Istoria Republicii Moldova Date generale despre Republica Moldova Date generale despre Chiinu Chiinu Repere istorice Amplasarea geografic Capitala Republicii Moldova Sosirea n Chiinu Acces Aeroport Obiectivele tursitice ale Chiinului Locuri de vizitat Parcurile Chiinului Monumente istorice Muzee Pensiuni Top Cazare Hotelurile Chiinului Cultura Buctria naional Informatii utile Municipiul Chisinau

Acest teritoriu, dintre Prut i Nistru a fost populat nc din timpurile epocii Paleolitice. Cercetrile arheologice atest c omul a locuit aici cu 7000 de ani . C. Un foarte interesant muzeu arheologic din oraul Chiinu ofer destule dovezi n acest sens. Azi Republica Moldova ocup un teritoriu ce reprezint mai puin din jumtate din regiunea estic a Principatului Moldova. De-a lungul secolelor Moldova, ca i alte dou principate romneti (Valahia i Transilvania) formate ca urmare a destrmrii Daciei istorice, a fost victima frecventelor cotropiri i rzboaie. Motivul principal al interveniilor a fost situaia geografic strategic ale acestor locuri, rezervndu-le rolul de un coridor, o cale istoric ce leag Asia i Europa, slavii de Balcani. Romnii, hunii, ttarii, slavii, turcii, ungurii, germanii i multe alte popoare au trecut prin acest teritoriu, perceput drept o "poart, un drum ntre Munii Carpai i Marea Neagr. Teritoriul actual al Republicii Moldova a fcut parte din Dacia, parial fiind cucerit de romani n anul 101-106 d.C. n 130-160 frontiera de est a Imperiului Roman a fost fortificat de Hadrian, succesorul Regelui Roman Traian, fortificaii cunoscute astzi sub denumirea de Valul lui Traian (situat n stepele Bugeacului, la sudul R. Moldova de astzi), romanii controland gurile Dunarii. n secolul al 13-lea aceste inuturi au fost ocupate de ttari, urmare a invaziei tataro-mongole din 1241. Moldova apare n calitate de stat independent in sec al XIV-lea. Primul document care se refer la ara Moldovei dateaz cu anul 1359 d.C. Perioada de glorie n devenirea statului moldovenesc medieval situat ntre Munii Carpai, Dunre i Marea Neagr este legat de anii domniei lui tefan al III-lea (1457-1504 d.C.), numit i tefan cel Mare i Sfnt. Acest conductor a avut un rol strlucit n istoria rii, tiind s apere suveranitatea Moldovei n confruntrile cu ienicerii turci, cu otirile regale ungare i poloneze i ale hanilor Crimeii. tefan cel mare era cunoscut ca un bun diplomat i un vrednic conductor militar, n timpul domniei sale nici unei ri nu i-a reuit s cotropeasc Moldova. Mai muli conductori de ri au apreciat iscusina lui tefan al IIIlea n luptele pe care le-a dus i care au facut s opreasc invaziile din est ctre Europa. El a avut 47 de btlii i a construit 47 de biserici pe acele locuri n memoria acestor Chisinau, imagini de sute de ani lupte. tefan cel Mare este un adevrat erou naional att n Republica Moldova ct i n Romnia. secolul al XVI-lea (prin campania Sultanului Suleiman I din 1538), Imperiul Otoman a impus statului Moldovenesc calitatea de vasal, moldovenii pltind tribut Imperiului Otoman aproape 300 de ani. ns niciodat nu a fcut parte din Imperiul Otoman n calitate de pashalk. 3

Dup Razboiul Ruso-Turc din anii 1806-1812, partea estic a Moldovei, ntre rurile Prut i Nistru, a revenit Rusiei. Ea a cptat denumirea de Basarabia, denumire provenit de la pmnturile ce aparineau pe timpuri dinastiei Basarab (din Valahia), situate la este de gurile Dunrii (Basarabia de Sud de astzi i sudul Republicii Moldova). Iar teritoriul Moldovei de la vest de Prut a rmas sub turci, care in 1959 s-a unit cu Valahia (ara Romneasca) pentru a crea Romnia. La 2 decembrie 1917, folosindu-se de slbiciunea Rusiei cauzat de revoluia comunist a bolevicilor, Sfatul rii, organul legislativ de la Chiinu, proclam Republica Democrat Federativ Moldoveneasc, ca parte component a Republicilor Federative din Rusia, iar la 24 ianuarie, acelai organ legislativ proclam independent de Rusia i creaz Republica Democratic Moldoveneasc. La 27 martie 1918, urmare a ameninrilor de izolare i de 'absorbie' de ctre Ucraina, prin decizia majoritii membrilor Sfatului rii (86 pentru, 3 impotriva si 36 abineri), noua democraie proclam unirea cu Romnia. Uniunea Sovietic nu a recunoscut "pierderea" acestui teritoriu, i n anul 1924 a creat Republica Autonom Sovietic Socialist Moldoveneasc (MASSR) n zona de la est de rul Nistru, parte a Ucrainei Sovietice, ulterior MASSR devenind cap de pod pentru preteniile teritorile ale Uniunii Sovietice fa de Romnia. Urmare a Pactului sovieto-german Molotov-Ribbentrop i a Protocolului secret din anexa (care a mprit sfere de influen n Europa de Est), la 26 iunie 1940, Uniunea Sovietic, reuete s ia controlul asupra Basarabiei prin aciuni armate, Romnia acceptnd ultimatumul sovietic de evacuare a acestui teritoriu n 48 ore. Noua Republic Sovietic Socialist Moldoveneasc (RSSM) a fost creat. Administraia sovietic de la Moscova a hotrt s cedeze Ucrainei o parte din teritoriul Moldovei istorice: Bucovina de Nord (fostul jude Hotin) i Basarabia de Sud (fostele judee Bolgrad i Ismail) precum i inutul romnesc Hera, iar o parte din RASSM (actuala Transnistrie) s fac parte din RSSM. n timpul celui de-al doilea Razboi Mondial (1941-1944) teritoriul RSSM i alte teritorii romnesti a revenit Romniei. n 1944 trupele sovietice au recptat controlul asupra RSSM. Grupe de rezisten anti-sovietica (Arcaii lui tefan, Armata Neagr, Sabia dreptii, Grupul lui Filimon Bodiu), concentrate n codri i de-a lungul rului Nistru, au creat probleme noii puteri sovietice n perioada dup al II Rzboi Mondial. Ultimele insule de rezisten armat au fost lichidate la mijlocul anilor '1950, iar membrii grupurilor au fost trimii n GULAG sau executai. Populaia btina de romni moldoveni au cunoscut deportrile n mas n 1940, 1944 si 1949, foametea orchestrat de puterea sovietic n 1946-1947 (similar foametei din Ucraina din 1932-1933) i colectivizarea unde i-a pierdut proprietatea privat, inclusiv pmntul, fiind forai s devin kolhoznici. n locul celor deportai zeci de mii de rui i ucraineni au fost adui n Moldova din alte republici sovietici. 4

Spre sfritul anilor '1980 n Moldova a nceput micarea de eliberare naional. Limba romn (oficial numit moldoveneasc) a cptat statut de limb de stat/oficial la 31 August 1989 i a trecut de la alfabetul chirilic impus de URSS n 1940 la cel latin, urmare a presiunilor sociale i a votului istoric din Sovietul Suprem (parlamentul) al RSSM, care era compus n mare parte din adepii micrii naionale. La 27 august 1991, Republica Moldova a obinut independena sa i a devenit stat suveran, adoptnd drapelul propriu (tricolorul), imnul de stat naional. Independena a venit cu un pre. Kremlinul a iniiat i sprijinit dou conflicte (n estul Nistrului i n sudul Republicii Moldova), care a dus la un scurt dar sngeros rzboi cilvil n anul 1992. Confruntrile n interiorul Moldovei au nceput atunci cnd separatitii de la Tiraspol, fosta capital a RASSM, au iniiat o rebeliune armat mpotriva organelor statale constituionale la Tiraspol, Dubsari i alte orae din stanga Nistrului. Separatitii, fiind susinui militar de Armata 14-a Federaiei Ruse, au reuit s ia controlul teritoriului din stnga Nistrului (cu excepia a ase localiti unde localnicii, detaamentele de voluntari au opus rezisten armat) i a oraului Tighina din dreapta Prutului. Administraia de la Tiraspol a declarat crearea Republicii Moldoveneti Trans-Nistrene, care nu este recunoscut de nici o ar din lume. Administraia de la Tiraspol este unul din ultimele locuri din lume unde se practic o adevarata form stalinist, autocrat de guvernare, supranumit "Uniunea Sovietic n miniatur."

