NORMATIV PRIVIND STABILIREA PERFORMANŢELOR
TERMO-HIGRO-ENERGETICE ALE ANVELOPEI CLĂDIRILOR DE LOCUIT
EXISTENTE ÎN VEDEREA REABILITĂRII LOR TERMICE
Indicativ NP 060-02
INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ŞI TEHNICĂ DE CALCUL ÎN CONSTRUCŢII -
IPCT-SA BUCUREŞTI
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI
LOCUINŢEI
NORMATIV PRIVIND STABILIREA
PERFORMANŢELOR TERMO-HIGRO-ENERGETICE
ALE ANVELOPEI CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE
ÎN VEDEREA REABILITĂRII LOR TERMICE
Indicativ NP 060-02
Elaborat de:
INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ŞI TEHNICĂ DE CALCUL ÎN CONSTRUCŢII – I PCT – S. A. BUCUREŞTI
Avizat de: CTS -MLPTL
DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII SERVICIUL PROGRAME DE CERCETARE ŞI REGLEMENTĂRI TEHNICE
Director general: Şef serviciu: Responsabil de temă MLPTL:
ing. ION STĂNESCU ing. OCTAVIAN MĂNOIU ing. LIGIA FORSEA
dr.ing DAN CĂPĂTÎNĂing. ŞERBAN STĂNESCU ing. CRISTIAN BĂLAN ing. VICTORIA PLĂEŞU
ing. MIHAELA GEORGESCU - cercetător şt. pr. gr I
ing. MOSES DRIMER cercetător şt. pr. gr. I
ing. MIHAELA GEORGESCU - cercetător şt. pr. gr. I
Director general: Director generai adjunct Director tehnic: Director cercetare:
Şef de proiect:
Elaboratori:
Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei
O R D I N U L
Nr. 933 din 02.07/ 2002
pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind stabilirea performanţelor termo -higro - energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente în vederea reabilitării lor termice"
indicativ NP-060-02
În conformitate cu prevederile art. 38 alin.2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin.(3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei,
Având in vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generală, nr. 1/16.01.2002,
Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei emite următorul
ORDIN:
Art.l.-Se aprobă reglementarea tehnică „ Normativ privind stabilirea performanţelor termo -higro - energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente in vederea reabilitării lor termice", indicativ NP -060- 02, elaborată de Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii Bucureşti (IPCT S.A.) şi prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.2.Prezentul ordin se publică în Buletinul Construcţiilor şi în broşură tipărită de Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii Bucureşti (IPCT S.A), prin grija Direcţiei Generale Tehnice în Construcţii.
Art.3.Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în Buletinul Construcţiilor.
Art.4. Prezentul ordin conţine l filă, iar anexa conţine 37 file. Art.5.Direcţia Generală Tehnică în Construcţii, va aduce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
1
NOTĂ DE PREZENTARE privind reglementarea tehnică:
NORMATIV PRIVIND STABILIREA PERFORMANŢELOR TERMO-HIGRO-ENERGETICE ALE ANVELOPEI CLĂDIRILOR DE LOCUIT
EXISTENTE ÎN VEDEREA REABILITĂRII LOR TERMICE Indicativ NP 060-02
Domeniu de aplicare
Normativul cuprinde prevederi referitoare la particularităţile calculului higro-termic al elementelor de construcţie perimetrale ale clădirilor de locuit existente, ce urmează să fie supuse reabilitării şi modernizării termice.
Sunt specificate toate etapele care trebuie parcurse, precum şi verificările specifice necesare în procesul de stabilire a unei diagnoze termo-energetice a anvelopei unei clădiri de locuit.
Prevederile normativului se aplică la toate tipurile de clădiri de locuit: - clădiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau înşiruite, tip duplex, ş.a.); - clădiri de locuit cu mai multe apartamente; - cămine şi internate; - unităţi de cazare din hoteluri şi moteluri, ş.a.
În mod orientativ prevederile din prezentul Normativ pot fi utilizate şi la alte categorii de clădiri.
Adresabilitate
Prevederile cuprinse în reglementarea tehnică se adresează specialiştilor implicaţi în analizarea nivelului izolării termice a clădirilor de locuit existente şi vor fi utilizate atât în activitatea de proiectare a reabilitării termice a clădirilor de locuit, cât şi în cea de verificare a acestor proiecte (cerinţa E Izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie) de către verificatori tehnici atestaţi de MLPTL, în conformitate cu prevederile din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
Reglementarea va fi, deasemenea, folosită la realizarea expertizei termice a clădirilor de locuit existente, împreună cu NP 048, la elaborarea şi acordarea certificatului energetic conform NP 049, precum şi la realizarea auditului energetic conform NP 047.
Necesitatea lucrării
Scopul Normativului este de a completa reglementările tehnice în vigoare privind calculul higro-termic al anvelopei clădirilor de locuit, care se referă cu precădere la clădirile noi, cu prevederi specifice pentru clădirile existente.
Reglementarea se încadrează în politica naţională de reducere a energiei, cât şi în cea de pe plan mondial constând în reducerea consumurilor resurselor energetice şi protecţia mediului prin reducerea emisiilor poluante provenite din încălzirea locuinţelor, în condiţiile creşterii calităţii vieţii. Necesitatea lucrării rezultă din prevederile legii nr. 325/2002 pentru aprobarea OG 29/2000 Ordonanţa privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, în corelare cu alte acte normative din domeniul energiei şi construcţiilor.
2
Această lege instituie cadrul legal pentru reabilitarea şi modernizarea termică a tuturor clădirilor existente şi în primul rând a clădirilor de locuit din mediul urban şi rural, în cadrul cărora se desfăşoară activităţi ce necesită asigurarea unui anumit grad de confort termic.
Armonizarea cu documentele comunităţii europene
Problema îmbunătăţirii protecţiei termice a clădirilor de locuit existente, constituie un obiectiv mai vechi al Uniunii Europene, aprobat de toate ţările componente şi pus deja în practică în mare măsură de majoritatea acestora. Aceste ţări au elaborat o legislaţie corespunzătoare pentru desfăşurarea unor acţiuni complexe vizând realizarea unor condiţii mai bune de confort interior şi economii de energie, care să conducă atât la diminuarea facturilor locatarilor pentru energia de încălzire cât şi la reducerea emisiilor poluante în vederea evitării efectului de seră la scară planetară . Pe lângă reglementările tehnice europene EN ISO, în special în Franţa şi în Germania există reglementări cuprinzând indicaţii de calcul higro-termic pentru elementele de construcţie perimetrale ale clădirilor existente. Printre reglementările străine care au constituit bază documentară pentru întocmirea reglementării de faţă se menţionează: - Decret n° 2000 - 1153 du 29 novembre 2000 relatif aux caractéristiques thermiques des
constructions. - Arrêté du 29 novembre 2000 relatif aux caractéristiques thermiques des bâtiments nouveaux et
des parties nouvelles de bâtiments. - Reglementation thermique 2000 (RT 2000) -Régles Th U. - Verordnung über einen energiesparenden Wärmeschutz bei Gebäuden
(Wärmeschutzverordnung - Wärmeschutz V) din 16 august 1994. - Verordnung über energiesparenden Wärmeschutz und energiesparende Anlagentechnik bei
Gebäuden (Energieeinsparverordnung-En EV 2002) - EN ISO 6946:1986 (SR EN ISO 6946:1996) - Building components and building elements -
Thermal resistence and thermal transmittance - Calculation method. - EN ISO 13789:1997 (SR EN ISO 13789:1997) - Thermal performance of buildings -
Transmission heat loss coefficient - Calculation method. - EN ISO 832:1998- Thermal performance of buildings - Calculation of energy use for heating -
Residential buildings. - EN ISO 10211-1:1995 - Thermal bridges in buildings construction - Heat flows and surface
temperatures. Part 1: General Calculation methods.
Sinteza conţinutului lucrării
Normativul cuprinde prevederi referitoare la particularităţile calculului higro-termic al elementelor de construcţie perimetrale ale clădirilor de locuit existente, care urmează să fie supuse reabilitării şi modernizării termice. Sunt specificate toate etapele care trebuie parcurse, precum şi verificările specifice necesare în procesul de stabilire a unei diagnoze termo-energetice a anvelopei unei clădiri de locuit. Normativul este corelat cu celelalte normative din domeniu, în vigoare. Sunt specificate verificările higro-termice care trebuie efectuate în cazul clădirilor existente şi sunt analizaţi parametrii termo-higro-energetici care trebuie determinaţi pentru stabilirea performanţelor de protecţie termică a anvelopei unei clădiri existente. Pe baza acestora este
3
posibilă stabilirea strategiilor şi scenariilor de reabilitare şi modernizare termo-energetică, în cadrul auditului energetic.
Normativul oferă un instrument care facilitează evaluarea nivelului izolaţiei termice al clădirilor existente, în vederea îmbunătăţirii acestuia pentru:
- realizarea unui confort higro-termic corespunzător pentru utilizatori - reducerea consumului de energie termică - îmbunătăţirea protecţiei mediului înconjurător prin reducerea emisiilor poluante din
atmosferă, în spiritul prevederilor cuprinse în OG nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.
În Normativ se examinează măsura în care la clădirile de locuit existente se realizează următoarele exigenţe şi performanţe:
- realizarea rezistenţelor termice unidirecţionale (R), în câmp curent; - realizarea rezistenţelor termice corectate (R'), aferente fiecărei încăperi în parte şi
compararea lor cu rezistenţele termice necesare din considerente igienico-sanitare şi de confort;
- compararea rezistenţelor termice corectate, medii pe ansamblul clădirii (R'm) ale tuturor elementelor de construcţie perimetrale, cu rezistenţele termice minime (R'min), normate pe considerente termo-energetice, pentru clădirile de locuit noi;
- realizarea rezistenţei termice corectate, medii, a anvelopei clădirii (R'M); - realizarea coeficientului global de izolare termică a clădirii (G) şi compararea lui cu
valorile maxime, normate pe considerente termo-energetice, pentru clădirile noi (GN) din considerente termo-energetice;
- evaluarea comportării elementelor de construcţie perimetrale la fenomenul de condens superficial;
- evaluarea comportării elementelor de construcţie perimetrale la difuzia vaporilor de apă; - evaluarea stabilităţii termice a elementelor de construcţie perimetrale şi a încăperilor.
CUPRINS:
1. GENERALITĂŢI
2. DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE UNIDIRECŢIONALE
3. DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE CORECTATE
4. DETERMINAREA REZISTENŢEI TERMICE MEDII A ANVELOPEI ŞI A COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ
5. EVALUAREA COMPORTĂRII ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE PERIMETRALE LA FENOMENUL DE CONDENS SUPERFICIAL
6. EVALUAREA COMPORTĂRII ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE PERIMETRALE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APĂ
DE7. EVALUAREA STABILITĂŢII TERMICE A ELEMENTELOR CONSTRUCŢIE PERIMETRALE ŞI A ÎNCĂPERILOR
ANEXA A l SOLUŢII PRACTICATE LA CLĂDIRILE EXISTENTE ANEXA A2 COEFICIENŢI DE REDUCERE "r1" şi "r2" ANEXA A3 COEFIC1ENŢI LINIARI DE TRANSFER TERMIC "ψ" ANEXA A4 APORTUL DE CĂLDURĂ ÎN SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT,
PROVENIT DE LA CONDUCTELE DE INSTALAŢII TERMICE CARE TREC PRIN SUBSOL ANEXA A5 APORTUL DE CĂLDURĂ ÎN PODUL NEÎNCĂLZIT,
PROVENIT DIN RADIAŢIA SOLARĂ PRIN SUPRAFAŢA OPACĂ A ÎNVELITORII.
NORMATIV PRIVIND STABILIREA
Indicativ: NP 060-02
PERFORMANŢELOR TERMO-HIGRO-ENERGETICE
ALE ANVELOPEI CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE
ÎN VEDEREA REABILITĂRII LOR TERMICE 1. GENERALITĂŢI
1.1 Obiect şi domeniu de aplicare
Prezentul Normativ cuprinde prevederi referitoare la particularităţile calculului higro-termic al elementelor de construcţie perimetrale ale clădirilor de locuit existente, ce urmează să fie supuse reabilitării şi modernizării termice. Sunt specificate toate etapele care trebuie parcurse, precum şi verificările specifice necesare în procesul de stabilire a unei diagnoze termo-energetice a anvelopei unei clădiri de locuit.
Prevederile Normativului se aplică la toate tipurile de clădiri de locuit: - clădiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau înşiruite, tip duplex, ş.a.); - clădiri de locuit cu mai multe apartamente; - cămine şi internate; - unităţi de cazare din hoteluri şi moteluri, ş.a.
În mod orientativ prevederile din prezentul Normativ pot fi utilizate şi la alte categorii de clădiri.
Prevederile cuprinse în prezentul Normativ se adresează specialiştilor implicaţi în analizarea nivelului izolării termice a clădirilor existente şi vor fi utilizate în activitatea de proiectare, în cea de verificare a proiectelor de reabilitare şi modernizare a clădirilor existente (cerinţa E - Izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie) de către verificatori tehnici atestaţi de MLPTL şi în special, în activitatea de expertizare termică şi energetică a clădirilor de locuit existente [12] şi de elaborare şi acordare a certificatului energetic [13].
1.2 Scop
Scopul Normativului este de a completa reglementările în vigoare privind calculul higro-termic al anvelopei clădirilor de locuit, care se referă cu precădere la clădirile noi, cu prevederi specifice pentru clădirile existente.
Sunt specificate verificările higro-termice care trebuie efectuate în cazul clădirilor existente şi sunt analizaţi parametrii termo-higro-energetici care trebuie determinaţi pentru stabilirea performanţelor de protecţie termică a anvelopei unei clădiri existente. Pe baza acestora este posi-
Elaborator: Aprobat de:
MLPTL - DGTC cu ordin nr. 933 din 02.07.2002
INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ŞI TEHNICĂ DE CALCUL ÎN CONSTRUCŢII -I.P.C.T. - S.A. Bucureşti
5
6
bilă stabilirea strategiilor şi scenariilor de reabilitare şi modernizare termo-energetică, în cadrul auditului energetic [14]. Se va avea în vedere că fiecare clădire de locuit existentă este un unicat din punct de vedere higro-termic şi că ea trebuie tratată ca atare. Normativul oferă un instrument care facilitează evaluarea nivelului izolaţiei termice al clădirilor existente, în vederea îmbunătăţirii acestuia, pentru:
- realizarea unui confort higro-termic corespunzător pentru utilizatori - reducerea consumului de energie termică - îmbunătăţirea protecţiei mediului înconjurător prin reducerea emisiilor poluante din
atmosferă, în spiritul prevederilor cuprinse în Legea nr. 325/2002 pentru aprobarea OG 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice" [2].
1.3 Conţinut
în Normativ se examinează măsura în care la clădirile de locuit existente se realizează exigenţele şi performanţele din [1], [2] şi [3], astfel:
- verificarea rezistenţelor termice unidirecţionale (R), în câmp curent - din considerente igienico-sanitare;
- determinarea rezistenţelor termice corectate (R'), aferente fiecărei încăperi în parte şi compararea lor cu rezistenţele termice necesare din considerente igienico-sanitare(R'nec);
- compararea rezistenţelor termice corectate, medii pe ansamblul clădirii (R'm) ale tuturor elementelor de construcţie perimetrale, cu rezistentele termice minime (Rmin), normate pentru clădirile de locuit noi, din considerente termo-energetice;
- compararea rezistenţelor termice corectate, medii (R'm) cu valorile apreciat ca valori limită, minime şi maxime, prin acordarea unor note;
- determinarea rezistenţei termice corectate, medii, a anvelopei clădirii (R'M); - determinarea coeficientului global de izolare termică a clădirii (G) şi compararea
lui cu valorile normate pentru clădirile noi din considerente termo-energetice (GN);
- compararea coeficientului global de izolare termică (G), cu valorile apreciate ca valori limită, minime şi maxime, prin acordarea unor note;
- evaluarea comportării elementelor de construcţie perimetrale la fenomenul de condens superficial;
- evaluarea comportării elementelor de construcţie perimetrale la difuzia vaporilor de apă; - evaluarea stabilităţii termice a elementelor de construcţie perimetrale şi a încăperilor.
Normativul nu conţine referiri la exigenţele prevăzute în [17] - indicii globali de confort termic PMV şi PPD şi indicatorii disconfortului local - a căror determinare, la clădirile de locuit existente, este facultativă. Verificarea acestor exigenţe se va face în conformitate cu prevederile din [17] şi din [5] pct. 10.5 şi 14.4, dar oportunitatea efectuării acestor verificări se va stabili de la caz la caz.
1.4 Acte normative conexe
[ l ] Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii [2] Legea nr. 325/2002 pentru aprobarea OG 29/2000 privind reabilitarea termică a
fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice [3] C107/0 - Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţie
termică la clădiri
7
[4] C107/1 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit
[5] C107/3 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădiri-lor
[6] C107/4 - Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit
[7] CI 07/5 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu solul
[8] C 107/7 - Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor (înlocuieşte NP 200-89)
[9] C107/6 - Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elemen-tele de construcţie (înlocuieşte STAS 6472/4)
[10] GP 058 - Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit
[11] SC 007 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente
[12] NP 048 - Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora
[13] NP 049 - Normativ pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente
[14] NP 047 - Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi al insta-laţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora
[15] GP015 - Ghid pentru expertizarea şi adoptarea soluţiilor de îmbunătăţire a protecţiei termice şi acustice la clădiri existente unifamiliale sau cu număr redus de apartamente
[16] NP 064 - Normativ pentru proiectarea mansardelor la clădirile de locuit
[17] SR ISO 7730 - Ambianţe termice moderate. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi specificarea condiţiilor de confort termic.
NOTĂ 1) Reglementările tehnice notate cu semnul *** sunt în curs de aprobare sau de editare la data
redactării prezentului Normativ 2) La aplicarea reglementărilor tehnice de mai sus, se va lua în considerare ultima ediţie valabilă
8
2. DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE UNIDIRECŢIONALE
2.1. Rezistenţele termice specifice unidirecţionale ale elementelor de construcţie perimetrale, se detemină, de regulă, în conformitate cu actele normative în vigoare, astfel:
♦ pentru toate elementele de construcţie, cu excepţia plăcilor pe sol şi a suprafeţelor vitrate, rezistenţa termică R - pe baza prevederilor din [5] pct.7.5. şi a relaţiei (5);
♦ pentru plăcile pe sol, rezistenţa termică R1 - pe baza prevederilor din [7] pct.7. l . şi a relaţiei (2).
2.2. Caracteristicile termotehnice ale materialelor se consideră în calcul pe baza prevederilor din:
♦ Normativul [5] cap.4 şi Anexa A - pentru toate materialele de construcţie; ♦ Normativul [7] cap.4 şi Anexa A - pentru pământuri.
2.3. Conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant se stabileşte în funcţie de: – felul, sortul şi caracteristicile termotehnice ale materialului termoizolant prevăzut în proiectul iniţial; – deteriorarea caracteristicilor termoizolante ale materialului, produsă în timp, ca urmare a diferiţilor factori, dar în principal ca urmare a umezirii materialului prin infiltraţii şi/sau condens interior. Conductivitatea termică se stabileşte concret prin: – examinarea proiectului iniţial; – identificarea materialului prin sondaje şi/sau decopertări locale; – determinări de laborator ale unor probe extrase "in situ"; – examinarea stării în care se află materialul (în stare uscată, afectat de condens, igrasie
sau infiltraţii de apă, etc.) 2.4. Pentru a ţine seama de efectul negativ al umezirii, îmbătrânirii şi deteriorării în timp a
materialelor care intră în alcătuirea elementelor de construcţie şi, în special, a materialelor termoizolante, asupra conductivităţii termice, valorile normate ale acestora vor fi corectate prin multiplicarea cu coeficienţii de majorare "a", care se dau - orientativ -în Tabelul 1:
normata λλ ⋅= [W/(mK)] (1) Coeficientul de majorare aferent unui material de construcţii se obţine prin multiplicarea coeficientului care depinde de vechimea materialului cu cel mai mare dintre coeficienţii care depind de starea materialului (condens, igrasie, infiltraţii).
