1 1 1

Notă. - Regula utilizată pentru generarea structurii de biţi a subcâmpului VSB este un cod Hamming de distanţă 3, suplimentat cu un bit de paritate, oferind posibilitatea de a detecta până la trei erori în cei opt biţi transmişi. 4.3.8.4.2.3.2.7 HSB - subcâmpul biţilor pentru sensul în plan orizontal. Acest subcâmp de 5 biţi (56-60) trebuie să fie folosit pentru a proteja datele din subcâmpurile CHC şi HRC. Pentru fiecare dintre cele 64 de combinaţii posibile pentru biţii 47-52 trebuie să fie transmis un cod HSB, în conformitate cu următorul tabel:

CHC HRC HSB

Codare 47 48 49 50 51 52 56 57 58 59 60

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1

253

2 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1

3 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0

4 0 0 0 1 0 0 1 1 1 0 0

5 0 0 0 1 0 1 1 0 1 1 1

6 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1

7 0 0 0 1 1 1 0 0 1 0 0

8 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0 1

9 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0

10 0 0 1 0 1 0 1 1 1 1 0

11 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 1

12 0 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1

13 0 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0

14 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0

15 0 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1

16 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 1

17 0 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0

18 0 1 0 0 1 0 0 0 1 1 0

19 0 1 0 0 1 1 0 1 1 0 1

20 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1

21 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 0

22 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 0

23 0 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1

24 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0 0

25 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1

254

26 0 1 1 0 1 0 0 1 0 1 1

27 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0

28 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0

29 0 1 1 1 0 1 0 1 1 1 1

30 0 1 1 1 1 0 1 0 1 1 1

31 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0

32 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1

33 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0

34 1 0 0 0 1 0 0 1 0 1 0

35 1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1

36 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1

37 1 0 0 1 0 1 0 1 1 1 0

38 1 0 0 1 1 0 1 0 1 1 0

39 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 1

40 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0

41 1 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1

42 1 0 1 0 1 0 0 0 1 1 1

43 1 0 1 0 1 1 0 1 1 0 0

44 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0

45 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1

46 1 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1

47 1 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0

48 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0

49 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1 1

255

50 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1

51 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0

52 1 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0

53 1 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1

54 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 1

55 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0 0

56 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1

57 1 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0

58 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1 0

59 1 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1

60 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1

61 1 1 1 1 0 1 1 0 1 1 0

62 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0

63 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 1

Notă. Regula utilizată pentru generarea setării biţilor subcâmpului HSB este un cod Hamming de distanţă 3, suplimentat cu un bit de paritate, oferind posibilitatea de a detecta până la trei erori în cei unsprezece biţi transmişi. 4.3.8.4.2.3.2.8 MID - codul de adresă al aeronavei. Acest câmp de 24 biţi (65-88) trebuie să conţină codul de 24 biţi de adresă al aeronavei dotată cu ACAS, care interoghează. Notă. Structura câmpului MU pentru un mesaj de decizie:

33 37 41 42 43 45 47 50 53 56 61 65

256

UDS1=3 UDS2=0 -1- MTB CVC VRC CHC HRC -3- HSB VSB MID

36 40 41 42 44 46 49 52 55 60 64 88

4.3.8.4.2.3.3 Subcâmpul din MU pentru o radio-emisie ACAS. Când UDS1 = 3 şi UDS2 = 2, următorul subcâmp trebuie să fie conţinut în MU: 4.3.8.4.2.3.3.1 MID - adresa aeronavei. Acest subcâmp de 24 biţi (65-88) trebuie să conţină codul de adresă de 24 biţi al aeronavei dotată cu ACAS, care interoghează. Notă. Structura câmpului MU pentru o radio-emisie ACAS:

33 37 41 65

UDS1=3 UDS2=2 ------24----- MID

36 40 64 88

4.3.8.4.2.3.4 Subcâmpurile din MU pentru o radio-emisie a unei avertizări de decizie (RA). Când UDS1 = 3 şi UDS2 = 1, următoarele subcâmpuri trebuie să fie conţinute în MU: 4.3.8.4.2.3.4.1 ARA - avertizările de decizie (RA) active. Acest subcâmp de 14 biţi (41-54) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.1. 4.3.8.4.2.3.4.2 RAC - înregistrarea informaţiilor complementare avertizării de decizie (RAC). Acest subcâmp de 4 biţi (55-58) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.2. 4.3.8.4.2.3.4.3 RAT - indicatorul de încheiere a unei avertizări de decizie (RA). Acest subcâmp de 1 bit (59) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.3. 4.3.8.4.2.3.4.4 MTE - întâmpinarea ameninţărilor multiple. Acest subcâmp de 1 bit (60) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.4. 4.3.8.4.2.3.4.5 AID - codul de identitate de Mod A. Acest subcâmp de 13 biţi (63-75) trebuie să indice codul de identitate de Mod A al aeronavei care raportează.

Codare

Bitul 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75

257

Bitul codului de Mod A C1 A1 C2 A2 C4 A4 0 B1 D1 B2 D2 B4 D4

4.3.8.4.2.3.4.6 CAC - codul de altitudine de Mod C. Acest subcâmp de 13 biţi (76-88) trebuie să indice codul de altitudine de Mod C al aeronavei care raportează.

Codare

Bitul 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88

Bitul codului de Mod C C1 A1 C2 A2 C4 A4 0 B1 D1 B2 D2 B4 D4

Notă. Structura câmpului MU pentru o radio-emisie a unei avertizări de decizie (RA)

33 37 41 55 59 60 61 63 76

UDS1=3 UDS2=1 ARA RAC RAT MTE -2- AID CAC

36 40 54 58 59 60 62 75 88

4.3.8.4.2.4 Câmpul MV. Acest câmp de 56 biţi (33-88) al răspunsurilor de supraveghere (figura 4-1) cu format lung, aer-aer, trebuie să fie utilizat pentru a transmite mesaje de răspuns pentru coordonarea aer-aer. 4.3.8.4.2.4.1 VDS - subcâmpul pentru definirea lui V (plan vertical). Acest subcâmp de 8 biţi (33-40) trebuie să definească restul mesajului MV. Notă. Pentru simplitatea la codare, VDS este exprimat în două grupe a câte patru biţi fiecare, VDS1 şi VDS2. 4.3.8.4.2.4.2 Subcâmpurile din câmpul MV pentru un răspuns de coordonare. Când VDS1 = 3 şi VDS2 = 0, următoarele subcâmpuri trebuie să fie conţinute în MV:

258

4.3.8.4.2.4.2.1 ARA - avertizările de decizie (RA) active. Acest subcâmp de 14 biţi (41-54) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.1. 4.3.8.4.2.4.2.2 RAC - înregistrarea informaţiilor complementare avertizării de decizie (RAC). Acest subcâmp de 4 biţi (55-58) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.2. 4.3.8.4.2.4.2.3 RAT - indicatorul de încheiere a unei avertizări de decizie (RA). Acest subcâmp de 1 bit (59) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.3. 4.3.8.4.2.4.2.4 MTE - întâmpinarea ameninţărilor multiple. Acest subcâmp de 1 bit (60) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.4. Notă. Structura câmpului MV pentru un răspuns de coordonare:

33 37 41 55 59 60 61

VDS1=3 VDS2=0 ARA RAC RAT MTE -28-

36 40 54 58 59 60 88

4.3.8.4.2.5 SL - Raportul privind nivelul de sensibilitate. Acest câmp downlink de 3 biţi (9-11) trebuie să fie inclus atât în formatele de răspuns aer-aer scurte cât şi în cele lungi (DF = 0 şi 16). Acest câmp trebuie să indice nivelul de sensibilitate la care funcţionează în mod curent ACAS-ul. Codare 0 - ACAS inoperabil 1 - ACAS funcţionează la nivelul 1 de sensibilitate 2 - ACAS funcţionează la nivelul 2 de sensibilitate 3 - ACAS funcţionează la nivelul 3 de sensibilitate 4 - ACAS funcţionează la nivelul 4 de sensibilitate 5 - ACAS funcţionează la nivelul 5 de sensibilitate 6 - ACAS funcţionează la nivelul 6 de sensibilitate 7 - ACAS funcţionează la nivelul 7 de sensibilitate 4.3.9 Caracteristicile echipamentului ACAS

259

4.3.9.1 Interfeţele. Ca cerinţă minimă, următoarele date de intrare trebuie să fie furnizate către ACAS: a) codul de adresă al aeronavei; b) transmisiile de Mod S aer-aer şi sol-aer recepţionate de transponderul de Mod S pentru a fi utilizate de ACAS (pct. 4.3.6.3.2); c) valoarea vitezei maxime reale de zbor a aeronavei proprii (cap. 3, pct. 3.1.2.8.2.2); d) altitudinea barometrică; şi e) altitudinea radio. Notă. Cerinţele specifice privind datele de intrare suplimentare pentru ACAS II şi III sunt enumerate în secţiunile corespunzătoare de mai jos. 4.3.9.2 Sistemul de antene al aeronavei. ACAS-ul trebuie să transmită interogări şi să primească răspunsuri prin intermediul a două antene, una montată în partea superioară a aeronavei iar cealaltă în partea inferioară a acesteia. Antena montată în partea superioară trebuie să fie direcţională şi să aibă capacitatea de a putea fi folosită pentru determinarea direcţiei. 4.3.9.2.1 Polarizarea. Polarizarea transmisiilor ACAS trebuie să fie nominal verticală. 4.3.9.2.2 Diagrama de radiaţie. Diagrama de radiaţie în elevaţie a fiecărei antene instalate pe aeronavă trebuie să fie nominal echivalentă cu aceea a unei antene monopol de lungime egală cu un sfert din lungimea de undă, în planul solului. 4.3.9.2.3 Selectarea antenei 4.3.9.2.3.1 Recepţia squitter-elor. ACAS-ul trebuie să fie capabil să recepţioneze squitter-e prin antenele din partea de sus şi de jos. 4.3.9.2.3.2 Interogările. Interogările ACAS nu trebuie să fie transmise simultan prin ambele antene. 4.3.9.3 Sursa de altitudine barometrică. Datele de altitudine pentru aeronava proprie, furnizate ACAS-ului, trebuie să fie obţinute de la sursa care asigură baza de date pentru propriile rapoarte de Mod C sau de Mod S şi trebuie să fie furnizate la cea mai fină cuantificare posibilă. 4.3.9.3.1 Trebuie să fie utilizată o sursă care furnizează o rezoluţie mai bună de 7,62 m (25 ft).

260

4.3.9.3.2 În cazul în care nu este disponibilă o sursă cu o rezoluţie mai bună de 7,62 m (25 ft) şi singurele date de altitudine disponibile pentru aeronava proprie sunt codificate în codul Gilham, trebuie să fie folosite şi comparate continuu, cel puţin două surse independente, cu scopul de a detecta erorile de codificare. 4.3.9.3.3 Trebuie să fie folosite şi comparate două surse de date de altitudine, cu scopul detecţiei erorilor înainte de furnizarea datelor către ACAS. 4.3.9.3.4 Prevederile de la pct. 4.3.10.3 trebuie să fie aplicate atunci când compararea celor două surse de date de altitudine indică faptul că una dintre ele are erori. 4.3.10 Monitorizarea 4.3.10.1 Funcţia de monitorizare. ACAS-ul trebuie să execute în mod continuu o funcţie de monitorizare pentru a furniza o avertizare, dacă oricare dintre următoarele condiţii este îndeplinită: a) nu există nicio limitare a puterii de interogare determinată de controlul interferenţei (pct. 4.3.2.2.2) sau puterea maximă radiată este redusă la mai puţin decât cea necesară pentru îndeplinirea cerinţelor de supraveghere specificate la pct. 4.3.2; sau b) este detectată orice altă defecţiune a echipamentului care duce la reducerea capacităţii de furnizare a avertizărilor de trafic (TA) sau a avertizărilor de decizie (RA); sau c) datele de la sursele externe indispensabile pentru funcţionarea ACAS-ului nu sunt furnizate sau datele furnizate nu sunt credibile. 4.3.10.2 Efecte asupra funcţionării ACAS-ului. Funcţia de monitorizare ACAS nu trebuie să afecteze (în mod nefavorabil) alte funcţii ACAS. 4.3.10.3 Răspunsul de monitorizare. Când funcţia de monitorizare detectează un defect (pct. 4.3.10.1), ACAS-ul trebuie: a) să indice membrilor echipajului existenţa unei situaţii anormale; b) să împiedice orice interogări ACAS ulterioare; şi c) să determine o transmisie de Mod S care include capacitatea de decizie a aeronavei proprii, să indice faptul că ACAS-ul nu funcţionează. 4.3.11 Cerinţe pentru un transponder de Mod S utilizat împreună cu ACAS-ul 4.3.11.1 Capacităţile transponderului. În plus faţă de capacităţile minime ale transponderului definite în cap.3, pct. 3.1, transponderul de Mod S folosit împreună cu ACAS-ul trebuie să aibă următoarele capacităţi: a) capacitatea de a gestiona următoarele formate:

261

Numărul formatului Numele formatului

UF = 16 Interogare de supraveghere cu format lung, aer-aer

DF = 16 Răspuns de supraveghere cu format lung, aer-aer

b) capacitatea de a recepţiona interogări de Mod S cu format lung (UF = 16) şi de a genera răspunsuri de Mod S cu format lung (DF = 16), la o rată continuă de 16,6 ms (60 pe secundă); c) mijloacele de transmitere a conţinutului datelor ACAS al tuturor interogărilor acceptate, care sunt adresate echipamentului ACAS; d) diversitatea de antene (aşa cum este specificat în cap.3, pct. 3.1.2.10.4); e) capacitatea de eliminare/suprimare reciprocă; şi f) restricţionarea puterii de ieşire a transponderului în stare inactivă. Când transmiţătorul transponderului de Mod S este în stare inactivă, puterea de vârf a impulsurilor la 1.090 MHz ±3 MHz la terminalele antenei transponderului de Mod S nu trebuie să depăşească -70 dBm. 4.3.11.2 Transferul de date dintre ACAS şi transponderul său de Mod S 4.3.11.2.1 Transferul de date de la ACAS către transponderul său de Mod S: a) transponderul de Mod S trebuie să recepţioneze de la ACAS-ul său informaţii RA, pentru transmiterea acestora într-un raport RA (pct. 4.3.8.4.2.2.1) şi într-un răspuns de coordonare (pct. 4.3.8.4.2.4.2); b) transponderul de Mod S trebuie să recepţioneze de la ACAS-ul său nivelul de sensibilitate curent pentru transmiterea într-un raport privind nivelul de sensibilitate (pct. 4.3.8.4.2.5); c) transponderul de Mod S trebuie să recepţioneze de la ACAS-ul său informaţii privind capacitatea, pentru transmiterea într-un raport privind capacitatea legăturii de date (pct. 4.3.8.4.2.2.2) şi în câmpul RI al formatelor downlink aer-aer DF = 0 şi DF = 16 (pct. 4.3.8.4.1.2); şi d) transponderul de Mod S trebuie să recepţioneze de la ACAS-ul său o indicaţie dacă avertizările de decizie (RA) sunt operative sau inhibate, pentru transmiterea acestei indicaţii în câmpul RI al formatelor downlink 0 şi 16. 4.3.11.2.2 Transferul de date de la transponderul de Mod S către ACAS-ul propriu: a) transponderul de Mod S trebuie să transfere către ACAS-ul său comenzile de control al nivelului de sensibilitate recepţionate (pct. 4.3.8.4.2.1.1), transmise de staţiile de Mod S;

