NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA ÎNVELITORILOR ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ LA CLĂDIRI
Indicativ: NP 069-02
Cuprins
* PREVEDERI GENERALE* PREVEDERI PRIVIND PROIECTAREA* PREVEDERI PRIVIND EXECUTIA* PREVEDERI PRIVIND EXPLOATAREA* ELEMENTE CARACTERISTICE GENERALE ALE ACOPERISURILOR IN PANTA* TIPURI DE INVELITORI SPECIFICE ACOPERISURILOR IN PANTA* SPECIFICATII DE ZONARE GEOCLIMATICA* CONDITII PRIVIND VERIFICAREA CALITATII SI URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A INVELITORILOR ACOPERISURILOR IN PANTA* MASURI PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCII* MASURI PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR* ANEXA NR. 1: Conditii de mediu* ANEXA NR. 2: Agenti chimici din atmosfera - concentratii acceptate; Coroziunea electro chimica intre metale diferite* ANEXA NR. 3: Corespondenta intre panta (cm/m), masura unghiului si lungimea pantei pentru 100 cm proiectie orizontala a acoperisului* ANEXA NR. 4: Harti privind zonarea geoclimatica
I. PREVEDERI GENERALE
I.1. Obiect
PREZENTUL NORMATIV STABILEŞTE ELEMENTELE GENERALE NECESARE LA PROIECTAREA, EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA ÎNVELITORILOR ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ LA CLĂDIRI, ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGII NR. 10/1995:
- PREVEDERI PRIVIND PROIECTAREA, EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA ÎNVELITORILOR ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ (cap. II, III, IV);
- ELEMENTE GENERALE CARACTERISTICE ALE ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ (cap. V);
- TIPURI DE ÎNVELITORI SPECIFICE ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ (cap. VI);
- SPECIFICAŢII DE ZONARE GEOCLIMATICĂ (cap. VII);
- CONDIŢII PRIVIND VERIFICAREA CALITĂŢII ŞI URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A ÎNVELITORILOR ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ (cap. VIII).
NOTĂ:
- Prezentul normativ revizuieşte şi înlocuieşte Caietul 1 - "Prescripţii generale" din Normativul C. 37/1988 "Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii".
- Prezentul normativ se referă şi la învelitoare în contextul acoperişului ca ansamblu.
I.2. Domeniul de aplicare
1.2.1. Prevederile prezentului normativ se adresează proiectanţilor, executanţilor şi beneficiarilor (utilizatorilor) de lucrări de construcţii, precum şi organelor de avizare, control şi responsabililor tehnici cu execuţia, din domeniul construcţiilor civile, industriale şi agrozootehnice.
I.2.2. Prevederile prezentului normativ se referă la învelitorile acoperişurilor cu pantă, supuse direct unui regim normal al acţiunii agenţilor naturali de mediu, din:
- panouri profilate sau profilat-amprentate;
- panouri complexe, prefabricate;
- membrane hidroizolante;
- elemente plane suprapuse;
- foi metalice plane;
- elemente tip ţigle şi olane;
- materiale locale, tradiţionale, manufacturate (şiţă-şindrilă, paie, stuf).
I.2.3. Prevederile prezentului normativ NU se referă la:
- învelitorile supuse mediilor cu agresivitate chimică peste limitele normale, admise;
- reabilitări şi reparaţii ale învelitorilor;
- hidroizolaţiile prevăzute în "Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri" - NP 040/2000.
I.3. Referinţe
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;
- SR-ISO 6240 Norme de performanţă în construcţii - conţinut şi prezentare;
- Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
- Seria C.107 - Normative pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri;
- NP. 040/2000 - Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri;
- SR 137/95 - Materiale hidroizolante bitumate. Reguli şi metode de verificare;
- GAT-08 - Ghid tehnic de agrementare pentru alcătuiri de învelitori;
- Agremente tehnice privind produse pentru învelitorile acoperişurilor în pantă;
- P.130/1999 - Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor;
- P.100/92 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor, inclusiv completare şi modificare cap. 11, 12 (MLPAT 71/N/96);
- P.118/99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;
- SR 1907/1/97 - Calculul necesarului de căldură - Prescripţii de calcul;
- STAS 10101/20/90 - Acţiunea vântului;
- STAS 10101/21/92 - Încărcări date de zăpadă;
- H.G. nr. 925/1995 - Regulament de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi construcţiilor;
- Legea nr. 90/1996 - Legea protecţiei muncii completată cu Legea nr. 177/2000;
- Norme generale de protecţia muncii, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii - 1996;
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 al MLPAT;
- Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţia muncii, aprobat cu Ordinul nr. 225/1995;
- O.G. nr. 60/97 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997;
- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI nr. 775/1998;
- Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ C 300 aprobat cu Ordinul nr. 20/N al MLPAT;
- Dispoziţii generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - D.G.P.S.I. - 001, aprobate cu Ordinul MI nr. 1023/1999;
- Dispoziţii generale privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor - D.G.P.S.I. - 002, aprobate cu Ordinul MI nr. 1080/2000;
- Directive europene privind produsele pentru construcţii (89/106/CEE).
I.4. Terminologie
- învelitoare: - componenta exterioară a acoperişului care protejează clădirea împotriva agenţilor naturali de mediu;
- acoperiş: - subansamblu constructiv format din elemente structurale şi nestructurale care închide clădirea la partea superioară, peste ultimul nivel construit.
[top]
II. PREVEDERI PRIVIND PROIECTAREA
II.1. Documentaţia de execuţie privind învelitorile acoperişurilor în pantă, ca parte integrantă a documentaţiei de execuţie a clădirii în ansamblu şi a acoperişului ca subansamblu, se va conforma prevederilor reglementărilor tehnice specifice, din domeniu, având în vedere următoarele:
- elaborarea documentaţiei de către firme şi/sau persoane specializate, autorizate;
- prevederi exprese în cadrul temei program, generale sau specifice (după caz);
- alcătuirea acoperişului şi modul de utilizare a spaţiilor de sub acoperiş;
- stabilirea cerinţelor de calitate privind învelitoarea acoperişului;
- definirea şi stabilirea tipului şi sortului de material de învelitoare, avându-se în vedere aspectele specifice raportate la cele generale privitoare la clădire (categoria de importanţă, funcţionalitatea, volumetria şi structura) şi nivelurile de acţionare a factorilor de mediu (zonare geoclimatică).
II.2. Stabilirea tipului de învelitoare se va face avându-se în vedere:
- datele cerute prin tema program;
- condiţiile geoclimatice specifice zonei de amplasare a clădirii;
- specificaţiile tehnice (Agremente Tehnice, date emise de producător, fişe de produs, etc.) privind sortul de material de învelitoare preconizat şi accesoriile; aceste specificaţii vor răspunde nivelurilor de performanţă corespunzătoare cerinţelor de calitate prezentate în tabelul A;
- alcătuirea în câmp curent şi sistemul de montare-fixare;
- relaţiile dintre elementele constitutive şi accesoriile perimetrale, adiacente sau cuprinse în planul învelitorii (streaşină, coamă, dolie, colectoare pluviale, atice, străpungeri, ruperi de pantă, racord la construcţii sau elemente de construcţie, luminatoare, etc.);
- dispozitivele de asigurare şi protecţie a utilizatorilor (parazăpezi, scări şi podine de acces, grătare, etc.), considerate necesare.
