Download pdf - Proiect Sri Lanka

Politica comercial a Sri Lanki

STUDENI: Anuei Lavinia-Alexandra Brbu Alina-Mihaela Plimariu Alina-Georgiana GRUPA: 18

IntroducereInsula pe care se intinde Sri Lanka, denumit in trecut Ceylon, a fost ocupat in secolele 16 - 18 de portughezi (1505, prima sosire a portughezilor 1658), i olandezi (1658 1796) care au cedat-o britanicilor. Devine stat independent la 4 februarie 1948 (Ziua National). Denumire oficial: Republica Democratic Socialist Sri Lanka, conventional, Sri Lanka. Insula reprezint o continuare a prii continentale din N (India) dar de care s-a separat printr-o prabuire. Din acea legatur a mai ramas un irag de insule numite Puntea lui Adam. rmul de Vest i SV ntre Cutalam si Galle este jos, insoit de cordoane litorale care nchid lagune mici iar cel de E si nord este mai nalt, cu faleve, jalonat de recifi coraligeni si insulie. Populaia Sri Lanki ajunge n 2011 la 21.283.913 mil locuitori. Limbile oficiale sunt Sinhala si Tamil. Sinhala este limba majoritatii populatiei iar Tamila se utilizeaz in nord si nord-est. Engleza este vorbit pe scara larga in centrele urbane, fiind limba utilizata in afaceri si comer, precum i de catre majoritatea oficialilor. Capitala: Colombo (centru comercial, bancar si de afaceri) i in apropiere, Sri Jayawardenapura (capitala administrativ i legislativ); Alte orae importante: Kandy, Galle, Nuwara Eliya, Badulla, Kurunegala, Jaffna, Batticaloa, Anuradhapura, Mannar, Trincomalee. Colombo, capitala rii are 585800 locuitori Moneda: Rupie Sri Lanka. Flora i fauna insulei, deosebit de bogat, constituie alaturi de fauna marin, domenii foarte apreciate datorita varietii si raritii speciilor, atat protejate cat i in exploatare comercial. Bogaiile de subsol sunt variate: pietre preioase (rubin, safir, topaz, beril) ilmenit, zirconiu, rutil, fier, grafit cu rezerve si expoatari importante, petrol, gaze naturale, caolin, sare marina. Agricultura, ramura principal a economiei ce polarizeaz peste 50 % din populatia activ este reprezentata prin cultura de orez, ceai, nuci de cocos, manioc, ananas, arahide. Creterea animalelor se remarca prin bovine, ovine, bivoli si elefani care sunt folosii la munci i indeosebi la srbatori (cum este cea de la Kandi). Orezul constituie alimentul de baz, dar care nu asigur inc necesarul fapt ce impune importarea unei anumite cantitai n fiecare an.

2

Guvernul este format dintr-o coaliie UPFA (United Peoples Freedom Alliance), alcatuit din PA (Peoples Aliance, format din Sri Lanka Freedom Party SLFP i unele partide satelit mici), Sri Lankan Muslim Congress (SLMC), United National Party (Reforming Group) i Jathika Hela Urumaya (JHU). Principalele partide de opoziie sunt: UNP (United National Party, Tamil National Alliance (TNA) i JVP (Janatha Vimukthi Peramuna = Peoples Liberation Army, partid de orientare marxista). De menionat c JVP are o poziie fluctuant, uneori sprijinind guvernul, alteori sprijinind opoziia. Principalele resurse naturale de care dispune Sri Lanka sunt: pietrele preioase si semipreioase (safire, rubine, ametiste, topaze, alexandrite, tourmaline, granate, agate etc.), minerale diverse (fosfai, dolomite, caolin, mica, grafit, ilmenite, cuart, feldspat, rulit etc.) Are, de asemenea, plantaii ntinse de ceai negru (peste 300.000 tone producie anual), de cauciuc (100 mii tone anual), cocotieri (mare producator de ulei de cocos), arbori de abanos, mahon si teak. Recolta anual de orez depaete 3,2 mil. tone iar cea de nuci de cocos este de peste 2,7 miliarde bucai. Are o insemnat recolt de legume si fructe tot timpul anului. In domeniul productiei industriale Sri Lanka dispune de o rafinrie de petrol, de dou fabrici de ciment (600 mii tone), multe ntreprinderi mici si mijlocii in domeniul textil i al confeciilor (ramura cu o pondere de peste 48 % in total exporturi in special cu destinaia UE i SUA). Produce, de asemenea, articole din piele, din cauciuc, nclminte, anvelope, cherestea si mobil, articole din ceramic i portelan, chimicale, cosmetice, fire naturale i in amestec, hrtie, artizanat, bijuterii, produse lactate, asambleaza articole electromenajere, pompe industriale, are o mica productie de oel, produce conserve i sucuri de fructe tropicale, zahr din trestie, etc. Producia de energie electrica este relativ mic, avand ca surse: 68 % hidro i 32 % termo. Semnalm faptul c in Sri Lanka funcioneaz cea mai important Burs a Ceaiului din lume i, de semenea, o Burs de Valori pentru pietre preioase i bijuterii (pe lang Bursa propriu-zis de Mrfuri).