Date Generale despre Republica MoldovaAmplasare:Europa de Est, N-E de Romnia

Coordonate geografice:4528 - 4828 N (350 km), 2640 - 3006 E (150 km)

Suprafa:

total: 33843 km2, loc 139 uscat: 33371 km2 ape: 472 km2 (ruri principale: Dunrea, Nistru, Prut, Rut; lacuri principale: Beleu, Bc, Dracele)

Hotare terestre:

total: 1389 km cu state vecine: Romnia 450 km, Ucraina 939 km ieire la mare: 200 m la extrema de Sud (Giurgiuleti) prin delta rului Dunrea

Puncte extreme:

cel mai jos punct: Rul Nistru -2 m cel mai nalt punct: Dealul Blneti +430 m 5

extrema de Nord: Naslavcea extrema de Sud: Giurgiuleti extrema de Vest: Criva extrema de Est: Palanca

Climaiarna moderat (ianuarie -4 -7 C); vara cald (iulie +25 +28 C)

Reliefn Nord i Centru podi (Podiul Codru), n Sud cmpie (Cmpia Bugeacului)

Resurse naturalelihnite, fosforite, gips, teren arabil

Populaie

total: 4,128,047 [2008] densitate: 121,9/km2 Chiinu, 647 513 [2005] Tiraspol, 159 163 Bli, 122 778 [2005] Tighina, 97 027 [2004] Rbnia, 53 648 [2004]

Orae principale

Religiicretini 98% iudaici 1.5% baptiti i alii 0.5%

MonedLeu (MDL) = 100 bani

Date Generale despre ChiinuMunicipiul Chisinau Fondat in1436

Populatia: 779,8 mii Suprafata totala: 563,5 km2 Suprafata orasului:120,1 km2

6

Ziua orasului: 14 octombrie Preturi: Centru, Buiucani, Ciocana, Riscani, Botanica Localitatile urbane din cadrul municipiului Orasul Codru, Orasul Cricova, Orasul Durlesti, OrasulSingera, Orasul Vadul lui Voda, Orasul Vatra

CHIINU, REPERE ISTORICE

Chiinu - harta sectoarelor

7

Centrul istoric i contemporan al oraului, se nvecineaz cu zonele Visterniceni i Rcani la NE, Ciocana la S i SE, Botanica la S, Buiucani la V i la NV. Are o suprafa de aproape 4 mii de hectare. Cuprinde n perimetrul su mici cartiere i mahalale: Hruca, Melestiu, Mlina Mic, Schinoasa, Valea Dicescu, Frumoasa. Include mari bulevarde i strzi: tefan cel Mare i Sfnt, C. Negruzzi, 31 August1989, Dosoftei, Varlaam, Bucureti, M. Koglniceanu, Al. Mateevici, Vlaicu-Prclab, M. Eminescu, Armeneasc, V. Alecsandri, Bulgar, Tighina, Ismail .a Uzul cotidian atribuie toponimului Centru o semnificaie mult mai larg, aceasta desemnnd i pri din teritoriile sectoarelor nvecinate. CHIINU ca ora a luat fiin la nceputul sec.XIX, pe locul unor terenuri agricole i de punat. Documentele vremii atest aici vechi puncte de reper: Galbena - n regiunea Universitii de Stat, Dealul Trgului - pe lng muzeul Etnografic, Drumul Cprienei - un drum spre satul i Mnstirea Cpriana, Sleahul Renilor, care se mai numea i Drumul Hncetilor, Sleahul Tighinei sau al cuenilor - spre localitile cu aceleai denumiri. n sec.XV-XVII pmnturile acetea au aparinut mai multor proprietari de ocine: Vlaicu prclab de Hotin i Orhei (1466), Drago (1576), Hodor, Creu i Roca (1608-1616), Chiria Dumitrachi (1640). Pri din moia local erau stpnite n sec.XVI-XVIII i de Mnstirile Moldovia, Galata, Sf.Vineri. Curnd ntreg trgul Chiinului devine proprietate mnstireasc. Din mai multe documente aflm c locuitorii tgovei i meseriai, care i construiau case, prvlii, crciumi, ateliere pe moia mnstirilor, plteau djdii, impozite. Dup 1800 apar primele case i strzi ornduite dup un anume plan. Sunt rezervate i locuri pentru piaa local, un cartier Armenesc, Parcul catedralei, Gradina Public. Prin actul din 25 aprilie 1813 administraia mnstirii Galata doneaza oraului un loc "pentru zidirea Mitropoliei i colii duhovniceti". n Grdina Public, parcul fiind plantat ncepnd cu 1818, se deschid i primele localuri de distracie - Cazinoul i Hanul Verde (1818-1819). Pe strzile Haralambie (azi Alexandru cel Bun), Cueni (apoi Nikolaevskaia, azi Columna) i Seminarului (azi Mitropolit G.Bnulescu-Bodoni) si zidesc primele case moierii Bartolomeu, Haralambie, Mincu. n anul 1836 se termin construcia noii catedrale a oraului.

8

Chiinu. Vedere general, secXIX, n zare se distinge Catedrala Naterii Domnului

Din anul 1834 construcia oraului se realizeaz dup un plan special, aprobat oficial. Oraul nou urc treptat pe panta Dealului Galben, pn la strada Livezilor (azi Al. Mateevici). La 1851 Chiinul avea 102 strzi, 20 de stradele, 269 cartiere. Existau deja 6.444 case, doar cteva fiind cu dou etaje. Prin anii '60 - '70 se paveaz strzile principale, unele fiind iluminete de felinare cu lampi de seu. i azi mai gsim urme ale acelui pavaj cu pietre de mare la inceputurile strzii Columna, unde pe vremuri se gsea "Piaa lui Ilie" - important centru de comer, care a dat ulterior nume, pentru o anumit perioad, strzii ce-i trecea prin preajm. n aceeai perioad se reconstruiete Fantalul, pentru asigurarea cu ap a oraului, fntna artezian cu ipotele de sub dealul Bisericii Mazarache, apoi este edificat Castelul de ap de la intersecia strzilor Seminarului i Livezilor. Pentru prima dat Chiinul este menionat ntr-un hrisov domnesc de la 1436 dat de ctre Ilie i tefan Vod logoftului Vancea. Chiinul este unul din puinele orae, al crui nume n-a suferit schimbri pe parcursul veacurilor. Etimologia cuvntului Chiinu a dat natere mai multor teorii. O explicaie denot o oarecare origine slav a capitalei, explicnd proveniena Chiinului de la cuvntul ucrainean Chieni, ceea ce nseamn buzunar, oraul fiind considerat un vechi centru comercial. O alt origine a cuvntului deriv de la Chila Nou, adic tirla nou de oi. Printre preri, o gsim i pe cea ce cuvntul Chiinu provine de la Kesene ceea ce nseamn n limba ttreasc capel pe mormnt, sau Kesen schit, mnstire. O alt teorie ne spune c acest nume, cu sufixul u, de provenien ungureasc, este un cuvnt maghiar poate de la Kisjeno (Ieno cel mic) de unde provine i denumirea oraului Chiinu din Ardeal, sau de la cuvintele Keszelvo, Keszen, Kiszinel. n locul unde astazi se aterne Chiinul cu suburbiile sale erau aezate ase sate, fiecare din ele avnd istoria lui, i anume Chiinul propriu zis, Buiucanii, Vovintenii, Hruca, care ocup regiunea colii eparhiale i a cimitirului armenesc, inclusiv Malina Mic, Visternicenii si Munceti. n a II-a jumtate a secolului XVIII Chiinul era deja un ora destul de mare, cu hala de piatr pentru negustori, cu vreo trei sute de case bune, cu cteva biserici, cu mai multe prvlii i cu beciuri pentru mrfuri. Numele lui deja figureaz pe unele hri ruseti i pe cele strine, cum este a lui F.G. Baws de la anul 1770 (Kischenau) i a lui F.L. Giisefeld de la anul 1787 (Kischniou). n afar de cele patru biserici existente atunci, n Chiinu, pe la sfritul veacului al XVIII-lea , erau i case mari boiereti, unele cu dou etaje, cum a fost casa familiei Donici i a stolnicului Dimitrie Rcanu. Istoria nu ne-a pstrat nici un fel de date cu privire la numrul populaiei oraului; lund n seam ns numrul bisericilor, se poate lesne presupune, c Chiinul i ca populaie era destul de mare. Pe lng populaia btina, care se ocupa de obicei cu agricultura, viticultura, cu creterea vitelor i mai puin cu comerul, cum se ocup rzeii mahalalelor Chiinului i astzi, n Chiinu gsim n calitate de negustori i Evrei i Armeni. Pna la 16 mai 1812, cnd prin pacea de la Bucureti, ruii se retrag din rile romneti, anexnd partea rsritean a Moldovei pn la Prut, centru politic i administrativ era Iaul. Noua provincie, Basarabia, intrat n cadrul unei noi viei politice i culturale, a trebuit s-i creeze un centru cu menirea de a da o nou orientare cultural i politic ntregii provincii. Astfel, Chiinul a fost ales de ctre Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni i senatorul Krasno-Milaevici, ca capital a Basarabiei. 9

