Download doc - Referat - Infractiunea de Trafic de Persoane

$Page 1: Referat - Infractiunea de Trafic de Persoane$
UNIVERSITATEA MIHAIL KOGĂLNICEANUrsquorsquoFACULTATEA DE DREPT

REFERAT

Masterand Petcu FlorinDisciplina Stiinte penale si CriminalisticaCurs master Infractiuni de criminalitate organizataTema referatTraficul de persoaneTitular disciplina Lector univ Dr Gheorghe Șuhan

1

CUPRINS

I CONSIDERTII GENERALE ASUPRA FENOMENULUI TRAFICULUI

PERSOANE

I1 Aparitia si evolutia in timp a fenomenului traficului de persoane

I2 Delimitarea conceptuala a notiunii de trafic de persoane

I3 Cauzele traficului de persoane

I4 Forme ale traficului de persoane

I5 Legatura dintre traficul de persoane si criminalitatea organizata

II REGLEMENTAREA JURIDICA A INFRACTIUNII DE TRAFIC DE

PERSOANE

IIIPREVENIREA COMBATEREA FENOMENULUI TRAFICULUI DE

PERSOANE

2

I CONSIDERATII INTRODUCTIVE ASUPRA FENOMENULUI TRAFICULUI DE PERSOANE

I1 Aparitia si evolutia fenomenului traficului de persoaneTraficul de persoane este considerat icircn icircntreaga lume una dintre cele mai grave infracțiuni o

icircncălcare gravă a drepturilor omului o formă modernă de sclavie și o afacere extrem de profitabilă pentru rețelele de crimă organizată

Deși nu putem identifica in timp un punct clar de pornire a acestui fenomen putem regasi o prima forma de exploatare a fiintelor umane la societatile din epoca gentilico-tribala constand in luarea de prizonieri si transformarea lor in sclavi

Aceste manifestari spre deosebire de cele din epoca noastra erau impuse din considerente practice respectiv de luptele neincetate dintre triburi eliberarea prizonierilor ducand la intarirea adversarului

In antichitate comertul cu fiinte umane mai precis cu sclavi a cunoscut o inflorire accentuata cele trei mari civilizatii ale lumii antice romana greaca si egipteana fiind in esenta societati sclavagiste

Statutul social și rolul sclavilor era considerat inferior sau chiar inexistent icircn relația cu o persoană liberă Icircn societatea antică grecească sclavia era fundamentată din punct de vedere filozofic Aristotel vedea sclavia ca o garanție indispensabilă a oamenilor liberi de a-si putea dedica timpul politicii și bunei guvernări a cetății Icircntre secolele V icircHr și I dHr sclavia romană a cunoscut o perioadă de puternică intensificare și extindereVictoriile și cuceririle Romei au dus la un influx stabil de sclavi iar sclavia a afectat toate nivelele societății

Odată cu descoperirea și cucerirea Americii europenii aveau nevoie de macircnă de lucru ieftină La icircnceput au fost icircnrobite așezările indigene americane icircnsă legislația spaniolă a interzis curacircnd această practică Acest lucru a determinat importarea sclavilor africani care aveau o rezistență fizică mai mare și care proveneau din societăți care icircn plus acceptau practicau și mențineau ele icircnsele sclavia

Icircncepacircnd cu secolul al XVI-lea cererea continuă de macircnă de lucru icircn America a făcut din comerțul cu sclavi (comerțul negru) din Africa de Vest o afacere profitabilă Pacircnă icircn secolul al XVII-lea s-a icircnregistrat o creștere majoră icircn numărul de sclavi datorită importanței acestora pe plantațiile agricole de mare icircntindere din America de Nord de Sud șiCaraibe Această dezvoltare a comerțului negru a fost icircnsoțită icircn cele mai multe cazuri de un puternic sentiment rasist negrii erau considerați ființe inferioare fără drepturi din punct de vedere juridic simple obiecte și erau comparați adeseori cu animalele devenise un obicei să fie exploatați la maxim icircn condiții severe pacircnă la moarte Sursa de sclavi era Africa iar Insula Goreacutee din largul coastei actualulei capitale senegaleze Dakar (colonie franceză) era locul unde se realiza efectiv comerțul cu sclavi

De asemena arabii au continuau să exercite un trafic intens de sclavi africani pe rute prin Sahara sau pe coasta orientală a Africii icircn special prin insula Zanzibar Acest tip de comerț s-a desfășurat icircntre secolele VII și XX și a atins proporții similare cu cel practicat de europeni 1

La icircnceputul sec XX dupa abolirea sclaviei in Statele Unite ale Americii si in Europa comertul cu fiinte umane a cunoscut perioada asa numitului bdquocomerţul de sclavi albirdquo care reprezenta circulaţia peste frontierele internaţionale a femeilor și copiilor icircn scopul practicării prostituţiei

1 wwwwikipediaro ndash Sclavia 3

Astăzi traficul de fiinte umane a luat o amploarea deosebită indeosebi in tarile sărace ale lumii si vizeaza exploatarea sexuala exploatarea prin munca activități de cerșetorie prelevarea și transplantarea organelor și ţesuturilor adopţiile ilegale de copii folosirea persoanelor traficate in conflicte armate etcsup3

I2 Delimitarea juridică a infracțiunii de trafic de persoane față de infracțiunile privind traficul de migranți prostituția si adopţiile internaţionale ilegale

Traficul de persoane reprezintă bdquorecrutarea transportarea transferul adăpostirea sau primirea persoanelor prin amenințări de recurgere sau prin recurgere la forță ori la alte forme de constracircngere prin răpire fraudă icircnșelăciune abuz de autoritate sau de o situație de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de plăți sau avantaje pentru a obține consimțămacircntul unei persoane avacircnd autoritate asupra alteia icircn scopul exploatării Recrutarea transportul transferul adăpostirea sau primirea unui copil icircn scopul exploatării vor fi considerate ldquotrafic de persoanerdquo chiar dacă aceasta nu implică nici unul din mijloacele exemplificate mai sus

Icircn legislația națională traficul de persoane este definit icircn art 12 și art 13 ale Legii nr 6782001 pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane cu modificările și completările ulterioare definiția utilizată la nivel național fiind icircn concordanță cu aceea a Protocolului privind prevenirea reprimarea și pedepsirea traficului de persoane icircn special a femeilor și copiilor

Plecacircnd de la această definiție se poate face o distincție clară icircntre traficul de persoane traficul de migranți și prostituție

Traficul de migranți incriminat de art331 Cod Penal reprezintă facilitarea icircn vederea obținerii direct sau indirect a unui folos material sau de altă natură a intrării ilegale a unei persoane icircntr-un alt stat parte față de care persoana nu este cetățean sau rezident permanent Se poate concluziona că această infracțiune este icircndreptată icircmpotriva statului deoarece presupune facilitarea trecerii ilegale a frontierei a persoanelor icircn vederea obținerii de beneficii materiale sau financiare de către călăuză Relația dintre călăuză și migrant ia sfacircrșit după trecerea frontierei și nu implică exploatarea migrantului Conform Codului Penal traficul de persoane este o infracțiune icircmpotriva libertății persoanei comisă de către traficanți icircn scopul exploatării persoanei și poate să implice sau nu trecerea frontierelor pe cacircnd traficul de migranți reprezintă o infracțiune contra intereselor publice