2.5. La determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale ale plăcilor pe sol, în cazul când pământul şi umplutura de peste CTS sunt nisipuri şi pietrişuri cu umiditate ridicată, conductivitatea termică de calcul a pământului pe adâncimea de 3,0 m sub CTS se va considera λp1 = 2,5 W/(mK) în loc de 2,0 W/(mK).
2.6. Pentru calcule simplificate, cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate, relaţia de calcul a rezistenţelor termice unidirecţionale pentru toate elementele de construcţie cu excepţia plăcii pe sol şi a tâmplăriei exterioare, se poate scrie sub forma:
λdRR += [m2K/W] (2)
în care: rezistenţa termică specifică a tuturor straturilor, cu excepţia stratului R
9
termoizolant, la care se adaugă rezistenţele termice superficiale [m2K/ W]:
)(∑++=j
jsesi
dRRRλ
d grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] λ conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant [W/(mK)]
Coeficienţi de majorare "a" a conductivităţilor termice *)
TABELUL l Stare
afectată de: uscată şi fără degradări
condens
igrasie
infil-traţii
vechime a a a a
Nr. crt.
MATERIALUL
ani - - - -1. Beton şi beton armat - - 1,10 1,10 -2. Mortar (în şape şi tencuieli) ≥30 1,03 1,10 1,30
3. cărămizi sau blocuri ceramice
≥30
1,03
4.
zidărie din
blocuri BCA sau din beton uşor
≥20
1,05
1,15
1,30
-
5. expandat 1,05 1,10 1.136.
Plăci din polistiren extrudat
≥10 1,02 1,05
- 1,10
7. Poliuretan celular ≥10 1,05 1,15 - 1,25 8.
plăci rigide sau semirigide
1,10
9.
Vată minerală saltele, pâsle
≥10
1,15
1,30
-
1,6Q
10.
Lemn şi produse din lemn (plăci din PFL, PAL, STABILIT ş.a.)
≥20
1,05
1,30**
11.
granulit, zgură expandată sau granulată
≥15
1,15
1,25
-
1,35
12.
Mat
eria
le te
rmoi
zoln
ate
Umpluturi termoizo-lante
zgură de cazan, cenuşă şi zgură de termocentrală
≥15
1,20
1,30
-
1,40
* conform INCERC - Bucureşti, Laboratorul PTEE. ** cu degradări (fisuri, microorganisme etc.) şi/sau umede. 2.7. în Tabelul 2 se dau câteva valori aproximative R ,calculate pentru principalele
elemente de construcţie perimetrale ale clădirilor de locuit, (planşee de terasă şi de pod, planşee peste subsolul neîncălzit şi pereţi exteriori), în alcătuirile uzuale din perioada 1950... 1990. Rezistenţele termice unidirecţionale R au fost calculate pe baza conductivităţilor termice nemajorate (λnormat). Calculul detaliat al rezistenţelor termice R este prezentat în Anexa Al pct.3 Tabelele A1.2....A1.5.
10
Rezistenţe termice unidirecţionale ale tuturor straturilor cu excepţia stratului termoizolant ( R )
TABELUL 2 R
Nr. crt.
ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE
mzK/W1 cu beton de pantă 0,45
2
PLANŞEE DE TERASĂ
cu strat termoizolant de grosime variabilă (umplutură de zgură, granulit, plăci BCA în trepte)
0,40
3
PLANŞEE DE POD 0,30
4
cu strat termoizolant sub pardoseală 0,35
5
strat termoizolant neprotejat 0,35
6
PLANŞEE
PESTE SUBSOLUL
NEÎNCĂLZIT
cu strat termoizolant sub planşeu strat termoizolant protejat 0,38
7
din zidărie sau beton monolit 0,22
8
monostrat
din fâşii sau panouri prefabricate 0,20
9 monolit 0,28
10
bistrat, din beton armat + fâşii sau plăci din BCA panouri prefabricate 0,26
11
b.a. executat în cofraje glisante
0,30
12
tristrat monolit b.a. + zidărie 2
1 cărămidă plină 0,44
13 beton armat 14 - 15 cm 0,25
14
pereţi structurali
beton armat 17 - 19 cm 0,27
15 beton armat 12 cm 0,23
16
PEREŢI EXTERIORI
tristrat panouri
prefabricate
pereţi nestructurali beton armat 14 - 15 cm 0,25
2.8. Pentru calcule simplificate, cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate, relaţia de calcul a rezistenţelor termice unidirecţionale pentru plăcile pe sol poate fi scrisă sub forma:
λdhR ++= 5,072,21 [m2K/W] (3)
în care: R1 rezistenţa termică specifică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse
între cota ±0,00 şi cota stratului invariabil (CSI), la care se adaugă rezistenţa termică superficială interioară [m2K/W]
h înălţimea măsurată între nivelul pământului din exteriorul clădirii (CTS) şi faţa superioară a plăcii din beton slab armat, suport al stratului termoizolant sau al şapei [m]
d grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] λ conductivitatea termică de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)]
11
2.9. Grosimea stratului termoizolant este cea efectivă, existentă la data expertizării, cu luarea în consideraţie atât a tasării iniţiale, cât şi a celei produse în timp. Grosimea "d" se poate stabili fie pe baza datelor existente în proiect, confirmate prin 1-2 sondaje, fie exclusiv pe baza câtorva sondaje sau/şi decopertări locale. La terasele fără beton de pantă, cu stratul termoizolant de grosime variabilă, se consideră grosimea medie, ponderată cu suprafeţele.
2.10. în Tabelele 3..5 se dau o serie de valori R şi R1, pentru principalele alcătuiri, materiale termoizolante şi grosimi uzuale în România, în perioada 1950...1990, astfel: - Tabelul 3 - Planşee (de terasă, de pod şi peste subsolul neîncălzit) - Tabelul 4 - Pereţi exteriori - Tabelul 5 - Plăci pe sol
Valorile conductivităţilor termice folosite la determinarea rezistenţelor termice din Tabelele 3...5 sunt egale cu valorile normate, conform Anexei A din [5], nemultiplicate cu coeficienţii de majorare "a" din Tabelul 1.
2.11. Pentru elementele de construcţie vitrate (tâmplărie exterioară şi pereţi exteriori vitraţi), rezistenţele termice unidirecţionale (R), egale cu rezistenţele termice corectate (R'), se consideră - de regulă - cu valorile din [5] cap.9 şi Tabelul V. în Tabelul 6 se dau câteva valori ale rezistenţelor termice specifice pentru elementele de construcţie vitrate folosite uzual la clădiri de locuit în perioada 1950-1990. Dacă starea tâmplăriei de lemn nu este corespunzătoare (tocul şi/sau cercevelele sunt umezite, putrezite, fisurate, degradate) rezistenţele termice se vor reduce cu până la 15 %, în funcţie de amploarea şi natura defectelor.
12
ALCĂTUIRI ŞI REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE (R), FOLOSITE UZUAL ÎN PERIOADA 1950-1990- PLANŞEE -
TABELUL3 Stratul termoizolant
λ d
R
Elementul de construcţie
Grupa Materialul
W/(mK) mm m2K/WPraf hidrofob 0,56 140 0,70 Plăci semirigide din vată minerală 0,09 50 1.00
30 1,0740 1,28
Plăci din vată minerală G 100
0,048
60 1,7024 1,0036 1,2748 1,54
Plăci din polistiren expandat
0,044
60 1,81125 0,97150 1,07
Stratul termoizolant pe beton de pantă
Plăci din beton celular autoclavizat BCA GBN 35
0,24
200 1,28240 1,05Granulit (ρ =700kg/m3) 0,37 320 1,26200 1,04280 1,30
Zgură expandată sau granulată (ρ =900kg/m3)
0,31
360 1,56180 1,02260 1,30
Stratul termoizolant în grosime variabilă Cenuşă şi zgură de termocentrală
(ρ =650kg/m3) 0,29
340 1,56150 1,02200 1,23
Plăci BCA GBN 35 0,24
250 1,44150 1,08200 1,31
PL
ANŞE
E D
E TE
RA
SĂ
Stratul termoizolant în trepte
Plăci BCA GBN T 0,22
250 1,54200 0,87Zgură de cazan (ρ =1000kg/m3) 0,35 300 1,16180 0,88Zgură expandată sau granulată
(ρ =900kg/m3) 0,31
260 1,14 180 0,92
PLANŞEE DE POD
Umpluturi termoizolante
Cenuşă şi zgură de termocentrală (ρ=650kg/m3)
0,29 240 1,13
Neizolat - - - 0,3332 0,73Plăci moi din fibre de lemn tip PFL
poros - plăci S0,084
48 0,9220 0,80Plăci din vată minerală fonoizolatoare,
tip FI 120 0,044
30 1,0320 0,77Plăci din vată minerală, tip G 100 0,048 30 0,9824 0,90Plăci din polistiren expandat 0,044 36 1,1775 0,69
Stratul termoizolant sub pardoseală
Plăci BCA GBN T 0,22 100 0,80100 0,80Plăci BCA GBN T 0,22 125 0,92100 0,77Plăci BCA GBN 35 0,24 125 0,8760 0,84Plăci din talaş tip STABILIT 0,13 100 1,15 30 1,01
PLANŞEE PESTE SUBSOLUL
NEÎNCĂLZIT
Stratul termoizolant sub planşeu
Plăci din vată minerală, tip G 100 0,048 40 1,21
13
ALCĂTUIRI ŞI REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE (R), FOLOSITE UZUAL ÎN PERIOADA 1950-1990 - PEREŢI EXTERIORI -
TABELUL 4 MATERIALUL TERMOIZOLANT
ρ λ d
R
GRUPA
Materialul kg/m3 W/(mK) mm m2K/W
240 0,52365 0,68
Cărămizi pline
1800
0,80
480 0,82 240 0,56 290 0,63365 0,74
procent de găuri 18%
1550
0,70
440 0,85240 0,62290 0,70365 0,83
Cărămizi cu găuri verticale tip GVP procent de
găuri 31%
1380
0,60
440 0,95blocuri pline 1800 0,93 290 0,53 Blocuri mici
din beton uşor ρ=1,8 t/m3
blocuri cu 15% găuri
1550
0,70
290
0,63
200 0,81 250 0,95
GBN 50 p=0,7 t/m3
825
0,34
300 1,10200 0,89250 1,05
M
onos
trat
din
zidăr
ie
Blocuri din BCA
GBN 35 p=0,6 t/m3
725
0,30
300 1,22175 0,82 200 0,91
GBN 50 p=0,7 t/m3
725
0,28
225 1,00200 1,00225 1,10
M
onos
tat
din
fâşi
i
Fâşii armate din BCA
GBN 35 p=0,6 t/m3
625
0,25
250 1,20monolit
300 0,62 Mono strat din
beton uşor
panouri prefabricate
Beton de granulit
1700
0,75
320 0,63
100 0,68150 0,88200 1,08
beton armat monolit+ fâşii armate
Fâşii armate BCA GBN 35
625
0,25
250 1,28
B
istr
at d
in
b.a.
şi B
CA
panouri pref. b.a.+plăci
Plăci BCA GBN T
550 0,22 150
0,94
Plăci din beton de argilă expandată
800
0,29
100
0,63
beton armat executat în cofraje glisante Plăci BCA GBN 35 600 0,24 100 0,72
24 0,98Plăci din polistiren expandat
20 0,044 36 1,2630 1,06
T
rist
rat m
onol
it
beton armat +zidărie½ cărămida plină Plăci din vată minerală
G100 100 0,048
40 1,27 22 cm
Plăci semirigide din vată minerală
350
0,09
75
1,08
Plăci BCA GBN T 550 0,22 125 0,82Plăci din vată minerală 100 0,048 80 1,93Plăci BCA GBN T 550 0,22 100
Plăci din polistiren 20 0,044 24 1,25
30 Plăci BCA GBN T 550 0,22 150 0,93
pereţi structu- rali 32 Plăci BCA GBN T 550 0,22 150 0,95
Plăci din vată minerală 100 0,048 80 1,91 22 cm Plăci din polistiren 20 0,044 80 2,0727 Plăci BCA GBN T 550 0.22 150 0,91
T
rist
rat
pano
uri p
refa
bric
ate
pereţi ne- structu- rali 30 Plăci BCA GBN T 550 0,22 150 0,93
14
ALCĂTUIRI ŞI REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE (R1) FOLOSITE UZUAL ÎN PERIOADA 1950-1990 - PLACĂ PE SOL -
TABELUL5 h*) d/λ R1Elementul de
construcţie Grupa
MATERIALUL TERMOIZOLANT m m2K/W m2K/W
- 2,920,50 3,42 1,00 3,921,50 4,42
0,40 2,00 4,92
- 3,12 0,50 3,62 1,00 4,12 1,50 4,62
0,80
2,00 5,12 - 3,32
0,50 3,82 1,00 4,32 1,50 4,82
PL
ĂC
I PE
SO
L
Stratul termoizolant sub pardoseală
Plăci din: - polistiren expandat - vată minerală tip G 100 - vată minerală tip FI 120 - BCA GBN T - BCA GBN 35 - PFL poros tip S
1,20
2,00 5,32
*) înălţimea măsurată între nivelul pământului din exteriorul clădirii (CTS) şi faţa superioară a plăcii din beton slab armat, suport al stratului termoizolant sau al şapei.
REZISTENŢE TERMICE SPECIFICE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE VITRATE FOLOSITE UZUAL ÎN PERIOADA 1950-1990
TABELUL6 R=R'Elementul de
construcţie Grupa
SORTIMENTUL
m2K/W simplă, cu o foaie de geam 0,19cuplată, cu 2 foi de geam 0,39
din lemn
dublă, cu 2 foi de geam 0,43
Tâmplărie exterioară
metalică tip SECO 0,32 pereţi simpli 0,22 din plăci presate din sticlă, tip S
(NEVADA) pereţi dubli 0,42
ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE
VITRATE Pereţi exteriori
vitraţi din cărămizi presate din sticlă cu goluri 0,31
3. DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE CORECTATE 3.1. Relaţii generale de calcul 3.1.1. Rezistenţele termice specifice corectate (R’) ale elementelor de construcţie perimetrale se
determină, de regulă, în conformitate cu actele normative în vigoare, astfel: - pentru toate elementele de construcţie, cu excepţia plăcii pe sol şi a suprafeţelor
vitrate - pe baza prevederilor din [5] pct.7.6. şi 7.7. - pentru plăcile pe sol - pe baza prevederilor din [7] pct.7. l .
3.1.2 La fazele preliminare şi intermediare de proiectare se admite utilizarea metodei simplificate şi aproximative de calcul din Anexa H din [5] care constă în determinarea mediei aritmetice a rezistenţelor termice unidirecţionale, calculate pe zone dispuse paralel cu fluxul termic şi pe straturi dispuse perpendicular pe fluxul termic.
3.1.3. Rezistenţele termice specifice corectate (R’) ale elementelor de construcţie neomogene şi cu
punţi termice, cu excepţia plăcilor pe sol, se determină pe baza relaţiilor de calcul (7) şi (10) din [5], care pot fi scrise sub forma generală:
∑ ∑∑ ⋅⋅ ++
−=
Sl
UpR
pR
jjii
i )()(
)1(1'
ψ [m2K/W] (4)
în care: R rezistenţa termică specifică unidirecţională din câmp curent [m2K/W]; S suprafaţa pentru care se face calculul [m2]; lj lungimile punţilor termice liniare de acelaşi fel (j), din cadrul suprafeţei S
[m]; ψj coeficienţii liniari de transfer termic aferenţi punţilor termice de acelaşi fel
(j), [W/(mK)]; pi ponderea zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic decât zona de câmp
curent [-]; Ui coeficienţii de transfer termic unidirecţional, aferenţi zonelor (i) [W/(m2K)].
3.1.4. Rezistenţele termice specifice corectate ale plăcilor pe sol, se determină pe baza relaţiilor de calcul (1) din [7] şi (10) din [5], care pot fi scrise sub forma generală:
Slj
TTUp
Rp
RjP
iil
i ∑∑∑ ⋅⋅ +
∆∆⋅
⎥⎥⎦
⎤
⎢⎢⎣
⎡+
−=
)()(
)1(1'
ψ [m2K/W] (4)
în care: ∆TP diferenţa dintre temperatura interioară şi temperatura pământului la cota
stratului invariabil (CSI) [K]: ∆TP=Ti-TP
∆T diferenţa dintre temperatura interioară şi temperatura exterioară convenţională de calcul [K]:
∆T=Ti-TeRl rezistenţa termică specifică unidirecţională din câmp curent [(m2K/ W]; S, lj, ψj, pi, Ui cu aceleaşi semnificaţii ca la pct.3. l .2.
15
16
Pe baza valorilor Te şi TP din [7] Tabelul II, şi considerând T} = 20°C, rezultă, pentru toate zonele climatice:
286,05,3
1≅≅
∆∆
TT P
3.1.5 În conformitate cu relaţiile (8), (9) şi (10) din [5], coeficienţii de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale "r" ale tuturor elementelor de construcţie, cu excepţia plăcilor pe sol, se pot determina cu relaţia:
)1()1(
1'
SRRpUpR
Rr⋅⋅+⋅⋅+−
==ψ
[-] (6)
în care: p ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [-]; l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m]; S aria totală a elementului de construcţie, caracterizată prin aceeaşi rezistenţă termică
unidirecţională [m2]; U coeficientul de transfer termic unidirecţional, mediu, ponderat, aferent ariei totale a
zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(m2K)]; T coeficientul liniar de transfer termic, mediu, ponderat, aferent lungimii însumate a
tuturor punţilor termice liniare [W/(mK)]. 3.1.6. Pe baza relaţiei (1) din [7] şi a relaţiei (10) din [5], coeficientul de reducere a rezistenţei
termice unidirecţionale "r" ale plăcilor pe sol, se poate determina cu relaţia:
)1(5,3)1(
5,3'1
SRRpUpR
Rrll ⋅⋅⋅+⋅⋅+−
==ψ
[-]
(7) în care: Rl rezistenţa termică specifică unidirecţională, din câmp curent, a tuturor
straturilor cuprinse între cota ±0,00 şi CSI, la care se adaugă rezistenţa termică superficială interioară Rsi, [m2K/W].
p, U , ψ , l, S cu aceleaşi semnificaţii ca la pct. 3. 1.4. 3.2. Determinarea simplificată a rezistenţelor termice specifice corectate, cu ajutorul
coeficienţilor de reducere 3.2.1. Rezistenţele termice specifice corectate ale tuturor elementelor de construcţie, cu
excepţia suprafeţelor vitrate, se pot determina în mod simplificat, cu suficientă exactitate, dar mai operativ, cu relaţia:
R' = r·R = r1· r2·R [m2K/W] (8) în care: r1 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp
curent, care ţine seama de influenţa punţilor termice liniare [-]; r2 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp
curent, care ţine seama de prezenţa, în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral, a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-].
La placa pe sol, în loc de R se consideră rezistenţa termică Rl.
