Logistica Marfurilor - Transportul International de Marfuri

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

1.Cadrul juridic internationalCresterea schimburilor economice internationale solicita tot mai mult contributia transportului rutier, datorita vitezelor sale comerciale mai ridicate pe care le realiza, a posibilitatilor sale de a livra marfurile direct la domiciliul destinatarilor (door to door) si de a se adapta rapid la schimbarile ce se manifesta pe pietele nationale si internationale.Extinderea rapida a transporturilor rutiere internationale a impus constituirea unei organizatii internationale a transportatorilor rutieri, care sa apere n mod activ interesele membrilor sai, sa simplifice si unifice reglementarile si uzantele relative la circulatia rutiera, sa promoveze si sa dezvolte expeditiile rutiere. Astfel, la 23 martie 1948, a fost nfiintata, cu sediul la Geneva, o asociatie neguvernamentala, denumita Uniunea Internationala a Transportatorilor Rutieri (IRU).

Calitatea de organ consultativ al ECOSOC (Consiliul Economic si Social al O.N.U.) si CEE (Comisia Economica a ONU pentru Europa) si bunele sale relatii de colaborare au facilitat adoptarea initiativelor IRU si punerea n aplicare a Acordului cu privire la reprimarea restrictiilor si libertatea circulatiei rutiere, cunoscut sub denumirea de Libertatile Rutiere de la Geneva. IRU a contribuit direct sau prin colaborare cu alte organizatii la elaborarea diferitelor instrumente comerciale, juridice si tehnice, menite sa promoveze transportul international de marfuri cu mijloace auto, dintre care amintim:

1. Conventia referitoare la Contractul de Transport International de Marfuri n Traficul Rutier cunoscuta sub numele de Conventia CMR.

2. Conventia vamala privitoare la transportul international de marfuri sub acoperirea carnetelor TIR (Fig. 1).3. Asociatia Internationala pentru Transportul Profesional al Marfurilor sub Temperatura Dirijata Transfrigoroute Europe.

4. Serviciul de Asistenta Mutuala Internationala AMI.

5. Acordul European referitor la Munca Echipajelor de pe Autovehiculele care efectueaza Transporturi Internationale Rutier, semnat n 1970, la Geneva.

6. Uniunea Internationala a Societatilor de Transport Combinat Cale Ferata Auto UIRR. Fondata n 1970, sub auspiciile UE, are ca scop crearea unor avantaje suplimentare utilizatorilor celor doua modalitati de transport feroviar-rutier.

7. Conventia privind Circulatia si Semnalizarea Rutiera.

8. Acordul European privind Transportul Marfurilor Periculoase ADR.

9. Conventia pentru Asigurarea mpotriva Raspunderii Civile Cartea Verde.

10. Admiterea Temporara a Marfurilor sub Acoperirea Carnetului ATA faciliteaza transportul mostrelor pentru expozitiile si simpozioanele internationale.

11. Conventia vamala privind tranzitul global ntre tarile membre UE, AELS si CEFTA.Fig.1: Carnet TIR

Pentru buna derulare si realizarea unui cadru juridic flexibil, Romnia a ncheiat acorduri bilaterale cu o serie de tari, asa cum se poate observa din tabel:Nr. crt.TaraActul de aprobare sau ratificarePublicareObservatii

12345

1.AlbaniaH.G. nr. 756/1993M.O. nr.15/20.01.1994

2.AustriaH.C.M. nr. 23/1984B.O. nr. 9/31.01.1984

3.BelgiaidemH.C.M. nr. 667/1968H.C.M. nr. 121/1984B.O. nr. 5/13.04.1968B.O. nr. 55/12.07.1984Transp. marfuri

4.BulgariaH.C.M. nr. 261/1974B.O. nr. 44/27.03.1974

5.CehoslovaciaH.C.M. nr. 639/1968B.O. nr. 49/12.04.1968

6.7.CipruDanemarca idemH.C.M. nr. 115/1981H.C.M. nr. 640/1968H.C.M. nr. 95/1981B.O. nr. 53/25.07.1981B.O. nr. 49/12.04.1968B.O. nr. 50/13.08.1981T rans p. marfuri

