prof. Dr. jI. C. aulescu
,mtamentul febrei
RUCURESTI
Stabilitnentul Grafic Dor. P. CuctO Succ. Dr. Aurel Athanasiu VerguStrada Prelungirea Popa-Nan No. 27
1916
www.digibuc.ro
'Prof. Dr. p. C. yaulescu
Tratamentul TAM
BUCURESTI
Stabilimentul Grafic ,Dor. P. Cucu" Succ. Dr. Aurel Athanasiu VerguStrada Prelungirea Popa-Nan No. 27
1916
www.digibuc.ro
TRATAMENTUL FEBREI 1
Dorandor,Am s v vorbesc, astzi, despre o metod per-
sonal d'a trata febra, metod care mi-a dat rezul-tate, ce merit sa fie calificate de miraculoase.
Trebue, mai inti, s stiti c, de mai bine de15 ani, Febra e until din subiectele de predilectieale cercetrilor mele, clinice si experimentale.
In 1904, am publicat In ziarul lui LANCEREAUX 2un articol intitulat: Contributions a l'tude de lafivre",In care am definit acest sindrom3 ca oeclampsie sau convulsie toxica a marelui simpatic.
In acest articol am artat, contrariu invt-turei clasicilor, c oriceIfebr e formata din o seriede accese, care se succed, de ordinar cte unul sichiar cdte cloud pe zi4.
Mai trziu, in 1906, am scris articolul Febra dinTratatul de Medicin5, si am adaogat inteinsulmai multe fapte noi de observatie.
1) Lec(ie de medicind, tinutr.in ziva de 2 Februarie 1916, laDispensariul Bethlem".
2) Paulesco. Journal de Mdecine interne, Juin 1904, p. 161.3) Cuvantul sindrom insemneaz un ciclu sau o totalitate de
simptome.4) Acest fapt constitue usa din basele pi incipale ale metodel de
tratament al febrei, pe care o preconizez astzi.5) Lancereaux et Paulesco. Trait de Mdecine, T. II, p. 268.www.digibuc.ro
4De atunci, m'am ocupat de etiologia i mai alesde tratamentul febrei 0 am ajuns s stabilesc me-toda, despre care am s v intretin acum.
Dar, acest studiu nu e Inca terminat. Il urm-resc, in laborator, in lipsa unui spital.
Totu0, cum in momentul de fat, Romnia eamenintat de un rzboi infricotor, care va aducecu sine pldgi supurante febrile, precum i un cor-tegiu sinistru de boale epidemice teribile, ca tifosulexantematic, ca febra tifoid, ca cholera, ca disenteria,i chiar ca ciuma.., am socotit c sunt dator s iesdita reserva, pur tiintific, pe care mi-o impusesem,0 s v comunic D-voastr, azi elevii mei, dar, pecmpul de btaie, confratii mei, nite resultate cev vor face stpni pe aceste groaznice flagele i vvor permite s scpati, de la moarte, mii 0 mii deexistente.
I.
Ce este febra ?Febra e un sindrom nervos, caracterizat prin
turburarea unor functii ale marelui simpatic, tur-burare de origina toxicd i care survine prin accese.
Etiologie i patogenie. In imensa majoritatea cazurilor, febra are drept cauz un microb.
Inteadevr, orice microb, care ptrunde inteunorganism uman sau animal, -- poate provoca febra.
Acest sindrom nervos, att de ru cunoscutastzi, are deci o importanta considerabild in me-dicina. El dominA patologia boalelor microbiane.
www.digibuc.ro
5Microbii, intro dui in plasma, ce e preparatapentru alimentarea tesuturilor, profit de dnsa pen-tru ca s se nutreascd.
Ei secret diastase, cu ajutorul crora atacalbuminoidele, sahrul i grsimele din plasma.
Ei digereaz astfel aceste substante, i le trans-forma in alte substante, care pot fi mai mult sau Maiputin toxice, bunjoard, ca proteosele, ca acizii-ami-nati, ca acizii grai, ca alcoolul, etc.
In plus, din nutritia lor, result resturi azotatei neazotate, care i ele sunt mai mult sau mai putintoxice, ca urea, ca bazele xantice, ca CO2, etc.
Totalitatea, formata din diastase, din produseledigestiei si din resturile nutritiei microbilor, a pri-mit numele, putin precis, de toxine.
Se tie azi cA toxinele produc febra.Dar nu se cunoate anume care, dintre compo-
nentele toxinelor, (la natere acestui sindrom.Totui, cercetrile Inca inedite, pe care le ur-
mresc, in colaboratie cu unul din cei mai buni eleviai mei, D-I Docent Dr. MICHAILESCU confirmndresultatele obtinute alta-datd de HILDEBRANDT, i maiales de ROUSSIr demonstreaza ca, singure diastaselepricinuesc accidentele febrile.
Febra, in orice cas, e resultatul unei intoxicari,care se localiseaz asupra aparatului nervos, marelesimpatic, ce dirijeaza nutritia.
1) Roussy. Recherches exprimentales sur la pathognie de lafivre. Archives de physiol., Paris, 1890, p. 355.
Idem. C. R. Soc. Biologie, 1895, p. 261, 318, 398, 400.
www.digibuc.ro
6Aceast intoxicatie provoac un fel de eclampsie,adic nite convulsii ale rnuchilor, care depind de
nervii simpatici.Inteadevr, febra survine prin accese, care sunt
formate din cloud' fase :1) o fas de excitatie, sau stadiul de fior,
caracterisata prin convulsii ale rnuchilor netezi i chiarale rnuchilor striati (vaso-constrictie, horipilatie, tre-murturi), precum i prin exagerarea desasimilatiei(ridicarea temperaturei, creterea considerabila a eli-minatiei azotate);
2) o fas de paralisie, sau stadiul de ctilduret,care se traduce prin relaxarea muchilor convul-
sionati (vaso-dilatatie, fncetarea tremurturilor) i prinsuprimarea secretiilor. Aceast a doua fasa dureazdmai mult ca cea dinti i poate fi comparat cu pe-rioada de stertor a unui atac de epilepsie.
Fasei a doua urmeaz ttztoarcerea la starea nor-mal. $i, cum sngele i tesuturile sunt supra-Ina-zite, simpaticul reactioneaz, determinnd sudatiall,
') Lipsa de sudori, in timpul febrei i aparitia lor in momentuldefervescentei, se poate explica in modul urmAtor :
In timpul stadiulai fiorului, diastasele microbiane excitA nerviivaso-constrictori ai pielei, precum i nervii excretori ai glandelor su-doripare. Dar, cum circulatia perifericA e mult diminuatA, prin con-strictia vascularA, nici secretia, nici prin urmare excretia sudoralAnu mai au loc.
In timpul stadiului aldurei, nervii vasculari sunt paralisati ; dead resultA o vaso-dilatatie paraliticd. Dar, nervii excretori sunt 0 eiparalisati, asa cA nici de rAndul acesta, excretia sudoralA nu seproduce.
La sfAritul acestui stadlu, nervii vascular! i excretori se rsta-bilesc. Aceti din urmA nervi infra atunci in actiune, impreunA cu nerviivaso-dilatatori, sub influenta cAldurei febrile. Ca consecintA, avem ovaso-dilatage activa i aparitia sudoritor rAcoritoare.
www.digibuc.ro
icare rcorete pe pacient 0 ii aduce temperaturala tifra initial.
**
*
dori s v dau acum 0 cteva notiuni asupralesiunilor anatomice produse de febr, --7 precum 0asupra simptomelor acestui important sindrom.
MA voi margini, ins, s resum ceeace am scrisalt-dat in aceasta privint.
Anatomia patologia. In febrA, de altfel ca inori si ce intoxicafie, intreg organismul e atins de otravamicrobianA.
Dar, sediul principal al localisafiei morbide e constituitde aparatul nervos,i in special de marele simpatic.
Din nefericire, n se stie aproape nimic despre modifi-&rile febrile ale neuroanelor nevraxiale si simpatice 1.
AlterArile celorlalte organe sunt ceva mai bine cunoscute.Cea mai mare parte dintre viscere presintA o congestie,
mai mult sau mai purin intensA.Parenchimele glandulare, mai ales acelea ale ficatului
i ale rinichiului, oferA lesiuni manifeste. Protoplasma ce-lulelor suferA, mai IntAi, un f el de precipitare sau de coagu-lare, ce e cunoscutA sub numele de tumefac(ie turbure.Pe urinA, in timpul convalescenfei, substanfele proteice, pre-cipitate, stint transformate in grAsime i celula se umple degranulafii refringente.
