MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI GENERAL
Studii de politici educaţionale
Institutul de Politici Publice
Chișinău, 2016ISBN 978-9975-4072-5-0
Modernizarea şi eficientizarea învăţământului general
Studii de politici educaţionale
Chişinău, 2016
Institutul de Politici Publice
Această lucrare este publicată în cadrul Proiectului „Observatorul societăţii civile în domeniul educaţiei”, finanţat de către Fundaţiile pentru o Societate Deschisă prin
intermediul Fundaţiei Soros-Moldova şi desfăşurat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei
Opiniile expuse în această lucrare sunt ale autorilor şi nu reflectă în mod neapărat poziţia Institutului de Politici Publice, Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă,
Fundaţiei Soros-Moldova şi Ministerului Educaţiei
Responsabil de ediţie:Anatol Gremalschi,
doctor habilitat, profesor universitar
CZU 37.091M 84
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII
Modernizarea şi eficientizarea învăţământului general: Studii de politici educaţionale / Inst. de Politici Publice ; resp. ed.: Anatol Gremalschi. – Chi-şinău: S. n., 2016 (Tipogr. «Lexon Prim»). – 70 p.
Apare cu sprijinul financiar al Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova, Min. Educaţiei. – 150 ex.
ISBN 978-9975-4072-5-0.
3Institutul de Politici Publice
Cuprins
Prefaţă ................................................................................................ 51. Cadrul de referinţă al standardelor profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul primar, gimnazial şi liceal ...................... 71.1. Reperele conceptuale ale cadrului de referinţă ........................... 71.2. Standarde, indicatori şi descriptori .............................................. 9Domeniul 1. Proiectarea şi pregătirea învăţării ................................ 11Domeniul 2. Mediul de învăţare ....................................................... 15Domeniul 3. Procesul de predare-învăţare-evaluare ........................ 17Domeniul 4. Dezvoltare şi creştere profesională .............................. 21Domeniul 5. Relaţia şcoală-familie-comunitate ................................ 231.3. Instrumentarul de evaluare a cadrelor didactice ....................... 251.3.1. Ciclul evaluării şi dezvoltării profesionale ............................... 251.3.2. Instrumentarul pentru evaluarea anuală internă a cadrelor didactice .......................................................................... 271.3.3. Instrumentarul pentru evaluarea externă a cadrelor didactice .......................................................................... 291.3.4. Recomandări pentru aplicarea cadrului de referinţă la elaborarea instrumentelor de evaluare anuală ............................ 292. Standarde profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul primar, gimnazial şi liceal .................................... 332.1. Consideraţii conceptuale ........................................................... 342.1.1. Argument pentru un nou concept de evaluare a cadrelor didactice: evaluarea axată pe dezvoltarea comunităţilor de învăţare .................. 342.1.2. Principii de bază în elaborarea şi aplicarea standardelor profesionale ale cadrelor didactice ............................. 352.2. Standardele profesionale ale cadrelor didactice ....................... 372.2.1. Structura standardelor ............................................................ 372.2.2. Domenii de competenţă, standarde şi indicatori .................... 373. Cadrul de referinţă pentru standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul primar, gimnazial şi liceal .............. 403.1. Funcţiile cadrului de referinţă pentru standardele profesionale ale cadrelor manageriale .................................................................. 413.2. Standarde, indicatori şi descriptori ............................................ 42Domeniul 1. Viziune şi strategii ........................................................ 42
4Institutul de Politici Publice
Domeniul 2. Curriculum .................................................................... 44Domeniul 3. Resurse umane ............................................................. 47Domeniul 4. Resurse financiare şi materiale .................................... 50Domeniul 5. Structuri şi proceduri ................................................... 53Domeniul 6. Comunitate şi parteneriate .......................................... 554. Standarde profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul primar, gimnazial şi liceal .................................... 574.1. Consideraţii conceptuale ........................................................... 584.1.1. Argument pentru un nou concept de evaluare a cadrelor manageriale ..................................................................... 584.1.2. Contextul aplicării şi funcţiile standardelor profesionale ale cadrelor manageriale .................................................................. 594.1.3. Structura standardelor profesionale ale cadrelor manageriale .................................................................. 624.2. Standardele profesionale ale cadrelor manageriale .................. 644.2.1. Profilul managerului ............................................................... 644.2.2. Sistemul de standarde ............................................................ 67
4Institutul de Politici Publice
5Institutul de Politici Publice
Prefaţă
Este unanim recunoscut faptul că şcoală reprezintă o comunitate de elevi, părinţi şi cadre didactice, iar imaginea, renumele şi prestigiul ei sunt făurite şi perpetuate, în primul rând, de pedagogi. Deşi resursele fizice ale unei şcoli − am-plasarea geografică, clădirile, sălile de clasă, dotările etc. − sunt şi ele importan-te, anume nivelul de pregătire, calificarea, devotamentul, integritatea academi-că şi ţinuta morală a personalului din învăţământ dau viaţă şcolii.
Pornind de la aceste considerente, noul Cod al educaţiei, spre deosebire de fosta Lege a învăţământului, care a fost în vigoare în perioada anilor 1995-2014, include mai multe prevederi explicite referitoare la resursele umane din învă-ţământ. Codul extinde categoriile de personal cu funcţii didactice, introduce o nouă categorie de personal − cadrele didactice auxiliare şi, ceea ce este cu mult mai important, include stipulări foarte detaliate referitoare la formarea profesi-onală, evaluarea şi promovarea în carieră a angajaţilor din învăţământ.
Ideea de bază, pe care legiuitorii au încercat să o materializeze în Cod, con-stă în evaluarea şi promovarea cadrelor didactice şi a celor de conducere din învăţământ în bază de performanţă. Evident, termenul performanţă din Codul educaţiei nu se reduce doar la rezultatele învăţării, demonstrate de elev la sfâr-şitul unei anumite perioade de studii. Acest termen include în egală măsură şi progresul demonstrat de elev pe durata perioadei de studii în cauză, şi oportu-nităţile oferite de cadrul didactic elevului, pentru ca el să-şi valorifice în volum deplin capabilităţile de care dispune, şi eficienţa interacţiunii cadrului didactic cu părinţii şi comunitatea.
În condiţiile unui învăţământ modern, angajarea, evaluarea şi promovarea cadrelor didactice şi a celor de conducere pot fi efectuate doar în baza unor standarde de competenţă. Autorii proiectelor de documente incluse în această lucrare au depus eforturi considerabile pentru a analiza şi a generaliza experi-enţa ţărilor cu mari tradiţii în elaborarea şi implementarea unor astfel de stan-darde, în identificarea competenţelor profesionale de bază pe care trebuie să le aibă un pedagog, în definirea descriptorilor ce vor facilita evaluarea nivelului de stăpânire a acestor competenţe.
Reprezentând produsul colectiv al unor grupuri reprezentative de lucru, for-mate din specialişti în domeniu, fiind supuse unor ample dezbateri publice şi analizate detaliat de societatea civilă, încorporând opiniile tuturor actorilor in-teresaţi în reuşita educaţiei, proiectele de standarde constituie un pas decisiv în modernizarea şi eficientizarea învăţământului general din ţara noastră. Ele oferă dascălilor din sălile de clasă, conducătorilor de şcoli, factorilor de decizie din organele locale şi centrale de specialitate din domeniul învăţământului un instrumentar efectiv, care va racorda învăţământul moldovenesc la necesităţile beneficiarilor direcţi ai educaţiei − elevilor, părinţilor, comunităţilor.
6Institutul de Politici Publice
Este cunoscut faptul că bunele intenţii şi marile proiecte sunt cu mult mai măreţe decât transpunerile lor în viaţa reală. Am dori să credem că proiectele de documente incluse în această lucrare vor deveni o excepţie de la această regu-lă, întrucât dezvoltarea în continuare a învăţământului moldovenesc, integrarea lui în spaţiul european al învăţării, creşterea rolului şi nivelului de implicare a părinţilor în viaţa şcolii sunt de neconceput fără implementarea unor politici educaţionale ce ar avea drept scop profesionalizarea ocupaţiilor pedagogice şi a celor de management educaţional.
Din numele autorilor,dr. hab., prof. univ. Anatol Gremalschi,
Institutul de Politici Publice
6Institutul de Politici Publice
7Institutul de Politici Publice
1. Cadrul de referinţă al standardelor profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul primar,
gimnazial şi liceal
Coordonare:Nicolaescu-Onofrei LilianaDr. conf. cerc. Cara Angela, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Autori:Dr. conf. cerc. Cara Angela, Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiCaragi Larisa, LT „Emil Nicula”, s. Mereni, Anenii NoiDr. Cerbuşca Pavel, Liceul Academiei de Ştiinţe din MoldovaChicu Valentina, Ministerul EducaţieiDr. conf. Cincilei Cornelia, Programul Educaţional „Pas cu Pas”Condrea Ion, LT „Ion Inculeţ”, s. Vorniceni, StrăşeniDr. conf. Cosovan Olga, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, ChişinăuDuca Cristina, Ministerul EducaţieiEşanu Rodica, LT „Columna”, ChişinăuJitari Mariana, LT „Spiru Haret”, ChişinăuNicolaescu-Onofrei Liliana, Ministerul EducaţieiDr. Rusnac Virginia, Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică
Consultant internaţional:dr. Sergij Gabršček, Slovenia
Lucrarea a fost elaborată în cadrul Proiectului ”Educaţia în Republica Moldo-va − competenţe pentru prezent şi viitor”. Această iniţiativă este parte a Proiec-tului de sprijin pentru reforma educaţiei în Republica Moldova (OSF-SUPREM), susţinut de către Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, prin intermediul Fun-daţiei Soros-Moldova.
1.1. Reperele conceptuale ale cadrului de referinţă
Cadrul de referinţă pentru standardele profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul general constituie o descriere detaliată şi profundă a standar-delor, care include descriptori pentru fiecare indicator, acest format oferind po-sibilitatea unei înţelegeri clare a aşteptărilor faţă de cadrul didactic în atingerea standardelor.
Descriptorii, în contextul indicatorilor, reprezintă o descriere a unor opera-ţii/ acţiuni concrete, specifice unui aspect al indicatorului respectiv. Descriptorii sunt prezentaţi pe trei niveluri: nivelul de bază, nivelul avansat, nivelul perfor-mant. Descriptorii sunt orientaţi la măsurarea manifestării calitative a indicato-rului respectiv.
8Institutul de Politici Publice
Aşadar, indicatorii şi descriptorii reprezintă sursa informaţională privind funcţionalitatea şi eficienţa standardului respectiv, dar şi sursa de elaborare a diferitor instrumente de evaluare/ monitorizare a acţiunilor/ activităţii cadrului didactic, raportate la standarde profesionale.
Cadrul de referinţă a Standardelor profesionale ale cadrelor didactice din în-văţămîntul primar, gimnazial şi liceal se aplică:
− de către cadrele didactice, pentru autoevaluarea activităţii, elaborarea pla-nurilor individuale de dezvoltare profesională;
− de către evaluatorii externi, pentru determinarea nivelului calităţii activităţii cadrului didactic, elaborarea instrumentelor de evaluare-diagnostic pe fiecare dintre dimensiunile standardelor; elaborarea recomandărilor pentru dezvolta-rea profesională a cadrelor didactice;
− de către instituţiile abilitate în formare iniţială şi continuă a cadrelor didac-tice, pentru conceperea planurilor de învăţământ în cadrul formării iniţiale şi a planurilor stagiilor de formare continuă a cadrelor didactice, elaborarea supor-tului curricular pentru respectivele activităţi.▪ Aplicarea standardelor în procesul autoevaluăriiStandardele constituie, mai întâi de toate, cel mai important reper pentru
cadrele didactice, în vederea realizării autoevaluării competenţelor profesionale şi a stabilirii obiectivelor personale de creştere profesională. Fiecare domeniu de competenţă prezintă indicatorii care precizează elementele componente ale standardelor. Fiecare cadru didactic va putea, prin analiză şi reflecţie asupra pro-priei prestaţii, să se autoevalueze şi să-şi determine performanţele profesionale, precum şi necesităţile concrete privind acţiunile concrete, necesare pentru îm-bunătăţirea activităţii. Acestea din urmă vor fi fixate, prin obiective măsurabile, în planul individual de dezvoltare profesională.▪ Aplicarea standardelor în procesul de evaluare internă şi externăStandardele profesionale servesc drept bază pentru evaluarea individuală
internă şi externă a cadrelor didactice, realizată în conformitate cu prevederile art. 45 al Codului educaţiei al Republicii Moldova, prin intermediul instrumen-tarului şi metodologiei de evaluare internă şi externă, aprobate de către Minis-terul Educaţiei. Evaluarea ca proces va fi realizată prin abordare constructivă, cu determinarea punctelor forte pe fiecare din domeniile standardelor şi stabili-rea ariilor în care cadrul didactic evaluat are nevoie de sprijin pentru dezvoltare profesională şi creşterea performanţei. Evaluarea externă va înlocui procedura birocratizată şi depăşită de atestare a cadrelor didactice, care minimalizează im-portanţa activităţii zilnice si a abilităţilor practice ale profesorilor, şi nu reflectă adecvat competenţele lor reale. Evaluarea externă (o dată la cinci ani) va lua în considerare rezultatele evaluărilor interne (anuale) şi va putea servi drept bază pentru deciziile privind acordarea de grade didactice sau stimularea personalu-lui.
8Institutul de Politici Publice
9Institutul de Politici Publice
1.2. Standarde, indicatori şi descriptori
Pentru fiecare dintre indicatorii circumscrişi standardelor, se propune un set de descriptori specificaţi pe niveluri de performanţă: de bază, avansat şi perfor-mant.▪ Nivelul de bazăLa acest nivel, cadrul didactic trebuie să demonstreze cunoştinţe specifice
despre diverse teorii şi cercetări relevante în domeniul psihopedagogiei; ale domeniului şi ale ariei de specializare, astfel având posibilitatea să cunoască elevii, particularităţile lor; să asigure accesibilitatea conţinuturilor şi utilizarea individualizată şi diferenţiată a strategiilor de predare-învăţare-evaluare; să de-monstreze competenţe de aplicare a curriculumului şi a altor acte normative în vigoare în proiectarea unui demers educaţional de calitate; să asigure incluziu-nea şi egalitatea de şanse în organizarea procesului educaţional; să comunice eficient cu familiile elevilor, demonstrând asumarea responsabilităţii pentru îm-bunătăţirea predării, prin dezvoltarea sa profesională continuă.▪ Nivelul avansatLa acest nivel, cadrul didactic manifestă înţelegere şi gândire critică asupra
dezvoltării în materie de specialitate şi în domeniile curriculare predate; ştie să utilizeze creativ materialele didactice existente şi să elaboreze altele noi în con-cordanţă cu necesităţile specifice ale elevilor, în funcţie de condiţiile diversită-ţii; să valorifice experienţele de învăţare ale tuturor elevilor, asigurând legătura între conţinuturile predate şi experienţele de viaţă; să diversifice strategiile de predare-învăţare-evaluare; să facă uz de variate strategii incluzive de implicare şi motivare a elevilor cu diferite stiluri de învăţare; să se angajeze în evaluarea nu doar a produsului, ci şi a procesului de învăţare; să realizeze proiecte şcolare cu comunitatea, orientate spre asigurarea calităţii în educaţie.▪ Nivelul performantLa acest nivel cadrul didactic are o înţelegere profundă a disciplinei pe care o
predă, cunoaşte evoluţia domeniului, legătura cu alte discipline, precum şi cu lu-mea reală. Un cadru didactic la nivel performant stăpâneşte cunoştinţe speciali-zate despre modul în care poate fi abordat fiecare elev, în funcţie de stilul său de învăţare; ştie cum să ajusteze conţinutul materiei în funcţie de disponibilitatea, interesul şi profilul de învăţare al elevilor; cum să creeze un mediu stimulativ de învăţare, care valorifică potenţialul fiecărui elev, astfel încât învăţarea să devină un proces constructiv. Cadrele didactice aplică o varietate de strategii flexibile de management al clasei pentru a se asigura că toţi elevii sunt antrenaţi în acti-vităţi relevante de învăţare; proiectează activităţi comune cu persoane-resursă din comunitate, în realizarea educaţiei economice, financiare şi de ghidare în carieră a elevilor etc. La acest nivel, cadrul didactic demonstrează o cunoaş-terea riguroasă a disciplinei, dar, în acelaşi timp, dezvoltă la elevi capacităţi de
10Institutul de Politici Publice
analiză critică. Cadrul didactic elaborează strategii de cunoaştere a elevilor şi prezintă colegilor bunele practici acumulate privind lucrul cu diverse categorii de copii; propune modalităţi de abordare individualizată şi diferenţiată a elevilor cu diverse stiluri de învăţare; acordă asistenţă colegilor în depăşirea dificultăţilor metodologice şi eficientizarea demersurilor didactice; propune recomandări şi participă la dezvoltarea curriculumului disciplinar şi a curriculumului la decizia şcolii. Cadrul didactic integrează în procesul didactic o diversitate de resurse educaţionale, care încurajează inovaţia pedagogică; propune modalităţi/ me-canisme de îmbunătăţire a procesului de învăţare şi evaluare, împărtăşeşte ex-perienţe şi bune practici prin care se promovează calitatea în educaţie atât în rândurile colegilor, elevilor şi familiilor acestora, cât şi ale membrilor comuni-tăţii. De asemenea, cadrul didactic cu o prestaţie la nivel performant se implică în pregătirea şi realizarea proiectelor naţionale şi internaţionale, informându-şi colegii şi încurajându-le participarea.
10Institutul de Politici Publice
11Institutul de Politici Publice
Dom
eniu
l 1. P
roie
ctar
ea ş
i pre
găti
rea
învă
ţări
i
Stan
dard
ul 1
: Cad
rul d
idac
tic p
lani
fică
şi p
roie
ctea
ză u
n pr
oces
de
pred
are-
învă
ţare
-eva
luar
e ce
ntra
t pe
ele
v, în
ved
erea
as
igur
ării
efici
enţe
i şi c
reăr
ii op
ortu
nită
ţilor
de
impl
icar
e şi
dez
volta
re p
entr
u fie
care
cop
il.
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
1.1.
D
emon
stre
ază
cu-
noaş
tere
a el
evilo
r şi
a
abor
dări
lor
mod
erne
pri
-vi
nd în
văţa
rea.
1.1.
1. C
unoa
şte
şi îm
părt
ăşeş
te c
once
pţia
de
spre
cop
il şi
edu
caţie
pro
mov
ată
la n
i-ve
l de
politi
ci e
duca
ţiona
le a
le ţ
ării
(cen
-tr
area
pe
cel c
are
înva
ţă).
1.1.
4. D
emon
stre
ază
cuno
aşte
rea
di-
vers
elor
teo
rii ş
i cer
cetă
ri r
elev
ante
în
dom
eniu
l ps
ihol
ogie
i, pe
dago
giei
şi
did
actic
ii, u
tiliz
ându
-le a
decv
at în
ca
drul
pro
iect
ării
dem
ersu
lui
dida
c-tic
.
1.1.
7. C
unoa
şte
şi a
plic
ă ad
ecva
t par
a-di
gma
educ
aţio
nală
con
stru
ctivi
stă
în
preg
ătire
a şi
pro
iect
area
învă
ţări
i.
1.1.
2. C
unoa
şte
info
rmaţ
ia p
rivi
nd c
unoş
-tin
ţele
şi e
xper
ienţ
ele
ante
rioa
re a
le e
le-
vilo
r, ab
ilită
ţile
şi a
titud
inile
lor.
1.1.
5. C
unoa
şte
punc
tele
tari
ale
ele
-vi
lor
şi d
omen
iile
în c
are
aceş
tia a
u ne
voie
de
spri
jin p
entr
u de
zvol
tare
.
1.1.
8. E
labo
reaz
ă st
rate
gii d
e cu
noaş
-te
re a
ele
vilo
r şi
îşi p
rezi
ntă
bune
le
prac
tici d
e lu
cru
cu d
iver
se c
ateg
orii
de
copi
i în
cadr
ul in
stitu
ţiei,
raio
nulu
i, în
co
mun
itate
a pe
dago
gică
din
ţară
.
1.1.
3. C
unoa
şte
parti
cula
rită
ţile
soci
ocul
-tu
rale
ale
ele
vilo
r şi
ale
fam
iliilo
r ac
esto
-ra
.
1.1.
6. P
roie
ctea
ză a
ctivi
tăţi
în a
juto
-ru
l ele
vilo
r ca
re a
u ne
voie
de
spri
jin
pent
ru d
epăş
irea
dific
ultă
ţilor
de
so-
cial
izar
e şi
învă
ţare
.
1.1.
9. P
roie
ctea
ză a
ctivi
tăţi
pent
ru v
a-lo
rific
area
mul
tiasp
ectu
ală
a di
vers
ităţii
so
cioc
ultu
rale
repr
ezen
tate
în c
lasa
de
elev
i.
1.2.
D
emon
stre
ază
cu-
noaş
tere
a m
ater
iei l
a di
s-ci
plin
a pr
edat
ă.
1.2.
1. U
tiliz
ează
ade
cvat
con
cept
ele
ştiin
-ţifi
ce a
fere
nte
disc
iplin
ei p
reda
te.
1.2.
2. A
sigu
ră p
reda
rea
subi
ecte
lor
de c
onţin
ut a
vând
la b
ază
conc
ept
şi
teor
ii şti
inţifi
ce.
1.2.
3. În
corp
orea
ză în
dem
ersu
l did
actic
no
utăţ
ile ş
tiinţ
ifice
şi a
bord
ările
„la
zi”
di
n ca
drul
dis
cipl
inei
pre
date
.
12Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
1.3.
Pro
iect
ează
un
de-
mer
s di
dacti
c m
oder
n, în
co
nfor
mita
te
cu
rigo
rile
ca
drul
ui c
urri
cula
r al
dis
-ci
plin
ei.
1.3.
1. E
labo
reaz
ă pr
oiec
te d
idac
tice
de
lung
ă du
rată
, pe
uni
tăţi
de î
nvăţ
are
şi/
sau
pe le
cţii,
în c
are
sunt
cor
elat
e ad
ec-
vat
com
pete
nţel
e ge
nera
le ş
i sp
ecifi
ce
ale
disc
iplin
ei,
conţ
inut
urile
şi s
trat
egiil
e di
dacti
ce.
1.3.
6. A
lege
şi u
tiliz
ează
dife
rite
mo-
dele
de
proi
ecta
re d
idac
tică
a un
ită-
ţii/
lecţ
iei,
în fu
ncţie
de
posi
bilit
ăţile
di
scip
linei
, co
ntex
t,
conţ
inut
uri
şi
com
pete
nţe
urm
ărite
.
1.3.
11.
Elab
orea
ză
proi
ecte
di
dacti
ce
inov
ative
, va
lori
ficân
d no
utăţ
ile d
in d
o-m
eniu
l did
actic
ii m
oder
ne.
1.3.
2.
Org
aniz
ează
co
nţin
utul
m
ater
iei
pred
ate
într
-o s
ucce
siun
e lo
gică
şi
efici
-en
tă p
entr
u pr
edar
e şi
învă
ţare
.
1.3.
7. S
elec
teaz
ă şi
eşa
lone
ază
con-
ţinut
urile
în
conf
orm
itate
cu
curr
i-cu
lum
-ul d
isci
plin
ar în
func
ţie d
e cu
-no
ştinţ
ele
şi e
xper
ienţ
ele
ante
rioa
re
ale
elev
ilor.
1.3.
12. S
elec
teaz
ă şi
eşa
lone
ază
conţ
inu-
turi
le m
ater
iei,
efec
tuân
d pl
anifi
care
a şi
pr
oiec
tare
a di
dacti
că î
n st
râns
ă co
labo
-ra
re c
u co
legi
i de
la a
lte d
isci
plin
e.
1.3.
3. U
tiliz
ează
exe
mpl
e de
con
exiu
ni
într
e co
nţin
utur
ile d
isci
plin
ei p
reda
te ş
i m
ater
ia d
e la
alte
dis
cipl
ine.
1.3.
8. P
roie
ctea
ză a
ctivi
tăţi
inte
r /
tran
sdis
iplin
are,
faci
litân
d ab
orda
rea
mul
tiasp
ectu
ală
şi în
ţele
gere
a m
ulti-
late
rală
de
cătr
e el
evi a
con
cept
elor
, fa
ptel
or, f
enom
enel
or a
bord
ate.
1.3.
13. P
roie
ctea
ză a
ctivi
tăţi
inte
r / tr
an-
sdis
icpl
inar
e îm
preu
nă c
u co
legi
i de
la
alte
dis
cipl
ine,
util
izân
d op
ortu
nită
ţile
ofer
ite d
e cu
rric
ulum
ul în
uz.
1.3.
4. F
olos
eşte
exe
mpl
e ad
ecva
te p
entr
u de
mon
stra
rea
cone
xiun
ilor
dint
re m
ate-
ria
pred
ată
şi v
iaţa
rea
lă, a
sigu
rând
o în
-vă
ţare
sem
nific
ativă
.