3

Capitolul I1. Aezare geograficSri Lanka,supranumit de catre renumitul scriitor Arthur C. Clarke - "Perla Oceanului Indian",este o tara insulara situata in sudul Asiei, la aproximativ 31 km de coasta sudica a Indiei,fiind marginita la Est de Golful Bengal,iar la Vest de Marea Laccadive. Relieful este prezentat prin 3 unitati distincte, n N un podi calcaros, miocen, in care este scluptat o depresiune nchis, grote i galerii; n partea central formaiunile cristaline se pun in evidenta prin multe inselberguri, care rsar deasupra campiei. n S se intalnete un podi de eroziune, constituit de gneise i care este dominat de cateva masive muntoase cu nalimi de peste 2000m (Pidurutalagala 2524 m, Sri Pada Vrful lui Adam- 2243 m, Namunakuli 2333 m) ntre care se gasesc 2 depresiuni mai importante Kandi si Ratnapura. Aceste masive constitutie i locul de obrie al celor mai importante ruri, care au orientare radiara: Mahaweli , Maduru, Menik, Kelani, Kalu, etc. Sri Lanka are o clim tipic tropical, cu dou sezoane climatice: uscat si umed, care alterneaza functie de muson. Astfel n perioada mai august, musonul de sud vest aduce ploi n zona vestic i central a rii, unde clima este uscat in perioada decembrie martie. n perioada octombrie ianuarie, musonul de nord vest aduce ploi n zona nordic i de est, unde clima este uscat in perioada mai septembrie. n perioadele intermusonice, ploile pot aparea frecvent n toate regiunile insulei. Temperatura medie in zona de coast este de 27 grade C, cu maxime care rareori depaesc 33 grade C, dar umiditatea de peste 75% din sezonul ploios da senzaia unei temperaturi mai ridicate cu cateva grade. n zona de deal i munte din centrul rii, temperaturile scad ajungnd la o medie de 20 grade C la Kandy, (500 m altitudine) i la 16 grade C la Nuwara Eliya (1889 m altitudine). n regiunea de deal i de munte, n perioada decembrie ianuarie pot fi nregistrate temperaturi n jurul valorii de 0 grade C, dar n tot timpul anului, serile i nopile sunt racoroase.

4

2. Principalii indicatori macroeconomiciProdusul intern brut/rata de crestere realn2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

PIB- rata de crestere Schimbare % real3.20% 5.50% 5.20% 6.00% 7.50% 6.80% 6.00% 3.50% 6.90% 71.88% -5.45% 15.38% 25.00% -9.33% -11.76% -41.67% 97.14%

Data de informatii2002 est. 2003 est. 2004 est. 2005 est. 2006 est. 2007 est. 2008 est. 2009 est. 2010 est.

Sursa: www.indexmundi.com

5

PIB - rata real de cretere (%)PIB - rata reala de crestere 7.5 6.8 6 6 6.9

3.5

2006

2007

2008

2009

2010

2011


Dup cum se remarc n graficul de mai sus, n anul 2011 rata real de cretere a PIB-ului este de 6,9%, un nivel aproape dublu fa de anul anterior. n anul 2007 s-a nregistrat cea mai ridicat valoare a PIB-ului din ultimii 6 ani, iar n anul 2010, pe fondul crizei comerciale, PIB-ul a avut cea mai scazut valoare.

6

Produsul intern brut/cap de locuitori

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

PIB-pe cap de locuitori(US$)2600 3250 3250 3700 3700 4000 4300 4700 4000 3900


7

PIB-pe cap de locuitori(US$)PIB-pe cap de locuitori(US$) 4700 4300 4000 3700 3250 3250 3700 4000 3900

2600

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009


PIB-ul pe cap de locuitor a avut o evoluie ascendent ncepand din anul 2000 i pn n 2007, cnd s-a nregistrat cea mai mare valoare, de 4700 US$. n anul 2008, odat cu nceperea crizei economice, s-a remarcat o scadere usoar a PIBului. Urmatorul an, 2009 s-a meninut trendul descendent, semnalnd c ara nu i-a revenit din criz.