17
3.2.2. Coeficienţii .de reducere " r1 " şi " r2 " se determină cu următoarele relaţii: - la toate elementele de construcţie, cu excepţia plăcilor pe sol:
)1(1
11
SR
r⋅⋅+
=ψ
[-] (9)
RpUpr
⋅⋅+−=
)1(1
2 [-] (10)
- la plăcile pe sol:
)1(5,31
5,3
1
1
SR
r⋅⋅⋅+
=ψ
[-] (11)
12
)1(195,0
RpUpr
⋅⋅+−≤ = [-] (12)
în care p. l, S,ψ şi U au aceleaşi semnificaţii ca la pct.3.1.4. 3.2.3. Coeficientul liniar de transfer termic, mediu, ponderat, se calculează cu relaţia:
lljj∑ ⋅
=)(ψ
ψ [W/(mK)] (13)
în care: ψj coeficienţii liniari de transfer termic aferenţi diferitelor detalii caracteristice
din cadrul ariei S [W/(m.K)]; lj lungimile corespunzătoare valorilor ψi, definite mai sus [m]; l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m]:
∑= ljl3.2.4. Ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic, existente
în cadrul ariei elementului de construcţie considerat, se calculează cu relaţia:
ss
sspp
ii
∑∑ ==='' [-] (14)
în care: Si’ ariile zonelor neizolate termic sau mai puţin termoizolate, existente în
cadrul ariei totale a elementului de construcţie [m2]; S’ aria însumată a tuturor zonelor neizolate termic şi a celor mai puţin
termoizolate [m2]; '' ∑= iSS
pi ponderile ariilor Si’ din totalul ariei S [-] :
SSp i
i'' =
3.2.5. Coeficientul de transfer termic unidirecţional, mediu, ponderat, aferent ariei S’, se
determină cu relaţia:
18
ppU
SSU
Uiiii ∑∑ ⋅
=⋅
=)(
')'( [W/(m2K)] (15)
în care: Ui coeficienţii de transfer termic aferenţi diferitelor zone neizolate sau mai
puţin izolate termic [W/(m2 K)].
3.2.6. Coeficienţii liniari de transfer termic ψj se pot lua din Anexa A3 a prezentului Normativ, precum şi din Normativele [5] şi [7], astfel:
- Tabelele l, 3, 5 ...14, 21, 22, 24.. .29, 36 ...38, 42 ...45, 51, 60 şi 61 din Normativul C 107/3-1997 [5];
- Tabelele l, 3, 5, 7 şi 9 din Normativul C 107/5-1997 [7]. Pentru detalii importante care nu se găsesc în aceste acte normative, coeficienţii ψj se pot determina pe baza unui calcul numeric automat al câmpului de temperaturi, pe baza prevederilor din Anexa J din [5] şi din Anexa C din [7].
3.2.7. Coeficienţii de transfer termic unidirecţional Ui- aferenţi zonelor neizolate sau mai puţin termoizolate, se calculează cu relaţia:
ii
RU 1
= [W/(m2K)] (16)
în care: Ri - rezistenţele termice unidirecţionale ale zonelor "i", neizolate sau mai
puţin termoizolate [(m2K/W] O serie de valori aproximative Ui se dau în Tabelul 7.
3.2.8. Zonele neizolate termic care se iau în considerare la determinarea parametrilor "p" şi "U " din relaţiile (10), (12) şi (15) sunt, în principal, următoarele: - la planşeele de terasă şi de pod: chepenguri, ventilaţii, coşuri de fum, străpungeri
de instalaţii, recipienţi de scurgere ş. a.; - la planşeul peste subsolul neîncălzit şi la placa pe sol, în situaţia în care stratul
termoizolant este amplasat sub pardoseală: suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi nestructurali (care întrerup continuitatea stratului termoizolant), precum şi toate zonele la care nu s-a prevăzut strat termoizolant (de ex. zona casei scării, a holului de intrare în clădire ş.a.);
- la planşeul peste subsolul neîncălzit şi la placa pe sol, în situaţia în care stratul termoizolant este amplasat sub placă: suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi a grinzilor din beton armat (care întrerup continuitatea stratului termoizolant), precum şi toate zonele la care nu s-a prevăzut strat termoizolant, ş.a.;
- la pereţii exteriori: zonele de punţi termice străpunse, de lăţime relativ mare, pentru care nu se introduc în calcule coeficienţi liniari de transfer termic: stâlpi, bulbi, tălpi şi grinzi din beton armat monolit etc.;
19
3.2.9. Zonele mai puţin izolate termic care se iau în considerare, de regulă, la determinarea parametrilor "p" şi "U " din relaţiile (10), (12) şi (15) sunt, în principal, zonele de punţi termice nestrăpunse ale pereţilor exteriori, pentru care nu se introduc în calcule coeficienţi ψj: stâlpi, bulbi, tălpi şi grinzi din beton armat monolit, toate protejate la exterior cu un strat termoizolant subţire, ş. a.
3 2.10. Punţile termice liniare care trebuie în mod obligatoriu să fie luate în considerare la determinarea parametrilor "l" şi "ψ " din relaţiile (9), (11) şi (13), sunt, în principal, următoarele: - intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul de terasă (în zona aticului sau a cornişei); - intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul de pod (în zona streaşinii); - intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul peste subsolul neîncălzit (în zona
soclului); - intersecţia dintre pereţii exteriori şi placa pe sol (în zona soclului); - colţurile verticale (ieşinde şi intrânde) formate la intersecţia dintre doi pereţi exteriori
ortogonali; - punţile termice verticale de la intersecţia pereţilor exteriori cu pereţii interiori
structurali (de ex. stâlpişori din beton armat monolit protejaţi sau neprotejaţi, pereţii din beton armat adiacenţi logiilor, ş.a);
- intersecţia pereţilor exteriori cu planşeele intermediare (în zona centurilor şi a consolelor din beton armat monolit, ş.a.)
- plăcile continue din beton armat care traversează pereţii exteriori la balcoane şi logii; - conturul tâmplăriei exterioare (la buiandrugi, solbancuri şi glafuri verticale).
3.2.11. Ariile elementelor de construcţie perimetrale (S) se măsoară în conformitate cu [5] cap.6 şi [4] pct. 3.3, astfel: - ariile elementelor de construcţie orizontale (planşeele de terasă şi de pod, planşeul
peste subsolul neîncălzit şi placa pe sol) sunt delimitate prin conturul interior al pereţilor exteriori;
- aria opacă a pereţilor exteriori este egală cu aria totală a pereţilor exteriori din care se scade aria suprafeţelor vitrate;
- aria totală a pereţilor exteriori se măsoară considerând: • pe orizontală - lungimea desfăşurată a feţei interioare a pereţilor exteriori - • pe verticală - înălţimea măsurată între faţa superioară a pardoselii finite de la
parter şi faţa inferioară a planşeului de peste ultimul nivel încălzit - - aria tâmplăriei exterioare şi a altor suprafeţe vitrate se determină pe baza
dimensiunilor lor nominale. Lungimile punţilor termice liniare (l) se măsoară în funcţie de lungimile lor reale, existente în cadrul ariilor S.
20
COEFICIENŢI DE TRANSFER TERMIC (Ui) CARACTERISTICI ZONELOR NEIZOLATE TERMIC SAU MAI PUŢIN TERMOIZOLATE
TABELUL7 UiGrosimea
peretelui
zone neizolate termic
zone mai puţin termoizolate
Nr. crt.
ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE
mm W/(m2K) 1 PLANŞEE SUB TERASĂ - 2,25 - 2 PLANŞEE SUB POD NEÎNCĂLZIT - 3,25 - 3 PLANŞEE PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT - 2,75 - 4 PLĂCI PE SOL - 0,35 - 5 220 3,40 - 6 270 3,10 - 7
Panouri mari prefabricate 320 2,85 -
8 150 3,30 - 9 200 3,00 -
10 250 2,75 - 11 300 2,55 - 12 350 2,40 - 13 400 2,20 - 14 450 2,10 - 15
Zidării şi soluţii monolit
Zone de punţi termice străpunse din beton armat
500 2,00 - 16 325 - 2,05 17 375 - 1,95 18 425 - 1,85 19 475 - 1,75 20 525 - 1,65 21
Zone de punţi termice din beton armat, protejate cu zidărie din cărămizi pline 125 mm
575 - 1,55 22 350 - 1,00 23 400 - 1,00 24 450 - 0,95 25 500 - 0,95 26 550 - 0,90 27
Zone de punţi termice din beton armat, protejate cu polistiren celular 25 mm+ zidărie din cărămizi pline 125 mm
600 - 0,90 28 200 - 1,70 29 250 - 1,60 30 300 - 1,55 31
75 350 - 1,50
32 250 - 1,40 33 300 - 1,35 34
100 350 - 1,30
35 250 - 1,25 36 300 - 1,20 37
125 350 - 1,15
38 250 - 1,15 39 300 - 1,10 40
PER
EŢ
I EX
TE
RIO
RI
Zidării şi soluţii monolit
Zone de punţi termice din beton armat, protejate cu plăci sau fâşii BCA GBN 35 cu grosimea in mm de:
150 350 - 1,05
21
3.2.12. Elementele de construcţie orizontale (planşeele de terasă şi de pod, planşeul peste subsolul neîncălzit şi placa pe sol) prezintă următoarele particularităţi: - există, de regulă, un unic tip de zonă diferită (în ceea ce priveşte alcătuirea şi gradul de
izolare termică) de zona de câmp, şi anume zona neizolată termic; - cea mai semnificativă punte termică liniară este, de departe, intersecţia suprafeţelor
orizontale cu pereţii exteriori ai clădirii.
În aceste condiţii, coeficienţii de transfer termic ψ şi U nu mai trebuie să fie ponderaţi, iar în locul lungimii totale "l" se consideră perimetrul "P", măsurat pe conturul feţei interioare a pereţilor exteriori de la ultimul nivel (la planşeele de terasă şi de pod), respectiv de la parter (la planşeul peste subsolul neîncălzit şi la placa pe sol). Aria elementului de construcţie orizontal (S) este aria suprafeţei mărginită pe contur de perimetrul (P) definit mai sus.
3.2.13. În tabelele A2.1 ...A2.4 din Anexa A2 se dau valorile coeficienţilor de reducere "r1", determinate cu relaţiile (9) şi (11), în funcţie de parametrii R (R1), l/S şi ψ , iar în tabelele A2.5 ...A2.8 - valorile coeficienţilor de reducere “ r2”, determinate cu relaţiile
(10) şi (12), în funcţie de parametrii R (R1), p şi U . în tabelele A2.1, A2.2 şi A2.3, în locul lungimii "l" se consideră, în general, perimetrul „P”.
În t.abelele A2.5, A2.6 şi A2.7, pe lângă coeficienţii "r2" aferenţi diferitelor valori U , s-au calculat şi coeficienţii " r2" corespunzători coeficienţilor de transfer termic iU ai zonelor neizolate termic, care, conform datelor din Tabelul 7, sunt:
U = 2,25 W/(m2K) - pentru planşeele de terasă U = 3,25 W/(m2K) - pentru planşeele de pod U = 2,75 W/(m2K) - pentru planşeele peste subsolul neîncălzit U = 0,35 W/(m2K) - pentru placa pe sol
3.2.14. La determinarea rezistenţelor termice corectate R' cu ajutorul coeficienţilor de reducere "r1" şi "r2", se vor avea în vedere următoarele:
- pentru alte valori R(R1), p, l/S, ψ şi U decât cele din tabelele A2.1.. A2.8, valorile coeficienţilor " r1" şi " r2" se pot determina prin interpolare;
- la pereţii exteriori, în situaţia în care, pentru unele punţi termice - cu excepţia punţilor termice geometrice (de la colţuri şi de pe conturul tâmplăriei exterioare) - nu
există valori precalculate pentru coeficienţii "ψ ", punţile termice respective vor putea fi considerate "zone neizolate sau mai puţin termoizolate"; în aceste cazuri
valorile "U " aferente acestor zone vor fi majorate cu 10...30%, în funcţie de lăţimea zonei, majorarea fiind cu atât mai mare cu cât lăţimea punţii termice este mai mică;
- având în vedere că, de regulă, colţurile intrânde ale pereţilor exteriori au valori ψ negative, influenţa acestor punţi termice poate fi, acoperitor, neglijată în calcule;
- în situaţia în care, în Tabelele din Anexa A2 nu se găsesc valorile necesare pentru
parametrii p, l/S, U şi ψ , coeficienţii ""r1" şi ""r2" pot fi determinaţi pe baza altor
22
valori ai acestor parametri, alese astfel încât produsul "p·U ", respectiv "ψ · (l/S)" să fie egal cu cel al parametrilor căutaţi.
3.2.15. Dacă la o clădire există două sau mai multe alcătuiri diferite la acelaşi element de construcţie (de ex.o zonă cu pereţi exteriori nestructurali şi altă zonă cu pereţi structurali din beton armat monolit cu strat termoizolant la exterior), calculele se vor face, de regulă, separat pentru fiecare alcătuire în parte, determinând valorile R, r1, r2 şi R' distincte. În această situaţie, rezistenţa termică specifică medie a elementului de construcţie se detemină în final cu relaţia (10) din [5].
3.2.16. Pentru calcule aproximative la fazele preliminare de proiectare, în locul produsului "r1-r2" din relaţia (8), se poate aprecia un coeficient global de reducere "r", în conformitate cu [4] pct. 3. 5. 3. Valorile coeficienţilor globali de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale "r" sunt cu atât mai mici, cu cât următorii parametri sunt mai mari:
- rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent (R); - lungimea punţilor termice raportată la aria elementului de construcţie considerat
(l/S, P/S); - aria zonelor neizolate sau mai puţin termoizolate, raportată la aria elementului de
construcţie considerat (p); - valorile coeficienţilor liniari de transfer termic (ψ); coeficienţii ψ sunt cu atât mai
mari cu cât punţile termice au o lăţime mai mare şi sunt mai puţin protejate (de ex. punţi termice străpunse);
- valorile coeficienţilor de transfer termic aferenţi zonelor neizolate sau mai puţin termoizolate (U); coeficienţii U sunt cu atât mai mari cu cât zonele respective se caracterizează prin rezistenţe termice mai mici (de ex. zonele neizolate termic).
3.3. Determinarea performanţelor elementelor de construcţie, în ceea ce priveşte rezistenţele termice
3.3.1. În conformitate cu actele normative în vigoare, actualmente în România sunt normate următoarele rezistenţe termice specifice:
- Rezistenţele termice necesare din considerente igienico-sanitare (R'nec), care, în conformitate cu pct 13.1 din [5] se determină cu relaţia (27) din [5]; această relaţie poate fi scrisă sub forma:
max
)('ii
einec
TTTR
∆−⋅
=⋅α
τ [W/(m2K)] (17)
în care: τ factorul de corecţie a temperaturilor exterioare
ei
ui
TTTT
−−
=τ [-] (18)
Ti temperatura interioară de calcul (Ti =+20°C); Te temperatura exterioară de calcul - conform pct. 5.1 din [5], preluată în
Tabelul 8 din prezentul Normativ [°C]; Tu temperatura de calcul în spaţiile neîncălzite adiacente elementelor de
construcţie perimetrale, care se determină pe baza unui bilanţ termic, cu
23
relaţia (14) din [5] sau cu relaţia (11) din [7]; αi coeficientul de transfer termic superficial, la interior, cu valori în conformitate
cu Tabelul II din [5], preluate în Tabelul 8 din prezentul Normativ; ∆Timax diferenţa maximă de temperatură admisă între temperatura interioară şi
temperatura medie a suprafeţei interioare a elementului de construcţie perimetral, cu valori în conformitate cu Tabelul VI din [5], preluate în Tabelul 8 din prezentul Normativ.
Pentru valorile τ, pentru uzul acestui capitol, s-au adoptat valorile din tabelul I din [6], preluate în Tabelul 8 din prezentul Normativ. Pe baza datelor din Tabelul 8, s-au calculat, cu relaţia (17), valorile R'nec din Tabelul 9, pentru cele 4 zone climatice din România. Pentru tâmplăria exterioară s-a considerat valoarea R'ncc din Tabelul VII din [5], corespunzătoare grupei de clădiri I.
- Rezistenţele termice minime (R'min), care au fost stabilite pe considerente termo-energetice, în scopul reducerii consumului de energie în exploatare la clădirile noi. Valorile R'min s-au preluat în Tabelul 9 din prezentul Normativ, din [4] Anexa 3.
3.3.2 în conformitate cu prevederile pct. 13.2 şi 13.9 din [5]: - condiţia (28) din [5] R' ≥ R'nec trebuie să fie îndeplinită pentru elementele de
construcţie aferente fiecărei încăperi în parte; - condiţia (29) din [5] R'm ≥ R'min trebuie să fie îndeplinită pentru elementele de
construcţie aferente întregii clădiri. Dacă relaţia R' ≥R'nec este îndeplinită la fiecare încăpere, rezultă că ea este realizată şi pe ansamblul clădirii (ipoteză acoperitoare).
3.3.3 în Tabelul 9 se dau deasemenea valorile apreciate ca valori limită (minime şi maxime) pentru rezistenţele termice specifice corectate, medii pe ansamblul clădirii, aferente fiecărui element de construcţie. La stabilirea valorilor limită maxime s-au avut în vedere: - posibilităţile tehnice actuale şi pentru viitorul apropiat; - utilizarea materialelor termoizolante în condiţii de eficienţă economică (pe baza unor
calcule de optimizare); - practica actuală şi tendinţele din alte ţări.
3.3.4. Aprecierea performanţelor realizate de elementele de construcţie perimetrale existente, în ceea ce priveşte rezistenţele termice specifice medii (R'm) se face prin: - compararea cu valorile rezistenţelor termice necesare (R'nec), normate din considerente
igienico-sanitare; - compararea cu valorile rezistenţelor termice minime (R'min), normate - pentru clădirile
noi - din considerente de economie de energie; - compararea cu valorile apreciate ca valori limită, minime şi maxime.
3.3.5. Compararea cu valorile normate R'nec şi R'min se face determinând procentul de realizare a acestor valori, cu relaţiile:
100''
1 ⋅=nec
m
RRp [%] (19)
24
100''min
2 ⋅=RRp m
[%] (20)
3.3.6. Compararea rezistenţelor termice R'm cu valorile apreciate ca valori limită, se face prin acordarea unor note (de la 0 la 10), care se determină pe baza graficului din fig.l, întocmit în următoarele ipoteze:
- valorile min. R'm corespund notei "0"; - valorile max.R'm corespund notei "10", - notele intermediare sunt stabilite pe o scară exponenţială.
Notele acordate se rotunjesc la o zecimală.
Notarea rezistenţelor termice corectate medii ale elementelor de construcţie perimetrale, cu ajutorul graficului din fig.l, permite evidenţierea şi vizualizarea operativă a performanţelor termo-energetice ale acestora, în comparaţie cu valorile maxime apreciate actualmente ca posibile din punct de vedere tehnic şi economic.
DATE PENTRU DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE NORMATE R'nec
TABELUL 8 Te
Zona climatică
I II III IV
τ
αi
∆Timax
SIM
BOLU
L
ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE
°C - W/(m2K) K
E
Pereţi exteriori
8,0
4,0
T
de terasă
1,00
A
de pod
0,90*
8,0
3,0
S
Planşee
peste subsolul neîncălzit
0,50* 6,0
2,0
P
Plăci pe sol
1,00 6,0
2,5
F.
