Transcript

Aplicaii ale ultrasunetelor pentru reducerea impactului instalatiilor de ardere asupra mediului n zona municipiului Deva

2008

1

CUPRINS1. Scurt prezentare a locaiei 3 2. Termocentrala Mintia 3 2.1. Instalaii de desulfurare a gazelor de ardere. .. 4 3. Fabrica de ciment de la Chicdaga .. 5 3.1. Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile .. 5 3.1.1. Poluari cu pulberi in suspensie . 5 3.1.2. Poluari cu pulberi sedimentabile .. 6 4. Calitatea Aerului Municipiul Deva . 6 5. Detalii ale poluantilor atmosferici .. 7 5.1. Dioxid de sulf SO2 .. 8 5.2. Oxizi de azot NOx (NO / NO2) ... 9 5.3. Ozon O3 . 10 5.4. Benzen C6H6 . 10 5.5. Monoxid de carbon CO .. 11 5.6. Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5 ... 12 5.7. Plumb si alte metale toxice Pb, Cd, As si Hg . 13 5.8. Hidrocarburi aromatice policiclice HAP .... 14 6.Glosar de termeni ... 15 7. Ultrasunetele ............................................................................. 18 8. Arztoare multibloc industriale ................................................. 23

2

1. DEVA - Scurt prezentareMunicipiu resedinta de judet, este situat la 220 m altitudine, in zona luncii Muresului si a dealurilor Hunedoarei care preced intrarea raului Mures in defileul de la Soimus. Are o suprafata de 60 km2, in teritoriul sau administrativ fiind incluse localitatile Santuhalm, Archia, Barcea Mica si Cristur. SPECIFICUL LOCAL Relief: deluros Ape: raul Mures Resurse: zacaminte de piatra, cupru si fier Surse de poluare: termocentrala de la Mintia, fabrica de ciment de la Chiscadaga Grad seismic: 6 Mercalli

2. Termocentrala Mintia

Funcionarea n continuare a termocentralei este condiionat de echiparea sa cu instalaii de desulfurare Termen pentru conformarea instalaiilor mari de ardere existente cu valorile limit de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi: Conformare cu valorile limit de emisie pentru dioxid de sulf - pn la 31 decembrie 2008 - SC Electrocentrale Deva SA nr. 1

3

2.1. Instalaii de desulfurare a gazelor de ardere. Patru dintre grupurile energetice ale Centralei termoelectrice Mintia Deva vor fi echipate cu instalaii de desulfurare a gazelor de ardere. Acest lucru va contribui la diminuarea i eliminarea polurii aerului, solului i apei din regiune, prin ncadrarea emisiilor de dioxid de sulf n gazele de ardere n limita de 400 mg/Nm, prevzut att de legislaia intern, prin Hotrrea Guvernului nr. 541/2003, ct i de cea european, prin Directiva nr. 2001/80/EC. Guvernul a adoptat n edina din 13.08.2008 indicatorii tehnico-economici pentru montarea instalaiilor de desulfurare a gazelor arse de la grupurile energetice 1,3,5 i 6 de 210 MW de la Centrala termoelectric Mintia, jud. Hunedoara. Valoarea total a investiiei este de 523.834.060 lei, iar termenul de realizare a ei este de 8 ani. Finanarea se va face din surse proprii i din surse atrase, n limita sumelor aprobate anual cu aceast destinaie, conform programelor de investiii aprobate potrivit legii. Funcionarea n continuare a termocentralei este condiionat de echiparea sa cu instalaii de desulfurare la termenele stabilite prin Hotrrea Guvernului nr. 322/2005. Conform Hotrrii Guvernului nr. 541/2003 cu modificrile i completrile ulterioare, grupurile energetice nr. 1, 3, 5 i 6 trebuie s-i reduc emisiile de substane poluante n gazele de ardere, etapizat, pn la 31 decembrie 2013. n ceea ce privete grupurile nr. 2 i 4, Hotrrea Guvernului nr. 1502/2006 stabilete c acestea vor putea s funcioneze pn la 31 decembrie 2015 fr instalaie de desulfurare. Valoarea emisiei de dioxid de sulf n gazele de ardere provenind din arderea combustibililor fosili n cazanele de abur de 330t/h aferente grupurilor energetice din CTE Mintia este cuprins la ora actual ntre 1.700 i 4.000 mg/Nm. CTE Mintia a fost construit n perioada 1969-1980 n vederea furnizrii de energie electric n Sistemul Energetic Naional. Echiparea grupurilor 1, 3, 5 i 6 cu instalaii de desulfurare a gazelor de ardere va asigura continuitatea funcionrii centralei i, implicit, producerea de energie electric pentru Sistemul Energetic Naional i energie termic pentru locuitorii municipiului Deva i pentru platforma industrial Mintia. Acest lucru va crea, de asemenea, posibilitatea creterii disponibilitii la export a energiei electrice, i va asigura meninerea locurilor de munc, contribuind astfel la reducerea ratei omajului.