Prostituția reprezintă fapta persoanei care icircși procură mijloacele de existență sau principalele mijloace de existență practicacircnd icircn acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane Potrivit Codului Penal această infracțiune este icircndreptată icircmpotriva bunelor moravuri pe cacircnd traficul de persoane presupune exploatarea unei persoane icircn diferite scopuri Astfel prin exploatarea unei persoane se icircnțelege - executarea unei munci sau icircndeplinirea de servicii icircn mod forțat cu icircncălcarea normelor legale privind condițiile de muncă salarizare sănătate și securitate- ținerea icircn stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire- obligarea la practicarea prostituției la reprezentări pornografice icircn vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuală- prelevarea de organe- efectuarea unor alte asemenea activități prin care se icircncalcă drepturi și libertăți fundamentale ale omului- obligarea la practicarea cerșetoriei

Elementele care caracterizează traficul de persoane și prin care se distinge de celelalte două fenomene menționate țin de asocierea sa cu alte crime și delicte contra libertății persoanei inclusiv contra libertății sexuale acestea din urmă fiind de cele mai multe ori chiar elemente constitutive ale

4

fenomenului precum lipsirea de libertate sclavia supunerea persoanei la muncă forțată amenințarea șantajul violul șa Ținacircnd cont de prezența icircn cele mai multe cazuri a aspectelor menționate traficul de persoane icircncalcă așadar drepturi și libertăți fundamentale ale omului de la libertatea de mișcare de comunicare sau de exprimare la dreptul oricărei ființe umane la demnitate securitate integritate fizică și psihică iar icircn cazuri extreme icircncălcacircnd chiar dreptul la viață2

In ceea ce privește distincția din punct de vedere juridic dintre infracțiunea de trafic de persoane și adopțiile internaționale ilegale dispoziția de incriminare a infractiunii de trafic de persoane nu include in modalitățile de comitere vacircnzarea unui copil in scopul intermedierii unei adopții internaționale sau ca scop al exploatării victimei traficului de persoane astfel incacirct aceste fenomene se desfășoară la limita legii nefiind incriminate

I3 Cauzele traficului de persoaneTraficul de fiinţe umane a cunoscut o creştere constantă icircn ultimii ani devenind o problemă

naţională şi internaţională Fenomenul nu este unul episodic implicacircnd un număr mare de persoane cunoscacircnd profunde

conotaţii de ordin social şi economic demonstracircnd icircncălcarea profundă a drepturilor fundamentale ale omului şi devenind o problemă ce se agravează constant

Icircn plan regional criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea fenomenului Romacircnia fiind citată ca ţară de origine şi de tranzit pentru marile reţele de trafic de femei provenind icircndeosebi din Asia dar şi din ţările vecine ca Ucraina Moldova sau Belarus cu destinaţia icircn ţările din fosta Iugoslavie (cu accent pe regiunea Kosovo) precum şi Turcia Grecia sau statele din Europa Occidentală

Deşi fenomenul ia amploare icircn icircntreagă lume nu doar icircn ţara noastră el se manifestă cu precădere icircn zonele icircn care lipsesc o legislaţie corespunzătoare şi un sistem de cooperare eficient icircntre instituţiile guvernamentale şi societatea civilă

O examinare atentă a cauzelor care au determinat apariţia şi proliferarea fenomenului traficului de fiinţe umane la nivelul ţării noastre face posibilă gruparea acestora

Astfel efectele tranziţiei din ţările din sud-estul Europei au avut drept rezultat schimbări politice sociale şi culturale care la racircndul lor au determinat o creştere a sărăciei şi a ratei şomajului o distribuţie inegală de putere pe piaţa muncii icircntre bărbaţi şi femei Icircn ultimii ani această tranziţie a creat situaţii de criză răspacircndirea traficului fiind efectul feminizării sărăciei şi a migraţiei pe piaţa muncii Discriminarea pe piaţa muncii relevată prin ratele ridicate ale şomajului (pe piaţa muncii femeile sunt ultimele angajate şi primele concediate icircn acest mod fiind icircmpinse tot mai mult către sectoarele neconvenţionale ale economiei trebuind să muncească bdquola negrurdquo pentru a-şi cacircştiga existenţa unul dintre cele mai profitabile sectoare de pe piaţa muncii la negru fiind industria sexului) combinată cu sărăcia motivată de remunerarea proastă a muncii şi cu ocaziile de a emigra au determinat considerarea emigrării icircn ţările mai dezvoltate ca unică soluţie

Corupţia autorităţilor poate constitui un factor care permite dezvoltarea fenomenului traficului de persoane traficul şi corupţia se completează reciproc prin aceea că traficul creează multiple oportunităţi care au ca finalitate coruperea funcţionarilor publici şi crearea premiselor de subminare a icircntregului efort depus de alţi factori pentru combaterea acestui fenomen

Controlul slab al graniţelor lipsa sistemului de evidenţă a persoanelor care emigrează icircn ţara de origine lipsa cadrului legislativ sau existenţa unui cadru legislativ neadecvat inaplicabil referitor la migraţie la combaterea traficului de persoane protecţia victimelor şi a martorilor constituie de asemenea cauze care au determinat apariţia şi dezvoltarea traficului de fiinţe umane

Restricţionarea oportunităţilor de migrare legală icircn ţările de destinaţie precum şi reglementările foarte restrictive cu privire la migraţia legală impuse de ţările cu o economie mai dezvoltată spre care

2 wwwanitpmaigovro ndashLegislatie in domeniul traficului de persoane 5

tind victimele traficului limitează cu severitate orice formă de migraţie legală situaţie care favorizează traficul

Internaţionalizarea grupărilor criminale profiturile mari obţinute icircn urma traficului de femei astfel Interpolul califica traficul ca fiind crima cu cea mai rapidă ascensiune din lume iar ONU accentua că traficul a devenit un business global cu o cifră de afaceri de 7 miliarde de dolari

Factorii informaţionali scăzuţi privind realităţile pieţei muncii sau nivelul de trai icircn ţările de destinaţie posibilităţile reale de angajare icircn cacircmpul muncii peste hotare consecinţele muncii la negru determină aprecierea incorectă a şanselor reale de succes favorizacircnd traficul 3

Potrivit unui studiu comandat de OIM icircn Romacircnia s-au identificat o serie de factori care determină vulnerabilitatea la trafic a tinerelor factori care se constituie icircn tot atacirctea cauze care determină şi preced apariţia traficului de fiinţe umane astfel

- amplasarea geografică bdquoavantajoasărdquo Romacircnia fiind ţară de origine de tranzit şi de destinaţie favorizează dezvoltarea traficului De asemenea comunitatea devine o cauză atunci cacircnd ne referim la localizarea geografică icircntr-o regiune săracă (majoritatea victimelor traficului provin din Moldova şi Muntenia) şi rezidenţa icircntr-o aglomerare urbană (de exemplu tinerele care locuiesc icircn marile oraşe sunt mai vulnerabile faţă de trafic icircn comparaţie cu cele care locuiesc icircn comunităţi micirurale)

- grupurile de apartenenţă tinerele care locuiesc icircntr-un mediu instituţionalizat sunt semnificativ mai vulnerabile la trafic decacirct cele care trăiesc singure sau cu familia

