Download pdf - Materiale Proiect Statiuni Balneare

8/18/2019 Materiale Proiect Statiuni Balneare

1/95

Argument

Staţiunile balneare din România sunt tot mai căutate pentru potenţialul lor extraordinar în

tratament şi întreţinere a stării de sănătate. Cea mai mare şi mai cunoscută staţiune balneară din

România, premiată internaţional pentru apele sale termale încă de acum un secol, se repoziţionează

astăzi pe harta serviciilor turistice ale continentului. Băile elix, de !" de ani prezentă pe pieţe#ţintă

externe precum $ermania, %ustria, &srael sau ţările nordice, este destinaţia potrivită pentru

tratament, întreţinere, a'rement dar şi pentru întâlniri de a(aceri.

)(erta pro'ramelor de tratament şi de întreţinere combină per(ect metode moderne şi tradiţionale

în complexele balneare dotate cu aparatură de ultimă 'eneraţie. *atorită apei termale şi

bioclimatului de cruţare, tratamentul şi băile +chiar în aer liber sunt posibile tot timpul anului.

-trandurile %pollo şi elix, recent renovate, dispun de bazine cu apă termală operaţionale /,

respectiv 0 luni din an.

Cea mai modernă bază de tratament şi 1ellness dintr#o staţiune balneară românească, cu

echipamente medicale noi (urnizate de lideri în domeniu, (uncţionează din primăvara /""2 în

Complexul &nternaţional. %cesta dispune şi de două săli de con(erinţe modern utilate care susţin,

alături de hotel 3ermal.

1


2/95

4artea de a'rement vine să (ie completată de Club *ar5 din centrul staţiunii.

Cap 1. Istoricul cunoaşterii şi valorificării acviferului termal

1.1. Scurt istoric al exploatărilor geotermale

Cea mai intensă utilizare a resurselor 'eotermale în antichitate a (ost consenmată în

perioada de maximă în(lorire a &mperiului Roman. &nteresul mani(estat (aţă de acestdomeniu a înre'itrat un re'res pe parcursul 6vului 7ediu, urmând ca la s(ârşitul sec. 8&8 să

reînceapă exploatarea intensivă a surselor 'eotermale. %cest (enomen a luat amploare la începutul

sec. 88, perioadă în care s#au per(ecţionat tehnolo'iile în domeniu.

1.2. Zone cu potenţial geotermic la nivel global

7area ma9oritate a zăcămintelor 'eotermale sunt localizate în apropierea zonelor de contact dintre plăcile litos(erice. 6uropa deţine un potenţial 'eotermic ridicat, asociat

prezenţei unor zone cu roci calde, sau (ierbinţi. :arta distribuţiei (luxului 'eotermic indică existenţa

unor zone pe continent unde acest parametru depăşeşte valoarea de0" m;


3/95

&ma'. =r. *istribuţia (luxului 'eotermic în 6uropa.

1.3. Zone cu potenţial geotermic in !om"nia

6xplorarea resurselor 'eotermale din ţara noastră a început încă din anii >?" ai

secolului trecut, când a debutat un amplu proiect de cercetare al rezervelor de hidrocarburi, prile9 cu

care au (ost descoperite opt arii care prezentau un real potenţial 'eotermic@ şase dintre acestea sunt

situate în vestul ţării, iar celelalte două în partea de sud. An aceste zone au (ost executate peste /""

de sonde (inalizate la adâncimi cuprinse între ""#!0"" m, care au demonstrat existenţa unor resurse

'eotermale de 9oasă +/0#?"C, respectiv medie entalpie +?"#/"C. %ntecedentele sunt însă mult

mai vechi. 4rima sondă 'eotermală din România a (ost (orată în anul 0, în staţiunea elix, lân'ă

)radea. Sonda avea o adâncime de 0 m, un debit de D0 l


4/95

*acă în latină elix înseamnă (ericit, atunci cu si'uranţă în română Băile elix reprezintă paradisul

apelor termale.

An //, apare cea mai veche mărturie a Băilor elix într#o *iploma a Gaticanului (iind menţionate

apele termale de lân'ă Cetatea )radiei ca 3ermae Garadienses sau Băile )radiei. 6(ectul tămăduitor

al băilor termale işi pune amprenta pe scrierile marelui umanist =icolae )lahus, care le aduce în

oma'iu în 0!2.

7ai tărziu, între 2""#2/, elix :eldres descoperă şi utilizează izvorul elix, a cărui denumire s#a

'eneralizat cu timpul pentru toata staţiunea. An 2! se (ace prima analiza a apelor termale şi a

proprietăţilor lor curative, unice aşa cum le cunoaştem până astazi.

*ar cu mult timp în urmă, ţinutul care astăzi este cunoscut sub denumirea de Băile elix era împărţit

în două@ Băile Rele şi Băile Brune, primele a(lându#se în proprietatea statului ma'hiar. *e 9ur

împre9ur nu existau decât câteva pavilioane (oarte vechi cu ape termale.Calitatea tămăduitoare a apelor termale din băi a9un'e să (ie cunoscută în întrea'a 6uropă. *in

diverse însemnări de călătorie, a(lăm că în secolul al 8G&&lea, tratamentul balnear începe să ia o

(orma de turism or'anizat. 4rimele atestări despre staţiune datează din anul 2?! şi conţine notele

unui medic privind construirea unui bazin pentru băi. An 22 bazinul de lemn a (ost trans(ormat în

bazin de piatra ataşându#se şi cabine de baie. 4rima clădire a (ost construită între 2?/#2??. An

02 se introduce taxa de tratament pentru persoanele care stau la cura mai mult de patru zile.

%cesta este momentul de debut a turismului balnear, chiar dacă cea mai spectaculoasă dezvoltare a băilor avea să înceapă abea după "" de ani. Staţiunea începe să se dezvolte după realizarea

primului (ora9 modern de la &zvorul 4rincipal în 0.

Simbolul staţiunii Hnu(ărul termalI sau H(loarea de lotusI +=Jmphaea Kotus var. 3ermalis, a (ost

descoperit în anul 2D de botanistul 4. Litaibel şi denumit în D" de catre M. 3uzson, care (ace

asemănarea cu nu(arul de =il. An D!, planta a (ost declarată monument al naturii. An !/ s#a

construit un hotel numit N6uropaI.

*atorită cutremurului din octombrie !E s#a micşorat debitul izvorului natural. An 0, pe

timpul administratorului Balint, s#a executat primul (ora9 modern, (iind captat actualul izvor care îi

poarta numele. %pa termală a izvorului Balint avea un debit zilnic (oarte mare şi o temperatura de

EDFC. *upă amena9area acestei noi surse, staţiunea a urmat o dezvoltare mai mare.

Ka expoziţia mondială din D?, apelor din această staţiune li s#a acordat medalia de %ur şi

*iploma de onoare.

4


5/95

*upă cel de#al doile război mondial şi mai ales după naţionalizarea din DE, staţiunea a urmat o

dezvoltare rapidă, în (iecare an tot mai mulţi oameni ai muncii bene(iciind de tratamente.

An ultimii ani staţiunea Băile elix a înre'istrat ritmul cel mai accentuat de dezvoltare dintre

toate staţiunile din interiorul ţării, schimbându#şi complet în(ăţişarea prin construirea unor moderne

hoteluri de cură, restaurante, ma'azine şi amena9area de parcuri. 4lanurile de perspectiva prevăd

mărirea capacităţii de cazare a Băilor elix cu care se v#a contopi staţiunea 7ai din vecinătate.

)(iciul Mudeţean de 3urism Bihor, prin Complexul de :oteluri şi restaurante Băile elix,

administrează hotelurile elix, 3ermal, Kotus, Belvedere, 4oeniţa, Someş, Onirea şi 7ureş, precum

şi pavilioanele şi casele de odihnă.

&ma'. =r./ :arta Băile elix

Băile elix au purtat pentru vreme indelun'ată denumirea de Băile Sânmartin pentru (aptul că era

situate în perimetrul acestei localităţi.

5


6/95

Capitolul 2. $ăile %elix & un prous al extinerii suburbane

&ma'. =r.! :arta turistică a Băilor elix

6


7/95

2.1. 'n potenţial e po(iţie remarcabil

Staţiunea Băile elix este situată la nord#vestul României la D 5m distanţă de oraşul )radea şi

la // 5m de (rontiera Borş. %şezarea staţiunii în Câmpia Crişurilor la o altitudine de E" m (ace ca

iernile să (ie blânde şi verile temperate cu un climat continental moderat de şes.

6ste cea mai mare staţiune balneară cu re'im permanent în România, situându#se pe locul &&

după litoralul 7ării =e're, în privinţa numărului locurilor de cazare din România.

Ka dispoziţia turiştilor între' anul, staţiunea balneoclimaterică Băile elix o(eră condiţii de

relaxare, vacanţă, odihnă şi recuperare.

%ccesibilitate

3uriştii dornici să a9un'ă în staţiune pot ale'e mai multe modalităti de acces@ rutier, (eroviar şi

aerian.

Rutier

Băile elix se a(lă lân'ă drumu 6uropean 6?? )radea P*eva, la D5m de )radea şi la /" 5m de cea

mai apropiată trece de (rontieră cu On'aria.

eroviar

4entru a a9un'e în Băile elix pe cale (eroviară, trebuie să se a9un'ă în )radea cu trenul iar de acolo

în Băile elix se a9un'e cu mi9loacele de transport în comun. Staţia de maxi taxi şi autobuse ce

circula spre Băile elix se a(lă în )radea, în cartierul =u(ărul la capăt de linie al tramvaielor, la

ieşirea din oraş spre băi.

%erian

%eroportul )radea o(eră atât curse interne cât şi externe. Cursele interne sunt Bucureşti#)radea şiretur, iar ca destinaţii externe amintim curse din )radea spre@ %ncona, lorenţa, 7ilano, Roma,

3orino, Gerona, *usseldor(, 7unchen, Stutt'art.

2.2. Spaţiul geografic al staţiunii $ăile %elix

7


8/95

Băile elix sunt situate în partea de =#G a României, în 9udetul Bihor, la distanţa de cca. D

5m sud de minicipiul )radea. *in punct de vedere administrativ aparţine de localitatea Sânmartin,

comuna suburbană a municipiului.

Staţiunea se a(la la mar'inea nord#vestică a Câmpiei 7ersi'iului, la zona de contact aacesteia cu dealurile ce coboară din 7unţii 4ădurea Craiului. %ltitudinea staţiunii este de cca. E"m.

Coordonatele 'eo'ra(ice ale staţiunii sunt E?F0Q latitudine nordica şi //F"/Q latitudine estică.

Relie(ul, hidro'eolo'ie şi climă.

Re'iunea în care este situate staţiunea este dominată de un relie( determinat de contactul

câmpiei piemontane a 7iersi'ului cu ultimele dealuri coborâtoare spre vest din 7unţii 4adurea

Craiului.