4

3. Fabrica de ciment de la ChicdagaDe la preluarea fabricii de catre producatorul german, la Chiscadaga s-au investit circa 40 milioane de euro. Din acestia, peste sase milioane de euro au fost alocati doar in domeniul protectiei mediului. Investitiile s-au facut pe doua componente principale, cea de poluare si cea de utilizare a deseurilor. Pentru reducerea emisiilor de praf s-au modernizat electrofiltrele existente si s-au montat filtre cu saci la concasoare, transportul materiei prime, mori de ciment.

3.1. Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile.

In general, pulberile din atmosfera se clasifica, dupa dimensiuni, in doua mari grupe: 1. Pulberi in suspensie - cu diametre mai mici de 20 m, avand in atmosfera un comportament asemanator gazelor; 2. Pulberi sedimentabile - cu diametre mai mari de 20 m, care, dupa ce sunt emise in atmosfera, se depun pe sol, vegetatie, ape si constructii. 3.1.1. Poluari cu pulberi in suspensie Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand, industriile metalurgica si siderurgica ce elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc. Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), in cazul intreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe. Concentratiile medii in timp de 24 ore au depasit valoarea CMA (0,15 mg/m3) in 24 de localitati. Cele mai mari valori s-au inregistrat la: Baia Mare - 0,469 mg/m3 (de 3,12 ori CMA), Medias - 0,455 mg/m3 (de 3,03 ori CMA), Deva - 0,376 mg/m3 (de 2,5 ori CMA), 5

3.1.2. Poluari cu pulberi sedimentabile Nivelul de impurificare a atmosferei cu pulberi sedimentabile s-a mentinut ridicat si in anul 2000. Sursele de poluare cu pulberi sedimentabile sunt in general aceleasi ca in cazul pulberilor in suspensie. Cantitatile maxime lunare pentru pulberile sedimentabile au depasit CMA lunara (17 g/m2/luna) in majoritatea zonelor din tara. Cele mai mari cantitati s-au masurat in zonele Chiscadaga 389,87 mg/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 41,3%), Galati 254,78 mg/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 29,53%); Tg. Jiu Rovinari 214,46 g/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 45,07%); 4. Calitatea Aerului Municipiul Deva Locuitorii municipiului Deva vor putea cunoate, n orice moment, care este calitatea aerului pe care l respir, precum i impactul factorilor poluani asupra diferitelor pri ale corpului. Informaiile sunt afiate pe un ecran gigant montat n centrul oraului, n zona Casei de Cultur din Deva i este conectat la dou staii de monitorizare a calitii aerului. Panoul va afia valoarea noxelor din dou puncte de msurare a calitii aerului. Prima staie de msurare continu este situat n apropierea DN 7 i va indica poluarea din trafic i noxele care ar putea aprea de la termocentrala Mintia i fabricile din localitatea Chicdaga. A doua staie de monitorizare a fost amplasat ntr-o zon relativ central a municipiului Deva i va arta valorile poluanilor gazoi provenii de la automobile, de la sursele de nclzire casnic, dar i cantitatea de praf din ora. Datele colectate de staiile de monitorizare vor fi transmise APM Deva, unde vor fi prelucrate i apoi afiate pe ecranul din centrul oraului, precum i pe un monitor amplasat la sediul instituiei de mediu. Pe ultimul monitor vor putea fi vizualizate i date colectate din oraele Hunedoara i Clan, de alte dou staii de monitorizare continu a aerului. Echipamentele necesare acestui proiect au fost deja montate, urmnd ca informaiile s fie colectate, prelucrate i afiate ncepnd cu luna martie.

6

5. Detalii

ale poluantilor atmosferici

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Date generale:

Dioxid de sulf SO2 Oxizi de azot NOx (NO / NO2) Ozon O3 Benzen C6H6 Monoxid de carbon CO Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5 Plumb si alte metale toxice Pb, Cd, As si Hg Hidrocarburi aromatice policiclice HAP

In conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului responsabilitatea privind monitorizarea calitatii aerului inconjurator in Romania revine autoritatilor pentru protectia mediului. Poluantii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de alerta si de informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislatia nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme cerintelor prevazute de reglementarile europene. In prezent RNMCA efectueaza masuratori continue de dioxid de sulf (SO 2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO); ozon (O3 ); pulberi in supensie (PM10 si PM2.5 ) ; benzen,(C6H6) ; plumb (Pb).

Calitatea aerului in fiecare statie de monitorizare este reprezentata prin indici de calitate sugestivi, stabiliti pe baza valorilor concentratiilor principalilor poluanti atmosferici masurati.