Tâmplărie exterioară
-12
-15
-18
-21
- -
* valori orientative; valorile exacte se determină pe baza unui calcul de bilanţ termic
25
VALORILE NORMATE ŞI VALORILE LIMITĂ APRECIATE, ALE REZISTENŢELOR TERMICE
TABELUL 9
R'nec
VALORI LIMITĂ
APRECIATE
Zona climatică I II III IV
R'min
minR'
maxR'
SIM
BOLU
L
ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE
mzK/W mzK/W mzK/W
E
Pereţi exteriori
1,00
1,09 1,19 1,28 1,40 0,50
4,00
de terasă
1,33
1,46 1,58 1,71 3,00 0,50
5,00 T
de pod
1,20*
1,31* 1,42* 1,54* 3,00 0,50
5,00
S
Planşee peste subsolul
neîncălzit1,33*
1,46* 1,58* 1,71* 1,65 0,30
3,00
P
Plăci pe sol
2,13
2,33 2,53 2,73 4,50 1,00
5,00
F
Tâmplărie exterioară
0,39
0,50
0,30
1,50
* valori orientative; valorile exacte se determină pe baza unor factori de corecţie τ determinaţi printr-un calcul de bilanţ termic.
Fig.1
NOTAREA REZISTENŢELOR TERMICE CORECTATE
LEGENDĂ
E - PEREŢI EXTERIORI
F - TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ
T - PLANŞEE DE TERASĂ
A - PLANŞEE DE POD
S - PLANŞEE PESTE SUBSOLURI NEÎNCALZITE P - PLĂCI PE SOL
26
27
4. DETERMINAREA REZISTENŢEI TERMICE MEDII A ANVELOPEI ŞI A COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ
4.1 În conformitate cu prevederile de la pct. 3.10 din [4], rezistenţa termică corectată, medie, a anvelopei clădirii se calculează cu relaţia:
∑ ⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ ⋅
=
mj
jjM
RAAR
'
'τ [ (m2K) / W] (21)
în care: Aj ariile totale, pe clădire, ale elementelor de construcţie, determinate conform
prevederilor din [4] pct. 3.3 [m2]; A aria anvelopei, determinată cu relaţia (3) din [4]:
][ 2∑ ⋅= mAA j ; τj factorii de corecţie a temperaturilor exterioare, calculaţi cu relaţia (18) din
prezentul Normativ [-]; R'mj rezistenţele termice corectate , medii pe ansamblul clădirii, ale elementelor
de construcţie perimetrele, determinate în conformitate cu prevederile din cap. 3.2 al prezentului Normativ.
4.2 La determinarea temperaturilor în spaţiile neîncălzite adiacente unor elemente de construcţie perimetrele (Tu), necesare pentru calcularea factorilor de corecţie a temperaturilor exterioare (τj), pe lângă prevederile din [5] cap. 8 şi din [7] pct 7.5.3, se vor avea în vedere următoarele:
♦ La subsolurile neîncălzite, la determinarea temperaturii Tu cu relaţia (11) din [7], se poate ţine seama de aportul de căldură provenit de la conductele de instalaţii termice care trec prin subsoluri.
În acest sens, în relaţia de calcul (11) din [7], se adaugă următorii termeni: - la numărător: 2·π·A·Ta [W°C/K] (22) - la numitor: 2·π·A [W/K] (23) în care: Ta temperatura apei din conducte (°C); A termen în funcţie de dimensiunile conductelor şi de grosimile şi conductivită- ţile termice ale materialelor termoizolante cu care sunt izolate acestea [W/K]. Valorile A şi Ta se dau în Anexa A4.
♦ La podurile neîncălzite, la determinarea temperaturii Tu cu relaţia (14) din [5], se poate ţine seama de aportul util de căldură provenit din radiaţia solară prin suprafaţa opacă a învelitorii:
În acest sens, în relaţia de calcul (14) din [5], la numărător se adaugă teremenul :
esî
î TR
A∆
⋅5,0 [W°C/K] (24)
în care: Aî aria desfăşurată a învelitorii [m2]; Rî rezistenţa termică unidirecţională a învelitorii, inclusiv eventuala astereală
şi stratul hidroizolant [m2K/W]; la calculul rezistenţei termice se va considera αi = 12 W/(m2K);
28
∆Tes creşterea temperaturii exterioare ca efect a radiaţiei solare, care se consideră conform prevederilor din Anexa A5 [°C].
♦ La podurile neîncălzite, la determinarea temperaturii Tu cu relaţia (14) din [5], rata schimburilor convenţionale de aer se va considera conform tabelului IV din [5], în funcţie de gradul de etanşeitate al învelitorii şi streaşinii, atât conform proiectului iniţial (cu sau fără astereală, streaşină înfundată sau cu căpriori aparenţi, ş.a.) cât şi ţinând seama de starea reală existentă la data efectuării expertizei (ţigle lipsă, streaşină deteriorată, ş.a.). În funcţie de gradul de etanşeitate, se va considera n=5...10h-1
4.3 În conformitate cu prevederile de la pct.1.3 al. 2 din [4], coeficientul global de izolare termică aferent clădirilor de locuit existente, se determină ca la clădirile noi, pe baza prevederilor din [4].
4.4 Coeficientul global de izolare termică a clădirii (G) se calculează cu relaţiile (1) şi (2) din [4], sau cu relaţia:
nVR
AGM
⋅+⋅
= 34,0'
[W/(m3K)] (25)
în care: A aria anvelopei clădirii [m2]; V volumul interior, încălzit, al clădirii [m3]; R'M rezistenţa termică corectată, medie, a anvelopei clădirii [m2K/W]; n viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimbului de aer pe oră [h-1].
4.5 Viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv rata schimburilor convenţionale de aer "n" se va considera în conformitate cu Anexa l din [4], cu precizarea că, dacă tâmplăria este în stare deteriorată, valorile din Anexa l se vor majora cu până la 25%, în funcţie de ponderea suprafeţelor în stare necorespunzătoare şi de gradul de deteriorare.
4.6 Pentru evidenţierea contribuţiei fiecărui element de construcţie la coeficientul global de izolare termică a clădirii, se recomandă să se calculeze cota parte aferentă fiecărui element de construcţie, precum şi cota parte aferentă schimburilor de aer, folosind relaţiile:
• Cota parte pentru transferul termic prin elementul de construcţie "j" :
100'
⋅⋅⋅ GVR mj
⋅A jj τ [%] (26)
• Cota parte pentru transferul termic prin anvelopă:
100' GVR
AM ⋅⋅
[%] (27)
• Cota parte pentru ventilare
10034,0⋅
⋅G
n [%] (28)
4.7 Aprecierea performanţei globale a clădirilor de locuit existente din punct de vedere termotehnic şi al pierderilor totale de căldură, se face prin:
- evidenţierea rezistenţei termice medii, corectate, a anvelopei clădirii (R'M);
29
- compararea valorii coeficientului global de izolare termică (G) cu valoarea normată, pentru clădirile noi, a acestui coeficient (GN), care se determină în conformitate cu cap. 4 şi cu Anexa 2 din [4].
Procentul de realizare a coeficientului global de izolare termică normat, se determină cu relaţia:
1003 ⋅=GNGp [%] (29)
La compararea valorilor G şi GN conform relaţiei (29), coeficientul global de izolare termică G va fi stabilit fără considerarea aporturilor suplimentare de căldură menţionate la pct. 4.2 şi detaliate în Anexele A4 şi A5.
4.8 Compararea coeficienţilor globali de izolare termică cu valorile apreciate ca valori limită, se poate face prin acordarea de note (de la O la 10), care se determină pe baza graficului din fig. 2, pe o scară exponenţială, în funcţie de raportul A/V. Graficul a fost întocmit pe baza următoarelor valori limită: - pentru clădiri având raportul A/V = 0,2 m2/m3:
- min G = 0,3W/(m3K)...................nota 10 - max G= 1,0 W/(m3K)..................nota 0
- pentru clădiri având raportul A/V= 1,2 m2/m3: - min G = 0,6W/(m3K)......................nota 10 - max G = 3,OW/(m3K)....................nota 0
Sub această formă (în funcţie de raportul A/V), notele diverselor tipuri de clădiri sunt comparabile, clădirile de locuit individuale, cu un număr redus de niveluri, cu un raport A/V mare, nefiind defavorizate în comparaţie cu clădirile compacte şi cu multe niveluri.
Fig. 2.
NOTAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT
30
31
5. EVALUAREA COMPORTĂRII ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE PERIMETRALE LA FENOMENUL DE CONDENS SUPERFICIAL
5.1 Comportarea elementelor de construcţie perimetrale la fenomenul de condens superficial este în funcţie de temperaturile superficiale (Tsi) şi de temperatura punctului de rouă (Өr).
Verificarea existenţei riscului de condens superficial se face pe baza prevederilor din [5] cap. 10 şi 14, din [6] cap. 8 şi fişa "b" precum şi din [7] cap.9 şi 10. Vor fi verificate în mod obligatoriu, clădirile, elementele de construcţie, zonele şi nodurile la care, prin constatări directe sau din declaraţiile locatarilor, rezultă că fenomenul de condens superficial s-a produs sau se produce încă.
5.2 Temperatura pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie perimetrale fără punţi termice sau în câmpul curent al elementelor de construcţie cu punţi termice, se determină cu relaţia:
( )RTTTT
i
eiisi
⋅−
−=α
τ [°C] (30)
în care: Ti temperatura interioară de calcul [°C]; Te temperatura exterioară de calcul [°CJ; τ factorul de corecţie a temperaturilor exterioare, conform pct. 3.3.1 din
prezentul Normativ [-]; αi coeficientul de transfer termic superficial, la interior [W/(m2K)]; R rezistenţa termică specifică unidirecţională a elementului de construcţie,
conf. cap. 2 din prezentul Normativ [m2K/W].
5.3 În zona punţilor termice, temperaturile Tsi se determină printr-un calcul numeric automat al câmpului de temperaturi. Calculul automat al câmpului bidimensional (2D) de temperaturi se face pe baza prevederilor din [5] Anexa J si [7] Anexa C. Ca rezultat al calculului se pot reprezenta grafic temperaturile superficiale Tsi pe faţa interioară a elementului de construcţie şi se evidenţiază valoarea minimă Tsi min . În fig. 3 se prezintă un exemplu de reprezentare grafică a temperaturilor superficiale Tsi şi de determinare a lăţimii zonei de condens.
5.4 Pentru o serie de detalii şi situaţii curente, valorile Tsi min se pot lua din [5] şi [7], astfel: - Tabelele l, 3, 5... 14, 21, 22, 24. ...29, 36. ..38, 42. ...45, 51, 60 şi 61 din [5]; - Tabelele l,3,5,7 şi 9 din [7].
5.5 Parametrii de calcul folosiţi uzual pentru determinarea temperaturilor Tsi, atât cu relaţia (30) cât şi pentru calculul numeric automat, sunt următorii:
• temperatura exterioară de calcul, în conformitate cu Tabelul 8, în funcţie de zonele climatice,
• temperatura interioară de calcul: Ti = +20 °C • temperatura în spaţiul adiacent mai puţin încălzit, determinată pe baza unui
calcul de bilanţ termic; • coeficienţii de transfer termic superficial αi şi αe, în conformitate cu
Tabelul II din [5], cu precizarea de la pct 7.3.2 din [5].
32
REPREZENTAREA GRAFICĂ A TEMPERATURILOR SUPERFICIALE LA UN COLŢ VERTICAL IEŞIND
- EXEMPLU -
Fig.3
LEGENDA
1 – Beton armat monolit 2 – Zidărie din cărămizi GVP
3 –Tencuială din mortar din ciment + var 4 – Zonă cu risc de apariţie a condensului superficial
NOTA
- Cotele sunt date în mm, iar temperaturile în °C
33
5.6 La determinarea, cu relaţia (30), a temperaturilor TSi , precum şi la calculul numeric automat al câmpurilor de temperaturi, se vor considera grosimile şi conductivităţile reale ale materialelor, conform prevederilor de la pct. 2.3...2.5 şi 2.9 din prezentul Normativ. Conductivitatea termică se va determina cu relaţia (1), pe baza coeficienţilor de majorare "a" din Tabelul 1.
5.7 În condiţiile unui regim de exploatare necorespunzător în ceea ce priveşte ventilarea încăperilor din clădirile de locuit existente şi asigurarea unei circulaţii normale a aerului interior, se recomandă ca, atât la calculul cu relaţia (30) cât şi la calculul numeric automat, să se adopte şi alte valori, mai dezavantajoase, pentru coeficienţii α1. La limită se recomandă a se face verificarea prevăzută în [6] pct. 8.6, considerând:
αi = 4 W/(m2K) – în jumătatea superioară a încăperilor
αi= 3 W/(m2K) – în jumătatea inferioară a încăperilor
5.8 Pentru a verifica riscul real de apariţie a condensului superficial, pe lângă calculele efectuate cu temperaturile normate Te si Ti menţionate la pct. 5.5 de mai sus, se pot face verificări suplimentare, în condiţiile unor temperaturi Te şi Ti mai scăzute, corespunzătoare unor perioade cu zile mai reci sau/şi a unei funcţionări necorespunzătoare a instalaţiei de încălzire.
5.9 Cele mai sensibile zone, în care riscul de apariţie a fenomenului de condens superficial este maxim, şi pentru care este obligatoriu să se efectueze un calcul numeric automat al câmpurilor de temperaturi, sunt următoarele:
- colţurile verticale ieşinde ale pereţilor exteriori, formate la intersecţia a doi pereţi ortogonali: colţurile clădirii, ale rezalidurilor, decroşurilor şi logiilor.
- colţurile orizontale, formate la intersecţia peretelui exterior cu planşeul de terasă sau de pod (la racordarea cu cornişa, aticul sau streaşină);
- colţurile orizontale, formate ia intersecţia peretelui exterior cu planşeul peste subsolul neîncălzit sau cu placa pe sol (la racordarea cu soclul clădirii);
- intersecţia pereţilor exteriori cu plăcile continue de la balcoane şi logii; - conturul ferestrelor şi uşilor de balcon, în special la partea superioară (la
racordarea cu buiandrugii şi cu grinzile structurii de rezistenţă).
5.10 Temperaturile superficiale Tsi de pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrele - atât în câmp curent, cât şi în zonele cu punţi termice - trebuie să fie mai mari decât temperatura punctului de rouă Өr
Tsi≥ Өr [°C] (31)
Temperatura punctului de rouă se determină din [5] Anexa B, în funcţie de temperatura interioară convenţională de calcul Ti şi de umiditatea relativă a aerului interior φi . Pentru valorile normate la clădirile de locuit: Ti = +20°C si φi =60%, rezultă
Өr =+12°C. În graficul din fig. 4 se dau umidităţile relative interioare la care apare condensul pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie perimetrele, în funcţie de temperaturile superficiale Tsi, în condiţiile unei temperaturi interioare Ti =20°C Se pot astfel evalua performanţele realizate de elementele de construcţie perimetrele (inclusiv detaliile de la noduri), din punctul de vedere al riscului de apariţie a condensului superficial.
Fig. 4
UMIDITĂŢILE RELATIVE INTERIOARE φ i LA CARE APARE CONDENS SUPERFICIAL,
ÎN FUNCŢIE DE Tsi
(Ti = +20°C )
34
35
5.11 Prin calcule suplimentare se pot deasemenea determina următoarele performanţe complementare: - temperatura exterioară Te minimă până la care nu apare condensul superficial, în condiţiile unei temperaturi interioare Ti =+20 °C şi a unei umidităţi relative a aerului interior φ i = 60%; - temperatura interioară Ti minimă până la care nu apare condensul superficial, în condiţiile temperaturii exterioare normate Te, corespunzătoare zonei climatice în care este amplasată clădirea de locuit care se expertizează şi a umidităţii relative a aerului interior φ i =60%.
5.12 În Tabelul 10 se prezintă valorile rezistenţelor termice specifice unidirecţionale (R), la care, teoretic, apare condensul superficial pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie perimetrele adiacente mediului exterior, în câmp curent, în funcţie de umiditatea relativă a aerului interior φ i, în condiţiile unei temperaturi interioare Ti = +20°C şi a unui coeficient de transfer termic superficial αi = 8 W/(m2K).
REZISTENŢELE TERMICE UNIDIRECŢIONALE LA CARE APARE CONDENS SUPERFICIAL ÎN CÂMP CURENT
TABELUL 10 R*)
ZONA CLIMATICĂ φi
Ti -Tsi
I II III IV % K m2K/W 90 1,7 2,35 2,57 2,79 3,01 85 2,6 1,54 1,68 1,83 1,97 80 3,5 1,14 1,25 1,36 1,46 75 4,6 0,87 0,95 1,03 1,11 70 5,6 0,71 0,78 0,85 0,92 65 6,8 0,59 0,64 0,70 0,75 60 8,0 0,50 0,55 0,59 0,64 55 9,3 0,43 0,47 0,51 0,55 50 10,7 0,37 0,41 0,44 0,48 45 12,3 0,33 0,36 0,39 0,42 40 14,0 0,29 0,31 0,34 0,37 *) pentru Ti = +20 °C si αi = 8 W/(m2K)
5.13 Pe baza calculului numeric automat al câmpului de temperaturi se pot determina lăţimile zonelor de condens (în care Tsi ≤Өr) aferente tuturor nodurilor caracteristice (sau numai a celor importante) ale anvelopei. Prin multiplicarea acestor lăţimi (fig.3) cu lungimile totale ale nodurilor respective, se obţin ariile cu risc potenţial de condens superficial care, însumate pe ansamblul clădirii, dau un indicator edificator asupra performanţei sau non-performanţei clădirii expertizate din acest punct de vedere. Prin raportarea ariei totale expuse condensului, la aria totală a anvelopei se poate cuantifica şi exprima, în procente, comportarea clădirii de locuit care se analizează, la fenomenul de condens superficial.
36
6. EVALUAREA COMPORTĂRII ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE PERIMETRALE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APĂ
6.1 Comportarea elementelor de construcţie perimetrale la difuzia vaporilor de apă se analizează şi se evaluează pe baza prevederilor din Normativul [9]. Vor fi verificate, în mod obligatoriu, elementele de construcţie care au o alcătuire nefavorabilă în ceea ce priveşte dispunerea straturilor, precum şi cele la care, prin constatări directe sau din declaraţiile locatarilor, s-au evidenţiat fenomene de condens superficial sau/şi interior.
6.2 Conform prevederilor din [9], comportarea unui element de construcţie perimetral la difuzia vaporilor de apă este corespunzătoare dacă: - cantitatea de apă provenită din condensarea vaporilor în masa elementului de
construcţie în perioada rece a anului (mW), este mai mică decât cantitatea de apă care se poate evapora în perioada caldă a anului (mV):
mW≤ mV [kg/m2] (32) - creşterea umidităţii relative masice a materialelor care intră în alcătuirea elementului de
construcţie (∆W), la sfârşitul perioadei de condens interior, nu depăşeşte valoarea maximă admisibilă:
W
W
dmW
⋅⋅
=∆ρ
100 <∆Wadm [%] (33)
în care:
ρ densitatea aparentă a materialului care s-a umezit prin condensare [kg/m3]; dW grosimea sratului de material în care se produce acumulare de apă [m]; ∆Wadm valoarea ∆W maximă admisibilă, determinată în conformitate cu [9].
6.3 În calcule se consideră următorii parametrii normaţi, aferenţi mediului exterior: temperatura exterioară medie anuală:
- zona I climatică ..........Tem = +10,5 °C - zona II climatică .........Tem= + 9,5 °C - zona III climatică ...... Tem = + 7,5 °C - zona IV climatică ...... Tem = + 6,5 °C
umiditatea relativă a aerului exterior: - media anuală φe = 80%
- în perioada rece a anului φe = 85% - în perioada de evaporare φe = 70%
6.4 Pentru mediul interior, se consideră următorii parametri normaţi în [5]: temperatura interioară de calcul Ti = +20 °C umiditatea relativă a aerului interior φi = 60%
În funcţie de condiţiile existente în clădirea de locuit, constatate de specialistul care întocmeşte expertiza (ventilare şi/sau încălzire necorespunzătoare, condiţii speciale de exploatare, ş.a.), se vor efectua şi verificări prin calcul în condiţii de temperatură şi umiditate relativă interioară diferite de valorile normate de mai sus.