II.3. Cerinţe de calitate
În tabelul A sunt prezentate cerinţele de calitate exprimate prin condiţii tehnice şi criterii de performanţă care trebuie avute în vedere la stabilirea alcătuirii acoperişului şi implicit a tipului de învelitoare:
Tabelul A
Nr. crt
Cerinţe de calitate Condiţii tehnice Criterii de performanţă
0 1 2 3
1. Rezistenţă şi stabilitate*
Aptitudinea de exploatare
- Limitarea deformaţiilor şi/sau degradările sub acţiunea sarcinilor uniform repartizate şi/sau concentrate (vânt, zăpadă):
săgeata limitată sub sarcină; se referă la învelitorea în raport cu suportul;
- Limitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor produse la deplasările elementelor de învelitoare şi/sau suportului sub acţiunea sarcinilor verticale sau orizontale, uniform repartizate şi/sau concentrate sau sub efectul variaţiilor termice:
rezistenţa la încovoiere; rezistenţa (alungirea) la rupere la tracţiune;
rezistenţa la oboseală din încovoiere, alungire, revenire şi compresiune (acţiuni repetate);
rezistenţa fixărilor şi îmbinărilor elementelor de învelitoare la mişcări, încovoieri, deplasări, etc. (acţiuni repetate).
Capacitatea de rezistenţă şi stabilitate
- Evitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub efectul sucţiunii şi presiunii vântului:
asigurarea forţei de aderenţă la suport (realizată prin ancorare sau fixare mecanică, din greutate proprie, lipire sau combinat).
Durabilitatea structurală - Menţinerea proprietăţilor funcţionale iniţiale, pe minim durata garanţiei stabilite.
2. Siguranţa în exploatare*
Siguranţă în utilizare
- Comportarea la încărcări concentrate (în cazul intervenţiilor de întreţinere):
rezistenţa la perforare statică.
- Comportarea la şoc, cu corpuri dure, la care învelitoarea nu este perforată, spartă sau deteriorată funcţional:
rezistenţa la şoc din grindină (vezi anexa1, tabel 1 şi 3).
- Siguranţă la căderi masive de zăpadă, gheaţă, ţurţuri şi la şiroiri de apă
(vezi anexa 1, tabel 1 şi 2).
prevederea elementelor de siguranţă (grătare, parazăpezi, etc).
Prevenirea alunecării (la circulaţie ocazională)
- Siguranţă la acces şi circulaţie ocazională pe învelitoare:
la pante mai mari de 30% e obligatorie prevederea elementelor suplimentare de asigurare (podine, scări, balustrade, etc).
Rezistenţa la agenţi atmosferici şi chimici
- Comportarea la agenţi atmosferici (vezi anexa 1, tab. 1):
comportarea la temperaturi negative şi ridicate (mai mari de +800C);
stabilitatea dimensională la variaţii de temperatură;
rezistenţa la gelivitate;
absorbţie de apă;
formarea condensului;
comportarea la radiaţii solare (UV, IR): menţinerea în timp a caracteristicilor geometrice, fizico-mecanice şi a aspectului.
- Comportarea la eroziune-abraziune (vezi anexa1, tebelele 2, 3, 4, 5, 6):
rezistenţa feţei superioare a învelitorii faţă de particulele aflate în suspensie în aer şi apă şi faţă de alunecările de zăpadă şi gheaţă.
- Comportarea la particule mecanic active (parf, nisip, cenuşă, etc):
viteză de sedimentare-posibilitatea de sedimentare (vezi anexa 1, tabelul 1, 6);
încărcare din depuneri-zone de aglomerare (vezi anexa 1, tabelul 1).
- Comportarea la atacul agenţilor biologici:
ciuperci, muschi, mucegai; insecte;
rozătoare, păsări.
- Comportarea la agenţi chimici din aer, consideraţi pentru zone urbane, industriale şi rurale (vezi anexa 1, tabelul 1 şi anexa 2);
- Comportarea la coroziune electro-chimică-(cupluri galvanice) între
diferitele metale utilizate (vezi anexa 2).
3. Siguranţă la foc Prevenirea iniţierii şi propagării unui incendiu
- Clasa de combustibilitate:
pentru învelitorile combustibile se pun condiţii privind posibilitatea contactului elementelor de învelitoare (inclisiv suportul) cu focul deschis, scântei, corpuri incandescente (ţigară aprinsă), etc.
- Propagarea incendiului:
la învelitorile combustibile cu suprafeţe peste 100 m2 aflate în acelaşi plan se vor prevede bariere sau zone incombustibile care să limiteze propagarea incendiului conform normelor PSI;
în cazul zonelor dens construite, cu clădiri cu acoperişuri combustibile, se vor prevede la noile construcţii învelitori incombustibile sau greu combustibile.
- Acţiunea fiziologică:
în cazul producerii unui incendiu, produsele de combustie (fum şi gaze rezultate din ardere) să nu afecteze utilizatorii (în timpul calculat pentru evaluare) prin efecte asupra ochiilor, căilor respiratorii, pielii.
4. Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
Igiena aerului şi apei învelitorii.
- Nivelul apariţiilor şi degajărilor de substanţe nocive sau insalubre (gaz, lichi, praf, mucegai, ciperci, etc) pe suprafaţa superioară şi/sau inferioară a
în utilizare nu se admit apariţii sau degradări de substanţe nocive sau insalubre;
la execuţie se vor adopta măsurile NTSM şi NPSI ce se impun.
5. Protecţia termică, izolarea hidrofugă şi economia de energie*
Protecţia termică (higrotermică)
- Comportarea învelitorii (împreună cu suportul), la variaţiile de temperatură şi umiditate din exterior, raportate la cele din interior (în cazul spaţiilor utile de sub acoperiş), pentru asigurarea condiţiilor de confort (vezi anexa1, tabelul 1:
capacitatea diminuării şocului termic spre interior (spre suport şi spre termoizolaţie, în sensul limitării deformaţiilor şi degradărilor acestora prin acţiunea directă pe suprafaţă a temperaturilor ridicate şi diminuarea efectului de seră);
rezistenţa la transfer termic prin învelitorile complexe, termoizolante.
Izolare hidrogugă
- Asigurarea evacuării apelor şi a etanşietăţii la nivelul cerut de funcţionalitatea elementelor şi spaţiilor interioare aflate sub învelitoare (vezi
anexa 1, tabelele 1, 4, 5):
capacitatea de evacuare a apelor meteorice fără stagnări sau debordări la un debit mai mare de 3/l/min/m2 (m2 proiecţie orizontală);
etanşeitatea este asigurată la o valoare maximă a diferenţei presiunii aerului, din exterior faţă de interior, de 100 Pa;
prevederea sub elementele de învelitoare, cu un nivel acceptat şi cunoscut de permeabilitate şi infiltrare a apei (zăpezii) sub acţiunea vântului, a unui strat continuu impermeabil.
