Download pdf - Poluare Cu Hidro

Transcript
  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    1/22

    DEPARTAMENTUL DE INGINERIA RESURSELOR MINERALE,MATERIALELOR I A MEDIULUIȘ

    INGINERIA I PROTEC IA MEDIULUI ÎN INDUSTRIEȘ Ț

    Decontaminarea solului i a apei suterane peș!epo"itul OM# Petrom G$e tiș

    %Reabilitarea siturilor industriale-

    Coordonator: Realizatori:

    ef lucrări dr. Ing.Ș Bizo Simion

     Brezocki Valeria Bud Manuel

    2015

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    2/22

    CUPRINSIntroducere...............................................................................................................

    Capitolul .............................................................................................................!

    "#$% &%'%R#(% )RIVI'" SI$*RI(% I'"*S$RI#(%...............................!Capitolul +.............................................................................................................,

    R%&(%M%'$RI (%&IS(#$IV% )RIVI'" )(*#R%# S(*RI(R C*/I"RC#RB*RI.................................................................................................,

    C#)I$(*( 0......................................................................................................1

    "%SCRI%R%# SI$*(*I I'"*S$RI#(.............................................................1

    0.. (ocalizarea2 amplasament...........................................................................1

    0.+ Condi iile climatice i geografice zonaleț ș .....................................................3

    0.0 Surse de poluare e4istente2poten iale cu impact asupra factorilor de mediuțapă i solș ...........................................................................................................5

    Capitolul !...........................................................................................................+

    MS*RI "% R%#BI(I$#R%............................................................................+

    !. Măsuri generale de remediere....................................................................+

    !.. $e6nologii de depoluarea termică a solurilor.......................................+!..+ $e6nologii fizice de depoluare a solurilor...........................................0

    !..0 $e6nologii c6imice de depoluare a solurilor........................................!

    !..! $e6nologii biologice de depoluare a solurilor......................................!

    !.+ Măsuri specifice sitului industreal tratat...................................................7

    !.! Condi8iile de aplicare a bioremedierii........................................................3

    C'C(*9II.......................................................................................................+5

    BIB(I&RI%....................................................................................................+

    2

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    3/22

    INTRODUCERE

    )roiectul denumit ;  Decontaminarea solului i a apei suterane peș!epo"itul OM# Petrom G$e tiș < este realizat =n cadrul progamului de studiu

     pre>ăzut pentru specializarea Ingineria i )rotec ia Mediului =n Industrie? laș țdisciplina Reabilitarea siturilor industriale.

    )roiectul de fa ă are ca i principal scop decontaminarea solului i a apeiț ș șsubterane ? dar i metodele de remediere specifice.ș

      @n primul capitol al lucrării? intitulat "ate generale pri>ind siturileindustriale? am definit poluarea solului cu 6idrocarburi? procesul de

     bioremediere i am enumerat cele mai afectate zone afectate cu petrol dinșRomAnia.

    Capitolul al II-lea? Reglementări legislati>e pri>ind poluarea solurilor cu6idrocarburi? am enumerat i descris principalele reglementări legislati>e =nș>iguare? atAt na ionale cAt i europene? pri>ind protec ia factorilor de mediuț ș ț

     precum i gestionarea siturilor contaminate.ș  @n capitolul al III-lea? am prezentat pe scurt zona de amplasament a

    sitului? descrierea acestuia precum i prezentarea condi iilor climatice iș ț ș

    geografice ale zonei =nconurătoare. @n ultimul capitol? Măsuri de reabilitare? se prezintă pe larg principalul

    scop al acestui proiect? mai precis descrierea măsurilor efectuate pentrudecontaminarea depozitului.

    3

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    4/22

    Capitolul .

    DATE GENERALE PRI#IND SITURILE INDUSTRIALE 

    #pa? =n general? constituie un mediu foarte sensibil la poluare? datorită proprietă8ilor sale fizice de fluid mobil i dizol>ant ideal? pe de o parte? iar pe dealta datorită atributului său biologic de suport al >ie8ii.

    Poluarea solului  cu 6idrocarburi din petrol =mpiedică desfăurarea proceselor de infiltrare a apei =n sol? circula8ia sa i sc6imburile de substan8e

    gazoase cu atmosfera. )e solurile gra> poluate nu se mai dez>oltă niciun fel de>egeta8ie? fiind perturbată i acti>itatea microorganismelor din sol.Dig. EFGF+G

    ig. $eren afectat cu 6idrocarburi

    Sursă:HHH.google.com

    )rocesul de bioremediere reprezintă =n general? transformarea compuilor organici poluan8i? prin acti>itatea microorganismelor? =n substan8e anorganice

    inofensi>e cum ar fi CO2  i apă. @n esen8ă te6nologia remedierii constă =n

    accelerarea proceselor de degradare naturală prin alimentarea zonelor poluate cuo4igen sau al8i electroni acceptori? nutrien8i Dazot i fosforE i =n unele cazuric6iar cu microorganisme.