7

5.1. Dioxid de sulf SO2 1.Caracteristici generale Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator care irita ochii si caile respiratorii. Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei. Surse antropice: (datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel. Efecte asupra sanatatii populatiei In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane. Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii. Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului. Efecte asupra plantelor Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb , lucerna , murele. Efecte asupra mediului In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului. Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de sulf este cea prevazuta in ISO/FDIS 10498 (proiect de standard) "Aer inconjurator - determinarea dioxidului de sulf" - metoda fluorescentei in ultraviolet. 3. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Dioxidul de sulf - SO2 Prag de alerta Valori limita 500 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare. 350 ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 125 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane 20 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia ecosistemelor (an calendarisitic si iarna 1 octombrie - 31 martie)

8

5.2. Oxizi de azot NOx (NO / NO2) 1.Caracteristici generale Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros. Principalii oxizi de azot sunt: - monoxidul de azot (NO) care este un gaz este incolor si inodor; - dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros puternic, inecacios. Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat. In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand oxidanti fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic. Surse antropice: oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane . Efecte asupra sanatatii populatiei Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar. Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Efecte asupra plantelor si animalelor Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa. Alte efecte Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea prevazuta in ISO 7996/1985 "Aer inconjurator - determinarea concentratiei massive de oxizi de azot" - metoda prin chemiluminiscenta. 3. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Oxizi de azot - NOx Prag de alerta Valori limita 400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare 200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane 30 ug/m3 NOx - valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei

9

5.3. Ozon O3 1.Caracteristici generale Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. Se concentreaza in stratosfera si asigura protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o componenta a"smogului fotochimic". Se formeaza prin intermediul unei reactii care implica in particular oxizi de azot si compusi organici volatili. Efecte asupra sanatatii Concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorii. Efecte asupra mediului Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane. 2. Metode de masurare Metode de referinta pentru analiza ozonului si de calibrare a instrumentelor pentru ozon: - metoda de analiza : metoda fotometrica in UV (ISO 13964) ; - metoda de calibrare: fotometru de referinta in UV (ISO 13964, VDI 2468, B1.6). 3. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Ozon - O3 Prag de alerta Valori tinta Obiectiv pe termen lung 5.4. Benzen C6H6 1.Caracteristici generale Compus aromatic foarte usor, volatil si solubil in apa. 90% din cantitatea de benzen in aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea si distributia acestuia. Efecte asupra sanatatii Substanta cancerigena, incadrata in clasa A1 de toxicitate, cunoscuta drept cancerigena pentru om. Produce efecte daunatoare asupra sistemului nervos central. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru masurarea benzenului este metoda de prelevare prin aspirare printr-un cartus absorbant, urmata de determinare gaz-cromatografica, standardizata in prezent de catre Comitetul European pentru Standardizare (CEN). 3. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Benzen - C6H6 Valoare limita 5 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane. 240 ug/m3- media pe 1 h 120 ug/m3 - valoare tinta pentru protectia sanatatii umane 18.000 ug/m3 x h - valoare tinta pentru protectia vegetatiei 120 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia sanatatii umane 6000 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia vegetatiei

10

5.5. Monoxid de carbon CO 1.Caracteristici generale La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atat naturala cat si antropica. Monoxidul de carbon se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Surse naturale: arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice. Surse antropice: se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Alte surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier , aerian si feroviar. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos in special in perioada de calm atmosferic din timpul iernii si primaverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scazute), cand arderea combustibililor fosili atinge un maxim. Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafata intinsa, nepunand in pericol sanatatea umana. Efecte asupra sanatatii populatiei Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sange, cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardiovascular. La concentratii relativ scazute: - afecteza sistemul nervos central; - slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in organism; - reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica; - expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta; - poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli cardiovasculare; - determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare, greata, ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare. Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o reprezinta: copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare, persoanele anemice, fumatorii. Efecte asupra plantelor La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon este metoda spectrometrica in infrarosu nedispersiv (NDIR): ISO 4224 3. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Monoxid de carbon - CO Valoare limita 10 ug/m3 - valoare limita pentru protectia sanatatii umane

11

5.6. Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5 1.Caracteristici generale Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid. Surse naturale: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului. Surse antropice: activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete. Efecte asupra sanatatii populatiei Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii. Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10 este cea descrisa in EN 12341 "Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare a fractiunii PM10 din pulberile in suspensie". Principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM2,5 va fi stabilita potrivit art. 47 din normativ. 3. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Pulberi in suspensie - PM10 Faza 1 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) 40 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 2 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010) 20 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010)