8.Elvetia idemH.C.M. nr. 1780/1966H.C.M. nr. 283/1977B.O. nr. 80/15.12.1966B.O. nr. 132/07.12.1977Transp. marfuri

9.EstoniaH.G. nr. 679/1993M.O. nr.294/16.12.1993Transp. marfuri

10.FinlandaH.C.M. nr. 1466/1968B.O. nr. 45/25.07.1966Transp. marfuri

11.FrantaH.C.M. nr. 2399/1968B.O. nr. 139/01.11.1968

12.GreciaH.C.M. nr. 1248/1974B.O. nr. 129/28.10.1974

13.IrakH.C.M. nr. 76/1981B.O. nr. 43/29.06.1981

14.IranH.C.M. nr. 323/1976B.O. nr. 79/25.08.1976

15.16.ItaliaIugoslaviaH.C.M. nr. 369/1967H.C.M. nr. 122/1964B.O. nr. 22/11.03.1967B.O. nr. 8/07.03.1964

17.KuweitH.C.M. nr. 57/1980B.O. nr. 36/06.05.1980

18.LetoniaH.G. nr. 678/1993M.O. nr. 294/16.12.1993

19.LituaniaH.G. nr. 677/1993M.O. nr. 294/16.12.1993

20.LuxemburgH.G. nr. 842/1992M.O. nr. 10/22.01.1993Transp. marfuri

21.Marea BritanieH.C.M. nr. 1736/1969B.O. nr. 96/30.08.1969

22.MoldovaH.G. nr. 71/1993M.O. nr. 52/08.03.1993

23.NorvegiaH.C.M. nr. 13/1981B.O. nr. 9/10.02.1981

24.OlandaH.C.M. nr. 1893/1968B.O. nr. 120/10.09.1968

25.P akistanH.C.M. nr. 1394/1975B.O. nr. 1/05.01.1976

26.27.PoloniaPortugaliaH.C.M. nr. 1047/1968H.C.M. nr. 99/1979B.O. nr. 66/17.05.1968B.O. nr. 52/13.06.1979

28.SiriaH.C.M. nr. 1518/1974B.O. nr. 153/07.12.1974

29.SpaniaH.C.M. nr. 153/1979B.O. nr. 75/27.08.1979

30.SuediaidemH.C.M. nr. 2096/1967H.C.M. nr. 1931/1980B.O. nr. 79/09.09.1967B.O. nr. 104/16.12.1980Transp. marfuri

31.TurciaDecret nr. 573/1968B.O. nr. 94/13.07.1968

32.UngariaH.C.M. nr. 407/1972B.O. nr. 45/05.05.1972

33.U.R.S.S.idemH.C.M. nr. 2499/1966H.C.M. nr. 47/1969B.O. nr. 72/19.11.1966B.O. nr. 12/27.01.1969Transp. marfuriTrans p. de calatori

La acestea, se adauga si alte acorduri si conventii, toate avnd scopul de a asigura un cadru juridic clar si concis pentru toti participantii la derularea contracte lor (exportator, expeditor, transportator, importator, vama).

2. Cadrul juridic national

n Romnia, cadrul juridic al drepturilor si obligatiilor participantilor la transportul rutier este prevazut n Codul Civil, Codul Comercial si n Regulamentul aprobat prin H.C.M. nr. 941/1959, privind receptia, expeditia si primirea marfurilor, precum si stabilirea raspun- derii expeditorului, carausului si destinatarului n circulatia rutiera. Regulamentul este utilizat ca baza de interpretare a obligatiilor pa rtilor contractante.

Codul Comercial art. 413, alin. 1 precizeaza: contractul de transport are loc ntre expeditor sau acela care da nsarcinarea pentru transportul unui lucru si ntreprinzatorul care se obliga a-l face n numele sau propriu si pe socoteala altuia.2.1. Contractul de transport rutier

Scrisoarea de trasura rutiera de tip CMR constituie dovada materiala a conditiilor de ncheiere a contractului de transport n traficul rutier international de marfuri, precum si dovada primirii marfii de catre transportator. Expeditorul sau transportatorul pot conveni pentru ntocmirea de scrisori de trasura rutiere separat pentru fiecare autovehicul ncarcat sau pentru fiecare fel/lot de marfa.