- abuzul şi disfuncţionalitatea familială lipsa de comunicare icircn familie şi dezintegrarea socială astfel experienţa unui abuz fie icircn familie fie icircntr-o instituţie creşte substanţial vulnerabilitatea faţă de trafic mediul familial abuziv este un factor generator de migraţie şi trafic alimentacircnd sentimentul eşecului icircn relaţiile personale şi determinacircndu-le pe tinere să-şi caute libertatea icircn altă parte pe de altă parte comunicarea redusă dintre părinţi şi tinere generează sentimentul de nonapartenenţă la familie şi măreşte vulnerabilitatea faţă de trafic lipsa unui grup de prieteni accentuează sentimentul dezintegrării şi facilitează desprinderea de familie şi de comunitate

- achiziţiile şi aspiraţiile personale dorinţa de realizare personală şi independenţă financiară se află icircntr-un raport de directă proporţionalitate cu riscul traficării (proiectarea succesului icircn străinatate este o cauză dominantă icircn apariţia traficului)4

Icircn concluzie se poate spune că sărăcia şomajul discriminarea pe piaţa muncii violenţa domestică şi abuzul determină pentru femei şi tinere icircn general naşterea unei dorinţe de bdquoevadare către o lume mai bunărdquo astfel icircncacirct ofertele icircnşelătoare ale traficanţilor sunt acceptate cu uşurinţă

I4 Formele traficului de ființe umanePrevenirea şi combaterea traficului de persoane (icircn special femei şi copii) constituie aspecte ce

reclamă din partea tuturor ţărilor (de origine tranzit destinaţie) o abordare globală şi internaţională adoptarea unor măsuri eficiente de prevenire a traficului de pedepsire a traficanţilor şi de protecţie a victimelor

Din definiţia traficului de persoane cuprinsă icircn Protocolul privind prevenirea reprimarea si pedepsirea traficului de persoane icircn special al femeilor si copiilor adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite icircmpotriva criminalităţii transnaţionale organizate rezultă şi formele icircn care se concretizează această infracţiune icircn raport de caracteristicile persoanelor traficate şi traficante de scopul urmărit şi interesul vizat de natura cauzelor ce au generat fenomenul de implicaţiile sociale dar şi de specificul valorilor sociale lezate (drepturile omului )

3 Cf prof dr Gheorghită Mateuţ (coord)- Traficul de ființe umane infractor victimă infracțiune ndash Asociatia Alternative Sociale 2005 ndash p 94 Organizaţia Internaţională pentru Migraţie Biroul din Bucureşti Vulnerabilitatea tinerelor din Romacircnia faţă de traficul de fiinţe umane cercetare realizată de Centrul pentru Sociologie Urbană şi Regională (CURS) Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) şi Mercury Research and Marketing Consultants 2001

6

minus Privit din punctul de vedere al drepturilor omului traficul de persoane include sclavia munca forţată violenţa abuzul de icircncredere agresiunea fizică şi psihică a persoanei fiind pe deplin justificată aprecierea că traficul de fiinţe umane este o formă a sclaviei la icircnceput de mileniu

minus Sub aspect economic traficul presupune interese financiare (profituri uriaşe) reţele regionale şi internaţionale circulaţia ilicită a banilor (spălarea banilor care provin din trafic şi pe baza cărora se realizează activitatea de traficare)

minus Din punctul de vedere al originii fenomenului factorii care generează şi susţin traficul sunt sărăcia accentuată a victimelor nivelul educaţional scăzut neicircncrederea icircn sine eşecurile icircn viaţă migraţia occidentalilor amatori de experienţe sexuale către est unde piaţa prostituţiei este mai tentantă

minus Din perspectiva valorilor sociale lezate persoanele traficate sunt reduse la condiţia de ldquomarfărdquo sunt dezumanizate treptat fiindu-le lezate sentimentele cele mai profunde trauma suferită marcacircndu-le icircntreaga evoluţie viitoare

minus Din perspectiva implicaţiilor sociale datorită creşterii alarmante din ultimii ani traficul de persoane devine un fenomen naţional şi transnaţional fiind favorizat de procesul general al globalizării şi de utilizarea tehnologiilor moderne

- Prin prisma scopului vizat traficul presupune profituri uriaşe pentru traficanţi care reinvestesc veniturile obţinute icircn derularea icircn continuare a activităţilor ilicite Prostituţia (icircn general exploatarea sexuală a femeilor şi copiilor) constituie principalul scop al traficului şi modalitatea de obţinere a celor mai mari cacircştiguri de asemenea traficul icircn scop de muncă forţată comiterea de infracţiuni prin constracircngere de către victimele traficului şi prelevarea de organe (victimele sunt bărbaţi femei copii)

Formele traficului variază icircn funcţie de numărul persoanelor implicate tipul de traficanţi de victime sau de bdquoclienţirdquo ori bdquoconsumatorirdquo de gradul de organizare pe care se bazează extinderea traficului şi icircn raport de care traficul rămicircne naţional sau se extinde peste gratraficul de fiinţe umane pot fi implicate persoanele fizice (agenţi de recrutare contrabandişti complici care au abuzat de poziţia lor din cadrul autorităţilor administrative ale statelor implicate) dar şi persoane juridice (companii hoteliere de spectacol agenţii de turism societăţi de transport firme de producţie şi distribuţie de casete video edituri sex-shop-uri companii care oferă spectacole de strip-tease etc)

Din perspectiva organizării traficanților avem- traficul ocazional cacircnd se raportează doar la transportare victimelor - traficul icircn bande sau grupări mici cacircnd traficanții sunt bine organizați și specializați in

traficarea cetățenilor in afara granițelor folosind aceleași rute - traficul internaţional cel mai laborios organizat derulat de rețele periculoase dar si greu de

combătut Din perspectiva victimelor ndash copii traficati traficul poat fi clasificat in funcție de natura

abuzivă a actelor exercitate asupra lor și care vizează minus aspectul social (abuz psihologic fizic atac sexual sau viol supravegherea pentru

icircmpiedicarea deplasării ori liberei circulații a victimelor ) lipsa puterii de decizie lipsa accesului la servicii medicale obligarea de a consuma alcool şi droguri avort forţat malnutriţie forţarea victimei să-şi recruteze la racircndul ei rudele sau prietenii)

- aspectul juridic (deposedarea de acte identitate posedarea şi utilizarea de acte false ameninţările cu predarea la poliţie)

- aspectul economic (icircmpovărarea cu datorii neplată reţinerea unor plăţi nejustificate)

7

I4 Traficul de persoane şi crima organizată Icircn mod natural traficul de persoane este direcţionat din ţările sărace spre cele bogate De obicei reţelele de traficanţi icircşi stabilesc centrul de comandă icircn statele icircn curs de dezvoltare

profiticircnd de neconcordanţele şi lipsurile sistemelor lor de justiţie De fapt reţelele de trafic de persoane se bazează pe instabilitatea economică socială politică manifestată la nivelul acestor state dar icircn acelaşi timp o şi icircntreţin De asemenea accesul la tehnologiile de ultimă oră din sfera comunicaţiilor precum Internetul sau telefonia mobilă şi folosirea lor icircn scopuri ilegale a determinat lărgirea reţelelor de traficanţi şi răspicircndirea activităţilor acestora la nivel mondial

Convenţia ONU icircmpotriva crimei organizate transfrontaliere defineşte grupul infracţional organizat ca fiind bdquoun grup structurat alcătuit din trei sau mai multe persoane care există de o anumită perioadă de timp şi acţionează icircn icircnţelegere in scopul săvacircrșirii uneia sau mai multor infracțiuni grave (hellip) pentru a obține direct sau indirect un avantaj financiar sau un alt avantaj material5