Valori limita

12

5.7. Plumb si alte metale toxice Pb, Cd, As si Hg 1.Caracteristici generale Metalele toxice provin din combustia carbunilor, carburantilor, deseurilor menajere, etc. si din anumite procedee industriale. Se gasesc in general sub forma de particule (cu exceptia mercurului care este gazos). Metalele se acumuleaza in organism si provoaca efecte toxice de scurta si/sau lunga durata. In cazul expunerii la concentratii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, functiile renale, hepatice, respiratorii. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru prelevarea plumbului este aceeasi cu metoda de prelevare pentru PM10. Metoda de referinta pentru analiza plumbului este cea prevazuta in ISO 9855/1993 "Aer inconjurator - determinarea continutului de plumb din aerosolii colectati pe filtre". Metoda spectroscopie cu absorbtie atomica. Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de arsen, cadmiu si nichel in aerul inconjurator este in curs de standardizare de catre Comitetul European pentru Standardizare (CEN) si are la baza prelevarea manuala a PM10, asa cum este ea descrisa in standardul EN 12341. Retinerea pe filtru a probelor este urmata de mineralizare si de analiza prin spectrometrie cu absorbtie atomica (AAS) sau spectrometrie de emisie cu plasma cuplata inductiv si spectrometrie de masa (ICP-MS). In absenta metodelor standard CEN se pot folosi standarde nationale sau standarde ISO. Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat ca dau rezultate echivalente cu cele obtinute prin metodele de referinta. Metoda de referinta pentru masurarea concentratiei de mercur gazos total in aerul inconjurator este in curs de standardizare si consta in analiza automata a mercurului folosind spectrometria de absorbtie atomica sau spectrometrie de fluorescenta atomica. In absenta metodelor standard CEN se pot folosi standarde nationale sau standarde ISO. Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat ca dau rezultate echivalente cu cele obtinute prin metodele de referinta. 3. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Plumb - Pb Valori limita 0,5 ug/m3 PM 10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 As, Cd, Hg si Ni Arsen Cadmiu Nichel 6 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 5 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 20 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.

13

5.8. Hidrocarburi aromatice policiclice HAP 1.Caracteristici generale Hidrocarburile aromatice polinucleare HAP sunt compusi formati din 4 pana la 7 nuclee benzenice. Acesti compusi rezulta din combustia materiilor fosile ( motoarele diesel) sub forma gazoasa sau de particule. Cea mai studiata este benzo(a)pirenul. Hidrocarburile aromatice polinucleare sunt cunoscute drept cancerigene pentru om. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de benzo(a)piren in aerul inconjurator este in curs de standardizare de catre Comitetul European pentru Standardizare (CEN) si are la baza prelevarea manuala a PM10, asa cum este ea descrisa in standardul EN 12341. In absenta standardelor CEN, pentru benzo(a)piren sau alt compus policiclic aromatic prevazut in prezentul ordin se pot utiliza standarde nationale sau standardul ISO 12884. 3. Norme ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP Benzo(a)piren 1 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic

14

6.Glosar de termeni1. Aglomerare - zon cu o populaie al crei numr depete 250.000 de locuitori sau zona in care numrul populaiei este egal sau mai mic de 250.000 de locuitori, dar densitatea populaiei pe km2 justific necesitatea evalurii i gestionrii calitii aerului inconjurtor; 2. Aer inconjurtor - aerul troposferic, exclusiv cel din locurile de munc; 3. Atmosfer - masa de aer care inconjoar suprafaa terestr, incluzand i stratul protector de ozon; 4. Cele mai bune tehnici disponibile care nu implic costuri excesive - stadiul cel mai avansat i cel mai eficient al dezvoltrii activitilor i al metodelor de operare care indic potrivirea practic a unei anumite tehnici de a asigura in principiu baza pentru valorile limit de emisie, menite s previn i, acolo unde nu este potrivit, s reduc in general emisiile i impactul asupra mediului; - Tehnici - include atat tehnologia utilizat, cat i modul in care instalaia este proiectat, construit, intreinut, operat sau scoas din funciune; - Tehnic disponibil - acea tehnic dezvoltat la o scar ce permite implementarea ei in sectorul industrial important in condiii viabile din punct de vedere economic i tehnic, luand in considerare costurile i avantajele, indiferent dac tehnica este sau nu este utilizat ori produs in Romania, atata timp cat tehnica este accesibil rezonabil operatorului; - Cel mai bun - cel mai eficient in realizarea unui nivel general ridicat al mediului 5. Evaluare - orice metod utilizat pentru msurarea, calcularea, inclusiv prin modelare matematic, prognozarea sau estimarea nivelului unui poluant in aerul inconjurtor 6. Emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate in mediu prin ferestre, ui i alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intr in mod normal in categoria surselor dirijate de poluare 7. Surse mobile de poluare - mijloace de transport rutiere, feroviare, navale i aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere intern 8. Surse difuze de poluare - surse de emisii nedirijate de poluani atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii i alte surse care nu au fost definite specific 9. Marj de toleran - procent din valoarea limit cu care aceasta poate fi depit, in condiiile precizate de legislaia in vigoare 10. Nivel - concentraia unui poluant in aerul inconjurtor sau depunerea acestuia pe suprafee intro perioad dat 11. Poluant - orice substan introdus direct sau indirect de ctre om in aerul inconjurtor, care poate avea efecte duntoare asupra sntii umane sau mediului