1.3.
9. P
roie
ctea
ză s
trat
egii
dida
ctice
şi
situ
aţii
de î
nvăţ
are
sem
nific
ativă
pe
ntru
fac
ilita
rea
iden
tifică
rii d
e că
-tr
e el
evi a
con
exiu
nilo
r co
nţin
utul
ui
disc
iplin
ei p
reda
te c
u vi
aţa
real
ă.
1.3.
14.
Proi
ecte
ază
activ
ităţi
aplic
ative
la
dis
cipl
ină,
în
şcoa
lă ş
i în
com
unita
te,
valo
rific
ând
expe
rien
ţele
de
învă
ţare
ale
tu
turo
r el
evilo
r şi
impl
icân
d ad
ecva
t co
-le
gii,
fam
ilia
şi c
omun
itate
a.
1.3.
5. V
alor
ifică
pos
ibili
tăţil
e di
scip
linei
pe
ntru
form
area
de
atitu
dini
şi v
alor
i.
1.3.
10. V
alor
ifică
pos
ibili
tăţil
e de
me-
rsur
ilor
tran
sdis
cipl
inar
e pe
ntru
for
-m
area
de
atitu
dini
şi v
alor
i.
1.3.
15.
Valo
rific
ă po
sibi
lităţ
ile
cont
ex-
tual
e, d
e m
ediu
, din
com
unita
te p
entr
u fo
rmar
ea d
e ati
tudi
ni ş
i val
ori.
12Institutul de Politici Publice
13Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
1.4.
Pro
iect
ează
un
de-
mer
s di
dacti
c co
eren
t, in
-di
vidu
aliz
at ş
i dife
renţ
iat,
ad
apta
t la
par
ticul
arită
ţi-le
ele
vilo
r.
1.4.
1. P
roie
ctea
ză a
ctivi
tăţil
e de
învă
ţare
în
func
ţie d
e sp
ecifi
cul c
lase
i la
care
pre
dă ş
i pa
rticu
larit
ăţile
de
vârs
tă a
le e
levi
lor.
1.4.
6. V
aria
ză a
ctivi
tăţil
e de
învă
ţate
pr
oiec
tate
în
func
ţie d
e in
tere
sele
el
evilo
r.
1.4.
11. P
roie
ctea
ză a
ctivi
tăţi
de în
văţa
re
pent
ru d
ezvo
ltare
a şi
lărg
irea
dom
eniil
or
de in
tere
se a
le e
levi
lor.
1.4.
2. V
alor
ifică
în p
roce
sul d
e pr
oiec
tare
di
dacti
că e
xper
ienţ
ele
ante
rioa
re d
e în
vă-
ţare
ale
ele
vilo
r.
1.4.
7. V
alor
ifică
în
proc
esul
de
pro-
iect
are/
rep
roie
ctar
e di
dacti
că r
ezul
-ta
tele
obţ
inut
e pr
in d
emer
sul d
e cu
-no
aşte
re a
inte
rese
lor e
levi
lor.
1.4.
12.
Elab
orea
ză,
împr
eună
cu
elev
ii,
plan
uri
indi
vidu
ale
de î
nvăţ
are
pe b
aza
date
lor o
bţin
ute
din
anal
iza
nece
sită
ţilor
el
evilo
r.
1.4.
3. P
roie
ctea
ză s
arci
ni d
idac
tice
axat
e pe
dez
volta
rea/
exe
rsar
ea c
ompe
tenţ
elor
el
evilo
r, ad
aptâ
ndu-
le la
dife
rite
stil
uri d
e în
văţa
re.
1.4.
8.
Elab
orea
ză
sarc
ini
inci
tant
e pe
ntru
ele
vi c
u di
feri
te s
tilur
i de
în-
văţa
re.
1.4.
13.
Proi
ecte
ază
sarc
ini
de î
nvăţ
are
şi t
ehni
ci p
entr
u a
asig
ura
valo
rific
area
pu
ncte
lor
tari
/ a
tuur
ilor
elev
ilor
şi a
le
dezv
olta
inte
ligen
ţele
mul
tiple
.1.
4.14
. Înc
uraj
ează
exp
lora
rea
disc
iplin
ei
prin
sar
cini
ce
perm
it va
lori
ficar
ea s
tilu-
lui
de î
nvăţ
are
al e
levu
lui
şi î
i de
zvol
tă
auto
nom
ia în
pro
cesu
l de
stud
iu.
1.4.
4. C
orel
ează
efic
ient
con
ţinut
urile
şi
sarc
inile
de
învă
ţare
cu
stra
tegi
ile d
idac
-tic
e ce
ntra
te p
e de
zvol
tare
a de
com
pe-
tenţ
e vi
zate
de
curr
icul
um,
pent
ru d
ez-
volta
rea
abili
tăţil
or c
ogni
tive,
afe
ctive
şi
psih
omot
orii
ale
elev
ilor.
1.4.
9. I
nclu
de c
oere
nt î
n de
mer
sul
dida
ctic
activ
ităţi
inte
grat
oare
de
tip
proi
ect
etc.
, pe
ntru
fac
ilita
rea
for-
măr
ii co
mpe
tenţ
elor
-che
ie.
1.4.
15.
Asi
gură
dez
volta
rea
com
pete
n-ţe
lor
viza
te d
e te
mel
e cr
oss-
curr
icul
are.
1.4.
5. P
lani
fică
ajus
tare
a şi
mod
ifica
rea
curr
icul
umul
ui p
entr
u co
piii
cu c
erin
ţe
educ
aţio
nale
spe
cial
e.
1.4.
10.
Asi
gură
, pr
in p
roie
ctar
e, i
n-cl
uziu
nea
real
ă a
tutu
ror
elev
ilor
(ela
bore
ază
sarc
ini d
e lu
cru
şi p
robe
de
eva
luar
e in
divi
dual
e pe
ntru
dife
-ri
te c
ateg
orii
de e
levi
, pr
oiec
teaz
ă ac
tivită
ţi în
gru
puri
mic
i, cr
eând
con
-fo
rt tu
turo
r el
evilo
r).
1.4.
16.
Cree
ază,
pri
n pr
oiec
tare
, op
or-
tuni
tăţi
de m
anife
star
e şi
pro
gres
şco
lar
tutu
ror
elev
ilor;
str
uctu
reaz
ă un
dem
ers
adec
vat
incl
uziu
nii e
levi
lor
din
clas
a re
-sp
ectiv
ă
14Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
1.5.
Pla
nific
ă ev
alu-
area
pro
cesu
lui ş
i a
rezu
ltate
lor
învă
ţări
i în
con
cord
anţă
cu
obie
ctiv
ele
de în
văţa
re s
i ri
gori
le c
urri
cula
re.
1.5.
1. In
clud
e în
toat
e tip
urile
de
plan
i-fic
are
dida
ctică
cri
teri
ile, s
trat
egiil
e şi
in
stru
men
tele
de
eval
uare
a p
roce
sulu
i şi
a re
zulta
telo
r.
1.5.
3. U
tiliz
ează
cri
teri
i de
eval
uare
ca
re s
unt î
n co
ncor
danţ
ă cu
obi
ec-
tivel
e de
învă
ţare
; str
ateg
ii de
eva
-lu
are
– în
con
cord
anţă
cu
spec
ificu
l di
scip
linei
.
1.5.
5. E
labo
reaz
ă şi
apl
ică
inst
rum
ente
, st
rate
gii d
e ev
alua
re a
uten
tică.
1.5.
2. E
labo
reaz
ă pr
obel
e de
eva
luar
e pl
ecîn
d de
la p
artic
ular
ităţil
e de
vîrs
tă,
treb
uinţ
ele,
apti
tudi
nile
ele
vilo
r şi
în c
on-
cord
anţă
cu
curr
icul
umul
dis
cipl
inar
.
1.5.
4. U
tiliz
ează
str
ateg
ii de
eva
lu-
are
care
ofe
ră e
levi
lor
opor
tuni
tăţi
egal
e de
a d
emon
stra
cee
a ce
au
învă
ţat,
opo
rtun
ităţi
de a
utoe
valu
-ar
e şi
de
mon
itori
zare
a p
ropr
iulu
i pr
ogre
s.
1.5.
6. P
rom
ovea
ză d
ezvo
ltare
a co
m-
pete
nţei
de
auto
apre
cier
e ob
iecti
vă ş
i ar
gum
enta
tă la
ele
vi.
1.6.
Pla
nific
ă uti
lizar
ea
adec
vată
a d
iferi
tor
resu
rse
de în
văţa
re, î
n ve
dere
a re
aliz
ării
dem
er-
sulu
i did
actic
1.6.
1. S
elec
teaz
ă di
n re
surs
ele
exis
tent
e m
ater
iale
le n
eces
are
pent
ru a
bord
area
di
dacti
că e
ficie
ntă
a co
nţin
utur
ilor/
com
-pe
tenţ
elor
cur
ricu
lare
, pen
tru
a pr
ovoc
a /
stim
ula/
susţ
ine
inte
resu
l ele
vilo
r pe
n-tr
u în
văţa
re.
1.6.
3. V
alor
ifică
în p
roie
ctul
did
actic
po
tenţ
ialu
l for
mati
v al
resu
rsel
or
info
rmaţ
iona
le, u
man
e şi
al m
ater
i-al
elor
noi
şi t
radi
ţiona
le d
ispo
nibi
le,
care
faci
litea
ză în
văţa
rea
fiecă
rui
elev
.
1.6.
5. S
elec
teaz
ă, c
once
ptua
lizea
ză ş
i cr
eeaz
ă re
surs
ele
nece
sare
pen
tru
asi-
gura
rea
unui
dem
ers
dida
ctic
efici
ent ş
i in
ovati
v.
1.6.
2. In
clud
e ju
stific
at în
pro
iect
ul d
idac
-tic
util
izar
ea e
chip
amen
telo
r şi
mijl
oace
-lo
r te
hnic
e ac
cesi
bile
.
1.6.
4. U
rmăr
eşte
pri
n pr
oiec
tare
a di
dacti
că re
spec
tare
a ec
hilib
rulu
i de
activ
ităţi
inte
lect
uale
, inc
luzâ
nduti
lizar
ea e
ficie
ntă
şi d
ozat
ă a
mij-
loac
elor
tehn
ice
acce
sibi
le.
1.6.
6. V
alor
ifică
pri
n co
ncep
tul d
e pr
o-ie
ct d
idac
tic p
ropr
iile
com
pete
nţe
digi
-ta
le ş
i com
pete
nţel
e di
gita
le a
le e
levi
lor,
incl
uzân
d uti
lizar
ea e
ficie
ntă
şi c
reati
vă
a m
ijloa
celo
r te
hnic
e ac
cesi
bile
.
14Institutul de Politici Publice
15Institutul de Politici Publice
Dom
eniu
l 2. M
ediu
l de
învă
ţare
Stan
dard
ul 2
. Cad
rul d
idac
tic a
sigu
ră c
rear
ea u
nui m
ediu
de
învă
ţare
dez
volta
tiv ş
i sig
ur, b
azat
pe
cultu
ra în
văţă
rii,
care
fa
cilit
ează
suc
cesu
l fiec
ărui
ele
v.
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
2.1.
Sta
bile
şte
un c
limat
re-
laţio
nal s
igur
, baz
at p
e în
cre-
dere
, so
lidar
itate
şi
resp
ect,
pe
pri
ncip
iile
echi
tăţii
şi
ale
tole
ranţ
ei.
2.1.
1. R
espe
ctă
şi a
plic
ă pr
eved
erile
ca-
drul
ui le
gal î
n vi
goar
e pr
ivin
d se
curi
ta-
tea
vieţ
ii şi
săn
ătăţ
ii co
piilo
r şi p
reve
ni-
rea
abuz
ului
faţă
de
copi
i. M
enţin
e un
m
ediu
non
viol
ent î
n cl
asă
şi ra
port
ează
ab
uzur
ile.
2.1.
5. S
priji
nă ş
i în
cura
jeaz
ă m
ani-
fest
area
com
port
amen
telo
r em
pa-
tice,
cre
ând
cont
exte
şi
situ
aţii
de
învă
ţare
pen
tru
acor
dare
a de
spr
ijin
elev
ilor a
flaţi
în d
ificu
ltate
, făr
ă le
za-
rea
dem
nită
ţii a
cest
ora.
2.1.
9.
Iniţi
ază
elab
orar
ea,
împr
eună
cu
col
egii,
a s
trat
egiil
or ş
i acţ
iuni
lor
de
prev
enire
şi
com
bate
re a
vio
lenţ
ei,
de
prom
ovar
e a
unui
med
iu n
onvi
olen
t şi
fa
vora
bil
învă
ţări
i, în
cad
rul
şcol
ii şi
la
activ
ităţil
e ex
traş
cola
re.
2.1.
2. F
acili
teaz
ă cu
noaş
tere
a, î
nţel
e-ge
rea
şi r
espe
ctar
ea d
e că
tre
elev
i a
dife
renţ
elor
in
divi
dual
e al
e co
legi
lor
(per
sona
le,
de g
en,
cultu
rale
, et
nice
, so
cioe
cono
mic
e et
c.).
2.1.
6. C
reea
ză c
onte
xte
de în
văţa
re
şi
îmbo
găţir
e sp
iritu
ală
reci
proc
ă,
prin
val
orifi
care
a di
vers
ităţii
pre
zen-
te în
cla
să, î
n şc
oală
.
2.1.
10.
Cree
ază
cont
exte
de
form
are
a ati
tudi
nilo
r şi
val
orilo
r pr
in v
alor
ifica
rea
dive
rsită
ţii p
reze
nte
în ş
coal
ă, în
com
u-ni
tate
, în
soci
etat
e.
2.1.
3. D
emon
stre
ază
abili
tăţi
de r
ezol
-va
re a
con
flict
elor
, pr
omov
ând
atitu
-di
nea
tole
rant
ă şi
acc
epta
rea
de o
pini
i di
feri
te.
2.1.
7. A
sigu
ră p
osib
ilita
tea
de e
xpri
-m
are
a op
inie
i de
cătr
e to
ţi el
evii
şi
faci
litea
ză l
uare
a de
cizi
ilor
de c
o-m
un a
cord
.
2.1.
11.
Faci
litea
ză f
orm
area
la
elev
i a
abili
tăţil
or d
e re
zolv
are
a co
nflic
telo
r, de
rez
olva
re a
pro
blem
elor
, de
luar
e de
de
cizi
i.
2.1.
4. S
priji
nă d
ezvo
ltare
a un
or r
elaţ
ii:
prof
esor
-ele
v;
elev
-ele
v;
desc
hise
şi
on
este
.
2.1.
8. Im
plic
ă el
evii,
păr
inţii
şi c
omu-
nita
tea
în p
roce
sul d
e cr
eare
a u
nui
med
iu r
elaţ
iona
l efic
ient
şi i
nclu
ziv,
în
cura
jând
şi
stim
ulân
d co
mpo
rta-
men
tele
cor
ecte
.
2.1.
12.
Valo
rifică
pl
enar
po
tenţ
ialu
l um
an a
l cla
sei,
insti
tuţie
i, co
mun
ităţii
şi
asig
ură
inse
rţia
lor
în
crea
rea
unui
me-
diu
educ
aţio
nal
sigu
r şi
con
fort
abil,
sti-
mul
ând
iniţi
ativa
şi p
erfo
rman
ţa.
16Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
2.2.
Org
aniz
ează
şi u
tiliz
ează
în
mod
raţ
iona
l şi o
ptim
spa
-ţiu
l fizi
c.
2.2.
1. O
rgan
izea
ză r
aţio
nal s
paţiu
l fizi
c al
cla
sei c
onfo
rm c
erin
ţelo
r er
gono
mi-
ce (a
ranj
area
mob
ilier
ului
, a m
ater
iale
-lo
r di
dacti
ce ş
i a c
elor
edu
caţio
nale
în
func
ţie d
e sp
ecifi
cul d
isci
plin
ei ş
i al a
c-tiv
ităţil
or p
roie
ctat
e),
parti
cula
rită
ţilor
şi
nec
esită
ţilor
indi
vidu
ale
de în
văţa
re
şi d
ezvo
ltare
ale
ele
vilo
r şi
spe
cific
ul
activ
ităţil
or d
e în
văţa
re.
2.2.
3. I
mpl
ică
elev
ii în
am
enaj
area
sp
aţiu
lui fi
zic
şi a
sigu
ră m
axim
um d
e co
nfor
t acţ
iona
l pen
tru
toţi
elev
ii.
2.2.
5.
Valo
rific
ă în
m
od
optim
to
ate
resu
rsel
e of
erite
de
insti
tuţie
pen
tru
a cr
ea u
n m
ediu
fizi
c pr
opic
e pr
oces
ului
ed
ucaţ
iona
l în
cadr
ul le
cţiil
or ş
i al a
cti-
vită
ţilor
ext
raşc
olar
e.
2.2.
2. A
sigu
ră u
tiliz
area
în
cond
iţii
de
secu
rita
te a
spa
ţiulu
i, re
surs
elor
şi m
a-te
rial
elor
nec
esar
e.
2.2.
4. D
emon
stre
ază
folo
sire
a si
gu-
ră, r
espo
nsab
ilă ş
i etic
ă a
TIC
în p
ro-
cesu
l edu
caţio
nal.
2.2.
6. A
sigu
ră f
orm
area
la e
levi
a c
om-
pete
nţel
or d
e uti
lizar
e re
spon
sabi
lă ş
i eti
că a
TIC
.
2.3.
Asi
gură
man
agem
entu
l efi
cien
t al c
lase
i şi a
l com
por-
tam
entu
lui e
levi
lor.
2.3.
1. Im
plic
ă el
evii
în s
tabi
lirea
de
co-
mun
aco
rd a
reg
ulilo
r de
lucr
u şi
com
-po
rtam
ent
care
să
as
igur
e su
cces
ul
învă
ţări
i.
2.3.
3. R
espo
nsab
ilize
ază
elev
ii pe
n-tr
u m
onito
riza
rea
resp
ectă
rii
regu
-lil
or s
tabi
lite
de l
ucru
şi
com
port
a-m
ent.
2.3.
5. P
rom
ovea
ză c
ultu
ra a
uton
omie
i re
spon
sabi
le în
cla
sa d
e el
evi
2.3.
2. A
bord
ează
pro
blem
ele
de d
is-
cipl
ină
prom
pt,
aser
tiv ş
i re
spec
tuos
, an
aliz
ând
cauz
ele
şi d
escu
rajâ
nd c
om-
port
amen
tul n
eade
cvat
.
2.3.
4. U
tiliz
ează
stra
tegi
i efic
ient
e de
în
lătu
rare
a c
auze
lor /
de
rem
edie
re
a co
mpo
rtam
entu
lui n
eade
cvat
.
2.3.
6.
Apl
ică
mod
alită
ţi efi
cien
te
de
apre
cier
e,
stim
ular
e şi
co
nsol
idar
e a
com
port
amen
tulu
i poz
itiv.
16Institutul de Politici Publice
17Institutul de Politici Publice
Dom
eniu
l 3. P
roce
sul d
e pr
edar
e-în
văţa
re-e
valu
are
Stan
dard
ul 3
: Cad
rul d
idac
tic a
sigu
ră im
plem
enta
rea
unui
pro
ces
de p
reda
re-în
văţa
re-e
valu
are
cent
rat p
e ce
l car
e în
vaţă
, în
ved
erea
asi
gură
rii s
ucce
sulu
i şco
lar
al fi
ecăr
ui e
lev.
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
3.1.
For
mea
ză ş
i de
zvol
tă
moti
vaţia
, au
tono
mia
şi
re
spon
sabi
litat
ea
elev
ilor
pent
ru p
ropr
ia în
văţa
re.
3.1.
1. A
plic
ă va
riat
e st
rate
gii
de
moti
vare
a e
levi
lor,
orie
ntat
e sp
re
ating
erea
şi
sărb
ător
irea
perf
or-
man
ţelo
r.
3.1.
3. O
feră
ele
vilo
r opo
rtun
ităţi
de a
con
-tr
ibui
la d
erul
area
pro
cesu
lui d
e în
văţa
re la
di
vers
e et
ape.
Dez
voltă
la e
levi
dep
rinde
ri de
pla
nific
are
a în
văţă
rii ş
i aut
oeva
luar
e.
3.1.
5. S
priji
nă e
levi
i în
aleg
erea
mod
alită
ţi-lo
r de
învă
ţare
aut
onom
ă ad
ecva
te s
tilur
ilor
de în
văţa
re, r
itmul
ui ş
i pre
feri
nţel
or.
3.1.
2.
Stim
ulea
ză
încr
eder
ea
în
sine
, lu
area
de
cizi
ilor,
asum
area
re
spon
sabi
lităţ
ilor
şi
învă
ţare
a in
depe
nden
tă
a el
evilo
r. Im
plic
ă el
evii
în a
lege
rea
mod
alită
ţilor
de
lucr
u şi
aju
stea
ză d
emer
sul e
duca
-ţio
nal î
n fu
ncţie
de
inte
resu
l cog
ni-
tiv a
l ele
vilo
r.
3.1.
4. S
elec
teaz
ă şi
ofe
ră e
levi
lor,
în b
aza
parti
cula
rită
ţilor
indi
vidu
ale
de în
văţa
re,
proc
edee
ade
cvat
e de
învă
ţare
, nec
esa-
re p
entr
u do
bând
irea
unor
per
form
anţe
su
peri
oare
.
3.1.
6. P
rom
ovea
ză, p
rin
activ
ităţi
de fo
rma-
re,
cultu
ra d
e în
văţa
re i
ndep
ende
ntă,
car
e va
lori
fică
pers
onal
itate
a el
evilo
r şi
spo
reşt
e in
tere
sul p
entr
u au
toîn
văţa
re.
3.2.
Dem
onst
reaz
ă o
co-
mun
icar
e di
dacti
că c
orec
tă
şi e
ficie
ntă.
3.2.
1. R
espe
ctă
norm
a lit
erar
ă a
limbi
i în
car
e pr
edă.
Are
o e
xpri
-m
are
adec
vată
, în
conf
orm
itate
cu
norm
ele
limbi
i lite
rare
. Asi
gură
ex-
prim
area
cor
ectă
a e
levi
lor.
3.2.
3. V
alor
ifică
ade
cvat
lim
baju
l ter
mi-
nolo
gic
al d
omen
iulu
i ştii
nţifi
c.3.
2.5.
Con
trib
uie
la d
ezvo
ltare
a ac
hizi
ţiilo
r lin
gvis
tice
ale
elev
ilor.
3.2.
2. P
rezi
ntă
clar
şi a
cces
ibil
con-
ţinut
urile
,sar
cini
le ş
i m
odal
ităţil
e de
luc
ru,
folo
sind
ter
min
olog
ia ş
i lim
baju
l ade
cvat
.
3.2.
4. U
tilize
ază
cone
xiun
i rel
evan
te şi
mo-
dalit
ăţi v
aria
te (v
ocab
ular
bog
at, a
nalo
gii,
met
afor
e et
c.) p
entr
u ex
plic
itare
a co
nţin
u-tu
rilor
, sar
cini
lor
şi m
odal
ităţil
or d
e lu
cru
în c
adru
l lec
ţiei ş
i în
afar
a ei
.
3.2.
6. A
sigu
ră s
elec
tare
a şi
tran
spun
erea
di-
dacti
că a
info
rmaţ
iei a
decv
ate
în r
apor
t cu
ni
velu
l de
preg
ătire
a e
levi
lor.
18Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
3.3.
Util
izea
ză î
n m
od o
p-tim
div
ersi
tate
a re
surs
elor
de
învă
ţare
.
3.3.
1.
Util
izea
ză
adec
vat
timpu
l pr
oiec
tat
pent
ru d
iferi
te e
tape
ale
le
cţie
i / u
nită
ţii d
e în
văţa
re. A
cor-
dă s
ufici
ent
timp
elev
ilor
pent
ru
real
izar
ea
activ
ităţil
or
şi
pent
ru
clar
ifică
rile
de
care
au
nevo
ie.
3.3.
2. T
impu
l ac
orda
t al
tor
acti-
vită
ţi de
cât
cele
de
învă
ţare
est
e m
inim
sau
lips
ă.
3.3.
3. V
alor
ifică
div
ersi
tate
a di
n cl
asă,
co
mun
itate
, so
ciet
ate
ca o
port
unita
te
de în
văţa
re a
uten
tică.
3.3.
4.
Valo
rific
ă m
omen
tele
in
opin
ate,
op
ortu
ne p
entr
u de
zvol
tare
a co
mpe
tenţ
e-lo
r tr
ansf
erab
ile,
aplic
ându
-le î
n co
ntex
te
intr
a- ş
i int
erdi
scip
linar
e, e
xtinz
ând
şi a
pro-
fund
ând
învă
ţare
a.
3.4.
G
estio
neaz
ă efi
cien
t pr
oces
ul
educ
aţio
nal
la
clas
ă.