6. Protecţia împotriva zgomotului
Izolare la zgomot aerian - Atenuarea zgomotului aerian prin acoperiş spre interior, pe frecvenţe, la nivelurile admise funcţie de utilizarea (funcţiunea) spaţiilor interiaore.
Zgomot generat de învelitoare (împreună cu suportul)
- Limitarea nivelului zgomotului generat de învelitoare transmis spre interior:
zgomotele generate de învelitoare sub efectul variaţiilor dimensionale (din variaţii termice) şi a vibraţiilor şi şuierăturilor produse sub acţiunea vântului şi al impactului precipitaţiilor (ploaie, grindină);î
zgomtele generate de învelitoare, percepute la interior, vor fi mai mari cu cel mult 3dB (A) faţă de zgomotul de fond interior.
*NOTĂ: Pentru evaluarea cerinţelor de calitate 1, 2, 5 se vor avea în vedere hărţile de zonare geoclimatică din anexa 4, Normativul P.100/92, SR 1907/1-97, STAS 6472/2-83, STAS 10101/20-90, STAS 10101/21-92;Nivelurile de performanţă, corespunzătoare criteriilor de performanţă, prezentate în tabelul A, se vor specifica unde va fi cazul, în reglementările (ghidurile) specifice tipurilor de învelitori enunţate în prezentul normativ.
[top]
III. PREVEDERI PRIVIND EXECUŢIA
III.1. Lucrările de execuţie se vor desfăşura astfel:
- Înaintea începerii lucrărilor, executantul va deţine sau va elabora documentaţia tehnologică de execuţie (funcţie de natura şi amploarea lucrărilor) şi va stabili graficul de eşalonare în raport cu lucrările conexe sau cu lucrările de alt specific.
- Înaintea începerii lucrărilor, executantul va solicita proiectantului, dacă este cazul, prelucrarea documentaţiei de execuţie, precum şi elucidarea eventualelor neconcordanţe faţă de situaţia din teren.
- Începerea lucrărilor va fi precedată de organizarea de şantier, în special privind asigurarea punctelor şi traseelor de acces (orizontal şi vertical), a punctelor şi zonelor de depozitare, a gospodăriei anexe şi a măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor.
- Lucrările se vor executa strict în conformitate cu condiţiile şi prevederile documentaţiei de execuţie şi a reglementărilor specifice în vigoare; orice neconcordanţă va fi semnalată spre rezolvare proiectantului de specialitate cu înştiinţarea beneficiarului.
- Lucrările se vor executa cu personal calificat, specializat în domeniu.
- Lucrările de execuţie a învelitorilor acoperişurilor trebuie să se desfăşoare în condiţii tehnice şi meteorologice optime pentru asigurarea calităţii necesare în utilizare, prin respectarea reglementărilor tehnice specifice, în vigoare.
- Executantul va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal, cu îndeplinirea tuturor exigenţelor impuse de natura lucrărilor, de prevederile documentaţiei şi a reglementărilor specifice în vigoare din domeniul construcţiilor.
- Pe parcursul execuţiei, executantul va întocmi împreună cu beneficiarul şi proiectantul, procese verbale privind diversele faze de execuţie, în special pentru lucrările ascunse.
- La terminarea execuţiei se vor întocmi formele de recepţie a lucrării în baza constatărilor şi verificărilor efectuate de o comisie formată din executant, proiectant şi beneficiar.
III.2. Calitatea execuţiei va depinde de respectarea următoarelor condiţii:
- climatice:
etapele de alcătuire a învelitorii se vor desfăşura numai în condiţii climatice normale (la temperaturi pozitive, fără vânturi puternice sau ploaie).
- referitoare la suport:
suprafaţa (suportul) pe care se aplică învelitoarea să corespundă specificaţiilor producătorului elementelor de învelitoare şi precizărilor din documentaţia de execuţie;
suprafaţa suportului (continuu sau discontinuu) trebuie să corespundă datelor admise de documentaţia specifică fiecărui tip de învelitoare, referitoare la planeitate, abateri, modalităţi de rectificare etc.
- privind preluarea frontului de lucru:
se va verifica existenţa şi calitatea montării tuturor elementelor constructive şi anexe la care se racordează învelitoarea precum şi corecta execuţie a acestora (elemente de preluare, dirijare şi scurgere a apelor meteorice, străpungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare de protecţie şi asigurare, etc.).
- privind punerea în operă:
execuţia învelitorii se va face pe zone şi sensuri determinate de direcţia vântului dominant ţinându-se seama de pante, de căile de acces, transport şi manipulare a materialelor, fără afectarea zonelor cu lucrări în curs de execuţie sau terminate;
se vor lua măsuri ca dotările de lucru (butelii, containere, paleţi, mijloace de transport, etc.) să nu deterioreze suportul;
măsurile privind protecţia muncii şi prevenirea incendiilor vor fi conforme cu normele în domeniu, în vigoare, completate după caz cu măsuri specifice particulare condiţiilor locului şi tehnologiei de lucru.
III.3. Verificarea lucrărilor se va asigura prin:
- Verificări pe parcursul lucrărilor, referitoare la:
calitatea suportului;
calitatea materialelor de învelitoare;
poziţionarea şi fixarea corectă a pieselor de montaj, de trecere, de străpungere şi a foilor anticondens (unde este cazul);
calitatea execuţiei pe etape (stadii fizice) de lucru a alcătuirii de învelitoare simple sau termoizolate.
- Rectificări pe parcursul lucrărilor:
rectificări locale, imediate, acolo unde este cazul, nedepăşindu-se etapa respectivă de lucru.
- Verificare finală:
verificarea de suprafaţă se va realiza vizual şi eventual prin tatonare, urmărind corectitudinea şi calitatea modului de aplicare, fixare, lipire, racordare, acoperire, asigurare şi de protecţie, a învelitorii;
verificarea documentelor privind controalele (procese verbale) de calitate efectuate pe parcursul desfăşurării lucrărilor.
[top]
IV. PREVEDERI PRIVIND EXPLOATAREA
Exploatarea cuprinde aspectele privind întreţinerea, utilizarea şi funcţionarea sistemului de învelitoare a acoperişurilor în vederea măririi duratei bunei comportări în timp a construcţiilor.
IV.1. Moduri de evaluare a duratei de exploatare:
- Garanţia acordată (durabilitate garantată de către executant şi/sau producător): va constitui un sistem obligatoriu de evaluare cu referire la materialele utilizate şi/sau la alcătuirea învelitorii în ansamblu;
- Durata de utilizare apreciată: constituie un sistem orientativ de evaluare ce poate fi luat în considerare funcţie de instituţia care face aprecierea şi/sau prin exemplificări.
IV.2. Întreţinere şi utilizare:
- Măsurile de întreţinere preconizate şi frecvenţa acestora trebuiesc stipulate în Dosarul Tehnic (cartea tehnică a construcţiei);
- Condiţiile de utilizare şi funcţionare trebuiesc stabilite prin proiect şi menţinute pe întreaga durată normată.