Băile elix, aşezate pe malul stân' al părăului Kunca, sunt mar'inite la sud de dealurile

Cordăului, iar la vest de dealurile %pateului, care nu depăsesc altitudinea de /0" m, colinele sunt

acoperite în cea mai mare parte cu păduri de ste9ar, con(eră staţiunii o asezare (avorabilă. An aceasta

re'iune, mai precis în sectorul Crişurilor, există ape termale şi minerale la@ 3ămăseu, 7ai, elix,

3inca, Raba'ani, Chislaz, Săcueni, Bâlc. %ceste ape s#au (ormat prin pătrunderea celor de supra(aţă

până în zona calcarelor triasice (isurate, la adâncimi ce depăşesc în 'eneral """ m, întorcându#se

din nou spre supra(aţa încalzită. Se crede că apele termale nu au nici o le'atură cu unele presupuse(enomele eruptive.

ona urbană şi suburbană a oraşului )radea este (oarte bo'ată în ape termale. Onele (ora9e

executate la )radea au scos la iveala ape termale cu o temperatura de 2F la 'ura sondei.

Ka Băile elix există izvoare cu mari debite de apă minerală termală a cărei temperatură

a9un'e până la EFC +&zvorul Balint, iar la 'ura unor sonde depaseşte această temperatură.

%pele minerale sunt bicarbonatate, sul(atate, calcice, sodice, oli'ometalice. Staţiunea elix se

carecterizează printr#un climat temperat continental, in(luenţat de circulaţia aerului umed din vest

care transportă mase de aer oceanic. 3emperatura medie anuală este de ",?FC +media lunii

ianuarie este de #,DFC, iar media lunii iulie este de /",?FC. *atorită aşezării la altitudine mică şi

la adăpostul celor două coline acoperite de păduri, staţiunea se bucură de un climat sedativ de

8


9/95

cruţare, cu ierni blânde şi veri lipsite de excese de căldură, (avorabil curei balneare în tot cursul

anului şi deosebit de propice în tratamentul bolilor reumatice.

An lunile de iarnă vânturile cele mai (recvente bat din direcţiile sud şi sud#est, aducând aer

cald, ceea ce explică valorile pozitive ale temperaturii sezonului rece, resimţindu#se in(luenţamediteraneană asupra re'iunii.

Radiaţia solară (actorul hotărâtor în des(ăşurarea proceselor şi (enomenelor atmos(erice,

depinde de înălţimea soarelui deasupra orizontului, de la latitudinea staţiunilor +în (uncţie de care

variază şi durata zilei şi de nebulozitatea care condiţionează durata de strălucire a soarelui. Tinând

seama de toate aceste elemente, se constată că valorile cele mai mari se produc vara, în mod special

în luna iulie +?,?" 5cal


10/95

An staţiunea Băile elix, la capătul parcului, se a(lă un lac arti(icial termal unde au (ost

aclimatizate di(erite specii de lotus din ţările exotice, având culori di(erite +roz, violaceu@ =elumbo

nuci(era ori'inară din &ndia şi 4a5istan, =Jmphaea zamzibarensis din %(rica, %eihornia crasepis din

%sia şi %(rica. 3ot în acest lac au (ost aduse şi exemplare de =Jmphaea lotus thermalis de la Baile

7ai.

auna re'iunii, nu prea bo'ată şi variată, este caracteristică de alt(el (aunei din Câmpia

Crişurilor.

7ami(erele întâlnite sunt rozătoarele@ harcio'ul, popândăul, bizamul, iepurele.

*intre păsările mai răspândite se intâlnesc@ prepeliţa, (azanul, pitpalacul, 'raurul, ciocârlia,

lăstunul, (aşa de câmpie, la care se adau'ă di(erite reptile şi insecte.

2.3. !esurse atractive e provenienţă antropică

2.3.1 !esuresele atractive antropice )n 1*+,

Staţiunea Băile elix (uncţionează în tot timpul anului şi dispune de peste /!"" de locuri în

complexele sanatoriale, hoteluri şi vile. %cestea aparţin )(iciului Mudeţean de 3urism Bihor şi

Oniunii $enerale a Sindicatelor din România.

Anainte de a intra în incinta staţiunii propriu#zise, cuprinsă între şosea şi calea (erată, la câteva

sute de metri de şoseaua care vine de la )radea există un loc de parcare, nou construit, cu o

capacitate de aproximativ 0"" de locuri pentru automobile.

&ncinta băilor inlcude numeroase construcţii vechi şi noi, hoteluri de cură şi pavilioane de

cazare care stră9uiesc parcul pe a cărei alee se (ace accesul la toate aceste obiective.

4işcina %pollo, construcţie modernă, dispunând de un bazin acoperit şi de alte două în aer

liber, cu apa termală. Ka parter, o sala de 9ocuri mecanice, un bu(et cu racoritoare, vestiare, saloane

de odihna, iar la eta9 o terasă pentru aerohelioterapie.

4işcina cu turnuleţe în aer liber, în reconstrucţie, va avea vestiare, şi o tersă superioară. An

timpul iernii, se va putea intra direct din vestiare în bazinele cu apă termală.

10


11/95

-trandul elix, un bazin cu apă termală cu o supra(aţă de cca. 0"""mU, din care o porţiune de

"""mUeste amena9ată pentru inotători. =umeroase vestiare, unde se pot închiria di(erite obiecte

pentru pla9ă.

4avilionul nr. pentru cazare, având şi cabinele medicale.

4avilionul nr./, cu spaţii de cazare, bază proprie de tratament +băi la cadă, la bazine,

electroterapie, împachetări cu para(ină şi cabinete medicale.

4avilionul nr.!, cu spaţii de cazare şi cabinete medicale.

Bu(etul de alimentaţie publică.

4ensiunea cu o capacitate de 0"" de locuri, servind meniuri pentru curanţi con(orm

prescripţiilor medicale.

Buvetele pentru cura internă a(late în spatele pensiunii.

4avilionul nr.E pentru cazare.

Clubul şi biblioteca cu săli de lectură şi pentru vizionarea pro'ramelor de televiziune.

Complexul comercial nou construit cuprinzând@ restaurant, braserie, co(etărie, rotiserie,

ma'azine cu pro(il alimentar, le'ume#(ructe, textile#încălţăminte, cosmetică#par(umerie, articole(oto şi de pla9ă, librărie, precum şi un salon cu (rizerie#coa(ură. An aceeaşi clădire (uncţionează

poşta, C.6.C.#ul şi o (armacie.

Restaurant elix, în apropierea complexului comercial.

Complexul hotelier N=u(ărulI (ormat din hotel cu 0" de locuri în apartamente şi camere cu

#/ paturi. Ka restaurantul hotelului se servesc meniuri dietetice la indicaţia medicului, hotelul de

cură +D2E cu !"" de locuri.

Sediul administraţiei staţiunii.

Biroul de repartizare a curanţilor.

Complexul în (ormă circulară cuprinzând un ma'azin de artizanat, ateliere (oto, ceasornicărie.

11


12/95

Sala de spectacole a(lată după biroul de cazare, în care au loc vizionări de (ilme, di(erite

spectacole de (olclor, se audează concerte de muzica populară şi uşoară, con(erinţe.

Kacul arti(icial termal cu lotus.

2.3.2. !esursele atractive antropice e a(i

-trandul %pollo este sin'urul ştrand deschis tot timpil anului, indi(erent de anotimp sau

sărbătorile le'ale. -trandul %pollo este la dispoziţia turişitilor permanent, în limita orarului. -trandul

dispune de E bazine cu apă termală naturală@ un bazin pentru copii exterior, un bazin pentru adulţi

exterior, un bazin pentru înot exterior şi un bazin acoperit.

An incinta ştrandului extistă un chiosc de unde se poate achiziţiona mâncare proaspăt 'ătită. *ispune

de o 'arderobă, duşuri, solar şi saună. Bazinele cu apă termală au temperaturi cuprinse între !/FC şi

EDFC.

-trandul elix este cel mai modern ştrand din Băile elix, (iind corespunzător din toate

punctele de vedere cu normele 6uropene în vi'oare. %ceste norme se re(eră deopotrivă la calitatea

apei termale, compoziţia acesteia +veri(icată şi monitorizată cât şi la calitatea serviciilor o(erite.Bazinele cu apă termală au temperaturi între !/F şi !?FC, o(eră condiţii optime de îmbăiere tuturor

cate'oriilor de clienţi.

-trandul dispune de un total de ? bazine cu apă termală naturală@ / bazine pentru copii cu

temperaturi de !/#!EFC, un bazin cu valuri, un bazin pentru relaxare, două bazine pentru toate

cate'oriile cu temperaturi de !E#!?FC. An urma renovării ştrandului s#a pus la dispoziţia clienţilor

'arderobe moderne, toalete şi loc pentru duş. On restaurant cu auto(ervire, o co(etărie, o patiserie,

iar pentru sport există teren de volei şi mini (otbal.

-trandul 4adiş este unul dintre cele mai accesibile ştranduri publice din statiune, dispune de !

bazine cu apa termală naturală. An incintă există ma'azin cu accesorii pentru ştrand, bar de zi şi

terasa de vară.

12


13/95

&ma'. =r.E -trandul 4adiş

An centrul staţiunii Băile elix se a(la cel mai vizitat loc din aceasta re'iune, Kacul cu nu(eri şi

lotuşi termali. *atorită apei termale naturale din lacuri, nu(ărul se simte (oarte bine în această

locaţie, în(lorind chiar şi în sezonul rece. 4entru a putea admira nu(ărul termal va trebui să vizitaţi

lacurile, în timpul zilei, deoarece (lorile de nu(ăr se închid în momentul în care dispare lumina

soarelui. Kacurile cu nu(eri sunt populate de câteva specii de peşti exotici care nu supravieţuiesc

decât în apa termală din lacuri. An cazul în care sunt VmutaţiV într#un alt mediu, aceştia nu vor

supravieţui.

&ma'. =r.0 Kacul cu nu(eri şi lotuşi

13


14/95

Biserica de lemn din Brusturi se a(lă în staţiunea Băile elix, a (ost ridicată în anul 20,

înlocuind o mai veche biserică de lemn. An urma construirii unei noi biserici de zid, comunitatea din

Brusturi renunţă la biserica de lemn care este mutată în anul D? la )radea. Reasamblată şi

restaurată în curtea 7uzeului 7ari Crinilor, biserica de lemn din Brusturi a (ost mutată pentru a

doua oară, în actuala locaţie din centrul staţiunii Băile elix ca urmare a retrocedării clădirii ce

adăpostea muzeul.

&ma'. =r.? Biserica din lemn din Brusturi

14


15/95

2.3.3. Atracţii turistice in )mpre-urimile staţiunii

)raşul )radea P reşediţă 9udeţului Bihor deţine clădiri impresionante şi obiective turistice

remarcabile, dintre acestea cele mai cunoscute sunt@ Cetatea, 4alatul Baroc, Sirul Cononicilor,

Biserica cu Kuna, Catedrala romano#catolică, 4alatul Gulturului =e'ru, 7uzeul %dJ 6ndre.