3.4.
1. C
omun
ică
elev
ilor
obie
cti-
vele
cla
re ş
i pre
cise
ale
învă
ţări
i şi
aşte
ptăr
ile /
rez
ulta
tele
aşt
epta
te
pent
ru
fieca
re
lecţ
ie/u
nita
te
de
învă
ţare
. Fa
cilit
ează
în
ţele
gere
a le
gătu
rii
dint
re
obie
ctive
le
pro-
puse
şi m
odal
ităţil
e de
atin
gere
a
aces
tora
.
3.4.
9. Î
ncur
ajea
ză e
levi
i să
par
ticip
e la
fo
rmul
area
obi
ectiv
elor
învă
ţări
i şi a
aş-
tept
ărilo
r.
3.4.
10. A
ntre
neaz
ă el
evii
în a
ctivi
tăţi
de p
ro-
iect
are
a ob
iecti
velo
r în
văţă
rii ş
i de
prog
no-
zare
a re
zulta
telo
r pr
econ
izat
e.
3.4.
2.
Faci
litea
ză
învă
ţare
a,
prin
pr
ezen
tare
a co
nexi
unilo
r di
ntre
fa
pte,
feno
men
e, c
once
pte
etc.
3.10
. Cre
ează
con
text
e de
învă
ţare
pri
n de
scop
erire
, gh
idân
d el
evii
în s
tabi
lirea
co
nexi
unilo
r di
ntre
fa
pte,
fe
nom
ene,
co
ncep
te e
tc.
3.4.
18.
Extin
de în
văţa
rea
conc
epte
lor/
uni
-tă
ţilor
de
conţ
inut
pri
n de
zvol
tare
a la
ele
vi
a de
prin
deri
i de
int
erog
are
mul
tipro
cesu
a-lă
şi a
naliz
ă m
ultia
spec
tual
ă a
conc
epte
lor,
obie
ctel
or, f
enom
enel
or, f
apte
lor
etc.
3.4.
3. C
reea
ză s
ituaţ
ii şi
adr
esea
ză
într
ebăr
i car
e sti
mul
ează
form
area
şi
dez
volta
rea
abili
tăţil
or c
ogni
tive
(cun
oaşt
ere,
înţ
eleg
ere,
apl
icar
e,
anal
iză,
eva
luar
e, c
rear
e/si
ntez
ă).
3.4.
11.
Cree
ază
cont
exte
şi
situ
aţii
de
învă
ţare
sem
nific
ativă
, rap
orta
te la
con
-te
xte
şi s
ituaţ
ii di
n vi
aţa
real
ă.
3.4.
19. V
alor
ifică
opo
rtun
ităţil
e de
învă
ţare
di
n co
ntex
tul ş
i situ
aţiil
e la
cla
să.
3.4.
20. F
acili
teaz
ă st
abili
rea
de c
ătre
ele
vi a
co
nexi
unilo
r cu
viaţ
a re
ală
şi c
onşti
entiz
area
re
leva
nţei
învă
ţări
i.
18Institutul de Politici Publice
19Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
3.4.
4. M
enţin
e, î
n ac
tivită
ţile
di-
dacti
ce ş
i ex
trad
idac
tice,
un
me-
diu
de în
văţa
re e
dific
at p
e re
spec
-ta
rea
prin
cipi
ilor
cultu
rii î
nvăţ
ării.
3.4.
12. A
plic
ă st
rate
gii d
idac
tice
efici
en-
te p
entr
u a
faci
lita
dezv
olta
rea
com
pe-
tenţ
ei d
e „a
învă
ţa s
ă în
veţi
”.
3.4.
21.
Stim
ulea
ză ş
i în
cura
jeaz
ă, p
rin p
ro-
priu
l exe
mpl
u de
aut
odez
volta
re p
rofe
sion
a-lă
, în
văţa
rea
auto
nom
ă şi
inte
resu
l ele
vilo
r pe
ntru
învă
ţare
a pe
tot p
arcu
rsul
vie
ţii.
3.4.
22.
Impl
ică
elev
ii în
tr-u
n pr
oces
de
în-
văţa
re a
ctivă
, prin
des
cope
rire,
cu
axar
e pe
de
zvol
tare
a gâ
ndiri
i criti
ce ş
i de
com
pete
nţe
3.4.
5.
Prom
ovea
ză
coop
erar
ea
elev
ilor
în re
aliz
area
sar
cini
lor.
3.4.
13. O
feră
ele
vilo
r op
ortu
nită
ţi de
în-
văţa
re d
e la
ega
l la
egal
.
3.4.
23.
Valo
rific
ă po
tenţ
ialu
l în
văţă
rii
prin
co
oper
are,
fac
ilitâ
nd ş
ansa
de
a de
scop
eri
expe
rien
ţele
cel
orla
lţi ş
i de
a în
văţa
din
ele
.
3.4.
6. S
olic
ită fe
edba
ck e
levi
lor.
3.4.
14. A
just
ează
dem
ersu
l did
actic
la n
ece-
sităţ
ile e
levi
lor,
în b
aza
feed
back
ului
ace
sto-
ra.
3.4.
24.
Dem
onst
reaz
ă fle
xibi
litat
e în
rec
on-
stru
irea
proc
esul
ui d
idac
tic p
lani
ficat
, în
caz
de
nec
esita
te.
3.4.
7. R
ealiz
ează
con
exiu
nile
nec
e-sa
re c
u ce
ea c
e s-
a st
udia
t ant
erio
r şi
cu
ceea
ce
urm
ează
a s
e st
udia
.
3.4.
15.
Util
izea
ză
stra
tegi
i di
dacti
ce
stim
ulati
ve,
coer
ente
şi
sem
nific
ative
, în
cura
jând
dez
volta
rea
la m
axim
um a
po
tenţ
ialu
lui t
utur
or e
levi
lor.
3.4.
25.
Spri
jină
elev
ii în
sta
bilir
ea,
în m
od
inde
pend
ent,
a c
onex
iuni
lor c
u cu
noşti
nţel
e şi
exp
erie
nţel
e an
teri
oare
.
3.4.
8.
Util
izea
ză
opor
tuni
tăţil
e of
erite
de
curr
icul
um p
entr
u co
n-st
ruire
a de
atit
udin
i şi v
alor
i.
3.4.
16.
Util
izea
ză o
port
unită
ţile
ofer
ite
de c
onte
xtul
şco
lar
şi c
el l
ocal
pen
tru
cons
trui
rea
de a
titud
ini ş
i val
ori.
3.4.
26.
Util
izea
ză o
port
unită
ţile
ofer
ite d
e co
ntex
tul n
aţio
nal ş
i cel
inte
rnaţ
iona
l pen
-tr
u co
nstr
uire
a de
atit
udin
i şi v
alor
i.
20Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
3.5.
Fo
lose
şte
eval
uare
a dr
ept
inst
rum
ent
de d
ez-
volta
re a
pot
enţia
lulu
i ele
-vi
lor.
3.5.
1. U
tiliz
ează
div
erse
met
ode
de e
valu
are
form
ativă
şi s
umati
vă
pent
ru
mon
itori
zare
a pr
oces
ului
de
for
mar
e a
com
pete
nţel
or e
le-
vilo
r.
3.5.
5. F
olos
eşte
sar
cini
/ ite
mi,
inst
ru-
men
te,
met
ode
şi f
orm
e de
eva
luar
e au
tenti
că a
com
pete
nţel
or d
ezvo
ltate
.
3.5.
9. E
labo
reaz
ă şi
apl
ică
sarc
ini/
item
i, in
-st
rum
ente
, m
etod
e şi
for
me
pent
ru e
valu
-ar
ea a
uten
tică
a co
mpe
tenţ
elor
dez
volta
te.
3.5.
2. O
feră
fee
dbac
k co
nstr
uctiv
în
mod
gen
eral
izat
, adr
esat
într
e-gi
i cla
se.
3.5.
6. O
feră
feed
back
per
sona
lizat
, con
-st
ructi
v, c
u su
gesti
i pe
ntru
dez
volta
rea
pote
nţia
lulu
i ele
vilo
r.
3.5.
10.
Ofe
ră f
eedb
ack
pers
onal
izat
baz
at
pe a
naliz
a fa
ctor
ilor
cont
extu
ali
care
infl
u-en
ţeaz
ă în
văţa
rea.
3.5.
3. E
valu
ează
pro
gres
ul fi
ecăr
ui
elev
(în
rapo
rt c
u pr
opri
ile re
zulta
-te
ant
erio
are)
.
3.5.
7. E
labo
reaz
ă m
ater
iale
de
repe
r, cr
eeaz
ă co
ntex
te
şi
impl
ică
elev
ii în
pr
oces
ul d
e au
toev
alua
re o
biec
tivă
a pr
opri
ilor
rezu
ltate
şi
a re
zulta
telo
r co
-le
gilo
r.
3.5.
11.
Folo
seşt
e re
zulta
tele
eva
luăr
ii au
-te
ntice
, in
divi
dual
izat
e,
pent
ru
ajus
tare
a de
mer
sulu
i did
actic
.
3.5.
4.
Abo
rdea
ză
eror
ile
nu
ca
eşec
uri î
n în
văţa
re, c
i ca
opor
tuni
-tă
ţi de
învă
ţare
.
3.5.
8.
Faci
litea
ză
depi
star
ea
de
cătr
e el
evii
înşi
şi a
ero
rilo
r şi
înţe
lege
rea
cau-
zelo
r ac
esto
ra.
3.5.
12.
Spri
jină
elev
ii în
det
erm
inar
ea ş
i ap
licar
ea s
trat
egiil
or d
e ev
itare
sau
înl
ătu-
rare
a e
rori
lor.
20Institutul de Politici Publice
21Institutul de Politici Publice
Dom
eniu
l 4. D
ezvo
ltar
e şi
cre
şter
e pr
ofes
iona
lăSt
anda
rdul
4. C
adru
l did
actic
ges
tione
ază
prop
ria
dezv
olta
re p
rofe
sion
ală
conti
nuă,
axa
tă p
e ne
cesi
tăţi
real
e, în
ved
erea
as
igur
ării
perf
orm
anţe
i sal
e pr
ofes
iona
le.
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
4.1.
Con
stru
ieşt
e pr
opri
a id
en-
titat
e pr
ofes
iona
lă în
cor
espu
n-de
re c
u ro
luri
le p
resc
rise
de
func
ţia p
e ca
re o
deţ
ine.
4.1.
1. C
unoa
şte
com
pete
nţel
e ne
cesa
re
real
izăr
ii m
ultip
lelo
r ro
luri
pro
fesi
onal
e.4.
1.2.
Cun
oaşt
e şi
resp
ectă
cad
rul n
orm
a-tiv
al f
orm
ării
conti
nue,
eva
luăr
ii şi
ate
stăr
ii pr
ofes
iona
le şi
pre
vede
rile
cadr
ului
insti
tu-
ţiona
l pro
cedu
ral d
e pl
anifi
care
şi e
valu
are
a ni
velu
lui d
e pr
egăti
re p
rofe
sion
ală.
4.1.
3. D
emon
stre
ază
anga
ja-
men
t şi
im
plic
are
în d
ezvo
l-ta
rea
prof
esio
nală
şi
pose
dă
cultu
ra
auto
nom
iei
resp
on-
sabi
le.
4.1.
4. D
emon
stre
ază
anga
jam
ent
pers
onal
şi
im
plic
are
în d
ezvo
ltare
a pr
ofes
iona
lă a
co
mun
ităţii
edu
caţio
nale
pe
plan
loca
l / re
-gi
onal
şi n
aţio
nal.
4.2.
Pro
iect
ează
pro
priu
l tra
seu
de d
ezvo
ltare
pro
fesi
onal
ă co
n-tin
uă.
4.2.
1. E
labo
reaz
ă Pl
anul
Ind
ivid
ual
de
Dez
volta
re P
rofe
sion
ală
în c
onfo
rmita
te
cu c
erin
ţele
îna
inta
te d
e ad
min
istr
aţia
in
stitu
ţiei,
cu
prev
eder
ile
plan
ului
de
de
zvol
tare
a ş
colii
şi c
u ne
cesi
tăţil
e sa
le
real
e de
dez
volta
re p
rofe
sion
ală.
4.2.
2. S
tabi
leşt
e ob
iecti
ve c
oncr
ete
de îm
-bu
nătă
ţire
a pe
rfor
man
ţei
prof
esio
nale
, fin
alită
ţi de
dez
volta
re p
rofe
sion
ală
măs
u-ra
bile
şi r
ealiz
abile
în p
erio
ada
plan
ifica
tă.
4.2.
3.
Iden
tifică
, se
lect
ează
şi
pri
oriti
zeaz
ă op
ortu
nită
ţile
de d
ezvo
ltare
pro
fesi
onal
ă.
4.2.
4.
Plan
ifică
or
gani
zare
a ac
tivită
ţilor
de
dez
volta
re p
rofe
sion
ală,
gen
eral
izar
ea
şi î
mpă
rtăş
irea
expe
rien
ţei
dida
ctice
şi
a ex
peri
enţe
i de
dezv
olta
re p
rofe
sion
ală
cu
cole
gii.
4.3.
Rea
lizea
ză ş
i mon
itori
zeaz
ă pr
oces
ul d
e de
zvol
tare
per
so-
nală
şi p
rofe
sion
ală.
4.3.
1. P
artic
ipă
la a
ctivi
tăţi
de d
ezvo
ltare
pr
ofes
iona
lă î
n şc
oală
, în
afa
ra ş
colii
, pe
pl
an re
gion
al ş
i naţ
iona
l.
4.3.
6.
Util
izea
ză
opor
tuni
-tă
ţi de
înc
adra
re î
n di
vers
e co
mun
ităţi
prof
esio
nale
, în
re
ţele
şi
foru
ri p
rofe
sion
ale,
pe
ntru
a-ş
i îm
bună
tăţi
per-
form
anţe
le.
4.3.
11.
Valo
rific
ă op
ortu
nită
ţile
de d
ez-
volta
re p
rofe
sion
ală
apăr
ute
pe p
arcu
rs ş
i in
iţiaz
ă pr
oiec
te d
e co
labo
rare
în d
ezvo
l-ta
rea
prof
esio
nală
la
nive
l lo
cal,
naţio
nal
şi in
tern
aţio
nal.
22Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
4.3.
2. Id
entifi
că ş
i pro
pune
pen
tru
disc
u-ţie
pro
blem
e co
ncre
te c
u ca
re s
e co
nfru
n-tă
în c
adru
l acti
vită
ţii.
4.3.
7. P
artic
ipă
la p
roie
cte
de
cerc
etar
e-ac
ţiune
pe
ntru
re
-zo
lvar
ea u
nor p
robl
eme
vizâ
nd
spor
irea
calit
ăţii
activ
ităţii
.
4.3.
12.
Iniţi
ază
cerc
etăr
i-acţ
iune
pen
tru
rezo
lvar
ea u
nor
prob
lem
e vi
zând
spo
rire
a ca
lităţ
ii ac
tivită
ţii.
4.3.
3. C
onsu
ltă s
iste
mati
c m
ater
iale
de
spec
ialit
ate
din
dive
rse
surs
e şi
val
orifi
că
in p
ropr
ia a
ctivi
tate
ach
iziţi
ile p
rofe
sio-
nale
noi
, ex
peri
men
tând
ide
i şi
pra
ctici
in
spira
te d
in m
ater
iale
le d
e sp
ecia
litat
e.
4.3.
8.
Ana
lizea
ză
impa
ctul
ap
licăr
ii st
rate
giilo
r no
i de
p
red
are-
învă
ţare
-eva
luar
e as
upra
pr
ogre
sulu
i el
evilo
r, de
talii
le d
emer
sulu
i di
dacti
c în
term
eni d
e ca
uză-
efec
t.
4.3.
13.
Moti
veaz
ă de
cizi
ile
peda
gogi
ce,
fund
amen
teaz
ă şti
inţifi
c pr
opri
a ex
peri
en-
ţă d
e în
văţa
re ş
i dez
volta
re p
rofe
sion
ală.
4.3.
4. D
ocum
ente
ază
sist
emati
c re
aliz
a-re
a ac
ţiuni
lor p
lani
ficat
e, c
reşt
erea
pro
fe-
sion
ală
şi p
erfo
rman
ţele
obţ
inut
e.
4.3.
9.
Mod
ifică
/ in
trod
uce
ajus
tări
şi c
ompl
etea
ză P
lanu
l In
divi
dual
de
Dez
volta
re P
ro-
fesi
onal
ă cu
acţ
iuni
rel
evan
te
şi st
rate
gii e
ficie
nte,
raco
rdat
e la
con
text
şi l
a rit
mul
înre
gis-
trat
de
creş
tere
pro
fesi
onal
ă,
evid
enţia
ză f
acto
rii d
eter
mi-
nanţ
i şi
sta
bile
şte
acţiu
ni d
e co
nsol
idar
e/
ampl
ifica
re
a pr
actic
ilor
reuş
ite ş
i de
dim
i-nu
are/
evi
tare
a e
şecu
lui.
4.3.
14.
Gen
eral
izea
ză ş
i îm
părt
ăşeş
te e
x-pe
rien
ţa p
rofe
sion
ală
prin
col
abor
area
la
ziar
e şi
revi
ste
de sp
ecia
litat
e, p
artic
ipar
ea
la s
impo
zioa
ne ş
i con
feri
nţe.
4.3.
5. R
eflec
teaz
ă pe
rman
ent
asup
ra r
e-zu
ltate
lor
prac
ticii
ziln
ice,
asu
pra
prop
riei
pr
egăti
ri p
rofe
sion
ale,
teo
retic
e şi
pra
cti-
ce.
4.3.
10. S
olic
ită a
juto
rul c
oleg
i-lo
r şi
adm
inist
raţie
i in
stitu
ţiei
la e
valu
area
obi
ectiv
ă a
nive
-lu
lui p
ropr
iu d
e pr
egăti
re p
ro-
fesi
onal
ă te
oreti
că ş
i pra
ctică
.
4.3.
15. A
prec
iază
obi
ectiv
pro
pria
acti
vita
-te
, pro
pria
con
trib
uţie
la d
ezvo
ltare
a pr
o-fe
sion
ală,
real
izar
ea P
lanu
lui I
ndiv
idua
l de
Dez
volta
re P
rofe
sion
ală
şi p
erfo
rman
ţele
pr
ofes
iona
le.
22Institutul de Politici Publice
23Institutul de Politici Publice
Dom
eniu
l 5. R
elaţ
ia ş
coal
ă-fa
mili
e-co
mun
itat
e
Stan
dard
ul 5
. Cad
rul d
idac
tic a
sigu
ră r
elaţ
ii de
col
abor
are
şi r
espe
ct c
u fa
mili
a şi
com
unita
tea,
dez
voltâ
nd p
arte
neri
ate
efici
ente
în s
priji
nul r
ealiz
ării
unui
pro
ces
educ
aţio
nal d
e ca
litat
e.
Indi
cato
riD
escr
ipto
ri
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
5.1.
Com
unic
ă în
mod
cu-
rent
cu
mem
brii
fam
iliei
/re
prez
enta
nţii
lega
li de
spre
ac
tivita
tea
şi p
rogr
esul
ele
-vi
lor.
5.1.
1. I
nfor
mea
ză p
ărin
ţii s
au r
epre
-ze
ntan
ţii l
egal
i ai
ace
stor
a cu
pri
vire
la
obi
ectiv
ele
şi c
onţin
utul
învă
ţări
i şi
aşte
ptăr
ile fa
ţă d
e el
evi.
5.1.
3. I
mpl
ică
pări
nţii
sau
tuto
rii
în
disc
uţii
şi a
ctivi
tăţi
priv
ind
asig
ura-
rea
unui
med
iu f
avor
abil
învă
ţări
i şi
ating
erii
rezu
ltate
lor
scon
tate
de
că-
tre
elev
i.
5.1.
5. O
feră
con
sulta
ţii p
ărin
ţilor
sau
tuto
-ri
lor î
n ve
dere
a ac
ordă
rii s
priji
nulu
i max
im
pent
ru c
a el
evii
să fi
e m
otiva
ţi, în
cura
jaţi
şi
spri
jiniţi
să
real
izez
e pr
ogre
se.
5.1.
2. P
rezi
ntă
pări
nţilo
r sa
u re
pre-
zent
anţil
or le
gali
ai c
opiil
or in
form
aţia
ne
cesa
ră d
espr
e pr
ogre
sul î
nreg
istr
at,
succ
esel
e şi
nec
esită
ţile
de d
ezvo
ltare
şi
spr
ijin
ale
elev
ilor p
e pa
rcur
sul î
nvă-
ţări
i, re
spec
tând
pri
ncip
iul c
onfid
enţi-
alită
ţii.
5.1.
4. A
naliz
ează
det
alia
t în
col
abo-
rare
cu
pări
nţii
sau
repr
ezen
tanţ
ii le
gali
ai c
opiil
or r
ezul
tate
le e
levu
lui,
acce
ntuâ
nd p
unct
ele
fort
e în
înv
ă-ţa
re ş
i co
mpo
rtam
ent,
dar
şi
info
r-m
ând
desp
re c
onse
cinţ
ele
nere
spec
-tă
rii n
orm
elor
sta
bilit
e.
5.1.
6. E
labo
reaz
ă îm
preu
nă c
u pă
rinţ
ii/m
embr
ii fa
mili
ei p
rogr
ame
de e
ficie
ntiza
-re
a p
roce
sulu
i edu
caţio
nal ş
i de
educ
aţie
pa
rent
ală,
ofe
rind
sug
estii
cu
refe
rire
la
creş
tere
a ra
ndam
entu
lui
şi/s
au p
reve
ni-
rea
eşec
ului
, pr
ecum
şi a
band
onul
ui ş
co-
lar.
5.2.
Fa
cilit
ează
im
plic
area
m
embr
ilor
fam
iliei
şi
ai
co
mun
ităţii
în
ca
litat
e de
pe
rsoa
ne-r
esur
să
în
efici
-en
tizar
ea p
roce
sulu
i edu
ca-
ţiona
l.
5.2.
1. I
mpl
ică
pări
nţii
şi m
embr
ii co
-m
unită
ţii s
ă pa
rtici
pe î
n ca
litat
e de
pe
rsoa
ne-r
esur
să ş
i par
ticip
anţi
în a
c-tiv
ităţi,
men
ite s
ă sp
orea
scă
calit
atea
ed
ucaţ
iei l
a ni
vel d
e cl
asă
sau
insti
tu-
ţie.
5.2.
2. O
rgan
izea
ză e
veni
men
te in
ter-
activ
e cu
ele
vii,
pări
nţii
şi m
embr
ii co
mun
ităţii
în
func
ţie d
e in
tere
sul,
capa
cită
ţile
şi c
ultu
ra a
cest
ora,
me-
nite
să
cons
olid
eze
rela
ţia în
tre
scoa
-lă
si c
omun
itate
a lo
cală
şi s
ă efi
cien
-tiz
eze
proc
esul
edu
caţio
nal.
5.2.
3. Id
entifi
că o
port
unită
ţi ex
tern
e în
co-
labo
rare
cu
pări
nţii
şi m
embr
ii co
mun
ităţii
pe
ntru
dez
volta
rea
com
pete
nţel
or e
levi
-lo
r şi
val
orifi
care
a in
telig
enţe
lor
mul
tiple
al
e co
pilu
lui.
24Institutul de Politici Publice
5.3.
Fa
cilit
ează
im
plic
area
el
evilo
r în
dez
volta
rea
pro-
iect
elor
com
unita
re ş
i a a
c-ţiu
nilo
r de
vol
unta
riat
.
5.3.
1. Î
ncur
ajea
ză i
mpl
icar
ea e
levi
lor
în d
iver
se p
roie
cte
sau
acţiu
ni d
e vo
-lu
ntar
iat,
org
aniz
ate
la n
ivel
de
clas
ă şi
/ sa
u in
stitu
ţie.
5.3.
2. O
feră
îndr
umar
e şi
spr
ijin
pen-
tru
elev
i ca
ei
să-ş
i m
anife
ste
acti-
vism
ul ş
i res
pons
abili
tate
a în
impl
e-m
enta
rea
de p
roie
cte
şi a
cţiu
ni d
e vo
lunt
aria
t, d
esfă
şura
te în
insti
tuţie
şi
în c
omun
itate
.
5.3.
3. G
ener
aliz
ează
şi
prez
intă
pra
ctici
le
bune
de
aplic
are
a un
or s
iste
me
coer
ente
de
impl
icar
e a
dive
rsel
or c
ateg
orii
de c
opii
în im
plem
enta
rea
proi
ecte
lor
şi a
cţiu
nilo
r de
vol
unta
riat
în c
adru
l ins
tituţ
iei ş
i al c
o-m
unită
ţii.
5.4.
Dez
voltă
rela
ţiile
din
tre
şcoa
lă
şi
fam
ilii/
mem
brii
com
unită
ţii
prin
in
term
e-di
ul
proi
ecte
lor
educ
aţio
-na
le re
leva
nte.