6.5 Determinarea rezistenţei la permeabilitate la vapori (RV) a elementelor de construcţie perimetrale se va face pe baza prevederilor din [9] şi a factorilor rezistenţei la permeabilitate la vapori µ D = 1/KD din [9] Anexa A.
6.6 Calculele se fac în ipoteza unui regim termic staţionar, considerând că elementul de construcţie este alcătuit din straturi omogene perpendiculare pe fluxul termic.
37
Temperaturile pe suprafeţele şi în interiorul elementului de construcţie perimetral se determină cu relaţiile (21) şi (22) din [5], respectiv cu relaţiile (1) şi (7) din [9].
6.7 Verificarea condiţiilor de la pct 6.2 de mai sus, se face fie pe baza unui calcul numeric automat utilizând programul CONDL (sau alt program de calcul, omologat), care furnizează direct valorile mW, mV, ∆W şi ∆Wadm, fie manual, pe baza relaţiilor de calcul din [9].
6.8 Pentru pereţii exteriori ai clădirilor de locuit existente, realizaţi dintr-un singur strat omogen sau cvasiomogen (vezi [5] pct.7.2), cu tencuieli obişnuite, nu este necesară, de regulă, verificarea prin calcul a comportării la transferul de umiditate; fac excepţie pereţii exteriori omogeni prevăzuţi la exterior cu tencuieli speciale sau cu placaje, la care verificarea prin calcul poate evidenţia o eventuală comportare nefavorabilă la difuzia vaporilor de apă.
6.9 Calculele vor ţine seama de situaţia şi starea reală, existentă, a elementelor de construcţie perimetrele, determinând prin sondaje efectuate "in situ" : existenţa, poziţia, alcătuirea şi starea unor eventuale bariere contra vaporilor, alcătuirea, grosimea şi starea (inclusiv umiditatea) materialelor termoizolante, ş.a.
38
7. EVALUAREA STABILITĂŢII TERMICE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE PERIMETRALE ŞI A ÎNCĂPERILOR
7.1 Verificarea stabilităţii termice a zonelor opace a elementelor de construcţie perimetrale, sub aspectul inerţiei lor termice, precum şi a stabilităţii termice a încăperilor din clădirile existente, se face în conformitate cu Normativul [8]. Vor fi verificate în mod obligatoriu, elementele de construcţie cu o inerţie termică şi cu o greutate, reduse, precum şi cele la care, prin constatări directe sau din declaraţiile locatarilor, s-a evidenţiat o comportare nefavorabilă în ceea ce priveşte stabilitatea termică.
7.2 Stabilitatea termică se apreciază atât prin stabilitatea termică a încăperilor, cât şi prin stabilitatea termică a elementelor de închidere. Stabilitatea termică a încăperilor este influenţată de stabilitatea termică a elementelor de închidere, care la rândul ei, este influenţată direct de proprietăţile termo- fizice ale materialelor şi de ordinea de dispunere a straturilor în grosimea elementelor de construcţie.
7.3 Stabilitatea termică se evaluează pe baza calculelor efectuate pentru încăperile cele mai defavorabile, pe timp de vară şi de iarnă, considerate de specialistul care întocmeşte expertiza, ca fiind reprezentative pentru încăperile de locuit din clădire.
7.4 În conformitate cu prevederile din [8], Tabelul 2, clădirile de locuit se încadrează - din punctul de vedere al stabilităţii termice - în grupa de clădiri "b". Pentru această grupă de clădiri, exigenţele de stabilitate termică se dau în Tabelul 11 .
7.5 În situaţia în care toate condiţiile din Tabelul 12 sunt simultan satisfăcute, nu mai este necesară verificarea la stabilitate termică, exigenţa de stabilitate termică considerându-se implicit îndeplinită, cu excepţia cazului când specialistul care efectuează expertiza consideră necesară această verificare. .
7.6 Verificarea prin calcul a stabilităţii termice a încăperilor este obligatorie: • dacă nu se realizează simultan nivelurile de performanţă "m" şi "v" din Tabelul 12; • dacă nu se realizează simultan toate nivelurile de performanţă ale elementelor de
închidere din Tabelul 11.
7.7 Calculele de verificare a stabilităţii termice a elementelor de construcţie perimetrale şi â încăperilor se efectuează pe baza prevederilor din Normativul [8] cap. 5.2 si anexa A, de regulă, cu utilizarea unor programe de calcul omologate.
7.8 O atenţie specială trebuie să se acorde verificării exigenţelor de stabilitate termică la elementele de închidere cu greutate redusă, ca de exemplu elementele de construcţie perimetrale ale mansardelor [16].
39
EXIGENŢELE DE STABILITATE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT TABELUL 11
CRITERIUL DE PERFORMANTĂ ATi υT ε Ci
CARACTERISTICA
°C - h - Stabilitatea termică a încăperilor de locuit
• pe timp de iarnă ≤1,0 - - -
• pe timp de vară ≤5,0 - - -
Stabilitatea termici a dementelor de închidere
între încăperi şi exterior 1 )
-
≥15
≥9
≥5
Pereţi
între încăperi şi spaţii mai 2)
puţin încălzite (Ti + Tu)> 10K
-
≥5
-
≥2
între încăperi şi exterior
-
≥25
≥11
≥6
la partea superioară a încăperilor
între încăperi şi podul neîncălzit
-
≥10
≥8
≥3
la partea inferioară a încăperilor
între încăperi şi exterior
-
≥30
≥11
≥7
Planşee
între încăperi şi spaţii mai puţin încălzite (Ti + Tu)> 10K
- ≥5 - ≥2
Plăci pe sol (peste CTS)
-
≥25
-
≥6
1 ) Exclusiv suprafeţele vitrate, inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor deschise 2) Inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor închise
ATi amplitudinea de oscilaţie a temperaturii aerului interior; υT coeficientul de amortizare a amplitudinii oscilaţiilor temperaturii aerului exterior, ε coeficientul de defazare a oscilaţiilor temperaturii aerului exterior, pe timp de vară; Ci coeficientul de stabilitate termică a elementului de închidere, pe timp de iarnă.
40
CONDIŢIILE ÎN CARE NU ESTE NECESARA VERIFICAREA LA STABILITATE TERMICĂ TABELUL 12
CRITERIUL DE PERFORMANŢĂ R D m v
ELEMENTUL DE ÎNCHIDERE m2K/W - kg/m2 -
între încăperi şi exterior 1)
≥1,90
≥3,0
> 100
<0,35
Pereţi
între încăperi şi spatii mai puţin încălzite 2)
(Ti + Tu)>l0K
≥0,63
-
-
-
între încăperi şi exterior (terasă)
≥3,13
≥3,5
>300
<0,35
la partea superioară a încăperilor între încăperi şi podul
neîncălzit
≥1,26
≥2,5
-
- la partea inferioară a încăperilor
între încăperi şi exterior
≥3.71
-
-
-
între încăperi şi spaţii mai puţin încălzite (Ti + Tu)>l0K
≥0,63
-
-
-
Planşee
intermediare
-
-
>200
-
Plăci pe sol (peste CTS)
≥3,13
-
-
- 1) Exclusiv suprafeţele vitrate, inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor deschise 2) Inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor închise
R rezistenţa termică specifică unidirecţională (în câmp curent): D indicele inerţiei termice; m masa specifică a zonei opace, în câmp curent; v gradul de vitrare = aria suprafeţei vitrate raportate la aria totală (suprafaţa vitrată + suprafaţa opacă).
41
ANEXA Al
SOLUŢII PRACTICATE LA CLĂDIRILE
EXISTENTE
42
ANEXA Al
SOLUŢII PRACTICATE LA CLĂDIRILE EXISTENTE
1. Nivelul de protecţie termică a anvelopei clădirilor de locuit existente, prevăzut de standardele de calcul higro-termic
Nivelul protecţiei termice a clădirilor care alcătuiesc fondul existent de locuinţe, corespunde, independent de sistemul structural utilizat, specificaţiilor şi exigenţelor impuse de standardele privind calculul higro-termic. Corespunzător fiecărei generaţii de astfel de standarde, precum şi nivelului tehnologic specific respectivei perioade, există grupe de clădiri având acelaşi nivel de protecţie termică, indiferent de materialele utilizate pentru alcătuirea anvelopei clădirilor. Nivelul protecţiei termice a clădirilor a progresat pe măsură ce au evoluat prescripţiile tehnice specifice.
Nivelul de termoizolare, este reflectat în valorile rezistenţelor termice specifice ale elementelor de construcţie (pereţi exteriori, terase, planşee peste subsol), în câmp curent, medii ponderate sau corectate cu influenţa punţilor termice, specificate în reglementările româneşti în domeniul termotehnic (Tabelul Al.l). Acestea au fost:
- STAS 6472-61 (primul standard de calcul higro-termic). - STAS 6472-68, STAS 6472/3-73, 6472/3-75 "Fizica construcţiilor. Termotehnica.
Calculul rezistenţei la transfer termic şi la stabilitate termică" (care nu au diferit prea mult între ele).
- Normativul P 68-74, care acredita metodologia de calcul tehnico-economic al protecţiei termice minimale a elementelor de anvelopă ale clădirilor de locuit dotate cu încălzire centrală. Normativul prevedea şi metode de calculare a cantităţii specifice de căldură necesară anual pentru încălzirea clădirii qan (kcal/m2 suprafaţă de anvelopă), precum şi a cantităţii de combustibil necesar anual, determinat în funcţie de qan, de randamentul global al instalaţiei de încălzire şi de tipul combustibilului.
- STAS 6472/3-84, în care s-a introdus calculul mediilor ponderate ale rezistenţelor termice specifice, care se impun a fi mai mari decât rezistenţele termice minime necesare pentru asigurarea condiţiilor minime igienico-sanitare: R0nec ≤ R0S (medie ponderata)
- STAS 6472/3-89 care a marcat un progres atât în ceea ce priveşte valorile rezistenţelor termice minime cerute, cât şi prin impunerea unui mod de calcul mai atent şi mai riguros al rezistenţelor termice.
- Decretul nr. 256/84 şi Normativul NP 15-84, conform cărora elementele de construcţie perimetrale trebuiau să realizeze valori ale rezistenţelor termice specifice medii, mai mari decât cele minime, specificate în Tabelul Al.l. În NP 15-84 se prevedea ca rezistenţa la transfer termic, medie ponderată pe clădire, să fie de minimum 1,16 m2 K/W. Aceste rezistenţe au fost în mare măsură respectate de proiectele tip aplicate după anul 1985, conferindu-le acestora calităţi superioare faţă de clădirile executate până atunci (reducerea consumurilor energetice cu cca 20%). Ca materiale termoizolante eficiente se recomandau: vata minerală din zgură topită sau bazalt topit şi betonul celular autoclavizat, produse în ţară. Era interzisă utilizarea polistirenului celular care era considerat energofag. La terase era recomandată utilizarea termoizolaţiei din zgură expandată, zgură şi cenuşă de termocentrală sau din beton celular autoclavizat.
43
REZISTENŢELE TERMICE UNIDIRECŢIONALE (R) ŞI CORECTATE (R') MINIME, NORMATE, LA CLĂDIRILE DE LOCUIT AMPLASATE ÎN ZONA II CLIMATICĂ
TABELUL A1.1 R[m2K/W] R' [m2K/W]
Perioada de aplicare
Actul normativ
Pereţi
exteriori
Planşee terasă şi
pod
Planşee peste subsol
Pereţi
exteriori
Planşee terasă şi
pod
Planşee peste subsol
1950....1961
-
-
-
-
-
-
-
1962...1968
STAS 6472 -61 0,76 0,96 0,82 - -
-
1969...1973
STAS 6472 -68 0,80 1) 1,02 0,87 0,60 2) -
-
1974....1975
STAS 6472/3 - 73
0,80 1)
1,02
0^87
0,60 2)
-
-
1976....1984
STAS 6472/3 - 75 0,80 1) 1,02 0,78 0,60 2) -
-
STAS 6472/3 - 84 0,76 0,87 0,56 0,76 0,87
0,56
1985....1987
NP15-84
1,20
1,55
1,08
1,20
1,35
1,08
STAS 6472/3 - 84 0,76 0,87 0,56 0,76 0,87
0,56 1988....1989
NP15-87 1,20 1.55 1,08 1,20 1,55
1,08
1990.. .1997
STAS 6472/3 - 89
1,00
1,24
0,67
1,00
1,24
0,67
C 107/3-1997 - - - 1,09 1,46 1,25 1998...2000
C107/1-1997
-
-
-
1,40
3,00
1,65
1)la pereţi din zidărie de cărămidă plină sau GVP sau din blocuri mici din beton uşor, numai la clădiri de locuit cu confort redus - 0,74 m2K/W. 2) la elemente de construcţie cu o pondere a punţilor termice străpunse de peste 15%.
2. Soluţii de alcătuire a anvelopei clădirilor existente
2.1 Principalele soluţii de izolare termică practicate la clădirile de locuit dia România executate până în anul 1985 au fost următoarele :
2.1.1 Planşee de terasă
Acest sistem de acoperire a fost predominant la blocurile de locuinţe. S-au utilizat, de regulă, terase cu o structura compactă, fără straturi de aer ventilat, stratul termoizolant fiind dispus fie direct peste planşeul de peste ultimul nivel locuit, fie pe un strat de beton de pantă. În perioada 1955-1985 s-au practicat următoarele soluţii de terase: - Soluţia practicată în anii 1955-1965 cu "praf hidrofob" - material care avea pretenţia de a
44
realiza atât izolaţia termică, cât şi pe cea hidrofugă. Materialul nu a fost corespunzător. Situaţia se putea remedia prin aplicarea unei hidroizolaţii bituminoase, dar în timp s-au pierdut prin umezire şi slabele proprietăţi termoizolante ale prafului hidrofob, astfel încât terasele respective sunt foarte slab termoizolate.
- Soluţia cu beton de pantă peste care este dispus un strat termoizolant de grosime redusă din : polistiren, plăci B.C.A sau plăci semirigide din vată minerală cu densitatea 350 kg/m3
(produse înainte de introducerea tehnologiei moderne Hartmann pe baza căreia se fabrică plăcile din vată minerală G100).
- Soluţia cu umplutură termoizolantă în vrac, în grosime variabilă, destul de mult practicată, folosind materiale ca: zgura granulată sau expandată, granulit, scorie bazaltică, ş. a.
- Soluţia fără beton de pantă, cu plăci BCA-GBN-T sau GBN 35 dispuse în trepte. - Soluţia cu umplutură din zgură şi cenuşă de termocentrală - material necorespunzător din
punct de vedere al caracteristicilor termotehnice şi al comportării la umiditate. La această soluţie, peste umplutura termoizolatoare sunt dispuse plăci din B.C.A, cu distanţe între ele pentru a crea canale de aerare necesare evacuării vaporilor de apă din stratul de cenuşă sau zgură.
Cu soluţiile enumerate mai sus, s-au obţinut valori în câmp curent: R = 1,00 .... 1,30 m2K/W, dar valori medii R' mult mai reduse deoarece, pe de o parte s-au utilizat materiale termoizolante necorespunzătoare (ca grosime, calitate, densitate şi umiditate) şi pe de altă parte, pe contur, la racordarea cu pereţii exteriori, în zona aticului sau cornişei, există pierderi de căldură liniare semnificative. Această zonă prezintă şi un risc foarte ridicat de condens, temperatura minimă pe suprafaţa interioară fiind foarte scăzută (de 5-6°C).
2.1.2 Planşee de pod
Această soluţie s-a utilizat numai în mică măsură, deşi ea prezintă numeroase avantaje, inclusiv din punct de vedere termotehnie. Deşi standardele aniilor 1960-1985 impuneau o rezistenţă termică în câmp de peste 0,90 m2K/W, în realitate aceasta nu a fost, în cele nmai multe cazuri, realizată. Peste planşeul ultimului nivel, erau prevăzute, cel mai frecvent, umpluturi din zgură de cazan, alicărie sau moloz - materiale cu calităţi slabe şi prevăzute în general cu grosimi insuficiente . Peste zgură în unele cazuri era prevăzut un strat din mortar de protecţie având 2-3 cm grosime.
2.1.3 Planşee peste subsolul neîncălzit
Soluţia practicată cel mai mult a fost cea cu subsol tehnic general, având la început înălţimea de 1,50 m, apoi de 1,80 m iar în ultimii ani, de 2,20 m şi chiar mai mult în cazul amenajării subsolului (boxe, adăposturi de protecţie civilă, mai rar spălătorii şi uscătorii). Într-un număr relativ mare de cazuri, conductele magistrale de termoficare trec prin subsolurile tehnice. La clădirile de locuit colective nu s-a practicat, în general, soluţia fără subsol, cu placa pe sol. În perioada de până în anii 1980 şi chiar după aceşti ani, în general, nu s-a acordat suficientă atenţie măsurilor de termoizolare a planşeelor de peste subsolurile neîncălzite. Pentru un planşeu neizolat, rezistenţa termică specifică este de numai 0,30-0,40 m2K/W. La clădirile la care a fost prevăzută o termoizolare a planşeului peste subsol, aceasta a fost de regulă, dispusă deasupra planşeului, sub pardoseală. Pentru pardoseală, soluţiile frecvente au fost: covor PVC pe şapă, mozaic turnat sau, în mai mică măsură, parchet pe plăci din beton de rumeguş sau lipit pe şapa din mortar. Pentru stratul termoizolant s-au folosit: - plăci din vată minerală FI 120 (fonoizolatoare, rigide) de 2 cm grosime;
45
- plăci din vată minerală G100 de 3 cm grosime iniţială şi 2-2,5 cm grosime finală, după tasare; - plăci PFL poros, bitumate şi antiseptizate, în grosime de 3-4 cm ; - plăci din polistiren celular de 24 mm grosime, prevăzut prin eludarea indicaţiilor şi a
legislaţiei în vigoare care interzicea utilizarea acestora în construcţii. La un număr redus de clădiri termoizolaţia s-a prevăzut la partea inferioară a planşeului de peste subsol, folosindu-se: - plăci BCA GBN-T în grosime de 7,5... 12,5 cm, montate în cofraj, în cazul planşeului din
beton armat monolit; - plăci din talaş de tip STABILIT, având 6....8 cm grosime sau uneori plăci de vată minerală
G100 în grosime de 3 cm, protejate cu tencuială pe plasă de rabiţ fixată cu bolţuri impuşcate, în cazul planşeelor prefabricate.
Prin aplicarea soluţiilor de mai sus, ca urmare a grosimilor reduse ale materialelor termoizolante, dar şi a absenţei unor măsuri de termoizolare a soclurilor şi a punţilor termice de pe conturul clădirilor, rezistenţele termice medii ale planşeelor de peste subsol, realizate înainte de 1985, nu depăşesc 0,6 ....0,8 m2K/W.