262

b) transponderul de Mod S trebuie să transfere către ACAS-ul său mesajele de radioemisie ACAS (pct. 4.3.8.4.2.3.3), transmise de alte ACAS-uri; c) transponderul de Mod S trebuie să transfere către ACAS-ul său mesajele de decizie recepţionate (pct. 4.3.8.4.2.3.2), transmise de alte ACAS-uri în scopul coordonării aer-aer; şi d) transponderul de Mod S trebuie să transfere către ACAS-ul său datele de identitate de Mod A ale aeronavei proprii, pentru transmiterea acestora printr-o radioemisie de avertizare de decizie (RA) (pct. 4.3.8.4.2.3.4.5). 4.3.11.3 Comunicarea informaţiilor ACAS către alte ACAS-uri 4.3.11.3.1 Răspunsul de supraveghere. Transponderul de Mod S al ACAS-ului trebuie să utilizeze formatele de supraveghere scurte (DF = 0) sau lungi (DF = 16) pentru răspunsurile la interogările ACAS. Răspunsul de supraveghere trebuie să includă câmpul VS, după cum este specificat în cap.3, pct. 3.1.2.8.2, câmpul RI, după cum este specificat în cap.3, pct. 3.1.2.8.2 şi pct. 4.3.8.4.1.2 şi câmpul SL, după cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.5. 4.3.11.3.2 Răspunsul de coordonare. Transponderul de Mod S al ACAS-ului trebuie să transmită un răspuns de coordonare la primirea unei interogări de coordonare de la o aeronavă care ameninţă, echipată cu ACAS, în conformitate cu condiţiile de la pct. 4.3.11.3.2.1. Răspunsul de coordonare trebuie să utilizeze formatul de răspuns de supraveghere aer-aer lung, DF = 16, cu câmpul VS, aşa cum este specificat în cap.3, pct. 3.1.2.8.2, câmpul RI, aşa cum este specificat în cap.3, pct. 3.1.2.8.2 şi pct. 4.3.8.4.1.2, câmpul SL, aşa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.5 şi câmpul MV, aşa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.4. Răspunsurile de coordonare trebuie să fie transmise chiar dacă limita minimă a ratei de răspuns a transponderului este depăşită (cap. 3, pct. 3.1.2.10.3.7.2). 4.3.11.3.2.1 Transponderul de Mod S al ACAS-ului trebuie să răspundă cu un răspuns de coordonare la o interogare de coordonare recepţionată de la un alt ACAS, dacă şi numai dacă, transponderul este capabil să furnizeze conţinutul de date ACAS al interogării către ACAS-ul său asociat. 4.3.11.4 Comunicarea informaţiilor ACAS către staţiile de la sol 4.3.11.4.1 Rapoartele privind avertizările de decizie (RA) către staţiile de Mod S de la sol. Pe durata unei avertizări de decizie (RA) şi pentru 18±1 s care urmează după sfârşitul acesteia, transponderul de Mod S al ACAS-ului trebuie să indice faptul că are un raport privind avertizarea de decizie (RA), prin setarea corespunzătoare a codului câmpului DR în răspunsurile către un senzor de Mod S, aşa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.1.1. Raportul privind avertizarea de decizie (RA) trebuie să includă câmpul MB, aşa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.2.1. Raportul privind avertizarea de decizie (RA) trebuie să descrie cea mai recentă avertizare de decizie (RA) care a existat pe durata perioadei precedente de 18±1 s.

263

Nota 1. Ultima frază de la pct. 4.3.11.4.1 semnifică faptul că pentru 18±1 s care urmează după sfârşitul unui avertizări de decizie (RA), toate subcâmpurile câmpului MB din raportul RA, cu excepţia bitului 59 (indicatorul de încheiere RA) vor menţine informaţiile raportate de la momentul când avertizarea de decizie (RA) a fost activă ultima dată. Nota 2. La primirea unui răspuns cu DR = 2, 3, 6 sau 7, o staţie de Mod S de la sol poate cere transmiterea downlink a raportului privind avertizarea de decizie (RA), prin setarea RR = 19 şi fie DI = 7, fie DI = 7 şi RRS = 0, într-o interogare de supraveghere sau Comm-A către aeronava echipată cu ACAS. Când această interogare este recepţionată, transponderul răspunde printr-un răspuns Comm-B al cărui câmp MB conţine raportul RA. 4.3.11.4.2 Raportul privind capacitatea legăturii de date. Prezenţa unui ACAS trebuie să fie indicată unei staţii de la sol, de transponderul său de Mod S, printr-un raport privind capacitatea legăturii de date de Mod S. Notă. Această indicaţie determină transponderul să seteze codurile dintr-un raport privind capacitatea legăturii de date, aşa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.2.2. 4.3.12 Indicaţii către echipajul de zbor 4.3.12.1 Avertizările de decizie (RA) corective şi preventive Indicaţiile către echipajul de zbor trebuie să fie distincte pentru avertizările de decizie (RA) preventive şi pentru cele corective. 4.3.12.2 Avertizările de decizie (RA) de intersectare în altitudine Dacă ACAS-ul generează o avertizare de decizie (RA) de intersectare în altitudine, trebuie să fie furnizată o indicaţie specifică echipajului de zbor referitoare la această intersectare.

4.4. PERFORMANTELE COMPONENTEI LOGICE ACAS II PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR Notă.

264

Trebuie acordată atenţie atunci când se analizează aducerea unor eventuale îmbunătăţiri sistemului de referinţă ACAS II, deoarece schimbările pot afecta mai multe aspecte ale performanţelor sistemului. Este esenţial ca noile concepţii să nu degradeze performanţele sistemului, iar compatibilitatea trebuie să fie demonstrată cu un grad înalt de siguranţă. 4.4.1 Definiţii referitoare la performanţele componentei logice pentru evitarea coliziunilor Notă. Notaţia [t1, t2] este utilizată pentru a indica intervalul dintre t1 şi t2. Palier de altitudine. Fiecare conflict este atribuit unuia dintre cele şase paliere de altitudine după cum urmează:

Palier 1 2 3 4 5 6

de la

2 300 ft 5 000 ft 10 000 ft 20 000 ft 41 000 ft

până la 2 300 ft 5 000 ft 10 000 ft 20 000 ft 41 000 ft

Palierul de altitudine al unui conflict este determinat de altitudinea medie a două aeronave în momentul apropierii maxime. Notă. În scopul definirii performanţelor logicii pentru evitarea coliziunilor nu este nevoie să se specifice baza fizică pentru măsurarea altitudinii sau relaţia dintre altitudine şi nivelul solului. Unghi de apropiere. Unghiul dintre proiecţia pe sol a capetelor a două aeronave în momentul apropierii maxime, 180 de grade desemnând apropiere frontală, iar 0 grade desemnând aeronave paralele. Conflict de intersectare. Un conflict în care separaţia în altitudine dintre cele două aeronave este mai mare de 100 ft la începutul şi la sfârşitul ferestrei de conflict, iar poziţia relativă pe verticală a celor două aeronave la sfârşitul ferestrei de conflict este inversată faţă de cea de la începutul acelei ferestre. Conflict. În scopul definirii performanţelor logicii pentru evitarea coliziunilor, un conflict constă în două traiectorii simulate de aeronavă. Coordonatele orizontale ale aeronavei reprezintă poziţia reală a acesteia, iar coordonata verticală reprezintă o măsurare a altitudinii efectuată cu un altimetru.

265

Clasă de conflict. Conflictele sunt clasificate după cum aeronavele sunt sau nu în tranziţie la începutul şi la sfârşitul ferestrei de conflict şi dacă conflictul constă sau nu în intersectare. Fereastră de conflict. Intervalul de timp [tca - 40 s, tca + 10 s]. Distanţă orizontală de evitare (hmd). Distanţa minimă de separare pe orizontală observată într-un conflict. Aeronavă la nivel. O aeronavă care nu este în tranziţie. Traiectorie originală (iniţială). Traiectoria originală a unei aeronave echipate cu ACAS este cea care ar fi urmată de aeronavă în acelaşi conflict, atunci când aceasta nu ar fi echipată cu ACAS. Rată originală (iniţială). Rata originală a unei aeronave echipate cu ACAS, la un anumit moment, este rata de variaţie a altitudinii în momentul în care aeronava ar urma traiectoria originală. Rata solicitată. Pentru modelul standard pentru pilot, rata solicitată este rata cea mai apropiată de rata originală conformă cu avertizarea de decizie (RA). tca. Nominal, timpul apropierii maxime. Pentru conflictele din modelul standard de conflict (pct. 4.4.2.6), un timp de referinţă în determinarea unui conflict, în care sunt specificaţi diverşi parametri, inclusiv separarea pe orizontală şi pe verticală (VMD şi HMD). Notă. Conflictele din modelul standard de conflicte (pct. 4.4.2.6) sunt materializate prin trasarea traiectoriilor celor două aeronave spre exterior, pornind de la tca. Când procesul este încheiat, tca poate să nu fie momentul exact al apropierii maxime şi se acceptă diferenţe de câteva secunde. Aeronavă în tranziţie. O aeronavă având o rată medie de variaţie a altitudinii a cărei valoare depăşeşte 400 picioare pe minut (ft/min), măsurată într-o perioadă de timp dată. Mărimea virajului. O diferenţă de cap definită ca diferenţa dintre proiecţia pe sol a capului unei aeronave la finalul unui viraj şi proiecţia pe sol a capului acesteia la începutul virajului. Distanţa verticală de evitare (vmd). Teoretic, separaţia pe verticală în punctul de apropiere maximă. Pentru conflictele din modelul standard de conflict (pct. 4.4.2.6). 4.4.2 Condiţiile în care se aplică aceste cerinţe 4.4.2.1 Următoarele condiţii iniţiale trebuie să fie aplicate cerinţelor de performanţă specificate la pct. 4.4.3 şi 4.4.4: a) măsurătorile de distanţă şi de gisment şi un raport de altitudine sunt disponibile pentru aeronava intrusă la fiecare ciclu, atâta timp cât distanţa se află în limita a 26 km (14 NM), dar nu şi atunci când distanţa depăşeşte 26 km (14 NM);

266

b) erorile în măsurătorile de distanţă şi de gisment se conformează modelelor standard privind erorile de distanţă şi de gisment (pct. 4.4.2.2) şi (pct. 4.4.2.3); c) rapoartele de altitudine ale aeronavei intruse, care sunt răspunsurile sale de Mod C, sunt exprimate în trepte de 100 ft; d) măsurarea altitudinii care nu a fost cuantificată, care este exprimată cu o precizie de 1 ft sau mai bună, este disponibilă pentru propria aeronavă; e) erorile în măsurarea altitudinii ambelor aeronave sunt constante pe parcursul oricărui conflict; f) erorile în măsurarea altitudinii ambelor aeronave sunt conforme cu un model standard pentru erori de măsurare a altitudinii (pct. 4.4.2.4); g) reacţiile pilotului la avertizările de decizie (RA) sunt conforme cu modelul standard pentru pilot (pct. 4.4.2.5); h) aeronavele operează într-un spaţiu în care conflictele apropiate, incluzându-le pe acelea pentru care ACAS-ul generează avertizări de decizie (RA), se conformează unui model standard de conflict (pct. 4.4.2.6); i) aeronavele echipate cu ACAS nu sunt limitate în capacitatea lor de a executa manevrele cerute de avertizările de decizie (RA); şi j) după cum sunt specificate la pct. 4.4.2.7: 1) aeronava intrusă, implicată în orice conflict, nu este echipată cu ACAS (pct. 4.4.2.7 a)); sau 2) aeronava intrusă este echipată cu ACAS, dar urmează o traiectorie identică cu cea din conflictul neechipat (pct. 4.4.2.7 b); sau 3) aeronava intrusă este echipată cu un ACAS care are logica pentru evitarea coliziunilor identică cu cea a ACAS-ului propriu (pct. 4.4.2.7 c)). Notă. Expresia "măsurarea altitudinii" se referă la o măsurare efectuată cu un altimetru, înaintea oricărei cuantificări. 4.4.2.1.1 Performanţele logicii pentru evitarea coliziunilor nu trebuie să se degradeze brusc, atunci când distribuţia statistică a erorilor de altitudine sau distribuţiile statistice ale diverşilor parametri care caracterizează modelul standard de conflict sau reacţia piloţilor la avertizări variază, atunci când rapoartele de supraveghere nu sunt disponibile la fiecare ciclu, atunci când cuantificarea măsurătorilor de altitudine privind aeronava intrusă variază sau când măsurătorile de altitudine pentru aeronava proprie sunt cuantificate. 4.4.2.2 Modelul standard pentru eroarea în distanţă

267

Erorile din măsurătorile simulate ale distanţei trebuie să fie luate în calcul pornind de la o distribuţie normală cu media de 0 m (0 ft) şi o deviaţie (abatere) standard de 15 m (50 ft). 4.4.2.3 Modelul standard pentru eroarea de gisment Erorile în măsurătorile simulate ale gismentului trebuie să fie luate în calcul pornind de la o distribuţie normală cu media de 0,0 grade şi o deviaţie (abatere) standard de 10,00 grade. 4.4.2.4 Modelul standard pentru eroarea în măsurarea altitudinii 4.4.2.4.1 Erorile în măsurătorile simulate ale altitudinii trebuie să fie luate în calcul pornind de la o distribuţie laplaciană, cu media zero şi având o densitate a probabilităţii.

p(e) = (1/ (2λ))exp (-|e|/λ). 4.4.2.4.2 Parametrul λ, necesar pentru definirea distribuţiei statistice a erorii altimetrului fiecărei aeronave, trebuie să aibă una dintre cele două valori λ1 şi λ2, care depind de palierul de altitudine al conflictului, după cum urmează:

Palier 1

2

3

4

5

6

m ft m ft m ft m ft m ft m ft

λ1 10 35 11 38 13 43 17 58 22 72 28 94

λ2 18 60 18 60 21 69 26 87 30 101 30 101

4.4.2.4.3 Pentru o aeronavă echipată cu ACAS, valoarea lui λ trebuie să fie λ1. 4.4.2.4.4 Pentru o aeronavă neechipată cu ACAS, valoarea lui λ trebuie selectată aleatoriu, folosind următoarele probabilităţi:

Palier 1 2 3 4 5 6

Prob. (λ1) 0,391 0,320 0,345 0,610 0,610 0,610

Prob. (λ2) 0,609 0,680 0,655 0,390 0,390 0,390

4.4.2.5 Modelul standard pentru pilot

268

Modelul standard pentru pilot, folosit în evaluarea performanţelor logicii pentru evitarea coliziunilor, trebuie să fie conform celor ce urmează: a) orice avertizare de decizie (RA) este îndeplinită prin accelerarea până la rata cerută (dacă este necesar), după o întârziere corespunzătoare; b) atunci când rata curentă a aeronavei este aceeaşi cu rata originală, iar rata originală este conformă cu avertizarea de decizie (RA), aeronava îşi continuă rata ei originală, care nu este în mod necesar constantă, datorită posibilităţii de accelerare pe traiectoria originală; c) atunci când aeronava se conformează unei avertizări de decizie (RA) - rata ei curentă fiind aceeaşi cu rata originală, iar rata originală modificându-se şi, în consecinţă, devenind incompatibilă cu avertizarea de decizie (RA), aeronava continuă să se conformeze acestei avertizări de decizie (RA); d) atunci când o avertizare de decizie (RA) iniţială solicită o schimbare a ratei de modificare a altitudinii, aeronava răspunde cu o acceleraţie de 0,25 g, după o întârziere de 5 s din momentul afişării avertizării de decizie (RA); e) atunci când o avertizare de decizie (RA) este modificată şi rata originală este conformă cu avertizarea de decizie (RA) modificată, aeronava se întoarce la rata ei originală (dacă este necesar), cu acceleraţia specificată la subpunctul g), după întârzierea specificată la subpunctul h); f) atunci când o avertizare de decizie (RA) este modificată şi rata originală nu se conformează avertizării RA modificate, aeronava reacţionează pentru conformarea cu avertizarea RA, cu acceleraţia specificată la subpunctul g), după o întârziere specificată la subpunctul h); g) valoarea acceleraţiei utilizate când o avertizare de decizie (RA) este modificată, este de 0,25 g, cu excepţia cazului în care avertizarea de decizie (RA) modificată reprezintă o avertizare RA cu sens inversat sau o avertizare RA cu rată crescută, caz în care acceleraţia are valoarea de 0.35 g; h) întârzierea utilizată atunci când o avertizare de decizie (RA) este modificată, este de 2,5 s, cu excepţia cazului în care accelerarea a început cu 5 s mai devreme faţă de avertizarea RA iniţială, caz în care accelerarea începe la 5 s după avertizarea RA iniţială; şi i) atunci când o avertizare de decizie (RA) este anulată, aeronava se întoarce la rata ei originală (dacă este necesar), cu o acceleraţie de 0,25 g şi după o întârziere de 2,5 s. 4.4.2.6 Modelul standard de conflict 4.4.2.6.1 Elementele modelului standard de conflict