5.4.
1. Id
entifi
că d
omen
ii de
inte
res
co-
mun
e al
e şc
olii,
fam
iliei
şi c
omun
ităţii
pe
ntru
dez
volta
rea
în p
arte
neri
at a
pr
oiec
telo
r ed
ucaţ
iona
le.
5.4.
3.
Ant
rene
ază
stru
ctur
ile
aso-
ciati
ve a
le e
levi
lor
şi a
le p
ărin
ţilor
, pr
ecum
şi
insti
tuţii
le p
arte
nere
din
co
mun
itate
, în
elab
orar
ea d
ocum
en-
telo
r de
politi
ci a
le ş
colii
(pro
iect
e de
de
zvol
tare
, pla
n de
acti
vita
te e
tc.).
5.4.
5. V
alor
ifică
pro
iect
ele
educ
aţio
nale
re
aliz
ate
în p
arte
neri
at c
u fa
mili
a şi
com
u-ni
tate
a pe
ntru
asi
gura
rea
învă
ţări
i sem
ni-
ficati
ve.
5.4.
2. G
hide
ază
şi s
priji
nă e
levi
i, pă
rin-
ţii, m
embr
ii co
mun
ităţii
în e
labo
rare
a şi
impl
emen
tare
a pr
oiec
telo
r com
une.
5.4.
4 O
rgan
izea
ză a
ctivi
tăţi
de p
re-
gătir
e a
elev
ilor
pent
ru p
rom
ovar
ea
proi
ecte
lor
educ
aţio
nale
ela
bora
te
în p
arte
neri
at.
5.4.
6. E
labo
reaz
ă, în
par
tene
riat
cu
mem
-br
ii co
mun
ităţii
, pro
iect
e în
sco
pul f
acili
tă-
rii c
oezi
unii
soci
ale
într
e to
ţi ac
tori
i edu
ca-
ţiona
li di
n in
stitu
ţie.
24Institutul de Politici Publice
25Institutul de Politici Publice
1.3. Instrumentarul de evaluare a cadrelor didactice
1.3.1. Ciclul evaluării şi dezvoltării profesionale
Evaluarea cadrelor didactice din învăţământul general este reglementată în art. 45 al Codului Educaţiei:▪ Articolul 45. Evaluarea cadrelor didactice(1) Evaluarea internă a cadrelor didactice din învăţământul general se efectu-
ează anual în baza unei metodologii de evaluare aprobate de Ministerul Educaţiei.(2) Evaluarea externă a cadrelor didactice din învăţământul general se efec-
tuează o dată la 5 ani de către organele abilitate, în baza unei metodologii de evaluare aprobate de Ministerul Educaţiei.
(3) Metodologia de evaluare prevede, în mod obligatoriu, consultarea opi-niilor elevilor, părinţilor şi ale altor cadre didactice din instituţia de învăţământ respectivă.
În corespundere cu aceste prevederi, Inspectoratul Şcolar Naţional asigură ela-borarea metodologiilor de evaluare, care, odată cu aprobarea de către Ministerul Educaţiei, constituie cadrul normativ pentru realizarea evaluării cadrelor didactice.
Scopul primordial al evaluării cadrului didactic îl constituie sprijinirea dezvol-tării profesionale a acestuia şi, implicit, sprijinirea creării în instituţia de învăţă-mânt a unei reale comunităţi de învăţare şi dezvoltare profesională.
Procesul de evaluare internă şi cel de evaluare externă a cadrelor didactice, precum şi rezultatele acestora vor fi utilizate în mod primordial pentru:
• formarea competenţelor de reflecţie şi autoevaluare a cadrelor didactice;• asigurarea calităţii procesului de învăţare la clasă;• identificarea domeniilor în care cadrele didactice demonstrează competen-
ţe şi experienţe notabile, precum şi a celor în care au nevoie de informare şi sprijin pentru dezvoltare;
• elaborarea planurilor individuale de dezvoltare profesională;• identificarea bunelor practici pentru împărtăşire pe plan local, raional, naţional;• proiectarea acţiunilor de împărtăşire a experienţei şi de dezvoltare profesi-
onală la locul de muncă;• stimularea creării în instituţia de învăţământ a unei comunităţi reale de în-
văţare.▪ Ciclul evaluării şi dezvoltării profesionale se constituie din următoarele etape:Evaluarea cadrului didactic• Care este nivelul de competenţă a cadrului didactic în raport cu standardele
agreate?• Ce dovezi palpabile există pentru punerea în evidenţă a rezultatelor profe-
sionale?
26Institutul de Politici Publice
• Care sunt domeniile în care cadrul didactic are nevoie de sprijin pentru dezvoltare?
• Care sunt punctele tari care îl pot face persoană-resursă pentru alţii?Elaborarea planului de dezvoltare profesională• Formularea obiectivelor de dezvoltare profesională, în corelare cu rezulta-
tele evaluării şi cu obiectivele de dezvoltare ale instituţiei:− pentru îmbunătăţirea nivelului profesional pe domeniile identificate / pen-
tru satisfacerea necesităţilor reale de dezvoltare profesională;− pentru împărtăşirea bunelor practici.• Identificarea priorităţilor şi a acţiunilor.Implementarea planului de dezvoltare profesională• Realizarea acţiunilor:− prin identificarea oportunităţilor existente pentru satisfacerea necesităţilor
profesionale;− prin crearea şi / sau valorificarea oportunităţilor pentru împărtăşirea de
succese / realizări / puncte tari (bune practici).Analiza impactului acţiunilor realizate• În ce măsură au fost realizate acţiunile şi obiectivele din Planul individual
de dezvoltare profesională?• Care dintre acţiunile proiectate au avut o relevanţă mai mare pentru dez-
voltarea profesională?Reprezentarea grafică a ciclului evaluării şi dezvoltării profesionale este pre-
zentată în figura de mai jos.
Figura 1. Ciclul evaluării şi dezvoltării profesionale
26Institutul de Politici Publice
27Institutul de Politici Publice
1.3.2. Instrumentarul pentru evaluarea anuală internă a cadrelor didactice
Evaluarea anuală ca şi proces va include următoarele elemente:• Autoevaluarea;• Evaluarea din partea superiorului (angajatorului);• Completarea portofoliului profesional;• Consultarea opiniei altor cadre didactice – evaluarea de la egal la egal;• Consultarea opiniilor elevilor şi părinţilor.▪ AutoevaluareaCadrul didactic, în calitate de actant al educaţiei interesat de dezvoltare pro-
fesională pe parcursul întregii vieţi, este cel mai în măsură să se evalueze, să-şi stabilească scopuri de dezvoltare şi să analizeze gradul de realizare a acestora. Autoevaluarea ca proces trebuie să asigure reflecţia profundă asupra modului în care elevii sunt ajutaţi de către cadrul didactic în obţinerea succesului în învă-ţare. Acest proces reflexiv trebuie să ajute profesorul în identificarea punctelor sale tari şi a domeniilor în care are nevoie de sprijin şi dezvoltare.
Evaluarea din partea superiorului (angajatorului)Evaluarea de către superior (angajator) va fi corelată cu elementele incluse în
autoevaluare. După completarea în mod independent a instrumentelor (de au-toevaluare – de către cadrul didactic şi de evaluare – de către angajator), părţile vor face schimb de instrumente. În cadrul unei discuţii (interviu), prin negociere, evaluatul şi evaluatorul vor ajunge la decizia comună privind rezultatul evaluării.▪ Completarea portofoliului profesionalPortofoliul profesional reprezintă colecţia de dovezi ale celor mai bune expe-
rienţe profesionale pe principalele domenii vizate de standarde şi poate include:• Proiectarea şi pregătirea învăţării (Domeniul 1) şi Procesul de predare-învă-
ţare-evaluare (Domeniul 3):− Proiecte didactice ale celor mai reuşite lecţii / unităţi de învăţare, inclusiv
variante îmbunătăţite post-predare.− Materiale didactice complementare, elaborate şi aplicate la clasă.− Instrumente de evaluare formativă şi sumativă, elaborate şi aplicate.− Proiecte ale celor mai bune activităţi extraşcolare implementate.− Reflecţii profesionale cu privire la: aplicarea proiectelor didactice (ce a reuşit,
ce se poate face mai bine etc.); eficientizarea aplicării materialelor didactice la clasă; rezultatele aplicării instrumentelor de evaluare şi ideile pentru îmbunătăţirea aces-tora; rezultatele activităţilor extraşcolare şi modalităţile de diversificare a lor etc.
• Mediul de învăţare (Domeniul 2):− Dovezi privind organizarea unui mediu de învăţare dezvoltativ şi sigur, bazat
pe cultura învăţării, care facilitează succesul fiecărui elev.• Dezvoltare şi creştere profesională (Domeniul 4):− Probe privind planificarea şi gestionarea propriei dezvoltări profesionale
28Institutul de Politici Publice
continui, cu axare pe necesităţile reale (planul de dezvoltare profesională şi ra-portul de activitate privind progresul înregistrat în realizarea acestuia).
− Dovezi privind implicarea în procesul de dezvoltare profesională la locul de muncă (rezultate ale participării la cercetări-acţiune, în cazul în care sunt; materiale aferente schimbului de bune practici; documentare a participării la activităţi de dezvoltare profesională etc.).
• Relaţia şcoală-familie-comunitate (Domeniul 5):− Materiale privind colaborarea cu familia şi comunitatea.▪ Consultarea opiniei altor cadre didactice - evaluarea de la egal la egalEvaluarea de la egal la egal va fi asigurată de către doi-trei colegi, de aceeaşi
disciplină, din cadrul aceleiaşi arii curriculare sau de la orice alte discipline, cu condiţia posedării competenţelor ştiinţifice şi didactice necesare în scopul spri-jinirii cadrului didactic pentru identificarea punctelor sale tari şi a domeniilor în care are nevoie de dezvoltare. Aceasta va include: rezultate ale observării direc-te privind procesul de predare-învăţare-evaluare (fişe de observare şi evaluare a lecţiilor şi reflecţii asupra celor observate, cu recomandări); consideraţii peda-gogice privind realizarea activităţilor extraşcolare (fişe de observare a activităţi-lor şi reflecţii asupra celor observate, cu recomandări); consideraţii pedagogice cu referire la implicarea în activitatea de dezvoltare profesională.▪ Consultarea opiniilor elevilor şi părinţilorConsultarea opiniilor elevilor şi părinţilor va fi documentată prin:− dovezi privind colectarea de feedback de către cadrul didactic;− realizarea unui chestionar cu părinţii, pe dimensiunile din standarde la care
aceştia pot oferi feedback;− realizarea unui chestionar cu elevii, pe dimensiunile din standarde la care
aceştia pot oferi feedback.Ponderarea instrumentelor în cadrul evaluării internePentru realizarea evaluării interne, se recomandă aplicarea următoarei grile
de ponderare a instrumentelor:
Elementele evaluării interne Instrumente Ponderea
AutoevaluareaChestionar de autoevaluare şi reflecţie, cu stabilirea domeniilor de dezvoltare
30%Evaluarea din partea superiorului (angajatorului)
Chestionar de evaluare, cu recomandări pentru dezvoltare
Completarea portofoliului profesi-onal
Portofoliul cu dovezi pe domeniile vizate de standarde
40 %
Consultarea opiniei altor cadre di-dactice - evaluarea de la egal la egal
Fişe de observareReflecţii pedagogice
20%
Consultarea opiniilor elevilor şi pă-rinţilor
Chestionare pentru elevi şi părinţi, pe di-mensiunile din standarde la care aceştia pot oferi feedback
10%
28Institutul de Politici Publice
29Institutul de Politici Publice
1.3.3. Instrumentarul pentru evaluarea externă a cadrelor didactice
Evaluarea externă a cadrelor didactice, în baza metodologiei de evaluare ela-borate de către Inspectoratul Şcolar Naţional şi aprobate de către Ministerul Educaţiei, este efectuată de către organele abilitate o dată la cinci ani.
Evaluarea externă poate servi ca bază, alături de alte elemente prevăzute de metodologia aferentă, pentru procesul de conferire şi confirmare a gradelor didactice şi, respectiv, acordarea sporului salarial aferent conform prevederilor legale.
Ponderarea instrumentelor în cadrul evaluării externePentru realizarea evaluării externe, se recomandă aplicarea următoarei grile
de ponderare a instrumentelor:
Elementele vizate de evaluarea externă Instrumente Pondere
Rezultatele evaluărilor anuale pe parcursul a 5 ani.
Sinteza rezultatelor evaluărilor anuale. 50%
Planul de dezvoltare profesională.Raportul privind gradul de realizare a obiectivelor din planul de dezvoltare pro-fesională, pentru perioada evaluată.
50%
1.3.4. Recomandări pentru aplicarea cadrului de referinţă la elaborarea instrumentelor de evaluare anuală
La elaborarea diverselor fişe de evaluare, chestionare, fişe de observare, ghi-dul de portofoliu etc., se va proceda la:
• analiza minuţioasă a indicatorilor şi descriptorilor din standarde;• stabilirea indicatorilor care se pretează pentru analiză printr-o modalitate
sau alta;• stabilirea structurii documentelor pentru fiecare categorie de respondenţi /
evaluatori.Corelarea indicatorilor şi a tipurilor de instrumente se va realiza de către In-
spectoratul Şcolar Naţional.Un model de corelare a indicatorilor şi a tipurilor de instrumente / respon-
denţi poate fi structurat conform tabelului de mai jos.
30Institutul de Politici Publice
Nr.
Indi
cato
rAu
toev
alu-
area
Eval
uare
a di
n pa
r-te
a su
perio
rulu
i (a
ngaj
ator
ului
)
Port
ofol
iul
prof
esio
nal
Cons
ulta
rea
opin
iei
alto
r cad
re d
idac
ti-ce
− e
valu
area
de
la
egal
la e
gal
Cons
ulta
rea
opin
iilor
el
evilo
r
Cons
ulta
rea
opin
iilor
păr
in-
ţilor
Dom
eniu
l 1. P
roie
ctar
ea şi
pre
gătir
ea în
văţă
rii.
Stan
dard
ul 1
. Cad
rul d
idac
tic p
lani
fică
şi pr
oiec
teaz
ă pr
oces
ul d
e pr
edar
e-în
văţa
re-e
valu
are
cent
rat p
e el
ev, î
n ve
dere
a as
igur
ării
efici
en-
ţei ş
i cre
ării
opor
tuni
tăţil
or d
e im
plic
are
şi de
zvol
tare
pen
tru
fieca
re c
opil.
1.1.
Dem
onst
reaz
ă cu
noaş
tere
a el
evi-
lor
şi a
abo
rdăr
ilor
mod
erne
pri-
vind
învă
ţare
a.
1.2.
Dem
onst
reaz
ă cu
noaş
tere
a m
a-te
riei
la d
isci
plin
a pr
edat
ă.
1.3.
Proi
ecte
ază
un d
emer
s di
dacti
c m
oder
n,
conf
orm
ri
gori
lor
ca-
drul
ui c
urri
cula
r al
dis
cipl
inei
.
1.4.
Proi
ecte
ază
un d
emer
s di
dacti
c co
-er
ent,
indi
vidu
aliza
t şi
dife
renţ
iat,
adap
tat l
a pa
rticu
larit
ăţile
ele
vilo
r.
1.5.
Plan
ifică
eva
luar
ea p
roce
sulu
i şi
a
rezu
ltate
lor
învă
ţări
i în
conc
or-
danţ
ă cu
rig
orile
cur
ricu
lare
.
1.6.
Plan
ifică
util
izar
ea a
decv
ată
a re
-su
rsel
or d
e în
văţa
re în
rea
lizar
ea
dem
ersu
lui d
idac
tic.
Dom
eniu
l 2. M
ediu
l de
învă
ţare
.St
anda
rdul
2. C
adru
l did
actic
asi
gură
cre
area
unu
i med
iu d
e în
văţa
re d
ezvo
ltativ
şi s
igur
, baz
at p
e cu
ltura
învă
ţări
i, ca
re fa
cilit
ează
suc
-ce
sul fi
ecăr
ui e
lev.
2.1.
Stab
ileşt
e un
cl
imat
re
laţio
nal
sigu
r, ba
zat
pe î
ncre
dere
, so
li-da
rita
te ş
i res
pect
, pe
prin
cipi
ile
echi
tăţii
şi a
le to
lera
nţei
.
30Institutul de Politici Publice
31Institutul de Politici Publice
Nr.
Indi
cato
rAu
toev
alu-
area
Eval
uare
a di
n pa
r-te
a su
perio
rulu
i (a
ngaj
ator
ului
)
Port
ofol
iul
prof
esio
nal
Cons
ulta
rea
opin
iei
alto
r cad
re d
idac
ti-ce
− e
valu
area
de
la
egal
la e
gal
Cons
ulta
rea
opin
iilor
el
evilo
r
Cons
ulta
rea
opin
iilor
păr
in-
ţilor
2.2.
Org
aniz
ează
în
mod
raţ
iona
l şi
op
tim s
paţiu
l fizi
c.
2.3.
Asi
gură
man
agem
entu
l efi
cien
t al
cla
sei ş
i al c
ompo
rtam
entu
lui
elev
ilor.
Dom
eniu
l 3. P
roce
sul d
e pr
edar
e-în
văţa
re-e
valu
are.
Stan
dard
ul 3
. Cad
rul d
idac
tic a
sigu
ră im
plem
enta
rea
unui
pro
ces
de p
reda
re-în
văţa
re-e
valu
are
cent
rat p
e ce
l car
e în
vaţă
, în
vede
rea
asig
urăr
ii su
cces
ului
şco
lar
al fi
ecăr
ui e
lev.
3.1.
Form
ează
şi
dezv
oltă
moti
vaţia
, au
tono
mia
şi
re
spon
sabi
litat
ea
elev
ilor
pent
ru p
ropr
ia în
văţa
re.
3.2.
Dem
onst
reaz
ă o
com
unic
are
di-
dacti
că c
orec
tă ş
i efic
ient
ă.
3.3.
Util
izea
ză î
n m
od o
ptim
div
ersi
-ta
tea
resu
rsel
or d
e în
văţa
re.
3.4.
Ges
tione
ază
efici
ent
proc
esul
ed
ucaţ
iona
l la
clas
ă.
3.5.
Folo
seşt
e ev
alua
rea
drep
t ins
tru-
men
t de
dezv
olta
re a
pot
enţia
lu-
lui e
levi
lor.
Dom
eniu
l 4. D
ezvo
ltare
şi c
reşt
ere
prof
esio
nală
.St
anda
rdul
4. C
adru
l did
actic
ges
tione
ază
prop
ria
dezv
olta
re p
rofe
sion
ală
conti
nuă,
axa
tă p
e ne
cesi
tăţi
real
e, în
ved
erea
asi
gură
rii p
er-
form
anţe
i sal
e pr
ofes
iona
le.
4.1.
Cons
trui
eşte
pr
opria
id
entit
ate
prof
esio
nală
în
core
spun
dere
cu
rolu
rile
pres
cris
e de
fun
cţia
pe
care
o d
eţin
e.
32Institutul de Politici Publice
Nr.
Indi
cato
rAu
toev
alu-
area
Eval
uare
a di
n pa
r-te
a su
perio
rulu
i (a
ngaj
ator
ului
)
Port
ofol
iul
prof
esio
nal
Cons
ulta
rea
opin
iei
alto
r cad
re d
idac
ti-ce
− e
valu
area
de
la
egal
la e
gal
Cons
ulta
rea
opin
iilor
el
evilo
r
Cons
ulta
rea
opin
iilor
păr
in-
ţilor
4.2.
Proi
ecte
ază
prop
riul
tr
aseu
de
de
zvol
tare
pr
ofes
iona
lă
conti
-nu
ă.
4.3.
Real
izea
ză ş
i m
onito
rize
ază
pro-
cesu
l de
dezv
olta
re p
erso
nală
şi
prof
esio
nală
.
Dom
eniu
l 5. R
elaţ
ia şc
oală
-fam
ilie-
com
unita
te.
Stan
dard
ul 5
. Cad
rul d
idac
tic a
sigu
ră re
laţii
de
cola
bora
re ş
i res
pect
cu
fam
ilia
şi c
omun
itate
a, d
ezvo
ltând
par
tene
riat
e efi
cien
te în
spr
i-jin
ul re
aliz
ării
unui
pro
ces
educ
aţio
nal d
e ca
litat
e.
5.1.
Com
unic
ă în
m
od
cure
nt
cu
mem
brii
fam
iliei
/rep
reze
ntan
ţii
lega
li de
spre
acti
vita
tea
şi p
ro-
gres
ul e
levi
lor.
5.2.
Faci
litea
ză im
plic
area
mem
brilo
r fa
mili
ei şi
a c
omun
ităţii
în c
alita
te
de p
erso
ane-
resu
rsă
în e
ficie
nti-
zare
a pr
oces
ului
edu
caţio
nal.
5.3.
Faci
litea
ză i
mpl
icar
ea e
levi
lor
în
dezv
olta
rea
proi
ecte
lor
com
uni-
tare
şi a
acţ
iuni
lor d
e vo
lunt
aria
t.
5.4.
Dez
voltă
rel
aţiil
e di
ntre
şco
ală
şi
fam
ilii/
mem
brii
com
unită
ţii p
rin
inte
rmed
iul
proi
ecte
lor
educ
aţi-
onal
e re
leva
nte.
32Institutul de Politici Publice
33Institutul de Politici Publice
2. Standarde profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul primar, gimnazial şi liceal
Coordonare:Nicolaescu-Onofrei Liliana, Ministerul EducaţieiDr. conf. cerc. Cara Angela, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Autori:Dr. conf. cerc. Cara Angela, Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiCaragi Larisa, LT „Emil Nicula”, s. Mereni, Anenii NoiDr. Cerbuşca Pavel, Liceul Academiei de Ştiinţe din MoldovaChicu Valentina, Ministerul EducaţieiDr. conf. Cincilei Cornelia, Programul Educaţional „Pas cu Pas”Condrea Ion, LT „Ion Inculeţ”, s. Vorniceni, StrăşeniDr. conf. Cosovan Olga, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, ChişinăuDuca Cristina, Ministerul EducaţieiEşanu Rodica, LT „Columna”, ChişinăuJitari Mariana, LT „Spiru Haret”, ChişinăuNicolaescu-Onofrei Liliana, Ministerul EducaţieiDr. Rusnac Virginia, Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică
Consultant internaţional:dr. Sergij Gabršček, Slovenia
Lucrarea a fost elaborată în cadrul Proiectului ”Educaţia în Republica Moldo-va − competenţe pentru prezent şi viitor”. Această iniţiativă este parte a Proiec-tului de sprijin pentru reforma educaţiei în Republica Moldova (OSF-SUPREM), susţinut de către Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, prin intermediul Fun-daţiei Soros-Moldova.
34Institutul de Politici Publice
2.1. Consideraţii conceptuale
2.1.1. Argument pentru un nou concept de evaluare a cadrelor didactice: evaluarea axată pe dezvoltarea comunităţilor de învăţare
Standardele profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul primar, gimnazial şi liceal sunt parte integrantă a sistemului de standarde educaţionale de stat în învăţământul general şi vizează dezvoltarea competenţelor profesio-nale ale cadrelor didactice, în vederea asigurării progresului în învăţare al tutu-ror elevilor.
Abordarea propusă de autorii prezentului document se bazează pe următoa-rele consideraţii:
Un proces modern de evaluare a cadrelor didactice nu mai poate fi axat pe cuantificarea unor credite oferite pentru orele de participare la cursuri de for-mare sau la diferite activităţi, majoritatea dintre care nici măcar nu pot fi efectu-ate de cei mai mulţi dintre profesori. El trebuie să se axeze pe crearea unor co-munităţi de bune practici în fiecare şcoală, în cadrul cărora profesorii se sprijină reciproc, învăţând unii de la alţii şi urmărind succesul comun.
Un proces de evaluare autentic nu mai poate pune accent pe acordarea de credite pentru organizarea, cu exces de zel şi cu stres pentru dascăl şi pentru co-pii, a trei lecţii şi două activităţi demonstrative pe parcursul a cinci ani, care, de fapt, nici pe departe nu „demonstrează” situaţia reală. El trebuie să se axeze, în primul rând, pe aprecierea gradului de competenţă cu care un cadru didactic îşi face munca în fiecare zi, pas cu pas, pe modul în care acesta rezolvă problemele reale şi răspunde provocărilor care apar.
Un proces de evaluare eficient nu mai poate pune profesorul în situaţia de a acorda extrem de mult timp activităţilor birocratice, consumatoare de timp şi de hârtie, în detrimentul unui timp de calitate folosit pentru pregătirea şi realiza-rea activităţii cu elevii. Cadrul didactic trebuie să-şi centreze activitatea pe elev, ajutându-l să progreseze în învăţare, să se simtă liber în gândire, să-şi manifeste curiozitatea prin întrebări, să-şi sprijine colegii şi să caute sprijinul acestora.