Scrisoarea de transport rutier tip CMR (fig. nr.2 si 3) trebuie sa contina obligatoriu cel putin urmatoarele date :

locul si data ntocmirii;

numele si adresa predatorului (exportatorului);

numele si adresa transportatorului (expeditorului);

locul si data primirii marfii si locul prevazut pentru eliberarea acesteia;

numele si adresa destinatarului;

denumirea curenta a marfii si felul ambalajului, iar pentru marfurile periculoase denumirea lor n general recunoscuta;

numarul coletelor, marcajele speciale si numerele (inscriptiile) lor;

greutatea bruta a marfii sau cantitatea totala a acesteia altfel exprimata;

conditia de livrare INCOTERMS 2000;

cheltuielile aferente transportului (pret de transport, accesorii, taxe vamale, cheltuieli survenite de la ncheierea contractului si pna la eliberarea marfii);

instructiuni pentru formalitati vamale si altele;

mentiunea ca transportul este supus regimului stabilit prin CMR si nici alte clauze contrare.

Dupa caz, scrisoarea de trasura rutiera tip CMR trebuie sa contina si urmatoarele indicatii privind:

interzicerea transbordarii;

cheltuielile pe care expeditorul le preia n sarcina sa;

totalul sumelor ramburs de perceput la eliberarea marfii;

valoarea declarata a marfii si suma care reprezinta interesul special la eliberare;

instructiunile expeditorului catre transportator cu privire la asigurarea marfii;

termenul convenit pentru efectuarea transportului;

lista documentelor predate transportatorului;

orice alta indicatie pe care partile contractante o considera utila.

Fig. nr.2: . Scrisoare de trasura rutiera (fata)

Fig. nr.3: . Scrisoare de trasura rutiera (verso).

Raspunderile participantilor la contract sunt:1. Expeditorul raspunde pentru toate cheltuielile si daunele pricinuite transportatorului din cauza insuficientei sau a inexactitatii datelor nscrise n Scrisoarea de trasura CMR si a celorlalte documente pe care el le completeaza si le elibereaza (carnet TIR, CMR).

Potrivit conditiilor reglementate prin Conventia CMR, expeditorul este raspunzator fata de transportator pentru daunele pricinuite persoanelor, autovehiculului sau marfurilor, precum si pentru cheltuielile cauzate de defectuozitatea ambalajului marfii, n afara de cazul n care aceasta defectuozitate este aparenta sau cunoscuta transportatorului n momentul primirii marfii, acesta nefacnd rezerve n legatura cu ea.

Ca urmare a dreptului sau de dispozitie asupra marfii, expeditorul poate cere modificarea ulterioara a contractului de transport rutier, solicitnd transportatorului fie oprirea transportului, fie schimbarea locului prevazut pentru eliberarea marfii, fie eliberarea marfii unui alt destinatar dect cel indicat n Scrisoarea de trasura rutiera. Acest drept al expedi- torului, de a dispune asupra marfii, se stinge, nsa, n momentul n care al doilea original al scrisorii de trasura rutiera CMR a fost remis destinatarului sau n momentul n care marfa a fost eliberata destinatarului contra unei dovezi de primire.

De retinut, nsa, faptul ca, n situatiile n care este vorba de rea-credinta, n legatura cu executarea instructiunilor primite ulterior, sau n cazurile n care transportatorul nu a cerut prezentarea primului exemplar original al Scrisorii de trasura rutiere CMR, acesta poate fi facut raspunzator.

De asemenea, daca, dupa sosirea marfii la destinatie, se ivesc impedimente la eliberare, transportatorul este obligat sa ceara instructiuni de la expeditor, inclusiv n situatiile n care destinatarul refuza primirea marfii (expeditorul are dreptul sa dispuna asupra marfii), fara a mai prezenta primul exemplar original al Scrisorii de trasura CMR.

2. Transportatorul. Potrivit prevederilor Conventiei CMR, transportatorul este raspunzator, ca si un comisionar, de consecintele pierderii sau utilizarii inexacte a documen- telor care nsotesc Scrisoarea de trasura CMR, cu precizarea ca despagubirea care i se pune n sarcina, nu poate totusi sa o depaseasca pe aceea pe care ar fi datorat- o n caz de pierdere a marfii.