Fibrele muschilor si celulele miocardului sunt supuse siele, in febrele grave, la asemenea alterafii.
AltA-datA se atribuia o importanfA excesivA modificafiilorfebrile ale sdngelui, care era descris ca fiind mai negru,mai fluid i mai pufin coagulabil, ca in stare normalA. AstAzi
1) Marinesco. Recherches sur les lsions des centres nerveux,conscutives it l'hyperthermie exprimentale et a la flvre. Revue neurol.1899. VII. p. 3-11.
www.digibuc.ro
8InsA, se tie cl sAngele e In realitate pufin modificat In timpulfebrei. Totui, el presintA adesea o mArire a numArului leuco-citelor i o diminuare a numArului hematiilor (anemie). Inplus, el confine o proporfie mAria de uree i de materiiextractive, -- pe cnd proporfia acidului carbonic e diminuatA.
Simptome. Febra, ca i multe alte sindrome ner-voase, proceda prin accese, care pot fi isolate sau sub-intrante, adicA suprapuse In parte.
I. Stadiul de fior. Accesul febril incepe prin un spasmal vaselor cutanate.
,
Pielea pAlete i ia uneori o coloare vAnAtA (stasA vA-noasA). ExtremitAfile sunt red, cianosate, sbarcite i diminuatede volum ; astfel, inelele cad din degete.
In acela timp, pacientul resimte o sensafie ce seamAndoare-cum cu aceea a frigului, sehsafie foarte penibilA iadesea insofit de o mare nelinite (stenahorie, angoisse).
Murhii netezi, erectori ai perilor, intrA in contraclie(horipilafie), sub formA de unde, care pleacA din regiuneadorso-lombarA i parcurg spatele i membrele.
Adesea, murhii striafi sunt animafi si ei de o tremu-raturd mai mult sau mai pufin violentA i generalisatA,manifestA mai ales la membre (brafe, gepuchi), la murhiitoracici (respirafie sgomotoasA, saccadatA) i la murhii MI-cilor (clAnfAnit de dinfi). La copii, se poate observa chiaradevArate convulsii epileptiforme.
Intensitatea acestor fenomene variazA. Uneori nite wareinfiorAri, repetate, constituesc toatA scena. Alteori, figrul eviolent i dureazA o jumAtate de ceas i mai mult. 0 impresiede frig i chiar faptul de a descoperi o parte a corpului,readuc adesea convulsiile musculare, cnd au incetat.
Pe and pielea e palidA i uscatA, se produc congestiiviscerale (mArirea volumului ficatului i splinei) i chiar ostasA cardio-pulmonarA (cianosA, invinefire).
Pulsul e repede, mic i dur. Respirafia e acceleratA,i excrefia acidului carbonic e mAritA. In timpul fiorului, uri-
www.digibuc.ro
9nele sunt abundente, apoase, clare i putin dense (congestierenal) ; ele contin tutusi o cantitate notabil de uree.
DacA, in timpul fiorului, puneti un termometru in axilasau In rectum, constatati o ridicare progrestrur a tempera-turei, mai intai inceat, pAn pe la 38, pe urmA foarterepede. AceastA ridicare de temperatura incepe chiar Inaintede fior. Din contr, temperatura pielei extremittilor scadein timpul fiorului.
II. Stadiul de aldurd. Dupa vre-o jumAtate de ceassau mai mult, sensatia de frig Inceteaz. Pielea incepe s seroseascA (vaso-dilatatie paralitica) si sd se tumefieze. Tempe-ratura ei, care era scAzutd, se ridicA repede si tinde s seapropie de temperatura centralA, care se mentine foarteurcatA.
Pacientul simte acum o sensatie de cAldurA mordicantA,intensA, ce frige, si care e foarte desagreabilA. El e chinuitde sete si are durere de cap ; el se agita si nu poate dormi.DacA inceard sA se scoale, are ameteli i simte o slAbiciune
o curbaturA, ce Il obliga sA se reculce.Inaptitudinea la lucru e complect.Pulsul devine forte, amplu, une-ori dicrot, si mai mult
sau mai putin frecvent. Respiratia e accelerata i cantitateade acid carbonic, exhalat, e crescut.
Secretiile inceteaa Saliva diminua ; limba devine sabu-ralA i gura se usuc. Functiile digestive se suprimA ; suculgastric nu mai confine acid chlorhidric.
Inapetenta e totalA. Bolnavul are greturi, vrsturi, con-stipatie, opresie si o sensatie de rAu general (stenachorie) deordinar foarte pronunfat.
Urinele sunt rare, dense, de coloare rcsie-inchis, bogatein uree si mai ales in urati 1, dar relativ srace in chlo-rure (din causa inanitiei). Adesea, ele contin albumind i
1) Din faptul mArirei proportiei acidului uric si a materiilor ex-tractive din urinA, s'a conchis cA, in febrA, oxidatiile se fac mai putinbine ca in stare normai.
www.digibuc.ro
10
une-ori chiar albumose sau peptone, mai ales in casuri desupuratie.
Ill. Sfilr,situl accesului i reintoarcerea la starea nor-maid*. Stadiui (le aldur durea7d, in general, mai multe ore.
In urrn, temperatura incepe s scaz, si atunci aparsudorile.
0 sensatie de bine, inlocueste sensatia de ru a stena-choriei. Agitatia, setea, opresia, dispar. Pulsul se rreste sidevine moale. Urine le sunt abundente, sedimentoase, foartebogate In uree si in urati ; toxicitatea lor e mrit.
Putin ate putin, temperatura descinde la normal sauchiar se scoboara mai jos. Foarte adesea, bolnavul adoarme ;iar somnul lui e calm si profund.
Astfel evolueaz un acces febril, cu cele dota stadiiale sale : fiorul i cldura. El e urmat de o period de re-parare, care se manifest prin sudori.
Durata sa total variaza intre 6 si 12 ceasuri, si chiarmai mult.
Tipuri de febre1.Un acces febril e rare-ori isolat.De ordinar, febra e format de o serie de accese, mai
mult sau mai putin apropiate, care se succed.and accesele sunt separate prin intervale de acalmie,
febra e numit intermitentd (paludosa). In aceste conditii,fiecare acces e complect si diversele accese survin, sau Infiecare zi (tip cotidian), sau la dou. zile (tip terl), saula patru zile, etc..
and intervalul care separ dott accese consecutive efoarte scurt si cel d'al doilea incepe, indat ce primul a sfrsit,febra e zis remitenta (streptocos, perioda terminal a febreitifoide, tuberculos, vezi fig. 1).
and ins temperatura se mentine ridical In timp demai multe zile consecutive, febra e numit continua' (scarla-tin, pneumonie).
www.digibuc.ro
11
Febra continua. Astazi, febra continua e considerataca fiind formata dintr'un singur acces 1, care ar dura untimp mai mult sau mai putin lung (7 sau 9 zile in pneu-monie, 21 de zile in febra tifoida).
Inteadevar, de la WUNDERLICH 2 se descrie, in uniculacces din febra continua, mai multe stadii, si anume :
6 ./..:-..* t ela a : 4 4 8 .a /2 t 4 6 I 4. 4 I 40 2 I 4 6 8 la ,r .f 4 I 1 A L' L 4 L 1 20 : Z 4 4 e
4 .
40'
3l'
Jr17
.31.
3f
P g. 1.Tuberculosa. FebrA rernitent ; un acces pe zi.
1) un prim stadiu, caracterisat prin o ridicare brusca,sau Inceat si progresiva, a temperaturei ;
2) un al doilea stadiu (fastigium), de o durata mai multsau mai putin lunga, in timpul caruia. temperatura, ridicata,
1) ,Febra continua e constituita din un acces, oricare ar fi durata lui". L. Guinon. Art. Fievre, in Trait de path. gnrale de ChBouchard; T. Ill, p. 83, 1900.
2) Wunderlich. Das Verhalten der EigenwArme in Krankheiten.Leipzig. 1865.
www.digibuc.ro
12
se mentine stational-A, cu oare-care remisii matinale,maximul temperaturei fiind atins seara ;
3) un al treilea stadiu (amfibol), format din oscilatiimai considerabile ale temperaturei i terminndu-se prin de-fervescenfd, care e sau bruscd, sau Inceatd 1 progresiva(lysis).
1+411,21441bn4
3f,
16'
1#i I/0471+6 /*Is 14,4Pb 24,610/2 441/0414,4 9.6& F.4611.02 :W.454
Fig 2.Febrd tifoidd. DouA accese pe zi primul incepe pe la 7 ore dimineata ;
cel'alt, pe la 7 ore seara.DacA am fi luat temperatura numal la 7 ore dimineata sl la 7 ore seara,
am fi avut o curbA care abia ar fl depAsit 38.