Şcoala, în ansamblul ei, şi colectivul pedagogic, în particular, pot fi compa-rate cu o orchestră. Managerul este în rol de dirijor, cadrele didactice sunt in-strumentiştii. Orchestra acompaniază elevii, care reprezintă corul şi soliştii, iar muzica lor este un produs care poate crea satisfacţie doar dacă toţi lucrează împreună, în echipă. O altă metaforă pentru succesul unei instituţii educaţiona-le este cea a sporturilor de ştafetă, în care câştigă echipa al cărei ultim membru trece primul linia de finiş, indiferent de faptul cât de rapizi au fost coechipierii săi. Un colectiv pedagogic este unul de succes atunci când toate cadrele mana-geriale şi didactice sunt axate pe creştere profesională. O clasă de elevi este una
34Institutul de Politici Publice
35Institutul de Politici Publice
de succes nu atunci când are unul sau câţiva olimpici, ci atunci când toţi elevii demonstrează progrese în învăţare şi vin cu plăcere la şcoală, unde se simt puşi în valoare, stimulaţi şi sprijiniţi. Cu alte cuvinte, şcolile de succes sunt cele care constituie reale comunităţi de învăţare, comunităţi de bune practici.
Este iminentă axarea evaluării pe domeniile importante atât pentru activi-tatea cadrului didactic, cât şi pentru asigurarea condiţiilor propice succesului în învăţare al elevilor: proiectarea şi pregătirea învăţării; mediul de învăţare; procesul de predare-învăţare-evaluare; dezvoltarea şi creşterea profesională a cadrelor didactice; dezvoltarea relaţiei şcoală-familie-comunitate.
Evaluarea cadrelor didactice poate şi trebuie să devină un bun instrument pentru dezvoltarea comunităţilor de învăţare, cu condiţia că va include:
• autoevaluarea, în baza reflecţiei profunde asupra prestaţiei profesionale personale, coroborată cu evaluarea din partea administraţiei / managementului instituţiei, rezultatele fiind discutate şi agreate de ambele părţi;
• evaluarea de către colegii-coechipieri, în baza observării, analizei şi discu-ţiilor profesionale, cu axare pe învăţarea reciprocă şi schimbul de experienţă;
• consultarea opiniei elevilor şi părinţilor, în conformitate cu prevederile Co-dului educaţiei al Republicii Moldova.
2.1.2. Principii de bază în elaborarea şi aplicarea standardelor profe-sionale ale cadrelor didactice
Standardele profesionale ale cadrelor didactice prezintă un sistem de referin-ţă important, menit să contribuie la asigurarea calităţii procesului educaţional şi a sistemului educaţional în ansamblu. Standardele constituie repere de bază în organizarea eficientă a procesului de evaluare internă şi externă a cadrelor didactice, de dezvoltare profesională şi avansare în carieră.
Principiile de bază, utilizate în elaborarea standardelor şi care urmează a fi respectate cu rigurozitate şi în procesul de aplicare a acestora, includ:
• principiul asigurării echităţii – asigurarea unei abordări echidistante şi fără discriminare a oricărui cadru didactic, în procesul implementării standardelor şi aplicării lor în calitate de bază a evaluării activităţii;
• principiul asigurării calităţii – prin aplicarea standardelor unice, raportate la bunele practici naţionale şi internaţionale în domeniu;
• principiul relevanţei – standardizarea aspectelor de dezvoltare personală şi profesională, relevante pentru activitatea cadrelor didactice şi îmbunătăţirea acesteia;
• principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia – formularea standar-delor şi a indicatorilor pe toate domeniile din perspectiva primordială a centrării
36Institutul de Politici Publice
pe elev; introducerea aspectelor care ţin de consultarea elevilor şi părinţilor, în calitate de beneficiari;
• principiul susţinerii şi promovării personalului din educaţie pe bază de me-ritocraţie şi performanţă – elaborarea explicită a standardelor, indicatorilor şi descriptorilor ca bază pentru dezvoltare ulterioară a metodologiei şi instrumen-telor de evaluare, care să fie utilizate pentru modernizarea sistemului de evalu-are profesională, internă şi externă, şi acordare a gradelor didactice.
Prin standardele profesionale elaborate, tuturor elevilor li se asigură şanse egale de a primi o educaţie de calitate din partea cadrelor didactice pregătite după cerinţe profesionale unice: promovarea conceptului educaţiei incluzive şi a principiilor şcolii prietenoase copilului; asigurarea unui mediu deschis, sigur pentru învăţare; creşterea atractivităţii învăţării; dezvoltarea cetăţeniei demo-cratice şi a participării active; dezvoltarea competenţelor digitale, prin elabo-rarea şi aplicarea conţinuturilor educaţionale digitale în procesul educaţional; asigurarea coeziunii sociale dintre toţi actorii pentru realizarea unei educaţii de calitate.
Elaborarea standardelor profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul primar, gimnazial şi liceal mai este motivată de priorităţile urmărite prin coope-rarea susţinută în domeniul formării profesionale continue din Republica Mol-dova, în vederea asigurării unei educaţii de calitate. Aceasta este determinată de următorii factori:
• consolidarea dimensiunii europene în domeniul educaţiei şi formării profe-sionale continue a cadrelor didactice;
• orientarea sistemului de dezvoltare profesională în conformitate cu cerin-ţele pieţei muncii şi ale pedagogiei centrate pe elev;
• motivarea cadrelor didactice pentru învăţare pe tot parcursul vieţii;• creşterea responsabilităţii personale a fiecărui cadru didactic pentru reuşi-
ta propriei cariere profesionale;• promovarea transparenţei, recunoaşterea competenţelor şi/sau a califică-
rilor.
36Institutul de Politici Publice
37Institutul de Politici Publice
2.2. Standardele profesionale ale cadrelor didactice
2.2.1. Structura standardelor
Standardele profesionale ale cadrelor didactice vizează dezvoltarea continuă a competenţelor profesionale (în raport cu necesităţile educaţionale din sistem, din instituţie şi cu necesităţile profesionale individuale ale cadrului didactic) şi iau în considerare tendinţele existente, în domeniul motivării pentru autoforma-re şi realizării unei activităţi didactice de calitate.
1. Standardele profesionale acoperă întreaga activitate de predare-învăţa-re-evaluare şi se structurează pe cinci dimensiuni/domenii prioritare:
2. Proiectarea şi pregătirea învăţării.3. Mediul de învăţare.4. Procesul de predare-învăţare-evaluare.5. Dezvoltare şi creştere profesională.Relaţia şcoală-familie-comunitate.Pentru fiecare dimensiune/ domeniu, este precizat standardul necesar de
atins/realizat. Fiecare standard se constituie din mai multe elemente – indica-tori care reflectă etapele/ acţiunile cadrului didactic, necesare şi oportune pen-tru atingerea standardului.
Standardele profesionale ale cadrelor didactice acoperă dimensiunile fun-damentale ale procesului educaţional centrat pe copil, domeniile prioritare în activitatea cadrului didactic din învăţământul general.
Indicatorul în contextul standardelor profesionale reprezintă o descriere a unei acţiuni sau a unui ansamblu de acţiuni interconexe, specifice unor aspecte ale standardului.
Îndeplinirea cerinţelor din standarde se poate urmări şi dovedi prin diferite modalităţi şi surse de verificare: observare directă a activităţii, consultarea do-cumentelor, chestionarea / intervievarea tuturor factorilor de interes, portofolii etc.
2.2.2. Domenii de competenţă, standarde şi indicatori
▪ Domeniul 1. Proiectarea şi pregătirea învăţăriiStandardul 1. Cadrul didactic planifică şi proiectează procesul de predare-în-
văţare-evaluare centrat pe elev, în vederea asigurării eficienţei şi creării oportu-nităţilor de implicare şi dezvoltare pentru fiecare copil.
38Institutul de Politici Publice
Indicatori:
1.1. Demonstrează cunoaşterea elevilor şi a abordărilor moderne privind învăţarea.
1.2. Demonstrează cunoaşterea materiei la disciplina predată.
1.3. Proiectează un demers didactic modern, conform rigorilor cadrului curricular al disciplinei.
1.4. Proiectează un demers didactic coerent, individualizat şi diferenţiat, adaptat la particularităţile elevilor.
1.5. Planifică evaluarea procesului şi a rezultatelor învăţării în concordanţă cu rigorile curriculare.
1.6. Planifică utilizarea adecvată a resurselor de învăţare în realizarea demer-sului didactic.
▪ Domeniul 2: Mediul de învăţareStandardul 2: Cadrul didactic asigură crearea unui mediu de învăţare dez-
voltativ şi sigur, bazat pe cultura învăţării, care facilitează succesul fiecărui elev.
Indicatori:
2.1. Stabileşte un climat relaţional sigur, bazat pe încredere, solidaritate şi respect, pe principiile echităţii şi ale toleranţei.
2.2. Organizează în mod raţional şi optim spaţiul fizic.
2.3. Asigură managementul eficient al clasei şi al comportamentului elevilor.
▪ Domeniul 3: Procesul de predare-învăţare-evaluareStandardul 3: Cadrul didactic asigură implementarea unui proces de preda-
re-învăţare-evaluare centrat pe cel care învaţă, în vederea asigurării succesului şcolar al fiecărui elev.
Indicatori:
3.1. Formează şi dezvoltă motivaţia, autonomia şi responsabilitatea elevilor pentru propria învăţare.
3.2. Demonstrează o comunicare didactică corectă şi eficientă.
3.3. Utilizează în mod optim diversitatea resurselor de învăţare.
3.4. Gestionează eficient procesul educaţional la clasă.
3.5. Foloseşte evaluarea drept instrument de dezvoltare a potenţialului elevilor.
38Institutul de Politici Publice
39Institutul de Politici Publice
▪ Domeniul 4: Dezvoltare şi creştere profesionalăStandardul 4: Cadrul didactic gestionează propria dezvoltare profesională
continuă, axată pe necesităţi reale, în vederea asigurării performanţei sale pro-fesionale.
Indicatori:
4.1. Construieşte propria identitate profesională în corespundere cu rolurile prescrise de funcţia pe care o deţine.
4.2. Proiectează propriul traseu de dezvoltare profesională continuă.
4.3. Realizează şi monitorizează procesul de dezvoltare personală şi profesi-onală.
▪ Domeniul 5: Relaţia şcoală-familie-comunitateStandardul 5: Cadrul didactic asigură relaţii de colaborare şi respect cu fami-
lia şi comunitatea, dezvoltând parteneriate eficiente în sprijinul realizării unui proces educaţional de calitate.
Indicatori:
5.1. Comunică în mod curent cu membrii familiei/reprezentanţii legali despre activitatea şi progresul elevilor.
5.2. Facilitează implicarea membrilor familiei şi a comunităţii în calitate de persoane-resursă în eficientizarea procesului educaţional.
5.3. Facilitează implicarea elevilor în dezvoltarea proiectelor comunitare şi a acţiunilor de voluntariat.
5.4. Dezvoltă relaţiile dintre şcoală şi familii/ membrii comunităţii prin inter-mediul proiectelor educaţionale relevante.
40Institutul de Politici Publice
3. Cadrul de referinţă pentru standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul primar,
gimnazial şi liceal
Coordonator:Chicu Valentina, şefa Direcţiei Învăţământ Preuniversitar, Ministerul Educaţiei
Autori:Andriţchi Viorica, doctor habilitat în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiBucun Nicolae, doctor habilitat în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiChicu Valentina, şefa Direcţiei Învăţământ Preuniversitar, Ministerul EducaţieiCojocaru Vasile, doctor habilitat în pedagogie, Universitatea Pedagogică de
Stat ”Ion Creangă”Creţu Nicolae, expert în managementul organizaţionalCutasevici Angela, director adjunct, Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”, ChişinăuGuţu Vladimir, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, USMLîsenco Serghei, expert în management educaţionalMoga Ecaterina, doctor în pedagogie, directorul Liceului Teoretic „Elimul Nou”Sclifos Lia, doctor în pedagogieVivdici Ana, director al Inspectoratului Şcolar NaţionalUzicov Nina, director adjunct, Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chişinău
Lucrarea a fost elaborată în cadrul Proiectului ”Educaţia în Republica Moldo-va − competenţe pentru prezent şi viitor”. Această iniţiativă este parte a Proiec-tului de sprijin pentru reforma educaţiei în Republica Moldova (OSF-SUPREM), susţinut de către Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, prin intermediul Fun-daţiei Soros-Moldova.
40Institutul de Politici Publice
41Institutul de Politici Publice
3.1. Funcţiile cadrului de referinţă pentru standardele profesionale ale cadrelor manageriale
Cadrul de referinţă pentru standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general reprezintă o descriere detaliată şi aprofundată a stan-dardelor, care include descriptori pentru fiecare indicator, acest format oferind posibilitatea unei prezentări mai explicite a standardelor.
Descriptorii, în contextul indicatorilor, reprezintă o descriere a unor opera-ţii/ acţiuni concrete, specifice unui aspect al indicatorului respectiv. Descriptorii sunt prezentaţi pe trei niveluri: nivelul de bază, nivelul avansat, nivelul perfor-mant. Descriptorii sunt orientaţi la măsurarea manifestării calitative a indicato-rului respectiv.
Aşadar, indicatorii şi descriptorii reprezintă sursa informaţională privind funcţionalitatea şi eficienţa standardului respectiv, dar şi sursa de elaborare a diferitor instrumente de evaluare/monitorizare a acţiunilor/activităţii manage-riale raportate la standarde profesionale.
Cadrul de referinţă al Standardelor profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general se aplică:
− de către managerii şcolari, pentru autoevaluarea activităţii, elaborarea pla-nurilor individuale de dezvoltare profesională, elaborarea Planului managerial anual;
− de către evaluatorii externi, pentru determinarea nivelului calităţii activi-tăţii managerului şcolar, elaborarea instrumentelor de evaluare-diagnostic pe fiecare dintre dimensiunile standardelor; elaborarea recomandărilor pentru dezvoltarea profesională a managerilor;
− de către instituţiile abilitate în formare iniţială şi continuă a cadrelor di-dactice, pentru conceperea planurilor de învăţământ în cadrul formării iniţiale, elaborarea planurilor stagiilor de formare continuă a managerilor, elaborarea suportului curricular pentru respectivele activităţi de formare.
Aplicarea standardelor necesită elaborarea unei metodologii cu descrierea procedurilor concrete de colectare şi interpretare a informaţiei, precum şi de-scrierea modalităţilor de utilizare ulterioară a datelor obţinute. În contextul re-alităţilor sistemului educaţional din Republica Moldova, standardele profesio-nale pentru cadrele manageriale din învăţământul general urmează a fi aplicate gradual, ceea ce determină necesitatea elaborării unui plan de acţiuni în care să fie specificată fiecare dintre etapele de punere în aplicare a prevederilor respec-tivului document. Pentru eficientizarea procesului de aplicare a standardelor profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general, este necesară organizarea unor stagii de formare destinate pregătirii managerilor pe fiecare dintre domeniile pe care se bazează Standardele şi pe necesităţile individuale ale managerilor în materie de dezvoltare a competenţelor profesionale.
42Institutul de Politici Publice
3.2.
Sta
ndar
de, i
ndic
ator
i şi d
escr
ipto
riD
omen
iul 1
. Viz
iune
şi s
trat
egii
Stan
dard
ul 1
. Con
duce
rea
proc
esul
ui d
e el
abor
are
şi im
plem
enta
re a
pro
iect
elor
de
dezv
olta
re a
insti
tuţie
i de
învă
ţăm
ânt
în v
eder
ea p
rom
ovăr
ii po
litici
i edu
caţio
nale
naţ
iona
le ş
i loc
ale
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
1.1.
Org
aniz
ează
pro
cesu
l par
-tic
ipati
v de
ela
bora
re a
pro
iec-
telo
r de
dez
volta
re a
şco
lii î
n ba
za e
valu
ării
holis
tice
a m
e-di
ului
inte
rn ş
i ext
ern.
1.1.
1. I
mpl
ică
cadr
ele
dida
ctice
, el
e-vi
i, pă
rinţii
şi p
arte
nerii
în p
roce
sul d
e el
abor
are
a vi
ziun
ii şi
mis
iuni
i şco
lii.
1.1.
4. A
sigu
ră r
eflec
tare
a în
viz
iune
a şc
olii
a ne
cesi
tăţil
or s
peci
fice
ale
com
u-ni
tăţii
.
1.1.
7.
Cree
ază
med
iul
stim
ulati
v pe
ntru
ge
nera
rea
şi
înco
rpor
area
id
eilo
r de
optim
izar
e a
proc
esul
ui d
e re
aliz
are
a ob
iecti
velo
r st
rate
gice
.
1.1.
2. Id
entifi
că p
rior
ităţil
e st
rate
gice
ca
re a
sigu
ră a
tinge
rea
perf
orm
anţe
-lo
r în
acti
vita
tea
elev
ilor
şi a
cad
relo
r di
dacti
ce.
1.1.
5. I
denti
fică
prov
ocăr
ile î
n re
aliz
a-re
a pr
iori
tăţil
or
stra
tegi
ce
şi
asig
ura
plan
ifica
rea
acţiu
nilo
r de
man
agem
ent
al r
iscu
rilo
r.
1.1.
8. A
sigu
ră p
artic
ipar
ea c
adre
lor
dida
ctice
la a
ctivi
tăţi
de e
labo
rare
şi
eval
uare
a p
oliti
cilo
r ed
ucaţ
iona
le,
orga
niza
te la
niv
el n
aţio
nal.
1.1.
3. A
sigu
ră c
onco
rdan
ţă d
intr
e vi
-zi
unea
, m
isiu
nea
şi o
biec
tivel
e st
ra-
tegi
ce a
le ş
colii
şi
politi
ca e
duca
ţio-
nală
naţ
iona
lă.
1.1.
6. E
labo
reaz
ă în
mod
par
ticip
ativ
obie
ctive
de
de
zvol
tare
am
biţio
ase,
sp
ecifi
ce ş
i măs
urab
ile.
1.1.
9. I
mpl
ică
insti
tuţia
de
învă
ţă-
mân
t în
pilo
tare
a id
eilo
r in
ovati
ve
care
pot
ser
vi d
rept
baz
a pe
ntru
pr
omov
area
pol
itici
lor e
duca
ţiona
le.
1.2.
Con
duce
pro
cesu
l de
rea-
lizar
e a
obie
ctive
lor
stra
tegi
ce.
1.2.
1. I
nfor
mea
ză e
levi
i, ca
drel
e di
-da
ctice
, pă
rinţ
ii şi
par
tene
rii
priv
ind
vizi
unea
, mis
iune
a, v
alor
ile d
e ba
ză ş
i pr
iori
tăţil
e st
rate
gice
de
dezv
olta
re a
in
stitu
ţiei d
e în
văţă
mân
t.1.
2.2.
Asi
gură
înţe
lege
rea
împă
rtăş
i-tă
a v
alor
ilor
de b
ază
şi a
pri
orită
ţilor
st
rate
gice
.
1.2.
5. M
onito
rize
ază
conti
nuu
perf
or-
man
ţele
obţ
inut
e în
pro
cesu
l de
dezv
ol-
tare
şi a
just
ează
pla
nuri
le o
pera
ţiona
le
la o
biec
tivel
e st
rate
gice
.
1.2.
8. E
labo
reaz
ă şi
îm
bună
tăţe
şte
conti
nuu
sist
emul
de
co
lect
are
şi
anal
iză
perm
anen
tă a
dat
elor
pri
-vi
nd p
rogr
esel
e ob
ţinut
e în
rea
liza-
rea
prio
rită
ţilor
str
ateg
ice.
42Institutul de Politici Publice
43Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
1.2.
3. A
sigu
ră o
pera
ţiona
lizar
ea p
rio-
rită
ţilor
str
ateg
ice
şi re
flect
area
lor î
n pl
anur
ile d
e ac
tivita
te a
şco
lii.
1.2.
6. I
nclu
de î
n pl
anul
anu
al d
e ac
ti-vi
tate
ind
icat
orii
de m
onito
riza
re r
e-le
vanţ
i pe
ntru
ob
iecti
vele
st
rate
gice
, pe
rioa
da ş
i mod
alita
tea
de c
olec
tare
a
date
lor
pe fi
ecar
e in
dica
tor.
1.2.
9. D
ocum
ente
ază
sist
emati
c pr
o-gr
esul
în
ating
erea
rez
ulta
telo
r pl
a-ni
ficat
e, p
racti
cile
de
succ
es ş
i m
o-da
lităţ
ile d
e ab
orda
re a
pro
blem
elor
.
1.2.
4. A
sigu
ră r
epar
tizar
ea c
ătre
ca-
drel
e di
dacti
ce a
sar
cini
lor
pent
ru re
-al
izar
ea o
biec
tivel
or s
trat
egic
e.
1.2.
7. C
oord
onea
ză e
fort
urile
cad
relo
r di
dacti
ce, p
ărin
ţilor
, par
tene
rilo
r şi
ele
-vi
lor
în p
roce
sul d
e re
aliz
are
a ob
iecti
-ve
lor
stra
tegi
ce.
1.2.
10.
Del
eagă
ech
ilibr
at c
adre
lor
dida
ctice
lim
ita p
uter
ii de
dec
izie
şi
resp
onsa
bilit
atea
pe
ntru
sa
rcin
i şi
ac
tivită
ţi în
car
e ac
este
a su
nt im
pli-
cate
.
1.3.
Im
plic
ă el
evii,
păr
inţii
, ca
-dr
ele
dida
ctice
şi
part
ener
ii în
ev
alua
rea
grad
ului
de
real
izar
e a
obie
ctive
lor
stra
tegi
ce.
1.3.
1. I
nfor
mea
ză c
omun
itate
a şc
o-la
ră d
espr
e in
dica
tori
i pr
inci
pali
de
eval
uare
a re
aliz
ării
obie
ctive
lor
stra
-te
gice
.
1.3.
4.
Prom
ovea
ză
utiliz
area
m
isiu
nii
şi v
alor
ilor
drep
t cr
iteri
i de
eval
uare
şi
auto
eval
uare
a a
ctivi
tăţii
pro
prii
şi a
ca-
drel
or d
idac
tice.
1.3.
7. E
labo
reaz
ă şi
dez
voltă
în m
od
parti
cipa
tiv
proc
edur
i efi
cien
te
ce
perm
it aj
usta
rea
imed
iată
a a
ctivi
tă-
ţii in
stitu
ţiei l
a pr
ovoc
ările
inte
rne
şi
exte
rne.
1.3.
2. C
ondu
ce p
roce
sul d
e se
lect
are
şi în
regi
stra
re a
dat
elor
rel
evan
te in
-di
cato
rilo
r de
eva
luar
e.
1.3.
5.
Sele
ctea
ză
şi
utiliz
ează
in
stru
-m
ente
de
eval
uare
ce
perm
it co
ntra
pu-
nere
a/tr
iang
ular
ea d
atel
or o
bţin
ute
de
la g
rupu
rile
dife
rite
de
resp
onde
nţi.
1.3.
8. I
mpl
ică
cadr
ele
dida
ctice
în
cerc
etar
ea fa
ctor
ilor
dete
rmin
anţi
ai
succ
esel
or ş
i eşe
curi
lor.
1.3.
3. E
labo
reaz
ă ra
poar
te d
e ev
alua
-re
a g
radu
lui d
e re
aliz
are
a ob
iecti
ve-
lor
stra
tegi
ce ş
i asi
gură
acc
esul
la e
le
pent
ru to
ate
pers
oane
coi
nter
esat
e.
1.3.
6. A
sigu
ră p
artic
ipar
ea c
adre
lor
di-
dacti
ce, e
levi
lor,
pări
nţilo
r, pa
rten
erilo
r la
dis
cuta
rea
şi a
prob
area
rap
oart
elor
el
abor
ate.
1.3.
9.
În
prez
enta
rea
rapo
arte
lor,
faci
litea
ză î
nţel
eger
ea a
cest
ora
de
cătr
e di
feri
te
grup
uri-ţ
intă
, pr
in
utili
zare
a lim
baju
lui a
decv
at ş
i rel
e-va
nt.
44Institutul de Politici Publice
Dom
eniu
l 2. C
urri
culu
m
Stan
dard
ul 2
. Dez
volta
rea
ofer
tei c
urri
cula
re în
ved
erea
val
orifi
cări
i pot
enţia
lulu
i ind
ivid
ual,
insti
tuţio
nal ş
i com
unita
r
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
2.1.
Asi
gură
con
diţii
met
odol
ogic
e,
moti
vaţio
nale
şi l
ogis
tice
de im
ple-
men
tare
a c
urri
culu
mul
ui în
dife
rite
ip
osta
ze d
e m
anife
star
e.
2.1.
1. E
labo
reaz
ă pr
oiec
tul
curr
icu-
lar
şi o
fert
a cu
rric
ular
ă a
insti
tuţie
i de
învă
ţăm
ânt.
2.1.