15

12. Prag de alert - nivelul peste care exist un risc pentru sntatea oamenilor in urma unei expuneri de scurt durat i fa de care trebuie s se ia msuri imediate, conform legislaiei in vigoare 13. Valoare limit - nivel fixat pe baza cunotinelor tiinifice, in scopul evitrii, prevenirii sau reducerii efectelor duntoare asupra sntii omului sau mediului, care se atinge intr-o perioad dat i care nu trebuie depit dup ce a fost atins 14. Valori de prag - aceste valori care constituie nivelul pragurilor de alert care o dat ce au fost depite determin luarea de msuri de ctre autoritile competente, conform legislaiei in vigoare 15. Valori limit de emisie - concentraia sau masa substanelor poluante in emisiile provenite de la surse pe parcursul unei perioade precizate i a crei depire nu este permis 16. Zon - parte a teritoriului naional, delimitat in scopul evalurii i gestionrii calitii aerului, aprobat de Guvern. 17. Captura de date - inseamn raportul dintre perioada de timp in care instrumentul de monitorizare produce date valabile i perioada de timp pentru care se calculeaz parametrul statistic sau valoarea agregat; 18. Compui organici volatili nemetanici(COVnm) - inseamn toi compuii organici, alii decat metanul, provenii din surse antropice i biotice, ce pot produce oxidani fotochimici prin reacie cu oxizii de azot, in prezena luminii solare; 19. Estimare obiectiv - inseamn estimare pe baza unor metode bine definite, cu un nivel de incertitudine cunoscut; 20. Msurtori in puncte fixe - inseamn msurtorile efectuate in conformitate cu prevederile cuprinse in Capitolul III Seciunea 1 din prezentul Normativ; 21. Msurtori indicative - inseamn msurtori efectuate cu ajutorul unor metode alternative ce completeaz informaiile obinute din msurtorile in puncte fixe; 22. Modelarea calitii aerului - inseamn utilizarea de reprezentri matematice ale proceselor fizice i chimice din atmosfer in vederea estimrii cantitative a dispersiei i impactului poluanilor atmosferici; 23. Obiective de calitate a datelor - inseamn criterii pentru stabilirea acurateei msurtorilor i metodelor de evaluare, elaborate in scopul obinerii unei evaluri corecte a calitii aerului; benzenului, monoxidului de carbon i ozonului in aerul inconjurtor; 24. Obiectiv pe termen lung - inseamn o concentraie de ozon in atmosfer pan la care, potrivit cunoaterii tiinifice actuale, efectele adverse directe asupra sntii umane i/sau a mediului in general sunt improbabile i care trebuie atins, pe cat posibil, pe termen lung, cu scopul de a asigura protecia efectiv a sntii umane i a mediului;

16

25. Oxizi de azot - inseamn suma concentraiilor de oxid de azot i de dioxid de azot, msurate in pri pe miliard (ppb) exprimat ca dioxid de azot in micrograme pe metru cub; 26. PM10 - inseamn pulberi in suspensie cu diametru aerodinamic de 10 m, care trec printr-un orificiu cu selectare dup dimensiune, cu un randament de separare de 50%; 27. PM2,5 - inseamn pulberi in suspensie cu diametru aerodinamic de 2,5 m care trec printr-un orificiu de selectare dup dimensiune, cu un randament de separare de 50%; 28. Prag de informare - inseamn un nivel dincolo de care exist un risc pentru sntatea uman in urma expunerii de scurt durat a unor segmente sensibile ale populaiei i la atingerea cruia este necesar comunicarea de informaii actualizate; 29. Prag inferior de evaluare - inseamn nivelul prevzut in Anexa I seciunea E, pan la care evaluarea se poate baza exclusiv pe modelare i alte metode de estimare; 30. Prag superior de evaluare - inseamn, in procesul de evaluare, nivelul prevzut in Anexa I seciunea E, pan la care se pot folosi combinat msurtori i modele i dincolo de care sunt obligatorii msurtorile in puncte fixe; 31. Public - inseamn orice persoan fizic sau juridic, inclusiv organizaii ce reprezint interesele populaiei sensibile, organizaii de mediu, organizaii ale consumatorilor i alte organisme de ingrijire a sntii i de protecie a mediului; 32. Rezoluie spaial - inseamn distribuia geografic i densitatea informaiilor i/sau a datelor; 33. Substane precursoare ale ozonului - inseamn substanele care contribuie, in prezenta luminii solare, la formarea ozonului troposferic; 34. Tehnici de modelare inseamn diferite abordri matematice de reprezentare a proceselor fizice i chimice din atmosfer i procedeele de aplicare a acestor formulri, impreun cu datele de intrare necesare, in efectuarea modelrii calitii aerului; 35. Timp minim acoperit - inseamn procentul din perioada luat in calcul pentru stabilirea valorii de prag pentru care se msoar concentraia de poluant in aerul inconjurtor; 36. Valoare int - inseamn nivelul concentraiei de ozon in aerul inconjurtor, fixat cu scopul evitrii pe termen lung a efectelor duntoare asupra sntii umane i/sau a mediului in general, ce trebuie atins, pe cat posibil, intr-o anumit perioad de timp.