Dar acesta nu e modul nostru d'a concepe febra con-tinud
Inteadevdr, un examen atentiv al curbelor termometrice,temperatura fiind luatA la fiecare orA sau la cte doud
ore, ne-a permis sd constatdm cd febrele, zise continue,sunt i ele formate din accese subintrante, care se suprapunin parte, un acces inceptind inaintea sfrfitului accesuluiprecedent (vezi fig. 2 i 3).
Paulesco. Contrib. l'tude de la flvre. Journ. Med. interne.Paris. 1904.
www.digibuc.ro
13
Se produce astfel un fel de stare de ru, analoagA cuaceea ce se observA une-ori in convulsiile eclamptice (epi-lepsie).
aceste conditii, aspectul acceselor este cu totul mo-dificat. Singur, cel dinta presintd i singur, celdin armd, se terminal prin sadori.
Fiorul initial al pneurnoniei, de pildA, e fiorul primuluiacces, i sudorile terminale ale acestei boale, sunt sudorileprin care sfArseste ultimul acces. Stadiile de fior si de sudori,ale acceselor intermediare, se anibileazA reciproc si nu se maiproduc.
-1 C-1, 3Z .".)
/Jr7yftt.t.r29Ii! 3 f75/1/.1rxf// /3r1z54f"
40'
.rf
57'
It'
3C'
a roi
(\.,..1 i ..,
Fig. 3Febrd tifoidd. 1. Bae rece. 2. Un gram de aspirinA.
3. Sudori profuse. 4. Flor violent.DouA accese pe zi : primul incepe la ora 1 dimineata; cel l'alt pe la prAnz.
Evolufia modificatd de aspirinA, dar nu de baea rece.
Un fapt, care probeazA exactitatea acestei conceptii, ecA, dacA pentru o causA oare-care, ca, bunioarA, adminis-
www.digibuc.ro
14
tratia unui antipiretic, durata unui acces de jebra continuase gdseste scurtatd, apar sudori cari anunt sfaritul acestuiacces, i, ctva timp dupd aceea, survine un fior intenscare insemneazd inceputul accesului urmtor (vezi fig. 3).
In unele maladii, ca pneumonia, toate accesele fe-brei continue au o egald intensitate. Primul incepe printr'unfior violent 1 ultimul se termind brusc prin sudori abundente(crisa).
In alte maladii, ca febra tifoicIA, toate accesele fe-brei continue n'au aceea$1 intensitate, nid aceecql lungime.Cele dintai i cele din urmA sunt mai slabe i mai scurte cacele intermediare 1 Curba termometricd are un inceput gra-dat ascendent 1 o terminatie gradat descendentd (lysis). Fiorulaccesului initial, precum i sudorile accesului ultim, sunt putinaccentuate.
In general, in febrele intermitente si remitente, nu seproduce dect un singur acces pe zi (vezi fig. 1).
In febrele continue, se constat, de cele mai multe ori,cloud accese pe zi 2, care, pentru un cas dat, incep infiecare zi aproape la aceeasi ord. Dar, aceast oil nu esteidenticA pentru toate cazurile (vezi fig. 2 i 3).
'Dupd cdderea definitivd a temperaturei, nu e rar de avedea survenind noi accese isolate, sub influenta unei oboseli,a unei emotii, a unei neglijeri de regim.
Urmrite febrei sunt o denutritie mai mult sau maiputin accentuat, o slbire considerabild a fortelor muscu-lare, i o perdere din greutate, care este relativ mult maimare ca in inanitie.
Trebue sd mai addogam a in febrele zise continue,se constatd adesea, --in plus de desordinile sernnalate maisus (pag. 9), o cefalalgie intensd, cu ameteli i cu %TAW-
I) Lungimea acestor accese intermediare diminuA i ea din cein ce. Aceasta explica stadiul de marl oscila(ii, cart ocupa a treia sap-taman a febrei tifoide.
2) Paulesco. L. cit., p. 162.www.digibuc.ro
15
turi de urechi, o obnubilare intelectuald, care merge uneoripnd la stupoare, o insomnie tenace, insotita adesea devedenii, i care conduce la delir i la o agitatie mai multsau mai putin violent (forma ataxial).
Alte-ori, din contra, exist o prostratie intensa, insofitde un delir calm, cu tremurturi ale buzelor, ale limbei, alemembrelor, cu carfologie, cu tresdrituri ale tendoanelor ichiar cu adevrate convulsii (forma adinamia 1).
In ambele casuri, limba se usucd i devine neagr.Adesea se produce o incontinent a urinelor i a materitlorfecale ; cte-odatd, urinele diminud sau chiar se suprimd.
In plus, respiratia e accelerat i superficiald, iar pulsule repede ..i slab.
Moduri de terminare. In asemenea condifii, nu e rard'a vedea temperatura centrald suindu-se brusc la fifre foarteurcate (41, 42), i bolnavul murind repede in coma,....1 murind de febrd, nu de progresele lesiunilor produse demicrobi.
Alte-ori, temperatura perifericd scade (collapsus sau algidi-tate, de la algidus ce insemneazd rece); extremittile se rd.-cesc ; respiratia e intretdiat de suspinuri ; pulsul devine im-perceptibil i moartea survine de asemenea repede, in coma.
Cnd insa terminatia e favorabild, temperatura scade,brusc sau progresiv.
In acela timp, bolnavul pare cd se desteapt dintr'unsomn lung ; stupoarea i delirul dispar ; el incepe s se inte-reseze de ceea ce-I inconjurd '.
Secrefiile se restabilesc ; limba se curt si devine dinnou umedd. Urinele sunt abundente si foarte incarcate deuree, urati 1 alte produse ale desasimilatiei azotate. Albumi-nuria dispare dupd 2 sau 3 zile.
Pulsul se rrete i devine mai puternic ; dar mai rd.-mne Ina depresibil vre-o crite-va zile.
1) Sursul e un bun semn de convaiescentA, in febra tifoid.
www.digibuc.ro
16
Pofta de mncare rena?,te si, putin cdte putin, bolnavulajunge sd-si reia grsimea ce a perditt.
In unele casuri, delirul continud mult vreme, dupd fe-brele de lunga duratil, si poate chiar lsa, in urma sa, tur-burdri intelectuale persistente.
Serniologie. I. Diagnostic. Febra e usor recunos-cutd, cnd ea este intensd.
Sunt insd cazuri, in care singur termometrul poate sdii descopere existenta.
Inteadevr, ridicarea temperaturei este unicul simptomcaracteristic al febrei, celelalte accidente (sensatia de frigsau de cald, fiorul, sudorile, agitatia. accelerarea pulsului, etc.),putnd sa se producd In afard de starea de febrd, sau, dincontr, s treacd neobservate de bolnav.
Temperatura se ia, sau introducnd termometrnl in rec-tum, sau puindu-i reservorul cu mercur in golul axilei sirecomandand bolnavului sd aplice bine bratul pe torax sichiar s tie ambele brate incrucisate pe pept.
Trebuie de asemenea ca prealabil sa se stearga binesudoarea axilei, cci, evaporndu-se, ea ar putea produce .o scadere de temperatura.
Dar o chestie se pune ; In ce moment al zilei trebuiesa iei temperatura unui febricitant ?
Obiceiul vrea ca aceasta sd aibd loc diminea(a, intreorele 5 si 7, si seara, iarsi intre orele 5 si 7.
Dar, acest mod d'a proceda este defectuos.Inteadevr, contrariu opiniei general admise,1 accesele
febrile nesurvenind, in toate cazurile, la aceias ord, mini-
1) In febre, termometrul descinde la gradul cel mai de jos Dela 5 ore dimineata, gi se ridicA la gradul cel mai de sus, pe la 6 ore-seara". J. P. Langlois. Art. Flevre du Did. Physiol., de Ch. Richet.Paris. 1903.
Oricare ar fi gradul pe care il atinge temperatura, ea presintoscilatii In cele mai multe cazuri. Ea se urcA seara gi se scoboarA intimpul noptei. Ea incepe sA se ridice in spre dimineatA gi atinge dinnou maximul seara". L. Gulnon. L. cit..
www.digibuc.ro
mul temperaturei n'are intotd'auna loc dimineata, nici ma-xirn ul seara.
In aceste conditii, dacd vreti sd v dati o socotealdexactd de mersul febrei, cea mai bund procedare e sd luatitemperatura de mai multe ori, ziva i noaptea, de pildd lafiecare 2 sau 3 ore.