Organizaţiile şi grupările criminale angajate icircn traficul de persoane acţionează de cele mai multe ori icircn condiţii de mediu foarte diferite icircn funcţie de specificul condiţiilor sociale economice politice şi culturale prezente icircn zonele de origine

Traficul de persoane este unul dintre cele mai cunoscute şi profitabile fenomene anti-sociale de la abolirea sclaviei şi picircnă astăzi Incriminată ca infracţiune datorită pericolului social pe care icircl reprezintă prin icircncălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale activitatea de trafic de fiinţe umane este generată de factori cu o natură diversă dezvolticircndu-se şi prolifericircnd cel mai adesea icircn condiţii de legislaţie permisivă sau precară determinată icircn genere de deruta economică politică culturală socială Modalităţile de acţiune a traficanţilor sunt dintre cele mai versatile speculative şi ingenioase activitatea lor extinzicircndu-se de la teritoriul naţional la cel regional şi internaţional Ca urmare a faptului că reţelele de trafic acţionează aticirct la nivel intern cicirct şi la nivel internaţional traficul de persoane este considerat o infracţiune transnaţională prevenirea şi combaterea sa devenind o sarcină dificilă dacă nu imposibilă uneori Implicarea şi rolul crimei organizate icircn activitatea de trafic de persoane sunt fundamentate pe baza informaţiilor oferite de poliţie de servicii specializate de agenţii naţionale organizaţii non-guvernamentale sau de mass-media Cu toate acestea discursul juridic actual asupra traficului de persoane este lipsit de baza furnizată de o serioasă cercetare empirică aticirct de necesară pentru cunoaşterea exactă lipsită de denaturări a fenomenului Concluziile şi estimările asupra traficului de persoane s-au datorat icircn mare măsură panicii sociale atitudinii civice şi mai puţin evaluării sistematice şi raţionale a problemei Cercetarea traficului de persoane rămicircne o sarcină dificilă ca urmare a naturii subterane secrete a acestei activităţii care uneori este şi sensibilă din punct de vedere al implicaţiilor politice

Unii specialişti consideră că literatura icircn domeniu abundă icircn greşeli metodologice şi de analiză cercetătorii concluzionicircnd sau generalizicircnd pe baza unor cazuri sau exemple irelevante chiar anecdotice Icircn consecinţă rămicircn icircn continuare fără răspuns multe icircntrebări unele esenţiale legate de circumstanţele socio-economice care determină şi icircntreţin traficul de personae precum şi de modalităţile de desfăşurare ale operaţiunilor de trafic icircn sine şi gradul de implicare al crimei organizate Cu toate acestea lupta icircmpotriva traficului de persoane poate cunoaşte şi succese prin mobilizarea comunităţii internaţionale şi a organismelor icircn vederea elaborării unor norme juridice penale materiale şi procedurale susţinute de o riguroasă şi atentă punere icircn aplicare

II INCRIMINAREA INFRACȚIUNII DE TRAFIC DE PERSOANE

5 Cf Gheorghiţă Mateuţ (coord) Traficul de persoane Infractor Victimă Infracţiune Ed Alternative Sociale Iaşi 2005 p 14

8

Traficul de persoane este o infracţiune icircmpotriva libertăţii persoanei comisă de către traficanţi icircn scopul exploatării persoanei şi poate să implice sau nu trecerea frontierelor

Elementele care caracterizează traficul de persoane şi prin care se distinge de celelalte două fenomene menţionate ţin de asocierea sa cu alte crime şi delicte contra libertăţii persoanei inclusiv contra libertăţii sexuale acestea din urmă fiind de cele mai multe ori chiar elemente constitutive ale fenomenului precum lipsirea de libertate sclavia supunerea persoanei la muncă forţată ameninţarea şantajul violul şa Ţinacircnd cont de prezenţa icircn cele mai multe cazuri a aspectelor menţionate traficul de persoaneicircncalcă aşadar drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului de la libertatea de mişcare de comunicare sau de exprimare la dreptul oricărei fiinţe umane la demnitate securitate integritate fizică şi psihică iar icircn cazuri extreme icircncălcacircnd chiar dreptul la viaţă

Ca urmare instituţiile guvernamentale au dat curs unei serii de măsuri orientate spre prevenirea şi combaterea comerţului cu fiinţe umane icircn ceea ce priveşte reglementarea juridică a problemei icircn cauză

Codul penal al Romacircniei intrat icircn vigoare la 1 ianuarie 1969 incrimina fapta de proxenetism prin dispoziţii simple şi clare ele cuprinzacircnd toate formele de proxenetism şi de trafic de femei

La redactarea dispoziţiilor incriminatorii ale art329 din Codul penal s-a ţinut seama de convenţiile internaţionale la care Romacircnia a aderat

1048766 Convenţia internaţională pentru suprimarea traficului femeilor şi copiilor icircncheiată la Geneva (1921) la care ţara noastră a aderat prin Legea nr23 din 6 martie 1925

1048766 Convenţia internaţională privitoare la reprimarea traficului de femei majore din 11octombrie 1933 la care statul roman a aderat prin Legea nr121 din 30 mai 1935

1048766 Convenţia pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatării prostituirii altuiaadoptată de Adunarea Generală ONU la 2 decembrie 1949 la care ţara noastră a aderat prinDecretul nr482 din 10 decembrie 1954

Codul penal romacircn de la 1969 a rămas icircn mare parte acelaşi şi astăzi din punctul de vedere al conţinuturilor normelor de incriminare

Semnificative modificări s-au produs după 1989 dar mai ales după anul 1997 modificări pe care le vom analiza icircn cele ce urmează

Prin modificările aduse de Legea nr14019965 se icircnăspreşte regimul sancţionator al infracţiunii de proxenetism (icircnchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi) conţinutul juridic rămacircnacircnd acelaşi

De asemenea prin Legea nr169 din 10 aprilie 2006 art189 CP - Lipsirea de libertatein mod ilegal se modifică prin introducerea unor alineate noi

Astfel alin (3) prevede că lipsirea de libertate a unei persoane săvacircrşită icircn scopul de ao obliga la practicarea prostituţiei se sancţionează cu pedeapsa icircnchisorii de la 7 la 15 ani

Icircn continuare alin(5) prevede că icircn situaţia icircn care faptele prevăzute la alin 1-4 se săvacircrşesc de către o persoană care face parte dintr-un grup organizat pedeapsa este icircnchisoarea de la 5 la 15 ani icircn cazul alin 1 icircnchisoarea de la 7 la 18 ani icircn cazul alin 2 si 3 icircnchisoarea de la 10 la 20 de ani icircn cazul alin 4daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei pedeapsa este icircnchisoarea de la 15 la 25 de ani ndash al 6 iar alin(7) prevede că tentativa faptelor prevăzute la alin 1-4 se pedepseşte

Legea nr1692002 modifică şi alin (2) al art329 - Proxenetismul - după cum urmează (2)Recrutarea unei persoane pentru prostituţie ori traficul de persoane icircn acest scop precum şi

constracircngerea la prostituţie se pedepsesc cu icircnchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturiAlin (3) al articolului 329 a fost modificat prin OU nr14320027 realizacircndu-se prin aceasta o icircnăsprire a regimului sancţionator icircn scopul realizării unei mai bune protecţii a minorilor Astfel icircn