17

7. Ultrasunetele

Ultrasunetele sunt sunetele a cror frecven este mai mare de 20 000 Hz. Importana practic a ultrasunetelor este legat de lungimea de und mic a acestora. Din aceast cauz, de exemplu, ultrasunetele pot fi emise i se propag ca i razele de lumin sub form de fascicule, spre deosebire de sunetele obinuite care se mprtie n toate direciile. Astfel se constat experimental c dac lungimea undei emise este mai mic dect dimensiunile liniare ale sursei unda se va propaga n linie dreapt sub form de fascicul. n afar de aceasta, datorit lungimii de und mici, fenomenul de difracie (ocolirea obstacolelor) nu apare dect pentru obstacolele de dimensiuni foarte mici n timp ce sunetele obinuite ocolesc practic aproape orice obstacol ntlnit n cale. Ultrasunetele sufer reflexia i refracia la suprafaa de separare a dou medii diferite la fel ca undele luminoase. Folosind acest fenomen au fost construite oglinzi concave sau lentile speciale care s concentreze ntr-un punct fascicule de ultrasunete. Deoarece intensitatea undelor sonore este proporional cu ptratul frecvenei, energia transportat de ultrasunete este mult mai mare dect energia sunetelor de aceeai amplitudine. Pe de alt parte n cazul ultrasunetelor fenomenul de absorbie care apare la propagarea tuturor oscilaiilor elastice devine foarte important. Intensitatea undei elastice scade cu distana de la surs dup o lege exponenial I = I0 e-kr. k este un coeficient ce depinde att de caracteristicile mediului (densitate, vscozitate, cldur specific etc.) ct i de frecvena undei care se propag crescnd cu ptratul frecvenei. Din aceast cauz practic nu putem obine propagarea ultrasunetelor, de exemplu n aer, la o distan mai mare de un kilometru. Mai mult, un ultrasunet de o frecven de cca. 3000 kHz este practic absorbit complet, la o distan de cca. 0,6 cm. n lichide coeficientul de absorbie este de 2-3 ordine de mrime mai mic dect n aer, iar n solide i mai mic, intensitatea ultrasunetelor fiind mult mai puin atenuat.

18

Un fenomen interesant care apare la propagarea ultrasunetelor n lichide este fenomenul de cavitaie care const n apariia unor bule care se ridic la suprafa i se sparg. Aceasta se explic prin faptul c dilatrile i comprimrile extrem de rapide care se succed n lichid duc la apariia unor mari tensiuni n anumite zone care fac s se rup moleculele de lichid. Astfel iau natere bulele care conin vaporii i gazele dizolvate n lichid. Bulele mici se contopesc n bule mai mari care ncep s vibreze i apoi se sparg dnd natere unor presiuni locale foarte mari care se manifest sub form de ocuri hidraulice n volume foarte mici. Deteriorarea paletelor turbinelor i a elicelor vapoarelor se explic prin fenomenul de cavitaie produs de ultrasunetele generate de vibraiilor mainilor. Ultrasunetele pot fi produse.cu generatoare piezoelectrice. Efectul piezoelectric const n faptul c supunnd un cristal la deformri de traciune sau comprimare dup anumite direcii, pe feele sale apar sarcini electrice egale, de semne contrare care i schimb rolul dac nlocuim traciunea prin comprimare i invers. Exist i efectul piezoelectric invers sau electrostriciunea, pe care se bazeaz producerea ultrasunetelor, care const n dilatri i comprimri succesive ale cristalului sub aciunea unui cmp electric alternativ. Partea esenial a generatorului const dintr-o lam piezoelectric de obicei de cuar pe feele creia sunt aplicai doi electrozi, sub forma unor straturi subiri metalice, legai la o surs de tensiune alternativ. Sub aciunea cmpului electric alternativ lama ncepe s vibreze cu o frecven egal cu cea a tensiunii aplicate. Vibraiile lamei sunt transmise n mediul nconjurtor sub form de ultrasunete. Cu astfel de generatori se poate ajunge pn la frecvene de cca. 150 000 kHz i la intensiti ale radiaiei ultrasonore de la cteva zeci de wai pe cm2 pn la cteva sute de wai pe cm2. Se pot produce ultrasunete i cu ajutorul efectului magnetostrictiv care const n deformarea corpurilor feromagnetice (fier, nichel, cobalt) sub aciunea unui cmp magnetic. Introducnd o bar dintr-un astfel de material (Ni) ntr-un cmp magnetic, paralel cu lungimea ei (produs de exemplu de o bobin n care e introdus bara), aceasta se scurteaz. Cnd cmpul magnetic variaz periodic (curentul care strbate bobina este periodic) bara se va scurta periodic. n cazul unor frecvene mari ale cmpului alternativ vibraiile capetelor barei dau natere la unde ultrasonore. Pentru a obine amplitudini mari se aleg dimensiunile barei astfel ca s avem rezonant ntre vibraiile elastice proprii i frecvena curentului alternativ excitator. Generatorul magnetostrictiv este avantajos pentru producerea ultrasunetelor de frecven joas (de la 20 60 kHz) i energii considerabile.