Transportatorul raspunde pentru pierderea totala sau partiala a marfii, pentru avariile produse ntre momentul primirii marfii si cel al eliberarii acesteia, precum si pentru ntrzierea la eliberare. El poate fi exonerat de aceasta raspundere daca pierderea, avaria sau ntrzierea au avut drept cauza fie o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa sau

un ordin (instructiuni) al acesteia (care sa nu fie nsa o consecinta a culpei transportatorului), fie un viciu propriu al marfii sau circumstante pe care transportatorul nu putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea preveni. n acest sens, transportatorul nu poate nsa invoca, pentru a fi exonerat de raspundere, nici lipsa carburantului, nici defectiunea autovehiculului pe care l foloseste pentru efectuarea transportului si nici culpa persoanei de la care l-a nchiriat sau a prepusilor acesteia.

n general, conform prevederilor conventiei CMR, transportatorul nu raspunde daca pierderea sau avarierea marfii se datoreaza urmatoarelor mprejurari:

folosirea de autovehicule descoperite, fara prelata, daca aceasta clauza a fost convenita n mod expres cu expeditorul si mentionata n Scrisoarea de trasura CMR;

lipsa sau defectiunile ambalajului utilizat pentru marfurile transportate sau efectuarea unei ambalari necorespunzatoare;

manipularea si stivuirea n gener al a marfii au fost efectuate de catre expeditor, destinatar sau persoane care au actionat n contul acestora;

natura unor marfuri transportate, care poate determina fie o pierdere totala sau partiala, fie o avarie, ca, de exemplu: scurgere, ruginire, uscare, risipire, spargere, atac al insectelor sau rozatoarelor etc.;

insuficienta sau neconcordanta marcajelor (numerelor) coletelor;

transportul de animale vii.

n aceste cazuri, transportatorul este exonerat de raspundere numai daca face dovada ca a luat toate masurile care i reveneau n mod normal si ca s-a conformat instructiunilor speciale care i-au fost date.

Se considera ntrziere la eliberare situatia n care marfa nu este eliberata n termenul convenit si nscris n Scrisoarea de trasura CMR sau marfa nu este eliberata dupa trecerea a 30 de zile de la expirarea termenului convenit.

Cuantumul despagubirii acordate de transportator (caraus) nu poate totusi depasi suma prevazuta n Conventia internationala CMR. Separat, transportatorul va mai res titui total sau partial taxa de transport, taxele vamale si alte cheltuieli ivite cu ocazia expe dierii marfii, fara nsa a datora si alte daune- interese pentru pierderea respectiva.

n caz de avarii, despagubirea acordata de transportator nu poate depasi suma calculate pentru pierderea totala, daca ntreaga expeditie este avariata, sau suma calculata pentru pierderea partii depreciate, n caz de avarie partiala.

Pentru pagubele suferite, pna la primirea despagubirii cuvenite, cel n drept poate pretinde dobnzi, care se calculeaza ntr- un cuantum de 5% pe an, ncepnd din ziua recla - matiei adresate n scris transportatorului, sau daca nu a existat reclamatie, din ziua prezentarii actiunii n justitie.

Transportatorul care a platit n final despagubiri, expe ditorului sau destinatarului, are drept de regres contra celorlalti transportatori participanti la executarea contractului de transport rutier. Acest drept, n conformitate cu prevederile conventiei CMR, se exercita cu respectarea urmatoarelor reguli:

transportatorul prin fapta caruia s-a produs paguba trebuie sa suporte singur despagubirea cuvenita, indiferent daca a platit - o el sau un alt transportator;

daca paguba s-a produs prin fapta a doi sau mai multi transportatori, fiecare dintre ei va suporta, din totalul despagubirii, o suma proportionala cu partea sa de raspundere;

daca nu se poate stabili care dintre transportatori a produs prin fapta sa pa guba respectiva, despagubirea cuvenita se va suporta proportional, de catre toti trans portatorii partici- panti, n functie de partea din pretul de transport care le- a revenit;

daca unul dintre transportatori devine insolvabil, partea de despagubire care i revine se repartizeaza ntre restul transportatorilor participanti, de asemenea proportional cu pretul de transport ncasat.