8

PRODUSUL INTERN BRUT COMPOZIIA PE SECTOARE

PIB sectorialAgricultura a crescut cu 5.3% in 2009, urmat de o contracie de 0.9%, datorate in mare parte condiiilor meteorologice nefavorabile ce au avut drept consecin recolte slabe, scaznd cu 27.3% fa de recolta din 2008, dar a crescut producia de ceai si cauciuc . Scderea restriciilor la pescuit (20% in 2009) n partea de nord dup ncheierea conflictelor armate a ajutat de asemenea la creterea pozitiv a agriculturii. Industria a nregistrat o cretere surprinztoare in 2009, de 7.4%, influenat n cea mai mare parte de segmente ale sectorului de producie (ex: producia de alimente care a crescut cu 6.8%) n timp ce sectorul de textile orientat spre export a crescut doar cu 3.8%. Industria a fost de asemenea influenata si de construcii, care au crescut cu 7.4% i de sectorul minier, care s-a extins cu 19.0%. Serviciile reprezint aproape 60% din PIB i au crescut cu 5.7% in 2009. Din nou, diferenele dintre sub-sectoarele orientate extern i cele orientate intern s-au evideniat. Sectorul comercial, care reprezint aproximativ 40% din totalul sectorului de servicii, a crescut cu doar 2.9%.9

Comerul intern de servicii a crescut cu 8.8%, n timp ce importul si exportul de servicii a crescut cu doar 1.4%. Alte sectoare au inregistrat creteri mari: telecomunicaii (12.3), transport (9.1%), serviciile guvernamentale (6.7%). Sectorul hotelier s-a extins cel mai mult, cu 32.0%, n urma unui flux mare de turiti dupa sfaritul rzboiului.

Rata inflaiei Ani 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Rata inflaiei9.60% 6.30% 5.80% 11.60% 12.10% 15.80% 22.60% 3.00% 5.60% -34.38% -7.94% 100.00% 4.31% 30.58% 43.04% -86.73% 86.67%

Schimbari

Data informatii2002 est. 2003 est. 2004 est. 2005 est. 2006 est. 2007 est. 2008 est. 2009 est. 2010 est.

de


10

Rata inflaiei25.00% 22.60%

20.00%

15.80% 15.00% 12.10% Rata inflatiei

11.60% 10.00% 9.60%

6.30% 5.00%

5.80%

5.60%

3.00%

0.00% 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011


n prezent, n economia rii nca se resimte criza economic, nivelul actual de 5,60% reprezentnd o marime medie comparativ cu anii precedeni. n anii 2008 i 2009, s-au nregistrat cele mai ridicate valori ale inflaiei, de 15,80% respectiv 22,60%, anul urmtor, 2010, avnd o revenire spectaculoas a economiei, rata inflaiei nregistrnd nivelul cel mai sczut din ultimii 9 ani.

11

Rata omajuluiRata omajului se determin prin raportarea numrului total de omeri la populaia activ i se exprim n procente. Nivelul ratei omajului i evoluia acesteia reprezint unul din barometrii n funcie de care se iau anumite msuri de protecie social sau decizii de politic economic. Rata somajului a Sri Lanka a fost raportata la 5.40% in anul 2011 in scadere fata de anul precedent.

An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Rata omajului Schimbare %8.00% 8.40% 7.80% 7.70% 7.60% 6.00% 5.20% 5.90% 5.40% 5.00% -7.14% -1.28% -1.30% -21.05% -13.33% 13.46% -8.47%

Data de informatii2002 2003 2004 est. 2005 est. 2006 est. 2007 est. 30 Septembrie2008 est. 2009 est. 2010 est.


12

Rata omajului (%)9 8 7 6 6 5.2 5 4 3 2 1 0 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Rata de somaj 5.9 5.4 7.7 7.6


In anul curent, se inregistreaza o usoara scadere a ratei somajului fata de anul anterior, dar totusi mai ridicata fata de anul 2009. Nivelul maxim al ratei somajului din ultimii 6 ani s-a inregistrat in anul 2006.

13

Capitolul IIPolitica comercialPolitica comercial exprim totalitatea reglementrilor cu caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar, etc. adoptate de ctre o ar sau o comunitate de ri n scopul stimulrii sau restrngerii schimburilor comerciale externe, conform intereselor proprii. Principalele instrumente de politic comercial pot fi : - de natur tarifar - de natur netarifar - de natur promoional Protecia tarifar se realizeaz prin intermediul taxelor vamale. n cadrul barierelor netarifare utilizate n cadrul politicilor comerciale se includ reglementrile cantitative, msurile antidumping, precum i alte msuri netarifare. Msurile de politic comercial promoional au drept scop s impulsioneze exporturile globale ale rii respective.

1. Politica tarifarEconomia Sri Lanki a cunoscut modificri semnificative n ultimul sfert de veac, accentul fiind pus pe industriile orientate spre export i dezvoltarea sectorului particular. Politica de comer exterior are ca scop integrarea Sri Lanki n economia global. Ca urmare a iniiativelor de liberalizare a comerului introduse la sfritul anilor 1970 i continuate de ctre toate guvernele succesive, Sri Lanka este n prezent cunoscut a fi ara cu economia cea mai liberalizat din ntreaga regiune din Asia de Sud. Seria de msuri unilaterale puse n aplicare de-a lungul anilor au dus la raionalizarea i simplificarea structurii de tarife a rii . n Sri Lanka, principalele instrumente de politic comercial au fost taxele de import.