    Bioremedierea reprezintă o modalitate economică i sigură pentrudecontaminarea solurilor poluate cu 6idrocarburi petroliere i compui organici.)rocesul de bioremediere utilizează microorganisme i biostimulen8i benefici

    4

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    5/22

     pentru descompunerea contaminan8ilor i transformarea acestora =n produsesecundare nepericuloase.F0G

    )e plan na8ional? predomină poluarea cu 8i8ei asociată cu cea a apelor 

    sărate pro>enite de la sondele de e4trac8ie a petrolului. )rin acest tip de poluareeste dereglat ec6ilibrul ecologic al solului i apelor freatice pe o suprafa8ă de+,7! 6a dintre care? puternic e4cesi> +57 6a. )rocesele fizice care au locdatorită acti>ită8ii de e4trac8ie a petrolului constau =n deranarea stratului fertilde sol? =n cadrul parcurilor de e4ploatare Dsuprafe8e e4ca>ate? re8ea de transportrutier? re8ea electrică? conducte sub presiune i cabluri =ngropate sau la suprafa8asolului etc.E. $oate acestea au ca efect tasarea solului? apari8ia modificărilor deconfigura8ie a terenului datorate e4ca>ării i? =n final? reducerea suprafe8elor 

     producti>e agricole sau sil>ice.F!G)rocesele c6imice sunt determinate de tipul de poluare:

    - poluarea cu petrol? sau cu petrol i apă sărată Dmi4tăE

    - poluare ascendentă? descendentă i suprapusă.

    )e plan na8ional? predomină poluarea ascendentă? care se datorează? =ngeneral? spargerii unor conducte sub presiune? scurgerile din acestea putAnd

    aunge =n pAnza pedofreatică. Capacitatea de re8inere =n sol a produselor  petroliere depinde de con8inutul de argilă? acestea putAndu-se infiltra? =n general? pAnă la 15-35 cm i c6iar mai mult? =ngreunAd procesul de depoluare. *nindicator important? care ilustrează re8inerea acestor produse =n sol? =l constituieraportul carbon2azot DC2'E. @n cele 7 ude8e in>entariate DBacău? Co>asna? &or?)ra6o>a i $imiE sunt afectate 17 6a? dintre care? puternic-e4cesi> suntafectate +13 6a.

    Cele mai afectate zone de la noi din 8ară de poluarea cu petrol i apă sărată

    datorată e4ploatărilor petroliere sunt Borzeti? neti? )loieti? iar cele mai marisuprafe8e se =ntAlnesc =n ude8ele $eleorman? Brăila? Bi6or? "ol? "Ambo>i8a?&iurgiu i &or.

    5

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    6/22

    Capitolul +.

    REGLEMENT&RI LEGISLATI#E PRI#IND POLUAREASOLURILOR CU 'IDROCAR(URI

      Cadrul legal aplicabil Strategiei 'a ională pentru Managementulț#mplasamentelor Contaminate =n RomAnia cuprinde atAt legisla ia *%? cAt iț șcea na ională. (a elaborarea Strategiei 'a ionale s-a inut cont de urmatoareleț ț țacte normati>e:

    .(egisla ia *%ț Strategia *% pentru Sol D"irecti>a *% +55,2553,DC"EE care

     propune stabilirea cadrului pentru protec ia solului.ț (egisla ia *% DStrategia *% pri>ind SolulD"irecti>a *%ț

    +55,2553,DC"EE? propune stabilirea unui cadru pentru protec iațsolului.

    +. (egisla ia romAneascăț (egea protec iei mediului nr.+,72+55, cu modificările iț ș

    completările ulterioare (egea apelor nr.512J, cu completările i modificările ulterioareș /& !502J..+551 pri>ind refacerea zonelor =n care solul?

    subsolul i ecosistemele terestre au fost afectateș /& !532J..+551 pri>ind modalită ile de in>estigare i e>aluareț ș

    a poluării solului i subsolului.ș

      #ctul fundamental pentru protec ia mediului =n RomAnia? *& nr.țJ72+557 aprobată prin (egea nr. +,72+55, are un capitol dedicat protec ieițsolului i subsolului. )re>ede obliga ia proprietarilor de terenuri i aș ț șutilizatorilor de a duce terenul de pe amplasament la o stare incAt să poată fi

    reutilizat =n >iitor. @n plus acest act adoptă principiul K poluatorul plăte teK?șstipulAnd că orice entitate care comite un act de poluare trebuie să suportedaunele /& nr. !152+55! DM nr. J7! bis23.5.+55!E define te situlșcontaminat: un sit contaminat este un spa iu de depozitare a de eurilor careț șfunc ionează fără autoriza ie de mediu.#stfel de situri trebuie =nc6ise conformț ț

     procedurii legale.F,G

    6

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    7/22

    C#)I$(*( 0.