4. S
olic
ită c
adre
lor
dida
ctice
şi
susţ
ine
aplic
area
tehn
olog
iilor
edu
-ca
ţiona
le m
oder
ne.
2.1.
7.
Prom
ovea
ză
abor
dări
cu
rri-
cula
re i
nova
ţiona
le p
rin
Plan
ul d
e în
văţă
mân
t ind
ivid
ualiz
at a
l ins
tituţ
i-ei
de
învă
ţăm
ânt.
2.1.
2.
Asi
gură
in
stitu
ţia
cu
cadr
e di
dacti
ce
califi
cate
pe
ntru
în
treg
pr
oces
ul e
duca
ţiona
l, in
clus
iv p
rin
plan
ifica
rea,
org
aniz
area
şi
coor
do-
nare
a fo
rmăr
ii co
ntinu
e a
cadr
elor
di
dacti
ce
pent
ru
impl
emen
tare
a cu
rric
ulum
ului
, în
baz
a ne
voilo
r in
-di
vidu
ale
de fo
rmar
e al
e ac
esto
ra.
2.1.
5. P
lani
fică
şi o
rgan
izea
ză f
or-
mar
ea c
ontin
uă a
ntici
pată
a c
adre
-lo
r di
dacti
ce în
caz
ul im
plem
entă
rii
schi
mbă
rilo
r cu
rric
ular
e.
2.1.
8.
Cree
ază
cont
extu
l ne
cesa
r pe
ntru
tra
nsfo
rmar
ea i
nstit
uţie
i în
-tr
-o c
omun
itate
de
învă
ţare
.
2.1.
3. A
sigu
ră i
nstit
uţia
de
învă
ţă-
mân
t cu
pro
duse
cur
ricu
lare
: pla
nul
de în
văţă
mân
t, c
urri
cula
pe
disc
ipli-
ne,
man
uale
şco
lare
, gh
idur
i met
o-do
logi
ce, d
ar ş
i cu
mijl
oace
info
rma-
ţiona
le ş
i com
unic
aţio
nale
.
2.1.
6.
Asi
gură
va
lori
ficar
ea
efici
-en
tă î
n pr
oces
ul d
e pr
edar
e-în
vă-
ţare
-eva
luar
e a
tutu
ror
resu
rse-
lor
de c
are
disp
une
insti
tuţia
de
învă
ţăm
ânt ş
i com
unita
tea.
2.1.
9. Î
ncur
ajea
ză ş
i su
sţin
e ca
drel
e di
dacti
ce î
n el
abor
area
pro
duse
lor
curr
icul
are
(cur
ricu
la
pent
ru
disc
i-pl
ine
opţio
nale
, m
ater
iale
did
actic
e et
c.).
44Institutul de Politici Publice
45Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
2.2.
Coo
rdon
ează
mon
itori
zare
a şi
ev
alua
rea
impl
emen
tări
i cu
rric
ulu-
mul
ui ş
cola
r.
2.2.
1. A
sigu
ră c
onfo
rmita
tea
şi r
it-m
icita
tea
impl
emen
tări
i cu
rric
ulu-
mul
ui.
2.2.
3. C
reea
ză c
ondi
ţii d
e co
rela
re
inte
rdis
cipl
inar
ă a
impl
emen
tări
i cu
rric
ulum
ului
(pe
oriz
onta
lă) ş
i de
asig
urar
e a
conti
nuită
ţii (
pe v
erti-
cală
: cic
luri
de
învă
ţăm
ânt)
.
2.2.
5. In
iţiaz
ă, în
cura
jeaz
ă şi
susţ
ine
re-
aliza
rea
cerc
etăr
ilor
ştiin
ţifice
apl
icat
e (c
erce
tare
-acţ
iune
), cu
refe
rire
la a
uto-
eval
uare
, aut
oreg
lare
, aut
odez
volta
re,
extin
dere
a e
xper
ienţ
elor
de
mon
itori-
zare
/ ev
alua
re p
entr
u as
igur
area
cal
i-ta
tivă
a im
plem
entă
rii c
urric
ulum
ului
.
2.2.
2. E
labo
reaz
ă şi
pun
e în
apl
icar
e po
litici
şi
proc
edur
i de
mon
itori
za-
re ş
i eva
luar
e in
tern
ă a
rezu
ltate
lor
copi
ilor/
ele
vilo
r în
rap
ort
cu s
tan-
dard
ele
educ
aţio
nale
şi
rapo
rtea
ză
peri
odic
des
pre
rezu
ltate
le m
onito
-ri
zări
i şi
eva
luăr
ii im
plem
entă
rii
şi
func
ţionă
rii c
urri
culu
mul
ui ş
cola
r.
2.2.
4. In
iţiaz
ă ap
licar
ea s
trat
egiil
or
de in
terv
enţie
şi r
egla
re în
pro
cesu
l de
im
plem
enta
re a
cur
ricu
lum
ului
în
baz
a re
zulta
telo
r m
onito
riză
rii ş
i ev
aluă
rii.
2.2.
6. E
labo
reaz
ă şi
apl
ică
stra
tegi
i de
man
agem
ent
al r
iscu
rilo
r pe
ntru
pr
oces
ul d
e im
plem
enta
re a
cur
ricu
-lu
mul
ui.
2.3.
Asi
gură
con
diţii
şi
spri
jină
in-
divi
dual
izar
ea t
rase
elor
cur
ricu
lare
pe
ntru
ele
vi.
2.3.
1. A
sigu
ră u
n m
ediu
de
învă
ţare
ac
cesi
bil ş
i sig
ur p
entr
u fie
care
cop
il:
spaţ
ii de
stina
te
proc
esul
ui
educ
a-tiv
, dot
ate
în c
onfo
rmita
te c
u ni
velu
l de
şco
lariz
are
şi p
rofil
ul u
nită
ţii d
e în
văţă
mân
t ge
nera
l acc
esib
ile p
entr
u to
ţi co
piii,
incl
usiv
pen
tru
cei c
u ce
rin-
ţe e
duca
ţiona
le s
peci
ale
(ram
pe p
en-
tru
scau
nele
cu
rotil
e, b
are
de s
priji
n şi
orie
ntar
e, d
ubla
rea
info
rmaţ
iei s
o-no
re c
u ce
a vi
zual
ă et
c.);
serv
icii
de
sprij
in p
entr
u el
evii
care
au
nevo
ie.
2.3.
4.
Coor
done
ază
proc
urar
ea,
conf
ecţio
nare
a, a
just
area
mat
eri-
alel
or
dida
ctice
ad
ecva
te
pent
ru
fieca
re c
opil.
2.3.
7. P
rom
ovea
ză c
ultu
ra o
rgan
iza-
ţiona
lă b
azat
ă pe
res
pect
ul d
iver
si-
tăţii
cul
tura
le, e
tnic
e, li
ngvi
stice
, re-
ligio
ase,
pri
n ac
tele
reg
lato
rii ş
i pri
n ac
tivită
ţile
pe
care
le
or
gani
zeaz
ă şi
/sau
la
care
par
ticip
ă in
stitu
ţia d
e în
văţă
mân
t.
46Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
2.3.
2.
Coor
done
ază
elab
orar
ea
şi
impl
emen
tare
a pl
anur
ilor
educ
aţio
-na
le in
divi
dual
e pe
ntru
ele
vii c
e se
co
nfru
ntă
cu p
robl
eme
de î
nvăţ
are
şi p
entr
u el
evii
dota
ţi (s
trat
egii
de
recu
pera
re ş
i spr
ijin
în în
văţa
re p
en-
tru
elev
ii cu
risc
de
aban
don
şcol
ar ş
i pe
ntru
ele
vii c
u ne
cesi
tăţi
educ
aţio
-na
le s
peci
ale,
str
ateg
ii de
sus
ţiner
e a
elev
ilor
dota
ţi).
2.3.
5.
Spri
jină
plan
ifica
rea
şi
or-
gani
zare
a ac
tivită
ţilor
de
valo
rifi-
care
a p
oten
ţialu
lui
fiecă
rui
elev
la
niv
elul
cla
sei
şi a
l in
stitu
ţiei
de
învă
ţăm
ânt.
2.3.
8. V
alor
ifică
med
iul e
xter
n, id
en-
tificâ
nd ş
i uti
lizân
d op
ortu
nită
ţi de
re
aliz
are
efici
entă
a t
rase
elor
cur
ri-
cula
re i
ndiv
idua
lizat
e pe
ntru
ele
vii
cu c
erin
ţe e
duca
ţiona
le s
peci
ale
şi
pent
ru e
levi
i dot
aţi.
2.3.
3. C
oord
onea
ză p
roie
ctar
ea ş
i im
plem
enta
rea
curr
icul
umul
ui
la
deci
zia
şcol
ii şi
a
activ
ităţil
or
ex-
traş
cola
re în
baz
a op
ţiuni
lor e
levi
lor,
pări
nţilo
r, tr
adiţi
ilor
com
unită
ţii ş
i a
tend
inţe
lor d
e de
zvol
tare
a d
omen
i-ilo
r de
acti
vita
te u
man
ă.
2.3.
6. P
lani
fică
şi o
rgan
izea
ză s
paţii
şi
mat
eria
le n
eces
are
pent
ru i
m-
plem
enta
rea
disc
iplin
elor
opţ
iona
-le
apl
icati
ve, a
cer
curi
lor,
club
urilo
r pe
ntru
car
e au
opt
at e
levi
i.
2.3.
9. A
sigu
ră d
ezvo
ltare
a re
surs
elor
in
stitu
ţiei d
e în
văţă
mân
t în
cor
elar
e cu
nec
esită
ţile
şi d
orin
ţele
ele
vilo
r.
46Institutul de Politici Publice
47Institutul de Politici Publice
Dom
eniu
l 3. R
esur
se u
man
e
Stan
dard
ul 3
. Cre
area
şi m
enţin
erea
med
iulu
i stim
ulati
v şi
coo
pera
nt în
ved
erea
dez
voltă
rii c
ontin
ue a
com
pete
nţel
or
prof
esio
nale
ale
cad
relo
r di
dacti
ce
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
3.1.
As
igur
ă co
ndiţi
ile
pent
ru im
plic
area
cad
re-
lor
dida
ctice
în
dive
rse
activ
ităţi
de a
utof
orm
a-re
şi
form
are
prof
esio
-na
lă c
ontin
uă,
rele
vant
e pe
ntru
nev
oile
lor
prof
e-si
onal
e.
3.1.
1. Id
entifi
că n
evoi
le d
e de
zvol
tare
pr
ofes
iona
lă
ale
cadr
elor
di
dacti
ce,
prin
asi
star
ea l
a or
e şi
con
sulta
rea
opin
iei a
cest
ora.
3.1.
5. I
mpl
ică
în p
roce
sul d
e id
entifi
care
a n
e-vo
ilor
de d
ezvo
ltare
pro
fesi
onal
ă al
e ca
drel
or
dida
ctice
ele
vii,
pări
nţii,
col
egii
de l
a ca
tedr
ă,
şefii
de
cate
dră,
dire
ctor
ul a
djun
ct.
3.1.
10.
Prom
ovea
ză
în
insti
tuţie
cu
ltura
aut
onom
iei
resp
onsa
bile
în
rapo
rt c
u de
zvol
tare
a pr
ofes
iona
lă a
ca
drel
or d
idac
tice.
3.1.
2.
Susţ
ine
finan
ciar
pa
rtici
pare
a ca
drel
or d
idac
tice
(cel
puţ
in 3
zile
pe
an)
la d
iver
se c
ursu
ri,
sem
inar
e, t
rai-
ning
uri
de f
orm
are
prof
esio
nală
con
-tin
uă, o
rgan
izat
e la
niv
el in
stitu
ţiona
l, ra
iona
l şi,
cel p
uţin
oda
tă la
3 a
ni –
la
cele
de
nive
l rep
ublic
an.
3.1.
6. În
cura
jeaz
ă şi
sus
ţine
cadr
ele
dida
ctice
să
parti
cipe
la
dive
rse
curs
uri,
sem
inar
e, t
rain
in-
guri
de
form
are
prof
esio
nală
con
tinuă
, org
ani-
zate
la
nive
l in
stitu
ţiona
l, ra
iona
l, re
publ
ican
, co
nfor
m u
nui t
rase
u in
divi
dual
izat
de
dezv
olta
-re
pro
fesi
onal
ă.
3.1.
11.
Încu
raje
ază
învă
ţare
a co
n-tin
uă la
toa
te n
ivel
urile
(ins
tituţ
io-
nal,
raio
nal,
repu
blic
an, i
nter
naţio
-na
l) şi
sub
toa
te fo
rmel
e (f
orm
ală,
in
form
ală
şi n
onfo
rmal
ă).
3.1.
3. O
rgan
izea
ză v
alor
ifica
rea
com
-pe
tenţ
elor
pro
fesi
onal
e al
e ca
drel
or
dida
ctice
, pr
in d
iver
se f
orm
e de
di-
sem
inar
e a
bune
lor
prac
tici,
prec
um
şedi
nţe
de c
ated
ră t
emati
ce,
şcoa
la
prof
esor
ului
deb
utan
t, s
tudi
erea
ex-
peri
enţe
i av
ansa
te,
men
tora
tul
de
dezv
olta
re p
rofe
sion
ală,
cer
curi
ped
a-go
gice
etc
.
3.1.
7. A
sigur
ă şi
eval
ueaz
ă ca
litat
ea p
roce
sulu
i de
dise
min
are
a bu
nelo
r pr
actic
i şi
de v
alor
ifica
re a
co
mpe
tenţ
elor
pro
fesio
nale
ale
cadr
elor
did
actic
e.3.
1.8.
Înc
uraj
ează
iniţi
ative
le v
alor
oase
ale
ca-
drel
or d
idac
tice
ce ţ
in d
e îm
bună
tăţir
ea p
er-
form
anţe
i ind
ivid
uale
şi a
cel
ei o
rgan
izaţ
iona
le
(pro
iect
e in
divi
dual
e şi
de
grup
, cer
cetă
ri a
pli-
cativ
e (c
erce
tare
a-ac
ţiune
).
3.1.
12.
Iden
tifică
şi
ex
peri
men
-te
ază
noi
form
e de
val
orifi
care
a
com
pete
nţel
or
prof
esio
nale
do
-bâ
ndite
/ de
zvol
tate
ale
cad
relo
r di
dacti
ce p
rin
pris
ma
efici
enţe
i şi
efi
caci
tăţii
ace
stor
a.
48Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
3.1.
4.
Cons
ultă
pe
rman
ent
opin
ia
elev
ilor,
pări
nţilo
r, şe
filor
de
cate
dră,
co
legi
lor
de l
a ca
tedr
ă, d
irect
orul
ui
adju
nct
priv
ind
valo
area
şi
impa
ctul
bu
nelo
r pr
actic
i ap
licat
e de
cad
rele
di
dacti
ce.
3.1.
9. A
plic
ă pr
oced
uri
de e
valu
are,
eva
luar
e re
cipr
ocă
şi a
utoe
valu
are
a re
zulta
telo
r şi
efe
c-te
lor f
orm
ării
prof
esio
nale
con
tinue
, con
cepu
te
în te
rmen
i de
dezv
olta
re a
per
form
anţe
i la
clas
a de
ele
vi, c
onfo
rm u
nui p
lan
bine
det
erm
inat
şi
unei
met
odol
ogii
adec
vate
.
3.1.
13.
Asi
gură
fu
ncţio
nalit
atea
si
stem
ului
ins
tituţ
iona
l de
man
a-ge
men
t a
perf
orm
anţe
i ca
drel
or
dida
ctice
.3.
1.14
. Sti
mul
ează
, pr
in m
etod
ele
şi
inst
rum
ente
le m
anag
eria
le d
ispon
i-bi
le, p
erfo
rman
ţa c
adre
lor
dida
ctice
, ob
ţinut
ă în
rez
ulta
tul a
utod
ezvo
ltării
pr
ofes
iona
le.
3.2.
Asi
gură
inse
rţia
pro
-fe
sion
ală
a ca
drul
ui d
i-da
ctic
debu
tant
.
3.2.
1. Id
entifi
că n
evoi
le d
e de
zvol
tare
pr
ofes
iona
lă a
cad
rulu
i did
actic
deb
u-ta
nt ş
i of
eră
cons
ilier
e şi
înd
rum
are
met
odic
ă la
ela
bora
rea
plan
ului
ind
i-vi
dual
de
inse
rţie
pro
fesi
onal
ă, în
con
-fo
rmita
te c
u ne
voile
deb
utan
tulu
i.
3.2.
4. A
sigu
ră fi
ecăr
ui c
adru
did
actic
deb
utan
t co
ndiţi
i pen
tru
aplic
area
pla
nulu
i ind
ivid
ual d
e in
serţ
ie p
rofe
sion
ală.
3.2.
7. E
xper
imen
teaz
ă fo
rme
şi
met
ode
aute
ntice
de
inse
rţie
pro
-fe
sion
ală
a ca
drul
ui d
idac
tic d
ebu-
tant
, con
juga
te în
tr-o
str
ateg
ie d
e de
zvol
tare
a id
entit
ăţii
prof
esio
na-
le a
cad
rulu
i did
actic
deb
utan
t.
3.2.
2. O
feră
cad
rulu
i di
dacti
c de
bu-
tant
con
silie
re î
n au
tode
finire
a id
en-
tităţ
ii pr
ofes
iona
le,
în p
robl
eme
de
man
agem
ent
al
cari
erei
di
dacti
ce,
legi
slaţ
ia m
unci
i, dr
ept,
sal
ariz
are
etc.
3.2.
5. A
sigu
ră fu
ncţio
nalit
atea
men
tora
tulu
i de
inse
rţie
pro
fesi
onal
ă, în
rapo
rt c
u ne
voile
pr
ofes
iona
le ş
i per
sona
le a
le c
adru
lui d
idac
tic
debu
tant
pre
cum
şi s
tand
arde
le p
rofe
sion
ale.
3.2.
8. D
ezvo
ltă ş
i asi
gură
efic
aci-
tate
a pa
rten
eria
telo
r pe
dago
gice
pe
ntru
faci
litat
ea p
roce
sulu
i de
inse
rţie
pro
fesi
onal
ă a
cadr
ului
di
dacti
c de
buta
nt.
3.2.
3. M
onito
rize
ază
grad
ul d
e in
ser-
ţie p
rofe
sion
ală
a ca
drul
ui d
idac
tic ş
i di
recţ
ione
ază/
îm
bună
tăţe
şte
conti
-nu
u ac
est p
roce
s.
3.2
.6. M
onito
rize
ază
activ
itate
a m
ento
rilo
r ca
drul
ui d
idac
tic d
ebut
ant.
3.2.
9. C
reea
ză c
onte
xte
de d
ezvo
l-ta
re a
cap
acită
ţilor
insti
tuţio
nale
de
con
silie
re ş
i men
tora
re a
ca-
drel
or d
idac
tice
debu
tant
e.
48Institutul de Politici Publice
49Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
3.3.
Eva
luea
ză a
ctivi
ta-
tea
cadr
elor
did
actic
e şi
m
onito
rize
ază
proc
esul
de
aut
oeva
luar
e.
3.3.
1. O
rgan
izea
ză e
valu
area
per
iodi
-că
şi a
nual
ă a
cadr
elor
did
actic
e, c
on-
form
une
i m
etod
olog
ii ap
roba
te d
e M
inis
teru
l Ed
ucaţ
iei
şi c
unos
cută
de
cătr
e to
ate
cadr
ele
dida
ctice
.3.
3.2.
Asi
gură
fun
cţio
nalit
atea
met
o-do
logi
ei i
nstit
uţio
nale
de
eval
uare
a
perf
orm
anţe
lor
cadr
elor
did
actic
e.
3.3.
4. E
valu
ează
cad
rele
did
actic
e pe
riod
ic ş
i an
ual,
prin
con
sulta
rea
opin
iei e
levi
lor,
cadr
elor
di
dacti
ce, p
ărin
ţilor
, şefi
lor
de c
ated
ră, d
irect
o-ru
lui a
djun
ct.
3.3.
5. În
cura
jeaz
ă ca
drul
did
actic
să-
şi a
utoe
va-
luez
e pe
rfor
man
ţă p
rofe
sion
ală.
3.3.
7. P
rom
ovea
ză c
onse
cven
t în
in
stitu
ţie c
ultu
ra a
utoe
valu
ării
şi
eval
uări
i obi
ectiv
e.3.
3.8.
Val
orifi
că n
oi f
orm
e şi
mo-
dalit
ăţi d
e ev
alua
re a
uten
tică
a ca
-dr
elor
did
actic
e.3.
3.9.
Cre
ează
con
text
e de
stim
u-la
re a
iniţi
ative
i şi a
per
form
anţe
i.
3.3.
3. E
labo
reaz
ă ra
poar
te/
note
in-
form
ative
pri
vind
rez
ulta
tele
eva
luăr
ii ca
drel
or d
idac
tice.
3.3.
6. O
feră
con
silie
re ş
i înd
rum
are
met
odol
o-gi
că c
adre
lor d
idac
tice,
în c
onte
xtul
rezu
ltate
lor
eval
uări
i/ a
utoe
valu
ării.
3.3.
10.
Plan
ifică
şi
or
gani
zeaz
ă pr
ogra
me
de î
mbu
nătă
ţire
/ de
z-vo
ltare
a c
ompe
tenţ
elor
pro
fesi
o-na
le, î
n co
nfor
mita
te c
u re
zulta
te-
le e
valu
ării
şi a
utoe
valu
ării.
3.3.
11.
Mon
itori
zeaz
ă pr
ogre
sele
fie
căru
i cad
ru d
idac
tic/
man
ager
ial
în ra
port
cu
rezu
ltate
le e
valu
ării.
50Institutul de Politici Publice
Dom
eniu
l 4. R
esur
se fi
nanc
iare
şi m
ater
iale
Stan
dard
ul 4
. Ges
tiona
rea
şi d
ezvo
ltare
a re
surs
elor
mat
eria
le ş
i fina
ncia
re în
ved
erea
asi
gură
rii u
nui m
ediu
de
învă
ţare
si
gur
şi m
otiva
nt
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
4.1.
Asi
gură
rea
lizar
ea
prio
rită
ţilor
de
de
z-vo
ltare
în
proc
esul
de
plan
ifica
re ş
i exe
cuta
re
buge
tară
.
4.1.
1. C
oord
onea
ză e
labo
rare
a, m
o-ni
tori
zare
a şi
rap
orta
rea
buge
telo
r pe
pr
ogra
me.
4.1.
2.
Asi
gură
re
flect
area
in
tegr
ală
în
buge
tele
pe
pr
ogra
me
a pr
iori
-tă
ţilor
de
dezv
olta
re a
ins
tituţ
iei
de
învă
ţăm
ânt.
4.1.
3. A
sigu
ră r
espe
ctar
ea c
adru
lui l
o-gi
c în
str
uctu
ra ş
i rel
aţiil
e in
tern
e în
tre
elem
ente
le p
rogr
amul
ui/
subp
rogr
a-m
ului
.4.
1.4.
Pl
anifi
că
activ
ităţil
e af
eren
te
proc
esul
ui d
e m
onito
riza
re a
exe
cu-
tări
i bu
getu
lui
şi a
rea
lizăr
ii in
dica
to-
rilo
r de
per
form
anţă
a p
rogr
amel
or ş
i su
bpro
gram
elor
.
4.1.
5.
Asi
gură
in
telig
ibili
tate
a,
rele
vanţ
a,
cred
ibili
tate
a şi
com
para
bilit
atea
info
rmaţ
i-ilo
r di
n ra
poar
tele
fina
ncia
re.
4.1.
6. O
rgan
izea
ză p
artic
ipati
v pr
oces
ul d
e-ci
zion
al p
rivi
nd a
loca
rea
resu
rsel
or, e
labo
ra-
rea
devi
zulu
i de
chel
tuie
li an
ual ş
i a b
uget
e-lo
r pe
pro
gram
e.4.
1.7.
Asi
gură
pri
orita
r al
ocar
ea fi
nanţ
elor
pe
ntru
cre
area
unu
i med
iu s
igur
şi m
otiva
nt
pent
ru e
levi
şi a
ngaj
aţi.
4.1.
8. A
sigu
ră r
itmic
itate
a ex
ecut
ării
buge
-tu
lui.
4.1.
9. O
rgan
izea
ză c
olec
tare
a si
stem
atică
şi
anal
iza
date
lor
priv
ind
real
izar
ea in
dica
tori
-lo
r de
per
form
anţă
şi r
ealiz
area
obi
ectiv
elor
pr
ogra
mul
ui/s
ubpr
ogra
mul
ui.
4.1.
10.
Iden
tifică
, ev
alue
ază,
înr
egis
trea
ză
şi m
onito
rize
ază
sist
emati
c ri
scur
ile c
e po
t af
ecta
înd
eplin
irea
obie
ctive
lor
şi r
ealiz
a-re
a pe
rfor
man
ţelo
r pl
anifi
cate
şi e
labo
reaz
ă m
ăsur
i de
dim
inua
re a
pro
babi
lităţ
ii ri
scur
i-lo
r şi
/sau
a im
pact
ului
ace
stor
a.