9

alin (3) se prevede că bdquodaca fapta prevăzută icircn alin 1 sau 2 este săvacircrşită faţă de un minor sau prezintă un alt caracter gravpedeapsa este icircnchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturirdquo

Icircn prezent infracţiunile de trafic de persoane şi infracţiunile icircn legătură cu traficul de persoane sunt incriminate icircn Legea nr6782001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane modificată şi completată prin ordonanţa de urgenţă nr792005 prin intrarea icircn vigoare a Legii nr1962003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei Legea nr 39 din 21012003 privind prevenirea şi combatereacriminalităţii organizate Legea nr161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei icircn exercitarea demnităţilor publice şi la mediul de afaceri prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi Legea nr 2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

Legea nr 2722004 stipulează responsabilităţile părinţilor ale comunităţilor locale şi ale statului şi sunt puse bazele cooperării interinstituţionale pentru respectarea icircn toate circumstanţele a drepturilor copilului şi a prevalenţei interesului superior al copilului icircn toate deciziile care privesc copilul

De asemenea este reglementată privind protecţia copilului icircmpotriva abuzului neglijării exploatării de orice fel răpirii şi oricăror forme de traficare fiind stipulat icircn mod specific - dreptul copiilor de a fi protejaţi icircmpotriva transferului ilicit şi al nereturnării lor la reprezentanţii legali icircmpotrivaicircncheierii de adopţii naţionale sau internaţionale icircn alte scopuri decacirct icircn interesul superior al copilului icircmpotriva exploatării şi violenţei sexuale precum şi icircmpotriva oricărei forme deexploatare sau traficare

Trebuie menţionat că din momentul intrării icircn vigoare a noului Cod penal atacirct dispoziţiile din Legea nr 1962003 cacirct şi cele din Legea nr 6782001 vor fi abrogate implicit

1 Conţinutul legal şi caracteristiciConstituie infracţiunea de trafic de persoane9 recrutarea transportarea transferarea cazarea

sau preluarea unei persoane prin ameninţare sau prin alte forme de constracircngere prin răpire fraudă ori icircnşelăciune abuz de autoritate sau profitacircnd de imposibilitatea persoanei de a se apăra ori de a-şi exprimavoinţa ori prin darea acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţămacircntului persoanei care are autoritate asupra altei persoane icircn scopul exploatării acestei persoane

Fapta este mai gravă cacircnd este săvacircrşită de două sau de mai multe persoane icircmpreună (alin2 lita) s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii (alin2 litb) ori a fost savarşita de un funcţionar public in exerciţiul atribuţiilor de serviciu (alin2 litc)

Fapta este şi mai gravă dacă a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei (alin3)

2 Condiţii preexistenteA Obiectul juridic generic constă icircn apărarea libertăţii fizice a persoanei adică a posibilităţii

acesteia de a se mişca de a circula de a acţiona după voinţa sa şi icircn limitele admise de lege Libertatea fizică a persoanei constituie o importantă valoare socială de aceea faptele care aduc atingere acestei valori sociale lezează icircn ultimă instanţă şi interesele societăţii icircn general interesată icircn realizarea şi garantarea drepturiloromului şi a libertăţii acestuia

Obiectul juridic special este complex fiind constituit pe de o parte din relaţiile sociale care se referă la libertatea persoanei iar pe de altă parte din relaţiile sociale care se referă la respectarea demnităţii protejarea integrităţii corporale sau sănătăţii icircmpotriva faptelor de exploatare a acesteia şi de transformare a persoanei icircntr-un mijloc de obţinere a unor beneficii materiale

10

Obiectul material este corpul persoanei traficate icircn vederea exploatăriiB Subiectul activ poate fi orice persoană fizică ce icircndeplineşte condiţiile generale de

răspundere penală Participaţia este posibilă sub forma instigării şi a complicităţiiCoautoratul nu este posibil deoarece icircn alin 2 lita este prevăzută o formă mai gravă dacă fapta

a fost săvacircrşită de două sau mai multe personae icircmpreunăDe asemenea icircn privinţa compliceluimenţionăm că acesta trebuie să conştientizeze

caracterul faptei săvacircrşite şi importanţa contribuţiei sale la comiterea infracţiunii de traficare a persoanelor Icircn momentul cacircnd complicele efectuează acţiuni menite a-i ajuta pe traficanţi sau adoptă un comportament pasiv ce favorizează săvacircrşirea infracţiunii el trebuie să cunoască intenţia autorilor şi să accepte să le acorde acestora sprijinul necesar Sunt complici la infracţiunea de trafic de fiinţe umane indivizii care culeg şi furnizează informaţii despre persoanele care solicită sau ar putea accepta serviciile traficanţilor ori le acordă ajutor la perfectarea actelor necesare pentru transportareavictimelor icircn statele de destinaţie Pot fi complici la infracţiune şi funcţionari ai structurilor autorităţilor publice (poliţişti vameşi poliţişti de frontieră) care se abţin cu intenţie atunci cacircnd aususpiciuni motivate să icircntreprindă măsuri icircn vederea stopării activităţii infracţionale a traficanţilor deşi icircn virtutea atribuţiilor de serviciu ei sunt obligaţi să reacţioneze icircmpotriva acţiunilor de acest gen

Subiectul pasiv nu este calificat putacircnd fi orice persoană care este supusă acţiunii detraficare Aşadar subiect pasiv poate fi atacirct o femeie cacirct şi un bărbat

Dacă persoana traficată are vacircrsta mai mică de 18 ani vor fi aplicabile dispoziţiile art 13 din legea 6782001

3 Conţinutul constitutivA Latura obiectivăa) Elementul material al laturii obiective se prezintă sub forma unei acţiuni cumai multe

modalităţi alternative care se regăsesc icircntr-o mare măsură icircn unele acte internaţionale adoptate icircn această materie

Recrutarea constă icircn racolarea (selectarea) unei persoane susceptibile de a fi exploatată şi determinarea acesteia să devină victimă a exploatării inclusiv prin anunțuri la mica publicitate privind oferte nereale de locuri de muncă in străinătate in domenii ce nu cer o calificare (menajere chelnerițe etc)

Transportarea constă icircn acţiunea unei persoane numită transportator de a deplasa victima dintr-un loc icircn altul cu sau fără ajutorul unui mijloc de transport

Transferarea constă icircn acţiunea unei persoane de a dispune şi realiza schimbarea locului de cazare sau icircn care se află ascunsă ori este exploatată o persoană Operaţiunea de transmitere a victimei de la un traficant la altul poate fi icircnfăptuită la diferite etape ale traficului De exemplu după icircncheierea etapei de recrutare cel care a racolat victima o transfer icircnsoţitorului care ulterior o va transmitepatronului

Cazarea este acţiunea unei persoane de a asigura adăpost găzduire altei persoane icircn vederea exploatării sau icircnlesnirii exploatării acesteia

Preluarea este acţiunea unei persoane de a lua icircn primire de a lua asupra sa pe seamasa o persoanăicircn scopul exploatării sau icircnlesnirii exploatării acesteia

Icircn toate modalităţile de existenţă ale elementului material pentru fapta prevăzută icircnalin1 legea cere ca o condiţie esenţială existenţa unui anumit scop al infracţiunii respectiv exploatarea victimei