269

4.4.2.6.1.1 Pentru a calcula efectul ACAS-ului asupra riscului de coliziune (pct. 4.4.3) şi compatibilitatea ACAS cu managementul traficului aerian (ATM) (pct. 4.4.4), trebuie să fie create seturi de conflicte pentru fiecare dintre: a) comenzile (ordinele) către cele două adrese ale aeronavelor; b) cele şase paliere de altitudine; c) cele nouăsprezece clase de conflict; şi d) cele nouă sau zece intervale vmd, aşa cum se specifică la pct. 4.4.2.6.2.4. Rezultatele pentru aceste seturi trebuie să fie combinate utilizând ponderile relative date la pct. 4.4.2.6.2. 4.4.2.6.1.1.1 Fiecare set de conflicte trebuie să conţină cel puţin 500 de conflicte independente, generate aleatoriu. 4.4.2.6.1.1.2 Traiectoriile celor două aeronave din fiecare conflict trebuie să fie construite având următoarele caracteristici selectate aleatoriu: a) în plan vertical: 1) distanţa verticală de evitare (vmd) din cadrul intervalului vmd corespunzător; 2) rata verticală pentru fiecare aeronavă de la începutul ferestrei de conflict, ¿1, şi de la sfârşitul ferestrei de conflict, ¿2; 3) acceleraţia verticală; şi 4) timpul de începere pentru acceleraţia verticală; şi b) în plan orizontal: 1) distanţa orizontală de evitare (hmd); 2) unghiul de apropiere; 3) viteza pentru fiecare aeronavă în punctul de apropiere maximă; 4) decizia pentru fiecare aeronavă de a vira sau nu; 5) mărimile virajului, unghiului de înclinaţie în viraj; momentul încheierii virajului; 6) decizia pentru fiecare aeronavă dacă viteza acesteia se modifică sau nu; şi 7) valoarea modificării vitezei. Notă. - Este posibil ca selecţiile făcute pentru diversele caracteristici ale unui conflict să fie incompatibile. Când se întâmplă acest lucru, problema poate fi rezolvată prin respingerea fie a selecţiei pentru o caracteristică anume, fie a întregului conflict, după cum este cel mai potrivit.

270

4.4.2.6.1.3 Pentru distribuţia statistică a distanţei orizontale de evitare (hmd) trebuie să fie folosite două modele (pct. 4.4.2.6.4.1). Pentru calcularea efectului ACAS-ului asupra riscului de coliziune (pct. 4.4.3), distanţa hmd trebuie să fie restricţionată la mai puţin de 150 m (500 ft). Pentru calcularea compatibilităţii ACAS-ului cu managementul traficului aerian (ATM) (pct. 4.4.4), distanţa hmd trebuie să fie selectată dintr-o gamă mai mare de valori (pct. 4.4.2.6.4.1.2). Notă. Pct. 4.4.2.6.2 şi pct. 4.4.2.6.3 menţionează caracteristicile verticale pentru traiectoriile aeronavelor din modelul standard de conflict, care depind de modul în care distanţa hmd, fie este restricţionată să fie mică (pentru calcularea coeficientului de risc), fie poate lua valori mai mari (pentru compatibilitatea cu managementul traficului aerian). Altfel, caracteristicile conflictelor în planurile vertical şi orizontal sunt independente. 4.4.2.6.2 Clasele de conflict şi ponderile 4.4.2.6.2.1 Codul de adresă al aeronavei. Pentru fiecare aeronavă trebuie să fie la fel de probabil să aibă un cod de adresă al aeronavei mai mare. 4.4.2.6.2.2 Palierele de altitudine. Ponderile relative ale palierelor de altitudine trebuie să fie după cum urmează:

Palier 1 2 3 4 5 6

Probabilitate (palier) 0,13 0,25 0,32 0,22 0,07 0,01

4.4.2.6.2.3 Clasele de conflict 4.4.2.6.2.3.1 Conflictele trebuie să fie clasificate după modul cum aeronavele sunt: la nivel (L) sau în tranziţie (T), la începutul (înainte de tca) sau la sfârşitul (după tca) ferestrei de conflict şi dacă conflictul este o intersectare sau nu, după cum este ilustrat în următorul tabel:

Clasa

Aeronava nr. 1 Aeronava nr. 2

Intersectare

înaintea tca după tca înaintea tca după tca

1 L L T T da

2 L L L T da

271

3 L L T L da

4 T T T T da

5 L T T T da

6 T T T L da

7 L T L T da

8 L T T L da

9 T L T L da

10 L L L L nu

11 L L T T nu

12 L L L T nu

13 L L T L nu

14 T T T T nu

15 L T T T nu

16 T T T L nu

17 L T L T nu

18 L T T L nu

19 T L T L nu

4.4.2.6.2.3.2 Ponderile relative ale claselor de conflict trebuie să depindă de palier, după cum urmează:

Clasa

Ponderea relativă pentru calcularea coeficientului de risc

Ponderea relativă pentru compatibilitatea cu managementul

traficului aerian (ATM)

Palierele 1-3 Palierele 4-6 Palierele 1-3 Palierele 4-6

1 0,00502 0,00319 0,06789 0,07802

272

2 0,00030 0,00018 0,00408 0,00440

3 0,00049 0,00009 0,00664 0,00220

4 0,00355 0,0027 0,04798 0,06593

5 0,00059 0,00022 0,00791 0,00549

6 0,00074 0,00018 0,00995 0,00440

7 0,00002 0,00003 0,00026 0,00082

8 0,00006 0,00003 0,00077 0,00082

9 0,00006 0,00003 0,00077 0,00082

10 0,36846 0,10693 0,31801 0,09011

11 0,26939 0,41990 0,23252 0,35386

12 0,06476 0,02217 0,05590 0,01868

13 0,07127 0,22038 0,06151 0,18571

14 0,13219 0,08476 0,11409 0,07143

15 0,02750 0,02869 0,02374 0,02418

16 0,03578 0,06781 0,03088 0,05714

17 0,00296 0,00098 0,00255 0,00082

18 0,00503 0,00522 0,00434 0,00440

19 0,01183 0,03651 0,01021 0,03077

4.4.2.6.2.4 Intervalele distanţelor verticale de evitare (vmd ) 4.4.2.6.2.4.1 Distanţele verticale de evitare (vmd) pentru fiecare conflict trebuie să fie extrase dintr-unul din cele zece intervale vmd pentru clasele de conflict fără intersectare şi dintr-unul din cele nouă sau zece intervale vmd pentru clasele de conflict cu intersectare. Fiecare interval vmd trebuie să aibă o întindere de 100 ft pentru calcularea coeficientului de risc sau o întindere de 200 ft pentru calcularea compatibilităţii cu managementul traficului aerian (ATM). Valoarea maximă a distanţei vmd trebuie să fie de 1.000 ft pentru calcularea coeficientului de risc şi de 2.000 ft în rest.

273

4.4.2.6.2.4.2 Pentru clasele de conflict fără intersectare, ponderile relative ale intervalelor vmd trebuie să fie după cum urmează:

Intervalul vmd

Ponderea relativă pentru calcularea coeficientului de

risc

Ponderea relativă pentru compatibilitatea cu

managementul traficului aerian (ATM)

1 0,013 0,128

2 0,026 0,135

3 0,035 0,209

4 0,065 0,171

5 0,100 0,160

6 0,161 0,092

7 0,113 0,043

8 0,091 0,025

9 0,104 0,014

10 0,091 0,009

Notă. Suma ponderilor pentru intervalele vmd nu este egală cu 1.0. Ponderile specificate se bazează pe analiza conflictelor înregistrate în datele radarelor ATC de la sol. Fracţiunea care lipseşte reflectă faptul că aceste conflicte înregistrate includ şi unele conflicte a căror distanţă vmd depăşeşte distanţa verticală de evitare maximă a modelului. 4.4.2.6.2.4.3 Pentru clasele de conflict cu intersectare, ponderile relative ale intervalelor vmd trebuie să fie după cum urmează:

274

Intervalul vmd

Ponderea relativă pentru calcularea coeficientului de

risc

Ponderea relativă pentru compatibilitatea cu

managementul traficului aerian (ATM)

1 0 0,064

2 0,026 0,144

3 0,036 0,224

4 0,066 0,183

5 0,102 0,171

6 0,164 0,098

7 0,115 0,046

8 0,093 0,027

9 0,106 0,015

10 0,093 0,010

Notă. Pentru clasele cu intersectare, distanţa vmd trebuie să depăşească 100 ft, pentru ca un conflict să fie clasificat drept conflict cu intersectare. Prin urmare, pentru calcularea coeficientului de risc nu există intervalul vmd 1, iar pentru calcularea compatibilităţii cu managementul traficului aerian (ATM), intervalul vmd 1 este limitat la [100 ft, 200 ft]. 4.4.2.6.3 Caracteristicile traiectoriilor în plan vertical ale aeronavelor 4.4.2.6.3.1 Distanţa verticală de evitare (vmd). Distanţa vmd pentru fiecare conflict trebuie să fie selectată aleatoriu, dintr-o distribuţie uniformă în intervalul acoperind distanţa vmd corespunzătoare. 4.4.2.6.3.2 Rata verticală 4.4.2.6.3.2.1 Pentru orice aeronavă, în orice conflict, fie rata verticală trebuie să fie constantă (¿), fie traiectoria verticală trebuie să fie construită astfel încât rata verticală la timpul apropierii maxime (tca) - 35 s, să fie ¿1 şi rata verticală la timpul tca + 5 s, să fie ¿2. Fiecare rată verticală ¿, ¿1 sau ¿2 trebuie să fie determinată mai întâi prin

275

selectarea aleatorie a unui interval în limitele căruia se regăseşte, iar apoi prin selectarea valorii exacte dintr-o distribuţie uniformă din intervalul selectat. 4.4.2.6.3.2.2 Intervalele în cadrul cărora se găsesc ratele verticale trebuie să depindă de faptul că aeronava este la nivel, de ex. marcate cu "L" conform pct. 4.4.2.6.2.3.1 sau în tranzit, de ex. marcate cu "T" conform pct. 4.4.2.6.2.3.1, după cum urmează:

L T

[240 ft/min, 400 ft/min] [3200 ft/min, 6000 ft/min]

[80 ft/min, 240 ft/min] [400 ft/min, 3200 ft/min]

[-80 ft/min, 80 ft/min] [-400 ft/min, 400 ft/min]

[-240 ft/min, 80 ft/min] [-3200 ft/min, 400 ft/min]

[-400 ft/min,240 ft/min] [-6000 ft/min, 3200 ft/min]

4.4.2.6.3.2.3 Pentru aeronavele care sunt la nivel de-a lungul ferestrei de conflict, rata verticală ¿ trebuie să fie constantă. Probabilităţile pentru intervalele în limitele cărora se găseşte ¿, trebuie să fie după cum urmează:

¿ (ft/min) prob(¿)

[240 ft/min, 400 ft/min] 0,0382

[80 ft/min, 240 ft/min] 0,0989

[80 ft/min, 80 ft/min] 0,7040

[-240 ft/min, 80 ft/min] 0,1198

[-400 ft/min, 240 ft/min] 0,0391

4.4.2.6.3.2.4 Pentru aeronavele care nu sunt la nivel de-a lungul întregii ferestre de conflict, intervalele pentru ¿1 şi ¿2 trebuie să fie determinate împreună, prin selecţie aleatorie, utilizând probabilităţile comune care depind de palierul de altitudine şi de faptul că aeronava tranzitează la începutul ferestrei de conflict (Rată-la-Nivel), la sfârşitul ferestrei de

276

conflict (Nivel-la-Rată) sau atât la începutul cât şi la sfârşitul acesteia (Rată-la-Rată). Probabilităţile comune pentru intervalele ratei verticale trebuie să fie după cum urmează: a) pentru aeronavele având traiectoriile Rată-la-Nivel în palierele 1-3,

intervalul ¿2 probabilitatea comună intervalelor ¿1 şi ¿2

[240 ft/min, 400 ft/min] 0,0019 0,0169 0,0131 0,1554 0,0000

[80 ft/min, 240 ft/min] 0,0000 0,0187 0,0019 0,1086 0,0000

[-80 ft/min, 80 ft/min] 0,0037 0,1684 0,0094 0,1124 0,0075

[-240 ft/min, -80 ft/min] 0,0037 0,1461 0,0094 0,0243 0,0037

[-400 ft/min, -240 ft/min] 0,0000 0,1742 0,0094 0,0094 0,0019

-6000 ft/min -3200 ft/min -400 ft/min 400 ft/min 3200 ft/min 6000

ft/min ¿1

b) pentru aeronavele având traiectoriile Rată-la-Nivel în palierele 4-6,

intervalul ¿2 probabilitatea comună intervalelor ¿1 şi ¿2

[240 ft/min, 400 ft/min] 0,0105 0,0035 0,0000 0,1010 0,0105

[80 ft/min, 240 ft/min] 0,0035 0,0418 0,0035 0,1776 0,0279

[-80 ft/min, 80 ft/min] 0,0279 0,1219 0,0000 0,2403 0,0139

[-240 ft/min, -80 ft/min] 0,0035 0,0767 0,0000 0,0488 0,0105

[-400 ft/min, -240 ft/min] 0,0105 0,0453 0,0035 0,0174 0,0000

-6000 ft/min -3200 ft/min -400 ft/min 400 ft/min 3200 ft/min 6000

ft/min ¿1

c) pentru aeronavele având traiectoriile Nivel-la-Rată în palierele 1-3,

277

intervalul ¿2 probabilitatea comună intervalelor ¿1 şi ¿2

[3200 ft/min, 6000ft/min] 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

[400 ft/min, 3200 ft/min] 0,0074 0,0273 0,0645 0,0720 0,1538

[-400 ft/min, 400 ft/min] 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

[-3200 ft/min,-400ft/min] 0,2978 0,2084 0,1365 0,0273 0,005

[-6000 ft/min, -3200 ft/min] 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

-400 ft/min -240 ft/min -80 ft/min 80 ft/min 240 ft/min 400

ft/min ¿1

d) pentru aeronavele cu traiectoria Nivel-la-Rată în palierele 4-6,

intervalul ¿2 probabilitatea comună intervalelor ¿1 şi ¿2

[3200 ft/min, 6000ft/min] 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0192

[400 ft/min, 3200 ft/min] 0,0000 0,0000 0,0962 0,0577 0,1154

[-400 ft/min, 400 ft/min] 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

[-3200 ft/min,-400ft/min] 0,1346 0,2692 0,2308 0,0577 0,0192

[-6000 ft/min,-3200 ft/min] 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