2.1.4 Pereţi exteriori
Pereţii exteriori structurali şi nestructurali, utilizaţi în perioada anilor 1955-1985, au fost realizaţi într-o gamă foarte largă de soluţii, dar în general din materiale şi grosimi necorespunzătoare şi cu un procent ridicat de punţi termice şi deci cu valori scăzute ale rezistenţelor termice şi anume : 0,70...0,90 m2K/W - în câmp şi 0,55 ... 0,75 m2K/W - rezistenţe termice corectate. Alcătuirea pereţilor exteriori utilizaţi în perioada 1955 - 1985 a fost următoarea: - Pereţi din zidării, cuprinzând :
• zidării din cărămizi pline sau din cărămizi cu goluri verticale GVP de dimensiuni 240 x 115 x 63 mm sau din cărămizi cu goluri verticale GVP de dimensiuni 290 x 140 x 88 mm, folosite atât ca pereţi portanţi cât şi ca pereţi de umplutură;
• zidării din blocuri BCA - GBN 50, sau GBN 35, folosite ca pereţi nestructurali la structuri în cadre sau la structuri cu pereţi structurali din beton armat monolit.
- Pereţi din beton armat monolit, cuprinzând : • pereţi monostrat - din beton uşor cu agregate din argilă expandată sau din granulit,
executaţi la un număr limitat de clădiri, atât în cofraje metalice plane, cât şi în cofraje glisante;
• pereţi bistrat - alcătuiţi din pereţi structurali din beton armat, căptuşiţi la exterior cu fâşii armate din BCA-GBN 35 ; această soluţie s-a aplicat în special la structurile cu pereţi structurali din beton armat monolit, la care pereţii exteriori şi în special cei de capăt sunt termoizolaţi cu fâşii din BCA montate în cofraje înainte de turnarea betonului;
• pereţi din trei straturi - executaţi exclusiv în cofraje glisante, soluţie practicată în anii 1960-1970, utilizând ca material termoizolant plăci din beton uşor din argilă expandată sau din beton celular autoclavizat ; legăturile între straturile de beton se realizau cu nervuri din beton armat.
- Pereţi din panouri mari prefabricate realizaţi în următoarele soluţii: • panouri monostrat realizate din betoane uşoare (de regulă cu granulit), utilizate atât la
pereţi structurali cât şi la pereţi nestructurali; • panouri din fâşii BCA armate, asamblate cu tiranţi verticali sau orizontali, utilizate ca
panouri neportante la Constanţa, Oradea, Cluj, etc.; • panouri "bistrat", executate în perioada 1980-1984, la pereţi structurali; • panouri "tristrat", care au fost cel mai mult folosite, atât ca panouri, portante, cât şi ca
panouri neportante; alcătuirea acestora a fost foarte variată, ele diferind atât în ceea ce
46
priveşte materialul izolant utilizat (vată minerala, plăci B C. A, ş.a), cât şi în privinţa grosimii straturilor de beton şi a modului de dispunere a nervurilor de legătură.
În ceea ce priveşte nervurile, panourile executate între anii 1960-1975 erau prevăzute cu nervuri verticale şi orizontale pe toată înălţimea şi lungimea, atât pe contur, cât şi adiacent golurilor de fereastră, totalizând un procent de punţi termice de 15 - 20 % şi chiar mai mult. La panourile executate între anii 1975 şi 1985 prin turnarea cu faţa exterioară în sus, s-au putut elimina nervurile de pe conturul panourilor, reducându-se procentul de nervuri la sub 15 % din suprafaţa opacă.
2.1.5 Tâmplărie exterioară
Tâmplăria utilizată la clădirile de locuit a fost, aproape în exclusivitate, tâmplăria de lemn. Până în anii 1970-1975 s-a utilizat mai ales tâmplăria de lemn dublă cu deschidere interioară. Apoi, ca urmare a acţiunilor de reducere a materialului lemnos, s-a utilizat exclusiv tâmplăria cu cercevele cuplate. S-au folosit geamuri simple de 3 mm grosime. Nu s-au prevăzut garnituri de etanşare. În ceea ce priveşte tipurile de ferestre standardizate la noi între anii 1950-1985, se poate spune că rezistenţele termice specifice de 0,39 m2K/W realizate la tâmplăria cuplată şi de 0,43 m2K/W la tâmplăria dublă, sunt relativ scăzute, ceea ce, alături de calitatea de multe ori necorespunzătoare, a condus la pierderi mari de căldură prin transmisie şi prin infiltraţie. Tâmplăria metalică tip SECO, utilizată la câteva blocuri din Bucureşti a avut o comportare nesatisfacătoare în exploatare.
2.2 Soluţiile constructive, recomandate în NP 15-84 şi practicate la clădirile de locuit începând cu anul 1985, care permiteau realizarea rezistenţelor termice specifice arătate în Tabelul Al.l. , erau :
2.2.1 Planşee de terasă ♦ terase cu termoizolaţie din zgură expandată sau granulată, cu grosimea variind între 22
şi 40 cm (grosimea medie fiind de cca. 34 cm), din cenuşă sau zgură de termocentrală, sau din plăci BCA - GBNT sau GBN 35 dispuse în trepte de 25, 30, 35 şi 40 cm grosime; la clădirile cu faţade prefabricate era recomandată folosirea aticelor prefabricate uşoare finisate din fabrică, aticele din zidărie fiind admise numai la clădirile cu pereţi exteriori din zidărie;
2.2.2 Planşee de pod ♦ planşee de pod, în cazul acoperişurilor cu şarpante, prevăzute cu termoizolaţie din
cenuşi şi zgură în vrac, în grosime de 30 - 35 cm, protejate cu o şapă din mortar de ciment.
2.2.3 Planşee peste subsolul neîncălzit ♦ planşee peste subsol termoizolate cu plăci din vată minerală de 3-4 cm grosime,
poziţionate sub pardoseala de la parter, sau cu plăci BCA GBNT de 10-15 cm grosime, montate în cofraj la partea inferioară a planşeelor din beton armat monolit.
2.2.4 Pereţi exteriori ♦ pereţi exteriori structurali din zidărie din blocuri BCA GBN 35 sau GBN 50, de 30 cm
grosime, la clădiri cu P şi P+1E ; ♦ pereţi exteriori structurali din zidărie de cărămidă GVP, de 25 cm grosime, căptuşiţi la
exterior cu zidărie din blocuri de BCA GBN 35, de minimum 20 cm grosime ; ♦ pereţi exteriori nestructurali din zidărie din blocuri BCA GBN 35, de 35 cm grosime, la
47
clădiri cu sistem constructiv de rezistenţă din pereţi structurali din beton armat monolit sau din cadre de beton armat monolit;
♦ pereţi exteriori structurali din beton armat de 15-18 cm grosime, căptuşiţi la exterior cu fâşii armate din BCA GBN 35 de 20-25 cm grosime;
♦ panouri prefabricate de faţadă, portante sau neportante, în 3 straturi, cu termoizolaţie din vată minerală de 8 cm grosime, având un procent de nervuri de cel mult 5% (nerealizat însă în practică).
2.2.5 Tâmplărie exterioară: ♦ tâmplărie de lemn cu cercevele cuplate, prevăzute cu geamuri simple, cu tocul de 8 cm
grosime; era interzisă utilizarea tâmplăriilor de lemn duble, datorită restricţiilor privind consumul de lemn, deşi acestea fuseseră practicate în perioada anterioară, având o comportare mai bună din punct de vedere termotehnic.
3. Caracteristicile termotehnice ale elementelor de construcţie perimetrale utilizate fn perioada 1950... 1990.
Alcătuirea principalelor elemente de construcţie perimetrale utilizate la clădirile de locuit executate în România în perioada 1950-1990, precum şi caracteristicile lor termotehnice, sunt prezentate sintetic în Tabelele A1.2... Al.5.
În tabele se dau grosimile, conductivităţile termice de calcul şi rezistenţele termicej
jsj
dRλ
= ale
straturilor care intră în alcătuirea elementelor de construcţie, cu excepţia stratului termoizolant. Pentru fiecare soluţie se prezintă, deasemenea, rezistenţa termică unidirecţională totală R , a tuturor straturilor, cu excepţia stratului termoizolant (care poate varia), la care se adaugă rezistenţele termice superficiale:
∑++=j
jsesi
dRRRλ
[m2K/W]
Valorile R astfel calculate în Tabelele Al.2,...Al.5, rotunjite la 2 zecimale, sunt preluate în Tabelul 2 din Normativ.
48
ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE
PLANŞEE DE TERASĂ *) TABELUL A1.2
Grosime dj
Conductivitate λj j
jdλ
Nr.crt.
Alcătuire (straturi)
m W/(mK) m2K/WStrat de protecţie (pietriş) 0,04 0,70 0,057Hidroizolaţie bituminoasă 0,01 0,17 0,059 Şapă din mortar de ciment (2... 4 cm) 0,025 0,93 0,027 Strat termoizolant - - - Barieră contra vaporilor 0,002 0,17 0,012 Beton de pantă (dmediu = 10.. .16 cm) 0,10 1,62 0,062 Placă beton armat (d= 8.. .14 cm) 0,10 1,74 0,057 Tencuială tavan (1...2 cm) 0,01 0,93 0,011
1
R - - 0,452 Strat de protecţie (pietriş) 0,04 0,70 0,057 Hidroizolaţie bituminoasă 0,01 0,17 0,059 Şapă din mortar de ciment (3... 5 cm) 0,035 0,93 0,038 Umplutură termoizolantă - - - Barieră contra vaporilor 0,002 0,17 0,012 Placă beton armat (d= 8.. .14 cm) 0,10 1,74 0,057 Tencuială tavan (1...2 cm) 0,01 0,93 0,011
2
R - - 0,401
*) αi = 8 W/(m2K) αe = 24 W/(m2K) Rsi+Rse=0,167 m2K/W
NOTĂ 1) Straturile sunt enumerate de sus în jos. 2) Soluţia de la nr. crt. 2 este valabilă şi în cazul în care stratul termoizolant se realizează din
plăci BCA dispuse în trepte.
PLANŞEE DE POD *) TABELUL A1.3
Grosime dj
Conductivitate λj j
jdλ
Nr.crt.
Alcătuire (straturi)
m W/(mK) m2K/W Şapă din mortar de ciment (2... 3 cm) 0,02 0,93 0,021Strat termoizolant - - - Barieră contra vaporilor (eventual) - - - Placă beton armat (d= 8...14 cm) 0,10 1,74 0,057 Tencuială tavan (1.. .2 cm) 0,01 0,93 0,011
3
R - - 0,297
*) αi = 8 W/(m2K) αe = 12 W/(m2K) Rsi+Rse=0,208 m2K/W
NOTĂ Straturile sunt enumerate de sus în jos.
PLANŞEE PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT *) TABELUL A1.4
Grosime dj
Conductivitate λj j
jdλ
Nr. crt
Alcătuire (straturi)
m W/(mK) mzK/W
Şapă din mortar de ciment (4...6 cm) 0,04 0,93 0,043 Strat termoizolant - - -
Placă beton armat (d= 8...14 cm) 0,10 1,74 0,057
4
Stratul termoizolant sub pardoseală R - - 0,350
Şapă din mortar de ciment (4...6 cm) 0,04 0,93 0,043 Placă beton armat (d= 8...14 cm) 0,10 1,74 0,057
Strat termoizolant (plăci BC A) montate în cofraj
- -
-
5
Stratul termoizolant (neprotejat) sub planşeu R - - 0,350
Şapă din mortar de ciment (4...6 cm) 0,04 0,93 0.043 Placă beton armat (d= 8...14 cm) 0,10 1.74 0,057
Strat termoizolant - - Mortar de ciment (3...4 cm) 0,03 0,93 0,032
6
Stratul termoizolant (protejat) sub planşeu R - - 0,382
*) αi = 6 W/(m2K) αe = 12 W/(m2K) Rsi+Rse=0,250 m2K/W
NOTĂ Straturie sunt enumerate de sus în jos.
49
50
PEREŢI EXTERIORI *) TABELUL A1.5Grosime
dj
Conductivitate λj j
jdλ
Nr. crt.
Alcătuire (straturi)
m W/(mK) mzK/W
Tencuială interioară 0,02 0,93 0,021Strat termoizolant (zidărie, beton uşor monolit) - - -Tencuială exterioară 0,03 0,93 0,032
7
R - - 0,220Tencuială interioară 0,01 0,93 0,011Strat termoizolant (fâşii armate, panouri prefabricate) - - -Tencuială exterioară 0,02 0,93 0,021
8
R - - 0,199Tencuială interioară 0,01 0,93 0,011Beton armat monolit 0,15 1,74 0,086Strat termoizolant (fâşii armate BCA) - - -Tencuială exterioară 0,02 0,93 0,021
9
R - - 0,285Tencuială interioară 0,01 0,93 0,011
Beton armat 0,12 1,74 0,069Strat termoizolant (plăci BCA) - - -
Panou prefabricat
Tencuială exterioară (beton) 0,02 1,62 0,012
10
R - - 0,259 Tencuială interioară 0,01 0,93 0,011
Beton armat (structural) 0,12 1,74 0,069Strat termoizolant - - -
Perete executat în cofraje glisante
Beton armat (protecţie) 0,05 1,74 0,029Tencuială exterioară 0,02 0,93 0,021
11
R - - 0,297Tencuială interioară 0,01 0,93 0,011Beton armat monolit 0,15 1,74 0,086Strat termoizolant - - -Zidărie din cărămizi pline 0,115 0,80 0,144Tencuială exterioară 0,03 0,93 0,032
12
R - - 0,440Beton armat (d = 9,5; 10 cm) 0,095 1,74 0,054 Strat termoizolant - - -
Panou prefabricat structural d= 22; 30 cm Beton armat 0,05 1,74 0,029
13
R - - 0,250Beton armat 0,12 1,74 0,069Strat termoizolant - - -
Panou prefabricat structural d= 27; 32 cm Beton armat (d = 5; 7 cm) 0,06 1,74 0,034
14
R - - 0,270Beton armat 0,06 1,74 0,034Strat termoizolant - - -
Panou prefabricat nestructural d= 27cm Beton armat 0,06 1,74 0,034
15 R - - : 0,235
Beton armat (d = 7; 8 cm) 0,075 1,74 0,043Strat termoizolant - - -
Panou prefabricat nestructural d= 22; 30cm Beton armat 0,07 1,74 0,040
16 R - - 0,250
*) αi = 8 W/(m2K) αe = 24 W/(m2K) Rsi+Rse=0,167 m2K/W NOTĂ: Straturile sunt enumerate de la interior spre exterior
ANEXA A2
COEFICIENŢI DE REDUCERE "r1' ŞI "r2"
52
TABELUL A2-1 Coeficienţi "r1" pentru planşee de terasă şi de pod
ψ
R
l/S
0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0,60 0,70 0.80
0.10 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.82 0.96 0.95 0.20 0.99 098 0.97 0.95 0.94 0.82 0.92 0.91 0.30 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.82 0.89 0.87 0.40 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.82 0.86 0.84
0,60
0.50 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.82 0.83 0.81 0.10 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.72 0.95 094 0,20 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.72 0.90 0.89 0.30 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.72 0.86 0.84 0.40 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.72 0.82 080
0.80
0.50 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.72 0.78 0.76 0.10 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.63 0.93 0.93 0.20 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.63 0.88 0.86 0.30 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.63 0.83 0.81 0.40 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.63 0.78 0.76
1.00
0.50 0.95 0.91 0.87 0.83 0.80 0.63 0.74 0.71 0. 10 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.54 0.92 0.91 0.20 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.54 0.86 0.84 0.30 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.54 0.80 0.78 0.40 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.54 0.75 0.72
1.20
0,50 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.54 0.70 0.68 0.10 0.99 0.97 0.96 0.95 0.93 0.46 0.91 0.90 0.20 0.97 0.95 0.92 0.90 0.88 0.46 0.84 0.82 0.30 0.96 0.92 0.89 0.86 0.83 0.46 0.77 0.75 0.40 0.95 0.90 0.86 0.82 0.78 0.46 0.72 0.69
1.40
0.50 0.93 0.88 0.83 0.78 0.74 0.46 0.67 0.64 0,10 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.39 0.90 0.89 0.20 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.39 0.82 0.80 0.30 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.39 0.75 0.72 0.40 0.94 0.89 0.84 0.80 0.76 0.39 0.69 0.66
1.60
0.50 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.39 0.64 0.61 0.10 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.34 0.89 0.87 0.20 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.34 0.80 0.78 0.30 0.95 0.90 0.86 0.82 0.79 0.34 0.73 0.70 0.40 0.93 0.87 0.87 0.78 0.74 0.34 0.66 0.63
1.80
0.50 092 0.85 0.79 0.74 0.69 0.34 0.61 0.58 0.10 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.29 0.88 0.86 0.20 096 0.93 0.89 0.86 0.83 0.29 0.78 0.76 0.30 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.29 0.70 0.68 0.40 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.29 0.64 0.61
2.00
0.50 0.91 0.83 0.77 0.71 0.67 0.29 0.59 0.56
53
TABELUL A2-2 Coeficienţi " r1" pentru planşee peste subsoluri neîncălzite
ψ
R
l/S
0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0,60 0,70 0.80
0.10 1.00 0.99 0.99 0.99 0.99 098 0.98 0.98 0.20 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95 0.30 0.99 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.40 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.30
0.50 0.99 0.97 0.96 0.94 0.93 0.92 0.90 0.89 0.10 1.00 0.99 0,99 0.98 0.98 0.98 0.97 0.97 0.20 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94 0.30 099 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91 0.40 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
0.40
0.50 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.89 0.88 0.86 0.10 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95 0.20 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91 0.30 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.90 0.89 0.87 0.40 0,98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
0.60
0.50 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.85 0.83 0.81 0.10 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94 0.20 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89 0.30 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84 0.40 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80
0.80
0.50 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76 0.10 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.93 0.20 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.89 0.88 0.86 0.30 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.85 0.83 0.81 0.40 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76
1.00
0.50 0.95 0.91 0.87 0.83 0.80 0.77 0.74 0.71 0.10 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91 0.20 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84 0.30 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78 0.40 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
1.20
0.50 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.74 0.70 0.68 0.10 0.99 0.97 0.96 0.95 0.93 0.92 0.91 0.90 0.20 0.97 0.95 0.92 0.90 0.88 0.86 0.84 0.82 0.30 0.96 0.92 0.89 0.86 0.83 0.80 0.77 0.75 0.40 0.95 0.90 0.86 0.82 0.78 0.75 0.72 0.69
1.40
0.50 0.93 0.88 0.83 0.78 0.74 0.70 0.67 0.64 0.10 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89 0.20 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80 0.30 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72 0.40 0.94 0.89 0.84 0.80 0.76 0.72 0.69 0.66
1.60
0.50 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.68 0.64 0.61
54
TABELUL A2-3 Coeficienţi "r1" pentru placa pe sol
ψ
R1
l/S
