Mamifere de tot felul

LUCRURI GENERALE Mamiferele sunt o clasă de

animale vertebrate, care nasc pui vii și îi hrănesc cu lapte. Mamiferele sunt cele mai dezvoltate și adaptabile vertebrate, fiind animale

homeoterme, care trăiesc în toate mediile de viață. Există peste 5

800 specii de mamifere.

Corpul lor este acoperit cu păr, blană, țepi sau plăci, dau naștere la pui vii și îi hrănesc cu laptele produs de mamele, sunt animale

homeoterme, avânt o temperatură medie a corpului de 36-38 de

grade Celsius, au glande mamare sub piele, inima este

cvadricamerală, cu două atrii și două ventricule, dentiția este alcătuită din dinți specializați

(canini, molari, ș. a.) și prezintă 3 osișoare ale urechii medii:

ciocănaș, nicovală și scăriță.

MAMIFERE INFERIOARE

Acesta este un animal in care se impletesc caractere

de mamifer avand corpul acoperit cu blana si tepi, pui nascuti din oua dar hraniti

cu lapte, de reptila din cauza centurii scapulare cu dispozitie reptiliana, variatii

termice ale corpului si orificiile intestinale si

sexuale care se deschid in cloaca si de pasare pentru ca fac oua cheratinoase ca

rata.

Ornitorincul

CANGURUL Cangurul este un mamifer

inferior ,este de mărime medie și moderat mare, având înălțimea de la 0,9 m până la 3 m și masa

de la 3 kg până la 100 kg, în funcție de specie și de sex. Ei sunt animale plantigrade. Mai sunt denumiți macropozi, care

înseamnă picior mare. Din cauza dimensiunilor picioarelor, locomoția lor nu este ca la

celelalte mamifere. Astfel, ei folosesc sincronizat ambele membre inferioare pentru a

parcurge o distanță terestră. Culoarea blănii cangurilor poate

fi de mai multe culori în dependență de specie: cenușie, brună, brună-roșietică, brună-gălbuie, albăstră-deschisă sau neagră. Cangurii au o acuitate

vizuală și auditivă foarte ridicată.

MAMIFERE SUPERIOARE

idra de mare (Enhydra lutris), numită și lutra de mare, biber de Kamceatka sau biber de mare este un mamifer marin carnivor din familia mustelidelor, rudă apropiată a vidrelor obișnuite. Este răspândită pe ambele coaste ale Oceanului Pacific de Nord. Masa tipică a vidrelor de mare adulte variază între 14 și 45 kg, fiind astfel cele mai grele animale dintre mustelide, dar în același timp unul dintre cele mai mici mamifere marine. Spre deosebire de alte animale din acest grup, vidrele de mare înaintează foarte puțin pe țărm și, cu toate că se pot deplasa pe uscat, își petrec cea mai mare parte a zilei în apă.

Vidra de mare

MAMIFERE ERBIVORE RUMEGATOARE

Vaca are corpul acoperit cu păr scurt, culoarea variind după rasă.

Capul are un bot lung, cu buze umede. Pe ele se găsesc nările. Ea are urechi mobile, și ochii mari. De gât atarna o cută de piele, numita

salbă. Coarnele sunt goale pe dinăuntru. Trunchiul voluminos se termină cu o coadă lungă, cu peri

în vârf. Pe partea ventrală se găsește o mamelă cu patru

mameloane. Fiecare picior se termină cu două degete, învelite

în copite cornoase, care protejează degetele. Vaca are pe mandibulă 6 incisivi lați, tăioși,

îndreptați oblic înainte; pe maxilar ei lipsesc, partea anterioară a

acestuia fiind acoperită cu o lamă cornoasă. Urmează un loc gol, numit bară (caninii lipsesc). Măselele au pe suprafața lor creste de smalț în formă de

semilună.

Vaca

Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf, ciur, foios și cheag. Această alcătuire este adaptată la o hrană vegetală păscută și

înghițită repede. Burduful, voluminos, are o capacitate de circa 20 de litri; în el se

depozitează iarba. Ciurul și foiosul au pereții încrețiți, iar în cheag se produce sucul

digestiv.

Când paște, vaca apucă iarba cu buzele, o strânge cu limba într-un mănunchi și o retează cu incisivii, care se sprijină pe lama cornoasă.

Iarba se adună în burduf. Când acesta se umple, vaca își găsește un loc de odihnă și

începe să rumege; ea este un erbivor rumegător. Iarba trece din burduf în ciur și de

aici în gură, unde este bine mestecată și rumegată, prin mișcările mandibulei la stânga și la dreapta. Iarba mestecată și îmbibată cu salivă trece de data aceasta în foios și de aici în cheag, unde se continuă digestia, care se

termină în intestinul subțire.

Hranire

MAMIFERE ERBIVORE NERUMEGATOARE

Calul (Equus caballus) este un mamifer erbivor copitat de mărime considerabilă, fiind una dintre cele șapte specii moderne ale genului Equus.

Calul domestic este un mamifer ce face parte din ordinul Perissodactylia, Familia Ecvideelor. Corpul este zvelt, iar gâtul este puternic și poartă o coamă. Trunchiul, cu piept lat, se sprijină pe patru membre lungi, musculoase, puternice, terminate cu câte un deget învelit în copită. Incisivii sunt îndreptați oblic înainte. Deoarece se tocesc, pe suprafața incisivilor apar ornamentații, după care se apreciază vârsta animalului. Caninii sunt mici. Între canini și premolari se afla bara cornoasă. Măselele sunt late, cu creste de smalț. Este folosit pentru călărie, dresaj (cai) și consum de carne.

Calul

MAMIFERE CARNIVORE Tigrul (Panthera tigris) este o specie de

mamifere răpitoare din familia felinelor, unul dintre cele patru specii ale genului

Panthera, reprezentant al subfamiliei felinelor mari. Cuvântul "tigru" provine din

grecescul "tigris" care, la rândul său, derivă din "tigri", cuvânt din persana

veche, a cărui rădăcină "taig" înseamnă "rapid".

Tigrul este unul dintre cei mai mari răpitori de pe Pământ, cedând doar în fața ursului polar și a celui brun. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului, dintre care către

începutul secolului al XXI-lea s-au păstrat doar șase — în total 4.000–6.000 capete;[6] cea mai numeroasă este a tigrului bengal, a cărei populație alcătuiește aprox. 80%

din populația totală a tigrilor.

În sec. al XX-lea, specia tigrului a fost listată în Cartea Roșie a IUCN și în

documente similare ale unor țări. În prezent, vânătoarea sau capturarea ilegală

a tigrilor este interzisă în toată lumea.

Tigrul

Proiect realizat de: Tulea Cosmina Florentina

Clasa: aVI-a A

Va multumesc pentru

vizionare!