&ma'. =r.2 :arta oraşul )radea

Rezervaţia =aturala N4ărăul 4etaI din Băile 7ai, adăposteşte ! specii naturale prote9ate@

=Jmphaea Kotus 3hermalis +varietate unica în 6uropa, relicva a erei terţiare, peştele Roşioara lui

Racoviţă +specie endemică, denumită după naturalistul român 6mil Racoviţă şi melcul 7elanopsis

4arreJssi +supravieţuitor al erei 'laciare.

-trandul cu valuri din Băile 7ai +cel mai vechi din Romania P aprox. "2 ani.

Capela de la :aieu, o impresionantă biserică#sală de sor'inte medievală +sec. 8&G, în care se

mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene şi 'otice.

Clădirea Sani(arm, o (ostă mănăstire aparţinătoare ordinului călu'ăresc S(. Gincenţiu, (rumoasa

clădire de arhitectură barocă, construită în sec. %l 8G&&lea.

15


16/95


17/95

Cheile Someşului Cald#4oiana Gărăşoaia. 3uristul a9uns în această zona de o (rumuseţe (ără pereche

în mod si'ur va reveni .

Cetăţile 4onorului reprezintă (ără îndoială cel mai 'randios (enomen carstic al 7unţilor

%puseni, cunoscut şi apreciat în întrea'a lume. Simbolul 4adişului, şi chiar a între'ilor 7unţilor%puseni, portalul cetăţilor şi cele trei doline imense, (ascinează orice turist care iubeşte natura.

&ma'. =r." Cetăţile 4onorului

An apropierea Băilor elix se a(lă şi 4eştera Scărişoara sau $heţarul de la Scărişoara care

adăposteşte cel mai mare 'heţar subteran din România. %parţine de comuna $arda de Sus, 9udeţul

%lba.

&ma'. =r. 4eştera Sărişoara

17


18/95

Cap. 3. Infrastructura turistică

3.1. $a(a e tratament

Băile elix sunt pro(ilate, în principal pe tratamentul a(ecţiunilor reumatismale in(lamatorii,

de'enerative şi abarticulare, al a(ecţiunilor postreumatice, neurolo'ice peri(erice şi centrale, al celor

'inecolo'ice, precum şi la unor boli asociate +endocrine, de nutriţie şi metabolism şi unele boli

pro(esionale.

4rincipalii (actori naturali terapeutici din această staţiune sunt@ apele minerale termale,

nămolul terapeutic şi bioclimatul sedativ, de cruţare.

%pele termale utilizate în terapie, provin din diverse sonde, inclusiv din primele puţuri

&zbuc şi Balint. *in punct de vedere hidrochimic, apele termale din Băile elix sunt bicarbonatate,

sul(atate, calcice, sodice, ma'neziene, cu o mineralizare totală cuprinsă între ", şi '


19/95

Climatul cu ierni blânde şi veri moderate, (avorizează existenţa unei păduri de (oioase

întinse, care dă staţiunii o atmos(eră ideală pentru orice anotimp, (ăcând#o propice pentru relaxare şi

tratament, ast(el încât ploaia sau (ri'ul iernii nu reprezintă o piedică pentru o baie cu apă termală în

aer liber.

Staţiunea Băile elix dispune de o bo'ată bază de tratament ce cuprinde@ instalaţii pentru băi

la cadă, instalaţii pentru aplicaţii calde cu namol şi para(ină, bazine cu apă termală, instalaţii pentru

elon'aţii sub apă, instalaţii pentru electro şi hidroterapie, (izioterapie, inhalaţii şi aerosoli, saună,

piscine acoperite şi în aer liber, săli de 'imnastică medicală.

4entru timpul liber staţiunea dispune de pişcine acoperite şi descoperite, săli de 9ocuri mecanice,

terenuri de sport, cinemato'ra(, bibliotecă, club etc. ormate prin pătrunderea apelor de supra(aţă

până în zona calcarelor triasice (isurate, la adâncimi ce depăşesc """ de metri şi de unde se întorcîncălzite, apele termale de la Băile elix şi#au micşorat debitul natural în urma unui cutremur de

pământ ce a avut loc în !E.

Bazele de tratament existente în staţiunea Băile elix

Spitalul e recuperare $ăile %elix

*eşi proiectul a (ost avizat în luna martie D2? de către 7inisterul Sănătăţii, construcţia a început

doar în anul D/, din raţiuni economice de neînţeles la aceea perioadă, (iind ultima construcţie

alături de lanţul de hotele de pe versantul de est al staţiunii. Clădirea a (ost inau'urată la /

octombrie D, devenind Spitalul de Recuperare 7edicală din staţiunea elix. An decursul anilor

următori, structura spitalului a su(erit mai multe modi(icări, cea mai importantă a (ost în DD/ când,

în structura spitalului au intrat şi cele două secţii de copii ale vechiului sanatoriu de copii din Băile

7ai. *in luna iulie DD unitatea a capătat statutul de Spital clinic al Oniversităţii )radea,

acultatea de 7edicină şi armacie. Ca şi cazuistică, patolo'ia de recuperare care se internează în

spital este reprezentată în principal prin@ boli ale aparatului locomotor, de etiolo'ie reumatică, boli

ale sistemului nervos central şi peri(eric, sechele posttraumatice şi patolo'ia asociată acestora.

Structura actuală a spitalului@ secţii cu paturi, laboratoare şi servicii ambulatorii.

19


20/95

Secţii@ secţia clinică recuperare, medicină, (izică şi balneolo'ie &, din care@ compartiment de

recuperare neurolo'ică. Secţia clinică de recuperare, medicină (izică şi balneolo'ie &&, din care@

compartiment de recuperare neurolo'ică şi compartiment de recuperare cardio vascular. Secţia

recuperare, medicină (izică şi balneolo'ie copii.

Kaboratoare@ laborator recuperare, modicină şi balneolo'ie, laborator de analize medicale,

laborator radiolo'ie şi ima'istică medicală, laborator explorări (uncţionale.

%mbulatoriu de specialitate al spitalului.

Cabinetele de specialitate recuperare, medicină (izică şi balneolo'ie în hotelul Crişana# Băile

elix, hotel Ceres#Băile 7ai, Băile 3inca.

&ma'. =r./ Spitalul de recuperare Băile elix

otel Crişana

4osibilităţile de tratament@ baza cu personal medical de specialitate cu secţii de electroterapie,hidroterapie, masa9, 5inetoterapie, crenoterapie. Baza de tratament pe lân'ă procedurile mai sus

amintite e(ectuate cu aparatele clasice, o(eră dia'nostică şi tratament ener'etic pe principiul Bio#

Rezonanţei 7a'netice (olosind aparatul omolo'at de 7inisterul Sănătăţii NB&C)7/"""I.

20


21/95

6xistă şi posibilitatea de investi'aţii paraclinice în unităţi de specialiate din staţiune +ex. 6L$,

radiolo'ie.

Bolnavii care au şi alte a(ecţiuni pe lân'ă cele speci(ice celor două unităţi sus menţionate +boli

asociate sunt luaţi în considerare şi cu aceste aspecte şi trataţi.

3ratamentele medicale de recuperare sunt e(ectuate la indicaţia şi sub controlul medical de

specialitate.

otel /uncel

Bazele de tratament de la :otelul 4adiş şi :otelul 7uncel asi'ură un număr de 0" de

proceduri zilnic. 6le sunt echipate pentru a realiza tratamente complexe pentru a(ecţiuni

reumatismale, neurolo'ice şi 'inecolo'ice, prin (olosirea (actorilor naturali curativi +ape minerale bicarbonatate, sul(atate, calcice, sodicesima'neziene.

Bazele de tratament au spaţii amena9ate, instalaţii şi aparatură medicală pentru aplicarea

următoarelor proceduri şi tratamente@ balneaţie cu ape minerale, hidroterapie, aplicare de nămoluri

terapeutice, 5inetoterapie, masoterapie, electroterapie, terapie respiratorie. 3ratamentele sunt

e(ectuate sub suprave'herea personalului medical.

otel 0ermal

3ratament@ hidroterapie +băi cu apă termală în bazine şi vane, băi de plante, duş subacvatic,

duş scoţian, 9acuzzi, a(uziuni, baie drenolim(aticăW 5inetoterapie în bazine cu apă termală şi vane,

elon'aţii, electroterapie +stan'er, băi 'alvanice, diadinamice, ultrasunete, laser, curenţi

inter(erenţiali, unde scurte, 36=S, ma'netodia(luxW inhalaţii de aerosoli cu ape termale şi

medicamenteW termoterapie +împachetări cu para(inăW aromoterapie +băi cu arome, 'imnastică

relaxantă, masa9 cu uleiuriW masoterapie +masa9 'eneral şi parţial, masa9 relaxant şi toni(iantW

5inetoterapie.

21


22/95

otel ufărul

3ratament@ hidroterapie +băi cu apă termală în bazine şi vane, băi de plante, duş subacvatic, duş

scoţian, 9acuzzi, a(uziuni, baie drenolim(atică. Lineoterapie în bazinele cu apă termală şi vane

elon'aţiiW electroterapie +stan'er, băi 'alvanice, diadinamice, ultrasunete, laser, curenţiinter(erenţiali, unde scurte, 36=S, ma'netodia(luxW inhalaţii de aerosoli cu ape termale şi

medicamenteW termoterapie +împachetări cu para(inăW aromoterapie +băi cu arome, 'imnastică

relaxantă, masa9 cu uleiuriW masoterapie +masa9 'eneral şi parţial, masa9 relaxant şi toni(iantW

5ineoterapie.

otel /ureş

Baza de tratament dată în (olosinţă în anul D2, este la dispoziţia curanţilor cazaţi în hotelul

cu acelaşi nume, tratând un număr de "" pacienţi pe zi +într#o sin'ură tură. Baza dispune de cinci

cabinete de balneo(izioterapie, de un cabinet de o(tamolo'ie, un cabinet de stomatolo'ie, un cabinet

de 'inecolo'ie, un cabinet de exploatări (uncţionale +6.L.$, 6.7.$ etc şi de un laborator.

3ratamente@ în baza de tratament a hotelului se e(ectuează di(erite proceduri pentru a(ecţiuni

reumatice şi osteo#articulare@ 5inetoterapie, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, saună,

inhalaţii#aerosoli, masoterapie, termoterapie, elon'aţii.

otel oieniţa

3ratamente@ în baza de tratament a hotelului se e(ectuează di(erite proceduri pentru a(ecţiuni

reumatice şi osteo#articulare@ 5inetoterapie, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, saună,

tratamente cu produsele ori'inale româneşti $erovital


23/95

Complexul resient

)(eră servicii complete de 5ineoterapie, masa9 manual, împachetări cu para(ină, re(lexoterapie,

electroterapie +'alvanizări, ino(ereză, curenţi diadinamici, curenţi trabert, curenţi stoch, tens, curenţi

expomenţiali, curenţi cubacvali. Linetoterapie, e5', electrodia'nostic. %ceasta se adresează persoanelor cu a(ecţiuni reumatolo'ice +reumatism articular de'enerativ, reumatism in(lamator

cronic, a(ecţiuni posttraumatice +entorse, luxaţii, sechele locomotorii, a(ecţiuni neurolo'ice

+pareze, paralizii, neuropatii, polineuropatii.

otel Internaţional

3ratament@ baleoterapie +băi cu apă termală în vane şi bazineW hidroterapia +duş subacvatic,

masa9 subacvatic, hidromasa9 Caracalla, duşuri speciale@ GichJ, CJ5loni5 9acuzzi. 6lectroterapie

+băi 'alvanice, băi Stan'er, diadinamice, ultrasunete, 36=S, curenţi inter(erenţiali, unde scurte,

ma'netoterapie. &nhalaţii cu apă termală şi medicamente, împachetări şi băi cu namol, masoterapie

+masa9 medicinal şi lim(atic, masa9 de relaxare, laserterapie, 5ineoterapie,

mecanoterapie+împachetări cu para(ină.