0.60 0.80 1.00 1.20 1.40 1.60 1.80 2.00
0.10 2.30 2.06 1.87 1.71 1.57 1.46 1.36 1.27 0.20 1.71 1.46 1.27 1.13 1.01 0.92 0.84 0.78 0.30 1.36 1.13 0.97 0.84 0.75 0.67 0.61 0.56 0.40 1.13 0.92 0.78 0.67 0.59 0.53 0.48 0.44
2.50
0.50 0.97 0.78 0.65 0.56 0.49 0.44 0.39 0.36 0.10 2.15 1.90 1.71 1.55 1.42 1.31 1.21 1.13 0.20 1.55 1.31 1.13 0.99 0.89 0.80 0.73 0.67 0.30 1.21 0.99 0,84 0.73 0.65 0.58 0.52 0.48 0.40 0.99 0.80 0.67 0 58 0.51 0.45 0.41 0.37
3.00
0.50 0.84 0.67 0.56 0.48 0.42 0.37 0.33 0.30 0.10 2.02 1.77 1.57 1.42 1.29 1.18 1.09 1.01 0.20 1.42 1.18 1.01 0.89 0.79 0.71 0.65 0.59 0.30 1.09 0.89 0.75 0.65 0.57 0.51 0.46 0.42 0.40 0.89 0.71 0.59 0.51 0.45 0.40 0.36 0.32
3.50
0.50 0.75 0.59 0.49 0.42 0.37 0.32 0.29 0.26 0.10 1.90 1.65 1.46 1.31 1.18 1.08 0.99 0.92 0.20 1.31 1.08 0.92 0.80 0.71 0.64 0.58 0.53 0.30 0.99 0.80 0.67 0.58 0.51 0.45 0.41 0.37 0.40 0.80 0.64 0.53 0.45 0.40 0.35 0.32 0.29
4.00
0.50 0.67 0.53 0.44 0.37 0.32 0.29 0.26 0.23 0.10 1.80 1.55 1.36 1.21 1.09 0.99 0.91 0.84 0.20 1.21 0.99 0.84 0.73 0.65 0.58 0.52 0.48 0.30 0.91 0.73 0.61 0.52 0.46 0.41 0.37 0.33 0.40 0.73 0.58 0.48 0.41 0.36 0.32 0.28 0.26
4.50
0.50 0.61 0.48 0.39 0.33 0.29 0.26 0.23 0.21 0.10 1.71 1.46 1.27 1.13 1.01 0.92 0.84 0.78 0.20 1.13 0.92 0.78 0.67 0.59 0.53 0.48 0.44 0.30 0.84 0.67 0.56 0.48 0.42 0.37 0.33 0.30 0.40 0.67 0.53 0.44 0.37 0.32 0.29 0.26 0.23
5.00
0.50 0.56 0.44 0.36 0.30 0.26 0.23 0.21 0.19 0.10 1.62 1.38 1.20 1.06 0.95 0.86 0.78 0.72 0.20 1.06 0.86 0.72 0.62 0.55 0.49 0.44 0.40 0.30 0.78 0.62 0.52 0.44 0.39 0.34 0.31 0.28 0.40 0.62 0.49 0.40 0.34 0.30 0.26 0.24 0.21
5.50
0.50 0.52 0.40 0.33 0.28 0.24 0.21 0.19 0.17 0.10 1.55 1.31 1.13 0.99 0.89 0.80 0.73 0.67 0.20 0.99 0.80 0.67 0.58 0.51 0.45 0.41 0.37 0.30 0.73 0.58 0.48 0.41 0.36 0.32 0.28 0.26 0.40 0.58 0.45 0.37 0.32 0.27 0.24 0.22 0.20
6.00
0.50 0.48 0.37 0.30 0.26 0.22 0.20 0.18 0.16
55
TABELUL A2-4 Coeficienţi "n" pentru pereţi exteriori
ψ
R
l/S 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0,30 0,35 0.40
0.20 1.00 0.99 0.99 0.98 0.98 0.98 0.97 0.97 0.40 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94 0.60 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91 0.80 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89 1.00 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.89 0.88 0.86 1.20 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84 1.40 0.97 0.95 0.92 0.90 0.88 0.86 0.84 0.82 1.60 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80 1.80 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78
0.40
2.00 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76
0.20 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95 0.40 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91 0.60 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.90 0.89 0.87 0.80 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84 1.00 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.85 0.83 0.81 1.20 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78 1.40 0.96 0.92 0.89 0.86 0.83 0.80 0.77 0.75 1.60 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72 1.80 0.95 0.90 0.86 0.82 0.79 0.76 0.73 0.70
0.60
2.00 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.74 0.70 0.68
0.20 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94 0.40 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89 0.60 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84 0.80 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80 1.00 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76 1.20 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72 1.40 0.95 0.90 0.86 0.82 0.78 0.75 0.72 0.69 1.60 0.94 0.89 0.84 0.80 0.76 0.72 0.69 0.66 1.80 0.93 0.87 0.82 0.78 0.74 0.70 0.66 0.63
0.80
2.00 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.68 0.64 0.61
0.20 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.93 0.40 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.89 0.88 0.86
0.60 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.85 0.83 0.81
0.80 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76
1.00 0.95 0.91 0.87 0.83 0.80 0.77 0.74 0.71
1.20 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.74 0.70 0.68
1.40 0.93 0.88 0.83 0.78 0.74 0.70 0.67 0.64
1.60 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.68 0.64 0.61
1.80 0.92 0.85 0.79 0.74 0.69 0.65 0.61 0.58
1.00
2.00 0.91 0.83 0.77 0.71 0.67 0.63 0.59 0.56
56
0.20 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.40 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
0.60 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78
0.80 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
1.00 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.74 0.70 0.68
1.20 0.93 0.87 0.82 0.78 0.74 0.70 0.66 0.63 1.40 0.92 0.86 0.80 0.75 0.70 0.66 0.63 0.60
1.60 0.91 0.84 0.78 0.72 0.68 0.63 0.60 0.57
1.80 0.90 0.82 0.76 0.70 0.65 0.61 0.57 0.54
1.20
2.00 0.89 0.81 0.74 0.68 0.63 0.58 0.54 0.51
0.20 0.99 0.97 0.96 0.95 0.93 0.92 0.91 0.90 0.40 0.97 0.95 0.92 0.90 0.88 0.86 0.84 0.82 0.60 0.96 0.92 0.89 0.86 0.83 0.80 0.77 0.75 0.80 0.95 0.90 0.86 0.82 0.78 0.75 0.72 0.69 1.00 0.93 0.88 0.83 0.78 0.74 0.70 0.67 0.64 1.20 0.92 0.86 0.80 0.75 0.70 0.66 0.63 0.60 1.40 0.91 0.84 0.77 0.72 0.67 0.63 0.59 0.56 1.60 0.90 0.82 0.75 0.69 0.64 0.60 0.56 0.53 1.80 0.89 0.80 0.73 0.66 0.61 0.57 0.53 0.50
1.40
2.00 0.88 0.78 0.70 0.64 0.59 0.54 0.51 0.47 0.20 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89 0.40 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80 0.60 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72 0.80 0.94 0.89 0.84 0.80 0.76 0.72 0.69 0.66 1.00 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.68 0.64 0.61 1.20 0.91 0.84 0.78 0.72 0.68 0.63 0.60 0.57 1.40 0.90 0.82 0.75 0.69 0.64 0.60 0.56 0.53 1.60 0.89 0.80 0.72 0.66 0.61 0.57 0.53 0.49 1.80 0.87 0.78 0.70 0.63 0.58 0.54 0.50 0.46
1.60
2.00 0.86 0.76 0.68 0.61 0.56 0.51 0.47 0.44
0.20 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.90 0.89 0.87 0.40 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78 0.60 0.95 0.90 0.86 0.82 0.79 0.76 0.73 0.70 0.80 0.93 0.87 0.82 0.78 0.74 0.70 0.66 0.63 1.00 0.92 0.85 0.79 0.74 0.69 0.65 0.61 0.58 1.20 0.90 0.82 0.76 0.70 0.65 0.61 0.57 0.54 1.40 0.89 0.80 0.73 0.66 0.61 0.57 0.53 0.50 1.60 0.87 0.78 0.70 0.63 0.58 0.54 0.50 0.46 1.80 0.86 0.76 0.67 0.61 0.55 0.51 0.47 0.44
1.80
2.00 0.85 0.74 0.65 0.58 0.53 0.48 0.44 0.41
57
TABELUL A2-5 Coeficienţi "r2" pentru planşee de terasă şi de pod
U
R
p
1.00 1.50 2.00 2.25 2.50 3.00 3.25 3.50 0.01 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 0.99 0.99 0.99 0.02 1.01 1.00 1.00 0.99 0.99 0.98 0.98 0.98 0.03 1.01 1.00 0.99 0.99 0.99 0.98 0.97 0.97 0.04 1.02 1.00 0.99 0.99 0.98 0.97 0.96 0.96
0.60
0.05 1.02 1.01 0.99 0.98 0.98 0.96 0.95 0.95 0.01 1.00 1.00 0.99 0.99 0.99 0.99 0.98 0.98 0.02 1.00 1.00 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.97 0.03 1.01 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.04 1.01 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93
0.80
0.05 1.01 0.99 0.97 0.96 0.95 0.93 0.93 0.92 0.01 1.00 1.00 0.99 0.99 0.99 0.98 0.98 0.98 0.02 1.00 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.96 0.95 0.03 1.00 0.99 0.97 0.96 0.96 0.94 0.94 0.93 0.04 1.00 0.98 0.96 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
1.00
0.05 1,00 0.98 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89 0.01 1.00 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.97 0.02 1.00 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94 0.03 0.99 0.98 0.96 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91 0.04 0.99 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
1.20
0.05 0.99 0.96 0.93 0.92 0.91 0.88 0.87 0.86 0.01 1.00 0.99 0.98 0.98 0.98 0.97 0.97 0.96 0.02 099 0.98 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.93 0.03 0.99 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.90 0.04 0,98 0.96 093 0.92 0.91 0.89 0.88 0.87
1.40
0.05 0.98 0.95 0.92 0,90 0.89 0.86 0.85 0.84 0.01 0.99 0.99 0.98 0.97 0.97 0.96 0.96 0.96 0.02 0.99 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.92 0.92 0.03 0.98 0.96 0.94 0.93 0.92 0.90 0.89 0.88 0.04 0.98 0.95 0.92 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
1.60
0.05 0.97 0.93 0.90 0.88 0.87 0.84 0.83 0.81 0.01 0.99 0.98 0.97 0.97 0.97 0.96 0.95 0.95 0.02 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91 0.90 0.03 0.98 0.95 0.93 0.92 0.90 0.88 0.87 0.86 0.04 0.97 0.94 0.91 0.89 0.88 0.85 0.84 0.83
1.80
0.05 0.96 0.92 0.88 0.87 0.85 0.82 0.80 0.79 0.01 0.99 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94 0.02 0.98 0.96 0.94 0.93 0.93 0.91 0.90 0.89 0.03 0.97 0.94 0.92 0.90 0.89 0.87 0.86 0.85 0.04 0.96 0.93 0.89 0.88 0.86 0.83 0.82 0.81
2.00
0.05 0.95 0.91 0.87 0.85 0.83 0.80 0.78 0.77
58
TABELUL A2-6 Coeficienţi "r2" pentru planşce peste subsoluri neîncălzite
U
R
p
0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 2.75 3.00 3.50 0.10 1.08 1.04 1.01 0.98 0.95 0.94 0.93 0.90 0.15 1.12 1.06 1.02 0.97 0.93 0.91 0.89 0.86 0.20 1.16 1.09 1.02 0.96 0.91 0.88 0.86 0.82 0.25 1.21 1.11 1.03 0.95 0.89 0.86 0.83 0.78
0.60 0.30 1.27 1.14 1.03 0.94 0.87 0.84 0.81 0.75
0.10 1.06 1.02 0.98 0.94 0.91 0.89 0.88 0.85 0.15 1.10 1.03 0.97 0.92 0.87 0.85 0.83 0.79 0.20 1.14 1.04 0.96 0.89 0.83 0.81 0.78 0.74 0.25 1.18 1.05 0.95 0.87 0.80 0.77 0.74 0.69
0.80 0.30 1.22 1.06 0.94 0.85 0.77 0.74 0.70 0.65
0.10 1.05 1.00 0.95 0.91 0.87 0.85 0.83 0.80 0.15 1.08 1.00 0.93 0.87 0.82 0.79 0.77 0.73 0.20 1.11 1.00 0.91 0.83 0.77 0.74 0.71 0.67 0.25 1.14 1.00 0.89 0.80 0.73 0.70 0.67 0.62
1.00
0.30 1.18 1.00 0.87 0.77 0.69 0.66 0.63 0.57 0.10 1.04 0.98 0.93 0.88 0.83 0.81 0.79 0.76 0.15 1.06 0.97 0.89 0.83 0.77 0.74 0.72 0.68 0.20 1.09 0.96 0.86 0.78 0.71 0.68 0.66 0.61 0.25 1.11 0.95 0.83 0.74 0.67 0.63 0.61 0.56
1.20
0.30 1.14 0.94 0.81 0.70 0.63 0.59 0.56 0.51 0.10 1.03 0.96 0.90 0.85 0.80 0.78 0.76 0.72 0.15 1.05 0.94 0.86 0.79 0.73 0.70 0.68 0.63 0.20 1.06 0.93 0.82 0.74 0.67 0.64 0.61 0.56 0.25 1.08 0.91 0.78 0.69 0.62 0.58 0.56 0.51
1.40
0.30 1.10 0.89 0.75 0.65 0.57 0.54 0.51 0.46 0.10 1.02 0.94 0.88 0.82 0.77 0.75 0.72 0.68 0.15 1.03 0.92 0.83 0.75 0.69 0.66 0.64 0.59 0.20 1.04 0.89 0.78 0.69 0.63 0.60 0.57 0.52 0.25 1.05 0.87 0.74 0.65 0.57 0.54 0.51 0.47
1.60
0.30 1.06 0.85 0.70 0.60 0.53 0.50 0.47 0.42 0.10 1.01 0.93 0.85 0.79 0.74 0.72 0.69 0.65 0.15 1.02 0.89 0.80 0.72 0.66 0.63 0.60 0.56 0.20 1.02 0.86 0.75 0.66 0.59 0.56 0.53 0.49 0.25 1.03 0.83 0.70 0.61 0.53 0.50 0.48 0.43
1.80
0.30 1.03 0.81 0.66 0.56 0.49 0.46 0.43 0.39 0.10 1.00 0.91 0.83 0.77 0.71 0.69 0.67 0.63 0.15 1.00 0.87 0.77 0.69 0.63 0.60 0.57 0.53 0.20 1.00 0.83 0.71 0.63 0.56 0.53 0.50 0.45 0.25 1.00 0.80 0.67 0.57 0.50 0.47 0.44 0.40
2.00
0.30 1.00 0.77 0.63 0.53 0.45 0.43 0.40 0.36
59
TABELUL A2-7 Coeficienţi "r2" pentru placa pe sol
U R1 p
0.20 0.225 0.25 0.275 0.30 0.325 0.35 0.375 0.10 1.05 1.05 1.04 1.03 1.03 1.02 1.01 1.01 0.15 1.08 1.07 1.06 1.05 1.04 1.03 1.02 1.01 0.20 1.10 1.10 1.08 1.07 1.05 1.04 1.03 1.01 0.25 1.10 1.10 1.10 1.08 1.07 1.05 1.03 1.02
2,50
0.30 1.10 1.10 1.10 1.10 1.08 1.06 1.04 1.02 0.10 1.04 1.03 1.03 1.02 1.01 1.00 1.00 0.99 0.15 1.06 1.05 1.04 1.03 1.02 1.00 0.99 0.98 0.20 1.09 1.07 1.05 1.04 1.02 1.01 0.99 0.98 0.25 1.10 1.09 1.07 1.05 1.03 1.01 0.99 0.97
3,00
0.30 1.10 1.10 1.08 1.06 1.03 1.01 0.99 0.96 0.10 1.03 1.02 1.01 1.00 1.00 0.99 0.98 0.97 0.15 1.05 1.03 1.02 1.01 0.99 0.98 0.97 0.96 0.20 1.06 1.04 1.03 1.01 0.99 0.97 0.96 0.95 0.25 1.08 1.06 1.03 1.01 0.99 0.97 0.95 0.95
3,50
0.30 1.10 1.07 1.04 1.01 0.99 0.96 0.95 0.95 0.10 1.02 1.01 1.00 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.15 1.03 1.02 1.00 0.99 0.97 0.96 0.95 0.95 0.20 1.04 1.02 1.00 0.98 0.96 0.95 0.95 0.95 0.25 1.05 1.03 1.00 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95
4,00 0.30 1.06 1.03 1.00 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.10 1.01 1.00 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.15 1.02 1.00 0.98 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.20 1.02 1.00 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.25 1.03 1.00 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
4,50 0.30 1.03 1.00 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.10 1.00 0.99 0.98 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.15 1.00 0.98 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.20 1.00 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.25 1.00 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
5,00 0.30 1.00 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.10 0.99 0.98 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.15 0.99 0.97 0.95 095 0.95 0.95 0.95 095 0.20 0.98 0.95 0.95 095 0.95 0.95 0.95 0.95 0.25 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
5,50 0.30 0.97 0.95 0.95 0.95 0.94 0.95 0.95 0.95
0.10 0.98 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.15 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.20 0.96 0.95 0.95 0.95 0.9.5 0.95 0.95 0.95 0.25 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
6,00 0.30 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
60
TABELUL A2-8 Coeficienţi "r2" pentru pereţi exteriori
U
R
p
0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00 0.05 1.04 1.03 1.02 1.01 1.00 0.99 0.98 0.97
0.10 1.09 1.06 1.04 1.02 1.00 0.98 0.96 0.94 0.15 1.14 1.10 1.06 1.03 1.00 0.97 0.94 0.92 0.20 1.19 1.14 1.09 1.04 1.00 0.96 0.93 0.89
0.40
0.25 1.25 1.18 1.11 1.05 1.00 0.95 0.91 0.87
0.05 1.04 1.02 1.01 0.99 0.98 0.96 0.95 0.93 0.10 1.08 1.04 1.01 0.98 0.95 0.93 0.90 0.88 0.15 1.12 1.06 1.02 0.97 0.93 0.89 0.86 0.83 0.20 1.16 1.09 1.02 0.96 0.91 0.86 0.82 0.78
0.60
0.25 1.21 1.11 1.03 0.95 089 0.83 0.78 0.74
0.05 1.03 1.01 0.99 0.97 0.95 0.93 0.92 0.90 0.10 1.06 1.02 0.98 0.94 0.91 0.88 0.85 0.82 0.15 1.10 1.03 0.97 0.92 0.87 0.83 0.79 0.75 0.20 1.14 1.04 0.96 0.89 0.83 0.78 0.74 0.69
0.80
0.25 1.18 1.05 0.95 0.87 0.80 0.74 0.69 0.65 0.05 1.03 1.00 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.10 1.05 1.00 0.95 0.91 0.87 0.83 0.80 0.77 0.15 1.08 1.00 0.93 0.87 0.82 0.77 0.73 0.69 0.20 1.11 1.00 0.91 0.83 0.77 0.71 0.67 0.63
1.00
0.25 1.14 1.00 0.89 0.80 0.73 0.67 0.62 0.57
0.05 1.02 0.99 0.96 0.93 0.91 0.88 0.86 0.84 0.10 1.04 0.98 0.93 0.88 0.83 0.79 0.76 0.72 0.15 1.06 0.97 0.89 0 83 0.77 0.72 0.68 0.64 0.20 1.09 0.96 0.86 0.78 0.71 0.66 0.61 0.57
1.20
0.25 1.11 0.95 0.83 0.74 0.67 0.61 0.56 0.51 0.05 1.02 0.98 0.95 0.92 0.89 0.86 0.84 0.81 0.10 1.03 0.96 0.90 0.85 0.80 0.76 0.72 0.68 0.15 1.05 0.94 0.86 0.79 0.73 0.68 0.63 0.59 0.20 1.06 0.93 0.82 0.74 0.67 0.61 0.56 0.52
1.40
0.25 1.08 0.91 0.78 0.69 0.62 0.56 0.51 0.47
0.05 1.01 0.97 0.93 0.90 0.87 0.84 0.81 0.79
0.10 1.02 0.94 0.88 0.82 0.77 0.72 0.68 0.65 0.15 1.03 0.92 0.83 0.75 0.69 0.64 0.59 0.55 0.20 1.04 0.89 0.78 0.69 0.63 0.57 0.52 0.48
1.60
0.25 1.05 0.87 0.74 0.65 0.57 0.51 0.47 0.43 0.05 1.01 0.96 0.92 0.88 0.85 0.82 0.79 0.76 0.10 1.01 0.93 0.85 0.79 0.74 0.69 0.65 0.62 0.15 1.02 0.89 0.80 0.72 0.66 0.60 0.56 0.52 0.20 1.02 0.86 0.75 0.66 0.59 0.53 0.49 0.45
1.80
0.25 1.03 0.83 0.70 0.61 0.53 0.48 0.43 0.39
ANEXA A3
COEFICIENŢI LINIARI DE TRANSFER TERMIC "ψ"
62
Tabelul A3-1 - PLANŞEE DE TERASĂ CU STRATUL TERMOIZOLANT PE BETON DE PANTĂ
ZIDĂRIA ψ d
Rt Ψ1 Ψ2
SCHIŢA
Felul zidăriei
mm m2K/W W/(m K)0,80 0,16 0,47
zidărie din cărămizi pline
375 1,20 0,15 0,52
0,80 0,16 0,54 300
1,20 0,15 0,58
0,80 0,17 0,47
zidărie din cărămizi GVP
375 1,20 0,16 0,52
0,80 0,15 0,48
200 1,20 0,14 0,53
0,80 0,14 0,55
zidărie din blocuri BCA GBN 5
300
1,20 0,15 0,60
0,80 0,15 0,46 zidărie din cărămizi pline
375
1,20 0,14 0,50
0,80 0,15 0,51 300
1,20 0,15 0,56
0,80 0,17 0,46
zidărie din cărămizi GVP
375 1,20 0,16 0,50 0,80 0,14 0,47
200 1,20 0,13 0,52 0,80 0,13 0,53
zidărie din blocuri BCA GBN 50
300 1,20 0,14 0,58
0,80 0,12 0,42 zidărie din cărămizi pline
375 1,20 0,11 0,45
0,80 0,12 0,46 300 1,20 0,11 0,50
0,80 0,14 0,42
zidărie din cărămizi GVP
375 1,20 0,12 0,45
0,80 0,13 0,42 200
1,20 0,10 0,47
0,80 0,11 0,50
zidărie din blocuri BCA GBN 50
300
1,20 0,10 0,55
63
Tabelul A3-2 - PLANŞEE DE TERASĂ
CU STRATUL TERMOIZOLANT DE GROSIME VARIABILĂ
ZIDĂRIA ψ d
Rt Ψ1 Ψ2
SCHIŢA
Felul zidăriei mm m2K/W W/(mK)0,60 0,16 0,32
zidărie din cărămizi pline
375 0,90 0,15 0,30
0,60 0,16 0,38 300 0,90 0,15 0,34
0,60 0,16 0,33
zidărie din cărămizi GVP
375 0,90 0,15 0,32
0,60 0,15 0,39 200
0,90 0,14 0,37
0,60 0,14 0,38
zidărie din blocuri BCA GBN 50
300 0,90 0,13 0,36
0,60 0,15 0,31 zidărie din cărămizi pline
375
0,90 0,15 0,29
0,60 0,15 0,36 300 0,90 0,16 0,33
0,60 0,16 0,31
zidărie din cărămizi GVP
375
0,90 0,17 0,29
0,60 0,13 0,37 200
0,90 0,14 0,35
0,60 0,12 0,36
zidărie din blocuri BCA GBN 50
300
0,90 0,11 0,34
0,60 0,11 0,28 zidărie din cărămizi pline
375 0,90 0,13 0,26
0,60 0,11 0,31 300
0,90 0,12 0,29
0,60 0,13 0,28
zidărie din cărămizi GVP
375
0,90 0,14 0,26
0,60 0,12 0,35 200
0,90 0,13 0,34
0,80 0,10 0,35
zidărie din blocuri BCA GBN 50
300 1,20 0,11 0,33
OBSERVAŢIE: Tabelul este valabil şi la soluţia cu plăci BCA aşezate în trepte.