19

Datorit frecvenei mari i a energiei mari pe care o transport, ultrasunetele produc o serie de efecte fizico-chimice dintre care menionm : distrugerea strilor labile de echilibru; nclzirea mediului; formarea de sisteme disperse (emulsii i suspensii) i distrugerea de astfel de sisteme (coagulri); influenarea potenialelor electrochimice i a pasivitii metalelor; voalarea plcilor fotografice; creterea vitezei unor reacii chimice; explozia substanelor puin stabile (de exemplu iodura de azot) etc. Proprietile ultrasunetelor permit folosirea lor ntr-o mare varietate de aplicaii practice. Ultrasunetele produc nclzirea i redistribuirea substanei din celulele vii ceea ce duce la folosirea lor n terapeutic (nclzirea anumitor esuturi i masaje adnci) precum i la conservarea alimentelor (prin folosirea unor ultrasunete de frecven i intensitate potrivit care distrug microorganismele). O alt aplicaie a ultrasunetelor este legat de msurarea adncimii mrilor. n esen procedeul este acelai ca i n cazul folosirii sunetelor obinuite, prezentnd ns avantajul fasciculelor dirijate. De asemenea se pot produce semnale foarte scurte ceea ce mrete precizia msurrii intervalului de timp dintre producerea semnalului direct i nregistrarea celui reflectat. Ultrasunetele se folosesc n diferite procese tehnologice cum ar fi : splarea, curarea, uscarea sau sudarea unor corpuri i de asemenea pentru prelucrarea unor piese. n principiu, prelucrarea cu ajutorul ultrasunetelor const n urmtoarele : se introduce piesa (sau poriunea de pies) care trebuie prelucrat ntr-un lichid n care se gsesc n suspensie particule de praf abraziv dur. Sub aciunea unei surse de ultrasunete n lichid apare fenomenul de cavitaie. Datorit ocurilor hidraulice particulele de abraziv sunt lovite cu putere de suprafaa piesei smulgnd achii din aceasta. Pe acest principiu se bazeaz construirea unor maini unelte care s taie filetele i dinii pinioanelor fine, care rectific piese complicate, taie i guresc plci etc. Una din aplicaiile ultrasunetelor o constituie defectoscopia ultrasonor. Controlul ultrasonor permite stabilirea existenei unor defecte (fisuri, goluri) n interiorul unor piese metalice masive. Principalele tipuri de defectoscoape ultrasonore utilizeaz transmisia sau reflexia.

20

Fig. 7.1. Defectoscopia ultrasonor

n defectoscopul prin transmisie emitorul i receptorul de ultrasunete sunt situate de o parte i de alta a piesei de cercetat (fig.1). Dac ntre emitor i receptor nu exist nici un defect (de exemplu ntre sursa S1 i receptorul R1) semnalul ultrasonor transmis va trece neatenuat producnd o anumit deviaie a acului aparatului de nregistrare (A1). n cazul n care ntlnete un gol (D) o parte a semnalului ultrasonor este reflectat pe suprafaa de separare dintre metal i aerul din golul respectiv i semnalul este mult atenuat ceea ce se va observe la aparatul indicator (A2). Dispozitivul folosit practic are o singur pereche emitor-receptor care este plimbat n lungul piesei de cercetat. Aceast metod are dou incoveniente : n primul rnd ultrasunetele propagnduse prin pies se reflect pe feele opuse ale acesteia ngreunnd observarea defectelor; n al doilea rnd acest procedeu nu permite stabilirea adncimii la care se gsesc defectele. Aceste incoveniente sunt n bun msur eliminate de defectoscoapele prin reflexie (sau n impulsuri). La acestea emitorul i receptorul sunt situate de aceeai parte a piesei unul lng altul (fig.2a).

21

Fig.2 a)

Fig.2 b)

Ultrasunetele se propag prin pies, ajung la faa opus unde sunt reflectate i apoi revin la receptor. Dac n pies exist un defect, semnalul ultrasonor se va reflecta de acesta i va ajunge mai devreme la receptor dect cel reflectat de faa opus. Emitorul genereaz impulsuri scurte la intervale lungi constante care mpreun cu semnalul reflectat sunt marcate pe ecranul unui oscilograf. n figura 2b prin 1 i 3 sunt indicate locurile unde spotul luminos are devieri brute care marcheaz momentele n care a fost emis semnalul ultrasonor i respectiv n care a fost receptat semnalul reflectat de faa opus. n 2 este indicat primirea unui semnal reflectat de un defect. Poziia relativ a acestuia n raport cu 1 i 3 permite determinarea adncimii la care se gsete defectul.