Aceastd metodd are inconvenientul d'a fi obositoare pentrubolnav i pentru persoana Insdrcinatd sd insemneze tempera-tura. Dar, e de ajuns s'o practicati In timp de o zi sau
cdci in general, la acela bolnav, accesele survin aproape laaceiai ord.
De altfel, puteti sd vd luati dupd sensatiile i fenornenelece resimte bolnavul (fior, paloare i cianosd, cAldurd, agitatie,sudoare, etc.).
II. Pronostic. Pronosticul febrei e intotd'auna serios.Mdrirea combustiilor, denutritia, slAbirea fortelor, alte-
ratiile elementelor tesuturilor, fac redutabil acest sindrom,care e departe de a fi o reactie salutara a organismului,
dupd cum au sustinueo i o sustin chiar azi cAtiva autori.0 ridicare bruscd i durabild a temperaturei, la 41 sau
la 42, indicA un sfArit apropiat.Un puls frecvent i slab, imperceptibil sau intermitent i
neregulat este de un pronostic aproape fatal.Starea cordului, a ficatului i mai ales a rinichilor, in-
tervin ca factori esentiali in pronosticul unei febre. Inteadevdr,nu trebue sd uitati CA, In mare majoritate a casurilor, uremiai insuficienta hepatich sunt principalele cause de moarte, Incursul febrelor.
In general, pronosticul unei febre e In raport cu inten-sitatea accidentelor (ridicArea temperaturei, frecventa pulsului,delirul, convulsiile). Totui, o temperaturd de 385, la un bd-trn slAbit, are o semnificatie cu mult mai grava ca o tem-peraturd de 40, la un copil viguros.
Prin urmare, vrsta este un element de care trebuie sdse tie mare searnd in stabilirea pronosticulului unei febre.
www.digibuc.ro
18
II
Tratament. Febra este ea vtmtoare?i trebue oare s fie combAtut ?
Marii medici ai antichitAtei, HIPPOCRATE, GALIEN,ca i cei din epocile mai recente, BOERHAVE,
SYDENHAM, considerau febra ca o reactie mntui-toare a organismului.
Aceast idee a fost reluatA, in zilele noastre, demai multi practiciani, dintre cei mai distini.
Astf el italianul CANTANI 1 vede in febr o conditiede vindecare, ce nu trebue s fie contrariat.
Englezul WHITE admite cA febra e o reactie bine-feiceitoare, i ar fi periculos s'o Impiedici.
Prof esorul francez BOUCHARD, care a muritacum cAteva zile, vorbind despre febr, se exprimastfel: MA vAd redus la o mrturisire umilitoare,
pentru un profesor de patologie generala, i anumec: nu tiu ce e febra"! 2 Pe urmA, el adaogA : Ne-fiind siguri de ce e febra, suntem obligati sa renuntamd'a institui in contra ei o terapeutica patogenicA.,. Dealtfel, hipertermia nu e o causa de pericol, nici dinpunctul de vedere al lesiunilor anatomice, nici dinpunctul de vedere al denutritiei".
Germanul STOKVIS, raportor la Congresul de me-dicinA din 1900, rspunzAnd la intrebarea: TrebuecombAtut febra?", zice : Febra nu trebue s fiecombtut....; medicul s se multumeasc cu rolul de
81) Cantani. Sur l'antipyrse. Congis international de Berlin,
190.2) Ch. Bouchard. Lecons sur les Auto-intoxications. 1887.
www.digibuc.ro
19
observator clinic minutios i de terapeutist atepttor"Ca culme, PPLUEGER, 2 celebrul fisiologist din Bonn,
enunta enormitatea urmAtoare : Hipertermia d orga-nismului puterea d'a oxida substantele vdtdmdtoare ifermentii i face astfel pe om s ,ci recapete sand-tatea, purificandu-1 prin foc".3
Dar, incd din 1875, LIEBERMEISTER 4 stabilise CAridicarea temperaturei provoacd un exces de desasi-milatie, adicd produce consomptia febrild.
Pe de aka parte, CLAUDE BERNARD, ajunsese, inmod experimental, la aceleai conclusii : Dacd par-venim s suprimdm causele cldurii, sau sd ii dimi-nudm efectele, vom putea, cu drept cuvnt, sa neluddrn cd am invins febra". 5
1) Stokvis. Doit-on combatere la fivre ? XIII-e Congas in-ternational de mdecine. Paris, 1900.
2) E. Pfluger. Archiv, f. die ges. Physiol., XIV, 513.9 S'a studiat actiunea cAldurel asupra microbilor, in vitro, st s'a
gsit c o temperaturA de 400--420 intArziazA multiplicarea acestormicro-organisme. Astfel lucreazA cAldura, bunloarA, asupra bacterieidaIacului (Pasteur), asupra bacilului tuberculosel (Koch), etc..
S'a conchis cA ridicarea temperaturei, in timpul febrei, este, pentrubolnavi, un mijloc de apdrare.
Dar 'ml pare cA nu s'a tinut indeajuns 'seama de faptul cA, oasemenea temperaturA e vAtAmAtoare pentru toate fiinfele vie(uitoare.
I prin urmare i pentru oin,.., mai ales pentru celulele lui nervoase,atAt de delicate i atAt de fin diferentiate.
4) Liebermeister. Handbuch der Path. u. Ther. des Piebers,Leipzig, 1875.
6) Cl. Bernard. Leons sur le chaleur animate. Leon XXII,pag. 446.
www.digibuc.ro
20
Prin0 intre aceste cloud opinii diametral opuse,0 mai ales inspimntati de accidentele de algidi-tate, survenite in urma administratiei neintelepte a an-tipireticilor, medicii 10 incrucipr bratele, in fataefectelor desastroase ale febrelor.
Si ti se frnge inima de mild, cnd vezi, aici,ca in toat lumea, sute 0 mii de pneumonici saude tifici, zcnd in negire, abandonati de medici, caprad febrei,... adic Molochului Microb.
Hidroterapia rece.Totui, o febrd intens pro-duce ravagii inspimnttoare, care sar in ochii tutulor.De multe ori, chiar, se vd bolnavi murind repede defebra, in timpul unui acces prea violent.
In asemenea conditii. medicii avura nenorocitaidee s opuie frigul, cldurei febrei, ea i cum acestsindrom n'ar consista deck in hipertermie. Ei recur-sera la balneatia rece i merser, pe aceast cale,pn s adopte, pentru febra tifoid, exagerrile ab-surde ale lui BBAND i ale imitatorilor si : GLENARD,JUHEL-RENOY, etc.
Astrel, metoda lui BRAND consist in a da pacien-tului la fiecare 3 ceasuri, zi i noapte, ate o baierece de 180, de o durat de 15 minute.
Riguros urtnatd, aceast metod constitue unadevarat supliciu pentru nenorocitii bolnavi.
JUHEL-RENOY, el insu0, contractnd febra tifoid,ordon elevilor, cari il ingrijeau, s ii aplice, fr cru-tare 0 fr ovire, tratamentul pe care el II impuneastrapic tutulor tificilor. Dar, cnd gusta din dulceataacestei torturi, el ii implor s aibd mild de dnsuli s ii mai slbeascd severitatea. Printr'un exces
www.digibuc.ro
21
de zel, acetia nu cedara, i rezultatul a fost caMaestrul..... a decedat.
Dar, o bae rece, nu constitue numai un adevaratchin pentru bolnav, prin sensatia horibila de frig, careadesea provoaca o sincopa ; ea poate fi chiar pericu-loasei.
Inteadevr, apa- rece produce o vaso-constrictiea pielei. Dar In acela timp, ea poate da loc la con-gestii viscerele intense :
dupa cum probeaza bronchita, atat de frecventala tifici Inbaiati i care se transforma uor Inteo pneu-monie ;
dupacum probeaz i diuresa, ce se observaIn urma unor asemenea bai, diures ce provine din ocongestie renala i poate ajunge chiar la o nefritei afrigore, adesea mortal.
Dar, mai e Inca ceva.0 bae rece are drept efect o exagerare enorma
a desasimilatiei 1. Prin urmare, ea marete In modconsiderabil, sIabirea i consumptia febrila.
Si, cand te gandeti cd se impun bolnavilor atateasuferinte pentru un rezultat neinsemnat ! Tempera-tura corpului diminua cat-va la periferie, In urma vaso-constrictiei pielei ; dar ea se ridica repede la nivelulinitial (vezi fig. 3).