IV.3. Urmărirea comportării în timp implică un sistem precis privind verificarea, utilizarea şi întreţinerea, astfel:
- verificarea periodică se va realiza conform P.130/1999; această verificare va fi efectuată minim o dată pe an;
- la verificările periodice se va urmări şi modul de utilizare a învelitorii în sensul respectării condiţiilor-cadru de utilizare stabilite prin temă; nu se vor admite abateri de la prevederile iniţiale privind utilizarea; orice intervenţii neprevăzute se pot face numai cu acordul proiectantului;
- întreţinerea învelitorilor este în sarcina beneficiarului şi constă în măsuri privind utilizarea corectă şi în lucrări de întreţinere curente, ce constau din:
interzicerea oricăror intervenţii efectuate asupra învelitorii (spargeri, încărcări suplimentare, ancoraje, etc.);
interzicerea circulaţiei pe suprafeţele concepute şi realizate ca necirculabile; în acest sens este recomandabilă prevederea unor căi de acces ocazional, asigurate, adecvate acestui scop;
curăţirea sezonieră, periodică, a suprafeţelor prin înlăturarea depunerilor şi vegetaţiilor (minim de 2 ori pe an, primăvara şi la sfârşitul toamnei), precum şi curăţirea cu atenţie pe timpul iernii a aglomerărilor excesive de zăpadă în special în zonele de colectare şi scurgere a apelor pluviale;
menţinerea în condiţii funcţionale a elementelor de protecţie a învelitorilor (parazăpezi, grătare, tencuieli, şape, şorţuri, copertine, etc.);
repararea zonelor deteriorate accidental.
NOTĂ: Datele constatate la acţiunile de urmărire a comportării în timp se vor concretiza prin procese verbale de constatare şi măsuri ce vor fi incluse în cartea tehnică a construcţiei.
[top]
V. ELEMENTE CARACTERISTICE GENERALE ALE ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ
Elementele caracteristice ale acoperişurilor în pantă, constituie date cu implicaţii directe în stabilirea tipului de învelitoare şi sunt definite de:
- tipul de spaţii acoperite;
- geometria acoperişului;
- suportul învelitorii.
V.1. Tipuri de spaţii acoperite
- Tipurile de spaţii aflate direct sub acoperiş, ce definesc alegerea sistemului de alcătuire a acoperişului şi învelitorii, sunt:
mansarde;
poduri circulabile, de utilitate redusă sau ocazională;
poduri necirculabile, fără utilizare;
poduri tehnice.
V.2. Geometria acoperişului
Elementele ce caracterizează din punct de vedere geometric acoperişul, sunt:
V.2.1. Configuraţia
Configuraţia acoperişurilor, ca rezultat al partiului construcţiei, constituie un element determinant cu implicaţii majore asupra învelitorii.
- Configuraţia generală poate fi:
simplă: definită de un contur continuu, fără intrânduri (raportat la conturul general);
complexă: definită de un contur continuu cu intrânduri sau discontinuu (cu volume sau goluri interioare, tangente sau care intersectează conturul general).
- Configuraţia conturului poate fi:
rectangulară: cu formă generală simplă sau complexă (cu unghiuri drepte);
linear liberă: cu formă generală simplă sau complexă (cu unghiuri drepte, obtuze sau ascuţite);
curbă: cu formă generală simplă sau complexă;
mixtă: cu formă generală simplă sau complexă.
V.2.2. Versanţii
Versanţii acoperişurilor (constituie ca formă şi suprafaţă elemente ale concepţiei arhitecturale cu implicaţii asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor de învelitoare), sunt definiţi de:
- Suprafaţă:
plană, cu sau fără rupere de pantă;
curbă, cu sau fără rupere de pantă;
mixtă.
- Geometrie:
cu un versant plan sau curb;
cu doi sau mai mulţi versanţi plani, curbi sau mixt.
- Intersecţia versanţilor în cadrul unui acoperiş:
cu coamă: unghiulară sau curbă, pentru formă generală simplă;
cu coame şi dolii: unghiulare sau curbe, pentru formă generală complexă.
V.2.3. Pante
Pantele acoperişurilor (ca element rezultant al versanţilor cu implicaţii asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor de învelitoare, a modului de pozare-fixare şi asigurării protecţiei la apă), sunt definitorii în alegerea tipului de învelitoare şi sunt caracterizate de:
- Panta minimă; constituie principalul parametru de caracterizare a diferitelor tipuri de învelitori pentru care se asigură condiţia de protecţie la apă;
- Panta maximă; poate fi considerată verticală, în condiţiile asigurării rezistenţei şi stabilităţii învelitorii şi protecţiei la apă;
- Panta în cadrul versantului, poate fi:
constantă, continuă;
cu rupere de pantă sau variabilă pentru versanţii curbi.
V.3. Suportul învelitorii
- Suportul direct al învelitorilor poate fi:
plăci plane sau curbe din beton armat sau prefabricat;
astereală din lemn sau alte produse lemnoase;
pane, căpriori sau şipci din lemn, profile metalice sau din beton armat.
[top]
VI. TIPURI DE ÎNVELITORI SPECIFICE ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ
În acest capitol sunt definite tipurile de învelitori, clasificate după natura materialului şi modul de conformare.
VI.1. Învelitori realizate cu panouri metalice profilate sau profilat-amprentate
VI.1.1. Caracteristici:
- Pantă:
minim 10% (pentru un singur panou pe versant, panta minimă poate fi 5%).
- Panouri metalice din tablă din oţel zincată sau din aluminiu (mai rar din oţel inoxidabil, zinc, cupru), cu sau fără acoperiri diverse (peliculare sau granulate);
- Grosimea tablei funcţie de metalul din care sunt realizate, de deschiderea dintre reazeme şi de încărcările prevăzute, variază, uzual de la 0,4 mm până la 1,25 mm;
- Lăţimea utilă: variabilă, rezultată din lăţimea benzii de tablă lisă înaintea profilării (uzual între 0,90 m şi 1,10 m);
- Lungimea panourilor variabilă, uzual, de la 1,5 m până la 12,0 m.
VI.1.2. Pozare:
- Pozare pe pane (la deschideri calculate funcţie de caracteristicile fizico-mecanice a panourilor şi de încărcările prevăzute), cu suprapuneri pe ambele direcţii şi fixare mecanică;
- Precizări privind pozarea (conform recomandărilor producătorului):
prevederea pe linia de pantă a unui număr minim de panouri pe versant (număr minim de suprapuneri pe linia de pantă);
posibilitatea realizării de suprafeţe curbe a panourilor profilate (cutate sau ondulate);
posibilitatea realizării ruperii de pantă a panourilor profilat-amprentate (ondulat-amprentate) în limita unui unghi de 15▫ (conform precizărilor producătorului);
suprapunerile vor fi dimensionate funcţie de pantă.
VI.2. Învelitori realizate cu panouri nemetalice profilate
VI.2.1. Caracteristici:
- Panta:
minim 12% (pentru un singur panou pe versant, panta minimă poate fi 5%);
- Panouri nemetalice profilate (ondulate sau cutate) din ciment armat, materiale polimerice sau materiale bitumate, cu sau fără acoperiri diverse (peliculare sau granulate);
- Grosimea materialului din care sunt realizate panourile nemetalice profilate (informativ):
ciment armat - minim 4 mm;
materiale polimerice - minim 1 mm;
materiale bitumate - minim 2 mm.