14

Astazi, tarifele i alte taxe de frontier acioneaz n calitate de instrumente-cheie pentru reglementarea regimului comerului exterior din Sri Lanka, n timp ce nu exist bariere sau impedimente, cum ar fi acordarea de licene i de cote fie pe importuri sau exporturi. Politica tarifar a guvernului are ca scop furnizarea unui cadru transparent i previzibil pentru toate prile interesate n domeniul comerului extern. Bazat pe categorii de produse, Sri Lanka menine o structur tarifar de 5 benzi n prezent i anume : Bunuri eseniale 0,0% (textile, produsele farmaceutice i echipamentele medicale ) Produsele intermediare 15,0% Materii prime de baz 2,5% Alte produse finite 28,0% Bunuri semi-procesate 6,0%

Exist de asemenea, un numr de abateri de la politica tarifar de 5 benzi. Unele articole fac obiectul unei ad valorem sau un tarif specific, oricare dintre acestea este mai mare i nu exist utilizarea intermitent de scutiri i derogri. Aceste produse sunt: nclminte, produse ceramice i produse agricole. De altfel, exist i o serie de impozite, introduse de ctre Guvernul Sri Lanki n ultimii ani, cu scopul de a ridica veniturile statului, pentru a acoperi costurile serviciilor guvernamentale specifice, sau pentru a promova productorii locali. Alte produse care sunt sunt supuse unor taxe specifice: ampon (1.52 dolari/kg) Biscuii (0.52 dolari/ kg) Portocale (0.13 dolari/ kg) Cele mai multe dintre aceste taxe sunt revizuite n sens ascendant, anual. Sri Lanka necesit licene de import pentru peste 400 de produse la nivel de 6 cifre din Tariful armonizat.De exemplu,impozitul pe cldiri a avut valoarea de 1 % la 1 februarie 2009, dar a fost majorat la 3 % la data de 1 mai 2009. Schimbrile frecvente (ascendente) din aceste rate au adugat imprevizibilitate exportatorilor strini i importatorilor locali n ce privete calcularea costurilor,chiar au afectat unele relaii comerciale,de exemplu cu Statele Unite ale Americii. Sri Lanka necesit licene de import pentru peste 400 de produse la nivel de 6 cifre din Tariful armonizat.

15

n Sri Lanka, comerul i tarifele sunt sub conducerea Departamentului de tarife, comer i politica de investiii care are urmtoarele funcii : Participarea la apeluri publice privind comerul i problemele de politic tarifar ntreinerea unui dialog continuu cu Departamentul de Comer, Ministerul Economiei i Comerului ,i Ministerul Afacerilor Externe pe probleme de comer exterior. Revizuirea politicilor tarifare de import, n scopul de a raionaliza i simplifica structura tarifului Punerea n aplicare a revizuirii tarifare n cadrul ILFTA, SAFTA

-

Tarife i importuri pe grupe de produseTaxe consolidate finale Grupe de produse AVG Scutiri taxe in % 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3.2 0 0 2.3 0.8 0 0 0 0 0 0 de Max Taxe obligatorii% in % 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 95.6 6.7 80 5.5 17.3 95.5 100 7.9 14.1 12.2 4.9 18.4 MFN taxe aplicate AVG Scutiri de taxe in % 4.8 0 0.5 0 0 0 0 0 100 17.7 0 5.4 38.7 7.5 6.9 79.3 1.5 0 8.9 0.3 2.5 1.6 Max Importuri Pe grupe de produse in % 0 2.1 2 0.3 4 1.9 1.5 0.5 0 0.7 0.9 19.1 21.8 8.3 3.1 12.8 0.6 1.4 5.8 5.2 5.7 2 Scutiri taxe in % 10.6 0 0.4 0 0 0 0 0 100 3.8 0 24.2 70.8 25.6 21.1 96.5 43.4 0 16.6 0 0.8 1.8 de

Produse de origine animal Produse lactate Fructe, legume Cafea, ceai Cereale oleaginoase i preparate

49.9 48.5 50.7 49.8 50.5 49.2 50 51.1 50 49.6 50 48.8 17.1 9.5 30.1 9.9 17.5 50 7.7 34.6 31.7 33.6

50 60 103 60 60 50 50 175 50 60 50 75 45 60 60 50 18 50 60 60 45 100

26.1 22.9 24.4 28 24 21.3 19 67.8 0 12.7 14.8 10.8 9.9 5.3 14 3.5 14.8 18.8 4.8 11.8 10.6 14.1

28 28 81 28 60 28 28 175 0 28 28 94 33 35 100 28 15 30 56 62 30 28

Grsimi i uleiuri Zahr i produse de patiserie Bauturi & tutun Bumbac Alte produse agricole Produse din pete Minerale & metale Petrol Chimicale Lemn, hrtie, etc. Textile Clothing Incaltaminte din piele, etc. Masini non-electrice Masini electrice Echipament de transport Manufactur