1) La un om Ontos, o bae, la 2P, dubleaza desasimilatla (Kerning).Acelas lucru se intAmpla si la un febricltant (Liebermeister).
www.digibuc.ro
22
Antipireticele. In arsenalul terapeutic se gsescIns nite medicamente, care au o ac(iune puternicaasupra febrei.
Aceste pretioase medicamente sunt substantelechimice zise antipiretice, antitermice sau antifebrile,
printre care cele mai importante sunt: chinina, an-tipirina, aspirina sau acidul salicyl-acetic, etc.
Din nenorocire, astzi antipireticele sunt aproapeInliiturate din practica medical, din pricina spaimeice o inspir algiditatea. Si nu v puteti Inchipui opo-sitia indrtnic i inverunat ce intlnesc zilnic,mai ales din partea unor medici de copii, andincerc s dau un antipiretic unui biet febricitant.
De altfel, un asemenea ostracism e o pur in-consecint.
Exist dou febre care sunt tratate, de toti me-dicii, prin antipiretice, i anume : febra palustr,prin chinin, i febra rhumatismala, prin acid sali-cylic.
Mai mult. Acest tratament a trecut chiar In do-meniul public ; iar medicamentele sunt considerate caspecifice, ap cd ar fi o crim s tratezi, paludosasau rhumatosa, cu altceva dect cu chinin sau cusalicylat de sodiu. '
Si totuA nu e oare o crim analoga, dac numai grav, sa privezi pe un pneumonic, pe un tific,pe un scarlatinos, etc., de efectele att de bine fca-toare ale antipireticilor ?
i) Si de ce oare medicii nu se tern de alzidftate, cand trateazAcu antiplretice, chiar in dose marl, febra paludia ff febra rhumatis-malA ?
www.digibuc.ro
23
S nu pierdeti din vedere faptul cd o maladiefebril seamn perfect cu o fermentatie.
Corpul unui febricitant e invadat de un rnicrob,dupd cum mustul de struguri e invadat de un alt
microb : levura sau drojdia de vin, dup cum obucat de carne e invadat de bacteriile putrefactiei.
Or, o fermentatie alcoolick sau o putrefactie in-ceput, se opresc brsc and le pui in contact cuputin acid salicylic.
De asemenea febra, oricare ar fi ea, tnceteazeibrusc, cnd bolnavul ia putin aspirin.
** *
Dar, s vedem, mai inti : care e actiunea agen-fllor antipiretici asupra organismului sniitos?
In urm, ne vom intreba : cum lucreazii acestemedicamente In febtei?
I. Antipireticile. administrate unui orn sntos,exerciteaz influenta lor asupra sistemului nervos sim-patic, pe care II excit in dos mijlocie i pe careil paraliseaz in dos mai mare.
In dose terapeutice, antipireticele sunt, inainte detoate, agenti vaso-constrictori, i, in acela timp,excito-motori ai muchilor netezi i chiar a-i unormuchi striati, in functionarea crora intervine simpa-ticul. Astfel, bun-oard, chinina produce paloarea fetei,
micorarea pupilei (contractura irisului), vjiituriin urechie (spasme ale muchilor urechei medii), ame-teli i titubatie (vaso-constrictie cerebeloas).
Aceast proprietate remarcabil, d'a strnge micele
www.digibuc.ro
24
vase, explica efectele anti ireticelor, asupra unui orncare n'are febrd.i anume :
a) Antipireticele sunt decongestionante. Aceastae actiunea bine-Mcdtoare a chininei, asupra congestiilormultiple ce se observ In sindromul lui Basedow,1
In acel al insuficientei ovariene 2, - precum si incoriza, In faringo-laringite, In bronchitele nervoase saua frigore 3 (LANCEREAUX).
b) Antipireticele sunt si antinevralgice, caciele imprstie congestia nervului, care e causa durerei.Astfel lucreaz chinina, antipirina, aspirina, etc.
c) Antipireticele sunt In sfrsit hemostatice. Eleopresc hemoragia, fcnd s se contracte vasele dincare curge sngele. In adevr, se pot obtine frumoasesuccese intrebuintnd chinina in potriva hemoragiilornervoase : epistaxis, hemoptisii, gastro si enteroragii,hematurii, metroragii, purpura, etc. (LANCEREAux).
De altfel, de stie cd antipirina, aplicat local peo plag sau pe o mucoas care sngereaz, produceo vaso-constrictie intelis, cara face s inceteze he-moragia.
Dar, In dose marl, antipireticele determind efecteinverse celor precedente. Vaso-constrictia e inlocuitaprintr'o vaso-dilatafie paraliticd, care atrage dupdnsa o multime de consecinte, mai mult sau maiputin vtmtoare.
1) Paulesco. Le traitement du goitre exophthalmique par lesulfate de quinine. Journal de Mdecine interne. Paris, 1898, p. 284.
Veil si Lancereaux et Paulesco. Traili de Mdecine, T. (I,pag. 760.
Vezi si Lancereaux et Paulesco. Bulletin de l'Academie deMdecine, 1908.
II) Lucrare incA ineditA.8) Lancereaux et Paulesco. Trait de Mdecine, T. III, p. 46,
100, 132.
www.digibuc.ro
25
II. Antipireticele, administrate unui orn care arefebra, au o tripl actiune :
1) Mai inti, ele realizeazd o vaso-constrictie,identic cu acea pe care o produc la omul sd-
ntos.Aceasta vaso-constrictie face ca vasele focarului
inflamator, contractndu-se, s diminueze congestia 0s jeneze sau chiar s impiedice extravasatia plasmei,
conditie necesar Inmultirei microhilor.In acela timp, diapedeza sau ieirea din vase a
leucocitelor este oprit 0 formarea puroiului este ate-nuat sau chiar suprimat, ceeace se Intmpl, bun-oar, pentru plgile i pentru abcesele experimentale.
Ceva, mai mult.Dupa cum vom vedea mai departe, la actiunea
vaso-constrictoare a antipireticelor, se adaog i in-fluenta distrugAtoare a acestor medicamente asupradiastaselor microbiane. Intr'adevr, diastasele produc,mai Intai, o paralisie vascular local, la nivelul fo-carului inflamator, 0 pe urrn se rspandesc In snge,provocand sindromul general al febrei.
Or, antipireticele, distrugnd diastasele, suprimei,si efectele lor locale.
Aa imi explic urmtorul fapt de observatie :De cnd tratez pneumonicii cu aspirin, n'am
mai parvenit s auz, In chip net, nici suflul tubar,nid ralele crepitante, caracteristice ale pneumonieifrance. De altfel, matitatea lobului invadat este i eaputin apreciabil. Iat, deci, attea probe ca, congestiafiind diminuat, nu se mai produce hepatisatia pul-monar.
www.digibuc.ro
26
Dati-mi voie sa dechiz aci o parentes.Ai fi voit sA va aduc rezultatele examenelor necrosco-
pice, care sa demonstreze realitatea celor ce va spusei.Din nefericire, nu posed nici unul 1, va rog sa credeti
ca nu e vina mea.V'am mai spus, intr'o alta ocasie, ca eu n'am putut gasi
loc In spitalele Eforiei, de oare ce regulamentele acestei ins-titutii departeaza din capul spitalelor pe Profesori... i le preferaDevil. Inteadevar, pentru a fi admis, trebue sA fii, nu unMaestru care sa aib o doctrina de rspandit, ci pur i simpluun colar, care s tie O. se prezinte la un examen.
M'am adresat, de asemenea, administratiei spitaluluiBrancovenesc, care, bagati bine de seatn, are in capul skipe I. P. S. S. Mitropolitul Ortcdox, Primat al Romaniei. Dar,...mi s'a Inchis i acolo ua in nas.
Ceva mai tarziu, o societate de Catolici a venit la minei m'a rugat sa organisez un dispensariu pentru bolnavii saraci.Am acceptat aceasta oferta, cu recunotinta i, in momentulde NA, va gasiti inteo sala ce apartine acestui stabiliment debine-facere.
Dar, dispensariul, care traiete din mil, n'are mari re-surse et d'abia poate intretine cateva paturi.
Pentru a putea fi transformat intrun adevre spital,adica, pentru ca persoane generoase s poata lasa o parte
din avutul lor, acestei opere de pura caritate cre,stind, arfi trebuit sA fie recunoscut de Parlament ca fiind de utilitatepublica.
Cati-va buni prietini au presintat Camerei Deptttatilor ce-rerea mea, care a fost admisa.