Industria, care i are nceputuri mai nainte n cteva tbcrii i velnii, tinde spre o dezvoltare mai mare, i pe la anul 1814 n Chiinu gsim pe lng vreo 22 de tbcrii, 5 fabrici de saftian, 18 de lumnri, 4 de sapon i 4 vopsitorii. Imediat dup anexare, Chiinul nu avea nici un fel de administraie comunal; poliistul era totul pentru ora i pentru locuitorii lui. Abia la anul 1817 se constituie o primrie din cinci membri de ctre naionalitile mai numeroase din Chiinu n frunte cu un primar, cpitanul slujbei moldoveneti, Anghel Nour. La anul 1828 guvernul rus desfiineaz autonomia provincial, acordat Basarabiei la anul 1816, i Chiinul intr n categoria oraelor regionale, cu administraie pur ruseasc. Cu venirea general-guvernatorului Feodorov n capul provinciei, n Chiinu se ncepe o er de edilitate fecund, care cu ncetul schimb aspectul oraului. La anul 1834 se aprob noul plan al oraului, potrivit cruia se niveleaz cmpul din dosul mitropolei i se schieaz proiectul strzilor din partea nou a Chiinului. Se construiete monumentala catedral a oraului, ceva mai trziu clopotnia ei, se aranjeaz grdina din jurul catedralei, se ridic bisericile catolic si luteran i mai multe edificii publice. n 1912 cetenii Chiinului puteau cltori n elegantele tramvaie electrice; felinarele cu lmpi de seu se schimb n cele de petrol, care la rndul lor, pe la inceputul sec. XX, cu ncetul sunt nlocuite cu lumina electric; se construiete apeductul i se nmulesc cldirile publice i particulare. Pe parcursul ultimilor ani oraul i-a schimbat considerabil imaginea, devenind pe bun dreptate un ora european cu bulevarde largi i luminoase, parcuri i scuaruri inundate de verdea, edificii moderne situate n vecintatea cldirilor cu elemente ale arhitecturii tradiionale.

Chiinau, amplasarea geograficOraul Chiinu este amplasat n centrul Moldovei, la 47 grade 2 minute latitudenea nordic i 28 grade 50 minute longitudinea estic, aezat pe un loc pitoresc, pe cele apte coline i este intersectat de rul Bc. Oraul este la o nlime de 113,3 m de asupra mrii. Clima capitalei este pronunat continental. Temperatura medie anual este de 9,6 ceea ce are aproximativ Parisul i Viena, dar trecerea de la un anotimp la altul se face mai brusc, precum i diferena dintre minimum i maximum a temperaturii este mai mare. Cele mai multe ploi cad de obicei n lunile mai, iunie i iulie, care, mpreuna cu cele din timpul iernii i alte luni, dau media anual de 433 mm.

10

Chiinu, capitala Republicii MoldovaChiinu este centrul principal administrativ, economic, tiinific i cultural al Republicii Moldova. Aezat pe un loc pitoresc, pe cele apte coline, Chiinul produce o impresie placut asupra oaspeilor i locuitorilor republicii. Oraul cuprinde un teritoriu de circa 120 de kilometri ptrai. Capitala Republicii Moldova are aproape un milion de locuitori. Din punct de vedere administrativ Chiinul este mprit n cinci sectoare: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana i Rcani. Oraul i are simbolistic proprie: stem i drapel.

Chisinau, imagini de sute de ani

11

Una din cele mai ndrgite srbtori ale chiinuienilor este Ziua oraului, organizat n luna octombrie. n secolul al XIX-lea a fost elaborat planul general de dezvoltare a oraului. A nceput construcia edificiilor moderne din piatr, avnd o original structur arhitectonic, multe dintre care nfrumuseeaz i astzi faa oraului. n anul 1836 a fost finisat construcia complexului Bisericii Catedrale i Clopotniei. n perioada sovietic Clopotnia a fost demolat i doar odat cu obinerea independenei Republicii Moldova, la iniiativa unui ir de personaliti marcante i a conducerii Primriei municipiului Chiinu, ct i cu suportul mai multor chiinuieni, a fost reconstruit Clopotnia, iar Catedrala a fost restaurat. Pe parcursul ultimilor ani capitala Moldovei i-a schimbat considerabil imaginea. Au fost reconstruite strzile Ismail, Ceucari, Ciuflea, au fost inaugurate noi linii de troleibuz spre Porile oraului, Gara de Sud, Pota Veche, Buiucanii Vechi, Durleti. i-au deschis uile "Casa Limbii Romne", "Centrul Academic Eminescu", Casa Crii "Petru Movil". Aleea Clasicilor din inima Chiinului este un loc unic de acest fel n ntreaga lume. Pe parcursul ultimului deceniu Aleea a fost completat cu busturile marilor scriitori - Nichita Stnescu, Octavian Goga, George Cobuc, George Bacovia, Mihail Sadoveanu. Monumentele noi ale lui Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Petru Movil, Ion i Doina AldeaTeodorovici s-au ncadrat organic n structura arhitectonic a oraului. Chiinul este i capitala cultural a republicii. Deja de peste trei decenii oraul gzduiete festivalul internaional "Mrisor", festivalul internaional de Oper "Invit Maria Bieu", concursurile internaionale de dans, la care evolueaz cu brio i ansamblul "Codreanca", festivalul de satir i umor "Dnil Prepeleac". Chiinuienii snt mndri de teatrele municipale "Gugua" i "Satiricus", Asociaia de creaie "Buciumul", "Teatrul unui actor". O mndrie a oraului nostru i a ntregii culturi naionale au devenit Maria Cebotari, Alexei Mateevici, Tamara Ciobanu, Maria Bieu, Nicolae Sulac, Nicolae Botgros, Gheorghe Eanu, Serghei Lunchevici, Maria Drgan, Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Eugeniu Ureche, Veniamin Apostol, Domnica Darienco, Constantin Constantinov, Ecaterina Cazimirov, Mihai Grecu, Glebus Sainciuc, Valentina Rusu-Ciobanu, Mihail Muntean, Ion Paulencu, Dumitru Gheorghia , Vasile Zagorschi, Ion i Doina Aldea-Teodorovici, Petre Teodorovi-ci, Ion Dumeniuc, Liviu Deleanu, Liviu Damian, Ion Vatamanu, Vladimir Curbet, Eugen Doga, Ion Druta, Nelly Kameneva, Ion Suruceanu, Mihai Dolgan, Liubomir lorga, Vasile lovu, Ion C. Ciobanu i multe alte personaliti de creaie. Chiinul este un ora european. Bulevarde largi i luminoase, parcuri i scuaruri inundate de verdea, edificii moderne situate n vecintatea cldirilor cu elemente ale arhitecturii tradiionale, toate acestea ne prezint oraul ntr-un colorit aparte. De remarcat c Chiinul este i un ora foarte ospitalier, care-i ine mereu uile deschise pentru toi oaspeii Republicii Moldova, de care sntem oricnd bucuroi.

12

SosireaChiinu este centrul geografic al teritoriului Moldovei, astfel toate soelele i cile feroviare duc spre Chiinu. Un rol important l joac Aeroportul Internaional, situat la distana de 10 km de la centrul oraului, precum i gara feroviar central a rii.

Sosirea cu avionulAeroportul Internaional Chiinu, renovat i extins de curnd, gzduiete zboruri zilnice din principalele orae europene: Paris, Roma, Frankfurt, Amsterdam, Viena, Lisabona, Praga, Bucureti, Istambul i altele. Compania aerian naional Air Moldova folosete pentru zboruri avionul modern Airbus 320. Alte companii aeriene importante sunt Carpatair (zboruri prin Timioara n Europa), Austrian Airlines (zboruri prin Viena n toata lumea) i Turkish Airlines (zboruri prin Istambul spre Orientul Mijlociu i Asia). Microbuzul 165 circul des n timpul zilei i trece prin centrul oraului, pe lng centrul comercial UNIC; microbuzul se oprete la solicitarea pasagerilor.