4.1.
11. D
emon
stre
ază
tran
spar
enţa
ac-
tulu
i dec
izio
nal,
prin
ela
bora
rea
şi p
re-
zent
area
ra
port
ului
fin
anci
ar
expl
icit
pent
ru to
ţi be
nefic
iari
i.4.
1.12
. Asi
gură
o în
ţele
gere
împă
rtăş
ită
a pr
iori
tăţil
or în
pla
nific
area
şi e
xecu
ta-
rea
buge
tulu
i de
cătr
e to
ţi be
nefic
iari
i.4.
1.13
. A
sigu
ră e
cono
mic
itate
, efi
caci
-ta
te ş
i efic
ienţ
ă în
ges
tiona
rea
buge
tu-
lui i
nstit
uţie
i de
învă
ţăm
ânt.
50Institutul de Politici Publice
51Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
4.2.
Asi
gură
func
ţiona
-re
a si
stem
ului
de
ma-
nage
men
t fin
anci
ar ş
i au
dit i
nter
n.
4.2.
1.
Org
aniz
ează
în
in
stitu
ţia
de
învă
ţăm
ânt
sist
emul
de
man
agem
ent
finan
ciar
şi c
ontr
ol.
4.2.
2. A
sigu
ră c
onfo
rmita
tea
man
age-
men
tulu
i fina
ncia
r şi
con
trol
cu
cadr
ul
norm
ativ.
4.2.
3. A
prob
ă ca
rta
de a
udit
inte
rn,
plan
ul s
trat
egic
şi p
lanu
l anu
al a
l acti
-vi
tăţii
de
audi
t int
ern.
4.2.
4. S
tabi
leşt
e pr
inci
pale
le s
urse
de
info
rmaţ
ii ne
cesa
re în
depl
inir
ii at
ribu
-ţii
lor,
prec
um ş
i ca
ntita
tea,
cal
itate
a,
peri
odic
itate
a şi
des
tinat
arii
info
rma-
ţiilo
r.4.
2.5.
Ela
bore
ază
Rapo
rtul
pri
vind
or-
gani
zare
a şi
fun
cţio
nare
a si
stem
ului
de
man
agem
ent fi
nanc
iar
şi c
ontr
ol.
4.2.
6.
Elab
orea
ză
Dec
lara
ţia
priv
ind
buna
guv
erna
re ş
i o fa
ce p
ublic
ă în
se-
diul
insti
tuţie
i / o
pla
seaz
ă pe
pag
ina
web
a in
stitu
ţiei d
e în
văţă
mân
t.
4.2.
7. E
fect
ueaz
ă si
stem
atic
auto
eval
uare
a în
sco
pul d
eter
min
ării
func
ţiona
lităţ
ii si
ste-
mul
ui d
e m
anag
emen
t fin
anci
ar ş
i co
ntro
l, al
apr
ecie
rii g
radu
lui d
e co
nfor
mita
te a
ace
s-tu
ia c
u ca
drul
nor
mati
v în
dom
eniu
, al l
ichi
-dă
rii o
pera
tive
a di
sfun
cţiil
or ş
i ner
egul
arită
-ţil
or c
onst
atat
e şi
al î
mbu
nătă
ţirii
conti
nue.
4.2.
8. A
sigu
ră r
esur
sele
nec
esar
e pe
ntru
un
audi
t int
ern
efici
ent.
4.2.
9. A
plic
ă pr
oced
uri d
e re
spon
sabi
lizar
e a
tutu
ror
anga
jaţil
or p
entr
u re
spec
tare
a pr
in-
cipi
ilor
bune
i guv
ernă
ri.
4.2.
11.
Impl
emen
teaz
ă un
sis
tem
de
man
agem
ent
finan
ciar
şi
cont
rol
con-
form
sta
ndar
delo
r na
ţiona
le d
e co
ntro
l in
tern
în s
ecto
rul p
ublic
.4.
2.12
. Va
lori
fică
efici
ent
rezu
ltate
le
audi
tulu
i int
ern.
4.2.
13.
Asi
gură
res
pect
area
în
insti
tu-
ţia d
e în
văţă
mân
t a
prin
cipi
ilor
bune
i gu
vern
ări:
tran
spar
enţă
, ră
spun
dere
, ec
onom
icita
te,
efici
enţă
, efi
caci
tate
, le
galit
ate,
ech
itate
, etic
ă, in
tegr
itate
.4.
2.14
. O
rgan
izea
ză c
ontr
oale
ex-
ante
(p
reve
ntive
), pâ
nă l
a re
aliz
area
une
i op
eraţ
iuni
, pr
in p
roce
duri
de
cont
rol
inte
rn,
pent
ru p
reve
nire
a er
orilo
r, ne
-re
gula
rită
ţilor
, pre
cum
şi a
acti
vită
ţilor
in
efici
ente
sau
nec
ores
punz
ătoa
re.
52Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
4.3.
Apl
ică
stra
tegi
i de
atra
gere
a
resu
rsel
or
mat
eria
le,
finan
ciar
e,
info
rmaţ
iona
le
com
-pl
emen
tar
aloc
aţiil
or
buge
tare
.
4.3.
1. I
denti
fică
şi a
rgum
ente
ază
do-
men
iile
şi a
ctivi
tăţil
e în
car
e in
stitu
ţia
are
nevo
ie d
e fin
anţe
com
plem
enta
r la
cel
e bu
geta
re.
4.3.
7. A
sigu
ră t
rans
pare
nţa
chel
tuir
ii re
surs
elor
adi
ţiona
le o
bţin
ute
de i
n-sti
tuţia
de
învă
ţăm
ânt.
4.3.
3. A
ntre
neaz
ă el
evii,
cad
rele
did
actic
e,
pări
nţii
în v
alor
ifica
rea
opor
tuni
tăţil
or d
e fi-
nanţ
are
a ac
tivită
ţilor
ext
raşc
olar
e de
căt
re
dife
rite
org
aniz
aţii
şi f
unda
ţii,
prin
pro
iect
e de
fina
nţar
e, g
rant
uri.
4.3.
4. C
onso
lidea
ză c
apac
ităţil
e in
stitu
ţio-
nale
în d
omen
iul i
denti
ficăr
ii do
nato
rilo
r şi
el
abor
ării
proi
ecte
lor.
4.3.
6. C
erce
teaz
ă m
ediu
l ec
onom
ic ş
i id
entifi
că o
port
unită
ţi de
dez
volta
re ş
i di
vers
ifica
re a
ofe
rtei
edu
caţio
nale
a
insti
tuţie
i de
învă
ţăm
ânt.
4.3.
8. Id
entifi
că m
odal
ităţi
de sti
mul
are
mat
eria
lă ş
i fina
ncia
ră a
ele
vilo
r şi
ca-
drel
or d
idac
tice
pent
ru p
erfo
rman
ţele
ob
ţinut
e.
4.3.
2. In
stitu
ie p
roce
duri
de
resp
onsa
-bi
lizar
e a
tutu
ror
anga
jaţil
or ş
i ele
vilo
r pe
ntru
păs
trar
ea p
atri
mon
iulu
i şi d
u-ra
bilit
atea
inve
stiţii
lor.
4.3.
5. A
sigu
ră v
alor
ifica
rea
optim
ă a
tutu
-ro
r re
surs
elor
de
care
dis
pune
insti
tuţia
de
învă
ţăm
ânt.
4.3.
9.
Asi
gură
ge
stion
area
op
timă
a re
surs
elor
con
form
obi
ectiv
elor
insti
tu-
ţiei d
e în
văţă
mân
t, p
e ba
za p
rinc
ipiil
or
bune
i gu
vern
ări,
prin
im
plem
enta
rea
sist
emul
ui d
e m
anag
emen
t fin
anci
ar ş
i co
ntro
l şi a
acti
vită
ţii d
e au
dit
inte
rn în
se
ctor
ul p
ublic
.
52Institutul de Politici Publice
53Institutul de Politici Publice
Dom
eniu
l 5. S
truc
turi
şi p
roce
duri
Stan
dard
ul 5
. Apl
icar
ea ş
i dez
volta
rea
proc
edur
ilor o
pera
ţiona
le, i
nstit
uire
a st
ruct
urilo
r int
erne
în v
eder
ea a
sigu
rări
i fun
c-ţio
nări
i efic
ient
e a
insti
tuţie
i de
învă
ţăm
înt
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
5.1.
Asi
gură
func
ţiona
litat
ea
man
agem
entu
lui
stra
tegi
c,
oper
aţio
naliz
at p
rin
stru
ctu-
rile
adm
inis
trati
ve ş
i m
ana-
geri
ale.
5.1.
1. A
sigu
ră o
rgan
izar
ea s
truc
tura
lă in
ter-
nă a
insti
tuţie
i de
învă
ţăm
ânt î
n co
nfor
mita
-te
cu
cadr
ul n
orm
ativ
şi o
rgan
izar
ea p
roce
-su
ală
a ac
tivită
ţii in
stitu
ţiei d
e în
văţă
mân
t.5.
1.2.
Asi
gură
sel
ecta
rea
în f
uncţ
ii-ch
eie
a pe
rsoa
nelo
r in
tegr
e, r
espo
nsab
ile, m
otiva
te
şi p
rofe
sion
iste
.5.
1.3.
M
onito
rize
ază
activ
itate
a tu
turo
r st
ruct
urilo
r di
n or
gani
zaţie
şi e
valu
ează
pe-
riod
ic fu
ncţio
nalit
atea
lor.
5.1.
4. C
reea
ză c
onte
xte
pent
ru im
plic
area
pă-
rinţil
or şi
a re
prez
enta
nţilo
r com
unită
ţii în
stru
c-tu
rile
şi ac
tivită
ţile
insti
tuţie
i de
învă
ţăm
ânt.
5.1.
7. Id
entifi
că ş
i cre
ează
str
uctu
ri
com
plem
enta
re (
grup
uri
de l
ucru
, ec
hipe
de
pr
oiec
t et
c.)
nece
sare
pe
ntru
im
plem
enta
rea
prio
rită
ţilor
de
dez
volta
re s
trat
egic
ă a
insti
tuţie
i de
învă
ţăm
ânt.
5.1.
8.
Cree
ază
cond
iţii
prop
ice
pent
ru c
onsti
tuire
a şi
con
solid
area
ec
hipe
i man
ager
iale
.5.
1.9.
Asi
gură
evi
tare
a re
dund
anţe
i în
acti
vita
tea
pers
onal
ului
şi a
str
uc-
turi
lor
orga
niza
tori
ce.
5.1.
12.
Valo
rific
ă st
ruct
urile
inf
or-
mal
e ex
iste
nte
în o
rgan
izaţ
ie ş
i ca
-pa
cită
ţile
lider
ilor
info
rmal
i di
n or
-ga
niza
ţie.
5.1.
13.
Asi
gură
dez
volta
rea
conti
-nu
ă a
echi
pei m
anag
eria
le ş
i a c
om-
pete
nţel
or m
embr
ilor
aces
teia
.5.
1.14
. Asi
gură
viz
ibili
tate
a ac
tivită
-ţii
tut
uror
str
uctu
rilo
r di
n or
gani
za-
ţie.
6.1.
5. P
rom
ovea
ză a
plic
area
TIC
în p
roce
sul d
e m
anag
emen
t al i
nstit
uţie
i6.
1.9.
Asig
ură
cond
iţii p
entr
u di
vers
ifica
rea
inst
rum
ente
lor T
IC a
plic
ate
pent
ru e
ficie
ntiza
rea
activ
ităţii
insti
tuţie
i la
toat
e ni
vele
le
de m
anag
emen
t.6.
1.14
. Mon
itori
zeaz
ă el
abor
area
set
urilo
r de
dat
e de
schi
se ş
i eva
luar
ea c
alită
ţii m
ater
iale
lor
publ
icat
e on
line.
54Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
5.1.
5. A
sigu
ră fu
ncţio
nare
a in
stitu
ţiei p
e do
-m
eniil
e-ch
eie.
5.1.
6. S
tabi
leşt
e m
ecan
ism
ele
şi p
roce
duri
le
de in
form
are
şi c
omun
icar
e or
gani
zaţio
nală
, de
luar
e a
deci
ziilo
r în
dife
rite
con
text
e, d
e an
tren
are
şi r
espo
nsab
iliza
re, d
e ev
alua
re ş
i co
ntro
l.
5.1.
10.
Mon
itoriz
ează
fu
ncţio
nare
a pr
oced
urilo
r şi
inst
rum
ente
lor,
în r
a-po
rt c
u ca
litat
ea im
plem
entă
rii o
biec
-tiv
elor
stra
tegi
ce ş
i ope
raţio
nale
.5.
1.11
. O
rgan
izea
ză s
iste
mati
c ve
-ri
ficar
ea r
ealiz
ării
/ în
depl
inir
ii sa
r-ci
nilo
r de
lega
te p
e to
ate
dom
eniil
e de
acti
vita
te a
insti
tuţie
i, câ
t şi
eva
-lu
area
şi a
utor
egla
rea
disf
uncţ
iilor
.
5.1.
15.
Dez
voltă
con
tinuu
cal
itate
a pr
oced
urilo
r op
eraţ
iona
le a
plic
ate
în in
stitu
ţia d
e în
văţă
mân
t pe
toa
te
dom
eniil
e de
acti
vita
te.
5.1.
16. I
denti
fică
şi a
plic
ă pr
oced
uri
şi m
ecan
ism
e de
aut
oreg
lare
în g
es-
tiona
rea
insti
tuţie
i de
învă
ţăm
ânt.
5.2.
Cre
ează
con
diţii
de
func
-ţio
nare
şi
dezv
olta
re c
onti-
nuă
a si
stem
ului
int
ern
de
asig
urar
e a
calit
ăţii.
5.2
.1. I
nstit
uie
Com
isia
Loc
ală
de A
sigu
rare
a
Calit
ăţii
ca s
truc
tură
inde
pend
entă
.5.
2.2.
Asi
gură
cad
rul d
e fu
ncţio
nare
efic
ien-
tă a
Com
isie
i Loc
ale
de A
sigu
rare
a C
alită
ţii:
regu
lam
entu
l de
func
ţiona
re, p
lanu
l de
acti-
vita
te, i
nstr
umen
tele
, res
urse
le e
tc.
5.2.
3. C
oord
onea
ză f
uncţ
iona
rea
Com
isie
i Lo
cale
de
Asi
gura
re a
Cal
ităţii
.
5.2.
5.
Mon
itori
zeaz
ă ac
tivita
tea
Com
isie
i Lo
cale
de
Asi
gura
re a
Ca-
lităţ
ii.5.
2.6.
Asi
gură
fun
cţio
nare
a m
eca-
nism
elor
de
cons
tata
re p
erio
dică
a
stăr
ii ca
lităţ
ii se
rvic
iilor
edu
caţio
na-
le p
rest
ate
de in
stitu
ţia ş
cola
ră.
5.2.
8. I
nter
vine
pro
mpt
şi
opor
tun
în c
azul
con
stat
ării
decl
inul
ui c
alită
-ţii
pe
oric
are
dim
ensi
une
de a
ctivi
-ta
te a
insti
tuţie
i de
învă
ţăm
ânt.
5.2.
9. V
alor
ifică
inf
orm
aţiil
e of
erite
de
Com
isia
Loc
ală
de A
sigu
rare
a
Calit
ăţii.
5.2.
4. A
sigu
ră a
plic
area
sta
ndar
delo
r ed
u-ca
ţiona
le p
e to
ate
dim
ensi
unile
acti
vită
ţii
insti
tuţie
i de
învă
ţăm
ânt.
5.2.
7. A
sigu
ră î
nţel
eger
ea î
mpă
rtă-
şită
a c
alită
ţii d
e că
tre
toţi
acto
rii i
m-
plic
aţi p
e to
ate
dim
ensi
unile
de
ac-
tivita
te a
insti
tuţie
i de
învă
ţăm
ânt.
5.2.
10.
Prio
ritiz
ează
, el
abor
ează
şi
gesti
onea
ză
impl
emen
tare
a si
ste-
mel
or d
e ac
ţiuni
pen
tru
ridi
care
a ni
velu
lui c
alită
ţii în
insti
tuţia
de
în-
văţă
mân
t.
54Institutul de Politici Publice
55Institutul de Politici Publice
Dom
eniu
l 6. C
omun
itat
e şi
par
tene
riat
e
Stan
dard
6: D
ezvo
ltare
a pa
rten
eria
telo
r cu
orga
niza
ţii n
ecom
erci
ale,
pub
lice,
pri
vate
din
ţară
şi d
e pe
ste
hota
re în
ved
erea
as
igur
ării
prog
resu
lui i
nstit
uţie
i de
învă
ţăm
ânt ş
i a c
omun
ităţii
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
6.1.
Co
nduc
e pr
oces
ul
de
prom
ovar
e a
imag
inii
şcol
ii la
ni
velu
l com
unită
ţii lo
cale
, na-
ţiona
le ş
i int
erna
ţiona
le
6.1.
1.
Info
rmea
ză
desp
re
valo
rile
, su
cces
ele,
nec
esită
ţile
şi p
rior
ităţil
e de
dez
volta
re a
le ş
colii
.
6.1.
6. E
xplo
reaz
ă di
feri
te m
odal
i-tă
ţi de
pro
mov
are
a in
stitu
ţiei
în
com
unita
te.
6.1.
10. D
iver
sific
ă st
rate
giile
de
mar
ketin
g la
ni
vel d
e co
mun
itate
loca
lă ş
i naţ
iona
lă.
6.1.
11.
Iden
tifică
st
rate
gii
de
prom
ovar
e sp
ecifi
ce p
entr
u fie
care
gru
p-ţin
tă (
pări
nţi,
alte
insti
tuţii
, age
nţii
econ
omic
i etc
.).
6.1.
2. P
lani
fică
şi a
sigu
ră in
form
area
pă
rinţ
ilor
desp
re n
eces
ităţil
e, p
rior
i-tă
ţile
de d
ezvo
ltare
a ş
colii
, înv
ăţar
ea
şi d
ezvo
ltare
a co
pilu
lui l
or.
6.1.
7. A
sigu
ră a
plic
area
dife
rito
r m
odal
ităţi
de c
omun
icar
e cu
pă-
rinţ
ii şi
alţi
act
ori c
omun
itari
.
6.1.
12. P
roie
ctea
ză a
ctivi
tăţi
de in
form
are
în
part
ener
iat
cu a
utor
ităţil
e lo
cale
, as
ocia
ţia
pări
nţilo
r, al
ţi ac
tori
com
unita
ri.
6.1.
4. P
rezi
ntă
ocaz
iona
l (la
săr
băto
-ri
le c
omun
itare
) pro
filul
insti
tuţie
i de
învă
ţăm
ânt
în c
omun
itate
(su
cces
e,
serv
icii)
.
6.1.
8.
Mon
itori
zeaz
ă re
flect
area
su
cces
elor
şco
lii în
pre
sa, t
elev
izi-
unea
loca
lă ş
i naţ
iona
lă e
tc.
6.1.
13.
Prom
ovea
ză s
ervi
ciile
edu
caţio
nale
şi
pro
iect
ele
de s
ucce
s pe
pia
ţa s
ervi
ciilo
r ed
ucaţ
iona
le ra
iona
le ş
i naţ
iona
le.
56Institutul de Politici Publice
Indi
cato
riDe
scrip
tori
Niv
el d
e ba
zăN
ivel
ava
nsat
Niv
el p
erfo
rman
t
6.2.
Im
plic
ă in
stitu
ţia d
e în
-vă
ţăm
ânt
în p
roie
cte
educ
a-ţio
nale
dez
volta
te l
a ni
velu
l co
mun
ităţii
loc
ale,
naţ
iona
le
şi in
tern
aţio
nale
.
6.2.
1. Î
ncur
ajea
ză ş
i su
sţin
e pr
oiec
-te
le e
duca
ţiona
le in
iţiat
e de
com
uni-
tate
a şc
olar
ă şi
par
tene
ri.
6.2.
6. I
niţia
ză p
roie
ctel
e de
par
-te
neri
at î
n ba
ză d
e di
agno
ză ş
i pr
ogno
ză, c
u im
plic
area
act
anţil
or
educ
aţio
nali
şi a
com
unită
ţii.
6.2.
11. P
artic
ipă
sing
ur ş
i spr
ijină
par
ticip
a-re
a ca
drel
or d
idac
tice,
a e
levi
lor
la p
rogr
a-m
e şi
pro
iect
e de
coo
pera
re la
niv
el ra
iona
l, na
ţiona
l şi i
nter
naţio
nal.
6.2.
2. P
lani
fică
resu
rse
insti
tuţio
nale
pe
ntru
dez
volta
rea
part
ener
iate
lor.
6.2.
7. I
denti
fică
part
ener
i re
ali
şi
pote
nţia
li di
n co
mun
itate
a lo
cală
, ra
iona
lă,
naţio
nală
şi
inte
rnaţ
io-
nală
.
6.2.
12. D
iver
sific
ă ca
tego
riile
de
part
ener
i şi
stra
tegi
a de
col
abor
are
cu e
i.
6.2.
3. C
onsu
ltă p
erio
dic
opin
ia p
ărin
-ţil
or c
u re
feri
nţă
la ş
coal
ă şi
la s
iste
-m
ul e
duca
ţiona
l.
6.2.
8. F
acili
teaz
ă im
plic
area
con
-se
cven
tă a
păr
inţil
or în
rea
lizar
ea
proi
ecte
lor
educ
aţio
nale
.
6.2.
13. D
ezvo
ltă p
arte
neri
ate
com
unita
re c
u im
pact
asu
pra
calit
ăţii
educ
aţie
i.
6.2.
4. C
reea
ză c
onte
xt p
entr
u ev
alu-
area
rez
ulta
telo
r im
plem
entă
rii p
ro-
iect
elor
edu
caţio
nale
în c
adru
l şco
lii.
6.2.
9. I
mpl
ică
pări
nţii
în p
roce
sul
de m
onito
riza
re ş
i ev
alua
re a
im
-pl
emen
tări
i pr
oiec
telo
r ed
ucaţ
io-
nale
.
6.2.
14. O
rgan
izea
ză în
com
un c
u pa
rten
erii
şi c
omun
itate
a şc
olar
ă ev
alua
rea
rezu
ltate
-lo
r im
plem
entă
rii p
roie
ctel
or e
duca
ţiona
le.
6.2.
5. A
sigu
ră c
olec
tare
a şi
eva
lua-
rea
în ti
mp
util a
feed
back
ului
pri
mit
de la
par
tene
ri, e
levi
, cad
re d
idac
ti-ce
, cu
ref
erin
ţă l
a pr
oiec
tele
im
ple-
men
tate
.
6.2.
10.
Div
ersi
fică
inst
rum
ente
le
de c
olec
tare
şi
eval
uare
în
timp
util a
feed
back
ului
de
la p
arte
neri
, el
evi,
cadr
e di
dacti
ce, c
u re
feri
nţă
la p
roie
ctel
e im
plem
enta
te.
6.2.
15. A
sigu
ră v
alor
izar
ea e
ficie
ntă
a fe
ed-
back
ului
, pen
tru
optim
izar
ea c
onţin
utul
ui ş
i pr
oces
ului
de
elab
orar
e şi
im
plem
enta
re a
un
or n
oi p
roie
cte.
56Institutul de Politici Publice
57Institutul de Politici Publice
4. Standarde profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul primar, gimnazial şi liceal
Coordonator:Chicu Valentina, şefa Direcţiei Învăţământ Preuniversitar, Ministerul Educaţiei
Autori:Andriţchi Viorica, doctor habilitat în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiBucun Nicolae, doctor habilitat în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiChicu Valentina, şefa Direcţiei Învăţământ Preuniversitar, Ministerul EducaţieiCojocaru Vasile, doctor habilitat în pedagogie, Universitatea Pedagogică de
Stat ”Ion Creangă”Creţu Nicolae, expert în managementul organizaţionalCutasevici Angela, director adjunct, Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”, ChişinăuGuţu Vladimir, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, USMLîsenco Serghei, expert în management educaţionalMoga Ecaterina, doctor în pedagogie, directorul Liceului Teoretic „Elimul Nou”Sclifos Lia, doctor în pedagogieVivdici Ana, director al Inspectoratului Şcolar NaţionalUzicov Nina, director adjunct, Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chişinău
Lucrarea a fost elaborată în cadrul Proiectului ”Educaţia în Republica Moldo-va − competenţe pentru prezent şi viitor”. Această iniţiativă este parte a Proiec-tului de sprijin pentru reforma educaţiei în Republica Moldova (OSF-SUPREM), susţinut de către Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, prin intermediul Fun-daţiei Soros-Moldova.