- Lăţimea utilă variabilă: circa 1 m;
- Lungimea panourilor: variabilă; uzual de la 1,50-2,0 m până la 6,0 m.
VI.2.2. Pozare:
- Pozare pe pane (la deschideri calculate funcţie de caracteristicile fizico-mecanice a panourilor şi de încărcările prevăzute) cu suprapuneri pe ambele direcţii şi fixare mecanică;
- Precizări privind pozarea (conform recomandărilor producătorului):
prevederea pe linia de pantă a unui număr minim de panouri pe versant (număr minim de suprapuneri pe linia de pantă);
posibilitatea limitată de realizare a suprafeţelor curbe cu panourile polimerice;
nu se pot realiza ruperi de pantă în cadrul unui panou;
suprapunerile vor fi dimensionate funcţie de pantă.
VI.3. Învelitori realizate cu panouri complexe, prefabricate
VI.3.1. Caracteristici
- Pantă:
minim 5% (uzual 10%);
maxim limitată, funcţie de aderenţa miezului termoizolant la feţe, conform recomandărilor producătorului.
- Conformarea feţelor:
panouri complexe, uzinate, cu faţa superioară metalică profilată (cutată) şi faţa inferioară metalică sau nemetalică profilată sau plană, cu miez termoizolant;
panouri complexe, uzinate, cu faţa superioară din membrană hidroizolantă şi faţa inferioară metalică profilată (cutată), cu miez termoizolant; acest tip de învelitoare
necesită hidroizolare suplimentară continuă, în totală aderenţă, cu membrană hidroizolantă de aceeaşi natură (compatibilă) cu faţa superioară (de regulă membrană hidroizolantă bituminoasă).
- Conformarea miezului termoizolant:
vată minerală (cu fibră dispusă longitudinal sau perpendicular pe feţele panoului);
poliuretan expandat (spumat) rigid;
polistiren expandat.
- Grosimea panoului în funcţie de grosimea termoizolaţiei: minim 5 cm;
- Lăţimea utilă variabilă: circa 1 m;
- Lungimea panourilor: variabilă, uzual de la 3,0 m până la 12,0 m.
VI.3.2. Pozare:
- Pozare pe pane (la deschideri calculate funcţie de caracteristicile fizico-mecanice a panourilor şi de încărcările prevăzute) cu suprapuneri pe ambele direcţii şi fixare mecanică;
- Precizări privind pozarea (conform recomandărilor producătorului):
se recomandă pozarea unui singur panou complex pe versant;
nu este posibilă pozarea pe linie curbă sau cu rupere de pantă;
suprapunerile vor fi dimensionate funcţie de pantă;
se recomandă etanşarea îmbinărilor dintre feţele inferioare ale panourilor.
VI.4. Învelitori realizate cu membrane hidroizolante
VI.4.1. Caracteristici:
- Învelitori etanşe;
- Panta:
minim 5%;
maxim funcţie de caracteristicile de aderenţă la suport şi de rezistenţă a membranei hidroizolante la smulgere din sistemele de fixare.
- Hidroizolarea acoperişurilor în pantă de diferite tipuri, cu membrane în sistem monostrat sau bistrat, cu fixare sau fără fixare mecanică de asigurare, funcţie de pantă, suport, natura şi caracteristicile membranei;
- Membranele hidroizolante superioare pot fi bituminoase sau polimerice autoprotejate în masă sau pe suprafaţă;
- Membranele hidroizolante vor avea niveluri de performanţă specifice, corelate cu panta, sistemul de fixare şi condiţiile climatice.
VI.4.2. Pozare:
- Pozare pe suport continuu (astereală din scânduri, panouri fibrolemnoase, plăci prefabricate armate sau plăci din beton armat);
- Aplicarea membranelor bituminoase se poate realiza cu lipire discontinuă sau continuă pe suport (lipire continuă între straturi), cu suprapuneri pe ambele direcţii fără fixare mecanică sau cu fixare mecanică pe marginea formatului membranei pe una sau două laturi adiacente;
- Aplicarea membranelor polimerice se poate realiza în sistem flotant sau cu lipire discontinuă sau continuă, cu suprapuneri pe ambele direcţii, în general cu sau fără fixare mecanică;
- Pozarea membranelor hidroizolante se poate realiza prin derulare în sensul pantei sau perpendicular pe pantă, cu sau fără elemente suplimentare (rigle) cu rol de fixare-asigurare şi/sau cu rol estetic de ritmare;
- Precizări privind pozarea:
se recomandă utilizarea structurilor hidroizolante monostrat;
posibilitatea aplicării pe suprafeţe curbe şi cu ruperi de pantă.
VI.5. Învelitori realizate cu elemente plane suprapuse
VI.5.1. Caracteristici:
- Panta:
panta minimă şi maximă (conform recomandărilor producătorului): funcţie de zonarea climatică, minim 20%;
- Elemente plane, în formate simple fără profilaturi sau amprenturi, pozate suprapus, fixate mecanic la partea superioară, produse din:
ciment armat (cu fire, fibre), în formate rectangulare sau tip ţiglă solzi, cu dimensiunile maxime sub 50 cm iar grosimea minimă de 4 mm;
materiale bitumate autoprotejate (cu granule minerale sau folii metalice) în formate rectangulare cu decupaje (tip ţiglă, sită sau şindrilă), cu lungimea sub 100 cm, lăţimea sub 40 cm iar grosimea minimă de 3 mm (uzual 4-6 mm).
VI.5.2. Pozare:
- Pozarea pe astereală sau pe şipci (pane) dese conform recomandărilor producătorului; suprapunerile se vor dimensiona funcţie de pantă;
- Posibilitatea pozării pe suprafeţe curbe sau cu rupere de pantă.
VI.6. Învelitori realizate cu foi metalice plane
VI.6.1. Caracteristici:
- Panta: funcţie de modul de alcătuire al falţului, minim 7%.
- Foi metalice plane în diverse formate (rectangulare, solzi), cu grosimi reduse, cu fixare mecanică pe suport şi îmbinări în falţ.
- Foile metalice pot fi din:
tablă oţel zincată (cu sau fără peliculizări suplimentare ale suprafeţelor) cu grosimea minimă 0,30-0,35 mm şi maximă 0,5-0,6 mm;
tablă aluminiu (cu sau fără tratamente ale suprafeţei) cu grosimea minimă 0,5 mm şi maximă 0,7 mm;
tablă cupru cu grosimea minimă 0,30 mm şi maximă 0,5 mm;
tablă zinc cu grosimea minimă 0,4 mm şi maximă 0,6 mm;
tablă inox cu grosimea minimă 0,30 mm şi maximă 0,5 mm.
- Dimensiunile foilor din tablă: maxim 100 x 200 cm; la punerea în operă, foile din tablă se croiesc la dimensiuni reduse pentru asigurarea stabilităţii la suport, prin fixările mecanice.
VI.6.2. Pozare:
- Pozare pe astereală;
- Îmbinarea între foi se vor face prin falţ simplu sau dublu, funcţie de pantă;
- Precizări privind pozarea:
posibilitatea pozării pe suprafeţe curbe sau cu rupere de pantă;
posibilitatea realizării unor modele diverse, cu sau fără rigle suplimentare de ritmare estetică.