13

Sosirea cu mainaCltorind cu maina putei s venii n Moldova din Romnia sau din Ucraina. n general, fcnd parte din Europa Central se recomand s traversai Romnia, deoarece punctele de trecere a frontierei cu Moldova sunt mari i timpul de ateptare este redus. Punctele principale de trecere a frontierei sunt dup cum urmeaz: Sculeni-Sculeni (Rom.-Mol) civa km de la oraul Iai (Romnia), Albia-Leueni (Rom.-Mol) lng localitatea Hui (Romnia), Oancea-Cahul (Rom-Mol) n apropierea oraului Brlad (Romnia), Criva-Mmlig (Ucr.-Mol.) la vreo 50 km de Cernui, Ucraina. Informaii detaliate despre punctele de trecere a frontierei pot fi gsite pe site-ul web al poliiei de frontier www.border.gov.md

Sosirea cu trenulCltoria cu trenul este cel mai puin confortabil mod de a ajunge la Chiinu. Calea ferat din Moldova are foarte puine legturi internaionale cu Europa, cu excepia trenului ce pleac zilnic de la Chiinu spre Bucureti. Alte plecri zilnice sunt spre Kiev i Moscova. Pentru informaii detaliate despre mersul trenurilor vizitai site-ul cii ferate din Germania www.bahn.de (seciunea Reiseauskunft-Tickets) sau a grii feroviare din Moldova www.railway.md/schedule/index.htm (site-ul este scris doar n limba rus).

Acces AeroportCltorind cu maina proprie sau transportul public spre Aeroportul Chiinu, vei remarca cu satisfacie c amplasarea acestuia ofer numeroase ci de acces locale i regionale. Situat la doar 13 km de centrul oraului, putei ajunge la punctul de destinaie deplasndu-V cu orice mijloc de transport convenabil pentru Dvs. i anume:

Transportul Public

Orar: 06.00-21.30 Interval de timp ntre plecri: 15 min

Autobuzul Express AOrar: 06.35-18.55 Interval de timp ntre plecri: 30 min

Serviciul Taxi: 1470Oficiu rezervri taxi n sala de sosiri Ore de lucru: 24 h Tel.:1470 Preuri accesibile.

Microbuzul nr. 165Traseu: str. Izmail - Aeroport (durata cltoriei 25-30 min)

14

Serviciul Taxi 1430Ore de lucru: 24 h Tel.: 1430 Preuri accesibile

EuropcarTel./fax: (+373 22) 52 50 83 (+373 22) 31 01 38 GSM: (+373) 691 87 010 site: www.europcar.com

Agenii nchirieri autoturismelorOficiu: Terminalul Aeroportului, et. 1 Ore de lucru: 06.00-20.00

Loran rent a carTel./fax: (+373 22) 24 37 10 GSM: (+373) 79 706 - 706 (+373) 79 907 - 907 site: www.vipcars.md www.loran.md e-mail: contact@vipcars.md newrantauto@yahoo.com

HertzTel.: (+373 22) 52 63 79 (+373 22) 27 40 97 site: www.hertz.md e-mail: hertz@hertz.md info@hertz.md

Gotur trans grupTel.: (+373 22) 81 15 84 GSM: (+373) 799 71 424 (+373) 799 81 424 GSM (Bli): (+373) 799 61 424 site: www.gotur.md e-mail: goturtrans@rambler.ru

SixtTel./fax.: (+373 22) 52 54 74 GSM: (+373) 699 22 424 site: www.sixt.md e-mail: sixt@mtc.md

Deplasarea cu maina personaln cazul n care sosii la Aeroport cu automobilul personal, putei beneficia de serviciile parcare auto, la preuri rezonabile. Parcrile care au un program de lucru non-stop, au acces direct la cldirea terminalului, la o distan de cteva minute de zona check-in. Parcrile pe termen scurt n scopul mbarcri/debarcri n zonele de sosire/plecare snt gratuite. Totodat, dac planificai s lsai autovehiculul pe o durat de cteva zile, snt disponibile serviciile de parcare pe termen lung, la preuri reduse.

Considerat unul din cele mai verzi orae din Europa, Chiinu este bogat n monumente de arhitectur de o rar valoare artistic, construite n principal n timpul imperiului arist cu contribuia mai multor maetri italieni, precum i n perioada sovietic.

15

Centrul orauluiAtunci cnd facei cunotin cu oraul Chiinu, prima vizit trebuie neaprat s o facei la statuia maiestoas a domnitorului tefan cel Mare, care se afl la intrarea n parcul cu acelai nume. Acest loc este inima oraului, precum i punctul principal de ntlnire a locuitorilor Chiinului. Pn n 1991 statuia lui Lenin era amplasat n pia. Astzi statuia lui tefan cel Mare i Sfnt, erou n lupta pentru eliberarea de sub jugul ocupaiei turceti, este principalul monument din vecintate. Parcul tefan cel Mare se afl n spatele monumentului i este cu siguran cel mai frumos i cel mai bine pstrate n ntregul ora. n mijloc se afl un havuz foarte frumos (pe perioada de iarn este nchis i nu are ap) i multe statui ale scriitorilor i poeilor romni clasici. Ieind din parc pe Aleea Clasicilor n direcia bulevardului tefan cel Mare, ajungem n faa Teatrului de Oper i Balet, care a fost construit n perioada sovietic. Piaa din faa Teatrului a fost restaurat de curnd, fiind instalate dou havuzuri muzicale care confer pieei o privelite splendid seara.

Din acest punct poate fi admirat grandiosul Palat Prezidenial, numit de ctre locuitorii capitalei i palatul de sticl. Revenind pe bulevardul tefan cel Mare i trecnd pe lng statuia lui tefan cel Mare, ajungem n Piaa Marii Adunri Naionale, piaa n care pn n anii 90 se organizau parade militare i se ineau discursurile liderilor comuniti. n aceast pia enorm Casa Guvernului (fostul sediu al Partidului Comunist al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneti) se afl n faa Arcului de Triumf, construit n 1840 de ctre arhitectul I. Zauschevici n cinstea victoriei trupelor ariste mpotriva invaziei turceti.

n spatele Arcului se nal catedrala ortodox Naterea Domnului, construit n stilul clasic rus, care n afar de cldirea central a bisericii mai dispune i de o clopotni separat. Clopotnia a fost proiectat i construit n anul 1836 de ctre arhitectul Abraam Melnicov. Dar aceasta a fost distrus de mai multe ori n cadrul unor conflicte armate. Actuala clopotni a fost reconstruit i dat n exploatare la 25 august 1996 la dorina expreedintelui Moldovei Mircea Snegur. Catedrala este nconjurat de un alt parc plin cu flori, unde n zilele de odihn i n timpul principalelor srbtori oficiale naionale i religioase se organizeaz o pia cu lucrrile de artizanat ale meterilor populari. Pe partea lateral a parcului, de-a lungul strzii Bnulescu-Bodoni se afl cea mai mare pia de flori vii 16

a oraului, care este deschis 24 ore din 24. Cabinele vnztorilor de flori se ntind pe o distan mai mare de 200 m. Traversnd parcul pe diagonal revenim la bulevardul tefan cel Mare care continu spre este nc pe o distan de vreo 3 km. Prima cldire important n aceast zon este Primria Chiinului, construit n anul 1902 de arhitecii M. Elladi si A. Bernardazzi. Cldirea este constituit n stilul gotic veneian i are un turn cu un ceas mare. n faa Primriei se afl cldirea rotunjit a Oficiului Potal Central.

naintnd pe bulevardul tefan cel Mare putei vedea Sala cu Org, construit n anii 20 i care a scpat ca prin miracol de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Aceast cldire executat n stil clasic are o org cu 3000 tuburi ce produc o rezonan excepional.

