Download pdf - Raspunderea in Dreptul Administrativ 1

7/26/2019 Raspunderea in Dreptul Administrativ 1

1/38

RASPUNDEREA IN DREPTUL ADMINISTRATIV

9.1. RESPONSABILITATEA SI RASPUNDEREA

In literatura juridica de specialitate s-a analizat in mod traditional numai fenomenulraspunderii juridice.

Sunt insa autori care fac distinctie intre notiunile de raspundere si responsabilitate,

plecand de la delimitarea care se face in tezele filozofiei, sociologiei, etc., intre raspunderea

sociala si responsabilitatea sociala. S-a ajuns astfel, in stiinta dreptului administrativ, sa se tratezeraspunderea si responsabilitatea cu referire la autoritatile administratiei publice, la functionarii

publici, ca si la raspunderea si responsabilitatea cetatenilor unii fata de ceilalti si fata de normele

juridice.

In ceea ce priveste responsabilitatea sociala a functionarilor publici, aceasta a fostdefinita prin raportarea constienta la nevoile sociale, la sarcinile pe care le au si pe care le

considera indatoriri de prim ordin. Pentru acesti functionari publici, responsabili sociali,

realizarea sarcinilor de serviciu, rezolvarea cu promptitudine si seriozitate a problemelor

cetatenilor, reprezinta felul de a fi si scopul existentei lor sociale.

In opozitie cu atitudinea constienta de responsabilitate sociala a functionarilor publici se

afla atitudinea de delasare, indiferenta si birocratism fata de problemele celor pe care trebuie sa-i

slujeasca. Atunci cand functionarii publici savarsesc abateri, produc prejudicii si tulburaribunului mers al activitatii sau prestigiului autoritatilor din care fac parte, savarsesc abuzuri de

orice natura sau vatama drepturile si interesele legitime ale cetatenilor, intervine ceea ce se

numeste raspunderea juridica a acestora.

In conceptia autorilor care fac deosebire intre responsabilitatea sociala si raspundere, searata ca "responsabilitatea precede raspunderii si o poate elimina.. Cand sistemul de valori este

negat, omul inceteaza sa mai fie responsabil, el devine raspunzator pentru comportamentul sauilicit"!.

Prin urmare, in comportamentul functionarului public trebuie sa primezeresponsabilitatea, indeplinirea cu o convingere reiesita din intelegerea rationala a fenomenelor, a

sarcinilor sale"#, convins ca slujirea cu credinta a interesului public este baza

comportamentului sau profesional si moral.

In cele ce urmeaza, ne vom ocupa doar de raspunderea in dreptul administrativ, a

autoritatilor si functionarilor publici.

$upa cum se cunoaste, administratia publica pune la baza activitatii ei principiullegalitatii, aplicarea legii in litera si spiritul ei.

Abaterea de la lege prin savarsirea unor fapte ilicite, atentarea la valorile juridicesteocrotite atrage raspunderea juridica in diversele sale forme.
http://www.scritub.com/administratie/RASPUNDEREA-IN-DREPTUL-ADMINIS75832.php#_ftn2http://www.scritub.com/administratie/RASPUNDEREA-IN-DREPTUL-ADMINIS75832.php#_ftn3http://www.scritub.com/administratie/RASPUNDEREA-IN-DREPTUL-ADMINIS75832.php#_ftn3http://www.scritub.com/administratie/RASPUNDEREA-IN-DREPTUL-ADMINIS75832.php#_ftn2


2/38

%aspunderea juridica, indiferent de ramura de drept la care ne raportam are atat un scop

preventiv-educativ cat si sanctionator, intelegand prin acest ultim aspect si caracterul reparator in

cazul in care s-au produs daune materiale si&ori morale.

Prin oricare dintre formele raspunderii se restabileste ordinea incalcata ca urmare a

savarsirii faptei ilicite, iar aplicarea sanctiunii si stabilirea despagubirii il face pe autorul faptei saconstientizeze consecintele faptei savarsite si sa nu mai savarseasca astfel de fapte.