-400 ft/min -240 ft/min -80 ft/min 80 ft/min 40 ft/min 400

ft/min ¿1

e) pentru aeronavele având traiectoriile Rată-la-Rată în palierele 1-3,

intervalul ¿2 probabilitatea comună intervalelor ¿1 şi ¿2

[3200 ft/min, 6000ft/min] 0,0000 0,0000 0,0007 0,0095 0,0018

[400 ft/min, 3200 ft/min] 0,0000 0,0018 0,0249 0,2882 0,0066

278

[-400 ft/min, 400 ft/min] 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

[-3200 ft/min,-400ft/min] 0,0048 0,5970 0,0600 0,0029 0,0011

[-6000 ft/min,-3200 ft/min] 0,0000 0,0007 0,0000 0,0000 0,0000

-6000 ft/min -3200 ft/min -400 ft/min 400 ft/min 3200 ft/min 6000

ft/min ¿1

f) pentru aeronavele având traiectoriile Rată-la-Rată în palierele 4-6,

intervalul i2 probabilitatea comună intervalelor ¿1 şi ¿2

[3200 ft/min, 6000ft/min] 0,0014 0,0000 0,0028 0,0110 0,0069

[400 ft/min, 3200 ft/min] 0,0028 0,0028 0,0179 0,4889 0,0523

[-400 ft/min, 400 ft/min] 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0

[-3200 ft/min,-400ft/min] 0,0317 0,3029 0,0262 0,0152 0,0028

[-6000 ft/min,-3200 ft/min] 0,0110 0,0220 0,0014 0,0000 0

-6000 ft/min -3200 ft/min -400 ft/min 400 ft/min 3200 ft/min 6000

ft/min ¿1

4.4.2.6.3.2.5 Pentru o traiectorie Rată-la-Rată, dacă |¿2 - ¿1| < 566 ft/min atunci traiectoria trebuie să fie construită cu o rată constantă egală cu ¿1. 4.4.2.6.3.3 Acceleraţia verticală 4.4.2.6.3.3.1 Supusă prevederilor de la pct. 4.4.2.6.3.2.5, pentru aeronavele care nu sunt la nivel de-a lungul întregii ferestre de conflict, rata trebuie să fie constantă şi egală cu ¿1, cel puţin în intervalul [tca - 40 s, tca - 35 s] la începutul ferestrei de conflict şi trebuie să fie constantă şi egală cu ¿2, cel puţin în intervalul [tca + 5 s, tca + 10 s] la sfârşitul ferestrei de conflict. Acceleraţia verticală trebuie să fie constantă în perioada de timp de intervenţie. 4.4.2.6.3.3.2 Acceleraţia verticală (z'') se calculează după formula următoare:

279

z'' =(A ¿2 - ¿1) + E unde parametrul A depinde de caz, după cum urmează:

A(s-1)

Caz Palierele 1-3 Palierele 4-6

Rată-la-palier 0,071 0,059

Palier-la-rată 0,089 0,075

Rată-la-rată 0,083 0,072

Iar eroarea ε este selectată aleatoriu, utilizând următoarea densitate de probabilitate:

p(ε)= (1/(2µ)) exp (-|ε|/µ), unde µ = 0,3 fts-2. Notă. Semnul acceleraţiei z'' este determinat de ¿1 şi ¿2. O eroare E care schimbă acest semn trebuie să fie rejectată şi eroarea reselectată. 4.4.2.6.3.4 Momentul începerii accelerării. Momentul începerii accelerării trebuie să fie distribuit uniform în intervalul de timp [tca - 35s, tca - 5 s] şi trebuie să fie astfel încât rata ¿2 să fie atinsă nu mai târziu de tca + 5 s. 4.4.2.6.4 Caracteristicile traiectoriilor aeronavelor în plan orizontal 4.4.2.6.4.1 Distanţa orizontală de evitare 4.4.2.6.4.1.1 Pentru calcularea efectului ACAS-ului asupra riscului de coliziune (pct. 4.4.3), distanţa orizontală de evitare (hmd) trebuie să fie distribuită uniform în intervalul [0, 500 ft].

280

4.4.2.6.4.1.2 Pentru calculele privind compatibilitatea ACAS-ului cu managementul traficului aerian (ATM) (pct. 4.4.4), distanţa orizontală de evitare (hmd) trebuie să fie distribuită astfel încât valorile hmd să aibă probabilităţile cumulative următoare:

Probabilitatea cumulativă Probabilitatea cumulativă

hmd (ft) Palierele 1-3 Palierele 4-6 hmd (ft) Palierele 1-3 Palierele 4-6

0 0,000 0,000 17013 0,999 0,868

1215 0,152 0,125 18228 1,000 0,897

2430 0,306 0,195 19443

0,916

3646 0,482 0,260 20659

0,927

4860 0,631 0,322 21874

0,939

6076 0,754 0,398 23089

0,946

7921 0,859 0,469 24304

0,952

8506 0,919 0,558 25520

0,965

9722 0,954 0,624 26735

0,983

10937 0,972 0,692 27950

0,993

12152 0,982 0,753 29165

0,996

13367 0,993 0,801 30381

0,999

14582 0,998 0,821 31596

1,000

15798 0,999 0,848

4.4.2.6.4.2 Unghiul de apropiere. Distribuţia cumulativă pentru unghiul orizontal de apropiere trebuie să fie după cum urmează:

Unghiul de Probabilitatea cumulativă Unghiul de Probabilitatea cumulativă

281

apropiere (grade)

Palierele 1-3 Palierele 4-6 apropiere (grade)

Palierele 1-3 Palierele 4-6

0 0,00 0,00 100 0,38 0,28

10 0,14 0,05 110 0,43 0,31

20 0,17 0,06 120 0,49 0,35

30 0,18 0,08 130 0,55 0,43

40 0,19 0,08 140 0,62 0,50

50 0,21 0,10 150 0,71 0,59

60 0,23 0,13 160 0,79 0,66

70 0,25 0,14 170 0,88 0,79

80 0,28 0,19 180 1,00 1,00

90 0,32 0,22

4.4.2.6.4.3 Viteza aeronavei. Distribuţia cumulativă pentru viteza la sol în plan orizontal a fiecărei aeronave, în punctul de apropiere maximă, trebuie să fie după cum urmează:

Viteza la sol (kt)

Probabilitatea cumulativă Viteza la sol

(kt)

Probabilitatea cumulativă

Palierele 1-3 Palierele 4-6 Palierele 1-3 Palierele 4-6

45 0,000

325 0,977 0,528

50 0,005

350 0,988 0,602

75 0,024 0,000 375 0,997 0,692

100 0,139 0,005 400 0,998 0,813

125 0,314 0,034 425 0,999 0,883

150 0,486 0,064 450 1,000 0,940

175 0,616 0,116 475

0,972

282

200 0,700 0,171 500

0,987

225 0,758 0,211 525

0,993

250 0,821 0,294 550

0,998

275 0,895 0,361 575

0,999

300 0,949 0,427 600

1,000

4.4.2.6.4.4 Probabilităţile de manevră la orizontală. Pentru orice aeronavă, în orice conflict, probabilitatea unui viraj, probabilitatea unei schimbări de viteză datorată unui viraj şi probabilitatea unei schimbări de viteză nedatorată unui viraj, trebuie să fie după cum urmează:

Palierul Probabilitatea (viraj)

Probabilitatea (schimbarea vitezei) datorată unui viraj

Probabilitatea (schimbarea vitezei) nedatorată unui viraj

1 0,31 0,20 0,5

2 0,29 0,20 0,25

3 0,22 0,10 0,15

4, 5, 6 0,16 0,05 0,10

4.4.2.6.4.4.1 Dată fiind o schimbare de viteză, probabilitatea creşterii sau descreşterii vitezei trebuie să fie 0,5. 4.4.2.6.4.5 Mărimea virajului. Distribuţia cumulativă pentru mărimea oricărui viraj trebuie să fie după cum urmează:

Mărimea virajului (grade)

Probabilitatea cumulativă

Palierele 1-3 Palierele 4-6

15 0,00 0,00

30 0,43 0,58

60 0,75 0,90

283

90 0,88 0,97

120 0,95 0,99

150 0,98 1,00

180 0,99

210 1,00

4.4.2.6.4.5.1 Direcţia virajului trebuie să fie aleatorie, cu o probabilitate de viraj către stânga sau către dreapta de 0,5. 4.4.2.6.4.6 Unghiul de înclinare în viraj. Unghiul de înclinare al unei aeronave în timpul unui viraj nu trebuie să fie mai mic de 15 grade. Probabilitatea ca acesta să fie egal cu 15 grade trebuie să fie 0,79 pentru palierele 1-3 şi 0,54 pentru palierele 4-5. Distribuţia cumulativă pentru unghiurile de înclinare mai mari, trebuie să fie după cum urmează:

Unghiul de înclinaţie (grade)

Probabilitatea cumulativă

Palierele 1-3 Palierele 4-6

15 0,79 0,54

25 0,96 0,82

35 0,99 0,98

50 1,00 1,00

4.4.2.6.4.7 Momentul terminării virajului. Distribuţia cumulativă a momentului terminării virajului fiecărei aeronave trebuie să fie după cum urmează:

Momentul terminării virajului (Secunde înainte de tca)

Probabilitatea cumulativă

Palierele 1-3 Palierele 4-6

0 0,42 0,28

5 0,64 0,65

284

10 0,77 0,76

15 0,86 0,85

20 0,92 0,94

25 0,98 0,99

30 1,00 1,00

4.4.2.6.4.8 Schimbarea vitezei. O acceleraţie sau deceleraţie constantă trebuie să fie selectată aleatoriu pentru fiecare aeronavă care execută o schimbare a vitezei într-un conflict dat şi aceasta trebuie să fie aplicată pe toată durata conflictului. Acceleraţiile trebuie să fie uniform distribuite între 2 kt/s şi 6 kt/s. Deceleraţiile trebuie să fie uniform distribuite între 1 kt/s şi 3 kt/s. 4.4.2.7 Echiparea cu ACAS a aeronavei intruse Fiecare dintre cerinţele de performanţă specificate la pct. 4.4.3 şi 4.4.4 trebuie să se aplice celor trei situaţii distincte referitoare la ACAS-ul şi traiectoria aeronavei intruse, astfel: a) dacă aeronava intrusă, implicată în orice conflict, nu este echipată (pct. 4.4.2.1 j) 1)), aceasta urmează o traiectorie identică cu aceea pe care ar urma-o dacă aeronava proprie nu ar fi echipată; b) dacă aeronava intrusă este echipată cu ACAS, dar urmează o traiectorie identică cu aceea dintr-un conflict neechipat (pct. 4.4.2.1 j) 2)): 1) aceasta urmează o traiectorie identică, fără a ţine seama dacă există sau nu o avertizare de decizie (RA); 2) ACAS-ul aeronavei intruse generează o avertizare de decizie (RA) şi transmite o informaţie RAC, care este recepţionată imediat după ce orice avertizare de decizie (RA) a fost semnalizată mai întâi pilotului aeronavei proprii; 3) sensul informaţiei RAC, generată de ACAS-ul aeronavei intruse şi transmisă către aeronava proprie, este opus sensului primei informaţii RAC selectate şi transmise aeronavei intruse de aeronava proprie (pct. 4.3.6.1.3); 4) informaţia RAC transmisă de aeronava intrusă este recepţionată de aeronava proprie; şi 5) cerinţele se aplică ambelor, atunci când aeronava proprie are codul de adresă al aeronavei situat mai jos sau când aeronava intrusă are codul de adresă al aeronavei situat mai jos; şi c) dacă aeronava intrusă este echipată cu un ACAS având logica pentru evitarea coliziunilor identică cu aceea a ACAS-ului propriu (pct. 4.4.2.1 j) 3)):

285

1) condiţiile referitoare la performanţele aeronavei proprii, la ACAS-ul şi pilotul acesteia, se aplică în mod egal aeronavei intruse, ACAS-ului si pilotului acesteia; 2) informaţiile RAC transmise de o aeronavă sunt recepţionate de cealaltă; şi 3) cerinţele se aplică ambelor, atunci când aeronava proprie are codul de adresă al aeronavei situat mai jos sau când aeronava intrusă are codul de adresă al aeronavei situat mai jos. 4.4.2.8 Compatibilitatea diferitelor modele logice pentru evitarea coliziunilor Atunci când se au în vedere modele logice alternative pentru evitarea coliziunilor, autorităţile naţionale de supervizare trebuie să verifice că: a) performanţele modelului alternativ sunt acceptabile pentru conflicte care implică echipamente ACAS care folosesc modelele existente; şi b) performanţele modelelor existente nu sunt degradate prin utilizarea modelului alternativ. Notă. - În vederea stabilirii compatibilităţii dintre diferitele modele logice pentru evitarea coliziunilor, condiţiile descrise la pct. 4.4.2.7 b) sunt cele mai exigente condiţii care pot fi anticipate în acest scop. 4.4.3 Reducerea riscului de coliziune Conform prevederilor de la pct. 4.4.2, componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie astfel încât numărul anticipat de coliziuni să fie redus la următoarele fracţiuni din numărul anticipat, în absenţa ACAS-ului: a) atunci când intrusul nu este echipat cu ACAS 0,18; b) atunci când intrusul este echipat, dar nu răspunde 0,32; şi c) atunci când intrusul este echipat şi răspunde 0,04. 4.4.4 Compatibilitatea cu managementul traficului aerian (ATM) 4.4.4.1 Rata de alertă a inconvenienţelor 4.4.4.1.1 Conform condiţiilor de la pct. 4.4.2, componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie concepută astfel încât proporţia avertizărilor de decizie (RA), care reprezintă un "inconvenient" (pct. 4.4.4.1.2), să nu depăşească: a) 0,06, când rata verticală a aeronavei proprii, la momentul când avertizarea de decizie (RA) este emisă pentru prima dată, este mai mică decât 400 ft/min; sau b) 0,08, când rata verticală a aeronavei proprii, la momentul când avertizarea de decizie (RA) este emisă pentru prima dată, este mai mare decât 400 ft/min.

286

Notă. Această cerinţă nu este limitată datorită echipării ACAS a aeronavei intruse (pct. 4.4.2.7) întrucât aceasta are un efect neglijabil asupra apariţiei şi frecvenţei avertizărilor de decizie (RA) care constituie un inconvenient. 4.4.4.1.2 O avertizare de decizie (RA) trebuie să fie considerată "inconvenient" conform pct. 4.4.4.1.1, cu excepţia cazului în care, la un moment dat, pe durata conflictului în absenţa ACAS, separaţia pe orizontală şi pe verticală sunt în mod simultan mai mici decât valorile cuprinse în următorul tabel:

Separarea orizontală Separarea verticală

peste FL 100 2,0 NM 750 ft

sub FL 100 1,2 NM 750 ft

4.4.4.2 Selectarea sensului compatibil Conform condiţiilor de la pct. 4.4.2, componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie astfel concepută încât proporţia conflictelor în care respectarea avertizării de decizie (RA) conduce la o separare în altitudine în punctul de apropiere maximă, cu sens opus aceleia care se produce în absenţa ACAS-ului, nu trebuie să depăşească următoarele valori: a) când aeronava intrusă nu este echipată cu ACAS 0,08; b) când aeronava intrusă este echipată dar nu răspunde 0,08; şi c) când aeronava intrusă este echipată şi răspunde 0,12. 4.4.4.3 Abateri provocate de ACAS 4.4.4.3.1 Conform condiţiilor de la pct. 4.4.2, componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie concepută astfel încât numărul de avertizări de decizie care conduc la abateri (pct. 4.4.4.3.2) mai mari decât valorile indicate, să nu depăşească următoarele proporţii, din numărul total de avertizări de decizie (RA):

Număr RA/număr total RA când rata verticală a aeronavei proprii la

momentul emiterii primei avertizări de decizie (RA)

287

este mai mică de

400 ft/min depăşeşte 400 ft/min

când aeronava intrusă nu este echipată cu ACAS

pentru abateri ≥ 300 ft 0,15 0,23

pentru abateri ≥ 600 ft 0,04 0,13

pentru abateri ≥ 1000 ft 0,01 0,07

când aeronava intrusă este echipată cu ACAS, dar nu răspunde

pentru abateri ≥ 300 ft 0,23 0,35

pentru abateri ≥ 600 ft 0,06 0,16

pentru abateri ≥ 1000 ft 0,02 0,07

când aeronava intrusă este echipată cu ACAS şi răspunde

pentru abateri ≥ 300 ft 0,11 0,23

pentru abateri ≥ 600 ft 0,02 0,12

pentru abateri ≥ 1000 ft 0,01 0,06

4.4.4.3.2 În scopul conformării prevederilor de la pct. 4.4.4.3.1, abaterea aeronavei echipate de la traiectoria originală trebuie să fie măsurată în intervalul cuprins între momentul în care avertizarea de decizie (RA) este emisă prima dată şi momentul în care, în urma anulării avertizării de decizie (RA), aeronava echipată şi-a restabilit rata originală de schimbare a altitudinii. Deviaţia trebuie să fie calculată ca fiind cea mai mare diferenţă de altitudine în orice moment din acest interval, dintre traiectoria urmată de aeronava echipată atunci când răspunde la avertizarea de decizie (RA) şi traiectoria sa originală 4.4.5 Valoarea relativă a obiectivelor în conflict

288

Componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie astfel concepută încât să reducă pe cât de mult posibil riscul de coliziune (măsurat conform celor definite la pct. 4.4.3) şi să limiteze pe cât de mult posibil separarea de managementul traficului aerian (ATM) (măsurat conform celor definite la pct. 4.4.4).