Dar, aceasta admisie a strnit o mare valva.Un deputat, pe care totui 11 admir i pentru care
am o inalterabila stima, m'a acusat ca vreau sa ajut o pre-tinsa propaganda catolic (.... poate printre ceretorii din Bu-cureti, care vin la dispensar, sa capete, pe langa medicamente,i painea de toate zilele ? !).
Scarbit de atata rea-vointa, pe care am intalnit'o la fie-cepas, dar pe care o voi califica de incowtienta, m'am
www.digibuc.ro
27
desinteresat de afacere si am lAsat'o sa se inmormanteze laSenat.
Dar, sA revenim la chestie.
2) In al doilea rand, antipireticele, dqi nu suntdirect antiseptice, tot4 lucreazd indirect asupra mi-crobilor, distrugndu-le diastasele, adicd neutra-lisand singurele rnijloace prin care ei se nutresc.
Consecutiv acestei stangeniri a nutritiei, microbiinu se mai multiplied i sfarese prin a pieri.
Aceasta e actiunea acidului salicylic asupra levureivinului i asupra microbilor pulrefactiei cdrnei.
Sulfatul de chinind, zice DUCLAUX 1 este unparalisant al sucrasei (diastasd). ...El exercit un efectsensibil, chiar In dosei onzeopaticd"
Si, totuO, bichlorurul de mercur", antisepticulprin excelentd, care ornoard microbii, coagulandu-leprotoplasma, luereazd slab asupra efectului acesteidiastase".
$i DUCLAUX adaogd: Exista deci substantefoarteantlseptice pentru anumiti microbi i care sunt para-lisanti foarte slabi pentru anumite diastase. Din contra',exista paralisanti foarte puternici ale unor anumitediastase, pentru care microbii sunt abia sensibili, bachiar ti caut 2 pentru a se nutri cu danii.
Dupd acela autor, preparatfile salicylate, sali-cylatul de soda, esenta de Wintergreen, au o actiuneasemenea cu acea a chininei. 3
1) E. Duclaux. Trait de Microbiologie. T. 11, p. 379. Chap.Paralysants des diastases. Paris, 1899 (Masson edit.).
2) Idem. L. cit., p. 379-380.8) Idem. L. cit., p. 378.
www.digibuc.ro
28
Cercetrile mele, Inca inedite, cad nu sunt corn-plecte, confirm aceste conclusii ale lui DUCLAUX,generalizdndu-le.
De altfel, se stie Ca chinina, antipirina, acidul sa-licylic, turbur chiar digestia omului, atacand diasta-sele stomacale si intestinale si provocand adese-orivrsturi.
Dar, diastasele diversilor microbi n'au toate aceiasiputere patogena. El difer, din acest punct de vedere,dupa microbul ce le secreta. i, intr'adevr, antipire-'ticele lucreaz asupra febrei, in dose variabile, dupmaladii.
3) In al treilea rand, antipireticele, distruganddiastasele microbiane, suprim imediat efectele lor.
Astfel, aspirina lucreaza in choree,maladie mi-crobiana nefebril, fcand sd inceteze repede, in 2sau 3 zile, in loc de 2 sau 3 luni, miscrile in-voluntare 1, care sunt datorite excitatiei nevraxului dediastasele toxice ale microbului.
E probabil c asemenea rezultate s'ar obtine intetanos,i chiar in turbare.2
Dar, mai ales, in maladiile febrile, antipireticelelucreaz In chip cu totul minunat, cci febra nu edeck un efect al diastaselor.
Inteadevar, aceste medicamente fac si incetezeun acces de febr deja inceput. Ba, ce e mai mult,
1) Paulesco et Besanyon. L'tiologie de la chore et son trai-tement par l'aspirine. Journ. de Mdeeine Interne, 1901, 1 Avrll, p. 871.
2) Fermi. Actione de vari agenti chimici sul virus rabido.Scanzano, 1905, citat de V. Babe'. Trait de la rage, Paris, 1912,p. 307 si 309.
www.digibuc.ro
29
ele pot Intrzia sau chiar tmpiedica un acces care egata s isbucneasc.
Or, dupa cum v'am spus adineaord, accesulfebril consista intr'o excitatie anormal i intens amarelui simpatic, prin diastasele microbiene, excitatiecare e repede urmat de paralisie.
De aci rezult b mrire considerabila a desasi-milatiei i, consecutiv, o ridicare notabil a tempera-turei corpului.
Ei bine, toate aceste accidente dispar ca prinminune, sub influenta unei mici cantitti de aspirinsau de antipirin.
Inteadevr, cteva minute, dela 5'; la 15',dupd luarea unui antipiretic, pielea bolnavului devineurnedd sau chiar se acoper de sudori.
Din acel moment, desasimilatia inceteaz sd pro-greseze i termometrul arat c temperatura descinde,din ce in ce, apropiindu-se de normal
remarcati c, la un individ care n'are febr,administratia unui antipiretic, chiar in doz mare, nuse tnsotege de nici o modificare a temperaturei(vezi fig. 4).
In acela timp, o schimbare, dela tot la tot, seproduce repede in starea pacientului, ceeace seexplic prin distrugerea diastaselor care i otrveauorganismul.
Neuroanele marelui simpatic, iritate 1 apot amortite de dias-tasele microblane, se regenereaza repede, cand causa patogen ince-teaz d'a lucra, intocmal ca in urina unel oboseli, si pot atunci sAse supue actiunei until nou excitant, adia a antipireticului.
www.digibuc.ro
30
Inteadevr, stenachoria penibild a febrei ince-teaz complect, i bolnavul resimte un bine extra-ordinar. El incepe s se intereseze de cea-ce il in-conjur i adesea 11 vezi surznd. Agitatia si cu dnsainsomnia,ce caracterizeaz febra si a desea conducela delir, dispar ; iar bolnavul adoarme de un somn
reparator.
r llAt G 711,,,v9x13r71,113r79/1,3r731//3(74P
.fo'
..r 5 .
38'
q.
36'
Ii"
0, 01
Fig 4.Choree. I. Patru grame de aspirina. 2. Patru grame de aspirina.
Nici odat nu veti ntlni, la febricitantii pecari i veti trata prin antipiretice, nici forma defebre ataxice, adicj Insotite de delir intens, de con-vulsii i de tresdrituri de tendoane, nici orme defebre adinamice, adic cu prostatie, stupoare i staresemi-comatoas.
Dar, nu e Inca totul.
www.digibuc.ro
31
Gura devine umedd i uscciunea limbei dispare.Pofta de mncare revine ; bolnavii pot s se amen-teze i pot s digereze, cci ei secret sucuri diges-tive. Slbirea i perderea fortelor musculare se opresc.
Cordul i reia energia ; presiunea sanguin semrete i dicrotismul piere. Pulsul i respiratia re-vin la ritmul lor normal.
Cantitatea urinelor crete in mod considerabilorice simptom de uremie, ca vrsturi verzi, dys-pnee, cefalee, inceteaz.
Iat, ca exemple, vre-o cte-va din faptele pecare am avut ocazie s le observ.
Lsnd d'o parte efectele bin,e cunoscute alechininei, in paludosei , in care acest medicamentcombate nu numai accesele febrile, dar oprete chiarevolutia maladiei, ve voi semnala mai inti actiu-nea remarcabilh a antipireticelor in febrele eruptive,mai ales in rugeoM, unde ,hinina face s scada intruct-va temperatura i calmeaz catarul cilor respi-ratoare, precum i in scarlatina, in care aspirina di-minu febra i modereaz angina ; aa c, dac vingrijiti ca bolnavii s nu rceasc, veti face ca acestemaladii s devie cu adevrat anodine.
Acela lucru se poate zice i despre febra tifoideicare, tratat prin antipiretice, i perde din gravitatei une-ori chiar avort, terminndu-se in prima sauin a doua sAptmnd.
In neonoset,1 aspirina este un excelent mijlocd'a modera febra. Adesea, ea scurteazA lunga durat
1) Paulescu. 0 noua boal microblana (neonosa. Revistastiintelor medicale, 1914, p. 320.
www.digibuc.ro
32
a acestei teribile boli,care se socotete cu lunile ichiar cu anii.
Gripa e combtutd mai ales de chinin, ichorea, de aspirin 1.
Acest din urm medicament lucreaz i in dif-terie, in amigdalosd, in flcarit (oreillons), mic-ornd intoxicatia organismului i diminund in modconsiderabil fluxiele inflamatoare ale glandelor i aleganglionilor.
Unul dintre bolnavii mei era lovit, din cnd incnd, de o amigdalit intens, care il impiedica sse alimenteze, cel putin timp de o sptrnn. Tratatprin aspirin, el isi a vzut boala scurtndu-se i aputut chiar s rnnnce in chip convenabil. El cereacu insistent aspirin, inainte de mas, cci pretindeac poate, cu modul acesta, s inghit fr dureri.