3. Destinatarul poate dispune la rndul sau de marfa, chiar din momentul ntocmirii Scrisorii de trasura CMR, daca expeditorul face o mentiune n acest sens pe scrisoare. De retinut, nsa, ca daca, exercitnd dreptul sau de dispozitie, destinatarul a ordonat eliberarea marfii unei alte persoane, aceasta nu mai poate desemna la rndul sau alti destinatari.

Daca destinatarul a primit marfa, fara sa fi constatat starea ei, n contradictoriu cu transportatorul* sau daca cel mai trziu n momentul eliberarii (cnd este vorba de pierderi ori avarii aparente) sau n termen de 7 zile lucratoare (cnd este vorba de pierderi sau avarii neaparente), nu a facut rezerve transportatorului prin care sa indice natura generala a pierderii sau avariei, se prezuma, pna la proba contrarie, ca a primit marfa n starea descrisa n scrisoarea de trasura rutiera. Rezervele respective trebuie facute de destinatar n scris, mai ales n situatia unor pierderi sau avarii neaparente.

n Conditiile generale care reglementeaza derularea contractului de transport international rutier se stipuleaza ca destinatarul chiar daca a refuzat primirea marfii poate cere oricnd eliberarea ei, atta timp ct transportatorul nu a primit instructiuni contrare de la expeditor. Daca impedimentul la eliberarea marfii a aparut dupa ce destinatarul a dat dispozitie de a se elibera marfa unei alte persoane, destinatarul respectiv se substituie expeditorului, iar aceasta alta persoana destinatarului.

In situatii extreme, de mpiedicare la transport sau la eliberare, transportatorul poate sa descarce imediat marfa n contul persoanei care are dreptul sa dispuna de ea, transportul considerndu-se ncheiat imediat dupa descarcare. n acest caz, transportatorul trebuie sa-si asume direct pastrarea marfii sau sao ncredinteze unui tert, situatie n care ramne raspunzator numai pentru alegerea judicioasa a tertului respectiv. Indiferent nsa de modul de rezolvare, marfa ramne n continuare grevata de creantele ce rezulta din Scrisoarea de trasura CMR, precum si din toate celelalte cheltuieli ocazionate.

n situatiile n care marfa a fost vnduta, suma obtinuta din vnzare se pune la dispozitia persoanei ce are dreptul de a dispune de marfa, dupa ce n prealabil au fost retinute toate cheltuielile care au grevat marfa.

n conformitate cu prevederile Conventiei CMR, transportatorul raspunde, n aplicarea reglementarilor acestea, att de propriile actiuni si omisiuni, ct si de actiunile si omisiunile prepusilor sai sau ale oricaror altor persoane la serviciile carora a recurs pentru executarea transportului).

Documentele nsotitoare ale Scrisorii de trasura CMR

Expedierea camioanelor n trafic international presupune ndeplinirea formalitatilor vamale legate de exportul- importul marfurilor si a altor formalitati. Pentru aceasta, Conventia CMR, art. 11, stabileste obligatia expeditorului de a anexa la Scrisoarea de trasura CMR documentele necesare privind marfa . Acestea sunt:

1) factura externa si lista specificativa;

2) certificatul de calitate al marfii;

3) certificatul de origine (exemplu EUR 1);

4) certificatul de sanatate;

5) autorizatia (licenta) de export/import;

6) declaratia de ncasare valutara la export.

Transportatorul rutier trebuie sa detina documentele autovehiculului care efectueaza transportul international:

1) Certificatul de nmatriculare, eliberat de Ministerul de Interne, cuprinznd datele de identificare ale autovehiculului.

2) Foaia de parcurs date privind desfasurarea transportului pe zile, tari etc.

3) Carnetul TIR.

4) Autorizatia de transport international, care se emite, de regula, de Ministerul Transporturilor din fiecare tara de tranzit/destinatie, n baza acordurilor bilaterale.

n Romnia, Ministerul de resort elibereaza autorizatiile de transport pentru auto- vehicule si remorci straine, cu sau fara ncarcatura, acestea fiind supuse platii, taxei de autorizare, de folosire a drumurilor si taxei suplimentare pentru tonaje agabaritice admise de lege.