Subiectul activ al raspunderii in dreptul administrativ este autoritatea publica fata de carese rasfrang consecintele faptei si in a carei competenta intra tragerea la raspundere a

faptuitorului, autoritate care ii si aplica sanctiunea. In procesul tragerii la raspundere juridica,

autorul faptei devine subiect pasiv al raspunderii.

In raport cu fapta, autoritatea fata de care se rasfrang consecintele reprezinta subiectulpasiv, iar autorul faptei, persoana fizica sau juridica, are calitatea de subiect activ.

9.2. RASPUNDEREA POLITICA SI RASPUNDEREA JURIDICA AAUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE

'ormele de drept ce stabilesc cadrul juridic al organizarii si functionarii autoritatilor admi()(d##i nistratiei publice fac referiri exprese la raspunderea pe care o au acestea in vederea infaptuirii

sarcinilor ce le au si care constituie ratiunea existentei lor.

Constitutia %omaniei, in art.*+(* stabileste raspunderea politica a uvernului fata de

Parlament pentru intreaga sa activitate, precizand ca "/iecare membru al uvernului raspundepolitic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea uvernului si pentru actele acestuia". 0ai

mult, in alineatul !, al art.*+(, Constitutia face precizari si cu privire la raspunderea penala a

membrilor uvernului, stabilind ca "'umai Camera $eputatilor, Senatul si Presedintele

%omaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor uvernului pentru fapte savarsite inexercitarea functiei lor. $aca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele %omaniei poate dispune

suspendarea din functie a acestora. 1rimiterea in judecata a unui membru al uvernului atrage

suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de 2ustitie".

In sfarsit, art.*+(# stipuleaza3 "Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile

membrilor uvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala".

4 modalitate speciala de angajare a raspunderii uvernului o constituie "motiunea de cenzura",

prevazuta de art.**! si **# din Constitutie, in care se precizeaza3

Art.112:

Camera $eputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata

uvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

0otiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al

deputatilor si senatorilor si se comunica uvernului la data depunerii.


3/38

0otiunea de cenzura se dezbate dupa trei zile de la data cand a fost prezentata in sedinta

comuna a celor doua Camere.

Art.113:

uvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei $eputatilor si a Senatului, insedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect delege.

uvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de trei zile de la

prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata in

conditiile articolului **!.

$aca uvernul nu a fost demis potrivit alineatului !, proiectul de lege prezentat seconsidera adoptat, iar programul sau declaratia de politica generala devine obligatorie pentru

uvern.

In cazul in care Presedintele %omaniei cere reexaminarea legii adoptate potrivit

alineatului #, dezbaterea acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere.

$esi Constitutia nu cuprinde o prevedere expresa cu privire la natura juridica a formelor

de raspundere a autoritatilor admi ()(d##i nistratiei publice locale, acestea sunt stabilite prin

5egea nr.!*)&!++* privind administratia publica locala, in care se arata3 "Primarii, primarul

general al 0unicipiului 6ucuresti, presedintii consiliilor judetene, consilierii si functionarii dinserviciile locale si judetene, raspund, dupa caz, material, civil, administrativ sau penal, pentru

faptele savarsite in exercitarea atributiilor care le revin".

In ceea ce priveste raspunderea autoritatilor de specialitate ale administratiei publice,aceasta nu poate cadea pe seama intregului organ - ca in situatia autoritatilor administrative cu

competenta generala - uvern, consilii locale - care sunt organe colegiale.

7xpresia raspunderii autoritatilor administratiei publice este pe de o parte obligativitatea

acestora de a prezenta informatiile si documentele cerute de Camera $eputatilor, de Senat sau decomisiile parlamentare art.**+ - Constitutie, cat si de autoritatile administrative superioare iar,

pe de alta parte, obligatia de a se supune controlului parlamentar sau al autoritatilor

administrative ierar8ic sau functional superioare.