    DESCRIEREA SITULUI INDUSTRIAL

    )*+* Locali"area amplasament*tilizarea e4istentă a terenului : depozitul de produse petroliere este situat

    =n zona gării municipiului &ăeti? str. %caterina $eodoroiu? ude ul "Ambo>i a?ț țRomAnia. ig.+.

    "epozitul de produse petroliere se =n>ecinează cu:- nord L teren aflat =n proprietate firmă pri>ată- est L proprietă i particulareț

    - >est L )asarela &ăeti L #utostrada #- sud L calea ferată CR.

    ig +. Imagine din satelit pri>ind localizarea depozitul MV )etrom &ăe tiF3Gș

    7

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    8/22

    )*- Con!i iile climatice i .eo.ra/ice "onaleț ș

    ude8ul "Ambo>i a este situat =n partea central L sudică a ării cu oț ț

    suprafa ă de !57! km+ ? ceea ce reprezintă ?1N din teritoriul na ional? situAndu-ț țse astfel pe locul 01 ca suprafa ă.ț

     ude ele cu care se =n>ecinează sunt:ț - Bra o> la nordș- )ra6o>a la est- Ilfo>? &iurgiu i $eleorman la sudș- #rge la >est.ș

    "in punct de >edere morfologic teritoriul administrati> al ude ului esteț

    dez>oltat pe trei trepte de relief ce se succed de la nord spre sud după cumurmează:

    • 9ona montană ce ocupă apro4imati> 1?7N din suprafa a ude ului?ț ț

    reprezentată prin mun8ii (eaota i Bucegiș• 9ona dealurilor subcarpatice? formată din Subcarpa ii de curbură?ț

    Subcarpa ii &etici? )intenul Măgurii i )odi ul &etic. #ceste unită iiț ș ș țocupă apro4imati> 0+?!N din teritoriul administrati> al ude uluiț

    •   9ona de cAmpie cu o dez>oltare pe apro4imati> ,5?N face parte din

    unitatea maoră de relief L CAmpia RomAnă cu + subunită i separateț prin rAul #rge .ș

    "in punct de >edere climatic? teritoriul ude8ului "Ambo>i8a este supusunui climat temperat continental? =nsa cu mari diferen8e =ntre zona montană icea de cAmpie D>alori termice e4treme O!5?!PC la &ăeti =n J!, si L 00?3PC? pe>Arful mu =n J+JE. Sectorul montan se caracterizează prin ierni foarte reci?marcate de >iscole puternice frec>ente i >eri răcoroase cu precipita8iiabundente. Valoarea precipita8iilor aunge pAna la !55 mm2an L pe culmile

    montane =nalte. Viteza >Anturilor este cuprinsă =ntre !?7 si 3?5 m2s. $emperatura medie anuală se situează =n urul >alorii de -+PC. Sectorul

    subcarpatic i piemontan se caracterizează printr-un regim climatic intermediar =ntre sectorul montan si cel de cAmpie? iernile nu foarte reci? bogate =n

     precipitatii? i >eri calde cu precipita8ii moderate. Valoarea precipita8iilor se situează =n urul >alorii de 555 mm anual? iar 

    temperatura medie anuală este de O 3? O JPC D)ucioasaE. VAnturile predominante bat cu o frec>en8a de 7N Dnord L estE si !N

    Dsud L >estE =n zona de contact a Subcarpa8ilor cu CAmpia $Argo>istei? >iteza lor 

    8

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    9/22

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    10/22

    )*) Surse !e poluare e0istentepoten iale cu impact asupra /actorilor !ețme!iu ap$ i solș

    #mplasamentul &ăe ti a fost utilizat o perioadă lungă de timp pentruș

    depozitarea combustibililor de tip 6idrocarburi.  In>estiga iile efectuate asupra probelor de sol i apă subterană auț șe>iden iat prezen a următoarelor componente:ț ț

    - total 6idrocarburi petroliere =n inter>alul de carbon C5 - C!5 ișanume posibil diesel? kerosen i păcură ș

     - benzen? toluen? etilbenzen? 4ileni DB$%QE i anume componenteș petroliere i alcoolș