Lng sala cu Org este un mic parc dragu, n care se afl piaa Vernisaj a celor mai frumoase lucrri de art i artizanat. Acesta este locul ideal pentru a v procura suvenirele ce v vor aminti de Chiinu. Pe cealalt parte a Vernisajului se nal coloanele impuntoare ale Teatrului Naional Mihai Eminescu. Continund plimbarea pe strada principal a oraului, ajungem la cldirea modern a Moldtelecom. Ca s ajungem la Piaa Central Alimentar o lum la stnga pe strada Armeneasc sau pe strada Tighina. Revenind pe bulevard dup ce am vizitat piaa i continund plimbarea spre est, ajungem la centrul comercial UNIC, construit n perioada sovietic i care reprezint i n prezent cel mai mare spaiu comercial n ntreaga Moldov. Traversnd intersecia bulevardului tefan cel Mare cu strada Ismail prin trecerea subteran confortabil, plin de multe magazine mici i vnztori ambulani, ajungem la un punct din care se vede captul strzii principale a orasului. De aici putem vedea Monumentul Lupttorilor i Eliberatorilor, care se afl la intersecia bulevardelor tefan cel Mare i Negruzzi pe piaa Independenei (fosta pia a Libertii). Acest monument a fost nlat n 1969 n cinstea Armatei Roii care a eliberat Moldova n 1944 de sub ocupaia fascist. 17

n aceast pia sunt amplasate hotelurile Naional i Chiinu. Cel din urm a fost construit n anul 1960 i are o structur arhitectonic remarcabil. Tot aici se afl restaurantul Crama, amenajat ca un beci moldovenesc tradiional. Aici ncepe bulevardul Negruzzi pe o distan de aproximativ 500 metri pn la primul sens giratoriu. De-a lungul acestui bulevard sunt amplasate oficiile principalelor companii aeriene i agenii de turism. Ajuni la sensul giratoriu, putem s admirm monumentul nlat n memoria lui Grigore Kotovski, lider militar sovietic i un activist comunist moldovean, care a condus dou rscoale mpotriva imperiului arist. n spatele monumentului se afl Hotelul Cosmos. Continund plimbarea noastr ajungem la bulevardul Iurii Gagarin, care duce spre Gara Feroviar Central, construit n anul 1948 i reconstruit de curnd. Monumentul Gloriei militareA fost construit n 1975 n regiunea cimitirului militar cu ocazia srbtoririi a celei de-a 30a aniversare de la Victoria asupra ocupaiei fasciste. Monumentul este ridicat n cinstea celor ce i-au pierdut vieile luptnd pentru eliberarea Moldovei i capitalei ei. n centrul acestei suprafee mari se afl o piramid cu o nlime de 25 metri, alctuit din cinci arme simbolice, pzite de garda militar. n 1992 n aceasta zon a mai fost nlat un monument, dedicat celor ce i-au pierdut vieile n rzboiul din Transnistria. n anul 2006 Complexul muzeistic a fost reconstruit n totalitate, fiind instalat un gard stilizat. Acesta se afl pe strada Pan Halipa n partea de sud a centrului oraului.

Muzeul de Arheologie si Etnografie

Fondat in 1977, avand la baza expozitia arheologica organizata la 1958 in blocul central al A.S. a R.S.S.M. (bd. Stefan cel Mare 1). Subdiviziune a Institutului de Arheologie si Istorie Veche al A.S. a R.M. Deschis pentru public in 1986, in prezent se afla intr-o cladire construita la sf. sec. XIX dupa proiectul arhitectului A.Bernardazzi (str.Mitropolit G.Banulescu-Bodoni 35). Colectiile se impart in fondul de baza cu circa 10 mii piese si in fondul auxiliar cu 800 mii piese. Expozitia permanenta este amplasata in 10 sali cu o suprafata totala de 350 m2, in sectia de arheologie sunt expuse circa 3000 de piese si in sectia de etnografie peste 2000 de piese. Exponatele arheologice reflecta dezvoltarea societatii umane din epoca paleoliticului pana in evul mediu tarziu. - Epoca paleoliticului sau epoca veche a pietrei este reprezentata prin piese confectionate din silex si oase de animale (aschii, toporase de mana, lame, strapungatoare, ace) descoperite in grotele de langa Ciutulesti (Floresti), Branzeni, Corpaci, Buzdugeni (Edinet), Duruitoarea (Rascani), Cosauti (Soroca); - Epoca mezoliticului: lame microlitice, razuitoare din silex gasite langa Varvareuca (Floresti) si Branzeni (Edinet); - Epoca neoliticului: piese ce tin de culturile Cris, bugonistreana, ceramica bandliniara, fragmente de sapaligi, vase de lut; - Epoca aramei si a pietrei: culturile Cucuteni-Tripolie si Gumelnita; - Epoca bronzului: unelte, arme din piatra, os, bronz, vase de lut ale triburilor culturilor Mormintelor cu ocru, catacombelor, ceramica cu multe braie;

18

- Epoca fierului: pietre funerare, piese de ceramica, arme de la traci, descoperite in necropolele de langa Soldanesti si Parjolteni, obiecte ce au apartinut getodacilor, descoperite in cetatile si asezarile de la Butuceni, Calfa, Hansca. Exponatele etnografice reflecta cultura materiala si spirituala, ocupatiile de baza ale poporului roman: unelte agricole, covoare, prosoape, piese de port popular.

Muzeul de Arte PlasticeFondat in 1939 de catre sculptorul si pictorul Alexandru Plamadeala si alti artisti plastici basarabeni. Fondurile se formeaza in baza colectiilor personale ale fondatorilor si a donatiilor. In vara anului 1941 muzeul este evacuat la Harkov si dispare aproape in intregime. Actualul muzeu este inaugurat in noiembrie 1944, detinand la inceput 51 de tablouri, 5 sculpturi si 49 de foi grafice, toate aduse de la Moscova. In prezent contine circa 30 mii de exponate achizitionate de la artistii plastici basarabeni, de la colectionari si din alte surse (din ianuarie 1994, din lipsa de surse financiare nu se completeaza). Colectiile sunt structurate pe compartimente: arta medievala (icoane, obiecte de cult, tiparituri vechi, creatie populara); arta plastica din Moldova (picturi, sculpturi, lucrari de arta decorativa, grafica de manuscris din sec. XVXVIII, opere ale plasticienilor basarabeni din sec. XIX si inceputul sec. XX: Vladimir Okusko, Pavel Silingovschi, Eugenia Malesevschi, Auguste Baillayre, Alexandru Plamadeala, opere ale artistilor plastici contemporani Igor Vieru, Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Glebus Sainciuc, Eleonora Romanescu, Aurel David, Claudia Cobizev, Lazar Dubinovschi, Ilie Bogdesco, Ada Zevin, Filimon Hamuraru, Elena Bontea, Sergiu Cuciuc, Gheorghe Vrabie, Iurie Canasin, Alexei Colabneac, Emil Childescu, Maria Saka-Racila s.a.); arta vest-europeana (picturi, grafica, desene, acuarele ale pictorilor flamanzi, olandezi, italieni, francezi, germani: Bernardino Luini, Karel van Mander, Gregorio Vasari, Luca Giordano, Albrecht Durer, William Hogarth, Pierre Auguste Renoir); arta rusa (lucrarile pictorilor Orest Kiprenski, Ivan Aivazovski, Ivan Siskin, Aleksei Savrasov, Karl Briullov, Alexei Venetianov, Vladimir Serov, Ilia Repin, Ivan Kramskoi, Viktor Vasnetov); arta orientala (grafica japoneza). In cadrul muzeului se organizeaza expozitii permanente si temporare, se elaboreaza studii in domeniul istoriei artelor, se face critica de specialitate. Pe langa muzeu activeaza Centrul Republican de Restaurare. Sediul central, in restaurare din 1995, se afla in doua cladiri unite printr-o galerie: casa proprietarului Hertza in stil baroc si casa proprietarului Kligman in stil clasic (bd. Stefan cel Mare 115). Al doilea sediu se afla in cladirea ce a apartinut pana la 1940 Liceului Principesa Dadiani, iar dupa razboi Muzeului de Istorie a Partidului Comunist al Moldovei (str.31 August 1989 nr.115).