VI.7. Învelitori realizate cu elemente tip ţigle şi olane
VI.7.1. Caracteristici:
- Panta (conform recomandărilor producătorului):
minim 25% pentru olane, macroolane (cu rostuire);
minim 35% pentru ţigle, macroţigle.
- Elemente trase şi/sau presate, profilate-amprentate, ceramice sau din mortar de ciment (tip ţigle, macroţigle, olane sau macroolane), vor fi simplu pozate suprapuse şi ancorate pe suport;
- Elemente trase şi/sau presate au forme rectangulare sau cu marginea inferioară profilată cu dimensiuni generale de maximum 60 x 60 cm;
- Elementele ceramice pot fi glazurate pe faţa superioară sau pe ambele feţe;
- Elementele din ciment pot fi colorate în masă sau pe faţa superioară şi/sau glazurate pe faţa superioară.
VI.7.2. Pozare:
- Pozare pe şipci dese pentru elementele tip ţigle şi pe astereală pentru elementele tip olane;
- Precizări privind pozarea:
posibilitatea pozării pe suprafeţe curbe sau cu rupere de pantă (în special pentru olane);
prevederea sistemelor mecanice de fixare-ancorare, funcţie de pantă, condiţiile climatice şi tipul de element.
VI.8. Învelitori realizate cu materiale locale, tradiţionale, manufacturate
VI. 8.1. Caracteristici:
- Panta:
funcţie de material, format, dimensiuni şi mod de alcătuire; minim 50%.
- Tipul tradiţional, rural de învelitori, cu o gamă variată de alcătuiri şi forme specifice diferitelor zone etnografice, constituite din:
lemn (sită, şindrilă);
snopi (paie, stuf).
- Aceste învelitori au durată limitată de utilizare, fiind sensibile la acţiunea agenţilor de mediu, necesitând refaceri periodice.
VI. 8.2. Pozare:
- Pozare pe şipci, prin suprapunere, cu ancorare sau fixare mecanică;
- Posibilitatea pozării pe suprafeţe curbe sau cu rupere de pantă;
- Montaj cu fixări mecanice pentru sită sau şindrilă şi cu ancorare pentru snopi.
[top]
VII. SPECIFICAŢII DE ZONARE GEOCLIMATICĂ
La realizarea învelitorilor clădirilor supuse acţiunii factorilor de mediu se va ţine seama de caracteristicile geoclimatice ale zonei de amplasare, prezentate în hărţi specifice:
VII.1. Hărţi privind zonele seismice de calcul
Conform Normativ P.100-92, se pot determina efectele ce pot avea loc asupra învelitorii în cazul unui seism, în zonele de câmp şi de joante constructive (suprapuneri, lipiri, fixări mecanice etc.).
VII.2. Hărţi climatice (Anexa nr. 4)
- Harta privind zonarea seismică de calcul, conform Normativ P.100-92. Este utilă pentru aprecierea pericolului desprinderii şi alunecării elementelor grele de învelitoare, în special la clădirile înalte aflate în zone intens circulate şi pentru evaluarea aportului de încărcare dinamică la partea superioară a clădirilor;
- Hărţi de zonare climatică conform SR 10907/1-1997 şi STAS 6472/2-1983. Se poate stabili nivelul necesar comportamentului la temperaturi scăzute a învelitorii, a sistemelor de ancorare sau fixare, comportamentul la gelivitate etc.;
- Harta privind zonarea cu durata medie de strălucire a soarelui în sezonul cald. Se poate stabili rezistenţa suprafeţei la lumină şi siguranţa la deplasări prin dilatare;
- Harta de zonare a încărcărilor date de vânt, conform STAS 10101/20-1990. Se poate stabili nivelul necesar de aderenţă/fixare a învelitorii faţă de suport;
- Harta privind zonarea potenţialului vântului. Se citeşte şi interpretează împreună cu harta de zonare a încărcărilor date de vânt, pentru stabilirea nivelului necesar de aderenţă/fixare a învelitorii faţă de suport;
- Harta de zonare a încărcărilor date de zăpadă, conform STAS 10101/21-1992. Se poate stabili nivelul necesar al rezistenţei, flexibilităţii şi elasticităţii suportului învelitorii şi al învelitorii propriu-zise precum şi panta necesară alunecării zăpezii de pe versant;
- Harta repartiţiei precipitaţiilor medii anuale. Se poate aprecia (împreună cu harta privind zonarea potenţialului vântului) nivelul precipitaţiilor din care se pot stabili tipul de învelitoare, panta cu elementele de colectare şi evacuare a apelor precum şi nivelul de asigurare a etanşeităţii învelitorii.
[top]
VIII. CONDIŢII PRIVIND VERIFICAREA CALITĂŢII ŞI URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A ÎNVELITORILOR ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ
VIII.1. Condiţii privind verificarea calităţii învelitorilor
Verificarea calităţii învelitorilor acoperişurilor la clădiri se realizează în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, a documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice ale materialelor de învelitoare, atât pentru fazele intermediare cât şi pentru întregul sistem.
În cazul în care unitatea executantă are un sistem propriu de conducere şi asigurare a calităţii, lucrările de învelitoare se vor verifica în cadrul respectivului sistem (proceduri de execuţie, plan de control al calităţii, etc.).
Pentru asigurarea calităţii lucrărilor de învelitoare se impun următoarele etape:
- recepţia materialelor de învelitoare;
- păstrarea şi depozitarea materialelor;
- controlul calităţii la punerea în operă;
- recepţia lucrărilor de învelitoare.
VIII.1.1. Recepţia materialelor de învelitoare
Recepţia materialelor se bazează pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate), termenelor de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de materiale, conform reglementărilor specifice.
În unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care să certifice caracteristicile specifice în raport cu datele tehnice stipulate în normele de produs sau în agrementele tehnice.
În acest context, controlul de calitate pentru materialele de învelitoare se execută pe şantier de către personal şi/sau în institute/laboratoare specializate, atestate.
Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale:
- pentru materialele de învelitoare de tip panouri, elemente, foi:
caracteristici geometrice (lungime, lăţime, grosime, forma profilaturilor şi a amprenturilor;
caracteristici fizico-mecanice;
rezistenţa la factorii de mediu.
- pentru membranele hidroizolante sau elementele plane bituminoase (conform SR 137/95):
verificarea grosimii şi/sau verificarea masei totale a produsului;
verificarea comportării la temperaturi ridicate;
verificarea flexibilităţii la temperaturi scăzute;
verificarea forţei de rupere la tracţiune;
verificarea alungirii la rupere la tracţiune.
VIII.1.2. Păstrarea şi depozitarea materialelor de învelitoare
Condiţiile de păstrare şi depozitare a materialelor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs:
- În depozite, în general, trebuiesc respectate următoarele condiţii:
materialele în panouri sau foi metalice se depozitează în pachete sau în paleţi, în spaţii acoperite;
materialele din elemente plane, trase şi/sau presate se depozitează în pachete, în paleţi sau containere, în spaţii acoperite;
membranele hidroizolante în foi se depozitează sub formă de suluri (în poziţie verticală) pe platforme sau paleţi, în spaţii acoperite.