5) Tripticul sau CDD Carnetul de trecere prin punctele vamale, eliberat de Automobil Clubul Romn n baza Conventiei vamale relative la importul temporar al vehiculelor rutiere comerciale, ncheiata la Geneva, la 18 mai 1956, la care Romnia a aderat prin Decretul nr. 727, din 1965, publicat n Buletinul Oficial nr. 7, din 9 octombrie 1965.Tripticul se elibereaza pentru un an si permite trecerea prin diferite puncte vamale, unde este stampilat si i se decupeaza voletii de intrare- iesire, facnd dovada trecerii autove - hiculului prin acel punct vamal.

6) Certificatul de agreere atesta ca autovehiculul corespunde conditiilor tehnice si vamale pentru transportul international de marfa sub sigiliu vamal, conform Conventiei TIR. Acest document se elibereaza de Directia Generala a Vamilor, pentru o anumita perioada de timp.

7) Polita (certificatul) de asigurare este eliberata de asigurator si face dovada asigurarii de raspundere civila pentru riscurile specifice transportului cu autovehicule.

8) Cartea Verde nu este valabila pentru toate tarile (exemple: Siria, Ior dania, Irak, Kuweit); reprezinta asigurarea pentru riscurile ce pot aparea pe parcursul altor tari.

9) Certificatul de atestare ATP atesta ca autovehiculul corespunde pentru transportul marfurilor perisabile si este valabil pentru tarile membre ale asociatiei Transfrigoroute, nfiintata n 1955.

10) Diagramele de tahograf arata numarul de kilometri parcursi, timpul zilnic de circulatie si stationare, vitezele realizate n parcurs.

A treia categorie de documente sunt cele privitoare la conducatorii auto , si anume:

1. Pasaportul, care se elibereaza de Ministerul de Interne, iar vizele se acorda de ambasade.

2. Permisul de conducere (international).

3. Certificatul international de vaccinare, emis dupa vaccinare, de Centrul antiepidemic.

4. Carnetul de evidenta vamala, emis de Directia Generala a Vamilor, n care soferul mentioneaza valuta cheltuita si valuta cu care intra n tara.

Modalitatea de transport rutier s -a dovedit eficienta pentru asigurarea lantului door to door ntr- un timp relativ redus. Nu acelasi lucru poate fi nsa afirmat n ceea ce priveste pretul transportului rutier, acesta mentinndu-se nca relativ ridicat. n aceasta situatie, orientarea spre o astfel de modalitate de transport se va stabili numai dupa o analiza temeinica a pretului ce va trebui onorat.

3. Conventii vamale Conventia vamala TIR a fost ncheiata la Geneva n anul 1959 si a fost revizuita ulterior. Romnia a aderat la aceasta conventie n anul 1963 (Decretul nr. 429, din 12 sep- tembrie 1963).

Avantajele, de natura vamala, acordate transportatorilor internationali de marfuri care circula sub acoperirea carnetelor TIR constau, n principal, pe de o parte, n scurtarea duratei transportului, ca urmare a diminuarii timpului necesar formalitatilor vamale si, pe de alta parte, n scaderea efortului pecuniar, prin scutirea obligatiei de a depune garantii vamale pentru tranzitarea teritoriului de import sau export. Controlul amanuntit al ncarcaturii se efectueaza, la ncarcare, de catre organul vamal din tara expeditorului, care certifica rezultatul controlului respectiv n carnetul TIR si aplica sigilii vamale proprii, ale caror nu -mar si serii se nscriu n carnetul TIR si, de asemenea, o singura data, de catre orga- nul vamal din tara destinatarului, cu ocazia indigenarii (descarcarii) marfii respective.

Conform prevederilor Conventiei, fiecare tara contractanta poate sa abiliteze unele asociatii nationale sa elibereze carnete TIR la cererea utilizatorilor acestora (proprietari de marfuri, carausi etc.) si sa constituie asociatii garante privind utilizarea lor. n principiu, nici o asociatie nu este acceptata n calitate de garanta pentru o tara, dect daca garantia se extinde si asupra operatiilor efectuate n tara sa, sub acoperirea carnetelor TIR, eliberate de catre alte asociatii straine afiliate organizatiei IRU.Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri n traficul rutier CMR a fost semnata la Geneva, la 19 mai 1956, fiind initiata de Comisia Economica a ONU pentru Europa (CEE). Importanta sa consta n faptul ca reglementeaza uniform conditiile generale de ncheiere si derulare a contractului de transport international rutier de marfuri reprezentat de Scrisoarea de Transport CMR. Aceasta se aplica oricarui contract de transport rutier de ma rfuri, cu titlu oneros, cnd locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa dupa cum sunt consemnate n contract, sunt situate n doua tari diferite, dintre care cel putin una este tara contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea partilor contractante.