64
Tabelul A3-3 - PLANŞEE DE POD ZIDĂRIA ψ
d
Rt Ψ1 Ψ2
SCHIŢA
Felul zidăriei mm m2K/W W/(mK) 0,40 0,13 0,33
0,70 0,12 0,41
250 1,00 0,11 0,47
0,40 0,17 0,25
0,70 0,15 0,31
zidărie din cărămizi pline
375 1,00 0,14 0,36
0,40 0,17 0,33
0,70 0,16 0,41
250 1,00 0,16 0,47
0,40 0,24 0,29
0,70 0,23 0,36
300 1,00 0,22 0,41
0,40 0,20 0,25 0,70 0,18 0,31
zidărie din cărămizi GVP
375
1,00 0,17 0,36 0,40 0,22 0,36
0,70 0,21 0,45
200 1,00 0,21 0,50
0,40 0,24 0,33
0,70 0,23 0,41
250 1,00 0,22 0,47
0,40 0,28 0,29
0,70 0,27 0,37
zidărie din blocuri BCAGBN 50
300 1,00 0,26 0,41
0,40 0,24 0,36
0,70 0,23 0,45
200 1,00 0,23 0,50
0,40 0,25 0,33
0,70 0,24 0,41
250 1,00 0,23 0,47
0,40 0,29 0,29
0,70 0,27 0,37
zidărie din blocuri BCA GBN 35
300 1,00 0,29 0,41
65
Tabelul A3-4 - PLANŞEE PESTE SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT
SCHIŢA ZIDĂRIA ψ d
Rt Ψ1 Ψ2Felul zidăriei
mm m2K/W W/(mK)- 0,07 0,28
0,50 0,06 0,33 zidărie din cărămizi pline
375 1,00 0,05 0,35
- 0,06 0,31
0,50 0,04 0,33
300 1,00 0,04 0,34
- 0,08 0,27 0,50 0,06 0,29
zidărie din cărămizi GVP
375 1,00 0,05 0,31
- 0,04 0,35
0,50 0,02 0,31
200 1,00 0,02 0,31
- 0,07 0,28
0,50 0,05 0,26
zidărie din blocuri BCA GBN50
300 1,00 0,04 0,26
- 0,05 0,34
0,50 0,03 0,29
200 1,00 0,02 0,28
- 0,07 0,27
0,50 0,05 0,24
zidărie din blocuri BCA GBN35
300 1,00 0,04 0,24
- 0,07 0,64 0,50 0,04 0,46
200 1,00 0,03 0,41
- 0,07 0,35
0,50 0,07 0,33
zidărie din blocuri BCA GBN50
300 1,00 0,05 0,31
- 0,07 0,63 0,50 0,05 0,44
200 1,00 0,03 0,39
- 0,07 0,34 0,50 0,06 0,31
zidărie din blocuri BCA GBN35
300 1,00 0,05 0,29
66
Tabelul A3-5 - PLĂCI PE SOL ZIDĂRIA Ψ2
h(m) d λ
Rt
Ψ1
0,40 0,80 1,20 Felul zidăriei
mm W/(mK) m2K/W W/(mK)
- 1,40 1,60 1,80
0,50 1,10 1,20 1,30
1,00 0,90 1,00 1,10
1,50 0,70 0,80 0,90
Zidărie din cărămizi pline sau cu găuri verticale GVP
250 300 375 450 500
0,60. .0,80
2,00
0,12
0,60 0,70 0,80
- 1,60 1,80 2,00
0,50 1,20 1,30 1,40
1,00 0,90 1,00 1,10
1,50 0,80 0,90 1,00
Zidărie din blocuri din beton celular autoclavizat BCA GBN 35 sau GBN 50
200
250 300 350
0,30... 0,35
2,00
0,10
0,70 0,80 0,90
67
Tabelul A3-6 - PEREŢI EXTERIORI - COLŢURI VERTICALE IEŞINDE -
ZIDĂRIA
d
ψ
SCHIŢA Felul zidăriei
mm W/(m K)250 0,16
375 0.24
Zidărie din cărămizi pline
500 0,28 250 0,16
300 0,18
375 0,20
450 0,22
Zidărie din cărămizi GVP 500 0,24
200 0,11
250 0,12
300 0,14
Zidărie din blocuri BCA GBN 35 sau GBN 50 350 0,15
Zidărie din cărămizi pline 250 0,26
250 0,26 Zidărie din cărămizi GVP300 0,30 200 0,27
250 0,31
Zidărie din blocuri BCA GBN 35 sau GBN 50 300 0,35
250 375 0,32
250 500 0,28 Zidărie din cărămizi pline
b=
375 500 0,32
250 375 0,30 Zidărie din cărămizi GVP
b=
300 450 0,34
200 300 0,32
Zidărie din blocuri BCA
b=
250 350 0,33
68
Tabelul A3-7 - PEREŢI EXTERIORI -COLŢURI VERTICALE IEŞINDE-
ψ ZIDĂRIA b (mm)
d λ
a 400 600
SCHIŢA
Felul zidăriei mm W/(mK) mm W/(m K)
200 0,77 0,86
250 0,75 0,93
300 0,69 0,95
Zidărie din blocuri BCA GBN 35 sau GBN 50
350
0,30 . . .
0,35
-
0,59 0,93
200 0,29 0,15
250 0,44 0,39
300 0,52 0,54
350
100
0,55 0,62
200 0,06 -0,14
250 0,26 0,16
300 0,39 0,35
350
150
0,45 0,47
250 0,09 0,06
300 0,25 0,16
350
200 0,35 0,32
300 0,11 -0,01
350
250
0,24 0,17
Zidărie din blocuri BCA GBN 35 sau GBN 50
350
0,30 . . .
0,35
300 0,13 0,03
200 -0,16 -0,40
250 -0,08 -0,27
300 -0,03 -0,18
Zidărie din blocuri BCA GBN 35 sau GBN 50
350
0,30 . . .
0,35
-
0,01 -0,12
69
Tabelul A3-8 - CONTURUL TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE - ÎN ZIDĂRIE - ZIDĂRIA ψ
d jos şi lateral
sus, la buiandrug
Tâm
plăr
ie
SCHIŢA
Felul zidăriei
mm W/(mK) 250 0,11 0,41
375 0,17 0,48
Zidărie din cărămizi pline 500 0,23 0,54
250 0,10 0,45
300 0,12 0,48
375 0,15 0,51
450 0,19 0,55
Zidărie din cărămizi GVP
500 0,19 0,59
200 0,06 0,60
250 0,07 0,62
Zidărie din blocuri BCA GBN50 300 0,09 0,64
200 0,05 0,64
250 0,07 0,65
CU
PLA
TĂ
Zidărie din blocuri BCA GBN35 300 0,09 0,66
250 0,03 0,27
375 0,08 0,34
Zidărie din cărămizi pline
500 0,13 0,39
250 0,03 0,31
300 0,05 0,34
375 0,07 0,37
450 0,10 0,40
Zidărie din cărămizi GVP
500 0,11 0,44
200 0,02 0,46
250 0,04 0,48
Zidărie din blocuri BCA GBN50 300 0,05 0,50
200 0,03 0,50
250 0,04 0,51
DU
BLĂ
Zidărie din blocuri BCA GBN35 300 0,05 0,52
70
Tabelul A3-9 - CONTURUL TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE - ÎN PANOURI MARI PREFABRICATE -
Panou Strat termoizolant
d t
ψ
Tâm
plăr
ie
SCHIŢA
Felul mm
Materialul
mm W/(m K)
STRUCT.
270
80
0,42
NESTRUCT.
220
-Polistiren expandat -Vată min.
G100
80
0,40
STRUCT.
270
80
0,62
NESTRUCT.
220
-Polisliren expandat -Vată min.
G100
80
0,57
STRUCT.
320
150
0,48
CUPL
ATĂ
NESTRUCT.
270
Plăci BCA GBNT
150
0,36
STRUCT.
270
80
0,41
NESTRUCT.
220
-Polistiren expandat -Vată min.
G100
80
0,33
STRUCT.
320
150
0,29
DU
BLĂ
NESTRUCT.
270
Plăci BCA GBNT
150
0,27
ANEXA A4
APORTUL DE CĂLDURĂ ÎN SUBSOLUL NEÎNCĂLZIT, PROVENIT DE LA CONDUCTELE DE INSTALAŢII TERMICE
CARE TREC PRIN SUBSOL (după [12] elaborat de INCERC - Bucureşti)
ANEXA A4
Aportul de căldură în subsolul neîncălzit, provenit de la conductele de instalaţii termice care trec prin subsol
(după [12] elaborat de ÎNCERC - Bucureşti)
Determinarea parametrilor "A" şi a temperaturii "Ta"
1) Parametrul "A" Se foloseşte relaţia de calcul:
∑⎥⎥⎥⎥
⎦
⎤
⎢⎢⎢⎢
⎣
⎡
+⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ +⋅
=
ee
iz
iz ddd
LA33,021ln1
λ
[W/K] [ [
în care: L lungimea tronsoanelor diferite, cu diametre şi izolaţii termice diferite [m]; de diametrul exterior al conductei, exclusiv termoizolaţia [m]; diz grosimea termoizolaţiei [m], de diametrul exterior al conductei, inclusiv termoizolaţia [m];
dc = de + 2xdiz λiz Conductivitatea termică de calcul a termoizolaţiei, [W/(mK)].
2) Temperatura "Ta" Se foloseşte relaţia de calcul:
Ta = 0,50(45 + me·te + ne) [\°C] în care: Ta temperatura medie a apei vehiculată în conductele de instalaţii termice
din subsolul neîncălzit, pentru perioada considerată [°C]; te temperatura medie a aerului exterior, pentru perioada considerată [°C]; me, ne coeficienţi, în funcţie de zona climatică în care este amplasată clădirea,
având valori conform tabelului A4. l.
Tabelul A4. l Coeficienţi Zona
climatică me ne
I -1,07 52,7II -1,03 51,3III -0,93 49,3IV -0,93 49,3
72
ANEXA A5
APORTUL DE CĂLDURĂ ÎN PODUL NEÎNCĂI ZIT, PROVENIT DIN RADIAŢIA SOLARĂ
PRIN SUPRAFAŢA OPACĂ A ÎNVELII ORII ( după [12] elaborat de INCERC-Bucureşti)
74
ANEXA A5
Aportul de căldură în podul neîncălzit, provenit din radiaţia solară prin suprafaţa opacă a învelitorii
( după [ 12] elaborat de INCERC-Bucureşti )
Determinarea creşterii temperaturii exterioare "∆Tes "
1) Se foloseşte relaţia de calcul:
( )[ ]difsTse
abses IcIcT ⋅−+⋅=∆ 1
αα
în care: ∆Tes creşterea temperaturii exterioare ca efect al radiaţiei solare [°C]; valoarea ∆Tes are
semnul plus; αabs coeficientul de absorbţie a radiaţiei solare a suprafeţei exterioare a învelitorii [-]; αe coeficientul superficial de transfer termic, la exterior, [W/(m2K)]; cs factorul de însorire a suprafeţei învelitorii, receptoare de radiaţie solară directă [-]; IT intensitatea radiaţiei solare totale pe planul învelitorii opace [W/m2]; Idif intensitatea radiaţiei solare difuze pe planul învelitorii opace [W/m2].
2) Coeficientul superficial de transfer termic, la exterior, se consideră pentru o viteză a vântului de 3 m/s : αe = 20 W/(m2K)
3) Factorul de însorire a suprafeţelor învelitorilor (cs) se consideră astfel:
- pentru suprafeţe orizontale cs = 0,70 - pentru suprafeţe verticale cs = 0,55
Pentru suprafeţe înclinate, valoarea "cs" se stabileşte prin interpolare liniară, în funcţie de înclinare.
4) Intensităţile radiaţiei solare totale IT, pentru 30 oraşe din ţară, se pot lua din Tabelul 4.2 din [10]. Pentru clădiri amplasate în alte localităţi decât cele din Tabelul 4.2 din [10], valorile intensităţilor radiaţiei solare totale se determină prin medierea valorilor corespunzătoare pentru 3 oraşe din imediata apropiere a localităţii în care este amplasată clădirea considerată.
5) Intensităţile radiaţiei solare difuze Idif, pentru aceleaşi 30 localităţi, pentru suprafeţele orizontale şi verticale, se dau în Tabelul A5.1. Pentru alte localităţi, valorile Idif se determină prin medierea valorilor corespunzătoare celor mai apropiate 3 localităţi din Tabelul A5.1.
6) La determinarea valorilor IT şi Idif, suprafeţele având o înclinare faţă de orizontală egală sau mai mare de 30° vor fi considerate suprafeţe verticale, iar cele cu o înclinare mai mică de 30° - suprafeţe orizontale.
7) Coeficientul de absorbţie a radiaţiei solare a suprafeţei exterioare a învelitorii (αabs), pentru câteva materiale uzuale, se dau în Tabelul A 5.2.
8) Pentru alte materiale, în funcţie de culoare, valoarea coeficientului de absorbţie poate fi aproximată pe baza Tabelului A5.3.
75
INTENSITATEA RADIAŢIEI SOLARE DIFUZE (Idif) PE PLANUL ÎNVELITORII OPACE [W/m2]
Tabelul A5.1 Idif Idif Idif Localitatea
vert. oriz. Localitatea
vert. oriz. Localitatea
vert. oriz.Alexandria 20,2 40,5 Constanta 20,2 40,4 Roşiorii de Vede 19,5 39,0 Bacău 20,5 40,9 Craiova 20,3 40,6 Satu Mare 19,3 38,6Bârlad 19,9 39,8 Curtea de Argeş 21,8 43,5 Sibiu 21,4 42,8 Botoşani 20,0 40,0 Dorohoi 20,3 40,7 Sighet 20,3 40,7 Bucureşti 20,3 40,5 Drăgăşani 20,3 40,6 Târgu Jiu 20,4 40,9 Calafat 19,4 38,8 Galaţi 19,6 39,2 Târgu Mureş 21,1 42,2 Călăraşi 19,8 39,6 Iaşi 19,4 38,7 Târgu Secuiesc 23,0 46,0Câmpina 21,8 43,6 Oradea 19,1 38,2 Timişoara 19,3 38,6 Caransebeş 19,9 39,8 Predeal 24,4 48,8 Turnu Măgurele 19,9 39,8Cluj-Napoca 21,2 42,3 Râmnicu-Sărat 19,9 39,9 Turnu Severin 19,2 38,3
COEFICIENTUL DE ABSORBŢIE A RADIAŢIEI SOLARE (αabs) ÎN FUNCŢIE DE MATERIALUL ÎNVELITORII [-]
Tabelul A5.2 Materialul αabs Materialul αabs
1 an vechime 0,71 albă 0,45 Asbociment obişnuit 6 ani vechime 0,83 verde 0,76
alb 0,42 roşu închis 0,41 Asbociment colorat roşu 0,69
smălţuită
albastră 0,80
-argintie 0,79 nouă 0,64 -albastră 0,87
zincată foarte murdară 0,92
-verzuie 0,88 neagră 0,90
Ardezie
ce
nuşiu
-
-închis 0,90 din plumb, veche 0,79 roşu deschis 0,64 din alamă, mată 0,64roşu închis 0,81 oxidat 0,54
Ţiglă cafeniu-roşcat 0,69
Tablă
din aluminiu neoxidat 0,22
COEFICIENTUL DE ABSORBŢIE A RADIAŢIEI SOLARE (αabs) ÎN FUNCŢIE DE CULOAREA ÎNVELITORII [-]
Tabelul A5.3 Culoarea suprafeţei αabs
Alb, suprafaţă netedă 0,25 . . . 0,40
Cenuşiu deschis 0,40. . . 0,50
Verde, roşu, cafeniu deschis 0,50 . . . 0,70
Cafeniu închis, albastru 0,70 . . . 0,80
Albastru închis, negru 0,80 … 0,90
Tiparul executat la FAST - PRINT IPCT
Recommended