    S-au identificat surse de 6idrocarburi =n următoarele zone:Sol

    soluri la adAncimi mici D5- m sub ni>elul soluluiE concentrate =n

     urul foraului 0 Dfosta structura ! - depozitE i =ntr-o măsurășmai mică =n urul foraului , Dfosta structură , - rezer>oarele decombustibil orizontaleE

    soluri la adAncimi medii D+-0 m sub ni>elul soluluiE concentrate =n

     urul foraului 5 D'-% a fostei platforme CR de descărcareE

    soluri la adAncimi mai mari D!?7 m sub ni>elul soluluiE? carecorespund cu partea inferioară a zonei nesaturate concentrate =n

     urul foraului 0.)rincipalele zone sursă ale 6idrocarburilor din soluri sunt considerate a fi

    0 Dla adAncimi mici - $/) 3755 mg2kg i la adAncimi mari - 015 mg2kgș$/)E i 5 DadAncimi medii - 01J5 mg2kg $/)E.ș

    Concentra iile de benzen au fost sub limita de detectare de laborator ț pentru toate probele.

    Concentra iile de toluen? etilbenzen i 4ilen D$%QE au fost =n general subț șlimita de detectare de laborator? cu e4cep ia unei probe de la adAncimi mari D3mEț

     prele>ate din foraul 0.

    Apa suteran$"atele de analiza de laborator pentru apele subterane indică faptul că

     principala zonă sursă pentru benzen? toluen si 4ileni DB$QE este situată =n foraul

    0? cu concentra ii de 5?J! mg2l? +?+5 mg2l i respecti> 7?+15 mg2l. 'u au fostț ș

    10

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    11/22

    disponibile date ec6i>alente pentru B$Q pentru foraul , ? astfel =ncat rămane>alidă posibilitatea ca această zonă să fie =n continuare o sursa de B$Q.

     Cele mai mari concentra ii de produse petroliere< au fost ob inute pentruț ț proba de apă colectată din , D+?7 mg2lE? cu concentra ii mai scăzuteț

    identificate =n 0 D?! mg2lE. "istribu ia spa ială a 6idrocarburilor dizol>ate =nț țapa subterană? indică faptul că 6idrocarburile pro>enite din scurgerea dinrezer>oare sau din conducte au migrat >ertical spre apa subterană? apoi s-au=mpră tiat lateral pe suprafa a amplasamentului prin stratul de nisip i pietri uri.ș ț ș șF5G

    11

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    12/22

    Capitolul !.

    M&SURI DE REA(ILITARE

    1*+ M$suri .enerale !e reme!iere

    "epoluarea solului se poate defini ca fiind procesul prin care se realizeazăneutralizarea? eliminarea? sau blocarea flu4ului de elemente? no4e sau produsede poluare =n sol.

    @n principiu e4istă doua criterii de clasificare a metodelor de depoluare:aE "upă locul de aplicare al te6nologiei de depoluare: in-situ? on-situ iș

    e4-situ. bE "upă princiipile te6nice de depoluare sunt te6nologii bazate pe metode

    fizice? c6imice i biologice.ș

    Te2nolo.iile e0%situ,  constau? mai =ntAi? din e4ca>area sitului poluat?=ncărcarea i transportul acestora =n unita i specializate unde? =n instala iiș ț țspeciale? se realizează depoluarea pAnă la ob inerea indicatorilor calitati>i dori i?ț țdupă care solul este adus =n >ec6iul amplasament.

    Te2nolo.iile on%situ? sunt identice cu primele? cu deosebirea că solul poluat? după e4ca>are? nu mai este =ncărcat i transportat =n unită i din afaraș țsitului? ci este depoluat cu autorul unor instala ii mobile de depoluare amplastețc6iar pe sit.

    Te2nolo.iile in%situ? sunt acele metode care se aplică solului =namplasamentul său.FJG

    1*+*+ Te2nolo.ii !e !epoluarea termic$ a solurilor

    $e6nologiile termice de depoluare a solurilor din siturile poluate se aplică?=n special =n cazul prezen ei de natură organică? iar produsele finale aleț

    degradării poluan ilor suntț   CO2   iș   H 2O . @n principiu metoda constă =n

    =ncălzirea solului contaminat la diferite temperaturi =n >ederea e4trac ieițneutralizării? distrugerii sau imobilizării poluan ilor.ț

    aE Incinerare. Solul contaminat este e4ca>at? =ncărcat? transportat ișsupus mai =ntAi unor opera ii de uscare? mărun ire i clasareț ț șgranulometrică? după care este introdus =ntr-un incinerator care

    12

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    13/22

    realizează depoluarea =n două etape: =n prima etapă la o temperatură decirca !55 C se realizează >olatilizarea poluan ilor? iar =n a doua etapă?ᵒ ț

     prin =ncălzire la temperaturi mai mari de 555 C ? se ob ineᵒ țdistrugerea poluan ilor. Incinerarea este un procedeu scump deț

    depoluare? =n urma căruia solul decontaminat = i pierde componen iiș țorganici i nu mai poate fi utilizat pentru agricultură.ș