Prin exploatarea unei persoane se icircnţelege a) executarea unei munci sau icircndeplinirea de servicii icircn mod forţat cu icircncălcarea normelor

legale privind condiţiile de muncă salarizare sănătate şi securitateb) ţinerea icircn stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de

aservire Icircn conformitate cu art1 din Convenţia privind sclavia semnată la Geneva la 25

11

septembrie 1926 sclavia este starea sau situaţia fiinţei umane asupra căreia sunt exercitate atributele dreptului de proprietate sau unele dintre ele Astfel stăpacircnul posedă foloseşte şi administrează persoana care formează obiectul posesiei supunacircnd-o la diferite forme de exploatare Persoana aflată icircn posesia stăpacircnului este lipsită de libertate pacircnă la sfacircrşitul vieţii sale stăpacircnul putacircnd oricacircnd să o icircnstrăineze altei persoane prin acte de vacircnzarecumpărare donaţie etc

c) obligarea la practicarea prostituţiei la manifestări pornografice icircn vedereaproducerii si difuzării de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuală

d) obligarea la practicarea cerşetorieiIcircn practica judiciară s-a reţinut că numita SR din judeţul Suceava le-a servit icircn ajunul serii pe

victime cu alcool şi după ce le-a luat actele de identitate le-a somat să meargă icircn RepublicaMoldova unde urmau să practice cerşitul Icircn urma verificării actelor de identitate a pasagerilor autobuzului de către poliţiştii de frontieră a fost reţinută la PCTF Albiţa icircmpreună cu cele treipensionare pe care le icircnsoţea cea mai icircn vacircrstă avacircnd 76 de ani

e) prelevarea de organe Prelevarea de organe şi ţesuturi umane constă icircn recoltarea deorgane şi ţesuturi umane sănătoase morfologic şi funcţional icircn realizarea unui transplant

Transplantul de organe şi ţesuturi umane este metoda terapeutică de salvare a vieţii şi derestabilire a sănătăţii oamenilor care constă icircn icircnlocuirea organelor şi ţesuturilor compromise cu structuri similare sănătoase şi care se efectuează icircn conformitate cu legislaţia naţională cu drepturile omului şi principiile umanismului proclamate de comunitatea internaţională

Potrivit dispoziţiilor Legii nr21998 privind prelevarea şi transplantul de ţesuturi şi organe umane conservarea de organe şi ţesuturi umane pentru transplant se permite numai icircn instituţiile medicale de stat iar transplantul de organe şi ţesuturi umane se permite numai icircn instituţiile medicale stabilite de MinisterulSănătăţii

Nu are relevanţă dacă scopul urmărit respectiv exploatarea victimei s-a realizat sau nuIcircn situaţia realizării acestui scop considerăm că trebuie să se reţină un concurs de infracţiuni

icircntre infracţiunea de trafic de personae adulte şi infracţiunea care formează scopul exploatării (spre exemplu sclavie - art190 Cpen supunerea la muncă forţată sau obligatorie -art191 C pen etc) bineicircnţeles dacă atacirct activitatea de trafic cacirct şi activitatea subsecventă de exploatare se realizează de aceeaşi persoană

O altă cerinţă esenţială pentru existenţa infracţiunii de trafic de persoane adulte este caacţiunile incriminate să fie săvacircrşite prin vreuna din următoarele modalităţi prevăzute icircn norma de incriminare ameninţare sau prin alte forme de constracircngere prin răpire fraudă ori icircnşelăciune abuz de autoritate sau profitacircnd de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori prin darea acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţămacircntului persoanei care are autoritate asupra victimei

Se observă că modalităţile de săvacircrşire a infracţiunii icircn forma tip constituie tot atacircteainfracţiuni de sine stătătoare Astfel sunt icircntrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de ameninţare (art193 Cpen) lovire sau alte violenţe (artl80 Cpen) vătămare corporală13 (artl81 Cpen) lipsire de libertate icircn mod illegal (art189 Cpen) icircnşelăciune (art215 Cpen)

Aceste infracţiuni se absorb icircnsă icircn conţinutul constitutiv al infracţiunii de trafic de persoanecare este o infracţiune complexă Astfel icircn practica judiciară s-a reţinut că Mihaela Otilia si Ghassan Naoura din Comuna Capu Cacircmpului le-au racolat pe victimele C Laura Mihaela şi pe sora sa C Gina Lacrimioara promiţacircndu-le icircn schimbul unei sume de bani locuri de muncă decente icircn Italia aspect care nu s-a realizat ba mai mult aceste fete au fost vacircndute unui proxenet albanez urmacircnd a fi obligate să se prostitueze Sumele de bani date de acele fete nu au fost restituite Icircn acest exemplu infracţiunea de icircnşelăciune a fost absorbită icircn infracţiunea de trafic de persoane

12

b) Urmarea imediată Acţiunea subiectului activ trebuie să aibă ca urmare o stare de pericol care s-a creat pentru relaţiile privind libertatea persoanei respectarea drepturilor persoanei a demnităţii şi integrităţii fizice şi psihice ale acesteia şi care se realizează prin icircnsăşi săvacircrşirea activităţii incriminate Pentrurealizarea anumitor modalităţi agravate se cere realizarea unui anumit rezultat (beneficii material importante vătămarea gravă a integrităţii corporale sau sănătăţii moartea sau sinuciderea victimei)

c) Legătura de cauzalitate Icircntre acţiunea făptuitorului şi urmarea imediată trebuie să existe o legătură de cauzalitate aceasta se realizează prin icircnsăşi săvacircrşirea acţiunii descries de norma de incriminare (atunci cacircnd legea nu cere existenţa unui rezultat material)

B Latura subiectivăInfracţiunea de trafic de persoane adulte se realizează icircn general sub forma intenţiei directe

Pentru existenţa modalităţii normative tipice prevăzute icircn alin l se cere ca fapta să fie săvacircrşită icircn scopul exploatării unei persoane (intenţie directă calificată prin scop)

Icircn modalitatea agravată prevăzută icircn alin3 forma de vinovăţie este praeterintenţia4 Forme Modalităţi SancţiuniA Forme Actele preparatorii deşi posibile nu se pedepsesc Tentativa infracţiunilor de trafic

de persoane adulte se pedepseşte conform art 15 CpenConsumarea infracţiunii are loc icircn momentul icircn care s-a comis acţiunea sub una din

modalităţile icircnfăţişate prin care s-a realizat elementul material al laturii obiective şi s-a produs urmarea imediată

Icircntrucacirct traficul de persoane adulte este infracţiune cu conţinut alternativ faptele prin care se concretizează două sau chiar toate acţiunile (recrutarea transportarea transferarea cazarea preluarea) săvacircrşite de aceeaşi persoană neicircntrerupt şi cu aceeaşi ocazie vor constitui o unitate naturală de infracţiune (unitate simplă de infracţiune) Dacă faptele se comit la intervale mai mari de timp şi cu aceeaşi rezoluţie infracţională ele vor lua forma unei infracţiuni continuate Dacă lipseşte unitatea de rezoluţie va exista o pluralitate de infracţiuni

Unele dintre acţiunile incriminate cum ar fi transportarea transferarea cazarea presupun activităţi de o anumită durată o prelungire icircn timp ceea ce subliniază faptul că infracţiunea de trafic de persoane adulte săvacircrşită icircn aceste modalităţi este infracţiune continuă Icircn consecinţă va exista şi un moment al epuizării care este acela icircn care aceste acţiuni icircncetează