Nu voi mai insista asupra bunelor rezultate ob-tinute cu preparatiile salicylate, in rhumatosei, carerezultate sunt incontestabile i recunoscute de toti.
Dar, efectele chininei i ale aspirinei sunt remar-cabile in erisipel1 i mai cu seam in pneumonie.Multi din pneumonicii, tratati prin aspirin, 1i autrecut aceast serioasa boal, aproape fr s bagede seamd.
Un venerabil orn de stat, care atinsese vrsta de40 de ani, a ajuns astf el far accidente, in a 9-a zi a uneipneumonii. Din nenorocire, in ziva aceia, in mo-mentul in care ateptam cu nerabdare defervescenta,
bolnavul, puindu-se pe oala, avu o lipotimie, carese reinoi putin dupa aceea i sfri prin al omor.
2) Paulesco et Besancon. L. cit.1) Lancereaux et Paulesco. Trait de Mdecine, T. I, p. 635.
www.digibuc.ro
33
Acest rezultat, dei fatal, poate fi considerat ca unsucces, cnd te gndqti c, la o asemenea vrst,pneumonia ucide de ordinar in 3 sau 4 zile.
Efectele antipireticelor sunt tot aa de satisf-catoare in gonocosei. Ap, de pild, la un brbatde 47 ani, atins de o blenoragie serioas, care de-terminase o adenitd inguinal i o febr intensdcare parea cd s'a generalizat, aspirina fcu s in-ceteze repede i miKarea febril i fluxiunea gangli-nar.
Rezultatele sunt inca i mai surprinztoare pentrumaladdle supurative: streptocosa, stafilocosa, coliba-cilosa.
Fr s mai vorbesc de abcesele i de flegtnoa-nele consecutive traumatismelor, care intr i ele inregula generald a rnaladiilor febrile, Aid voi sem-nala mai multe afectii medicale, care se vindecd uprprin antipiretici.
Astfel, de exemplu, inteo anginei, cu streptococi,aspirina nu numai c a determinat scderea febrei,dar a si fcut s diminueze repede o tumefactie enorma ganglionilor cervicali, care amenintau s supureze.
Acelas antipiretic a avut excelente rezultate inteuncaz de antrax febril al cefei, cu stafilococi.
Tot aspirina a fcut s prorteze o apendicitei cufebrd inchietantd, i a avut o actiune tot aa deexcelent inteo enterit a frigore, insotitd de febrpersistent.
Dar, antipireticele lucreazd chiar i in sifilis.Acum de curnd, un medic rus, BREITMANN, din
www.digibuc.ro
34
Petrograd, tratnd cu chinin nite paludici, careerau atini de sifilis, a semnalat efectele remarca-bile ale acestui medicament asupra manifestatiilorsifilisului secundar i tertiar 1.
In sfarit, aspirina sau criogenina permit tuber-culoilor s ii modereze febra, s se nutreasc is reziste astfel consomptiunei.
Dup cum vedeti, prin aceste exempte, mai toatemaladiele microbiane febrile sunt influentate de an-piretice.
Este deci, mai mult dect probabil, c aceste me-dicamente lucreaz, in acela mod, i asupra boale-lor teribile, ca tifosul exantematic, ca holera, caciuma, in care n'am avut Inca ocazia d'a le in-trebuinta.
** *
Dar, orice medalie ii are i un dos.Une-ori, mai ales cnd antipireticul a fost dat
inteo dozd prea mare, deferescenta e prea brusc,sudatia e prea profuz i temperatura cade dedesub-tul normalei, la 36, 35,0 340 i chiar mai jos.
Bolnavul se racete i se simte sleit de puteri.El presint ceiace se numete algiditate sau
colapsus sudoral, care poate sd fie inspimnttor,mai ales pentru familie i chiar pentru unii medici
1) latA solutia de care se servete Breitmann :Chlorhldrat de chininA . . 3 gr.Antlpirina 2 gr.ApA distilatA 6 cc.
In injectil Intra-musculare, odatA pe zIVez1 Journ. de Plzarm. et de Chimie, 1915, p. 142.
www.digibuc.ro
35
pusilanimi, dar care in realitate este rare-ori se-rios. Inteadevr, dup putin timp, bolnavul se incal-zete i, de cele mai multe ori, e luat de fiorul unuinou acces de febr.
Acest fenomen, foarte ru cunoscut, i pe carenu l'am intalnit, bine pronuntat, in urrna admi-nistratiei unui antipiretic,1 decat o singurd dat2in practica mea medicald, pare cd tine la o su-presie a functiilor simpaticului i presint oare careanalogii cu sincopa.
Dar asemenea accident se poate prevent, cu pu-tina bagare de seama.
Aceasta ma conduce s v vorbesc despre do-sele in care trebuiesc administrate antipireticele.
Modul de administrare al antipireticelor. Inprezenta unui cas de febr, dupd ce ati diagnos-ticat maladia causald, dati bolnavului, la pecarejumtate de ceas, Cate o mica doza de antipiretic,bunioard. Cate 0.05 gr., 0.10 gr., 0.125 gr. de aspi-rind, dui:A cazuri i circumstante, Ond ce pielea,care e uscat, devine umed.
De ordinar, accesul febril e atunci terminat itrebuie sA ateptati ca un altul s inceap, pentru casA interveniti din nou,
Ati putea s profitati de apirexie, pentru ca sa
1) Algiditatea se mai observa, in afard de luarea unui antipi-retic, in urma unui acces de febr care se termin prin sudori preaabundente, in cursul febrei tifoide, consecutiv unei emoragii bites-finale, in timpul unui acces de febr palustr, pernicioas, zis al-gic15, etc.
2) Vezi fig. 3.
www.digibuc.ro
36
sturati organismul de antipiretic i s II mentineticert-va timp, In aceast stare, prt ce vor murimicrobii. Astfel se procedeaza cu chinina In paludosai asemenea procedare e desigur idealul,... care Inse rezervat viitorului.
Pentru moment, mi se pare mai prudent d'a loviIn fiecare acces, Indata ce el se ivete.
Pentru a descoperi momentul In care al doileaacces apare, faceti sd se ia temperatura bolnavului,la fie-care jumtate de ceas sau la fie-care ceas, pnce yeti constata o ridicare d'asupra nivelului prece-dent. Astfel, cnd temperatura, care se scoborasedela 39 la 370, se ridic la 3708, puteti s fiti si-guri c un nou acces a inceput.
Atunci trebufe s reIncepeti i tratamentul, Inacela chip ca i mai inainte.
Am flcut sd se construiascd, in colaboratie cu D-IAL. PERIETEANU, higiner Inspector general, un aparat pe carel'arn numit piroscop i care e constituit dintr'un termometru,cdruia ii se adapteazd un dispositiv electric.
Acest dispozitiv aprinde o micA lampa, Land tempera-tura bolnavului atinge 37 8.
Aparatul, care se fixeazd in axild, serveste ca sd aver-tizeze cd un nou acces de febrd incepe. El indi A, astfel, mo-mentul in care trebuie administrat antipireticul.
Dac, dup ce bolnavul a luat antipireticul, sur-vine o sudoare prea abundent, trebue sa diminuatidosa la viitorul acces, pentru ca defervescenta s nufie prea bruscd.
Nu NI inchietati daca, In intervalul acceselor,
www.digibuc.ro
37
temperatura nu scade 'Ana la 370 0 temperatura de3705 e destul de bine suportata de bolnavi, ste-nachoria penibila neincepand, de ordinar, de catd'asupra lui 380.
Trebue totui sa titi ca :1. Medicamentele antipiretice n'au toate o acea$t
intensitate de actiune i tm lucreaza in mod egal Intoate febrile. Astfel, aspirina i antipirina influenteazacea mai mare parie din infectii, pe and chinina nulucreaza bine de cat in paludosa, in rugeola, In gripA,In erisipel.
2. Diastasele diversilor microbi n'au toate aceaiputere de actiune. Ele difera, din acest punct de ve-dere, dupa microbii care le secreta, Inteadevar, anti-pireticele lucreazA asupra febrei, In doze variabile dupamaladii. Astfel, de pilda, 0,05 gr. de aspirina sunt deajuns pentru ca sd faca sa inceteze un acces febrilal unei supuratii prin colibacili, pe cand .va trebu-iesc 1 gr., 2 gr., de acela medicament i chiar maimult, pentru ca s combateti un acces de pneumoniesau de febra tifoida,
3. Se mai observ Inca o oare care diferintadupa indivizi, dupa varsta lor, dupa conditiile igienicein care se gsesc, etc.