Sursa: www.wto.org

16

Exporturile ctre principalii parteneri comerciali i taxe cu care se confrunt

Importuri bilaterale Piee majore in millioane US$ Produse agricole 1. Uniunea European 2.Federaia Rus 3.India 4.Emiratele Arabe Unite 5.Japonia Produse non-agricole 1. Uniunea European 2.Statele Unite 3.India 4.Japonia 5.Canada 2008 2008 2008 2008 2008 200 180 252 124 96 2008 2008 2008 2007 2008 258 215 200 141 77

Diverse 95% din comert concordant cu HS 2-digit in

MFN AVG of Comertul cu TL Simple Cota parte

Preferine marginal Cota parte

Scutiri de taxe la import TL in % Valoare in %

HS 6-digit

14 1 6 4 7

40 3 14 9 9

14.2 14.4 33.1 4.4 6.6

2.9 10.3 43.7 0.8 4.7

2.7 2.6 5.9 0 0.5

76.8 4.4 85.5 36 45.6

97.6 48.3 21.1 85.9 24.4

34 16 47 31 23

203 118 203 98 124

5.2 6.9 10.1 5.1 8.4

8.4 13.2 9.4 2.5 12.6

8.4 0.3 7.6 0.8 0.7

99.8 54.7 74.3 56 36.3

99.9 20.5 85.9 68.7 19.9

Sursa: www.wto.org

2. Politica netarifarBarierele netarifare reprezint un complex de msuri de politic comercial care mpiedic, limiteaz sau deformeaz fluxul internaional de bunuri i servicii n scopul protejrii pieei interne de concurena strin i/sau echilibrarea balanei de pli. Aa cum este de neles, spre deosebire de tarife, barierele netarifare sunt dificil de monitorizat de ctre poliie, de cuantificat sau chiar de definit. Exporturile Sri Lanki spre Uniunea European au fost calificate pentru a intra n programul de scutire de taxe vamale din cadrul Sistemului Generalizat de Preferine al UE. Plus program17

liber de acces pe pia, acordat n 2005 pentru a ajuta la reconstrucia Sri Lanki dup tsunamiul din 2004. Cu toate acestea, dup un lung proces de revizuire, Uniunea European a suspendat Sistemul Generalizat de Preferinesi accesul pe pia n luna august 2010, din cauza faptului c Sri Lanka are o politic inadecvat a drepturilor omului. Sri Lanka continu s primeasc preferine comerciale limitate ale tarifelor n cadrul programului SGP al UE. Sri Lanka primete, de asemenea, accesul preferenial la piaa SUA n cadrul programului SUA SGP. Sri Lanka are o serie de bariere netarifare aplicate unor produse cum ar fi: Cauciuc natural din Sri Lanka ( anti-dumping de ctre Statele Unite ale Americii ) Produse de piele din Sri Lanka (taxe compensatorii de ctre Statele Unite ale Americii ) Produse din minerale nemetalice din Sri Lanka (taxe anti -dumping) Produse din hrtie din Sri Lanka (taxe anti -dumping de ctre Statele Unite ale Americii ) Sri Lanka aplic o serie de majorri de taxe la exporturile din urmtoarele produse : -Textile i mbrcminte - Ceai -Produse din cauciuc -Pete

Sri Lanka aplic de asemenea i o serie de majorri de taxe la importurile urmtoarele produse : Materiale textile Produse minerale Produse petroliere Produse alimentare Maini i echipamente de transport

din

18

Principalele zone de liber schimb i parcurile industriale :

Sursa: www.boi.lk/free_trade_zones.asp

3. Politica promoionalPromovarea investiiilor strine: B.O.I.Atragerea si promovarea investitiilor straine in Sri Lanka se afla in atributiile unui singur organism, si anume The Board of Investment (BOI), care incheie cu investitorii acorduri specifice (dupa consultarea ministerelor in cauza), prin care li se garanteaza acestora o serie de facilitati in functie de tipul si valoarea proiectului (scutiri de taxe, taxe preferentiale, exonerarea de la plata taxelor vamale la import, exceptarea de la controlul schimburilor in valuta etc.). Facilitatile acordate raman valabile pe toata durata functionarii societatii iar prevederile si spiritul acordurilor semnate intre BOI si investitori nu pot fi schimbate de guvernele care se succed. In momentul de fata in Sri Lanka principalele domenii de investitii in care se urmareste cu prioritate atragerea de capital strain, sunt urmatoarele:19

- infrastructura, cai ferate, centrale electrice, industria materialelor de contructii, electronica, electrotehnica si tehnologia informatiilor (productia de circuite integrate si imprimate, computere, benzi si capete magnetice, unitati de furnizare neintrerupta a energiei electrice (UPS), antene, transformatoare, aparate de radio, de telefonie, ventilatoare, aparataj de joasa tensiune etc. - constructia de masini (realizarea de macarale si poduri rulante, masini-unelte pentru prelucrarea metalelor, masini pentru taierea diamantelor si altor pietre pretioase, tevi si conducte din metal, fabricarea de scule si unelte de precizie, accesorii si piese de schimb auto etc.) ; - productia, transportul si distributia energiei electrice ; - accesorii pentru confectii ; - ceramica si sticla (de menaj si pentru constructii); - industria cauciucului ; - extractia si valorificarea mineralelor.