    3 Desor ia termic$*ț Se aplică pentru poluări ale solului cu compu iș>olatili i semi>olatili. )rocesul te6nologic de desorb ie presupune deș țasemenea? după opera ia de pregătire parcurgerea a două etape: =nț

     prima etapă la temperatura de +55-!75 C se realizează o >olatilizare aᵒ poluan ilor? iar =n a doua etapă? are loc tratarea gazelor rezultate =nțscopul separării i concentrării poluan ilor.ș ț

    c3 #itri/icarea* Constă =n topirea solului la temperaturi =nalte iștransformarea acestora dupa răcire? =ntr-un material inert din punct de>edere c6imic.$ratarea se face in-situ cu autorul unor electrozi =nfip iț=n teren. $emperatura de >itrificare este apro4imati> +555 C.FJGᵒ

    1*+*- Te2nolo.ii /i"ice !e !epoluare a solurilor

    a3 Esca4area* Constă =n eliminarea stratului de sol poluat? =ncărcarea?

    transportul i depunerea lui =n locuri unde prezen a substan elor sau a produselor ș ț ț poluante pe care le con ine solul nu afectează mediul de depunere.ț3 Sp$larea* Constă din scoaterea poluan ilor din matricea solurilor cuț

    autorul apei curate? solu iilor? sol>en iilor sau a emulsilor.ț țc3 5lota ia*ț   In cest procedeu scoaterea poluan ilor Dmetale grele i aț ș

    substan elor graseE din maticea solului se face e4 situ sau on situ? =n ma ini deț șflota ie? care folosesc ca principui de func ionare diferen a dintre tensiuneaț ț țsuperficaială a substan elor poluante si ce a sc6eletului mineral al solului.ț

    !3 #entin.ul*  %ste o metodă de e4trac ie? direct din zona nesaturată ațsolurilor? apoluan ilor gazo iDCVE? =n principiu ace tia sunt e4tra i cu autorulț ș ș șunor pu uri care absorb Dsunt lega i la pompa de >idE? din porii solului?ț țsubstan ele poluante gazoase.ț

    e3 Spar.in.ul* %ste asemenea >entingului doar că folose te două tipuri deș pu uri: unul pentru e4trac ie i unul sau mai multe pu uri pentru inec ie =n sol aț ț ș ț țaerului sub presiune. Inec ia de are sub presiune are ca scop intensificareaț

     proceselor de >olatilizare a substan elor poluante >olatile i semi>olatile aflate =nț șzona nesaturată.

    13

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    14/22

    1*+*) Te2nolo.ii c2imice !e !epoluare a solurilor

    a3 E0trac ia c2imic$*ț Se bazează pe separarea poluan ilor fa ă de mediulț ț poluant cu autorul unor reacti>i c6imici.

    %4trac ia cu sol>en i-se folose te la depoluarea solurilor ț ț ș

    contaminate cu 6idrocarburi grele? gudroane? 6idrocarburiaromatice policiclice? policlorbifenoli? pesticide organice.Sol>en ii cei mai folosi i sunt: alcanii? alcoolii? cetonele.ț ț

    3 O0i!area  constă =n folosirea unor o4idan i puternici care? pe de oț parte? cauzează degradare directă a poluantului? iar? pe de altă parte? =mbogă e teț șmediul =n o4igen i determină creearea unui mediu fa>orabil dez>oltăriiș

    microorganismelor care >or accelera biodegradaea poluan iilor.FJGț

    1*+*1 Te2nolo.ii iolo.ice !e !epoluare a solurilor

     'umeroase microorganisme au capacitatea de a utiliza 6idrocarburilegazoase? lic6ide i solide din seria alifatică? aromatică i asfaltică? drept unicăș șsursă de carbon i energie? descompunăndu-le =n compu i cu greutate molecularăș ș

    mai mică?CO

    2

      i apă.șRăspAndite larg =n mediile naturale i uneori semnificati> numeric?ș

    microorganismele acti>e Dbacterii? le>uri i fungi filamento iE atacă diferi iș ș țcompu i ca petrolul? gazolina? kerosenul? gazul de iluminat? gazele de sondă etc.ș

    %fectele poluării solului cu produse petroliere sunt >ariabile =n func ie dețcantitatea i compozi ia sa? de natura solului? de tipul de >egeta ie etc.ș ț ț

    "e>ersarea de produse petroliere =n sol are drept rezultat o cre tereșnumerică a popula iilor de bacterii? cu o reducere concomitentă a di>ersită ii lor?ț ț

    respecti> cu predominan a speciilor care degradează 6idrocarburile la compu iț șmai simpli? determin=nd dispari ia lor treptată.ț

    )oluarea cu doze mari omoară >egeta ia? dar? totdeauna? =n special =nțcondi ii de aerobioză? =n perioade mai mult sau mai pu in =ndelungate a a>ut locț țdegradarea i re>enirea la normal.ș

    a3 (io!e.ra!area  constă dintr-o ac iune cumulată a microorganismelor ț prezente =n sol Dbacterii? ciuperciE? asupra substan elor poluante i transformareaț ș

    acestora prin procese succesi>e de degragdare =n apă iș   CO2 . Biodegradarea

    14

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    15/22

    cuprinde următoarele procese biologice: mineralizarea? deto4icarea?cometabolismul? acti>area? etc.