58Institutul de Politici Publice
4.1. Consideraţii conceptuale
4.1.1. Argument pentru un nou concept de evaluare a cadrelor manageriale
Calitatea managementului este unul dintre factorii determinanţi ai calităţii sistemului de învăţământ în ansamblu, ai procesului şi finalităţilor educaţionale. Gradul de complexitate al procesului de management al instituţiei de învăţă-mânt, în contextul schimbărilor pe toate dimensiunile vieţii umane în ultimii 30 de ani, a crescut semnificativ. Managerii sunt cei care, prin competenţa pro-fesională, prin capacitatea de influenţare şi mobilizare a oamenilor trebuie să orienteze, să organizeze, să evalueze şi să îndrume întreaga activitate a orga-nizaţiilor, să asigure valorificarea la maximum a potenţialului uman şi material de care dispun acestea. Un manager poate răspunde provocărilor profesionale generate de complexitatea procesului de dezvoltare doar dacă aplică o paradig-mă managerială pe măsură. Iar un sistem educaţional poate fortifica şi evalua activitatea managerilor instituţiilor de învăţământ doar dacă există o viziune împărtăşită asupra profilului managerului şi activităţii acestuia, înţelegerea pro-ceselor manageriale şi de leadership. Elaborarea, în contextul descris, a standar-delor profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general a devenit indispensabilă.
Valorificarea experienţelor de succes la nivel mondial şi naţional asigură efici-enţă şi eficacitate şi contribuie la ştergerea decalajelor existente între strategiile naţionale şi cele internaţionale. Iată de ce elaborarea standardelor profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general s-a realizat în baza analizei:
− tendinţelor de dezvoltare a ştiinţei şi practicii manageriale;− dinamicii modificărilor conceptuale şi practice în educaţie, capabile să asi-
gure dezvoltarea instituţiilor, creşterea rezultatelor şcolare şi dezvoltarea conti-nua a competenţelor profesionale ale managerilor şi cadrelor didactice;
− documentelor similare elaborate şi aplicate în sistemele de învăţământ efi-ciente din lume;
− particularităţilor specifice ale sistemului de învăţământ din Moldova;− practicilor manageriale şi practicilor de evaluare a activităţii managerilor din
învăţământul general aplicate în ultimii ani în sistemul de învăţământ din ţară;− pregătirii profesionale a cadrelor manageriale din învăţământul general etc.Grupul de lucru pentru elaborarea standardelor s-a constituit din manageri
de succes din instituţii de învăţământ, cadre didactice, părinţi, elevi, manageri eficienţi din organizaţii nonguvernamentale, lectori universitari, cercetători, conceptori de curriculum şi documente de politici educaţionale, experţi în do-meniul managementului educaţional.
58Institutul de Politici Publice
59Institutul de Politici Publice
Lucrarea de faţă vine în sprijinul creării unui cadru de referinţă care: să asi-gure autoevaluarea, evaluarea obiectivă şi dezvoltarea profesională a cadrelor manageriale din învăţământul general; să ofere un limbaj comun dimensiu-nii eficienţă şi impactului leadershipului asupra instituţiilor de învăţământ; să impulsioneze crearea programelor optime de formare profesională iniţială şi continuă a managerilor; să lanseze un proces continuu de îmbunătăţire a stan-dardelor profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general şi de racordare a acestora la cerinţele noi înaintate şcolii de societate, precum şi un proces de elaborare a recomandărilor practice pentru asigurarea creşterii cali-tăţii managementului în instituţiile de învăţământ şi a profesionalizării cadrelor manageriale.
Lucrarea este destinată cadrelor manageriale din sistemul de învăţământ (directori, directori adjuncţi, şefi de catedră, metodişti etc.), evaluatorilor şi in-spectorilor şcolari, elaboratorilor de resurse de sprijin pentru managerii şcolari.
4.1.2. Contextul aplicării şi funcţiile standardelor profesionale ale cadrelor manageriale
Educaţia reprezintă o prioritate naţională în Republica Moldova. În ultimii ani, Ministerul Educaţiei propune sporirea eforturilor în educaţie, în favoarea asigurării calităţii şi eficienţei. Actele principale ce determină direcţia de dezvol-tare a sistemului educaţional în Republica Moldova – Codul Educaţiei şi Strategia sectorială de dezvoltare „Educaţia-2020” – parte componentă a Strategiei Na-ţionale de Dezvoltare „Moldova – 2020” – subliniază principiul calităţii ca fiind unul de bază.
Calitatea în învăţământ este legată de valorile şi aşteptările participanţilor direcţi şi indirecţi la procesul de învăţare şi ale societăţii în întregime. Pentru a promova calitatea în educaţie, este necesar, mai întâi, să avem o înţelegere împărtăşită a calităţii.
Prin prisma Codului educaţiei, calitatea în învăţământ este circumscrisă misi-unii, idealului şi principiilor fundamentale ale educaţiei specificate în actul legis-lativ. Astfel, Misiunea educaţiei se concretizează în următoarele dimensiuni: a) satisfacerea cerinţelor educaţionale ale individului şi ale societăţii; b) dezvolta-rea potenţialului uman pentru a asigura calitatea vieţii, creşterea durabilă a eco-nomiei şi bunăstarea poporului; c) dezvoltarea culturii naţionale; d) promovarea dialogului intercultural, a spiritului de toleranţă, a nediscriminării şi incluziunii sociale; e) promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii; f) facilitarea reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie pentru bărbaţi şi femei. Idealul educaţional în Republica Moldova constă în formarea personalităţii cu spirit de iniţiativă,
60Institutul de Politici Publice
capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale asumate. Prin urmare, managerii instituţiilor de învăţă-mânt vor orienta întreaga activitate a instituţiilor pe direcţiile trasate de misiu-nea educaţiei şi idealul educaţional (Codul educaţiei, art.6).
Strategia „Educaţia – 2020” stipulează, prin obiectivul nr. 7 „Reconceptuali-zarea managementului educaţional la nivel de sistem”, cu următoarele orientări strategice:
− promovarea unui management participativ şi eficient;− promovarea managementului strategic şi inovaţional;− dezvoltarea culturii organizaţionale a instituţiilor de învăţământ;− dezvoltarea managementului resurselor umane; − dezvoltarea managementului de curriculum;− corelarea managementului la nivel naţional, local şi instituţional;− identificarea şi implementarea mecanismelor managementului modern:
diagnosticarea, proiectarea, luarea de decizii, organizarea, evaluarea, comuni-carea etc.
În această logică, problema competenţei şi competitivităţii cadrelor manage-riale din sistemul educaţional devine prioritară, or, competenţa poate fi forma-tă/autoformată, măsurată, apreciată prin raportare la un sistem de standarde. Managerii şcolari trebuie să-şi desfăşoare activitatea în baza standardelor pro-fesionale, care oferă tuturor factorilor interesaţi garanţia că managementul uni-tăţii şcolare corespunde cerinţelor stabilite la nivel naţional. Astfel, elaborarea standardelor profesionale ale managerilor şcolari derivă din necesitatea dezvol-tării strategice a sistemului educaţional, consolidarea reformelor demarate în învăţământ şi asigurarea modernizării continue a sistemului de educaţie.
Standardele profesionale ale managerilor din învăţământul general consti-tuie un document, stabilit prin consens cu toate părţile interesate şi aprobat de Ministerul Educaţiei, care furnizează - pentru utilizări comune şi repetate de către un cadru de conducere − reguli, linii directoare şi caracteristici referitoare la activitatea managerială, în scopul obţinerii unui grad sporit de eficacitate şi eficienţă în domeniu.
La elaborarea standardelor profesionale ale managerilor din învăţământul general s-a ţinut cont de cadrul normativ şi de politici existent, de realizările (dar şi deficienţele) politicilor naţionale şi sectoriale implementate anterior, de exigenţele integrării europene, de experienţa naţională şi internaţională din do-meniu, de necesităţile sociale şi educaţionale. Standardele au fost corelate cu documentele de politici relevante, cu reformele demarate în sistemul de învă-ţământ, cu reforme în alte domenii ce reprezintă o continuitate operaţională a acţiunilor proiectate în Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova - 2020”.
60Institutul de Politici Publice
61Institutul de Politici Publice
Standardele profesionale ale managerilor şcolari se bazează pe rezultatele conjugate ale cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative, pe principiile unanim recunoscute cu privire la drepturile omului şi reprezintă un referenţial util în procesul de evaluare a conformităţii caracteristicilor cadrelor de conduce-re cu cerinţele standardului, în scopul determinării calităţii activităţii acestora.
Elaborarea standardelor a fost precedată de desfăşurarea unor studii şi anali-ze complexe în domeniul managementului educaţiei, consultări ample cu repre-zentanţii mediului academic şi pedagogic, ai autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, ai societăţii civile şi cu alte părţi interesate, care constituie un vast suport informaţional pentru identificarea problemelor şi a soluţiilor privind modernizarea şi dezvoltarea sistemului managerial în educaţie.
În ultimii ani, în cadrul managementului educaţional se atestă un şir de schimbări precum: promovarea unui management educaţional centrat pe prin-cipiile democratice şi abordările moderne; structurarea sistemului managerial în management strategic, management al calităţii, management al resurselor umane, management al curriculumului, management operaţional; modelarea unui concept de descentralizare în managementul educaţiei.
Standardele descriu cerinţele care definesc nivelul de realizare a activităţii manageriale de către un cadru de conducere, pe baza bunelor practici existente. Conceptul de standard este asociat direct cu cel de criteriu de calitate. Îndepli-nirea standardelor trebuie să fie criteriul de bază în aprecierea performanţelor fiecărui cadru de conducere în parte.
În acest sens, standardele vizează creşterea calităţii activităţii manageriale şi apropierea nivelului de performanţă al cadrelor de conducere din cadrul sis-temului educaţional din diferite raioane ale republicii. Standardele fac posibilă identificarea punctelor nevralgice – la nivel naţional, local, instituţional – care fac ca o serie de manageri să nu îndeplinească direcţiile strategice ale reformei în educaţie privind proiectarea strategică, managementul resurselor umane, managementul de curriculum, dezvoltarea de parteneriate etc.; determinarea răspunderii/responsabilităţii fiecărui manager în remedierea deficienţelor sem-nalate; elaborarea unor programe concrete de formare/autoformare pentru manageri în vederea atingerii standardelor şi pentru remedierea problemelor.
Standardele permit părţilor interesate să evalueze calitatea activităţii mana-geriale, să monitorizeze progresele în vederea atingerii sau depăşirii standarde-lor şi să evalueze eficienţa implementării reformelor în educaţie. Standardele pot fi utilizate pentru a încuraja responsabilitatea cadrelor de conducere pentru autodezvoltare continuă. Aceste standarde sunt unitare şi se aplică individual fiecărui cadru manageriale pentru toate domeniile prevăzute. Suplimentar, une-le dimensiuni ale standardelor pot fi aplicate şi în procesul de selectare prin concurs a cadrelor manageriale, servind drept bază pentru interviul de perfor-manţă.
62Institutul de Politici Publice
▪ Funcţiile sistemului de standarde sunt:• respectarea principiilor fundamentale şi a direcţiilor de dezvoltare strategi-
că a sistemului educaţional;• păstrarea coerenţei sistemului educaţional în condiţiile descentralizării, ale
creşterii autonomiei unităţii şcolare şi ale creşterii autorităţii decizionale a co-munităţii locale;
• valorificarea eficientă a resurselor financiare şi umane în realizarea funcţi-ilor specifice;
• orientarea dezvoltării profesionale a cadrelor de conducere pentru ca aces-tea să îndeplinească, la un nivel înalt, funcţiile şi rolurile specifice;
• asigurarea calităţii serviciilor educaţionale şi evaluarea raporturilor „cos-turi” / „beneficii” şi, mai ales, „costuri” / „eficacitate” pentru serviciile şi progra-mele educaţionale desfăşurate la nivel naţional, regional şi local;
• orientarea dezvoltării organizaţionale şi instituţionale.Cu siguranţă, standardul nu trebuie înţeles ca având rolul de a limita dezvolta-
rea, ci acela de a orienta, impulsiona şi regla această dezvoltare. Standardul este un punct de referinţă cu o încărcătură culturală şi axiologică precisă. Sistemul de standarde va face posibilă identificarea unor eventuale direcţii de dezvoltare în ariile analizate, cu păstrarea unui echilibru optim între activitatea curentă şi dezvoltare. Standardul stabileşte şi modalităţile de pregătire pentru cei care fac sistemul să funcţioneze şi să se dezvolte. Deci considerăm standardele drept un referenţial şi pentru formarea profesională continuă a cadrelor manageriale. Managerii vor utiliza standardele pentru managementul unităţii de învăţământ şi pentru autoevaluarea propriului nivel de competenţă.
Îndeplinirea cerinţelor din standarde se poate dovedi prin: consultarea docu-mentelor, chestionarea/ intervievarea tuturor factorilor de interes şi prin obser-varea directă. Orice activitate care este desfăşurată lasă dovezi (acestea pot fi audio, video, documente etc.). Prin urmare, documentele, produsele activităţii şi referinţele confirmă rezultatele unei activităţi.
4.1.3. Structura standardelor profesionale ale cadrelor manageriale
Standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general reprezintă un sistem de criterii şi norme referitoare la nivelul de calitate care se doreşte a fi atins pe domeniul managerial în sistemul de învăţământ general şi constituie o parte componentă a ansamblului de documente normative.
Standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul gene-ral constituie baza pentru asigurarea evaluării obiective a nivelului de pregătire profesională şi a calităţii activităţii managerului.
62Institutul de Politici Publice
63Institutul de Politici Publice
Standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general constituie un sistem de referinţă pentru autoevaluarea şi stabilirea priorităţilor de dezvoltare profesională a managerilor.
Figura 2. Domeniile prioritare ale standardelor profesionale ale cadrelor manageriale
Standardele profesionale acoperă întreaga activitate managerială a instituţii-lor de învăţământ şi se structurează pe şase domenii prioritare:
1. Viziune şi strategii;2. Curriculum;3. Resurse umane;4. Resurse financiare şi materiale;5. Structuri şi proceduri;6. Comunitate şi parteneriate.Pentru fiecare domeniu este precizat standardul de atins/ realizat. Fiecare
standard este derivat în 3-5 variabile, care reflectă etapele/ acţiunile manageri-ale indicate/oportune pentru atingerea standardului.
Figura 1. Domeniile prioritare ale standardelor profesionale ale cadrelor manageriale
LEADERSHIP
ȘI
MANAGEMENT
VZIUNE
ȘI
STRATEGII
RESURSE UMANE
STRUCTURI ȘI PROCEDURI
COMUNITATE ȘI
PARTENERIATE
RESURSE FINANCIARE ȘI
MATERIALE
CURRICULUM
64Institutul de Politici Publice
Standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul gene-ral acoperă dimensiunile fundamentale ale managementului şi leadershipului educaţional, axat pe asigurarea dezvoltării continue a instituţiei de învăţământ.
Documentul conţine două părţi distincte:• Profilul managerului;• Sistemul de standarde, structurat pe domeniile prioritare ale sistemului
educaţional din Republica Moldova.Profilul managerului include descrierea valorilor profesionale, a angajamen-
tului personal şi a sistemului de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini ale managerului.Sistemul de standarde se bazează pe domeniile prioritare în activitatea ma-
nagerială în cadrul învăţământului general.Domeniile prioritare de activitate au fundamentat cele şase standarde profe-
sionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general.Standardele profesionale pentru cadrele manageriale din învăţământul ge-
neral se caracterizează prin mai mulţi indicatori, în funcţie de aria de cuprindere şi complexitatea acţiunilor constituente ale standardului.
Indicatorul, în contextul standardelor profesionale pentru manageri, repre-zintă o caracterizare a unei acţiuni sau a unui ansamblu de acţiuni interconexe specifice unor aspecte ale standardului.
4.2. Standardele profesionale ale cadrelor manageriale
4.2.1. Profilul managerului
Valorile profesionale şi angajamentul personal constituie concomitent o con-diţie şi o consecinţă a aplicării standardelor profesionale ale cadrelor manageri-ale din învăţământul general.
Standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general sunt fundamentate axiologic şi pot fi aplicate doar prin respectarea:▪ Valorilor profesionale:• Echitate socială, care înseamnă:− acceptarea valorilor educaţionale şi sociale la nivel local şi global;− asumarea responsabilităţii pentru prezentul şi viitorul instituţiei de învă-
ţământ;− respectarea drepturilor şi oferirea şanselor egale tuturor copiilor, inclusiv
a dreptului de a fi incluşi în procesul de luare a deciziilor cu privire la asigurarea stării de bine şi la experienţele lor de învăţare;
− valorizarea şi respectarea diversităţii sociale, culturale, economice;− promovarea politicilor corecte, transparente, durabile şi favorabile incluzi-
unii.
64Institutul de Politici Publice
65Institutul de Politici Publice
• Integritate, care înseamnă:− demonstrarea deschiderii, onestităţii, curajului şi înţelepciunii;− analiza critică a conexiunilor între atitudinile personale şi profesionale, între
credinţele, valorile personale şi provocările din practica profesională.• Încredere şi respect, care înseamnă:− respectarea demnităţii umane a fiecărui membru al comunităţii de învăţare
din şcoală,− dezvoltarea culturii încrederii şi respectului,− asigurarea mediului optim şi sigur pentru toţi angajaţii şi elevii,− excluderea barierelor în obţinerea performanţei şi atingerea potenţialului
personal maxim.▪ Angajamentului personal, care înseamnă:− angajarea, în toate aspectele legate de practica profesională, inclusiv în
dezvoltarea personală şi profesională pe parcursul întregii vieţi;− implicarea proactivă în practici colaborative cu membrii comunităţii edu-
caţionale;− asumarea responsabilităţii pentru deciziile adoptate individual şi colectiv,
pentru aplicarea deciziilor şi pentru consecinţe.Valorile profesionale şi angajamentul personal vor ghida activitatea de zi cu
zi de management şi leadership.▪ Cunoştinţe, atitudini şi abilităţiManagerul instituţiei educaţionale este personalitatea care poate conduce
către performanţă sporită o instituţie de învăţământ. El trebuie: să posede atât competenţe profesionale, cât şi calităţi morale; să deţină şi să aplice un sistem de cunoştinţe din ştiinţa conducerii, să fie capabil să utilizeze o serie de tehnici şi metode care să confere procesului de învăţământ consistenţă, dinamism şi eficienţă. Pentru aceasta, nu este suficientă experienţa de viaţă. Este necesar atât un proces de instruire în arta managementului şcolar şi educaţional, cât şi calităţi şi valori distinctive ale unei persoane care îşi asumă funcţia de manager.
Fiecare manager, în funcţie de poziţia pe care o are în ierarhia învăţămân-tului, îndeplineşte anumite atribuţii, care delimitează sfera de competenţe, de autoritate în instituţia educaţională respectivă sau în sistemul de îndrumare şi control.
Astfel, managerul şcolar:• Gestionează/ monitorizează transformarea personală şi profesională şi re-
flecţia sistematică asupra propriei experienţe în practica managerială:− identifică nevoile de dezvoltare personală şi profesională;− elaborează traseul de dezvoltare profesională în baza necesităţilor indivi-
duale şi instituţionale;− monitorizează procesul de dezvoltare profesională, participă la programe
de formare şi autoformare continuă în management educaţional;
66Institutul de Politici Publice
− evaluează periodic profesionalismul, eficienţa propriei activităţi şi perfor-manţele;
− valorifică experienţele inovatoare, rezultatele formărilor profesionale şi po-tenţialul propriu prin aportul concret la dezvoltarea sistemului educaţional la nivel instituţional, local şi naţional;
• Promovează prin exemplul personal integritatea, valorile morale şi profesi-onalismul, demonstrând respect pentru fiecare persoană:
− acceptă diversitatea culturală a colectivului;− asigură condiţiile dezvoltării în instituţie a unei culturi organizaţionale pu-
ternice;− manifestă un comportament moral în orice situaţie în instituţia de învăţă-
mânt şi în afara ei;− stabileşte relaţii bazate pe cooperare şi comunicare eficientă, respect, inte-
gritate, încredere şi înţelegere, comportament etic şi moral în raport cu ceilalţi;− rezolvă eficient şi transparent diverse conflicte care pot surveni, dând do-
vadă de integritate şi profesionalism;− conduce instituţia fiind implicat direct în proces, prin exemplul personal
şi prin comunicarea clară a expectanţelor sale în realizarea anumitor obiective.Atingerea unor standarde înalte în planul performanţelor activităţii mana-
geriale presupune, de fapt, iniţierea şi stimularea unor acţiuni pentru eficien-tizarea activităţii şi pentru dezvoltarea unor soluţii integrate, care să valorifice în comun competenţele profesionale şi cele social-morale, care semnifică, în esenţă, capacitatea cadrului managerial de a fi mentor pentru adulţi. Condiţiile preliminare ale unui demers de acest tip au în vedere dezvoltarea şi parcurgerea unui traseu de formare si dezvoltare managerială, în baza căruia să se acumule-ze o serie de competenţe care să-i permită atingerea standardelor profesionale prin îndeplinirea în condiţii optime a actului managerial.
66Institutul de Politici Publice
67Institutul de Politici Publice
4.2.2. Sistemul de standarde
▪ Domeniul 1. Viziune şi strategiiStandardul 1. Conducerea procesului de elaborare şi implementare a pro-
iectelor de dezvoltare a instituţiei de învăţământ în vederea promovării politicii educaţionale naţionale şi locale
Indicatori:
1.1. Organizează procesul participativ de elaborare a proiectelor de dezvol-tare a şcolii în baza evaluării holistice a mediului intern şi celui extern.
1.2. Conduce procesul de realizare a obiectivelor strategice.
1.3. Implică elevii, părinţii, cadrele didactice şi partenerii în evaluarea gradu-lui de realizare a obiectivelor strategice.
▪ Domeniul 2. CurriculumStandardul 2. Dezvoltarea ofertei curriculare în vederea valorificării potenţi-
alului individual, instituţional şi comunitarIndicatori:
2.1. Asigură condiţii metodologice, motivaţionale şi logistice de implementa-re a curriculumului în diferite ipostaze de manifestare.
2.2. Coordonează monitorizarea şi evaluarea implementării curriculumului şcolar.
2.3. Asigură condiţii şi sprijină individualizarea traseelor curriculare pentru elevi.
▪ Domeniul 3. Resurse umaneStandardul 3. Crearea şi menţinerea mediului stimulativ şi cooperant în ve-
derea dezvoltării continue a competenţelor profesionale ale cadrelor didacticeIndicatori:
3.1. Asigură condiţiile pentru implicarea cadrelor didactice în diverse activi-tăţi de autoformare şi formare profesională continuă, relevante pentru nevoile lor profesionale.
3.2. Asigură inserţia profesională a cadrului didactic debutant.
3.3. Evaluează activitatea cadrelor didactice şi monitorizează procesul de au-toevaluare.
68Institutul de Politici Publice
▪ Domeniul 4. Resurse financiare şi materialeStandardul 4. Gestionarea şi dezvoltarea resurselor materiale şi financiare în
vederea asigurării unui mediu de învăţare sigur şi motivantIndicatori:
4.1. Asigură realizarea priorităţilor de dezvoltare în procesul de planificare şi executare bugetară.
4.2. Asigură funcţionarea sistemului de management financiar şi audit intern.
4.3. Aplică strategii de atragere a resurselor materiale, financiare, informaţio-nale, complementar alocaţiilor bugetare.
▪ Domeniul 5. Structuri şi proceduriStandardul 5. Aplicarea şi dezvoltarea procedurilor operaţionale, instituirea
structurilor interne în vederea asigurării funcţionării eficiente a instituţiei de în-văţământ
Indicatori:
5.1. Asigură funcţionalitatea managementului strategic, operaţionalizat prin structurile administrative şi manageriale.
5.2. Monitorizează funcţionarea procedurilor şi instrumentelor de valorizare a opiniilor, iniţiativelor, propunerilor cadrelor didactice, ale elevilor şi pă-rinţilor.
5.3. Creează condiţii de funcţionare şi dezvoltare continuă a sistemului intern de asigurare a calităţii.
▪ Domeniul 6. Comunitate şi parteneriateStandardul 6. Dezvoltarea parteneriatelor cu organizaţii necomerciale, publi-
ce, private, din ţară şi de peste hotare, în vederea asigurării progresului institu-ţiei de învăţământ şi a comunităţii
Indicatori:
6.1. Conduce procesul de promovare a imaginii şcolii la nivelul comunităţii loca-le, naţionale şi internaţionale.
6.2. Implică instituţia de învăţământ în proiecte educaţionale dezvoltate la ni-velul comunităţii locale, naţionale şi internaţionale.
68Institutul de Politici Publice
69Institutul de Politici Publice
NOTE
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
MD-2049, mun. Chişinău, str. Mirceşti, 8/1, of. 112MD-2049, mun. Chişinău, str. Alexandru cel Bun, 111 tel.: 022 22 04 94; fax. 28 81 78 GSM: 0 699 04 555; 0 795 29 555
LE
XO
NL
EX
ON
___________________________________________________________________
__________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________