4.5. UTILIZAREA RAPOARTELOR DE SQUITTER EXTINS DE CĂTRE ACAS 4.5.1 Supravegherea hibridă ACAS folosind datele de poziţie de la squitter-ele extinse Supravegherea hibridă este tehnica folosită de ACAS pentru a profita de informaţiile pasive de poziţie, disponibile prin intermediul squitter-ului extins. Folosind supravegherea hibridă, ACAS-ul validează poziţia furnizată de squitter-ul extins, prin măsurarea directă activă a distanţei. O validare iniţială este efectuată la iniţierea traiectoriei. Revalidarea este efectuată o dată la 10 secunde, dacă aeronava intrusă devine o ameninţare în altitudine sau în distanţă. În final, supravegherea activă obişnuită este efectuată o dată pe secundă pentru aeronavele intruse care devin o ameninţare atât în altitudine cât şi în distanţă. În acest fel, supravegherea pasivă (odată validată), este folosită pentru aeronavele intruse care nu constituie o ameninţare, scăzând astfel rata de interogare a ACAS-ului. Supravegherea activă este folosită oricând o aeronavă intrusă devine o ameninţare, cu scopul de a păstra independenţa ACAS-ului ca monitor independent de siguranţă. 4.5.1.1 Definiţii Supraveghere activă. Procesul de urmărire a unei aeronave intruse prin folosirea informaţiilor obţinute din răspunsurile la interogările aeronavei proprii. Traiectorie activă. O traiectorie stabilită cu ajutorul măsurătorilor obţinute prin interogare activă. Supraveghere hibridă. Procesul utilizării supravegherii active pentru a valida şi monitoriza alte aeronave, urmărite în principal prin folosirea supravegherii pasive, cu scopul păstrării independenţei ACAS-ului. Achiziţie iniţială. Procesul de începere a construcţiei unei noi traiectorii, proces bazat pe recepţionarea unui squitter emis în urma unei interogări active a unei aeronave de Mod S, pentru care nu a fost stabilită nicio traiectorie. Validare iniţială. Procesul de verificare a poziţiei relative a unei traiectorii noi folosind informaţii pasive, prin compararea acesteia cu poziţia relativă obţinută prin interogare activă. Supraveghere pasivă. Procesul de urmărire a unei alte aeronave fără a o interoga, prin folosirea squitter-elor extinse ale acesteia. ACAS-ul foloseşte informaţiile conţinute în traiectoriile pasive pentru a determina dacă este necesară o supraveghere activă şi nu foloseşte aceste informaţii în alte scopuri.

289

Traiectorie pasivă. După achiziţia iniţială, o traiectorie menţinută fără interogare activă, folosind informaţiile conţinute în squitter-ele extinse. 4.5.1.2 Un ACAS echipat să recepţioneze rapoarte de poziţie prin squitter-ele extinse pentru supravegherea pasivă a aeronavelor intruse care nu constituie ameninţări, trebuie să utilizeze aceste informaţii pasive de poziţie, după cum este indicat în continuare. 4.5.1.3 Supravegherea pasivă 4.5.1.3.1 Validarea iniţială. La achiziţia iniţială a datelor privind o aeronavă care raportează informaţii de squitter extins, ACAS-ul trebuie să determine distanţa şi gismentul acelei aeronave, utilizând în calcul poziţia de referinţă a aeronavei proprii şi poziţia aeronavei intruse, aşa cum sunt raportate prin squitter-ul extins. Aceste măsurători rezultate, de distanţă şi gisment, precum şi altitudinea raportată în squitter, trebuie să fie comparate cu distanţa, gismentul şi altitudinea determinate prin interogarea activă ACAS a aeronavei. Diferenţele dintre distanţa şi gismentul rezultate şi cele măsurate, precum şi dintre altitudinea raportată prin squitter şi cea prezentă în răspuns, trebuie să fie calculate şi folosite în teste pentru a determina dacă datele squitter-ului extins sunt valide. Dacă aceste teste sunt reuşite, poziţia pasivă trebuie considerată a fi validată, iar traiectoria trebuie să fie menţinută cu ajutorul datelor pasive. Dacă oricare dintre testele de mai sus eşuează, traiectoria trebuie să fie declarată activă şi trebuie ca în continuare să nu se mai folosească datele de supraveghere pasivă primite pentru această traiectorie. 4.5.1.3.2 Următoarele teste trebuie să fie folosite pentru a valida poziţia raportată în mesajul de squitter extins: | diferenţa dintre distanţele oblice | ≤ 200 m; şi | diferenţa dintre gismente | ≤ 45 grade; şi | diferenţa dintre altitudini | ≤ 100 ft. 4.5.1.3.3 Interogările active suplimentare. În scopul asigurării faptului că traiectoria unei aeronave intruse este actualizată cel puţin ori de câte ori este necesar, în lipsa datelor de squitter extins (pct. 4.3.7.1.2.2), de fiecare dată când o traiectorie este actualizată folosind informaţiile de squitter extins, trebuie să fie calculat momentul în care va fi necesară următoarea interogare activă. O interogare activă trebuie să fie efectuată la momentul calculat, dacă nu a fost primit niciun squitter înainte de efectuarea interogării. 4.5.1.4 Revalidarea şi monitorizarea. Dacă următoarea condiţie este îndeplinită pentru o traiectorie care este actualizată folosind date de supraveghere pasivă, a) |a| ≤ 10.000 ft şi fie: b) |a| ≤ 3.000 ft sau |a - 3 000 ft| / | a' | ≤ 60 s; fie

290

c) r ≤ 3 NM sau r - 3 NM) / | r' | ≤ 60 s; unde: a = separarea în altitudine a aeronavei intruse, în ft a' = rata estimată de modificare a altitudinii, în ft/s r = distanţa pe diagonală până la aeronava intrusă, în NM r' = rata estimată de modificare a distanţei, în NM/s, o interogare activă trebuie să fie efectuată la fiecare 10 secunde pentru a revalida şi a monitoriza continuu datele squitter-ului extins, atâta timp cât este îndeplinită condiţia de mai sus. Testele necesare de la pct. 4.5.1.3.1 trebuie să fie efectuate pentru fiecare supraveghere activă. Dacă oricare dintre aceste teste eşuează, traiectoria trebuie să fie declarată ca fiind traiectorie activă. 4.5.1.5 Supravegherea activă completă. Dacă următoarea condiţie este îndeplinită pentru o traiectorie care este actualizată folosind date de supraveghere pasivă, a) |a| ≤ 10 000 ft şi atât b) |a| ≤ 3 000 ft sau |a - 3 000 ft| / | a' | ≤ 60 s; cât şi c) r ≤ 3 NM sau (r - 3 NM) / | r' | ≤ 60 s; unde: a = separarea în altitudine a aeronavei intruse, în ft a' = rata estimată de modificare a altitudinii, în ft/s r = distanţa pe diagonala până la aeronava intrusă, în NM r' = rata estimată de modificare a distanţei, în NM/s, pentru aeronavă trebuie să fie declarată traiectorie activă, iar aceasta trebuie să fie actualizată prin măsurători active de distanţă efectuate o dată pe secundă, atâta timp cât este îndeplinită condiţia de mai sus. 4.5.2 Operarea ACAS-ului cu un receptor cu nivel minim de declanşare (MTL) îmbunătăţit Notă. Aplicaţiile squitter-ului extins care sunt independente de ACAS pot fi implementate (pentru uşurinţă), folosind receptorul ACAS. Folosirea unui nivel minim de declanşare (MTL - minimum triggering level) îmbunătăţit la receptor, face

291

posibilă recepţionarea squitter-elor extinse de la distanţe de până la 60 NM şi peste această valoare, asigurându-se astfel suportul necesar pentru aceste aplicaţii. 4.5.2.1 Într-un echipament ACAS care operează cu un receptor care are un MTL mai sensibil de -74 dBm, trebuie să se implementeze capacităţile specificate în paragrafele următoare. 4.5.2.2 Niveluri duale minime de declanşare. Receptorul ACAS trebuie să fie capabil să seteze o indicaţie pentru fiecare squitter recepţionat, dacă răspunsul este detectat de un ACAS care operează cu un MTL convenţional (-74 dBm). Recepţiile de squitter-e, primite cu MTL-ul convenţional, trebuie să fie transferate funcţiei de supraveghere ACAS pentru procesarea ulterioară. Squitter-ele recepţionate care nu îndeplinesc această condiţie nu trebuie să fie transmise funcţiei de supraveghere ACAS. Nota 1. - Squitter-ele extinse care conţin informaţii privind raportarea poziţiei trebuie să fie diseminate în vederea afişării, în cadrul unei aplicaţii pentru squitter extins. Nota 2. - Folosirea MTL-ului convenţional pentru funcţia de supraveghere ACAS permite menţinerea funcţiei curente de supraveghere ACAS atunci când acesta operează cu un receptor cu MTL îmbunătăţit. 4.5.2.3 Procesorul cu răspuns dual sau redeclanşabil. Funcţia de procesare a răspunsului ACAS-ului de Mod S trebuie: a) să folosească procesoare de răspuns separate pentru formatele de răspuns de Mod S primite, utilizând un MTL convenţional sau unul superior (îmbunătăţit) şi un procesor de răspuns separat pentru formatul răspunsurilor de Mod S primite utilizând MTL-ul convenţional; sau, b) să folosească un procesor de răspuns de Mod S care va redeclanşa dacă detectează un preambul de Mod S care este cu 2 până la 3 dB mai puternic decât răspunsul care este procesat în mod curent. Notă. Trebuie avută grijă să se asigure că squitter-ele de nivel scăzut (de ex. acelea sub MTL-ul convenţional) să nu interfereze cu procesarea squitter-elor de achiziţie pentru ACAS. Aceasta se poate întâmpla dacă squitter-ului de nivel scăzut îi este permis să capteze procesorul de răspuns. Acest fapt poate fi prevenit folosind câte un procesor de răspuns

292

separat pentru fiecare funcţie, sau prin solicitarea procesorului de răspuns ca să redeclanşeze la un nivel superior de squitter.

CAPITOLUL 5 SQUITTER-UL EXTINS DE MOD S

Nota 1. Un model funcţional pentru sistemele cu squitter extins de Mod S care permit ADS-B şi/sau TIS-B este descris în figura 5-1. Nota 2. Sistemele de bord transmit mesaje ADS-B (ADS-B OUT) şi pot primi, de asemenea, mesaje ADS-B şi TIS-B (ADS-B IN şi TIS-B IN). Sistemele de la sol (de ex. staţiile de la sol) transmit mesaje TIS-B (ca opţiune) şi primesc mesaje ADS-B. Nota 3. Deşi nu este descris în mod explicit în modelul funcţional prezentat în figura 5-1, sistemele cu squitter extins instalate pe vehiculele de pe suprafaţa aeroportului sau pe obstacolele fixe, pot transmite mesaje ADS-B (ADS-B OUT).

5.1. CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE TRANSMISIE CU SQUITTER EXTINS DE MOD S Notă. Multe dintre cerinţele asociate cu transmisia squitter-elor extinse de Mod S, sunt incluse în capitolele 2 şi 3 privind echipamentele transponder şi non-transponder de Mod S, care folosesc formatul de mesaj definit în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc. 9871). Prevederile prezentate în cadrul următoarelor subsecţiuni sunt concentrate pe cerinţele aplicabile claselor specifice de sisteme de transmisie de la bord şi de la sol care permit aplicaţiile ADS-B şi TIS-B. 5.1.1 Cerinţele ADS-B out

293

5.1.1.1 Aeronavele, vehiculele de pe suprafaţa de mişcare şi obstacolele fixe care permit o capacitate ADS-B trebuie să încorporeze funcţia de generare a mesajelor ADS-B şi funcţia de schimb de mesaje ADS-B (transmisie), după cum este prezentat în figura 5-1. 5.1.1.1.1 Transmisiile ADS-B de la aeronave trebuie să includă poziţia, identificarea şi tipul aeronavei, viteza de zbor, statutul periodic şi mesajele determinate de evenimente, inclusiv informaţiile de urgenţă/prioritate. 5.1.1.1.2 Echipamentul care transmite squitter-e extinse trebuie să utilizeze formatele şi protocoalele ultimei versiuni disponibile. Nota 1. Formatul de date şi protocoalele pentru mesajele transferate prin squitter extins sunt specificate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871). Nota 2. - Unele state sau regiuni solicită ca versiunea 2 de squitter extins să fie transmisă prin date specifice. 5.1.1.2 Cerinţele de transmisie pentru ADS-B cu squitter extins. Echipamentele pentru transmisia squitter-elor extinse de Mod S trebuie să fie clasificate în conformitate cu capacitatea de distanţă a unităţii şi cu setul de parametri pe care aceasta este capabilă să o transmită potrivit definiţiei următoare pentru clasele A, B, C, pentru clasele generale de echipamente şi clasele specifice de echipamente definite în tabelele 5-1 şi 5-2: a) Sistemele cu squitter extins de la bord, de Clasă A, permit o capacitate interactivă care încorporează atât o capacitate de transmisie cu squitter extins (de ex. ADS-B OUT), cât şi o capacitate complementară de recepţie a squitter-elor extinse (de ex. ADS-B IN) pentru asigurarea suportului aplicaţiilor ADS-B de la bord; b) Sistemele de squitter extins de Clasă B asigură numai transmisia (de ex. ADS-B OUT, fără capacitate de recepţie a squitter-elor extinse), pentru utilizarea pe aeronave, pe vehicule de suprafaţă sau pe obstacole fixe; şi c) Sistemele cu squitter extins de Clasă C, având numai capacitate de recepţie, nu au cerinţe pentru transmisie. 5.1.1.3 Cerinţele privind sistemele cu squitter extins de Clasă A. Sistemele cu squitter extins de Clasă A de la bord trebuie să aibă caracteristicile subsistemului de de transmisie şi recepţie din aceeaşi clasă (de ex. A0, A1, A2 sau A3), conform celor specificate la pct. 5.1.1.1 şi 5.2.1.2. Notă.