Muzeul National de Etnografie si Istorie NaturalaOrganizat in octombrie 1889 in baza colectiei de exponate a primei expozitii agricole din Basarabia, din initiativa obstimii progresiste si personal a magistrului in zoologie, membru, iar mai tarziu si presedinte al Upravei Guberniale de Zemstva, baronul A.Stuart. Fondat ca Muzeu Agricol, iar peste putin timp Muzeu Zoologic, Agricol si de Mestesuguri Populare al Zemstvei Guberniale, pe parcursul activitatii sale a fost de mai multe ori reorganizat. In 1926 devine Muzeul National de Istorie Naturala din Chisinau, in 1937 Muzeul Regional al Basarabiei, in 1940 - Muzeul Republican de Studiere a Tinutului al R.S.S.M, in 1957 - Muzeul de Stat de Istorie si Studiere a Tinutului al R.S.S.M., in 1983 Muzeul de Stat de Studiere a Tinutului al R.S.S.M. Cu toate aceste reorganizari, in activitatea muzeului au fost permanent prezente doua directii principale: studierea naturii si culturii traditionale a Basarabiei. De aceea in 1983, o data cu organizarea Muzeului National de Istorie a Moldovei, revine la fagasul initial de activitate ca mai apoi in 1991 sa primeasca si denumirea adecvata activitatii sale - Muzeu National de Etnografie si Istorie Naturala. Primul local al muzeului a fost cladirea Zemstvei Guberniale, iar in anul 1903-1905 a fost construita special pentru Muzeu o noua cladire (proiectul arhitect. V.Taganko) in care se afla si in prezent. Chiar de la inceputul existentei sale devine un centru important de stiinta si cultura al Basarabiei si curand e cunoscut nu numai in Imperiul Rus, dar si in Europa, participand la diferite expozitii si intruniri, unde reprezentantii muzeului au fost inalt apreciati. Printre personalitatile de vaza care au contribuit la propasirea lui a fost primul

19

custode si preparator Frant Osterman, fondatorul colectiei etnografice si custode - Albina Osterman, naturalistii N.Zubovschi, I.Crasilscic, S.Miler, V.Bezval, F.Porucic mai apoi N.Frolov, M.Pocoara, N.Morosan, I.Suhov, B.Tarabuchin s.a. O pagina deosebita in istoria dezvoltarii Muzeului a inscris-o Societatea Naturalistilor din Basarabia, fondata in anul 1904. In anul 1906 pe teritoriul Muzeului a fost organizata prima Gradina Botanica din Basarabia care exista si astazi si constituie o expozitie vie a florei meleagului nostru. Fiind cea mai veche institutie din domeniu, muzeul a contribuit la crearea si dezvoltarea majoritatii muzeelor din R.M., in prezent activeaza in directia organizarii la Chisinau a Muzeului Satului. Sub egida muzeului se afla si Complexul Muzeistic din s.Ivancea, Orhei, unde dupa realizarea unor lucrari de restaurare a conacului - parc Balioz a fost deschis Muzeul Mestesugurilor Populare din Moldova. Patrimoniul muzeului il constituie numeroase colectii geologice, paleontologice, zoologice, entomologice, arheologice, etnografice, numismatice, multe dintre ele fiind foarte valoroase si chiar unicale. Cu valoare de unicat sunt scheletul unui Dinoterium Gigantisimus, tezaurele arheologice Carbuna, Larguta, Dorotcaia, colectia de covoare basarabene s.a. Piese din colectiile muzeului au fost expuse la diverse expozitii organizate in multe tari din Europa, America, Africa, Asia. Patrimoniul lui serveste drept baza stiintifica pentru cercetatorii din diverse domenii, pentru oamenii de creatie. Cercetatorii muzeului au elaborat numeroase lucrari stiintifice si de popularizare, multe fiind publicate in culegerile Buletin Stiintific. Muzeul dispune de o valoroasa biblioteca stiintifica, de sali de expozitii permanente si temporare. In 1994 in cladirea muzeului a fost inaugurata o noua expozitie pavilionara permanenta pe o suprafata de 2 mii m2 sub genericul Natura. Omul. Cultura. - ce dezvaluie evolutia corelatiei om - natura la diferite etape ale dezvoltarii lumii, evolutia lumii organice, dinamicul folosirii resurselor naturale, sinteza creatoare om-natura, situatia ecologica din R.M. si caile de ameliorare a ei.

Muzeul National de Istorie a Moldovei.

Inaugurat in 1987, in sediul reconstruit al fostului Liceu Regional. Muzeul gestioneaza si pastreaza peste 263 mii de exponate, dintre care peste 165 mii piese originale de Patrimoniu national. Sectiile Arheologie si istorie antica, Istorie medievala, Istoria Basarabiei, Istoria contemporana si de Tezaure reprezinta nucleul stiintific al institutiei. Muzeul are cateva directii de activitate primordiale: pastrarea si conservarea vestigiilor istorice, cercetarea stiintifica a perioadelor istorice si a exponatelor concrete referitoare la teritoriul nostru si activitatea de popularizare a istoriei, in special prin expozitii si alte activitati. In anul 1991 a fost organizata prima expozitie istorica de anvergura Pagini de istorie multimilenara si de la sfarsitul aceluiasi an - Sesiunea de comunicari stiintifice, care urmeaza a fi publicata intr-un Anuar, denumit, incepand cu numarul trei - Tyragetia, in amintirea stramosilor nostri, getii de la Tyras (Nistru).Au fost publicate pana acum trei Anuare, alte lucrari, in total sase carti de istorie. Se realizeaza un important volum de lucru expozitional - cate 15 expozitii tematice anual. Mentionam ca fiind expozitii de exceptionala valoare patrimoniala, expozitia din 1996, prezentand vestigiile antice si din evul mediu de la Orheiul Vechi. Pe langa sediul cultural al Moldovei, strajuit simbolic de lupoaica cu fratii Romulus si Remus, tot in structura Muzeului se mai afla cinci filiale: in Chisinau -Expozitia de tehnica militara si Casa memoriala Sciusev, Casa memoriala C.Stamati din Ocnita, Conacul familiei Lazo din Piatra (Orhei) si Casa-muzeu Carol XII din Varnita. Ca institutie culturala Muzeul contribuie la formarea si mentinerea constiintei nationale istorice a poporului nostru.

Muzeul Pedagogic Republican (str. M Kogalniceanu 60)

Colectie de monumente ale culturii spirituale si materiale ce reflecta dezvoltarea invatamantului public in Republica Moldova. Fondat in 1974, initial ca expozitie a Institutului de Cercetari Stiintifice in Domeniul Pedagogiei, s-a organizat cu contributia personala a unor entuziasti (V.Lemne, V.Ciubuciu, T.Ostasco, I.Contescu, St.Odobescu), precum si a profesorilor si studentilor de la Facultatea de Arhitectura a Institutului Politehnic. Dispune de 5 sali de expozitii si un fond de circa 10000 exponate: documente, fotografii, reproduceri, manuale scolare, programe si planuri de invatamant din perioada 1940-1995. Muzeul organizeaza expozitii ambulante: Limba noastra, Manastirile si bisericile Moldovei centre si focare de cultura, Carti rare, Invatamantul in Basarabia (1918-1940), conferinte, intalniri cu cadre didactice, studenti, elevi.

20

Muzeul SatuluiMuzeu etnografic sub cerul liber, ce reconstituie satul basarabean din sec. XVIIIXIX. Problema crearii unui astfel de muzeu s-a pus inca la inceputul sec. XX de renumitii savanti si oameni de cultura P.Stefanuca, M. si P.Mihail. Prima incercare de edificare a muzeului se face in anii 1942-1943, in cadrul expozitiei Dezrobire din Gradina Publica, fiind expuse o casa si o moara de vant din Purcari, jud. Cetatea Alba, o casa din Ignatei, jud. Orhei, biserica veche din Comova, jud. Orhei. Biserica, prezentata in expozitia romaneasca de la Leipzig (1943), precum si celelalte exponate au disparut. In anii '60-'70 arhitectii R.Kurt si F.Naumov au selectat 6 proiecte-schite de amplasare a muzeului. Actualul Muzeu al Satului, inaugurat in 18 mai 1995, este conceput de arhitectii E.Bazgu, S.Burciu, M.Seremet. Se situeaza la portile orasului (pretura Botanica). Pe o suprafata de 150 ha, se prevede a prezenta 6 zone etnografice, 165 monumente: mori de vant, mori de apa, biserici de lemn, case de locuit, anexe gospodaresti, crucifixe, un han, o crasma etc. Primele exponate montate sunt moara de vant din Opaci, Causeni (a doua jumatate a sec. XIX) si Biserica de lemn din Sudarca, Donduseni. Director al Muzeului - Eugen Bazgu.

Muzeul Memorial al Voluntarilor Bulgari (str. Dimo

6) Filiala a Muzeului National. Este inaugurat in 1969 in incinta unei capele construite in memoria victoriei Rusiei in razboiul ruso-turc din 1877-1878. Pe locul unde se afla acum muzeul, la 12 aprilie 1877 s-a dat citire declaratiei de razboi facuta Imperiului Otoman de catre Rusia. Tot aici a avut loc parada trupelor rusesti si a celor 3 detasamente de voluntari bulgari, formate la Chisinau si transformate mai tarziu in baza de constituire a armatei bulgare. Muzeul gazduieste documente, obiecte, gravuri, mostre de armament, numeroase fotografii ale participantilor lor la luptele pentru eliberarea Bulgariei, originari din Chisinau, printre acestea numarandu-se si uniforma de lupta, diplomele si mentiunile, ordinele si medaliile lui C.V.Hrutka, decedat in anul 1969 la varsta de 114 ani.