3.2. $a(e e ca(are

Băile elix se întind de o parte şi de alta a şoselei )radeaPBeiuş, pe o lun'ime de

aproximativ un 5ilometru. Ka intrarea în staţiune, dinspre )radea după trecerea peste cale (erată,

apare silueta piramidală a construcţiilor hoteliere.

*in şosea se desprinde la dreapta şi la stân'a câte un drum as(altat care trece limita exterioară a

staţiunii. Cel din dreapta mer'e pe lân'ă linia (erată şi pădure, iar cel din stân'a, pe terasa de peste

pârâul :idişel, unindu#se în aceiaşi şosea din care au pornit , la extremitatea cealaltă a staţiunii.

Statiunea Baile elix dispune de o mare diversitate de locuri de cazare de la hoteluri de EX la

pensiuni, vile, case de vacanta pana la champin'.

23


24/95

Sin'urul hotelul de X este :otelul elix care este situat lân'ă hotel Kotus şi hotel 3ermal. 6ste

arondat la baza de tratament şi la restaurantul hotelului Kotus, ca şi dotări 'enerale deţine sală de

con(erinţe, încălzire centrală, li(t, / camere sin'le, !? camere double, şi un apartament. *otăriile

din camere se limitează doar la baie şi balcon. acilităţile acordate pentru copii cu vârsta între "#/

ani se o(eră 'ratuitate la cazare în camera cu părinţii (ără pat suplimentar, la copiii peste / ani se

achită 0"Y din tari(ul de cazare al unui loc, în camera cu părinţii cu pat suplimentar.

3.2.1. otelurile e 2

otel Crişana

6ste situat la intrarea în staţiune dinspre )radea. *otările 'enerale@ restaurant, ! saloane, bar dezi, parcare proprie, saună şi sală de (itness, teren de tenis de câmp, masă de pin'#pon', sală de

con(erinţe, baza de tratament, piscină cu apă termominerală cu acces direct la hotel şi bazin de

tratament cu apă termală. %re în dotare ! apartamente, ! de camere duble şi camere sin'le.

*otările din cadrul apartamentelor@ dormitor, livin' cu canapea extensibilă, baie, tv, cablu, (ri'ider.

*otările din camerele double şi sin'le sunt@ baie, tv, cablu.

Serviciile de masă se acorda în unitatea restaurant Crişana, cate'oria &, în sistem bonuri valorice.

acilităţiile pentru copii între "#/ ani bene(iciază de 'ratuitate la cazare (ără pat suplimentar sau cu

pat suplimentar se achita 0"Y din tari(ul de cazare.

acilităţile de tratament@ a(ecţiuni reumatice şi articulare, ale aparatului locomotor, artroze lombare

şi cervicale.

otel 4otus

Situat în vecinatatea hotelului 3ermal şi al hotelului elix cu care comunică printr#un culoar.

*otările 'enerale de care dispune sunt restaurantul, baza de tratament, sală de con(erinţe, parcare,

cabinet medical, li(t, încălzire centrală. :otelul dispune de //" de camere avand ? eta9e. *otările

camerelor sin'le@ baie cu duş sau cadă, tv, satelit, balcon, dotările camerelor double@ baie cu duş sau

cadă, tv satelit, tele(on, balcon.

24


25/95

Servicii masa se acordă în unitatea restaurant Kotus, cate'oria &, în sistem (isă cont. acilităţile

pentu copii între "#/ ani bene(iciază de cazare 'ratuită în cameră cu părinţii (ără pat suplimentar,

copii peste / anii achită 0"Y din tari(ul unui loc, în cameră cu părinţii cu pat suplimentar.

acilităţile de tratament se asi'ură în baza proprie de tratament de la subsolul hotelului, tratamenteîn bazinele cu apă termală,împachetări cu para(ină, nămol, (izioterapie, elon'aţii vertebrale în apă şi

pe masă.

otel /ureş

Se a(lă în vecinatatea hotelului 4oieniţa, pe soseaua *=2?#62", corp comun cu hotel Someş şi

hotel Onirea, în vecinatatea policlinici.

*otările 'enerale de care dispune sunt@ salon de (rizerie, coa(or, încălzire centrală, piscină acoperită, parcare, li(t, baza proprie de tratament, cabinet medical, 2" de camere sin'le, E0 camera double.

*otările camerelor sin'le sunt baie cu cadă sau duş, tele(on, tv satelit, balconW camerele double

dispun de baie cu cadă sau duş, tele(on, tv satelit, balcon.

Serviciile de masă se acordă în unitatea restaurantului, cate'oria &, în sistem (isă cont.

acilităţiile acordate copiilor între "#/ ani care bene(iciază de cazare 'ratuită în cameră cu părinţii,

(ără pat suplimentar, iar pentru copii peste / ani se achită 0"Y din tari(ul unui loc în camera cu părinţii cu pat suplimentar.

acilităţiile de tratament se asi'ură în baza de tratament proprie unde se pot realiza băi cu apă

termală, împachetări cu para(ină, masa9, 5imioterapie, tratament cu mamol, elon'aţii vertebrale în

apă şi pe masă, tratament cu $erovital şi %slovital.

otel oieniţa

Se a(lă la intrarea în staţiune dinspre )radea, lân'ă hotel Crişana. *otările 'enerale de care

dispune sunt@ restaurant, bar, piscină interioară +bazin cu apă termală, bază de tratament, cabinet

medical, li(t, parcare, salon (rizerie, coa(or, casă de schimb valutar, sală de 'imnastică, E camere

sin'le, E/ camere double şi E apartamente.

25


26/95

*otările camerelor sin'le şi double sunt aceleaşi, acestea avâd baie, tv satelit, tele(on şi balcon iar

apartamentele pe lân'ă (acilităţile de care dispun camerele sin'le şi double mai dispun de dormitor,

livin' şi (ri'ider.

Serviciile de alimentaţie publică sunt realizate în restaurantul hotelului, cate'oria &, în sistem (isăcont.

acilităţile pentru copii cu vârstă cuprinsă între "#/ ani bene(iciază de 'ratuitate, în cameră cu

părinţii (ără pat suplimentar iar cei peste / ani bene(iciază de 0"Y reducere pentru un loc în

cameră cu părinţii, cu pat suplimentar.

acilităţile de tratament se realizează în baza proprie iar acestea constau în băi de ape termale,

împachetări cu para(ină, masa9, (izioterapie, 5imioterapie, tratament cu nămol, elon'aţii vertebrale

în apă şi pe masă, tratamente cu $erovital şi %slavital

otel Someş

%cest hotel (ace parte din complexul hotelie 7ureş#Onirea#Someş. *otările 'enerale de care

dispune sunt@ restaurantul, bar, bază de tratament comună cu hotelul Onirea, li(t, parcare (ără plată,

/E camere.

*otările camerelor@ camerele sin'le şi double bene(iciază de baie, tv şi cablu iar apartamentele au în

plus (aţă de acestea livin'ul şi dormitorul.

Serviciile de masă se realizează în restaurantul Someş care se încadrează la cate'oria &, în sistem

(isă cont.

acilităţile pentru copii sunt aceleaşi la toate hotelurile de /X, copii între "#/ ani bene(iciază de

'ratuitate în cameră cu părinţii (ără pat suplimentar, iar cei peste / ani bene(iciază de 0"Y reducere

la un loc în cameră părinţiilor cu pat suplimentar.

3ratamentul se realizează în baza de tratament unde se pot realiza@ băi cu apă termală în vană şi

bazine, elon'iaţii vertebrale în apă şi pe masă, hidroterapie, electroterapie, tratamente cu $erovital

şi %slavital.

26


27/95

otel 'nirea

Se a(lă în centrul staţiunii, spre soseaua *=2?#62D, în vecinătatea hotelurilor Someş

şi 7ureş şi a policlinicii.

*ispune de restaurant, parcare, încălzire centrală, sală de 'imnastică, bază proprie de tratament,

cabinet medical, ? de camere împărţite pe 0 eta9e şi li(t.

*otările camerelor sin'le şi double sunt aceleaşi@ baie cu cadă sau duş, tv satelit, tele(on şi balcon

iar apartamentele mai au în plus (ri'ider.

Serviciile de masă se acordă în unitatea restaurant cu acelaşi nume, cate'oria &, în sistem (isă cont.

acilităţile de tratament se asi'ură în bază proprie în care se realizează@ tratament la cadă cu apătermală, împachetări cu para(ină şi nămol, elon'aţii în apă şi pe masă, 5ineoterapie, (izioterapie,

tratament cu $erovital şi %slavital.

acilităţile pentru copii cu vârstă cuprinsă între "#/ ani bene(iciază de 'ratuitate, în cameră cu

părinţii (ără pat suplimentar iar cei peste / ani bene(iciază de 0"Y reducere pentru un loc în

cameră cu părinţii, cu pat suplimentar.

3.2.2. oteluri e 3

otel 0ermal

Situat în partea de = a staţiunii, intrare dinspre )radea, în apropierea ştrandului.

*otările 'enerale@ hotelul este complet renovat, cu 'eamuri termopan, mobilier nou, restaurant, bar

de zi, bază de tratament, piscină exterioară pentru copii şi adulţi, piscină interioară, (itness, saună,

sală de con(erinţe, ! li(turi.

*otările camerelor@ baie proprie, uscător de păr, tv cablu, minibar, tele(on, balcon.

Servicii de masă se acordă în unitatea restaurant 3ermal, cate'oria !X, micul de9un în sistem bu(et

suedez, de9unul şi cina în sistem (isa cont sau mniu a la carte.