Organizaii la care a aderat, acorduri comerciale si zone de liber schimbISFTA - indo-SRI LANKA Acordul de Comer Liber 1. India 2. Sri Lanka Guvernul Republicii India i Guvernul Democratic Republica Socialist Sri Lanka; AVND N VEDERE c extinderea pieelor lor interne, prin economice Integrare, este o condiie vital pentru accelerarea proceselor lor de economice de dezvoltare. CONVINSE de necesitatea de a stabili modalitile i promovare a comerului liber pentru consolidarea economica regionala de cooperare i dezvoltarea economiilor naionale. RECUNOSCND DE ASEMENEA c eliminarea obstacolele n calea comerului bilateral printr-un acord comercial bilateral liber contribuie la expansiunea comerului mondial. Prile contractante vor stabili o zona de liber schimb n conformitate cu dispoziiile prezentului acord i n conformitate cu dispoziiile Acordului General pentru Tarife i Comer, 1994. Obiectivele prezentului acord sunt: (I) Promovarea, prin extinderea comerului, a dezvoltarii armonioase a relaiilor economice dintre India i Sri Lanka. (Ii) Asigurarea condiiilor echitabile de concuren pentru schimburile comerciale dintre India i Sri Lanka20

(Iii) Punerea n aplicare a prezentului acord, prile contractante sa acorde atenia cuvenit principiului de reciprocitate (Iv) Pentru a contribui, la eliminarea barierelor din calea comerului. Prile contractante convin s stabileasc o zone de liber schimb pentru scopul de a liberei circulaii a mrfurilor ntre rile lor prin eliminarea tarifelor privind circulaia mrfurilor n conformitate cu dispoziiile Anexare a A & B, care fac parte integrant din prezentul acord.

PSFTA-Pakistan-SRI LANKA Acordul de Comer Liber 1. PAKISTAN 2. Sri Lanka SAARC Asociaia Asiei de Sud pentru Cooperare Regional (SAARC) este o organizaie a Naiunilor din Asia de Sud, fondat n 1985 i dedicat dezvoltrii economice, tehnologice, sociale i culturale subliniind ncrederea colectiv. Cei apte membri fondatori sunt Bangladesh, Bhutan, India, Lanka Maldive, Nepal, Pakistan i Sri Lanka. Afganistan a aderat la organizaie n anul 2007. Reuniunile efilor de stat sunt de obicei anuale; reuniuni ale secretarilor straini, de dou ori pe an. Sediul central se afl n Kathmandu, Nepal.

Tarife la importToate elementele importate din piele, cum ar fi genti, pantofi, curele ar fi impus un impozit de 200 de rupii pe kilogram. Impozitul de import pe confectii urmeaz s fie majorata cu 50%. Impozitul pe importul pe artizanat se propune a fi majorat cu 100 la sut. Impozitul pe importul de poliester sunt ridicate de la 2,5% la 6,0%. Impozitul pe fructe i legume pot fi, de asemenea, crescute. Drepturile de import pe fin de gru au crescut de la 6.0% la 10.0 %, n timp ce se impune un impozit de 5% la import. Importarea de negru gram, kurakkan, cowpea i semine de susan vor fi impozitate cu 15%. Impozitul de import pe ciocolat i produse de patiserie urmeaza sa fie majorat cu 50%. Taxa la importul de cauciuc urmeaza sa fie crescuta cu 25 de , iar cu 4 de rupii pe ceai. O taxa de import de 10 de rupii pe kilogram este propusa importurilor de sare. O tax de 25% este propusa la importul de porumb i hran pentru animale.Importurilor de hrtie21

li se aplica o taxa de import de 5%. Textile este cel mai mare export din Sri Lanka. ceai din Sri Lanka este foarte renumit i sunt exportate n ntreaga lume. Sri Lanka este un important centru de pietre. Oraul Ratnapura este principalul centru comercial-bijuterie. Sri Lanka este o insula frumoasa si atrage turiti n numr mare. Turismul aduce venituri mari tarii. Alte elemente importante de export sunt de cauciuc, nuc de cocos i grafit de nalt calitate. continu rzboiul civil a luat o ravagii i n Sri Lanka economiei.