    Biodegradabilitatea produselor petroliere este dependentă de structurac6imică a diferitelor componente. #stfel? cu cAt 6idrocarburile petroliere sunt

    mai solubile cu atAt ele sunt mai biodegradabile. @n plus? 6idrocarburile cu>Ascozitate mare sunt mai pu8in biodegradabile din cauza dificultă8ilor fizice =nstabilirea contactului =ntre poluan8i i microorganisme? sau =ntre nutrien8i iacceptori. Structurile c6imice simple sunt mai uor de degradat decAt structurileramificate care se degradează mai lent. "egradarea 6idrocarburilor de cătremicroorganisme este =n general atribuită bacteriilor? =nsă i ciupercile indigene

     pot realiza acest lucru.FJG

    1*- M$suri speci/ice sitului in!ustrial tratat

      )rin proiectul de remediere a solului i apei subterane contaminate?șre eaua de pu uri de remediere >a fi proiectată pentru a permite delimitareaț țcompletă a contaminării i colectarea de probe de sol i apă freatică. Se >or ș ș

     prele>a probe din toate punctele de fora e4istente precum i din cele ce >or fișinstalate =nainte de =nceperea propriu-zisă a lucrărilor.  Se urmărete remedierea solului pAna la >alori sub pragul de alertă pentrufolosin e mai pu in sensibile conform rd.17,2JJ1? a>And =n >edere că terenulț țse află =n zona unită ilor industriale ? de depozitare i transport :ț

    biecti>e de remediere a solului de pe amplasamentIndicator *M )rag de alertă conform

    rdinului 17,2JJ1? pentrufolosin e mai pu in sensibileț ț

    $)/Dtotal 6idrocarburidin petrolE Mg2kg 555

    $oluen Mg2kg 05%tilbenzen Mg2kg 5

    Benzen Mg2kg 5?7Qilen Mg2kg 7

    15

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    16/22

    Se urmăre te remedierea apeiș suterane pAna la >alori stabilite ca urmarea concluziilor din studiul de e>aluare a riscului? >alori ce au fost calculate pe

     premisa că apa din subsolul amplasamentului nu >a fi e4trasă pentru uz potabilsau pentru irigarea culturilor agricole.

      )rincipalele obiecti>e ale te6nologiei propuse de remediere a apeisubterane i solului sunt:ș

    - =ndepărtarea contaminan ilor =n faza de >aporiț- degradarea aerobică naturală prin ridicarea ni>elurilor de o4igen din

    solurile saturate i nesaturate.ș)rin proiectul propus se inten ionează remedierea amplasamentuluiț

    combinAnd inec ia2barbotarea cu aer cu e4trac ia de >apori din sol D%VSE.ț țInec ia de aer i e4trac ia de >apori din sol au fost selectate pentru a intensificaț ș ț

    eliminarea masei de compu i organici >olatili de pe amplasament atAt din soluri?șcAt i din apa subterană.ș

    "acă >a fi necesar? pentru a reduce =n continuare concentra iile deț6idrocarburi din apă subterană? pe acest amplasament se >a aplica o4idareac6imică in-situ.F5G

    Metodele de remediere folosite:

    I* In6ec ia !e aer in%situ 7IAS3ț Inec ia de aer in-situ este utilizată pentru a aborda contaminarea cu petrolț

    rezidual din solul saturat i pentru a reduce contaminan ii dizol>a i asocia i dinț ț țapa subterană.  $e6nologia inec iei de aer in-situ constă? =n mare? =n inectia aerului filtratț=n solul saturat? creAnd un nucleu ascendent de microbule de aer.$e6nologia se aplică de preferin a solurilor cu conducti>itate 6idraulică =ntreț

    medie i ridicată.ș %4istă două mecanisme pentru reducerea contaminan ilor:ț

      - primul mecanism cuprinde transferul =n masa a substan elor țcontaminante din apă sau solul contaminate spre bulele de aer ascendente.#ceastă contaminare =n fază de >apori este apoi eliminată din subteran prine4trac ia de >apori din sol D%VSEț  - al doilea mecanism presupune cre terea ni>elului de o4igen dizol>at iș șstimularea ulterioară a bioremedierii aerobe.