Prin urmare cand aveti s tratati o febr prinantipiretice, trebuie in tot d'auna sei procedati prindibuire, incepand prin doze foarte mici, pentru aajunge la doza suficient, adica la dosa necesarA,
care e capabila sa distruga diastasele microbieneAfara de aceasta, e. bine ca dosele sa fie ma-
www.digibuc.ro
38
sive,adic s fie administrate la intervale apropiate,iar nu prea deprtate, cum fac unii medici caredau, bunioar, 1 gr. de chinin, in 2 bulinuri, unuldimineata i altul seara.
E uor de inteles c, prescriind cte o dos in-suficient, la 12 ore de interval, in care timp me-dicamentul se eliMin in parte, nu veti obtine re-zultatul, pe care l'ati avea, dnd dintr'o datd dosasuficient.
** *
Dar, nu e inc totul.In plus de rolul curativ, antipireticele pot avea
un rol profilactic i pot preveni o febrd, sau maibine zis o maladie microbian.
Se tie inteadevr, cA mustul de struguri nufermenteaz cnd ii se adaug acid salicylic, i cdcarnea nu se putrefiazA cnd e salicylat.
Tot aa e i cu organismul omenesc, cnd e sa-turat de aspirin. El nu mai permite microbilor pa-togeni sA se multiplice in tesuturile sale.
Cu alte cuvinte, luarea prealabil a unui anti-piretic face infectia imposibil, sau cel putin foartedificil.
Aceasta e evident mai ales la nivelul plgilorcare, la un animal ce a primit aspirin, nu seinflameaz in acelas grad, ca la un animal nesalycilati adesea se vindec chiar fr s supureze.
Se intelege deci importanta considerabil pe careo iau antipireticele, in fata rzboiului ce ne amenintd !
Ele pot s salveze o multime de rniti, preser-vndu-i de supuratie, care foarte adesea ii omoar.
www.digibuc.ro
39
Prin aceste medicamente, realisati un fel depansament intern i precoce, care permite bolnavu-lui s atepte pansamentul extern, de multe ori tar-div, al chirurgului.
De altf el, proba de rolul preventiv al antipireti-celor a fost deja data, pentru cei necredincio0,prin faptul c chinina previne infectia palustr, ceacenimeni nu mai Indrsne0e sa contesteze astazi.
Ar trebui deci, dupd prerea mea, ca fie-care soldat sa. aiba, cu el, cinci grame de aspirindsau de antipirind,i, imediat ce se simte rnit, saia un gram din aceste medicamente. Trei sau patruceasuri mai tarziu s ia Inca 0.50 gr., 0 aa maideparte, rand ce ajunge la ambulanta.
chiar dac s'ar Indoi cineva cA actiunea anti-pireticelor n'ar fi atat de eficace hick sa Impiedicesupuratia, totui nu se poate tgadui c rnitii artrage avantagii notabile din propriettile hemostaticei analgesiante ale acestor medicamente.
Antipireticele, luate ca preventive, sunt necesare0 celor ce vin In contact cu bolnavii atin0 de febra,
mai ales cnd, ca In timp de rsboi, conditiileigienice las de dorit. Ast-fel, In dosa mica, acestemedicamente pot s puie personalul medical la adapostde contagiune.
Ar fi deci bine, ca Guvernul s caute sa importeo cantitate suficientei de antipiretice, indispensabilepentru soldatii luati In rsboi, i foarte necesare pentrufamiliile rmase acasa. Inteadevr, ar trebui ca ori-cine s 10 poat uor procura, In caz de molima,
www.digibuc.ro
40
aceste medicamente pretioase, care, in momentul defatd, nu se mai gsesc aproape de loc in tar&
Alimenta(ia febricitantilor. Medicafia antipireticd nuresumd tot tratamentul febrelor.
Un desiderat, foarte important, e sd nutrifi bolnavii isd ii punefi in condifii de aerafie convenabile.
Nu Ind voi ocupa de aceste condifii, pe care le cunoalteli ;dar crez ca e necesar sd vd spui un cuvnt asupra alimentafieifebricitanfilor.
Febricitanfii trebuesc sd fie nutrifi, I cdci febra determindo distrugere excesivA a reservelor albuminoide i grase, carese traduce prin pierderea greutdfei i prin exagerarea elimina-tiei azotate.
Dar, adesea, secrefiile digestive sunt diminuate, dad nusqprimate, i musculatura stomacului 1 a intestinului devinmai mult sau mai puf in atone.
Antipireticele remediazd, in mare parte la aceste desordinipentru a evita fermentafiile anormale ale alimentelor al-
buminoide i hidrocarbonate, e bine sd prescrifi bolnavului,3 sau 4 ori pe zi, de preferinfd la Inceputul meselor, cdte olingurd dintr'o solufie ce confine 1 gr. acid clorhidric officinal,pentru 300 cc. apd distilatA.
Ca alimente, In reguld generald, dafi bolnavilor ce leplace, cAci, de ordinar, ei nu digerd bine deck ceea-ce iaucu plAcere.
In cas de anorexie absolutd, trebue sd recurgefi la laptei la oud.
Pe land aceasta, putefi da pacienfilor excitante nervoase,ca alcoolul (vin de Champagne, Cognac), ceaiul, cafeaua.
1) Mai sunt si asthi medici cari, dupa preceptul lui Hippo-crat: Cnd maladla este in puterea el, dleta cea mai sever e de ri-goare", Interzic orice alimentatie febricitantilor.
www.digibuc.ro
CONCLUSII
In resumat :1) Febra este un sindrom nervos, produs de mi-
crobi, cari intoxic organismul omenesc prin dias-tasele bor.
2) Medicamentele antipiretice lucreaz in contrafebrei, distrugnd diastasele microbiane, i suprimndastfel efectele lor toxice.
3) Antipireticele au, In plus, o actiune excitantasupra nervilor micilor vase, pe care le contractd.El impiedicA astfel fluxiunea inflamatoare d'a se pro-duce.
Antipireticele sunt deci n4te medicamente de ovaloare imens pentru medic. 1
Ele combat in mod admirabil maladiele micro-biene, in contra crora terapeutica actual e aproapedesarmath.
1) Si and te gandeti a un fisiologist eminent, J. P. Langlois,a putut scrie : Antipireticele provoaa saderea temperaturei, micprdndschimburile i prin urmare i reactia organismului" (Art. Fivre, inDict. de physlok. de Richet, p. 475).
De asemenea, un medic german, Stilhlinger, citat de Langlois,sustine a : diminuarea Old urei prin antipiretice este consecutIvA uneiadevdrate paralisli neuro-musculare"?!
De aTel, cunoscutul profesor francez Albert Robin n'a zis etoare, in fata Academiei de Medicina din Paris, a : orice agent,care diminuA oxidstiile trebue proscris din terapeutica febrefor i cA,prin urmareantlpirina trebue scoasA din grupul adevAratilor antipl-reticl i suprimatet din tratamentul pirexielor"!
www.digibuc.ro
42
Inteadevr, azi nu se opun, acestor grozave boli,decdt doud mijloace :
1) Antisepsia, care se servete, pentru a ucidepe microb, de substante chimice.... toxice i pentruom. Ea a fost practicat, In chip empiric, Inca dinEvul-Mediu, prin administrarea mercurului In sifilis ;
dar, ea a fost stabilit, in mod tiintific, prin des-coperirile nemuritoare ale lui PASTEUR i a fost aplicatdci metodel prevetdivd de supuratie a pleigilor,maiales a celor chirurgicale.
,
2) Vaccinatia, care introduce In organismul ome-nesc nWe produse microbiane, toxice aMt pentrumicrob, cdt ,Fi pentru om. Ea a fost descoperit deJENNER i a fost, In urm, fintins i perfectionat dePASTEUR 0 de succesorii si. In aceast categorie intri seroterapia.
Dar asemenea procedri nu privesc deck un singurfactor al boalei, adic pe microb.
Medicina, Insa, trebue s se ocupe i de al doileafactor al maladiei, adicd de bolnav... pn aci, cai prsit.
Metoda antipireticelor umple acest gol ; cci,combtnd febra prin medicamente ce, In dose te-
rapeutice, nu sunt toxice pentru bolnav, i care to-tui ornoard microbul prin inanitie, distrugndu-idiastasele, ea complecteazd, in mod minunat, profi-laxta i tratamentul maladiilor infectioase.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Recommended