- La punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat, în aceleaşi condiţii ca în depozite, dar fără obligativitatea spaţiilor acoperite.
VIII.1.3. Controlul calităţii la punerea în operă
- Controlul calităţii materialelor la punerea în operă se efectuează de către şeful punctului de lucru sau de către responsabilul cu calitatea, în conformitate cu prevederile documentaţiei de execuţie şi a fişelor tehnice de produs;
- Controlul şi asigurarea:
utilajelor, sculelor şi dispozitivelor şi a căilor de acces la frontul de lucru, necesare pentru protecţia muncii;
spaţiilor şi condiţiilor de microclimat necesare pregătirii materialelor (unde este cazul);
calităţii suportului care trebuie să corespundă condiţiilor geometrice şi fizico-mecanice specifice fiecărui tip de învelitoare.
- Controlul:
respectării stricte a cerinţelor privind tehnologia de aplicare a materialelor de învelitoare.
VIII.1.4. Recepţia lucrărilor de învelitoare
Recepţia finală a lucrărilor se va executa în comun, de către beneficiar, proiectant şi executant, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare, avându-se în vedere cerinţele de calitate, procesele verbale de lucrări executate în diverse etape şi aspectul general al suprafeţelor executate.
VIII.2. Urmărirea comportării în exploatare a învelitorilor la clădiri
VIII.2.1. Urmărirea comportării în exploatare a învelitorilor la clădiri
- Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare:
- Asigurarea urmăririi comportării în timp, în condiţii normale de utilizare a învelitorilor, se va face prin grija beneficiarului, o dată pe an.
Intervalul de mai sus poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte, astfel:
- intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări, dar nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani;
- intervalul poate fi micşorat pentru învelitorile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă, staţii electrice, camere de calcul, etc.);
- intervalul poate fi micşorat pentru învelitorile ce au fost supuse supuse la sarcini, şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism, accidente mecanice etc.).
VIII.2.2. Lucrări de intervenţie
- Generalităţi
Lucrările de intervenţie pentru remedierea/refacerea învelitorilor se efectuează în următoarele situaţii:
- la constatarea unor defecte sau degradări (dislocări alunecări, fisurări, etc.);
- în cazul unor accidente naturale sau tehnologice (seism, explozii, etc.).
Lucrările de intervenţie pot rezulta în urma verificărilor programate.
Lucrările de intervenţie se vor efectua după elaborarea documentaţiilor tehnice şi a detaliilor de execuţie specifice fiecărui tip de învelitoare şi caz în parte.
Documentaţiile tehnice de intervenţie vor fi elaborate de proiectant. În cazul în care intervenţia este necesară ca urmare a unei expertize, documentaţia tehnică de intervenţie va fi verificată de verificator şi vizată de expertul tehnic atestat conform H.G. nr. 925/1995.
Proiectantul va stabili, prin documentaţia tehnică de intervenţie, măsurile de asigurare şi control, privind calitatea lucrărilor.
Lucrările de intervenţie vor fi executate obligatoriu de către unităţi specializate, atestate, conform prevederilor legale pentru categoria de lucrări pe care le execută.
- Faze de execuţie
Fazele de execuţie a lucrărilor de intervenţie pentru remedierea/refacerea învelitorilor sunt:
- înlăturarea cauzelor ce au condus la deteriorarea învelitorii;
- pregătirea suportului;
- pregătirea materialelor de învelitoare preconizate;
- montarea învelitorii;
- verificarea calităţii lucrărilor de intervenţie.
[top]
IX. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII
Măsurile privind protecţia şi igiena muncii vor fi cuprinse, în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant, în conformitate cu natura şi tipul construcţiei şi/sau elementului de construcţie ce se acoperă (înveleşte) şi cu natura materialelor de învelitoare preconizate.
Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor de învelitoare (privind materialul propriu-zis şi tehnologia de aplicare) precum şi de următoarele reglementări tehnice în vigoare:
- Legea nr. 90/1996 - Legea protecţiei muncii - modificată şi completată cu Legea nr. 177/2000;
- Norme generale de protecţia muncii, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii - 1996;
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 al MLPAT;
- Normativul cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţia muncii, aprobat cu Ordinul nr. 225/1995.
Faţă de reglementările menţionate, pentru fiecare lucrare în parte, funcţie de particularităţi, responsabilul cu protecţia muncii şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice, suplimentare privind protecţia şi igiena muncii.
[top]
X. MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR
Măsurile privind prevenirea şi stingerea incendiilor vor fi cuprinse în mod obligatoriu în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant.
Aceste măsuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii materialelor de învelitoare precum şi pe următoarele reglementări tehnice în vigoare:
- O.G. nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997;
- Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998;
- Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor - indicativ P.118 - 99;
- Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ C. 300 aprobat cu Ordinul nr. 20/N/1994 al MLPAT;
- Dispoziţii generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor D.G.P.S.I. - 001, aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1023/1999;
- Dispoziţii generale privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor D.G.P.S.I. - 002, aprobate cu ordinul M.I. nr. 1080/2000.
Faţă de reglementările menţionate, pentru fiecare lucrare în parte, funcţie de particularităţi, în special la lucrările de acoperire sau de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile, responsabilul PSI şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice, suplimentare de prevenirea şi stingerea incendiilor.
[top]
Anexa nr. 1
CONDIŢII DE MEDIU
Condiţiile mediului exterior, la care sunt expuse învelitorile sunt în general complexe şi compuse dintr-un număr de factori de mediu cu agenţii corespunzători, definiţi prin niveluri de severitate ce trebuiesc consideraţi funcţie de zona de situare a construcţiei (învelitorii) şi de nivelul exigenţial preconizat.
A. CONDIŢII GENERALE
În tabel sunt indicaţi factorii şi agenţii de mediu cu următoarele niveluri de severitate:
Tabel 1
Factor de mediu Niveluri de severitate
Agenţi de mediu - UM
a. CLIMĂ
- temperatură:
temperaturi scăzute - 0C; (-40); -25; -20; -15; -10; -5; 0
temperaturi ridicate - 0C; +20; +40; +60; +85; (+100)
veriaţiile de temperatură - 0C/minut; 0,5; 1; 3; 5;
- umiditatea relativă a aerului - %; 20; 50, 75; 85; 100;
- presiune vânt - Kpa; 0,3; 0,55; 1; 2; 3;
- precipitaţii:
intensitatea (debitul) ploii - l/m2/minut; 0,5; 1; 2; 5; 10; (15);
viteza de şiroiere a apei - m/s; 0,5; 1; 3; 10; 20; (30);
zăpada transportată (intensitate) - kg/m2/s; 0,5; 1; 3;
grindină-energ de impact - J; 1; 10; 40; 150; (250);
radiaţie solară (efecte termice) intensiate - W/m2;
300; 500; 700; 1000; (1120);
b. SUBSTANŢE CHIMICE ACTIVE - mg/m3:
- sare marină 300; 1000; 30000; 40000;
- dioxid de sulf 1; 3; 5; 10; 20; 30; 40; 100; 300;
- hidrogen sulfurat 0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3; 10; 15; 30; 50; 100;
- oxizi de azot 0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3; 10;20; 30; 100
- amoniac 0,3; 1; 3; 10; 35; 175;
- clor 0,01; 0,1; 0,3; 0,6; 1; 3;
- acid clorhidric 0,01; 0,1; 0,5; 1; 5;
- acid fluorihidric 0,003; 0,01; 0,03; 0,1; 1;
c. SUBSTANŢE MECANIC ACTIVE:
- sedimentare pulberi, viteza de sedimentare – mg/m2/h;
1; 3; 10; 20; 30; 40; 80;
- încărcare statică (aglomerare) - Kpa 0,1; 0,5; 1; 2; 3; 5; 10;
B. CONDIŢII PARTICULARE
Se indică aspectele particulare de caracterizare şi exemplificare a factorilor şi agenţilor de mediu:
- Ploaie: se caracterizează prin următorii parametri fizici:
intensitatea ploii;
distribuţia diametrului picăturii;
distribuţia vitezei de cădere;
temperatura picăturilor.