    16

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    17/22

    Sistemul de remediere >a cuprinde =n total un număr de +5 forae dinconducte de )%/" "n ,0 mm de barbotare cu aer instalate la o anAncimema4imă de Jm sub ni>elul solului.

     II* E0trac ia !e 4apori !in solț

    %4trac ia de >apori din sol D%VSE este folosită pentru a abordațcontaminarea reziduală din solurile nesaturate i pentru a controla >aporii careș

     pro>in din inec ia de aer.ț  oraele de recuperare sunt plasate cu cea mai mare parte din filtrulforaului e4tinzAndu-se pe suprafa a zonei nesaturate pAnă la ni>elul apeiț

    subterane. Curentul de aer este aplicat la sursă pentru a stimula >olatizarea ișad>ec ia spre foraul de e4tractie.ț

    Sistemul de remediere >a cuprinde =n total un număr de 0 forae din )VC pentru e4trac ia de >apori din sol instalate la o adAncime ma4imă de , m subțni>elul solului.

    Sistemul %VS este creat pentru a elimina =n mod fizic compu ii >olatilișdin zona nesaturată D>ădoasăE din foraele filtrate pe toată suprafa a nesaturată.țVaporii din sol sunt recupera i printr-o suflantă de canal lateral ata ata fiecăruiț ș

    fora printr-un colector. )e masură ce >aporii din sol sunt trecu i prin matricea dețsol i intră =n contact cu poluan ii >olatili? ace tia pot să intre =n faza de >apori iș ț ș șsă se mi te spre foraul pentru e4trac ie prin gradientul de presiune indus deș țforaul pentru e4trac ie. $recerea aerului atmosferic =n porii solului asigură oțsursă de o4igen pentru bacteriile esen iale din sol. #stfel? %VS poate? dețasemenea? să stimuleze biodegradarea aerobă a unor poluan i prezen i mai pu inț ț ț>olatili.

    III* O0i!area c2imic$ in%situ 7OCIS3

    "upă ce sistemul de inec ie de aer 2 e4trac ie de >apori din sol = i atingeț ț șlimita pri>ind capacitatea de a elimina masa de 6idrocarburi din apa subterană?cunoscută sub denumirea de eliminare a masei asimptotice? e4istă posibilitateaunei recontaminări cauzate de prezen a 6idrocarburilor reziduale. @n acest caz seț>a ac iona =n felul urmator: aplicarea unui procedeu de o4idare c6imica in-situ =nțforaele %VS e4istente care să completeze metoda %VS-#ir Sparging astfel =ncAtobiecti>ele de remediere a apei subterane să fie atinse. %fectuarea o4idăriic6imice in-situ =n foraele %VS e4istente utilizează aceste forae pentru a seintroduce solu ie o4idantăDpero4id de 6idrogenE =n apa subterană.ț

    17

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    18/22

     Remedierea >a apărea =n >ecinatatea fiecarui fora pe măsura ce solu iațo4idantă se dispersează din foraul sursă i intră =n contact cu 6idrocarburișreziduale din soluri i din apă subterană. @n timpul procesului de o4idare?ș

    6idrocarburile >or fi descompuse =n CO2   iș   H 2O . %ste posibil ca? =n urma

     procesului de o4idare? =n apa subterană să rămAnă un ni>el ridicat de o4igendizol>at? care >or =mbunătă i calitatea apei subterane prin men inerea ac>iferuluiț ț=n condi ii aerobe.F5Gig 0.ț

    Sursă HHH.google.com

    1*1 Con!i8iile !e aplicare a ioreme!ierii

    %ficien8a metodelor biologice de decontaminare depinde de numeroifactori? nee4istAnd un procedeu standard care să garanteze succesul =n orice

    condi8ii. actorii care influen8ează bioremedierea solurilor poluate cu6idrocarburi sunt factorii c6imici? fizici si biologici.

    Microiolo.ia solului. Bacteriile ocupă un prim loc =n procesele de bioremediere dar se utilizează i ciuperci? le>uri? alge etc. "e cele mai multe orimicroflora auto6tonă zonei poluate poate constituii baza de microorganismenecesare =n decontaminare.

    )opula8iile microbiene din siturile contaminate sunt capabile să degradeze6idrocarburi? sol>en8i clorura8i? fenoli? )CB Dbifenil policlorura8iE i diferite

     pesticide.)entru degradarea completă a 6idrocarburilor uoare? sunt necesare mai

    multe specii de bacterii. )opula8iile indigene de bacterii prezente =n sol con8inamestecul necesar de bacterii pentru a face posibilă degradarea. @n cazul6idrocarburilor mai grele? se adaugă preparate comerciale de bacterii pentrusuplimentarea popula8iei de bacterii nati>e.

