$TEFANIA UDREA DANIELA DOSA

|,Ai,lli:Ll{i,1)

Dll''l c)crt{ADA

Editur aTclrns-frti

44

@:*r##

%*{io

#.

f,. gt?

.:,, CUPRINS+i:'#= ORD.LOGOMORPHA-FAM.LEPORIDAEIEPURELE (Orictolagus cuniculus)

ORD.ARTIODACTYLA - FAM. SUIDAEPORCUL (Sus scrofa domestica)

ORD.ARTIODACTYLA - FAM. BOVIDAEOAIA (Ovis Aries)CAPRA (Capra Hyrcus)BOUL (Bos taurus)BMLUL (Bubalus bubalis)

ORD.PERISSODACTYLA - FAM.EQUIDAECALUL (Equus caballus caballus)VIACARUL (Equus asinus domesticus)

MIC DICTIONAR DE TERMENI

7

11

t62t26

283s

1|E !

-,:.

**tr

BIBLIOGRAFIE

IEPURELE (ORYCTOLAGUS CUNICULUS)

Iepurele domestic este un mamifer erbivor rozitor, din familia Leporidae. Str5moguliepurelui domestic esteiepurele devizuind, elafostdomesticitcupeste 6000 de aniin urm6.

in lume sunt cunoscute aproximativ 70 rase de iepuri, dar de importanli economici sunt doarcdteva qi anume: rase pentru carne: Uriaqul belgian (are aprox.lO kg), Uriagul alb, iepurele de

California, iepurele rogu de Burgundia;rase pentru carne $i bland: Chinchila, iepurele albastru de

Viena (are blana foarte deasd), iepurele imperial; rase pentru pdr: iepurele de Angora (are pdrullung de 10-20 cm) gi iepuri de companie: Capdeleu, Berbec (cuurechiblege) etc.

Masculul acestor mamifere este denumit iepurc, femela-iepuroaicd, iar pdi-iepurasi sauvdtui(pdnila 1 an).

Corpul iepurelui domestic ure o lrrngime de 40-70 cm $i o greutate de 2-L2 kg (in funclie de

rasd). Masculul este mai mare decit femela Corpul este oval, turtit lateral gi acoperit cu blan[moale. Culoarea, desimea qi lungimea pamlui vuiadi,n fimctie de rasS- Coada este scurti (7 cm),iar capul oval, legat armonios de corp, urechile drcpte gi hmgi (2U22 cm), purtate in "V". Ochiisunt mari, botul scurt cu mustili formate din peri tepo$. Pleoryele smt mici gi nu pot acoperi tnintregime ochii, de aceea se spune ci iepurele doanne cu ochii deschigi- Coryl se sprijina pe patrumembre: cele din fa1[ sunt mai scurte qi au cinci degete cu gheare, iar cele din spate sunt mai luogr,musculoase gi au patru degete cu gheare. Iepurii ndpdrlesc, iar ndpirlirea ieprilor este d€ dou5tipuri: sezonierd (primdvara qi toamna) qi de v0rst[ (30 de zile-4luni). De aceste nEp&liri depindein mare mdsur[ atdt calitatea pieilor obfinute, c0t gi prelucrarea lor ulterioari in scopni detdbdc[rie.

Iepurele poate fi hranit cu iarbd verde, lucernd qi trifoi (pulin ofilite, altfel se pnoduc

balonlri), legume (morcovi, varzd,cartofi, sfecl5), cereale, tfud[e,turte de floarea-soarelui, frtrcte,plante rdddcinoase, ramuri gi frunze de copaci qi arbugti, f6n de calitate etc. Pentru cd incisivii sdi

cresc tot timpul, el trebuie sd roadd mereu. Nu are canini, iar miselele au niqte creste transversale,care ajutd la frrdmilarea hranei.

Iepurii sunt mamifere rozdtoare de mdrime mijlocie.

t, Nu trebuie s5le lipseascd nici apa dinjgheaburi sau din sticle-ad[p[toare.lepurii sunt animale prolifice. O iepuroaicdfatdintr-un an de 4-5 ori (dupa o gestalie de 30-

"9 t zile) rnai mul{i pui la o fbtare (7-8). Fdtarca este semnalatd de iepuroaicd prin smulgerea piruluir1,: pe abc{oraen qi amenaj area unui cuib. Puii se nasc fbrd p6r, cu ochii inchiqi qi se hrdnesc cu laptele*rarmei. Puii ?qi deschid ochii dupd 10-12 zlle delafiltare, iar dup[ 1 1un5le creqte blanila complet.n-a I E-20 de zile ei incep sd se hrdneascd singuri. La 3 luni puii devin independenti, dar continu[ sd

eresedp6n5la i0luni.Cregterea lor se face in cugti, care trebuie curSlate qi dezinfectate periodic, altfel iepurii se

ro'; imbolnSvr"Cea mai ?ntalnit[ boal5 parazitard,la iepuri este r6ia, care produce pierderi mari in efectivele

r,1r rrpr-r.ri. Pentru tratarea bolilor se apeleaz[ la medicul veterinar.{epuini sunt animale sperioase, ataqAndu-se doar de persoanele care-i ingrijesc. Atunci cdnd

:.irini inutati sau examina{i, trebuie apuca{i cu mAna de pielea de la ceafE pentru anuzgdrra (nu de

Lrlrcirr)" Daci este necesar, iepurii se transportd in cuqti speciale.Dr-rrata naturald de via{d este de 7- 1 0 ani, mai rar poate ajunge pAnd la 12 am.Dif-erite rase de iepuri sunt crescute in gospoddrii gi ferme pentru carne, blana qi ldn[.

,,*-.a!'nea cte iepure este savuroasd qi uqor digerabild. Pieile de iepure se folosesc la confeclionarea*!:iectelor de imbrdciminte. Din fire de 1an5 oblinute din pdr de iepure se produc diferite tricotaje qi

ies5turi flne. Gunoiul rezultat de la iepuri este un valoros ingr[qimAnt agricol.

Puii iepuroaicelor cu lactalie ridicati stautiniqtili in cuibul lor qi le cregte b16ni1a mai

repede decAt celorlal1i iepuragi.

.:* ...-..'r.1.--j :14 ;':

:*r4 _-l ''

".f*' :.:-i 3 .:

,i

t

:=:d

Pui de iepure in ctiib

Puii de iepure ajung lamafirrtate mult mai repede decAt puii altor mamifere (5-8 luni).