De asemenea persoana supusă traficului de persoane care a săvacircrşit ca urmare a exploatării sale infracţiuni icircn legătură cu traficul de persoane nu este pedepsită pentru fapta sa dacă mai icircnainte de a se fi icircnceput urmărirea penală pentru infracţiunea de trafic de personae icircncunoştinţează autorităţile competente despre aceasta sau dacă după ce a icircnceput urmărirea penală ori după ce făptuitorii au fost descoperiţi icircnlesneşte arestarea acestora

Totodată persoana care a comis una dintre infracţiunile de trafic de persoane denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală icircn timpul urmăririi penale a altor persoane care au săvacircrşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege

B ModalităţiIcircn forma tip fapta constituie delict şi prezintă cinci modalităţi normative de săvacircrşire

respectiv recrutarea transportarea transferarea cazarea sau preluarea unei persoane icircn scopulexploatării acesteia Modalitatea asimilată constituie de asemenea delict şi prezintă două modalităţi normative de săvacircrşire respective determinarea sau permiterea intrării sau rămacircnerii pe teritoriul ţării a unei personae victime a traficului de persoane

Forma tip prevăzută icircn alin 1 prezintă patru modalităţi agravate (alin 2 lita-c şi alin3)toate constituind crime

Potrivit alin2 lita fapta este mai gravă dacă a fost săvacircrşită de două sau mai multe

13

persoane icircmpreună Numărul mai mare de persoane participante la comiterea faptei sporeşte atacirct pericolul social al acesteia cacirct şi capacitatea de acţiune a făptuitorilor Conlucrarea mai multor persoane contribuie la icircntărirea hotăracircrii acestora de a săvacircrşi infracţiunea le dă mai multă icircndrăzneală şi creează condiţii favorabile de a acţiona asupra victimelor anihilacircnd posibilităţile lor de apărare icircmpotriva activităţii infracţionale

Pentru existenţa icircmprejurării agravante la care ne referim este necesar ca persoanele să fi comis infracţiunea icircmpreună aceasta presupune că ele să fi acţionat efectiv şi concomitent icircn momentul săvacircrşirii faptei deoarece numai icircntr-o asemenea situaţie pericolul social al acesteia este mai grav

Fapta este mai gravă dacă s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii (alin2 litb) Aceasta implică producerea consecinţelor prevăzute icircn art187 C pen respectiv o vătămare a integrităţii corporale sau sănătăţii ce necesită pentru vindecare icircngrijiri medicale mai mult de 60 de zile pierderea unui simţ sau organ icircncetarea funcţionării acestora o infirmitate permanentă fizică sau psihicăsluţirea avortul ori punerea icircn primejdie a vieţii persoanei Vătămarea corporală gravă devine infracţiune absorbită iar traficul de personae adulte icircn această formă este o infracţiune complexă

Potrivit alin2 litc fapta este mai gravă dacă a fost săvacircrşită de un funcţionar public icircn exerciţiul atribuţiilor de serviciu

Traficul de persoane adulte este de regulă o infracţiune săvacircrşită icircn scopul de a obţine beneficii

Dacă traficul de persoane se comite icircn scopul obligării unor persoane la practicarea prostituţiei se pune problema raportului ce există icircn infracţiunea de trafic de persoane adulte şi proxenetism dacă scopul avut icircn vedere de traficant se realizează

Icircn fine agravanta reglementată icircn art12 alin 3 vizează consecinţele pe care le produce acţiunea făptuitorului respectiv moartea sau sinuciderea victimei Traficul de persoane adulte icircn această modalitate subzistă numai dacă elementul subiectiv constă icircn praeterintenţie adică rezultatul să se fi produs prin depăşirea intenţiei făptuitorului dar imputabil acestuia ca rezultat al culpei sale

C Sancţiuni Pentru fapta prevăzută icircn alin l persoana fizică se sancţionează cu icircnchisoare strictă de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi

Icircn modalităţile agravate prevăzute icircn alin2 pedeapsa pentru persoana fizică este detenţiunea severă de la5 la 15 de ani şi interzicerea unor drepturi Persoana fizică se pedepseşte cu detenţiunea severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei(alin3)

După cum se ştie pentru a avea relevanţă penală consimţămacircntul victimeitrebuie să se supună următoarelor condiţii a)să fie vorba de un bun sau de un interes de care titularul poate dispune

b)fapta consimţită să nu lovească icircntr-un alt interes superior (bune moravuri ordine publică sau alt interes colectiv)

c) consimţămacircntul să fie valabil exprimatIcircn ipoteza reglementată prin Legea nr6782001 legiuitorul a icircnţeles să incrimineze

fapta icircn pofida consimţămacircntului persoanei vătămate icircntrucacirct apreciază că acest consimţămacircnt este icircntotdeauna viciat şi ca atare nu icircndeplineşte condiţiile unui consimţămacircnt valabil exprimat6

III PREVENIREA COMBATEREA FENOMENULUI TRAFICULUI DE PERSOANE

6 Cf Drd ndash Cornel Petre Filip - Examen teoretic al infracţiunii de trafic de persoane -Analele Universităţii ldquoConstantin Bracircncuşirdquo din Tacircrgu Jiu Seria Ştiinţe Juridice Nr 32010

14

Atacirct Uniunea Europeană cacirct și statul roman privesc cu maximă seriozitate prevenirea si combaterea fenomenului traficului de ființe umane

Astfel in anul 2011 a fost adoptată Directiva 201136UE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane si protejarea victimelor acestuia

Icircn temeiul acesteia Comisia Europeana a adoptat Comisia a Strategia UE pentru perioada 2012-2016 icircn vederea eradicării traficului de persoane reprezentacircnd un set de măsuri concrete și practice care urmează să fie puse icircn aplicare pe parcursul următorilor cinci ani 7

Strategia include atacirct prevenirea protecția și sprijinirea victimelor cacirct și urmărirea penală a

traficanților Sunt identificate cinci priorități și pentru fiecare dintre ele se definesc o serie de

inițiative precum

sprijinirea instituirii unor unități naționale de aplicare a legii specializate icircn combaterea traficului de persoane

crearea de echipe comune de investigare cu participarea Europol și Eurojust icircn toate cazurile de trafic transfrontalier

furnizarea de informații clare victimelor referitoare la drepturile pe care le au icircn conformitate cu legislația UE și cu legislațiile naționale icircn special icircn ceea ce privește drepturile lor la asistență și icircngrijire medicală dreptul lor la un permis de ședere precum și drepturile pe care le au icircn calitate de lucrători

crearea unui mecanism la nivelul UE pentru identificarea mai precisă orientarea protecția și acordarea de asistență victimelor traficului

instituirea unei bdquocoaliții europene a icircntreprinderilor icircmpotriva traficului de persoanerdquo pentru a se icircmbunătăți cooperarea dintre icircntreprinderi și părțile interesate

instituirea unei platforme europene a organizațiilor societății civile și a furnizorilor de servicii care icircși desfășoară activitatea icircn domeniul protecției victimelor și al asistenței icircn statele membre și icircn țări terțe

sprijinirea proiectelor de cercetare care examinează rolul internetului și al rețelelor sociale ca instrumente de recrutare tot mai populare pentru traficanți