/ata de textele constitutionale si normele cadru privind raspunderea autoritatilor

administratiei publice cuprinse in legile de organizare si functionare ale acestora, se poateaprecia ca suntem in prezenta unei raspunderi complexe a acestora pentru activitatea ce o

desfasoara. In cazul raspunderii politice, principala sanctiune posibila pentru o activitatenesatisfacatoare este dizolvarea autoritatii administratiei publice in conditiile legii in cazul

organelor colegiale sau eliberarea destituirea din functie a conducatorului ministerului sau

organului central de specialitate al administratiei publice.


4/38

Pe langa aceasta raspundere de natura politica, autoritatile administratiei publice au, asa

dupa cum aminteam, si o raspundere juridica, atunci cand prin acte ilegale, inactivitate sau tacere

ori prin fapte si operatiuni materiale ale lor se produc pagube sau daune cetatenilor.

/undamentarea juridica a obligatiei pe care o au autoritatile administratiei publice de a

repara paguba pricinuita si, prin urmare, a raspunde patrimonial, se regaseste in continutul a treiprincipale constructii teoretice juridice, si anume93 teoria ec8itatii si egalitatii in fata sarcinilor

publice, teoria riscului si teoria relei functionari a autoritatilor admi ()(d##i nistrative.

Teoria echitatii si egalitatiiin fata sarcinilor publice porneste de la necesitatea de a nu se

aduce daune unui cetatean, nici atunci cand masurile adoptate de administratie si care sunt cauza

daunei cetateanului vizeaza solutionarea unor interese ale intregii colectivitati. In caz contrar,inseamna ca autoritatile administratiei publice ar putea - prin activitatea lor - sa puna un cetatean

in stare de inegalitate fata de ceilalti membri ai colectivitatii si, astfel, s-ar produce un

dezec8ilibru in ordinea sociala, ceea ce ar fi contrar principiului solidaritatii si egalitatii tuturor

cetatenilor in fata legilor si a obligatiilor publice). Aceasta teorie explica de ce societatea

trebuie sa preia asupra sa paguba inregistrata de unii membri ai sai din cauza unui act alautoritatii administratiei publice, facut in interesul general. Spre exemplu3 art.9* din Constitutie,

reglementand conditiile exproprierii, stabileste ca3

# 'imeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilitapotrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.

9 Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei

proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului,plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.

) $espagubirile prevazute in alineatele # si 9 se stabilesc de comun acord cuproprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.

Teoria risculuiare in vedere stabilirea unei legaturi, cauzale, intre activitatea autoritatii

administrative, actele si faptele acesteia si paguba. C8iar daca actul sau fapta autoritatiiadministrative nu constituie erori ale acesteia in activitatea administratiei publice trebuie admis

riscul unor consecinte nedorite pagube. Prin notiunea riscului, se propune astfel inlocuirea

responsabilitatii subiective bazata pe culpa printr-o responsabilitate obiectiva a autoritatiiadministrative pentru activitatea sa.

Teoria relei functionaria autoritatii administratiei publice este construita pornindu-se de

la necesitatea functionarii legale a acesteia. 'ormele juridice care stabilesc organizarea,functionarea, competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice constituie criteriul pebaza caruia se apreciaza daca functionarea autoritatii administrative este legala sau nu. 4rice

abatere de la prevederile sau scopul legii determina reaua functionare a autoritatii administratiei

publice, care consta in savarsirea de acte juridice nelegale, activitate necompetenta, erori,omisiuni etc., ceea ce presupune o culpa in urma careia cetateanul este pagubit, paguba ce nu s-ar

fi produs daca functionarea autoritatii ar fi fost normala. Asadar, functionarea defectuoasa, in

afara cadrului legal, este cauza aparitiei pagubei in dauna cetateanului, stiut fiind faptul ca
http://www.scritub.com/administratie/RASPUNDEREA-IN-DREPTUL-ADMINIS75832.php#_ftn4http://www.scritub.com/administratie/RASPUNDEREA-IN-DREPTUL-ADMINIS75832.php#_ftn5http://www.scritub.com/administratie/RASPUNDEREA-IN-DREPTUL-ADMINIS75832.php#_ftn4http://www.scritub.com/administratie/RASPUNDEREA-IN-DREPTUL-ADMINIS75832.php#_ftn5


5/38

functionarea normala, legala, nu poate conduce la consecinte negative pentru cetateni - spre

folosul carora au fost constituite aceste autoritati servicii publice.