22

Capitolul III

FLUXURILE COMERCIALE

Principalii parteneri la export (2009)21% SUA 47% 13% 5% 4% 5% 5% Marea Britanie Italia Germania India Belgia Alte ri


23

Principalii parteneri la import (2009)21% 47% 13% India China Singapore Iran 7% 5% 7% Koreea de Sud Alte ri


Principalele destinaii ale ceaiului din Sri LankaARA Total Exporturi (mn kg) Statelor 57.6 48.1 20.3 21.5 46.1 10.2 10 8.3 5 11.1 11.4 10.1 12.5 23.7 288 24

Comunitatea Independente (CIS) Emiratele Arabe Unite (EAU) Turcia Siria Rusia Marea Britanie Libia Japonia Germania Iraq Arabia Saudita Egipt Iran Altele Total

Schimburile comerciale intre Romania i Sri LankaVolumul schimburilor comerciale intre Romania si Sri Lanka a fost in 2005 de 7.81 mil. USD (5,29 mil. USD export romanesc si 2,52 mil. USD import), in 2006 de 7,89 mil. USD (4,74 mil. USD export romanesc si 3,15 mil. USD import), in 2007 de 8,87 mil. USD (5,79 mil. USD export romanesc si 3,08 mil. USD import), iar in primele 8 luni din 2008 de 9,41 mil. USD (6,24 mil. USD export romanesc si 3,17 mil. USD import). Principalele produse la export in 2007 si 2008 au fost: condimente; produse chimice anorganic; lana si par de animale; fibre sintetice sau artificiale discontinue; tesaturi speciale, produse din fonta, fier sau otel; masini, aparate si instrumente electricie. Principalele produse la import au fost: produse ale regnului vegetal (fructe comestibile, ceai, seminte si fructe), grasimi si uleiuri vegetale, cauciuc si articole din cauciuc, articole si accesorii de imbracaminte, produse din fonta, fier si otel ; masini si aparate electrice si parti ale acestora etc.

TurismulSri Lanka este o minunata destinatie pentru turisti si are o vasta raza de raspandire a trasaturilor geografice fiind bogat in frumuseti naturale si intalnim nu mai putin de 7 monumente naturale protejate. Suprafetele intinse din tara sunt acoperite de paduri tropicale, cu sute de rauri ce le traverseaza si de cele mai multe ori formand minunate cascade.

COLOMBO Colombo, capitala agitata si zgomotoasa a Sri Lankai este un oras in care poti relativ usor sa te descurci. In nord este regiunea fortului, centrul de afaceri al orasului, care are magazine, librarii, agentii care rezerva bilete de avion, etc. Exista de asemenea destule obiective turistice cum ar fi turnul cu ceas, rezidenta presedintelui si un grup de cladiri coloniale.Mai departe, in sud, este situat cel mai elegant cartier din Colombo, cu case impunatoare si elegante precum si cu cel mai mare parc al orasului. In estul fortului este cartierul patrunzator al bazarului Pettah. Plimbanduva va veti minuna de dezordinea produselor: fructe, legume, carne, bijuterii, aur, argint, alama, tabla.

KANDY Kandy, capitala de pe deal a Sri Lankai si fortareata lui Sinhala Kings este considerata de majoritatea cetatenilor ca cel mai frumos oras al tarii. Este situat la o altitudine de 488 m deasupra nivelului marii si a fost construit in jurul unui lac linistit dintr-o zona pitoreasca. Dupa Colombo, Kandy este urmatorul loc foarte populat.25

Locul cel mai fierbinte al orasului este fara indoila acoperisul aurit al Dalada Maligawa unde este pastrata cu sfintenie ramasita dintelui lui Buddha. Cea mai importanta perioada a anului este Esala Perahera, cand o copie a ramasitelor cosciugului este luata in procesiune fiind insotita de dansatoare costumate exotic, tobosari si in jur de 80-100 de elefanti pe durata a 10 nopti stralucitoare in lunile iulie-august. Sunt multe sanctuare in jurul orasului Kandy, unde poti vedea picturi rare, sculpturi din lemn si piatra. Gradinile Perodeniya au inceput ca o gradina de distractie a regelui Sinhala cu o varietate uimitoare de pomi, plante si flori. Kandy este un loc excelent pentru cumparaturi de suveniruri din lemn, cupru, argint, alama si bronz. Ceramice, lucrari lacuite, tesatorii manuale, batice, bijuterii si multe alte lucruri pot fi gasite si cumparate acolo.

NUWARA ELIYA

Asezat in inima tarii ceaiului, acest oras minunat este situat unde casele sunt construite in diferite stiluri, pornind de la stilul georgian pana la cel al Reginei Ana. Terenurile bine intretinute, o biserica angelicana, celebrul teren de golf si minunatele parcuri ii dau locului un aer nostalgic. Situat la o altitudine de 1.890 m fata de nivelul marii, unde aerul este rece, caldura se retrage din aglomeratia si zgomotul orasului Colombo. In apropiere de Nuwara Eliya sunt Horton Plains, cel mai inalt si izolat podis din Sri Lanka. Sunt suprafete intregi de ceai care impreuna cu frunzisurile verzi luxuriante acopera km intregi de dealuri.