22

8. Arztoare multibloc industrialeArzatoarele industriale sunt utilizate in instalatii civile si industriale mari, de exemplu la generatoarele de abur sau de apa supraincalzita, la cazanele energetice etc. Arzatoarele din aceasta categorie permit realizarea de sisteme de combustie flexibile, utilizate practic in orice tip de aplicatie, fiind constituite din echipamente modulare separate: cap de ardere, grup de preincalzire si pompare combustibil lichid, rampa de gaze, ventilator si panou electric de comanda si control. Acolo unde aplicatia impune, arzatoarele industriale pot functiona si cu aer preincalzit. De regula, arzatoarele din aceasta categorie functioneaza modulant, unele avand capul de ardere cu geometrie variabila, permitand astfel obtinerea unui raport de modulare ridicat, precum si realizarea de conditii fluido-dinamice necesare unei combustii optime. Combustibilii utilizati la arzatoarele industriale pot fi la alegerea clientului, in functie de disponibilitati. De regula se utilizeaza: gaze naturale; gratie unui sistem toroidal cu ajutaje multiple se realizeaza o difuzie uniforma a gazului in aer rezultand un amestec perfect combustibili lichizi; in functie de caracteristicile acestora, arzatoarele pot fi dotate cu diverse sisteme de atomizare a combustibilului: mecanica (prin presiune ridicata sau cupe rotative), asistata de fluide auxiliare (abur, aer comprimat etc.) sau cu ultrasunete. In functie de tipul generatorului termic pe care urmeaza a se monta, arzatoarele industriale se produc cu diferite lungimi ale capului de ardere. In general, componenta unui arzator industrial este urmatoarea (exemplificare pentru un arzator mixt): Capul de ardere cuprinde: carcasa din otel cu capace pentru acces la elementele interne; clapete de aer reglabile printr-o cama cu profil variabil comandata de unul sau mai multe servomotoare de precizie; elemente mobile (la unele tipuri) care permit modificarea geometriei flacarii; tronson cilindric terminal din otel inoxidabil;

23

distribuitor de gaze; electrozi de aprindere sau arzator pilot (in cazul puterilor mari) cu electrozi proprii de aprindere si rampa de gaze; disc de stabilizare a flacarii; fotocelula pentru detectia flacarii; pulverizator; duza de pulverizare; grup de valve; regulator automat al debitelor de gaze si de combustibil lichid, comandat de un servomotor de precizie; presostat de maxim pe circuitul de retur al combustibilului lichid; manometre pe tur si pe retur; furtune flexibile pentru combustibil lichid; presostat de minim pentru aer; presostat de maxim pentru gaz; clapeta de gaze reglabila prin cama cu profil variabil comandata de servomotor; vizor pentru flacara; priza de masura a presiunii gazului; transformator de aprindere montat in cutie de protectie.

Grupul de preincalzire si pompare combustibil Este constituit din echipamente destinate sa pregateasca combustibilul lichid in vederea pulverizarii. Grupul consta in principal din unul sau doua filtre autocuratitoare, una sau doua electropompe cu regulator de presiune, presostat de minim, robinete de izolare precum si manometre. In functie de natura combustibilului, grupul poate fi echipat in plus cu: rezistente electrice pentru incalzirea filtrelor, preincalzitor (electric sau electric / abur), termostate pentru reglarea temperaturii, sonda pentru controlul electronic al temperaturii si recipient degazator cu rezistenta

24

electrica. In vederea unei usoare si rapide instalari, toate componentele grupului sunt asamblate si montate pe un asiu. Panoul electric de comanda si control

Poate fi executat in numeroase variante constructive (dulap cu montaj la perete sau pupitru, montaj in interior sau in aer liber etc). Sistemele de control automat din dotarea panoului realizeaza integrarea logica a intregului sistem de combustie. Dotarea cu aparatura a panoului de comanda si control este astfel conceputa incat sa raspunda diferitelor exigente ale proceselor de combustie, in conformitate cu normele de functionare a arzatorului in deplina siguranta. Pe langa dotarile de baza, in functie de tipul aplicatiei, pot fi adaugate multe si sofisticate sisteme de control, de pilda amplificator pentru discriminarea flacarii (la sistemele cu mai multe arzatoare in acelasi focar), inverter pentru modificarea turatiei ventilatorului, reglarea oxigenului, cama electronica (in locul celei mecanice din dotarea arzatoarelor standard) etc. Dulapurile electrice ale arzatoarelor moderne sunt echipate cu panou electronic de management cu microprocesor; acesta controleaza servomotoarele de aer si combustibil pentru realizarea functionarii modulante a arzatorului, in raport cu cerintele de temperatura sau presiune ale generatorului termic. Acest panou electronic de management indica toti parametrii operationali in timp real (fig. ): valoarea setata si momentana a temperaturii sau presiunii; unghiul servomotorului arzatorului; temperatura ambianta si a gazelor arse; valorile CO, CO2, O2, NO si SO2 in gazele de combustie;

25

consumul de combustibil; starea si autodiagnoza arzatorului.

Fig.8.1. Sisteme de control automat De asemenea, prin adaugarea de module specifice se poate realiza interconectarea panoului la un PC portabil pentru introducerea si descarcarea de date prin intermediul unei interfete si a unui dispozitiv in infrarosu; aceasta posibilitate este utila atat la punerea in functiune, cat si la efectuarea operatiilor de intretinere.

Fig.8.2. Sistem de ardere

26