Complexul hotelier de vacan ODISEU este dotat cu tot necesarul pentru gzduirea, organizarea seminarelor, treningurilor, meselor rotunde i odihnei diverselor grupuri, att din ara noastr, ct i de peste hotare.

21

n cele 72 de camere duble i n 8 apartamente (de lux) incluse n 12 vile situate ntr-o zon mpdurit n apropierea rului Nistru vei gsi tot comfortul necesar, caldura si calitatea unei odihne plcute n incinta complexului hotelier mai avem cinci sli echipate de conferine i seminare de la 20 pn la 150 locuri, o sal cu instalatie de traducere sihron de 100 locuri, coneciune la internet, un corp de bi finlandeze, 2 bazine de innot, 3 sli de restaurant i teras de var, unde oaspeii vor putea fi deservii la cel mai nalt nivel, fiind utilizate cele mai noi forme de deservire, cine festive i corporative. Sejurul la noi poate fi mbogit la dorina clienilor, cu variate programe de vizit, excursii, plimbri pe jos i cu vaporaul pe Nistru, picnicuri, degustri de vinuri, cine festive amicale i de adio. ntr-un cuvnt DEVIZA ntregului nostru personal, este - NICI UN CLIENT NEMULUMIT la ODISEU! Clientul nostru, este stpnul nostru. Dac dorii s apreciai promptitudine, atenie i ospitalitate n prestaie de servicii - Venii la noi, la ODISEU . n incinta complexului hotelier mai avem cinci sli echipate de conferine i seminare de la 20 pn la 150 locuri, o sal cu instalatie de traducere sihron de 100 locuri, coneciune la internet, un corp de bi finlandeze, 2 bazine de innot, 3 sli de restaurant i teras de var, unde oaspeii vor putea fi deservii la cel mai nalt nivel, fiind utilizate cele mai noi forme de deservire, cine festive i corporative. Sejurul la noi poate fi mbogit la dorina clienilor, cu variate programe de vizit, excursii, plimbri pe jos i cu vaporaul pe Nistru, picnicuri, degustri de vinuri, cine festive amicale i de adio. Servicii

Recepia 24/24; Organizarea excursiilor Servicii de transport; Rezervarea si livrarea biletelor de tren si avia Parcare (masini, autocar); Restaurant & Bar Terasa 2 saune cu piscine; Piscina in aer liber; Sala de conferene

ODISEU SRL str. Bogdan Voievod, 2/144, Tel/fax: 00373 22- 435202, 00373 22447386, 00373 22- 434967, Mob: +373 691 37396 E-mail : odiseu@odiseu.md;

Sejurul la noi poate fi mbogit la dorina clienilor, cu variate programe de vizit, excursii (locurile istorice Saharna, Orheiul Vechi, Cetatea Soroca, manastirile Capriana, Tipova, Hincul, Rudi), vizitarea si degustarea vinurilor la Purcari, Cojusna, Milestii Mici si Cricova, bancheturi si furseturi cu invitatia a diferiti artisti din Moldova, concerte plimbri pe jos i cu vaporul pe Nistru, picnicuri, degustri de vinuri, cine festive amicale i de adio.

Teatrul Satiricus A fost fondat in 1990 de catre actorul si regizorul Sandu Grecu, discipol al cunoscutului conducator artistic al Teatrului Satiricon din Moscova, Consatantin Raikin, artist al poporului

22

din Rusia. E un teatru de factura moderna: profeseaza un text incitant, in special de satira si umor, sintetizat organic cu dansul, cu cantecul, cu o aleasa expresie corporala. Teatrul Alexei Mateevici Infiintat in baza Teatrului Poetic, girat de Andrei Vartic pe langa Filarmonica din Chisinau si avand misiunea de a propaga literatura de calitate din spatiul nostru cultural. Spectacolele de referinta: Pasare in vint , Lupii, Vintuirile, valurile, au contribuit esential la cultivarea gustului public pentru arta si cuvantul scris. Repertoriu variat: Strindberg, Aristofan, Sorescu, Esinencu. Director artistic - Andrei Vartic. Actori: Vitalie Rusu, Margareta Nazarchevici, Boris Bechet s.a. Teatrul de etimologie si folclor Ion Creanga A fost fondat in decembrie 1987 in regim de autofinantare. Insceneaza spectacole etnofolclorice de promovare a traditiilor nationale originale: Bine e la sezatoare; Asa-i viata omului, Malancuta; Casa mare s.a. Turnee la Moscova, Alma-Ata, in Romania, Turcia s.a. Director-regizor Silvian Fusu. Teatrul Dramatic Rus A. Cehov A fost infiintat la 5 noiembrie 1934 la Tiraspol. Primele spectacole erau in consonanta cu timpul: Liubov Iarovaia de K.Treniov, Platon Krecet de A.Korneiciuk, Asa s-a calit otelul dupa N.Ostrovski. Din 1940 se transfera la Chisinau. Dupa razboi monteaza spectacole dupa piese in voga in toata Uniunea Sovietica (Oceanul de A Stein, Melodia varsoviana de L.Zorin, Tihnite-s zorile pe aici..., Cinci seri de A.Volodin, Asta-vara la Ciulimsk si Bun ramas in iunie de A.Vampilov, Premiul de A.Ghelman), precum si creatii de referinta din dramaturgia clasica rusa, in special Cehov, Tolstoi, Gogol, Ostrovski, Puskin. Din dramaturgia autohtona Teatrul a montat piesele Anul mortii, anul nemuririi si Cervus divinus de Ion Druta, Badea Cosma de Gheorghe Malarciuc etc.. Pleiada de actori ai teatrului rus - N.Masalskaia, V.Burhart, L.Sutova, M.Babkina, V.Ismailov, N.Kameneva, S.Tiranin, A.Umrihin, L.Hromova s.a. au demonstrat de-a lungul anilor multa maiestrie si devotament artei teatrale. Teatrul Ginta Latina (str. Sfatul Tarii 18) Fondat in 1990 de catre regizorul Veaceslav Madan in formula de teatru muzical adresat celor tineri. Spectacole de rezistenta: Miorita, Spada franta, Cenusereasa, Soacra cu trei nurori, Ciubar Voda, premiai la Festivalul national de teatru, ed.1996, s,a. Director si regizor -- Vitalie Rusu. Teatrul municipal de stat pentru copii Guguta (str. Maria Dragan 1) Bazele lui au fost puse in 1989, cand a fost creat un Teatru-studio pe langa Uniunea Oamenilor de Teatru (U.O.T). De jure, a fost fondat in decembrie 1992 de catre studentii din anul II - actori papusari - clasa lui V.Stefaniuc de la Facultatea Arta Teatrala a Institutului de Arte in iunie 1995, terminandu-si studiile, acestia au fost angajati in trupa. Acumuland experienta la Guguta si la Institutul de Arte, 4 papusari din Romania au fondat in 1995, la Bacau, un teatru de marionete. Guguta are in repertoriul sau spectacolele: La izvor, Moara cu placinte, Leopold (ultimul - traducere si adaptare), Harzobul, Caprita Strengarita, Cocoselul neascultator, Fata mosului si fata babei etc. Teatrul National Mihai Eminescu Teatrul a cunoscut o istorie agitata pana a se stabili in formula actuala. Este succesorul a 2 teatre: al Teatrului National din Basarabia, care a activat la Chisinau intre 1920 - 1935, si al Teatrului Moldovenesc Academic Muzical-Dramatic de Stat A.Puskin (1933 1990). Cronologic, este teatrul care a initiat miscarea teatrala profesionista in Moldova. Teatrul academic moldovenesc a luat fiinta in 1933 la Tiraspol (R.A.S.S. Moldoveneasca). Actorii erau absolventii din acesi an al Studioului Moldovenesc de la Institutul Muzical-Teatral din Odesa. Prima reprezentatie cu piesa Biruinta de S.Lehttir a avut loc la 6 noiembrie 1933 si a dat tonul activitatii ulterioare a trupei, ce promova un repertoriu cu tematica asa-zis revolutionara, ilustrare a celui mai sec realism-socialist, condimentat aleatoriu cu piese din dramaturgia clasica rusa si cea universala: Calatoria de Gogol, George Dandin de Moliere, Padurea de A.Ostrovski, Azilul de noapte de M.Gorki. Teatrul pentru copii Licurici Recent si-a serbat jubileul de jumatate de secol de la intemeiere. Cateva generatii au crescut cu spectacole de mare talent: Lampa lui Aladin (1958), Buzduganul fermecat (1970),