27


28/95

acilităţi copii cu vârsta între "#/ ani bene(iciază de 'ratuitate la cazare în cameră cu părinţii, (ără

pat suplimentar. 4entru pat suplimentar se achită 0"Y din tari(ul de cazare lucru valabil şi pentru

copii de peste / ani.

acilităţiile de tratament se realizează în baza proprie de tratament, acestea (iind@ instalaţii şi proceduri de tratament, băi cu apa termală în vană şi bazine, elon'aţii vertebrale în apă şi pe masă,

hidroterapie, electroterapie, tratament cu $erovita, cabinete de cosmetica cu produse $erovital.

otel ufarul

Situat în vecinatatea hotelului 3ermal la intrarea în staţiune dinspre )radea. 6ste dotat cu

restaurant, parcare, bar, casă de schimb valutar, bază de tratament comună cu :otelul 3ermal cu 0"

de locrui. *eţine ? camere sin'le, 2" double şi / apartamente. *otările care există în camere sunt@

baie, tv, cablu, (ri'ider. Serviciile de alimentaţie se acordă în unitatea restaurant cu acelasi nume,

cate'orie &, in re'im (isa cont.

acilităţile de tratament sunt realizate prin bai cu apă termală în vană sau bazine, elon'aţii vertebrale

în apă sau pe masă, hidroterapie, electroterapie, tratament cu $erovital şi %slavital.

acilităţi copii cu vârstă între "#/ ani bene(iciază de 'ratuitate la cazare în cameră cu părinţii, (ără

pat suplimentar. 4entru pat suplimentar se achită 0"Y din tari(ul de cazare lucru valabil şi pentru

copii de peste / ani.

otelul /onaco

6ste situat în centrul staţiunii balneo#climaterice Băile elix. :otelul dispune de ?0 de locuri

de cazare în /? de camere şi / apartamente dotate con(orm standardelor de ! stele +tv cablu, minibar

şi baie, internet, aer condiţionat, uscător de păr, încălzire centrală, tele(on, parcare interioară şi

exterioară, spaţiu de 9oacă pentru copii, sală de con(erinţe cu o capacitate de !"" de locuri, pentru

or'anizarea de întruniri şi ocazii speciale, cu posibilitatea ale'erii meniului în (uncţie de dorinţeleor'anizatorilor.

acilităţile pe care le mai deţine hotelul sunt@ (ri'ider în unitate, (ax, internet prin cablu, se acceptă

animale, parcare, 'radină, room service, terasa, 'rătar, sală de mese, sei( la recepţie, loc amena9at de

9oacă, bar, restaurant, sală de con(erinţe.

28


29/95

otelul Ami

% (ost deschis în /"" (iind cotat la cate'oria de ! stele superior de 7inisterul 3urismului.

)(era ?" de locuri de cazare repartizate în !" de camere dotate cu balcon, aer condiţionat, băii

proprii, încălzire centrală, tele(on, tv, sei( şi internet.

acilităţiile de cazare sunt@ transport auto, internet prin cablu, se acceptă animale, parcare, bar,

restaurant, sală de con(erinţe.

acilităţiile de care dispun camerele@ internet în cameră, sei( în cameră, cameră cu balcon, încălzire

centrală, aer condiţionat, baie în cameră, tele(on, tv.

3.2.3. otelurile e #

otelul Internaţional

Situat în partea de sud a staţiunii, este dotat cu restaurant, bar de zi, co(etărie, li(turi, piscină

exterioară, // camere. *otările camerelor sunt baie proprie, tv cablu, (ri'ider, tele(on, balcon.

Serviciile de masă se acordă în unitatea restaurant &nternaţional, cate'oria &, în sistem (isă cont sau

meniu a la carte.

acilităţiile de tratament@ baza de tratament cuprinde instalaţiile şi proceduri de tratament, băi cu

apă termală în vană sau bazine, elon'aţii vertebrale în apă şi pe masă, hidroterapie, electroterapie,

tratamente cosmetice cu produse $erovital.

acilităţi copii@ copii cu vârste situate între "#/ ani bene(iciază de cazare 'ratuită în cameră cu

părinţii +(ără pat asi'urat. 4entru patul suplimentar se percepe o taxa de 0"Y din tari(ul de cazare.

otel resient

Situat la ieşirea din staţiune sper Beiuş. *otările 'enerale ale unităţii@ ?D de locuri +? camere

sin'le, /" camere double cu pat matrimonial, camere duble cu / paturi, / apartamente. 3oate

camerele sunt dotate cu climatizare, tele(on cu acces internaţional direct, tv cablu, minibar, baie cu

duş, posibilităţi de conectare la internet. An cadrul complexului mai sunt / restaurante de " şi !0"

29


30/95

de locuri, parcare, pişcină interioară şi exterioară, saună, sală (itnes, / săli de con(erinţe dotate cu

toate (acilităţile necesare pentru team buildin' sau întâlniri de a(aceri, bar, terasă, solar, accesul

animalelor admis, parcare suprave'eată non#stop.

3ot aici 'ăsiţi un centru ultramodern de 5inetoterapie, hidro5inetoterapie, electroterapie şi masa9manual, pentru recuperarea persoanelor cu a(ecţiuni reumatolo'ice, posttraumatice + în urma unor

accidente 'rave, a(ecţiuni neurolo'ice +pareze, paralizii, neuropatii, polineuropatii.

otel 5ital

6ste numele celui mai nou complex terapeutic deschis în Băile elix. :otelul dispune de /!

de camere duble, / 'arsoniere, Eapartamente. Camerele sunt dotate cu tv Pmonitor lcd, tele(on,

balcon. :otelul pune la dispoziţia clienţilor săi obiecte de uz personal 'ratuite disponibile la receptie

+periuţa de dinţi, pastă, aparate de ras, deodorante, trusă de prim a9utor. Sala de con(erinţe cu terasă

şi acces direct are capacitatea de /" de locuri, video proiector şi (lipchart

.

3.2.#. ensiuni6 vile şi case e 2

ensiune Cor7

6ste situată în staţiunea climaterică Băile elix, la 0 minute de centrul staţiunii, cu acces laşoseaua principală *= )radea#*eva. An spatele pensiunii se a(lă pădurea elix care inspiră liniştea

unui concediu reuşit în (amilie au cu prietenii.

*eţine E camere duble cu baie proprie +din care / camere sunt situate la parter si / camere la eta9ul

. 3oate camerele sunt dotate cu tv color, cablu tv, internet 1irless, încalzire centrală in sezonul

rece, iar la baie apă caldă permanent. Ka demisol se 'ăseşte o bucătărie complet utilată +ara'az,

(ri'idere, cuptor cu microunde, ca(etieră, veselă, pră9itor de pâine şi loc de luat masa. Curtea este

amena9ată cu o terasă de vară, loc de 'rătar, balansoar, parcare auto în curte, spaţiu verde, loc de

9oacă pentru copii.

acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, internet 1irless, parcare, 'radină, curte, acces la bucătărie,

(oişor în curte, 'rătar, livadă, loc amena9at de 9oacă.

30


31/95

acilităţi camere@ internet in cameră, uscător de păr, baie cu cadă, încălzire centrală, cameră cu

balcon, cameră cu tv.

5ila 8est

Situată aprope de centrul staţiunii, de ştranduri şi de Spitalul de Recuperare Băile elix, Gila

$est o(eră mult spaţiu verde, con(ort şi relaxare în camere spaţioase, stil rustic, dotate cu paturi

matrimoniale sau separate, tv color, baie în cameră, (ri'ider, balcon, apă caldă permanent, încălzire

centrală.

Servicii@ parcare în incinta pensiunii, mult spaţiu verde, terase, amena9at 'rătar, bucătărie utilată,

internet 1ireless, pescuit de a'rement +iarna patinuar rustic.

An apropiere se 'ăsesc ştrandurile cu apă termală la aproximativ /0" de m, centrul staţiunii la /"" m, baza de călărie la 0" m, tennis de câmp la /"" de m.

acilităţi la cazare@ (ri'ider în unitate, (ax, transport auto, masă de pin'#pon', săni trase de cai, tv în

livin', cutie de valori, internet 1ireless, cramă, râu în curte, echitaţie, parcare, 'rădină, teren de

sport, masa9, acces la bucătărie, terasă, (ermă proprie, (oişor în curte, 'rătar, livin', sală de mese,

sei( la recepţie, livadă, loc amena9at pentru copii, bar, restaurant, sala de con(erinţe.

acilităţi camere@ internet în cameră, (ri'ider în cameră, uscător de păr, camere cu balcon, încălzire

centrală, aer condiţionat, baie în cameră, minibar, tele(on şi tv.

Casa Cosmin

Situată în spatele ştrandurilor, o(eră E camere di(erite ca număr de locuri. Camerele sunt dotate

cu tv cu cablu, încălzire centrală, baie cu cadă pe hol. Ona dintre camere este cu pat dublu şi unul

sin'le, cu baie proprie şi (ri'ider în cameră, o altă cameră cu ! locuri care nu are baie în cameră si o

cameră cu E locuri.

Casa Cosmin o(eră loc de parcare în curte, terasă, acces la bucătărie, livadă, curte spaţioasă, livin'

pentru relaxare.

acilităţi în cameră@ baie şi (ri'ider într#o cameră, tv şi încălzire centrală în toate.

31


32/95

3.2.,. 5ile şi pensiuni e 3

ensiunea !istorante Costa

6ste situată în Sânmartin la !"" de metri de intrarea în staţiunea Băile elix. 4ensiunea

dispune de " camere dotate cu baie, tv internet şi încălzire centrală. 4ensiunea dispune de un

restaurant# pizzerie italiană de "" de locuri. Bucătaril restaurantului este din 6lveţia şi este

specialist în orice (el de mâncare +paste, peşte, desert. 4arcare privată şi terasă.

acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, (ax, tv in livin', internet 1ireless, parcare, 'rădină, terasă, bar,

restaurant,.

acilităţi camere@ internet în cameră, cameră cu balcon, încălzire centrală, baie în cameră, cameră cu

tv.

ensiunea erla

6ste situată în Băile elix în apropiere de spitalul de recuperare şi hotelul 7uncel şi

dispune de 2 camere +0 camere cu pat matrimonial, / camere cu / paturi. iecare cameră are baie

proprie, tv, (ri'ider, aer condiţionat, acces internet. 4entru petrecerea timpului liber pensiunea

dispune de multe spaţii de divertisment amena9ate cu masă de tenis şi biliard, sală de (itness precum

şi remJ, sah, table, darts, calculator cu acces la internet. 4ensiunea mai dispune de@ bucătărie

complet utilată şi dotată cu ara'az, cuptor cu microunde, (ri'ider, ca(etieră, pră9itor de pâine şi

veselă. An curte există loc amena9at pentru 'rătar precum şi loc de 9oacă pentru copii. 4entru turiştii

veniţi cu maşina proprie se asi'ură parcare în curte iar pentru turişti veniţi (ară maşină se asi'ură

transportul de la 'ară sau auto'ară +la un se9ur mai mare de 0 nopţi. 3urişti cazaţi la pensiune

bene(iciază de o reducere de /"Y la bazinul acoperit de la hotel 4resident +la minim ! zile reducerea

este de E"Y, cu posibilitatea de a intra de două ori în aceeaşi zi şi la aceleşi preţ şi de 0"Y reducere

la pişcinele %polo, :otel &nternaţional şi :otel 3ermal.

acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, transport auto, masă de pin'#pon', tv în livin', cutie de valori,

internet prin cablu, parcare, 'rădină, biliard, acces la bucătărie, spălătorie, terasă, (oişor în curte,

'rătar, livin', sală de mese, loc amena9at pentru 9oacă.

32


33/95

acilităţi camere@ internet în cameră, (ri'ider în cameră, uscător de păr, camere cu balcon, încălzire

centrală, aer condiţionat, baie în cameră, cameră cu tv.