In ceea ce privește statul romacircn acesta a aprobat prin Hotăracircrea nr 1142 din 27112012 Strategia Națională impotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016 si a Planului national de actiune 2012-2014 pentru implementarea Strategiei nationale impotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016

Strategia Nationala impotriva traficului de persoane pentru perioada 2012 ndash 2016 se axeaza pe 5 direcții principale ce vor fi prezentate mai jos8

1 Prevenirea traficului de persoane prin - cresterea gradului de informare si constientizare a populatiei in ansamblu si a grupurilor de risc privind implicatiile traficului de persoane- reducerea factorilor de risc ce conduc la victimizare- monitorizarea activitatii operatorilor economici din domeniile profesionale cu fluctuatie mare a fortei de munca (constructii agricultura exploatarea lemnului turism etc) 2 Protectia asistenta si reintegrarea sociala a victimelor traficului de persoane prin- reconfigurarea sistemului de servicii de protectie si asistenta a victimelor traficului de persoane- armonizarea prevederilor legislatiei nationale din domeniul asistentei victimelor traficului de persoane cu cele ale Uniunii Europene

7 wwweceuropaeu- Combaterea formelor actuale de sclavie 40 de noi măsuri pentru o strategie la nivelul uniunii europene icircmpotriva traficului de persoane8 Hotarare nr11422012 privind aprobarea Strategiei nationale impotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016 si a Planului national de actiune 2012-2014 pentru implementarea Strategiei nationale impotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016

15

- intarirea capacitatii Agentiei Nationale impotriva Traficului de Persoane de monitorizare si evaluare la nivel national a furnizorilor de servicii de protectie si asistenta pentru victimele traficului de persoane

- imbunatatirea capacitatii de identificare timpurie a victimelor si de referire catre furnizorii de servicii acordate in regim special

- asigurarea protectiei si asistentei victimelor adulte ale traficului de persoane in vederea reintegrarii sociale

- asigurarea protectiei si asistentei copiilor victime ale traficului de minori in vederea reintegrarii sociale

- asigurarea sustenabilitatii programului de coordonare a activitatilor de participare a victimelor traficului de persoane in procesul penal

- eficientizarea masurilor de sprijinire a accesului victimelor traficului de persoane la formele de compensatie financiara

3Combaterea traficului de persoane prin - dezvoltarea capacitatii de analiza strategica privind traficul de persoane la nivelul Politiei

Romane- dezvoltarea capacitatii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata

si Terorism de coordonare a activitatii de investigare si urmarire penala a infractiunilor de trafic

- armonizarea prevederilor legislatiei nationale din domeniul combaterii traficului de persoane cu cele ale Uniunii Europene

- intensificarea utilizarii instrumentelor de cooperare judiciara internationala in cazurile de trafic de persoane

- imbunatatirea cooperarii dintre unitatile de combatere a criminalitatii informatice si cele de combatere a traficului de persoane pentru monitorizarea situatiilor de utilizare a internetului pentru pornografie infantila prin sisteme informatice si recrutare in vederea producerii de pornografie infantila prin sisteme informatice

- asigurarea continuitatii si sustenabilitatii programelor de formare in domeniul combaterii a specialistilor din structurile de aplicare a legii

- urmarirea bunurilor si a profiturilor obtinute din comiterea infractiunii de trafic de persoane

4 Monitorizarea si evaluarea traficului de persoane si a implementarii politicilor prin- agregarea datelor colectate de institutiile cu responsabilitati in domeniu

imbunatatirea calitatii rapoartelor de evaluare- crearea Institutiei Raportorului National 5 Cooperare interinstitutionala si internationala prin intermediul- consolidarii cooperarii dintre institutiile relevante cu responsabilitati in prevenirea si

combaterea traficului de persoane si in oferirea de asistenta si protectie victimelor traficului de persoanedezvoltarii canalelor de comunicare si cooperare functionala si interinstitutionala cu statele Uniunii Europene non-UE precum si cu organizatiile internationale in contextul global de lupta impotriva traficului de persoane

- eficientizarii si sustinerii activitatilor de lupta impotriva traficului de persoane la nivel national si transnational prin atragerea de fonduri externe nerambursabile si o utilizare eficienta a resurselor interne

- intensificarii si diversificarii cooperarii cu organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati de prevenire a traficului de persoane si de asistenta a victimelor

- dezvoltarii de parteneriate strategice cu statele din regiune membre ale Uniunii Europene si terte in vederea promovarii si asumarii de catre Romania a statutului de lider regional in domeniul prevenirii si combaterii traficului de persoane

16

BIBLIOGRAFIE

1 Gheorghiţă Mateuţ (coord) Traficul de persoane Infractor Victimă Infracţiune Ed

Alternative Sociale Iaşi 2005

2 Drd ndash Cornel Petre Filip - Examen teoretic al infracţiunii de trafic de persoane -Analele

Universităţii ldquoConstantin Bracircncuşirdquo din Tacircrgu Jiu Seria Ştiinţe Juridice Nr 32010

3 Organizaţia Internaţională pentru Migraţie Biroul din Bucureşti Vulnerabilitatea tinerelor din

Romacircnia faţă de traficul de fiinţe umane cercetare realizată de Centrul pentru Sociologie

Urbană şi Regională (CURS) Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) şi Mercury

Research and Marketing Consultants 2001

4 wwwanitpmaigovro ndashLegislatie in domeniul traficului de persoane

5 wwwwikipediaro ndash Sclavia

6 Codul Penal Romacircn

7 Hotararea nr11422012 privind aprobarea Strategiei nationale impotriva traficului de persoane

pentru perioada 2012-2016 si a Planului national de actiune 2012-2014 pentru implementarea

Strategiei nationale impotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016

8 wwweceuropaeu- Combaterea formelor actuale de sclavie 40 de noi măsuri pentru o

strategie la nivelul uniunii europene icircmpotriva traficului de persoane

17

CUPRINS

I CONSIDERTII GENERALE ASUPRA FENOMENULUI TRAFICULUI

PERSOANE

I1 Aparitia si evolutia in timp a fenomenului traficului de persoane

I2 Delimitarea conceptuala a notiunii de trafic de persoane

I3 Cauzele traficului de persoane

I4 Forme ale traficului de persoane

I5 Legatura dintre traficul de persoane si criminalitatea organizata

II REGLEMENTAREA JURIDICA A INFRACTIUNII DE TRAFIC DE

PERSOANE

IIIPREVENIREA COMBATEREA FENOMENULUI TRAFICULUI DE

PERSOANE

2





















4



























6















7









8

















9













10


















11













12
















13
















14






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17





















4



























6















7









8

















9













10


















11













12
















13
















14






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17









4



























6















7









8

















9













10


















11













12
















13
















14






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17



























6















7









8

















9













10


















11













12
















13
















14






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17














6















7









8

















9













10


















11













12
















13
















14






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17















7









8

















9













10


















11













12
















13
















14






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17









8

















9













10


















11













12
















13
















14






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17

















9













10


















11













12
















13
















14






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17













10


















11













12
















13
















14






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17


















11













12
















13
















14






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17













12
















13
















14






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17
















13
















14






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17
















14






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17






inițiative precum












15





















16

BIBLIOGRAFIE

















17





















16

BIBLIOGRAFIE

















17

BIBLIOGRAFIE

















17