Download pdf - Metode de Predare-studiul de Caz

Investeşte în oameni!

Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative! Cod contract: POS DRU/87/1.3/S/61602 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

METODE INTERACTIVE DE PREDARE, ÎNVĂŢARE, EVALUARE

TEMA DE PORTOFOLIU NR. 1

C4_M1 Studiu de caz Descrieţi cum puteţi folosi metoda studiului de caz pentru domeniul dumneavoastră de activitate.

Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o

situaţie reală,autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situaţii şi

evenimente problematice.

În aplicarea metodei studiului de caz, se parcurg şase etape şi anume:

Etapa 1: Prezentarea cadrului general în care s-a produs evenimentul şi a cazului

respectiv:

profesorul va alege mai întâi un „caz” semnificativ domeniului cercetat şi

obiectivelor propuse, care să evidenţieze aspectele general-valabile;

cazul va fi prelucrat şi experimentat mai întâi pe un grup restrâns, apoi va fi propus

participanţilor spre analiză;

prezentarea trebuie să fie cât mai clară, precisă şi completă;

Disciplina : “Finanţe şi fiscalitate”

Clasa : a XII-a,

Liceu Economic

Tema capitolului: Monopolurile fiscale

Sarcina de învăţare: “Firma “CEZ” din România se bucură de putere de monopol.

Răspundeţi la următoarele întrebări:

a. Cererea pentru electricitate a menajelor este foarte inelastică. Cum influenţează

acest fapt puterea de monopol a firmei ?

b. Având în vedere natura produsului oferit spre vânzare, poate această firmă să

identifice argumente din care să rezulte că nu este un monopol pur ?

c. Ce formă îmbracă discriminarea aplicată de firmă ?

d. Cum intervine statul în acest caz ?

Etapa 2: Sesizarea nuanţelor cazului concomitent cu înţelegerea necesităţii rezolvării lui

de către participanţi:

are loc stabilirea aspectelor neclare;

se pun întrebări de lămurire din partea participanţilor;



se solicită informaţii suplimentare privitoare la modul de soluţionare a cazului (surse

bibilografice);

Etapa 3: Studiul individual al cazului propus.Elevii găsesc şi notează solutiile.

Etapa 4: Dezbaterea în grup a modurilor de soluţionare a cazului:

Se analizează raspunsurile mai întâi in grupuri mici (5-6 elevi) şi apoi în plen, fie

direct în plen, fiecare îşi expune variantă propusă;

Se compară rezultatele obţinute şi se discută liber ,profesorul fiind doar mediator.

Ierarhizăm variantele;

Etapa 5: Se formează concluziile pe baza luării unei decizi unanime. Profesorul ii felicita

pe elevii.

Etapa 6: Se evaluează modul de rezolvare a cazului şi a grupului de participanti ,

analizându-se gradul de participare. Profesorul felicita toti elevii pentru modul lor

de implicare

Cerem elevilor sa reţină modalitătile de solutionare în vederea aplicării lor situatii

similare.

Rolul profesorului, în cazul apelului la metoda studiului de caz, se reduce doar la cel

de incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului. Cu abilitate şi discreţie,

el trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile

participanţilor de a soluţiona cazul, punând accent pe participarea activă şi productivă,

individuală şi de grup.

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele: prin faptul că situaţia-caz, alesă de profesor, aparţine domeniului studiat, iar elevii

sunt antrenaţi în găsirea de soluţii, se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală

şi de eventualele probleme cu care se pot confrunta, „familiarizându-i cu o strategie

de abordare a faptului real” (Ioan Cerghit, 1997, p. 207)

prin faptul că are un pronunţat caracter activ, metoda contribuie la dezvoltarea

capacităţilor psihice, de analiză critică, de elaborare de decizii şi de soluţionare

promtă a cazului, formând abilităţile de argumentare;

prin faptul că se desfăşoară în grup, dezvoltă inteligenţa interpersonală, spiritul de

echipă,toleranţa şi ajutorul reciproc, specific învăţării prin cooperare;

prin confruntarea activă cu un caz practic, metoda oferă oportunităţi în construirea

unei punţi între teorie şi practică;

Limitele aplicării metodei studiului de caz: dificultăţi legate de realizarea portofoliului de cazuri adecvate disciplinei, fapt care

solicită mult timp de prelucreare şi experimentare a fiecărui caz;



dificultăţi în evaluarea participării fiecărui elev la soluţionarea cazului, concomitent

cu manifestarea fenomenului de complezenţă ori de lene, lăsând pe seama

celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazului;

dificultăţi legate de eventualele surse de informare, necesare soluţionării cazului;

experienţa redusă a unora dintre participanţi poate crea dificultăţi în soluţionarea

cazului, acest lucru conducând la scăderea interesului şi a gradul de implicare

motivaţională în activitate;

Metoda studiului de caz este eficientă dacă sunt îndeplinite o serie de condiţii:

focalizarea cazului pe obiective clare;

gradul de dificultate al cazului analizat să fie concordant cu nivelul de pregătire al

elevilor şi cu posibilităţile specifice vârstei;

să existe condiţiile necesare analizei de caz;

să solicite creativitatea elevilor.

Studiul de caz, prin natura lui, obligă pe elevi să caute şi să găsească mai

multe variante de soluţionare a problemei în faţa căreia se află. În această ipostază,

studiul de caz nu urmăreşte dobândirea de noi cunoştinţe, ci mai degrabă aplicarea

practică a unor cunoştinţe însuşite deja, în condiţii şi sub forme noi, impuse de cazul ce

urmează a fi soluţionat.

Această metodă poate fi folosită cu precădere în adâncirea sistematizării şi

consolidării cunoştinţelor, al verificării capacităţii şi perceperii de punere în practică a

cunoştinţelor teoretice, al formării unor calităţi necesare în activitatea de conducere, a

formării priceperii de a adopta decizii optime, în modelarea unor atitudini şi opinii colective.

Este atât o metodă de explorare a realităţii economice, cât şi de antrenare a elevilor într-o

acţiune reală de cercetare şi de decizie.