5ila Crinul

6ste situată la ?"" de m de bazinele termale elix şi %polo, o clădire nouă ce o(eră cazare în

camere luminoase şi spaţioase dotate cu tv cablu, internet 1ireles, (ri'ider, baie, aer condiţionat. %re

o capacitate de ? camere şi ! apartamente. Camerele sunt cu pat matrimonial sau cu / paturi iar

apartamentele au livin', dormitor şi baie. Onul dintre apartamente are în dotare şi bucătărie. *eţine

o supra(aţă de teren a(erent de 0"" mp pe care se des(ăşoară o parcare amena9ată şi mult spaţiu

verde. Onitatea dispune de sală de mese, terasă, spaţiu amena9at pentru 'rătar, spaţiu pentru 9oacă,

9ocuri remJ, sah, table.

acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, (ax, masă de pin'#pon', tv în livin', internet 1ireles, se acceptă

animale, parcare, 'rădină, acces la bucătătrie, spălătorie, terasă, 'rătar, livin', sală de mese, sei( la

recepţie, livadă, loc amena9at de 9oacă, bar, restaurant, sală de con(erinţe.

acilităţi camere@ internet în cameră, (ri'ider în cameră, baie cu cadă, camere cu balcon, încălzire

centrală, aer condiţionat, cameră cu tv.

3.2.9. 5ile şi pensiuni #

Complex turistic Carmena

Complexul turistic este compus din pensiune cu " camere (iecare cu baie proprie, tv#satelit,

acces internet, balcoane, terase, livin', bucătărie. Campin' cu E cabane rustice din lemn având

parter şi mansardă, camere cu paturi /, tv#satelit, 'rup saitar comun, terasă de vară, bucătărie,

şemineu, 'rătar, lea'ăn balansoar, loc de 9oacă pentru copii. 4arcare păzită capacitate /" de

autoturisme, loc pentru cort şi loc pentru rulotă car#mobile.

acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, (ax, transport auto, tv în livin', se acceptă animale, parcare,

'rădină, terasă, (oişor în curte, 'rătar, sală de mese, livadă, loc amena9at de 9oacă, bar, restaurant.

33


34/95

acilităţi în camere@ sobe de teracotă, camere cu balcon, încălzire centrală, aer condiţionat, baie în

cameră, cameră cu tv.

ensiunea 0irol #

4ensiunea a (ost deschisă din anul /""D şi o(eră servicii de EX la preţ de !X, cu un ambient şi

dotări ra(inat alese, pentru a servi odihnă şi relaxare. 4ensiunea pune la dispoziţia clienţilor

camere duble +E camere matrimoniale şi E camere t1in, / camere cu trei paturi, o cameră cu un pat,

acces 'ratuit la sala de mese cu acces non#stop la bucătărie, tele(on şi (ax, internet 1ireless, curte cu

spaţiu verde, terasă cu (otolii, pişcină cu sezlon'uri, (oişor în curte, 'rătar, parcare suprave'heată

video. Camerele sunt dotate cu televizoare lcd, aparate de aer condiţionat, (iecare cameră are baie

proprie cu cabină de duş, apă caldă şi încălzire centrală, uscător de păr, camere cu balcon.

acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, (ax, tv în livin', internet 1ireles, internet prin cablu, parcare,

'rădină, curte, pişcină, acces la bucătărie, spălătorie, terasă, (oişor în curte, 'rătar, livin', sală de

mese, sală de con(erinţe.

ensiunea At:inos

*ispune de ! camere şi apartamente, dintre care / apartamente senior şi camere duble.

acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, (ax, transport auto, sanie trasă de cai, tv în livin', cutie cu

valori, internet 1ireles, râu în curte, internet prin cablu, se acceptă animale, parcare, 'rădină, teren

de sport, masa9, spălătorie, room service, terasă, 'rătar, livin', sală de mese, sei( la recepţie, loc

amena9at de 9oacă, bar, restaurant, sală de con(erinţe.

acilităţi camere@ internet în cameră, sei( în cameră, uscător de păr, baie cu cadă, camere cu balcon,

încălzire centrală, baie în cameră, tele(on şi tv.

34


35/95

3.3. !estaurante

4e lân'ă restaurantele care aparţin unor hoteluri sau pensiuni, mai sunt în staţiunea Băile elix şi

câteva restaurante individuale.

!estaurantul Casa !om"nească este situat la 0" de metri de centrul staţiunii. 6ste sin'urul loc

din Băile elix unde aran9amentul interior cât şi accesorile sunt întotdeauna în ton cu sărbătorile.

!estaurant cu autoservice ;el7


36/95

Cap #. Serviciile turistice

#.1. 0ipologia serviciilor turistice

)(erta de turism 'rupează ansamblul elementelor care concură la obţinerea produsului turistic,

respectiv@ potenţialul natural şi antropic, echipamentul de VproducţieV a serviciilor turistice,

diversitatea bunurilor materiale +industriale, alimentare destinate consumului turistic, (orţa de

muncă specializată în activităţile speci(ice turismului, in(rastructura turistică şi condiţiile de

comercializare +preţ, înlesniri etc.. Ka (el ca cererea şi o(erta turistică prezintă anumite

particularităţi.

)(erta turistică este complexă şi etero'enă, trăsătură care se re(eră şi la structura acesteia, la

produsul turistic, la producătorii de turism etc. Cele două cate'orii de elemente componente@

elementele atractive +resurse naturale, socio#culturale, umane, tehnolo'ice şi elementele (uncţionale

+echipamentul şi serviciile care (ac posibilă des(ăşurarea producţiei turistice, în anumite proporţii,

se pot completa, in(luenţa sau substitui reciproc.

An cadrul o(ertei turistice, ponderea (orţei de muncă utilizate este mare şi acest personal

necesită o anumită cali(icare, iar personalul de contact, în special necesită o pre'ătire multilaterală şi

în primul rând una psihică.

Se poate a(irma că, o(erta turistică este relativ ri'idă, ri'iditate care se poate analiza pe multiple

planuri, cum ar (i@ imobilitatea o(erţei şi a producţiei turistice care, pentru a (i consumată, presupune

deplasarea consumatorului şi nu a produsuluiW imposibilitatea stocării o(ertei, deci a adaptării

cantitative a o(ertei la nivelul cereriiW ri'iditatea în localizarea capacităţilor sau echipamentului de

producţie care este amplasat la locul sau în apropierea elementului atractiv.

An principal o(erta turistică constă în servicii turistice şi nu într#o o(ertă de spaţii şi mi9loace plus

o(erta de natură.

Serviciile turistice sunt (oarte diverse şi (ormează împreună un complex. 6lementele acestui

complex pot (i clasi(icate ca (iind servicii de bază şi servicii peri(erice. Serviciul de bază constituie

raţiunea principală pentru care clientul se adresează (irmeiW el satis(ace nevoia principală a clientului

36


37/95


38/95

Serviciile privind se9urul cuprind o serie întrea'ă de prestaţii, precum cele destinate

acoperirii nevoilor (iziolo'ice de somn şi hrană, sau serviciile pentru petrecerea a'reabilă a timpului

liber.

*upă 'radul lor de ur'enţă, deosebim servicii care satis(ac necesităţi relativ ur'ente, care nu pot (i amânate +impuse de limite temporale în care pot (i e(ectuate concediile plani(icate sau

(ructi(icate perioadele de timp liber compact ori dictate de (actori naturali, date calendaristice (erme

de des(ăşurare a unor evenimente speciale sau motive de sănătate şi servicii a căror satis(acere

poate (i amânată în timp satis(ăcând necesităţi puţin ur'ente.

Tinând cont de modalitatea de plată, serviciile turistice pot (i 'rupate în servicii cu plată şi

servicii aparent 'ratuite. Serviciile din prima cate'orie, la rândul lor pot (i@ servicii achitate în avans

sau înaintea începerii consumaţiei turistice +serviciile incluse în preţul 'lobal al aran9amentelorachiziţionate în cadrul turismului or'anizat şi semior'anizat, abonamentele pentru (olosirea unor

(acilităţi de bază materială, servicii achitate în momentul consumaţiei +serviciile prestate pentru

turiştii care călătoresc pe cont propriu sau cele destinate satis(acerii cererii complementare a

turiştilor care au apelat la turismul or'anizat ori semior'anizat, servicii achitate ulterior consumaţiei

+cum este cazul serviciilor plătite cu a9utorul cărţilor de credit şi servicii cu plata în rate +(olosite mai

ales pentru clientela turistică cu venituri modeste.

Serviciile aparent 'ratuite sunt prestate de punctele de in(ormare turistică sau de unele (irme

turistice în scopul atra'erii sau menţinerii clientelei +servicii de parcare păzită 'ratuită, accesul

'ratuit la piscina hotelului, torturi aniversare, etc.

) asemenea clasi(icare permite luarea în calcul a decala9ului de timp şi spaţiu dintre mani(estarea

cererii (erme şi consumul e(ectiv al serviciilor comandate.

7ai mult, unele servicii 'ratuite sau aparent 'ratuite sunt o(erite în scopuri promoţionale, îndeosebi

în perioadele în care cererea turistică se situează la valori scăzute datorită mani(estării (enomenuluisezonalităţii.

4lata unor servicii cu decontare ulterioară prin sistemul cărţilor de credit, achitarea în rate a costului

se9urului turistic sau serviciile prestate pe bază de abonamente reprezintă şi (orme complementare

de servicii o(erite turiştilor.

38


39/95

%chiziţionarea serviciilor turistice şi e(ectuarea plăţii lor anticipat o(eră avanta9e atât

turiştilor +bene(iciari ai unor condiţii de utilizare prioritare prin posibilităţile create pentru o mai

raţională 'ospodărire a bu'etului de cheltuieli pentru concedii cât şi pentru prestatori înnoptările pe

parcurs şi pro'ramele de vizitare precum şi de pre(erinţele individului pentru anumite mi9loace de

transport.

Serviciile privind se9urul cuprind o serie întrea'ă de prestaţii, precum cele destinate acoperirii

nevoilor (iziolo'ice de somn şi hrană, sau serviciile pentru petrecerea a'reabilă a timpului liber.

#.2. 0ransporturile turistice

Serviciile de transport turistic se încadrează în cate'oria serviciilor turistice de bază şi ele

asi'ură deplasarea turistului din bazinul cererii în bazinul o(ertei, în cazul turismului de se9ur sau pe

toata durata călătoriei în cazul turismului itinerant.

3ransportul turistic reprezintă prima (ormă de mani(estare a consumului turistic (iind sin'ura

componentă din structura produsului la care nu se poate renunţa.

6xista o le'atură strânsă între turism şi transporturi, este de (apt vorba de o interconditionare.

&n des(ăşurarea transportului turistic se apelează la o varietate de mi9loace de transport, ale'erea

acestora (iind determinată de o serie de (actori. 6ste vorba de distanţa de parcurs, speci(iculitinerariilor, motivul deplasării, starea căilor de comunicaţii, nivelul tari(elor practicate.