Tabel 2
Caracteristicile ploii (de la medie până la lunga durată):
Tipul de ploaie Intensitatea limită superioară - l/h
Diametrul caracteristic al picăturii - mm
Viteza de cădere - m/s
Ploaie uşoară 1,0 0,1 - 0,5 0,25 - 1
Ploaie moderată 4,0 0,5 - 1 1 - 2
Ploaie intensă 15 1 - 2 2 - 4
Ploaie puternică 40 2 - 5 4 - 7
Aversă 100 3 6
- Grindina: se caracterizează prin următorii parametri fizici ai boabelor de gheaţă:
diametrul;
densitatea;
viteza de cădere;
energia de impact.
Se iau în considerare boabele de grindină cu dimensiuni mari ce au efect distrugător.
Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m3.
Viteza de cădere se determină cu formula:
V = 5,16d
unde: V = viteza de cădere, în m/s
d = diametrul boabelor, în mm
Energia de impact este calculată funcţie de masa şi viteza de cădere.
Tabel 3
Caracteristicile boabelor de grindină (pentru diametre peste 20 mm):
Diametrumm
Masag
Viteza de căderem/s
Emergie de impact
J
20 4 23 1
50 59 36 39
60 102 40 81
70 162 43 151
80 241 46 257
90 344 49 411
100 471 52 627
- Zăpada:
Densitatea zăpezii căzute pe suprafeţe prezintă mari variaţii.
Zăpada proaspăt căzută are o densitate variind între 70 kg/m3 şi 150 kg/m3, iar densitatea unei zăpezi vechi, tasate, atinge de la 200 kg/m3 la 400 kg/m3.
- Zăpadă transparentă: este o combinaţie de vânt cu zăpadă, în aceste condiţii particulele fine pot pătrunde prin fante sau prin îmbinări.
Tabel 4
Fluxul orizontal de zapada functie de inaltime
Înălţimea deasupra soluluim
Fluxul orizontal de zăpadăg/m2sec
10 310
1 560
0,5 800
0,1 3000
- Praf-nisip:
Principalul constituent a nisipurilor şi prafurilor prezente în natură este cuarţul.
Eroziunea materialelor se produce în condiţia în care praful şi nisipul sunt combinate la curenţi de aer cu viteză mare şi/sau durate mari de acţionare.
- Dimensiunea particulelor - Caracterizare:
praf fin: până la 75 m; praf grosier: de la 75 m până la 150 m;
nisip: de la 150 m până la 1000 m.
Tabel 5
Concentraţii caracteristice de praf şi nisip
Zonare Concentraţie g/m3
Rurală şi suburbană 40 - 110
Urbană 100 - 450
Industrială 500 - 2000
Tabel 6
Sedimentare de praf şi nisip
Zonare Sedimentare de praf şi nisipmg/m2 x oră
Rurală şi suburbană 0,4 - 15
Urbană 15 - 40
Industrială 40 - 80
Sedimentarea prafului şi nisipului se poate produce:
- prin sedimentarea în aer stagnant (staţie);
- prin sedimentare pe suprafeţe acoperite;
- prin atracţie electrostatică;
- prin captare în deschideri înguste;
Pătrunderea prafului şi nisipului poate să apară astfel:
- transport în interior prin circulaţie forţată a aerului;
- transport în interior prin agitaţie termică a aerului;
- pompare la interior prin dilatare şi compresie termică a aerului sau prin variaţia presiunii atmosferice.
[top]
Anexa nr. 2
AGENŢI CHIMICI DIN ATMOSFERĂ - concentraţii acceptate
- ozon (O3) - 1 mg/m3;
- dioxid de azot (NO2) - 0,15 mg/m3;
- dioxid de sulf (SO2) - zone rurale - 0,5 mg/m3;
- zone urbane - 1,5 mg/m3;
- zone industriale-nivel considerat.
- soluţie amoniacală;
- alte produse considerate în zona de situare;
COROZIUNE ELECTRO CHIMICĂ ÎNTRE METALE DIFERITE
Nu se recomandă contactul direct între următoarele metale:
- zinc-fier (oţel);
- zinc-cupru;
- fier (oţel)-cupru;
- aluminiu-fier (oţel;)
- aluminiu-staniu (cositor);
- aluminiu-cupru;
- aluminiu-plumb;
- aluminiu-zinc;
[top]
Anexa nr. 3
CORESPONDENŢA ÎNTRE PANTĂ (cm/m), MĂSURA UNGHIULUI ŞI LUNGIMEA PANTEI PENTRU 100 cm PROIECŢIE ORIZONTALĂ A ACOPERIŞULUI
Panta
Lungimea panteicm
cm/m%
Măsura unghiuluigrade/minute/secunde
5
10
15
20
25
20 51’ 45”
50 42’ 40”
80 31’ 50”
110 18’ 35”
140 02’ 10”
100.1
100.5
101.0
102.0
103.0
26,8 150 00’ 00” 103.5
30
35
40
45
50
160 42’ 00”
190 17’ 20”
210 48’ 10”
240 13’ 40”
260 33’ 50”
104.4
105.9
107.7
109.6
111.8
57,7 300 00’ 00” 115.4
60
70
80
90
300 57’ 50”
340 59’ 30”
380 39’ 40”
410 59’ 20”
116.6
122.0
128.0
134.5
100 450 00’ 00” 141.4
120
140
170
500 11’ 40”
540 27’ 45”
590 32’ 40”
156.2
172.0
197.2
173,2 600 00’ 00” 200.0
200
250
280
630 26’ 00”
680 12’ 00”
700 20’ 50”
223.6
269.2
293.3
[top]
Anexa nr. 4
HĂRŢI PRIVIND ZONAREA GEOCLIMATICĂ
- zone seismice de calcul;
- zonarea climatică;
- zonarea climatică;
- zonarea cu durata medie de strălucire a soarelui în sezonul cald;
- zonarea încărcărilor date de vânt;
- zonarea potenţialului vântului;
- zonarea încărcărilor date de zăpadă;
- zonarea repartiţiei precipitaţiilor medii anuale.
[top]
Recommended