294

Subsistemele de emisie şi recepţie din aceeaşi clasă specifică (de ex. Clasa A2) sunt proiectate pentru a se completa reciproc prin capacităţile lor funcţionale şi de performanţă. Distanţele minime aer-aer, pentru care sistemele de transmisie şi recepţie cu squitter extins din aceeaşi clasă sunt proiectate să le suporte, sunt: a) distanţa nominală aer-aer A0-la-A0 este 10 NM; b) distanţa nominală aer-aer A1-la-A1 este 20 NM; c) distanţa nominală aer-aer A2-la-A2 este 40 NM; şi d) distanţa nominală aer-aer A3-la-A3 este 90 NM. Distanţele de mai sus reprezintă obiective de proiectare, iar distanţa efectivă actuală aer-aer a sistemelor cu squitter extins de Clasă A poate fi mai mare în unele cazuri (de ex. în mediile cu nivele scăzute de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) la 1.090 MHz) şi mai mică în alte cazuri (de ex. în mediile cu nivele foarte ridicate de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) la 1.090 MHz). 5.1.1.4 Controlul operaţiunii ADS-B OUT 5.1.1.4.1 Protecţia împotriva recepţiei datelor corupte de la sursa ce indică poziţia trebuie să fie asigurată prin detectarea erorilor la intrările de date şi întreţinerea corespunzătoare a echipamentului. 5.1.1.4.2 Dacă este prevăzut un control independent al ADS-B OUT, atunci starea operaţională a funcţiei ADS-B OUT trebuie să fie indicată echipajului de zbor, permanent. Notă. - Nu există nicio cerinţă pentru un control independent pentru funcţia ADS-B OUT. 5.1.2 Cerinţele TIS-B out 5.1.2.1 Staţiile de la sol care permit o capacitate TIS-B trebuie să încorporeze funcţia de generare a mesajelor TIS-B şi funcţia de schimb de mesaje TIS-B (transmisie). 5.1.2.2 Mesajele cu squitter extins pentru TIS-B trebuie să fie transmise de o staţie cu squitter extins de la sol, atunci când aceasta este conectată la o sursă corespunzătoare de date de supraveghere. Nota 1. Mesajele cu squitter extins pentru TIS-B sunt specificate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871). Nota 2.

295

Staţiile de la sol care permit utilizarea TIS-B folosesc o capacitate de transmisie cu squitter extins. Caracteristicile acestor staţii de la sol, în ceea ce priveşte puterea de transmisie, câştigul în antenă, ratele de transmisie, etc., trebuie să fie ajustate în funcţie de volumul de servicii TIS-B dorit al staţiei respective de la sol, presupunând că utilizatorii aflaţi în zbor sunt echipaţi (cel puţin) cu sisteme de recepţie de Clasă A1. 5.1.2.3 Ratele maxime de transmisie şi puterea efectiv radiată ale transmisiilor trebuie să fie controlate pentru a evita nivelurile inacceptabile de interferenţă RF cu alte sisteme de 1.090 MHz (de ex. SSR şi ACAS).

5.2. CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE RECEPTIE CU SQUITTER EXTINS DE MOD S (ADS-B IN ŞI TIS-B IN)

Nota 1. Paragrafele următoare descriu performanţele necesare pentru receptoarele de 1.090 MHz folosite pentru recepţionarea transmisiilor cu squitter extins de Mod S, care transportă mesajele ADS-B şi/sau TIS-B. Sistemele de recepţie de la bord permit recepţia ADS-B şi TIS-B, în timp ce sistemele de recepţie de la sol permit numai recepţia ADS-B. Nota 2. Prevederile tehnice detaliate pentru receptoarele de squitter extins de Mod S pot fi găsite în RTCA DO-260B, EUROCAE ED-102A, "Standardele minime de performanţă operaţională pentru supravegherea automată dependentă - emisie (ADS-B) şi pentru serviciile de informare trafic - emisie (TIS-B) pe 1.090 MHz". 5.2.1 Cerinţele funcţionale ale sistemului de recepţie cu squitter extins de Mod S 5.2.1.1 Sistemele de recepţie cu squitter extins de Mod S trebuie să îndeplinească funcţia de schimb de mesaje (recepţie) şi funcţia de realizare a rapoartelor. Notă. Sistemul de recepţie cu squitter extins primeşte mesaje cu squitter extins ADSB de Mod S şi transmite rapoarte ADS-B către aplicaţiile client. Sistemele de recepţie de la bord primesc de asemenea mesaje cu squitter extins TIS-B şi transmit rapoarte TIS-B către aplicaţiile client. Acest model funcţional (prezentat în figura 5-1), descrie ambele sisteme de recepţie ADS-B pe 1.090 MHz, de la bord şi de la sol.

296

5.2.1.2 Clasele de receptoare cu squitter extins de Mod S. Caracteristicile necesare de funcţionalitate şi de performanţă, privind sistemul de recepţie cu squitter extins de Mod S, vor varia în funcţie de aplicaţiile client ADS-B şi TIS-B care sunt suportate şi de utilizarea operaţională a sistemului. Receptoarele cu squitter extins de Mod S de la bord trebuie să fie în conformitate cu definiţiile claselor sistemelor de recepţie prezentate în tabelul 5-3. Notă. Sunt posibile clase diferite de echipamente cu squitter extins de Mod S. Caracteristicile receptorului, asociate unei anumite clase de echipament, sunt menite să fie corespunzătoare pentru asigurarea suportului pentru nivelul cerut de capacitate operaţională. Clasele de echipament de la A0 la A3 se aplică instalaţiilor de la bord de Mod S extins, care includ o capacitate de transmisie (ADS-OUT) şi de recepţie (ADS-B IN) cu squitter extins de Mod S. Clasele de echipamente de la B0 la B3 se aplică echipamentelor de Mod S cu squitter extins, care au numai capacitate de transmisie (ADS-B OUT) şi includ clasele de echipamente aplicabile aeronavelor, vehiculelor de pe suprafaţă şi obstacolelor fixe. Clasele de echipament de la C1 la C3 se aplică sistemelor de recepţie cu squitter extins de Mod S de la sol. 5.2.2 Funcţia de schimb de mesaje 5.2.2.1 Funcţia de schimb de mesaje trebuie să includă antena receptoare pe 1.090 MHz şi subfuncţiile echipamentului radio (receptor/demodulator/decodor/memorie intermediară de date). 5.2.2.2 Caracteristicile funcţionale pentru schimbul de mesaje. Sistemul de recepţie cu squitter extins de Mod S de la bord trebuie să permită recepţia şi decodarea tuturor mesajelor cu squitter extins, prezentate în tabelul 5-3. Sistemul de recepţie cu squitter extins ADS-B de la sol trebuie, cel puţin, să permită recepţia şi decodarea tuturor tipurilor de mesaj cu squitter extins care transportă informaţii necesare pentru generarea rapoartelor ADS-B de tipul celor solicitate pentru aplicaţiile client ATM de la sol. 5.2.2.3 Performanţele necesare pentru recepţionarea mesajelor. Receptorul/demodulatorul/decodorul de squitter extins de Mod S de la bord trebuie să folosească tehnicile de recepţie şi să aibă un prag minim de declanşare (MTL) în conformitate cu tabelul 5-3, ca o funcţie a clasei receptorului de bord. Tehnica de recepţie şi MTL-ul receptorului de squitter extins de la sol trebuie să fie selectate conform cerinţelor aplicaţiilor client ATM de la sol, pentru asigurarea performanţelor de recepţie (de ex. distanţa şi ratele de actualizare).

297

5.2.2.4 Tehnicile de recepţie îmbunătăţite. Sistemele de recepţie de Clasă A1, Clasă A2 şi Clasă A3 de la bord trebuie să includă următoarele caracteristici pentru a asigura probabilitatea de recepţie îmbunătăţită a squitter-elor extinse de Mod S, în prezenţa suprapunerii multiple a răspunsurilor false nesincronizate în timp (FRUIT) de Mod A/C şi/sau în prezenţa suprapunerii unui FRUIT de Mod S mai puternic, în comparaţie cu performanţele tehnicii de recepţie standard, necesare pentru sistemele de recepţie de Clasă A0 de la bord: a) detecţia îmbunătăţită a preambulului squitter-ului extins de Mod S; b) detecţia şi corectarea îmbunătăţită a erorilor; c) tehnici îmbunătăţite pentru declararea biţilor şi a nivelului de încredere aplicate claselor de receptoare de bord, după cum urmează: 1) Clasa A1 - performanţă echivalentă cu sau mai bună decât în cazul utilizării tehnicii "Amplitudine centrată"; 2) Clasa A2 - performanţă echivalentă cu sau mai bună decât în cazul utilizării tehnicii de bază "Eşantioane multiple de amplitudine", unde pentru fiecare poziţie de bit de Mod S sunt luate cel puţin 8 eşantioane şi sunt folosite în procesul de decizie; 3) Clasa A3 - performanţă echivalentă cu sau mai bună decât în cazul utilizării tehnicii de bază "Eşantioane multiple de amplitudine", unde pentru fiecare poziţie de bit de Mod S sunt luate cel puţin 10 eşantioane şi sunt folosite în procesul de decizie. Nota 1. Tehnicile îmbunătăţite de recepţie de mai sus sunt în conformitate cu cele definite în RTCA DO-260B/EUROCAE ED-102A, apendix I. Nota 2. Pentru performanţele asigurate pentru fiecare dintre tehnicile îmbunătăţite de recepţie de mai sus, când sunt folosite în medii cu nivel ridicat de răspunsuri false nesincronizate în timp (FRUIT) (de ex. cu suprapunerea răspunsurilor multiple false nesincronizate (FRUIT) de Mod A/C), se preconizează să fie cel puţin echivalente cu cele asigurate de utilizarea tehnicilor descrise în RTCA DO-260B/ EUROCAE ED102A, apendix I. Nota 3. Se consideră corespunzător pentru sistemele de recepţie de squitter extins de la sol folosirea tehnicilor îmbunătăţite de recepţie echivalente celor specificate pentru sistemele de recepţie de bord de Clasă A2 sau Clasă A3 . 5.2.3 Funcţia de realizare a rapoartelor

298

5.2.3.1 Funcţia de realizare a rapoartelor trebuie să includă decodarea mesajului, întocmirea raportului şi subfuncţiile interfeţei de ieşire. 5.2.3.2 Atunci când este primit un mesaj de squitter extins, mesajul trebuie să fie decodat, iar raportul (rapoartele) ADS-B aplicabile tipurilor definite la pct. 5.2.3.3, trebuie să fie generat(e) în 0,5 secunde. Nota 1. Sunt permise două configuraţii ale sistemului de recepţie de bord cu squitter extins, care includ partea de recepţie a funcţiei de schimb de mesaj ADS-B şi funcţia de întocmire a raportului ADS-B/TIS-B: a) sistemele de recepţie cu squitter extins de tip I primesc mesaje ADS-B şi TIS-B şi produc subseturi de rapoarte ADS-B şi TIS-B specifice aplicaţiei; sistemele de recepţie cu squitter extins de tip I sunt personalizate pentru acea aplicaţie client care foloseşte rapoarte ADS-B şi TIS-B; sistemele de recepţie cu squitter extins de tip I pot fi controlate suplimentar de o entitate externă pentru a produce subseturi, determinate de echipament, ale rapoartelor pe care acele sisteme sunt capabile să le producă; b) sistemele de recepţie cu squitter extins de tip II primesc mesaje ADS-B şi TIS-B şi sunt capabile să producă rapoarte ADS-B şi TIS-B complete, în conformitate cu clasa echipamentului; sistemele de recepţie cu squitter extins de tip II pot fi controlate suplimentar de o entitate externă, pentru a produce subseturi determinate de echipament, ale rapoartelor pe care acele sisteme sunt capabile să le producă. Nota 2. Sistemele de recepţie de la sol cu squitter extins primesc mesaje ADS-B şi produc fie subseturi specifice aplicaţiei, fie rapoarte ADS-B complete în baza cerinţelor furnizorului de servicii de la sol, incluzând aplicaţiile client care trebuie să fie permise (suportate). Nota 3. Funcţia de recepţie a mesajelor cu squitter extins poate fi partiţionată fizic în echipamente hardware distincte de cele care implementează funcţia de întocmire a raportului. 5.2.3.3 Tipuri de rapoarte ADS-B Nota 1. Raportul ADS-B se referă la restructurarea datelor unui mesaj ADS-B primit prin radio-emisii de squitter extins de Mod S, în cadrul unor rapoarte diferite, care pot fi folosite direct de un număr de aplicaţii client. Sunt definite în cadrul următoarelor subparagrafe, cinci tipuri de rapoarte ADS-B de ieşire către aplicaţiile client. Informaţii suplimentare despre

299

conţinutul rapoartelor ADS-B şi despre stabilirea corespondenţei dintre mesajele de squitter extins şi rapoartele ADS-B, pot fi găsite în "Specificaţii tehnice pentru servicii de Mod S şi squitter extins (Doc. 9871) şi RTCA DO-260B/ EUROCAE ED-102A. Nota 2. Utilizarea surselor de timp de precizie (de ex. ora stabilită conform referinţei UTC GNSS) faţă de cele de non-precizie (de ex. ceasul intern al sistemului de recepţie), ca bază pentru timpul de aplicare, este descrisă la pct. 5.2.3.5. 5.2.3.3.1 Raportul privind vectorul de stare. Raportul privind vectorul de stare trebuie să conţină timpul de aplicare, informaţii despre starea cinematică curentă a unei aeronave sau a unui vehicul (de ex. poziţia, viteza), precum şi, ca o măsură a integrităţii datelor de navigaţie, în baza informaţiilor primite privind poziţia în zbor sau la sol, viteza în zbor, identificarea şi categoria, statutul operaţional al aeronavei şi starea şi statutul ţintei, în mesajele de squitter extins. Deoarece se utilizează mesaje separate pentru poziţie şi viteză, timpul de aplicare trebuie să fie raportat individual pentru parametrii de raport privind poziţia şi parametrii de raport privind viteza. De asemenea, raportul privind vectorul de stare trebuie să includă timpul de aplicare pentru informaţiile privind poziţia estimată şi/sau informaţiile privind viteza estimată (de ex. care nu este bazat pe un mesaj cu informaţii actualizate de poziţie sau viteză), atunci când asemenea informaţii estimate de poziţie şi/sau viteză sunt incluse în raportul privind vectorul de stare. Notă. Cerinţele specifice pentru personalizarea acestui tip de raport pot varia în funcţie de cerinţele aplicaţiei client ale fiecărui participant (de la sol sau aflat în zbor). Datele vectorului de stare sunt cele mai dinamice dintre cele patru rapoarte ADS-B; aşadar aplicaţiile necesită actualizarea frecventă a vectorului de stare pentru a atinge precizia necesară pentru dinamica operaţională a operaţiunilor specifice în zbor sau la sol ale aeronavelor şi vehiculelor de pe suprafaţă (la sol). 5.2.3.3.2 Raportul privind modul de stare. Raportul privind modul de stare trebuie să conţină timpul de aplicare şi informaţiile operaţionale curente privind participantul care transmite, inclusiv codul de adresă al aeronavei/vehiculului, indicativul radio, numărul versiunii ADS-B, informaţii privind lungimea/lăţimea aeronavei/vehiculului, informaţii privind calitatea vectorului de stare şi alte informaţii bazate pe informaţiile primite în starea operaţională a aeronavei, identificarea stării şi a statutului ţintei şi a aeronavei, a categoriei şi a mesajelor de squitter extins privind viteza şi starea aeronavei. De fiecare dacă când este generat un raport privind modul de stare, funcţia de întocmire a raportului trebuie

300

să actualizeze timpul de aplicare a raportului. Parametrii pentru care nu sunt disponibile date valide, fie trebuie sa fie indicaţi ca nevalabili, fie trebuie să fie omişi din raportul privind modul de stare. Nota 1. Cerinţele specifice pentru personalizarea acestui tip de raport pot varia în funcţie de cerinţele aplicaţiei client ale fiecărui participant (de la sol sau aflat în zbor). Nota 2. Vechimea informaţiilor care sunt raportate în cadrul diferitelor elemente ale unui raport privind modul de stare, poate varia ca urmare a primirii informaţiilor în cadrul diferitelor mesaje de squitter extins la momente diferite. 5.2.3.3.3 Raportul privind viteza faţă de fileurile de aer. Rapoartele privind viteza faţă de fileurile de aer trebuie să fie generate atunci când sunt primite informaţii privind viteza faţă de fileurile de aer, în mesajele de squitter extins, privind viteza de zbor a aeronavei. Raportul privind viteza faţă de fileurile de aer trebuie să conţină informaţii despre timpul de aplicare, viteza indicată şi gismentul. Numai anumitor clase de sisteme de recepţie cu squitter extins, după cum sunt definite la pct. 5.2.3.5, le este solicitată generarea rapoartelor privind viteza faţă de fileurile de aer. De fiecare dată când este generat un raport individual privind modul de stare, funcţia de întocmire a raportului trebuie să actualizeze timpul de aplicare a acestuia. Nota 1. Raportul privind viteza faţă de fileurile de aer conţine informaţii de viteză care sunt primite în mesajele privind viteza în zbor, împreună cu informaţiile suplimentare primite în mesajele de squitter extins la bord, privind identificarea şi categoria aeronavei. Rapoartele privind viteza faţă de fileurile de aer nu sunt generate atunci când în mesajele de squitter extins privind viteza de zbor, sunt primite informaţii privind viteza faţă de sol. Nota 2. - Cerinţele specifice pentru personalizarea acestui tip de raport pot varia în funcţie de aplicaţiile client ale fiecărui participant (de la sol sau aflat în zbor). 5.2.3.3.4 Raportul privind avertizarea de decizie (RA). Raportul privind avertizarea de decizie (RA) trebuie să cuprindă timpul de aplicare şi conţinutul unei avertizări de decizie (RA) ACAS activă, aşa cum sunt acestea primite într-un mesaj de squitter extins tip=28, subtip=2. Notă.