3ransportul turistic este o componentă de bază în prestaţia turistică asi'urând deplasarea turiştilor de

la locul de reşedinţă la cel de petrecere a vacanţei, în cazul turismului de se9ur sau pe toata durata

călătoriei, în cazul turismului itinerant de circuit.

#.2.1. Caracteristicile transporturilor turistice=

•

sezonalitate accentuată în exploatare• ri'iditate determinată de capacitatea limitată a mi9loacelor de transport

• participarea unui număr mare de prestatori din domenii di(erite, în derularea transportului

turistic

39


40/95

• receptivitatea ridicată (aţă de pro'resul tehnic

• sunt intensive în investiţii de capital (oarte mari

•

o(eră oportunităţi pentru economia de scală +dezvoltarea activitatii de anver'ură

• vulnerabilitate maxima la crizele economice si politice.

#.2.2.%orme e transport turistic=

• transport aerian P pentru (luxurile turistice intracontinentaleW 6uropa P %merica D"Y

• transport rutier P utilizat pe continente, raportat la ţările europeneW &talia, ranta, 6lvetia,

Spania 2"Y

• transport naval P dominant în zonele cu poziţie 'eo'ra(ică la mare< oceanW ţările nordice

• transport (eroviar P pe continent, dar şi între acestea (eriboat

• alte tipuri de transport +pe cablu.

#.2.3. 0ransportul )n staţiunea balneoclimaterica $ăile %elix

3urişti dornici să a9un'ă în staţiune pot ale'e mai multe modalităţi de acces@ rutier, (eroviar şi

aerian.

Rutier

Baile elix se a(lă lân'ă drumu 6uropean 6?? )radea P*eva, la D5m de )radea şi la /" 5m de cea

mai apropiată trece de (rontieră cu On'aria.

eroviar

4entru a a9un'e în Băile elix pe cale (eroviară, trebuie sa a9un'i în )radea cu trenul iar de acolo în

Băile elix se a9un'e cu mi9loacele de transport în comun. Staţia de maxi taxi şi autobuse ce circulă

40


41/95

spre Băile elix se a(lă în )radea, în cartierul =u(ărul la capăt de linie al tranvaielor, la ieşirea din

oraş spre băi.

%erian

%eroportul )radea o(eră atât curse interne cât şi externe. Cursele interne sunt Bucureşti#)radea şi

retur, iar ca destinaţii externe amintim curse din )radea spre@ %ncona, lorenţa, 7ilano, Roma,

3orino, Gerona, *usseldor(, 7unchen, Stutt'art.

#.3. Servicii e ca(are :otelieră

#.3.1. Importanţa serviciului e ca(are :otelieră

An literatura de specialitate, cazarea şi alimentaţia, alături de tratamente, sunt considerate

servicii de bază. Antre introducerea în circuitul turistic a unor obiective şi construirea bazelor decazare şi alimentaţie există un paralelism evident, acestea apărând ca o rezultantă strictă a cererii,

(iind (oarte sensibili la imperativele acesteia.

Serviciul de cazare vizează prin conţinutul său, crearea condiţiilor şi a con(ortului pentru adăpostirea

şi odihna călătorului. %cest serviciu se prezintă ca o activitate complexă, decur'ând din exploatarea

capacităţilor de cazare şi este alcătuit dintr#un 'rupa9 de prestaţii o(erite turistului, pe timpul

se9urului în unităţile de cazare.

*ezvoltarea şi calitatea serviciului de cazare sunt dependente, în primul rând, de existenţa

unei baze tehnico#materiale de cazare +hoteluri, moteluri etc. adecvate, cu dotări corespunzătoare,

care să o(ere turiştilor condiţii optime şi să îndeplinească, după caz, şi alte (uncţii. An al doilea rând,

serviciul de cazare este in(luenţat de dotarea cu personal a capacităţilor de cazare, de nivelul de

cali(icare a lucrătorilor şi de or'anizare a muncii în unităţile hoteliere.

41


42/95

An acest context, insu(icienţa spaţiilor de cazare, echiparea lor necorespunzătoare,

neconcordanţa între nivelul con(ortului o(erit şi exi'enţele turiştilor, ca şi numărul mic al

lucrătorilor sau slaba lor pre'ătire, in(luenţează ne'ativ calitatea prestaţiei turistice şi prin

intermediul acesteia, dimensiunile circulaţiei turistice şi posibilităţile de valori(icare a patrimoniului.

&ndustria hotelieră este considerată în cele mai multe ţări ca o activitate distinctă a economiei

care în'lobează ansamblul activităţilor des(ăşurate în spaţiile de cazare, acele prestaţii o(erite

turistului pe timpul şi în le'ătură cu rămânerea lui în unităţile hoteliere.

Conţinutul industriei hoteliere a evoluat paralel cu dezvoltarea capacităţilor de cazare şi implicarea

lor în activitatea turistică, îmbo'ăţindu#se cu noi (uncţii şi (orme de prestaţii. &ndustria hotelieră,

deşi nu priveşte în exclusivitate asi'urarea necesarului de spaţii şi servicii de cazare pentru turişti,

mani(estă multa receptivitate (aţă de nevoile acestora şi evoluează în interdependenţă cu activitateaturistică.

) altă dimensiune a acestei relaţii este pusă în valoare de (aptul că aproape 2"Y din existentul de

spaţii de cazare se a(lă amplasat în zone de interes turistic. An (elul acesta servirea turiştilor se

înscrie, tot mai (recvent, ca (uncţie a unităţilor hoteliere.

Ke'ătura dintre activitatea turistică şi industria hotelieră este complexă, de pro(unzime şi se

des(ăşoară în ambele sensuri. 4e de o parte, industria hotelieră se dezvoltă ca urmare a circulaţiei

turistice şi pe de altă parte, dezvoltarea turismului este condiţionată de exi'enţa unor spaţii de

cazare, de 'radul lor de echipare, de calitatea şi varietatea prestaţiilor o(erite.

Se ştie că, pe lân'ă atracţia exercitată de un obiectiv turistic, amena9ările le'ate în principal, de

condiţiile de odihnă şi a'rement, contribuie în mod hotărâtor la prezenţa turiştilor în zona respectivă.

Rolul acestor dotări şi implicit al serviciilor de cazare este şi mai importantă în cazul turismului

rezidenţial, de odihnă, de se9ur lun', când turistul doreşte să#şi petreacă vacanţa într#un cadru

natural, (ără să (ie lipsit însă de con(ortul speci(ic civilizaţiei moderne.

Galori(icarea superioară a patrimoniului turistic, prin atra'erea în circuitul turistic a di(eritelor

zone, reprezintă o altă latură a aportului industriei hoteliere la dezvoltarea turismului şi indirect a

între'ii economii. =ivelul de dezvoltare a industriei hoteliere reprezintă, de asemenea, măsura

satis(acerii nevoi pentru turism a populaţiei.

42


43/95

Serviciile hoteliere insu(iciente în raport cu nevoile populaţiei sau calitativ necorespunzătoare, pe

lân'ă e(ectele ne'ative asupra odihnei şi recreerii turiştilor, vor determina modi(icări în destinaţia

veniturilor, a disponibilităţilor de timp liber şi indirect scăderi în circulaţia turistică. 6le trebuie să

creeze condiţii ca o parte mai importantă a populaţiei să bene(icieze de posibilitatea petrecerii

vacanţei sau 1ee5#end#ului într#o zonă turistică.

&ndustria hotelieră şi respectiv calitatea serviciului de cazare in(luenţează nu numai

dezvoltarea turismului, în 'eneral, ci şi e(icienţa acestei activităţi. 4rin atracţia exercitată, serviciile

de cazare asi'ură o bună valori(icare a potenţialului turistic, a disponibilităţilor de (orţă de muncă, a

capacităţii bazei tehnico#materiale, conducând la realizarea unei e(icienţe superioare de exploatare.

*e asemenea, complexitatea serviciilor de cazare şi diversitatea lor reprezintă un (actor de presti'iu

în turism.

Ka rândul ei, industria hotelieră suportă in(luenţa dezvoltării turistice. *e (apt, ea evoluează sub

incidenţa unui complex de (actori şi (enomene socio#economice în cadrul cărora circulaţia turistică

deţine un loc important. Creşterea numărului de turişti şi a exi'enţelor acestora, determină e(orturi

de adaptare din partea industriei hoteliere, e(orturi care se materializează în apariţia de unităţi

hoteliere cu (uncţii complexe, care să se adreseze di(eritelor cate'orii de turişti prin diversi(icarea

'amei serviciilor o(erite.

6(icienţa unei a(aceri cu prestaţii hoteliere depinde în măsură hotărâtoare de ale'erea

amplasamentului. 3ipurile de amplasament menţionate în literature de specialitate care conduc la

succesul activităţii în domeniul hotelier sunt@

. într#o zonă de interes turistic, unde există cerere nesatis(ăcută, iar concurenţa poate (i

contracarată +centrul oraşelor, staţiunile turistice etc.W

/. în vecinătatea căilor de comunicaţie +autostrăzi, aeroporturi, 'ări sau într#o zonă de

deschidere a noi traseeW

!. în zone cu dezvoltare a unei activităţi industriale sau comerciale +zone petroli(ere, plat(orme

industriale etc., care prezintă interes pentru un mare număr de oameni de a(aceri.

43


44/95

#.2.2. 0ipurile e prestaţii )n :otel

7ulte dintre prestaţiile o(erite de o unitate de cazare sunt activităţi care presupun o relaţie

directă cu clientul din partea prestatorului, adică servicii de tip (ront#o((ice@rezervări, recepţie,

(acturare, tele(on, schimb valutar. %ctivităţi des(ăsurate în bac5#o((ice sunt cele de pre'ătire acamerelor +serviciul pe eta9, curăţenie, spălătorie adică prestaţiile care se des(ăşoară în absenţa

clientului, dar pre'ătesc activităţile în care clientul este implicat direct.

%ctivitate de bază în hotel este cea de cazare, dar o unitate creată în acest scop mai pre(eră de

re'ulă şi prestaţii suplimentare, care (ac pachetul de servicii mai atractiv +discotecă, piscină, terenuri

de sport, sală de 'imnastică, saună sau (ără de care clienţii nu ar veni de loc +servicii de i'ienă,

schimb valutar, închiriere de autoturisme.

%ctivităţile de tip (ront#o((ice sunt plasate de re'ulă în holul hotelului +la intrare, care este

punctul central de care sunt le'ate toate serviciile din hotel. Serviciile de tip (ront#o((ice pot (i

or'anizate şi dimensionate în (uncţie de mărimea şi structura unităţii de cazare, precum şi speci(icul

acestuia +hotel mic, motel, hoteluri care o(eră cazare în oraş, hoteluri în staţiuni.

#.3.3 olul :otelului

%ctivităţile care se des(ăşoară în holul hotelului se 'rupează sub conducerea unui mana'er care

poate (i numit şe( recepţie sau ront#o((ice 7ana'er, care are în subordine lucrătorii de la recpţie ţi

rezervări, casierul şi lucrătorii de la centrala tele(onică, precum şi cei din serviciu concier'e.