    )entru biodegradarea 6idrocarburilor petroliere se utilizează speciilenaturale? e4istente =n sol? de tipul  Arthrobacter, Achromobacter, Novocardia,

     Pseudomonas,  Flavobacterium etc.

    18

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    19/22

    C2imia solului*  Concentra8iile de elemente nutriti>e D')E i o4igenreprezintă =ntotdeauna un punct c6eie =n fezabilitatea unei opera8ii de

     biodecontaminare. #portul de o4igen =n sol accelerează procesul de biodegradare a poluan8ilor organici.

    Solul oferă numeroase elemente c6imice necesare dez>oltării >egeta8iei?unele fiind considerate elemente nutriti>e.F+G

    5i"ica solului 9:;<- permeabilitatea solului - cu cAt solul este mai permeabil cu atAt sunt mai

     bune condi8iile pentru aplicarea cu succes a procesului de bioremediere? acestlucru fiind >alabil atAt pentru zona nesaturată cAt i pentru cea saturată

    - p/-ul - afectează solubilitatea i? prin urmare disponibilitateacomponentelor din sol? care pot afecta acti>itatea biologică.

    - umiditatea solului - este o proprietate foarte importantă =n sistemele detratare a zonei nesaturate? deoarece microorganismele au ne>oie de apă ca suport

     pentru procesul metabolic. @n procesul de bioremediere umiditatea ideală asolului este de 75N.

    19

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    20/22

    CONCLU=II

    @n urma realizării acestui proiect s-a eliminate o sursă importantă de poluare a mediului =nconurător precum limitarea impactului asupra sănătă iițumane.

    S-a constatat că bioremedierea este foarte eficientă pentru solurilecontaminate cu 6idrocarburi. Metoda este a>antaoasă din punct de >edere alcosturilor =n special pentru solurile contaminate cu 6idrocarburi petroliere? i

     poate fi uor integrată cu alte metode de remediere.

    )entru biodegradarea 6idrocarburilor petroliere se utilizează speciilenaturale? e4istente =n sol? de tipul #rt6robacter? #c6romobacter? 'o>ocardia?)seudomonas? la>obacterium etc.

    inalizarea proiectului a dus la modificarea folosin ei terenului zonal? prințtransformarea acestuia din deposit de de euri =ntr-o zonă de utilitate publică?ș

    transformAndu-se astfel i peisaul zonal.ș

    )roiectul? după finalizare? nu >-a necesita o monitorizare a mediului=nconurător =n timp. Singurul tip de monitorizare necesar este pentru apelesubterane? pe o perioadă de ma4im , luni după terminarea lucrărilor.

    20

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    21/22

    (I(LIOGR5IE

      FG.6ttps:22HHH.google.ro2searc6T

    UimaginiOpoluareOsolOcuO6idrocarburiWesp>+WbiH1!7Wbi6330Wtbmisc6WtbouWsourceuni>WsaQW>ed5a6*%Hs,UJk3X#6V"nI/$X&C$#Ys#YI/#

    F+G.'eag &.? Culic #.? Vermean &.? +55 Soluri i ape subterane poluante.$e6nici de depoluare. %ditura "acia? Clu-'apoca.

    F0G.'eag &.? JJ1 "epoluarea solurilor i apelor subterane. %ditura Casa Căr8iide Ztiin8ă?Clu-'apoca.

    F!G.Micle V.? 'eag &.? +55J )rocedee i ec6ipamente de depoluarea solului i aapelor subterane. %ditura *$)R%SS? Clu- 'apoca.

    F7G.#gen8ia 'a8ională pentru )rotec8ia Mediului? Capitolul 7 L Solul?

    6ttp:22HHH.anpm.ro2Mediu2raportXpri>indXstareaXmediuluiXinXromania.

    F,G.Bran.- )oluarea? protec8ia i legisla8ia de mediu? %d. #.S.%. Bucureti?+553

    F1G. 6ttps:22ro.Hikipedia.org2Hiki2&NC!N30eNC3NJJti

    F3G.&oogle %art6

    FJG.Suport curs 3? Metode de deopluare a solurilor contaminate cu 6idrocarburi?CV? metale grele.

    F5G.6ttp:22HHH.anpm.ro2anpmXresources2migratedXcontent2uploads2,J+3,XproiectN+5IS)%N+5re>izuireN+5+N+5iunieN+5+5+.pdf 

    FG.Marino> #. M.? "umitran &. %.? "iminescu M. #.? +551 Monitorizareaapelor subterane i remedierea ac>iferelor. %ditura )olite6nica )ress? Bucureti.

    21

  • 8/19/2019 Poluare Cu Hidro

    22/22

    F+G.  &ligor &.? +55! %conomia mediului industrial. %ditura *$)R%SS? Clu- 'apoca.

    22