26

CONCLUZIIInsula Ceylon (fostul nume al statului Sri Lanka) este a noua insul ca marime din lume. Dup 26 de ani de rzboi civil,economia Sri Lanki d semne de revenire economic. n plus, Sri Lanka caut s reduc srcia prin utilizarea unei combinaii de politici de stat orientate n promovarea investiiilor private . Criza financiar global a expus vulnerabilitile economice ale Sri Lanki i a provocat aproape o criz a balanei de pli, care a fost atenuat printr-un acord cu FMI,din anul 2009, n valoare de 2.6 miliarde dolari Sfritul rzboiului civil , mprumutul de la FMI i ncrederea investitorilor, au restabilit n mare msur economia Sri Lanki. De altfel,n anul 2010, Bursa de Valori Colombo, a fost cea mai performant burs, cu un randament de 97,16%

Sri Lanka conduce regiunea de sud a Asiei din punct de vedere al indicatorilor de dezvoltare uman, cu o rat de alfabetizare de 91% . ara este dotat cu numeroase resurse naturale. Ea are un climat ecuatorial, cu o medie de precipitaii de mare. Terenul este fertil i potrivit pentru o varietate n cretere de culturi, i o treime din teren este arabil. ara are, de asemenea, bogate resurse de pescuit.

Sri Lanka este cel mai mare exportator de ceai negru din lume i al treilea mare producator de cauciuc natural.27

Sri Lanka este o economie mixt, n care att n sectorul privat i sectorul de stat se implice n procesul de producie. Investiiile strine sunt ncurajate i mai multe zone libere au fost stabilite. O varietate de pietre preioase, pentru care Sri Lanka este renumit mondial, sunt de asemenea exportate : cantiti semnificative de grafit de nalt calitate, pentru care Sri Lanka este un lider mondial, sunt de asemenea exportate. Pe 26 decembrie 2004, coastele de sud i de vest ale Sri Lanki au fost afectate de o serie de valuri tsunami provocate de un cutremur cu o magnitudine de 9,0 grade pe scara Richter. Tsunami-ul din 26 decembrie 2004 provoac n regiunea de coast moartea a circa 300.000 de persoane i importante daune materiale. Sri Lanka prezint un risc considerabil de producere a unor atentate teroriste, datorate n principal gruprii denumite Tigrii Tamili (Tigrii Eliberrii Tamilului Eelam), care a declanat un conflict armat ncepnd cu anul 1983, viznd dobndirea independenei pentru provincia srilankez Tamil. Aceste atentate nu au, n general, ca int viaa sau bunurile cetenilor strini, ns acestea pot fi puse n pericol n mod nediscriminat. - n aprilie 2005, a fost nregistrat rpirea i uciderea ulterioar a unui jurnalist la Colombo la 31 mai, un ofier n armata naional a fost ucis cu focuri de arm - la 12 august 2005, a fost ucis ministrul afacerilor externe srilankez, ntr-un atentat organizat cel mai probabil de ctre Tigrii Tamili. A fost decretat starea de urgenpe teritoriul ntregului stat, situaie care se menine i n prezent. - la 25 aprilie 2006, un atentat sinuciga cu bomb s-a produs la Colombo, avnd ca int pe comandantul armatei, grav rnit cu aceast ocazie, alte cteva persoane pierzndu-i viaa. Infrastructura cilor de comunicaii este n curs de modernizare, exist 1.450 km ci ferate, 11.650 km ci rutiere principale (95% modernizate), 160 km ci navigabile interne (pentru nave mici), patru porturi principale (Colombo, Galle, Trincomalee i Jaffna), o mic flot maritim i 13 aeroporturi (cel al capitalei putnd primi orice fel de aeronav).

28

Bibliografie

1. SriLanka Economic Brief May 3 2010, disponibil pe www.siteresources.worldbank.org 2. Indrumar afaceri SriLanka, disponibil pe www.dce.gov.ro 3. April 6 2011, Bureau of South and Central Asian Affairs, Sri Lanka, dispoibil pe www.state.gov 4. Asia and the Pacific , Sri Lanka, disponibil pe www.nationsencyclopedia.com 5. Sri Lanka Economy Profile, disponibil pe www.indexmundi.com 6. Politica extern, Rebublica Democratica Socialista Sri Lanka, disponibil pe www.old.mae.ro 7. Political relations, disponibil pe www.slemb.com 8. Indicators for Sri Lanka, disponibil pe www.tradingeconomics.com 9. Sri Lanka Economy, disponibil pe www.economywatch.com 10. Sri Lanka, a fresh look at market oportunities for U.S. companies, Julio Fernandez, disponibil pe www.trade.gov 11. Sri Lanka Rising Star Of Asian Economy, February 24, 2011, disponibil pe www.eurasiareview.com 12. Economy-Sri Lanka info, disponibil pe www.srilanka-info.org 13. Economy of Sri Lanka, disponibil pe www.wordiq.com 14. SRI LANKA-Perla Oceanului Indian, disponibil pe www.viaclub.ro

29

30