301

Raportul privind avertizarea de decizie (RA) este menit a fi generat numai de subsistemele de recepţie de la sol, atunci când este permisă o aplicaţie client ADS-B de la sol, care solicită informaţii privind avertizările de decizie (RA) active. Un raport privind avertizarea de decizie (RA) trebuie să fie anume generat, de fiecare dată când este primit un mesaj de squitter extins de tip =28, subtip =2. 5.2.3.3.5 Raportul privind starea ţintei Notă. Raportul privind starea ţintei va fi generat atunci când sunt primite informaţii în mesajele privind condiţia şi starea ţintei, împreună cu informaţiile suplimentare primite în mesajele de squitter extins privind identificarea şi categoria aeronavei. Mesajul privind condiţia şi starea ţintei este definit în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins (Doc. 9871). Cerinţele specifice pentru personalizarea acestui tip de raport pot varia în funcţie de cerinţele aplicaţiilor client ale fiecărui participant (de la sol sau aflat în zbor). 5.2.3.4 Tipuri de raport TIS-B 5.2.3.4.1 Atâta timp cât se primesc mesaje TIS-B de către sistemele de recepţie de la bord, informaţia trebuie să fie raportată către aplicaţiile client. De fiecare dată când este generat un raport individual TIS-B, funcţia de întocmire a raportului trebuie să actualizeze timpul de aplicare a raportului, la timpul curent. Nota 1. Formatele mesajelor TIS-B sunt definite în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871). Nota 2. Raportul TIS-B se referă la restructurarea datelor mesajului TIS-B primite prin radio-emisiile de squitter extins de Mod S de la sol, în cadrul rapoartelor care pot fi utilizate de un set de aplicaţii client. Două tipuri de rapoarte ADS-B sunt definite în următoarele subparagrafe, pentru aplicaţiile client. Informaţii suplimentare despre conţinutul raportului TIS-B şi legăturii (corespondenţei) dintre mesajele de squitter extins şi rapoartele ADS-B se regăsesc în "Specificaţiile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc. 9871). Nota 3. - Utilizarea surselor de timp de precizie (de ex. ora stabilită conform referinţei UTC GNSS) faţă de cele de non-precizie (de ex. ceasul intern al sistemului de recepţie) ca bază pentru timpul raportat de aplicare, este descrisă la pct. 5.2.3.5.

302

5.2.3.4.2 Raportul de ţintă TIS-B. Toate elementele informaţiilor recepţionate, altele decât poziţia, trebuie să fie raportate direct, inclusiv toate câmpurile rezervate pentru mesajele TIS-B cu format detaliat şi întregul conţinut al oricărui mesaj de management TIS-B recepţionat. Formatul de raportare nu este specificat în detaliu, cu excepţia conţinutului informaţiilor raportate care trebuie să fie aceleaşi cu conţinutul informaţiilor recepţionate. 5.2.3.4.3 Atunci când este recepţionat un mesaj TIS-B de poziţie, acesta este comparat cu traiectoria ţintei, pentru a determina dacă poate fi decodat în poziţia ţintei (de ex. corelat cu o traiectorie existentă). Dacă mesajul este decodat în poziţia ţintei, trebuie să fie generat un raport, în decursul a 0,5 secunde. Raportul trebuie să conţină informaţia de poziţie recepţionată şi timpul de aplicare, cea mai recent primită măsurătoare de viteză şi timpul de aplicare, poziţia estimată şi viteza având un timp comun de aplicare, adresa aeronavei/vehiculului şi toate celelalte informaţii din mesajul recepţionat. Valorile estimate trebuie să se bazeze pe informaţia de poziţie recepţionată şi pe istoricul traiectoriei ţintei. 5.2.3.4.4 Atunci când este recepţionat un mesaj TIS-B de viteză, dacă acesta este corelat unei traiectorii complete, atunci trebuie să fie generat un raport, în decursul a 0,5 secunde de la recepţia mesajului. Raportul trebuie să conţină informaţia de poziţie recepţionată şi timpul de aplicare, cea mai recent primită măsurătoare de viteză şi timpul de aplicare, poziţia estimată şi viteza având un timp comun de aplicare, adresa aeronavei/vehiculului şi toate celelalte informaţii din mesajul recepţionat. Valorile estimate trebuie să se bazeze pe informaţiile de viteză faţă de sol recepţionate şi de istoricul traiectoriei ţintei. 5.2.3.4.5 Raportul de management TIS-B. Întregul conţinut al oricărui mesaj de management TIS-B recepţionat trebuie să fie raportat direct către aplicaţiile client. Conţinutul de informaţii raportat trebuie să fie acelaşi cu conţinutul de informaţii recepţionat. 5.2.3.4.5.1 Conţinutul oricărui mesaj de management TIS-B recepţionat trebuie să fie raportat bit cu bit către aplicaţiile client. 5.2.3.5 Timpul de aplicabilitate a raportului Sistemul de recepţie trebuie să utilizeze o sursă locală pentru timpul de referinţă ca bază pentru raportarea timpului de aplicabilitate, aşa cum este definit pentru fiecare tip specific de raport ADS-B şi TIS-B (a se vedea pct. 5.2.3.3 şi 5.2.3.4). 5.2.3.5.1 Referinţa de timp precisă. Sistemele de recepţie menite să genereze rapoarte ADS-B şi/sau TIS-B pe baza recepţiei mesajelor de poziţie pe suprafaţă (la sol), a mesajelor de poziţie în zbor, şi/sau a mesajelor TIS-B, trebuie să

303

folosească ora UTC GNSS, în scopul generării timpului de aplicare a raportului pentru următoarele cazuri de mesaje recepţionate: a) mesaje ADS-B versiunea zero (0), conform celor definite în cap.3, pct. 3.1.2.8.6.2, atunci când categoria incertitudinii de navigaţie (NUC) este 8 sau 9; sau b) mesaje ADS-B sau TIS-B versiunea unu (1) sau versiunea doi (2), conform celor definite în cap. 3, pct. 3.1.2.8.6.2 şi respectiv pct. 3.1.2.8.7, atunci când categoria integrităţii de navigaţie (NIC) este 10 sau 11; Timpul măsurat UTC trebuie să aibă o plajă minimă de 300 secunde şi o rezoluţie de 0,0078125 (1/128) secunde. 5.2.3.5.2 Referinţa de timp locală non-precizie 5.2.3.5.2.1 Pentru sistemele de recepţie care nu sunt destinate să genereze rapoarte ADS-B şi/sau TIS-B pe baza recepţiei mesajelor ADS-B sau TIS-B care îndeplinesc criteriile NUC sau NIC conform celor indicate la pct. 5.2.3.5.1, trebuie să fie luată în considerare o sursă de timp non-precizie. În astfel de situaţii, acolo unde nu este disponibilă nicio sursă corespunzătoare de timp de precizie, sistemul de recepţie trebuie să posede un ceas intern sau un contor (counter) adecvat, care să aibă un ciclu (tact) maxim pentru ceas sau pentru contor de 20 milisecunde. Ciclul (tactul) de numărare trebuie să funcţioneze pentru o plajă minimă de 300 secunde, cu o rezoluţie de 0,0078125 (1/128) secunde. Notă. Utilizarea unei referinţe de timp non-precizie, conform celor descrise mai sus, are scopul de a permite timpului de raportare a aplicării, să reflecte cu precizie intervalele de timp aplicabile rapoartelor dintr-o secvenţă. De exemplu, intervalul de timp aplicabil între rapoartele privind vectorul de condiţie, poate fi determinat cu precizie de o aplicaţie client, chiar dacă timpul absolut (de ex. conform referinţei UTC) nu va fi indicat de raport. 5.2.3.6 Cerinţele de raportare 5.2.3.6.1 Cerinţele de raportare pentru sistemele de recepţie cu squitter extins de Mod S, de Tip I, de la bord. Ca cerinţă minimă, funcţia de întocmire a raportului, asociată sistemelor de recepţie cu squitter extins de Mod S de Tip I, conform celor definite la pct. 5.2.3, trebuie să permită acele rapoarte şi parametrii de raport pentru ADS-B şi TIS-B, care sunt cerute de aplicaţiile client specifice, care sunt deservite de acel sistem de recepţie. 5.2.3.6.2 Cerinţele de raportare pentru sistemele de recepţie cu squitter extins de Mod S de la bord de Tip II. Funcţia de întocmire a raportului, asociată sistemelor de recepţie Tip II, conform celor definite la pct. 5.2.3, trebuie să genereze rapoarte ADSB şi TIS-B conform clasei sistemului de recepţie, după cum este prezentat în tabelul 5-4, atunci când sunt primite mesajele obligatorii ADS-B şi /sau TIS-B.

304

5.2.3.6.3 Cerinţele de raportare pentru sistemele de recepţie cu squitter extins de Mod S de la sol. Ca o cerinţă minimă, funcţia de întocmire a raportului, asociată sistemelor de recepţie cu squitter extins de Mod S de la sol, conform celor definite la pct. 5.2.3, trebuie să permită acele rapoarte şi parametrii de raport ADS-B, care sunt ceruţi de aplicaţiile client specifice, care sunt deservite de acel sistem de recepţie. 5.2.4 Interoperabilitatea Sistemul de recepţie cu squitter extins de Mod S trebuie să asigure interoperabilitatea între diferitele versiuni ale formatelor de mesaj ADS-B de squitter extins. Nota 1. - Toate versiunile ADS-B şi formatele corespunzătoare ale mesajelor lor sunt cuprinse în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S şi squitter extins" (Doc 9871) şi sunt identificate printr-un număr al versiunii. Nota 2. - Formatele mesajelor ADS-B sunt definite cu compatibilitatea inversă in raport cu versiunile precedente. Un receptor de squitter extins poate recunoaşte şi decoda semnale ale propriei versiuni, precum şi formatele mesajului de la versiunile inferioare. Receptorul poate totuşi decoda porţiunea mesajelor recepţionate de la un transponder ce utilizează o versiune superioară, potrivit propriei capacităţi. 5.2.4.1 Decodarea mesajului iniţial Sistemul de recepţie pentru squitter extins de Mod S trebuie ca, imediat după obţinerea datelor unei ţinte ADS-B noi, să aplice iniţial prevederile aplicabile privind decodarea mesajelor ADS-B versiunea 0 (zero) până când, sau în afară de cazul în care este primit un mesaj de stare operaţională privind aeronava care indică faptul că este în uz o versiune superioară a formatului de mesaj. 5.2.4.2 Aplicarea numărului versiunii Sistemul de recepţie pentru squitter extins de Mod S trebuie să decodifice informaţia transmisă în mesajul de stare operaţională a aeronavei privind numărul versiunii şi trebuie să aplice regulile de decodare corespunzătoare, pentru versiunea raportată, până la cea mai mare versiune suportată de sistemul de recepţie pentru decodarea mesajelor următoare ADS-B cu squitter extins de la acea aeronavă sau vehicul. 5.2.4.3 Manipularea subcâmpurilor mesajelor rezervate Sistemul de recepţie pentru squitter extins de Mod S trebuie să ignore conţinutul oricărui subcâmp de mesaj definit ca fiind rezervat.

305

Notă. Această prevedere asigură interoperabilitatea dintre versiunile de mesaj, permiţând definirea unor parametri suplimentari care vor fi ignoraţi de versiunile anterioare de receptor şi decodaţi corect de versiunile mai noi.

TABELE PENTRU CAPITOLUL 5

Tabelul 5-1. Caracteristicile echipamentelor ADS-B de Clasă A

Clasa

echipamentului

Puterea minimă de emisie (la

partea terminală a

antenei)

Puterea maximă de emisie (la

partea terminală a

antenei)

La bordul aeronavei în zbor sau la

sol (pe suprafaţa de

mişcare)

Capacitatea minimă cerută privind mesajele de tip squitter

extins (a se vedea nota 2)

A0

(Minimum) 18.5 dBW (a se vedea nota 1)

27 dBW În zbor

Poziţia în zbor Identificarea aeronavei şi categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operaţională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

La sol

Poziţia la sol Identificarea şi categoria aeronavei Starea operaţională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

A1

(Clasa de bază) 21 dBW 27 dBW În zbor

Poziţia în zbor Identificarea şi categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operaţională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

306

La sol

Poziţia la sol Identificarea şi categoria aeronavei Starea operaţională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

A2 (Clasa extinsă)

21 dBW 27 dBW

În zbor

Poziţia în zbor Identificarea şi categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operaţională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei Condiţia şi starea ţintei

La sol

Poziţia la sol Identificarea şi categoria aeronavei Starea operaţională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

A3 (Clasa extinsă)

23 dBW 27 dBW

În zbor

Poziţia în zbor Identificarea şi categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operaţională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei Condiţia şi starea ţintei

La sol

Poziţia la sol Identificarea şi categoria aeronavei Starea operaţională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

Nota 1. - A se vedea cap. 3.3.1.2.10.2 referitor la restricţiile de utilizare a acestei categorii de transpondere de Mod S. Nota 2. - Mesajele de tip squitter extins aplicabile clasei A de echipamente sunt definite în "Prevederile tehnice pentru serviciile de mod S şi squitter extins (Doc 9871 OACI)".