%ezulta din cele de mai sus ca aceste teorii - care, in parte, fundamenteaza raspundereapatrimoniala a autoritatilor administratiei publice si in sistemul nostru constitutional - apar ca o

consecinta logica a raporturilor de drept public ce exista intre autoritatile administratiei publicecare sunt create pentru a functiona normal, legal si cetateni care, atunci cand sunt vatamati

printr-o activitate administrativa anormala, nelegala, pot pretinde anularea actelor nelegale sirepararea pagubelor.

1rebuie, de asemenea, sa observam ca raspunderea apartine direct si imediat nemijlocit

autoritatilor administratiei publice, iar nu functionarilor sai, ca in conceptia civilista, underaspunderea directa, nemijlocita, o are prepusul si numai in anumite conditii comitentul.

Asadar, raspunderea autoritatilor administratiei publice este cu precadere o raspundere

primara, directa, nemijlocita, nefiind absolut necesara identificarea functionarului care a savarsit

greseala abaterea - deoarece conditiile principale care atrag raspunderea sunt existenta abateriisi culpa autoritatii administratiei publice - c8iar atunci cand cauza savarsirii ei ramane

necunoscuta.

Ca o exceptie de la aceasta regula generala, ne apare obligatia autoritatilor administratiei

publice de a repara in unele cazuri - expres prevazute de lege - c8iar si pagubele create prin actesi fapte legale neculpabile. $e exemplu, prin act normativ se stabileste obligatia autoritatii

administratiei publice de a despagubi pe cetatenii ale caror animale au fost sacrificate in vederea

lic8idarii unui focar de boala infecto-contagioasa.

%eferindu-ne la conceptia insusita in dreptul romanesc contemporan, putem mentiona ca

raspunderea autoritatilor administratiei publice pentru pagubele cauzate prin fapte ilicite isigaseste sediul in normele dreptului civil, pe cand raspunderea pentru daunele create prin acte

administrative ilegale face obiectul de reglementare pentru dreptul constitutional si administrativ.In acest din urma caz, art.9( din Constitutie stabileste dreptul persoanei vatamate de o autoritate

publica, in sensul ca3

(1)"Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act

administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtinarecunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei",

iar in art.* din 5egea nr.!:&*::+ privind contenciosul administrativ se stipuleaza3

Art.1 - "Orice persoana fizica sau juridica, daca se considera vatamata in drepturile sale,

recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritati

administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresainstantei judecatoresti competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins si

repararea pagubei ce i-a fost cauzata.


6/38

e considera refuz nejustificat de rezolvare a cererii referitoare la un drept recunoscut de

lege si faptul de a nu se raspunde petitionarului in termen de ! de zile de la inregistrarea

cererii respective, daca prin lege nu se prevede un alt termen".

$in examinarea acestor texte legale vom retine doua observatii, si anume3

a)actele administrative ilegale anulate dau drept la repararea pagubei, ceea ce inseamna

ca in Constitutie se accepta principiul repararii pagubei ca fundament al raspunderii autoritatilor

administratiei publice

b)instantele judecatoresti au competenta de a judeca cererile celor vatamati in drepturilelor prin acte administrative si se pot pronunta - in conditiile legii - asupra legalitatii acestora,

ceea ce inseamna ca prin Constitutie se recunoaste necesitatea controlului jurisdictional asupra

anumitor acte juridice ale autoritatilor administratiei publice;.

Conditiile in care administratia publica raspunde patrimonial pentru daunele cauzate prin

actele sale ilegale, sunt cele rezultate din prevederile legii contenciosului administrativ, si anume3

a actul administrativ cauzator al daunei sa fie ilegal