Acordul a fost semnat, la 30 septembrie 1957, de catre Anglia, Austria, Belgia, Elvetia, Franta, Italia, Luxemburg, Iugoslavia, Olanda, Portugalia si Germania. Romnia a aderat la aceasta conventie n baza Decretului nr. 451, din 20 noiembrie 1972.

Prevederile Conventiei se refera att la marfurile periculoase (materialele si obiectele care sunt interzise la transportul international), ct si la conditiile tehnice si de semnalizare pe care trebuie sa le aiba mijloacele de transport rutiere.

Transporturile marfurilor periculoase se efectueaza sub acoperirea unu document special si sunt etichetate conform Conventiei ADR, avnd drept model clasificarea adoptata de Natiunile Unite privind marfurile periculoase, prezentata n Carte a portocalie.Acordul european privind regimul de lucru al echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale AETR a intrat n vigoare la 5 ianuarie 1976 si a fost semnat de urmatoarele tari: Austria, Belgia, Cehoslovacia, Germania, Danemarca, Spania, Irlanda, Franta, Marea Britanie, Grecia, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Iugoslavia, URSS.

Acordul stabileste regimul de lucru al echipajelor vehiculelor (zilnic, 8 ore; saptamnal, 48 ore; n 2 saptamni consecutive, maxim 92 ore); pauzele de conducere (dupa 4 ore, o pauza de 1 ora sau doua de 30 de minute fiecare); perioada de odihna zilnica si saptamnale (11 ore consecutiv, n 24 ore, sau 8 ore consecutiv, n 30 de ore cnd sunt doi soferi n camion cu cuseta; respectiv o zi, 24 ore, la o saptamna, 7 zile de lucru); modalitatile de evidentiere a programului de lucru si odihna (prin diagrama tahograf si pe carnetul de evidenta a timpului zilnic de lucru si de odihna).

4. Uniunile profesionale1. Uniunea Romna a Transportatorilor Rutieri Internationali ARTRI, este nfiintata nainte de 1990 si se ocupa de transportul de marfa n trafic international, distribuind si carnete TIR.

2. Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romnia - UNTRR numara circa 2.000 de membri si ndeplineste functia de uniune patronala. Cele cinci sectiuni prin care si desfasoara activitatea sunt:

a) transport de persoane national si international;

b) transport de marfa international pe grupe de lucru;

c) relatii patronale, securitatea sociala si a circulatiei rutiere;

d) probleme tehnice privind constructia si ntretinerea autovehiculelor;

e) probleme juridice si vamale.

Activitatea UNTRR-ului este complexa, pornind de la comunicare prin Buletinul de informare, eliberare de carnete TIR, pna la sustinerea unor dialoguri directe cu reprezentanti ai ministerelor si ai Guvernului.

3. Uniunea Romna de Transport Public . A fost nfiintata n anul 1990 si grupeaza regiile de transport urban de persoane subordonate primariilor.

4. Agrotransport. Grupeaza societatile comerciale specializate n transportul produ- selor agricole si industriei alimentare. Este membra fondatoare a UNTRR.

Legislatia si normele de aplicare din Romnia privind transportul rutier asigura realizarea libera a activitatii de transport, aliniindu-se legislatiei internationale, att din punc de vedere al protectiei mediului, ct si al sigurantei n exploatare. Acest cadru sprijina institutiile publice ale statului n desfasurarea atributiunilor lor, precum si n realizarea unor programe de viitor, care sa contribuie nemijlocit la cresterea participarii flotei rutiere romnesti la traficul international de marfuri.5. Bibliografie

Valerica Olteanu, Iuliana Cetina, Marketingul serviciilor , Editura Expert, 1994, BucurestiUniversitatea Bacau,

Stiinte economice, Marketing I.D.,

anul II, sem. II,

studenti:112