Recepţia turiştilor este e(ectuată la o masă plasată în holul hotelului în a cărei prelun'ire

(uncţionează caseria +(ron#des5. *emensiunea caste mese este, de re'ulă, proporşională cu

numărul de camere din hotel deoarece la nivelul blatului mesei, pe un plan înclinat, se amplasează

panoul pentru chei. %cest panou aran9ează ast(el încât să (ie ascuns vederii clienţilor, cuprinzând şispaţii pentru corespondenţă sau mesa9e.

Compartimentul (inanciar#contabil se ocupă cu întocmirea notelor de plată pentru prestaţiile

realizate de toate serviciile hotelului +cazare, restaurant, bar, centrală tele(onică, spălătorie către

clienţi.

44


45/95

Caseria propriu#zisă poate avea atribuţii de încasare a notelor de plată, schimb valutar, punerea la

dispoziţia clienţilor a sei(urilor individuale, preluarea în păstrare a unor valori, acolo unde nu există

sei(uri individuale. Casierul (ace şi el parte din serviciul (inanciar#contabil, dar datorită pro'ramului

de lucru şi al relaţiilor cu clienţii se a(lă sub controlul mana'erului din (ront#o((ice.

Biroul rezervări preia cererile individuale ale clienţilor, primeşte comenzi, individuale sau de

'rup, prelucrează cererile şi pre'ăteşte răspunsurile a(erente. Biroul rezervări este inclus într#un

serviciu sau departament complex mar5etin'#vânzări. %ctivitatea acestui birou trebuie coordonată

cu activitatea recepţiei, căreia îi comunică sosirea clienţilor.

Centrala tele(onică se plasează de re'ulă tot în holul hotelului şi se încadrează tot în holul

hotelului şi se încadrează în cate'oria prestaţiilor din (ront#o((ice. Convorbirile tele(onice reprezintă

deseori primul contact al clientului cu hotelul şi tocmai de aceea ele trebuie să răspundă unorexi'enţe@ amabilitate, e(icacitate şi operativitate. axul şi tele(onul se instalează în biroul rezervări

sau în apropierea recepţionerului.

Compartimentul +serviciul concier'e după modelul 6uropean, în sistemul %merican numit 7ail#

in(ormation Z 5eJ des5 stă la dispoziţia clientului în tot timpul cuprins între momentul atribuirii

camerei la recepţie şi momentul în care achită nota de plată la caserie.

7ică hotelărie :otelărie medie 7are hotelărie

Recepţioner -e( recepţie

Recepţioner

3ele(onistă

Concier'e

-e( recepţie

Recepţioner

Kucrător rezervări

3ele(onistă

-e( concier'e

Concier'e

Casier

acturier

45


46/95

Casier de noapte sau

recepţioner de noapte

$room Comisionar

Casier de noapte sau


Concier'e de noapte

$room

Comisionar

Ba'a9ist

Goiturier

Ki(tier

Responsabil serviciu de noapte

3ele(onistă de noapte

Casieră de noapte sau


Concier'e de noapte

3ab nr. Compartimentu concier'e după modelul 6uropean

#.3.# Serviciul pe eta-

Ona dintre caracteristicile activităţii hoteliere este aceea că clienţilor li se închiriază camere care au

mai (ost utilizate de numeroase alte persoane înaintea lor. %cesta este motivul pentru care

întreţinerea camerelor are o importanţă vitală. Camera trebuie HreînnoităI pentru (iecare client, ast(el

încât ca odată ontrat în cameră, clientul nu trebuie să aibă nici cea mai slabă mărturie a (aptului că

respectivul spaţiu a servit adăpost şi altora. *eoarece mirosul de tutun patrunde în materialele textile

hotelurile creează eta9e destinate ne(umătorilor.

*e asemenea, au o importanţă specială produsele de primă necesitate sau unică (olosinţă. An (uncţie

de cate'oria de încadrare a hotelului, în cate'oria acestor produse intră@ şerveţelele cu silicon şi

mănuşile speciale pentru încălţăminte, şampon spumant sau 'el pentru duş, săpun tip turist, şerveţele

par(umate, periuţă şi pastă de dinţi, cască de baie, de asemenea, baderole HterilI pe 1.c. şi cadă,

şerveţele, hârtie i'ienică, documentaţie turistică, accesorii pentru corespondenţă.

46


47/95

Antreţinerea camerelor reprezintă o prestaţie complexă re(eritoare la@ holurile de pe (iecare eta9,

+prevăzute cu (otolii şi măsuţe 9oase, culoare, o((icii de eta9 +ale cameristelor, o((icial room#

service, spaţii de cazare cu acces pe culoar. 7obilierul camerei se compune din piese (ixe şi piese

mobile, ultima cate'orie incluzând şi patul, care, (iind prevăzut cu role la cele două picioare de la

perete, permite e(ectuare curentă a curăţeniei de desubt. 6ste recomandabil ca noptierele să dispună

de poliţe nu de sertare.

An cadrul serviciului pe eta9 +house5eepin' se des(ăşoară activităţi de întreţinere, amena9are ţi

curăţenie zilnică a spaţilor de curăţenie individuală +camere şi comună +culoare, holuri, 'rupuri

sanitare commune dar şi săli de reuniuni sau multi(uncţionale. *e asemenea, se asi'ură prestarea

unor servicii complementare +de exemplu, intreţinerea îmbrăcămintei şi încălţămintei. An a(ara

aran9amentului de închiriere a spaţiului de cazare cu e(ectuare zilnică a curăţeniei, există şi (ormule

cu e(ectuare curăţeniei numai la eliberarea camerei sau chiar absenţa completă a acesteia, clientul

e(ectuând sin'ur curăţenia şi predând camera în stare curată. On loc aparte în întreţinerea şi

curăţenia camerei îl ocupă schimbarea len9eriei şi prosoapelor. Schimbare len9eriei şi prosoapelor se

(ace după (iecare turist şi independent de (recvenţa prevăzută de normative, schimbarea se (ace Hori

de cţte ori este nevoieI. %ran9area camerelor se (ace di(erit, în (uncţie de starea ocupa


48/95

7ică hotelărie :otelărie medie 7are hotelărie

Cameristă

Ken9ereasă

6chipier de curăţenie sau

7ena9eră

Ca(er'iu

$uvernantă

Cameristă

Galet

Ken9ereasă

6chipier de curăţenie sau

mena9eră

Kucrător de întreţinere

Ca(er'iu

-e( 'uvernantă

$uvernantă

Cameristă

Galet

-e( len9ereasă

Ken9ereasă

6chipier de curăţenie

7ena9eră

-e( serviciu tehnic

Kucrător întreţinere

Ca(er'iu

3ab nr. / uncţiile şi numărul posturilor serviciului pe eta9 sunt determinate de capacitatea şi

cate'oria hotelului.

#.3., Călcătoria

4riveşte întreţinerea veşmintelor clienţilor. 3endinţa însă este ca, în tot mai mare măsură,

clientului să i se o(ere posibilitatea să#şi satis(acă pe cont propriu nevoile mărunte@în camere

sunt instalate prese pentru pantaloniW la nivelul camerei există un nivel automat de trezire a

aclienţilor, cu comandă din partea acestoraW pe holuri sunt dispuse maşini pentru lustruirea

încălţămintei, eventual automate pentru băuturi, maşini pentru (abricat cuburi de 'heaţă etc.

48


49/95


50/95

#pro'ramele individuale de lucru +ture ine'ale, cu realizarea, prin însumare, a numărului lunar

normal de ore +turnusW

#(ra'mentarea orarului zilnic de lucruW

#lucru cu pro'ram redus +(racţionat, adică E sau ? ore zilnicW

#polivalenţa sarcinilor@ de exemplu în hotelurile de capacitate mică şi media aparţinând lanţurilor

hoteliere inte'rate, în cadrul autonomiei de care bene(iciază, cadrelor de conducere le este

prescrisă disponibilitatea şi capacitatea asi'urării continuităţii serviciului, prin suplinirea oricărui

subordonat care absentează dintr#un motiv sau altul de la locul său de muncă.

4ro'ramele de muncă (racţionat şi tip turnus sunt prescrise şi prin Contractul colectictiv de

muncă la nivel de ramură în domeniul turismului pe anul DD2.

%lte repere ale or'anizării muncii sunt@

#posibilitatea utilizării personalului sezonier, precum şi a lucrătorilor exterioriW

#crearea unor posturi de turnanţi, pentru acordarea de zile libereW

#timpul e(ectuat mesei nu (ace parte din timpul de muncă e(ectiv.

)rarul de lucru pentru personalul cu prestaţii în holul hotelului se corelează pentru toate

(uncţiile de execuţie aşa cum arată tabelul.

uncţii )rar nr. )rar nr./ )rar nr.!

Recepţioner ?,!"#0,"" E,!"#/!,"" //,!"#2,""

Kucrător rezervări D,""#2,!" ",!"#D,"" D,""#!,""

Ba'a9işti ?,!"#0,"" E,!"#/!,"" //,!"#2,""X

4ortari ?,!"#0,"" E,!"#/!,""

3ab nr. ! )rarul de lucru al personalului din holul unui hotel de EX +România. Xîn timpul nopţii

ba'a9istul îndeplineşte şi (uncţia de portar.

Schimbul de dimineaţă şi de după#amiaza sunt compuse din doi ba'a9işti şi un portar. An

timpul nopţii, personalul de hol se rezumă la un sin'ur ba'a9ist.

50


51/95

)rarul de lucru al şo(erilor este stabilit în (uncţie de pro'ramarea sosirii clienţilor, 2 zile din

2.

An cadrul unei zile de muncă, (iecare lucrător i se acordă o masă, +prânz sau cină, în (uncţie

de orarul de lucru. 3impul mesei este de !" de minute, între orele stabilite de şe(ul de serviciu.%ceastă întrerupere a timpului de muncă e(ectiv (ace ca orarul de lucru să (ie prelun'it cu \ h,

interval util pentru predarea# primirea serviciului.

An recepţie, in multe hoteluri din România se lucrează în două ture +de la 2 la D şi de la D

la 2 şi chiar în ture prelun'ite de /E de ore, cu consecinţe ne'ative asupra solicitudinii şi relaţiei

cu clientul.

rogramarea activităţii personalului serviciului pe eta-.

)rarul de lucru pentru di(erite (uncţii se corelează cu restaurantul şi room#service în (elul

următor@

>'uvernanta de zi@ #2W

#'uvernanta de seară@ E#/!W

#camerista de zi@ #2W

#camerista de seară@ E#/!W

#valet de cameră@ 2#?.

) parte din personalul a(erent spaţiilor comune poate să lucreze în cursul nopţii. Se acceptă că

pentru curăţenia completă a unei camere sunt necesare 0#/0 de minute, în medie /" de minute.

3impul zilnic de muncă de ore, adica E" de minute, ar putea include următoarele întreruperi@

>0 minute începerea lucruluiW

#!" de minute masaW

#0 minute pauza de ca(eaW

#0 minute încetarea lucrului.

51


52/95

#.