307

Tabelul 5-2. Caracteristicile echipamentelor ADS-B de Clasă B

Clasa

echipamentului

Puterea minimă de emisie (la

partea terminală a

antenei)

Puterea maximă de emisie (la

partea terminală a

antenei)

La bordul aeronavei în zbor sau la

sol (pe suprafaţa de

mişcare)

Capacitatea minimă cerută privind mesajele de tip squitter

extins

B0 (La bordul

aeronavei în zbor)

18.5 dBW (a se vedea nota 1)

27 dBW

La bordul aeronavei în

zbor

Poziţia în zbor Identificarea şi categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operaţională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

La sol

Poziţia la sol Identificarea şi categoria aeronavei Starea operaţională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

B1 (La bordul

aeronavei în zbor)

21 dBW 27 dBW

La bordul aeronavei în

zbor

Poziţia în zbor Identificarea şi categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operaţională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

La sol

Poziţia la sol Identificarea şi categoria aeronavei Starea operaţională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei

308

B2 clasa redusă (Vehicule la sol)

8.5 dBW < 18.5 dBW (a se vedea nota

2) La sol

Poziţia la sol Identificarea şi categoria aeronavei Starea operaţională a aeronavei

B2

(Vehicule la sol) 18.5 dBW

27 dBW (a se vedea nota 2)

La sol

Poziţia la sol Identificarea şi categoria aeronavei Starea operaţională a aeronavei

B3

(Obstacole fixe) 18.5 dBW

27 dBW (a se vedea nota 2)

La bordul aeronavei în zbor (a se vedea nota

3)

Poziţia în zbor Identificarea şi categoria aeronavei Starea operaţională a aeronavei

Nota 1. - A se vedea cap. 3.3.1.2.10.2 referitor la restricţiile de utilizare a acestei categorii de transpondere de Mod S. Nota 2. - Furnizorul de servicii de navigaţie aeriană care furnizează servicii de trafic aerian (ATS) va utiliza nivelul maxim de putere permis. Nota 3. - În cazul obstacolelor fixe se utilizează formatul de mesaj ADS-B din zbor, din moment ce este ştiut faptul că localizarea acestora este de prim interes pentru o aeronavă aflată în zbor.

Tabelul 5-3. Performanţa receptiei pentru sistemele de receptie de la bordul aeronavei

Clasa

receptorului

Distanţa operaţională aer-aer ce se intenţionează a fi acoperită

Nivelul minim al pragului de declanşare al receptorului (MTL) (a se

vedea Nota 1)

Tehnica de recepţie (a se vedea Nota

2)

Suportul necesar mesajelor ADS-B tip

squitter extins

Suportul necesar mesajelor TIS-B tip

squitter extins

309

A0 (Clasa de bază VFR)

10. NM -72 dBm Standard

Poziţia în zbor Poziţia la sol Viteza de zbor a aeronavei Identificarea şi categoria aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei în zbor Starea operaţională a aeronavei

Poziţia precisă a aeronavei în zbor Poziţia aproximativă a aeronavei în zbor Poziţia precisă la sol Identificarea aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Managementul

A1 (Clasa de bază IFR)

20 NM -79 dBm Îmbunătăţită

Poziţia în zbor Poziţia la sol Viteza de zbor a aeronavei Identificarea şi categoria aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei Starea operaţională a aeronavei

Poziţia precisă a aeronavei în zbor Poziţia aproximativă a aeronavei în zbor Poziţia precisă la sol Identificarea şi categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Managementul

A2 (Clasa

extinsă IFR) 40 NM -79 dBm Îmbunătăţită

Poziţia în zbor Poziţia la sol Viteza de zbor a aeronavei Identificarea şi categoria aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei în zbor Starea operaţională a aeronavei Condiţia şi starea ţintei

Poziţia precisă a aeronavei în zbor Poziţia aproximativă a aeronavei în zbor Poziţia precisă la sol Identificarea şi categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Managementul

310

A3 (Clasa

extinsă de performanţă)

90 NM

-84 dBm (şi -87 dBm la

probabilitatea de recepţie de

15%)

Îmbunătăţită

Poziţia în zbor Poziţia la sol Viteza de zbor a aeronavei Identificarea şi categoria aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei în zbor Starea operaţională a aeronavei Condiţia şi starea ţintei

Poziţia precisă a aeronavei în zbor Poziţia aproximativă a aeronavei în zbor Poziţia precisă la sol Identificarea şi categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Managementul

Nota 1. - Nivelul minim al pragului receptorului (MTL - Minimum Threshold Level) precizat, se referă la nivelul de semnal la ieşirea antenei, considerând o antenă pasivă. Dacă amplificarea electronică este integrată în ansamblul antenei, atunci nivelul minim al pragului receptorului (MTL) este raportat la semnalul de intrare al amplificatorului. Pentru receptoarele de Clasă A3, un al doilea nivel de performanţă este definit la un nivel al semnalului recepţionat de -87 dBm, pentru recepţia cu succes a 15% din mesajele recepţionate. Valorile MTL se referă la o recepţie făcută în condiţii de interferenţă nule. Nota 2. Tehnicile de recepţie ale receptoarelor cu squitter extins sunt definite la cap. 5.2.2.4. Tehnica de recepţie "Standard" se referă la tehnica de bază, conform cerinţelor pentru receptoarele ACAS pentru 1.090 MHz, în sensul procesării unei singure suprapuneri de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) de Mod A/C.Tehnica de recepţie "Îmbunătăţită" se referă la tehnica ce îşi propune să furnizeze performanţe de recepţie îmbunătăţite în cazul prezenţei unor suprapuneri multiple de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) de Mod A/C şi să îmbunătăţească redeclanşarea decodorului în cazul prezenţei unor suprapuneri mai puternice de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) de Mod S. Cerinţele pentru tehnicile de recepţie îmbunătăţită, aplicabile claselor de receptoare de bord dedicate, sunt definite la cap. 5.2.2.

Tabelul 5-4. Cerintele privind raportarea pentru Sistemul de receptie cu squitter extins de Mod S, al aeronavei

311

Clasa receptorului

Cerinţele minime privind raportarea ADS-B

Cerinţe minime privind raportarea TIS-B

A0 (Clasa de bază VFR) Raportul vectorului de condiţie ADS-B (par. 5.2.3.3.1) şi Raportul de stare pentru modul ADS-B (par. 5.2.3.3. . 2)

Raportul condiţiei TIS-B şi Raportul de management TIS-B

A1 (Clasa de bază IFR)

Raportul vectorului de condiţie ADS-B (par. 5.2.3.3.1) şi Raportul de stare pentru modul ADS-B (par. 5.2.3.3.2) şi Raportul ADS-B privind viteza faţă de fileurile de aer ADS-B (ARV) (par. 5.2.3.3.3)

Raportul condiţiei TIS-B şi Raportul de management TIS-B

A2 (Clasa extinsă IFR)

Raportul vectorului de condiţie ADS-B (par. 5.2.3.3.1) şi Raportul de stare pentru modul ADS-B (par. 5.2.3.3.2) şi Raportul ADS-B privind viteza faţă de fileurile de aer ADS-B (ARV) (par. 5.2.3.3.3) şi Raportul ADS-B privind condiţia ţintei (par. 5.2.3.1.4)

Raportul condiţiei TIS-B şi Raportul de management TIS-B

A3 (Clasa extinsă de

performanţă)

Raportul vectorului de condiţie ADS-B (par. 5.2.3.3.1) şi Raportul de stare pentru modul ADS-B (par. 5.2.3.3.2) şi Raportul ADS-B privind viteza faţă de fileurile aer ADS-B (ARV) (par. 5.2.3.3.3) şi Raportul ADS-B privind condiţia ţintei (par. 5.2.3.3.5)

Raportul condiţiei TIS-B şi Raportul de management TIS-B

Figura 5-1. Modelul funcţional al sistemului ADS-B/TIS-B

312

CAPITOLUL 6

SISTEME MULTILATERATION Nota 1. - Sistemele multilateration (MLAT) utilizează principiul diferenţei de timp la sosire (Time Difference of Arrival -TDOA) în cazul unor emisii ale unui transponder SSR (sau în cazul emisiilor cu squitter extins ale unui dispozitiv non-transponder)

313

între câteva receptoare de sol, pentru a determina poziţia aeronavei (sau a vehiculelor de la sol). Un sistem multilateration poate fi: a) pasiv, în cazul utilizării răspunsurilor transponderului la alte interogări sau emisii spontane ale unor squittere; b) activ, în cazul în care sistemul însuşi interoghează aeronavele în zona de acoperire, sau c) o combinaţie între a) şi b). Nota 2. - Materialul cuprins în EUROCAE ED-117 - MOPS pentru sistemele multilateration Mode S pentru utilizarea acestora în A-SMGCS şi ED-142 - Specificaţii tehnice pentru sistemele multilateration pentru zone extinse (WAM) asigură o bună bază pentru planificarea implementării şi operarea satisfăcătoare a sistemelor MLAT pentru majoritatea aplicaţiilor.

6.1. DEFINIŢII Sistem multilateration (MLAT). Un grup de echipamente configurat pentru a determina poziţia derivată de la semnalele transponderului radarului secundar de supraveghere (SSR) (răspunsuri sau squittere) utilizând în primul rând tehnicile bazate pe diferenţa de timp la sosire (TDOA). Informaţii suplimentare, inclusiv identificarea, pot fi extrase din semnalele recepţionate. Diferenţa de timp la sosire (TDOA). Diferenţa relativă în timp prin care un semnal emis de transponder, provenit de la aceeaşi aeronavă (sau vehicul de la sol), este recepţionat de receptoare diferite.

6.2. CERINŢE FUNCŢIONALE 6.2.1 Caracteristicile frecvenţei radio, structura şi conţinutul datelor semnalelor utilizate în sistemele MLAT pe 1090 MHz trebuie să fie conforme cu prevederile din capitolul 3. 6.2.2 Un sistem MLAT utilizat pentru supravegherea traficului aerian trebuie să fie capabil de a determina poziţia şi identitatea aeronavei. Nota 1. - În funcţie de aplicaţie, poate fi necesară poziţia bi sau tridimensională a aeronavei. Nota 2. - Identitatea aeronavei poate fi determinată prin:

314

a) codul de Mod A cuprins în răspunsurile de Mod A sau de Mod S; b) identificarea aeronavei cuprinsă în răspunsurile de Mod S sau identitatea cu squitter extins sau mesajul privind categoria. Nota 3. - Alte informaţii privind aeronava pot fi obţinute prin analizarea emisiilor de oportunitate (adică squitter-e sau răspunsuri la alte interogări de la sol) sau prin interogare directă de către sistemul MLAT. 6.2.3 Acolo unde un sistem MLAT este echipat pentru a decoda informaţia adiţională privind poziţia, cuprinsă în emisii, acesta trebuie să raporteze o asemenea informaţie separat de poziţia aeronavei calculată pe baza TDOA.

6.3. PROTECŢIA MEDIULUI FRECVENŢELOR RADIO Notă. - Această secţiune se aplică numai sistemelor MLAT active. 6.3.1 Pentru a minimiza interferenţele sistemului, puterea efectiv radiată a interogatoarelor active trebuie să fie redusă la cea mai mică valoare în concordanţă cu domeniul operaţional necesar fiecărui amplasament de interogator individual. Notă.- Materialul de îndrumare referitor la putere este cuprins în Manualul de Supraveghere Aeronautică (Doc. 9924). 6.3.2 Un sistem MLAT activ nu trebuie să utilizeze interogări active pentru a obţine informaţia care poate fi obţinută prin recepţie pasivă în cadrul fiecărei perioade de actualizare necesară. Notă. - Gradul de încărcare al transponderului va fi crescut prin utilizarea anteneloromnidirecţionale. În mod particular, este semnificativ pentru interogările selective de Mod S, datorită ratei lor superioare de emisie. Toate transponderele de Mod S vor fi ocupate cu decodarea fiecărei interogări selective, nu numai cu cea a transponderului adresat. 6.3.3 Un sistem MLAT activ ce constă într-un set de emiţătoare trebuie să fie considerat ca un singur interogator de Mod S.

315

6.3.4 Setul de emiţătoare utilizate de către toate sistemele active MLAT, în orice parte a spaţiului aerian, nu trebuie să producă impact asupra niciunui transponder, astfel încât gradul său de încărcare, datorat aglomerării tuturor interogărilor MLAT pe 1030 MHz, să fie mai mare de 2% în orice moment. Nota 1. - Aceasta reprezintă o cerinţă minimă. Unele zone pot impune cerinţe mai restrictive. Nota 2. - Pentru un sistem MLAT ce utilizează numai interogări de Mod S, 2% este echivalentul a nu mai mult de 400 de interogări de Mod S pe secundă, recepţionate de orice aeronavă, de la toate sistemele ce utilizează tehnologia MLAT. 6.3.5 Sistemele active MLAT nu trebuie să utilizeze interogările de Mode S "all-call". Notă. - Aeronavele echipate cu transponder de Mod S pot fi determinate prin recepţionarea squitter-ului de achiziţie sau a squitter-ului extins, chiar şi în spaţiul aerian în care nu există interogatoare active.

6.4. CERINŢE DE PERFORMANŢĂ 6.4.1 Caracteristicile de performanţă ale sistemului MLAT, utilizat în domeniul supravegherii traficului aerian, trebuie să fie astfel încât să fie susţinute în mod satisfăcător serviciul/serviciile operaţionale prevăzute.

CAPITOLUL 7 CERINŢE TEHNICE PENTRU APLICAŢIILE DE SUPRAVEGHERE DE LA BORD

Nota 1. - Aplicaţiile legate de supraveghere de la bord se bazează pe informaţia cuprinsă în mesajele ADS-B recepţionate şi utilizate de aeronavă şi care sunt emise de alte aeronave/ vehicule sau staţii de la sol. Capacitatea unei aeronave de a recepţiona şi de a utiliza informaţia cuprinsă în mesajele ADS-B/TIS-B este prezentată ca ADS-B/TIS-B IN. Nota 2. -

316

Aplicaţiile legate de supravegherea de la bord, iniţiale, utilizează mesaje ADS-B cu squitter extins pe 1090 MHz, pentru a furniza la bord situaţia traficului (airborne traffic situational awareness - ATSA) şi este de aşteptat să includă anumite proceduri "in trail" şi "separare vizuală îmbunătăţită la apropiere" ("enhanced visual separation on approach"). Nota 3. - Descrierea în detaliu a aplicaţiilor menţionate mai sus poate fi găsită în RTCA/DO-289 şi DO-312.

7.1. CERINŢE GENERALE 7.1.1. Functii legate de datele de trafic Notă. - Aeronava care transmite mesaje ADS-B utilizate de alte aeronave, pentru aplicaţiile legate de supraveghere de la bord, este considerată drept aeronavă de referinţă. 7.1.1.1 Identificarea aeronavei de referintă 7.1.1.1.1 Sistemul trebuie să aibă o funcţie de identificare fără ambiguitate a fiecărei aeronave de referinţă relevante pentru aplicaţie. 7.1.1.2 Urmărirea aeronavei de referintă 7.1.1.2.1 Sistemul trebuie să aibă o funcţie de monitorizare a mişcărilor şi a comportamentului fiecărei aeronave de referinţă, relevantă pentru aplicaţie. 7.1.1.3 Traiectoria aeronavei de referintă 7.1.1.3.1 Sistemul ar trebui să aibă o funcţie programată pentru predicţia poziţiei viitoare a aeronavei de referinţă, pe lângă simpla extrapolare. Notă. - Se anticipează că această funcţie va fi solicitată în viitoarele aplicaţii. 7.1.2 Afişarea situatiei de trafic Notă. - Prevederile cuprinse în această secţiune se aplică cazurilor în care track-urile generate de ACAS şi recepţia mesajelor ADS-B/TIS-B IN sunt prezentate pe un singur ecran.

317

7.1.2.1 Sistemul trebuie să afişeze numai un track pentru fiecare aeronavă distinctă pe un anumit afişaj dat. Notă. - Aceasta este pentru a asigura că track-urile stabilite de ACAS şi ADS-B/TIS-B IN sunt corelate corespunzător şi validate mutual înainte a fi afişate. 7.1.2.2 Acolo unde un track generat de ADS-B/TIS B IN şi un track generat de ACAS au fost determinate ca aparţinând aceleiaşi aeronave, trebuie afişat track-ul generat de ADS-B/TIS-B IN. Notă. - La distanţe apropiate, este posibil ca track-ul generat de ACAS să aibă o mai bună acurateţe decât track-ul generat de ADS-B/TIS-B IN. Cerinţa de mai sus asigură continuitatea afişării. 7.1.2.3 Afişarea track-urilor trebuie să fie compatibilă cu cerinţele privind afişarea traficului prezentat de ACAS. Notă. - Secţiunea 4.3 prezintă codul culorilor şi acurateţea afişajului.