23

Ivan Turbinca (1972), Cenusareasa (1975), Scufita Rosie (1979). Teatrul intreprinde numeroase turnee in tara si peste hotare, este prezent la cele mai prestigioase festivaluri internationale de profil. Centru International de Expozitii Se afla pe str.Valea Morilor. Istoria lui incepe cu 12 octombrie 1954, cand este deschisa Expozitia agricola republicana. In 1956 urmeaza Expozitia agricola republicana permanenta in unicul pavilion Agricultura si Stiinta. In 1959 este creata Expozitia Realizarilor Economiei Nationale a R.S.S.M. (E.R.E.N.). In 1970 este deschis pavilionul Industria, in 1974 - un nou pavilion Stiinta si Cultura, iar in 1975 in expozitia Industria apare sectia Constructiile, transportul si mijloacele de legatura. In 1978 suprafata expozitionala constituia 16 mii m.p., sunt prezentate 490 de intreprinderi. S-au desfasurat cu succes expozitiile internationale Ambulaj-78 si Agricultura S. U.A. Centrul este o oglinda a schimbarilor in societate. In perioada actuala, de trecere la economia de piata, cand finantarea de la buget a incetat, Centrul isi reorienteaza activitatea spre cea comerciala prin atractia firmelor din tara si straine pentru a se intretine singur. Principala functie a Centrului a ramas aceeasi organizarea expozitiilor in tara si peste hotare. De exemplu, in 1995 expozitia cu genericul Moldova invita la colaborare a avut loc la Taskent, Tiumeni si Odesa, iar in 1996 in Turcia, Baskortostan, Austria. Predominand agricultura, ultimele doua expozitii principale s-au intitulat Produse alimentare si bauturi si Moldagroteh. La finele anului 1995 Parlamentul R.M. a adoptat legea despre zona Antreprenoriatului liber Expo-Business-Chisinau, care va ocupa teritoriul Centrului International de Expozitii Moldexpo.

24

Buctria naional n Republica MoldovaBuctria naional moldoveneasc a influenat mult buctriile tradiionale ale altor popoare de pe teritoriul ei, i n acelai timp s-a completat cu elemente din cea ucrainean, bulgar, gguz, rus, iar n secolele trecute din buctriile greceasc i turceasc. Tradiionale pentru buctria autohton sunt bucatele pregtite din cele mai variate legume: roii, ardei, vinete, varz alb, fasole, ceap, usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite la pregtirea salatelor i sosurilor, ele sunt coapte, nbuite, murate, srate sau marinate, obinndu-se astfel adevrate opere de art culinar. Un colorit specific red buctriei tradiionale o diversitate mare de bucate din porumb i fin de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, buturi nealcoolice, etc. Mai cunoscut este mmliga un terci din fin de porumb cu gust fin i delicios. Mmliga este servit cu jumri, fripturi, brnz, smntna etc. n buctria moldoveneasc un rol aparte le revine produselor din carne, n special la pregtirea bucatelor calde, dar i aperitivelor. Este popular zama de pui, bor, tocana, friptura i costia din carne de porc, mici din carne de vit, mangea din carne de berbec. Multe bucate din carne i pete sunt preparate la grtar deasupra crbunelui de lemn ncins. Produsele astfel pregtite sunt de obicei anterior marinate. Nici o srbtoare tradiional nu se petrece fr srmale, rcituri, tiei cu carne de pasre etc. Masa de srbtoare n Moldova este cu gust mpodobit cu bucate delicioase din fin de gru: prjiei, copturi, nvrtite, plcinte, sarailii cu fructe, legume, nuci etc. n diferite zone ale Moldovei predomin buctria local: n zonele de est ucrainenii prefer renumitele boruri, la sud bulgarii v pot servi cu un sos tradiional mangea din pui, iar gguzii cu sorpa, o supa din carne de berbec, pregtit cu multe mirodenii, n comunitile de rui sunt populare pelmeni un soi de colunai cu carne, etc. n buctria moldoveneasc sunt servite o gam variat de buturi tradiionale: compoturi, sucuri din fructe, dar i buturi tari: vinuri, divinuri, brendi, uica, etc. Viticultura n Moldova are tradiii multiseculare. Celebrele vinuri moldoveneti sunt cunoscute i apreciate departe peste hotarele rii. Ele pot fi seci, pentru desert sau tari, pot avea un buchet variat de arome i nuane cromatice. La pregatirea vinurilor sunt folosite soiuri europene: Sovignon, Cabernet, Muscat etc., dar i cele moldoveneti: Feteasca, Rara neagra, Moldova etc. Buturile tari: rachiurile, brendy i divinurile sunt pregtite dup tehnologiile tradiionale. Dac ai ndrgit deja buctria moldoveneasc, v propunem reetele celor mai rspndite mncruri naionale. Ciorba rneasc 500 g carne de vita, 20 pastai de fasole verde, un morcov, un ptrunjel (rdcina i frunzele), 0,5 elin (rdcina i frunzele), o ceap, 1/6 varz, 3-4 cartofi, 2 roii, 0,25 linguri piper rou, cvas, verdea, smntn, sare. n zeama de carne se adaug morcovul, ptrunjelul, elina, ceapa, totul taiat bastonae, fasole verde tiat bucele, se fierbe 15 minute, se adaug varza taiat ca tieii, cartofii tiai felii i roiile. Cnd legumele se nmoaie, se adaug cvasul fiert, verdeaa (leuteanul, ptrunjelul, mrarul), sarea, piperul, se las s dea n clocot, apoi vasul se las la foc mic 30 minute i se drege cu smntn. 25

Zeama de pui Un pui, 2 pahare fasole verde, 4 cepe (se poate folosi i ceapa verde), 2 morcovi, un ptrunjel, 0,5 elina, 4 linguri smntn, un ou, 1-1,5 pahare cvas, sare, piper, verdea. Se prepar zeama de pui, se adaug legumele tiate (fasole verde, ptrunjel, morcov, ceap, elin) se las s fiarb pn se nmoaie totul (15-20 minute). La sfritul fierberii se adaug cvasul fiert, se drege cu sare, se las s dea n clocot i se ia de pe foc. Se adaug smntn btut cu ou, i se amestec bine s nu se coaguleze oul. Mamaliga Mamaliga este mincarea moldoveneasca traditionala. Se fierbe din faina de macinis fin cernuta si uscata in rola. Cel mai bine se fierbe intr-un ceaun sau un vas cu peretii grosi. La prepararea mamaligii este importanta proportia exacta a apei si fainii. Faina se adauga progresiv, sub forma de ploaie, in apa in clocot si sare, amestecind incontinuu. Se fierbe la un foc mic 40-45 minute, ultimele 10-15 minute focul trebuie se fie micsorat sau mamaliga sa fie pusa la baie marina.

Informatii utile Municipiul Chisinau 26

Urgente Unitate Paza Antiincendiara Politia Salvarea Serviciul Gaz Dispeceratul central apa-canal Servicii Medicale Unitate Sectia operativa a spitalul clinic de urgenta Biroul de informatii a spitalului clinic de urgenta Informatia farmaciilor Telefon de incredere Ajutor veterinar Servicii si informatii felefonice Unitate Informatie telefonica Informatie coduri Informatie telefonica RTI Comunicatii telef. interurbane Centrul urban de radioficare Receptionarea telegramelor prin telefon or. Chisinau, dispecerat Serviciul politiei rutiere Biroul de informatii MAI Nr. Telefon 1409 1499 1472 813; 819 222635 1466 1477 272501 255277 Nr. Telefon 1463 247986 725501 770441 247599 Nr. Telefon 1401 1402 1403 1404 1457

Servicii de dispecerat si avarie din municipiul Chisinau Unitate Dispeceratul central Dispeceratele de sector Dispeceratul retelelor electrice Dispeceratul retelelor termice Dispeceratul serviciului aprovizionare cu apa Dispeceratul serviciului de canalizare Dispeceratul directiei gospodariei de gaz Dispeceratul parcului de autobuze Dispeceratul parcului de taximetre Dipeceratul regiei transport urban de pasageri Dispeceratul gospodariei specializate auto Dispeceratul central teiefonice municipale Dispeceratul biroului de reparatie al centralei telefonice autonome a C.F. Dispeceratul biroului de defectiuni al centrului de radioficare Dispeceratul autosalubritate Informatia Aeroportului Nr. Telefon 222267 760695 430611 446397 256666 245510 225171 558071 746720 750899 471320 555570 213599 222635 747520 525412

27

Informatia meteo a Aeroportului Informatia Autogarii Biroul informatii a garii feroviare Seful garii Comanda biletelor de tren Informatie achitarea energiei electrice Biroul de reparatie a aparatelor de telefon

525422 542185 252736 270624 252259 431446 1498

28