Transcript
  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    1/59

    Linii electrice de joasa tensiune

    1. Notiuni introductive

    Asa cum s-a aratat, energia electrica, dupa ce a fost produsa in centralele electrice,

    pentru a fi pusa la dispozitia consumatorilor, este necesar sa fie transportata la distantemari, prin retele electrice de transport(RET), apoi distribuita, in perimetrul unor

    aglomerari urbane, rurale, sau zone industriale.

    In functie de puterea tranzitata prin retelele electrice de distributie (RED) si dedistantele la care se distribuie, aceste retele pot fi de diferite clase detensiuni(tab.1.1). Retelele electrice de distributie de medie tensiu 414e41ene(RED-MT) care au rolul de a alimenta cu energie, de regula, posturile detransformare, iar in cazul unor mari consumatori industriali, pot asigura sialimentarea cu energie a unor receptori de medie tensiune.

    Pentru consumatorii care au numai receptori de energie electrica a caror tensiunenominala se inscrie in clasa retelelor de joasa tensiune, sau au si asemenea receptori

    ( de ex.: sistemele de iluminat si receptorii electrocasnici),este necesar ca alimentarea acestor

    consumatori sa se asigure prin, sau si prin retele electrice de joasa tensiune(RE-JT).

    In cazul RE-JT, fiecare din cele doua aspecte, are o pondere insemnata

    deoarece,consumatorii de joasa tensiune sunt foarte numerosi, iar receptorii de joasa

    tensiune din cadrul acestora sunt de nelipsit (sisteme de iluminat si prizele

    monofazate) si deosebit de raspanditi.

    Particularitatea principala a unei RE-JT o reprezinta legtura electrica directa cu un

    foarte mare numar de consumatori, in primul rand si cu un imens numar de receptori in

    al doilea rand.

    Ca urmare, structura de baza a unei RE-JT este cea din fig.1 , care cuprinde reteaua

    electrica de distributie de joasa tensiune(RED-JT), pentru alimentarea consumatorilor

    (fig.1.a) si reteaua electrica de la consumator (fig.1.b),formata din reteaua electrica de

    distributie la consumator, de joasa tensiune(REDC-JT) si reteaua electrica pentru

    alimentarea receptorilor (REAR-JT).

    Elementul caracteristic al unei retele care asigura alimentarea cu energie electrica a

    consumatorilor il reprezinta racordul electric, iar in cadrul acestuia, punctul de

    delimitare (PD,fig.1.), delimiteaza domeniile de competenta in ceea ce priveste

    exploatarea retelei respectiv, ale furnizorului ,de cele ale beneficiarului (consumator).De

    regula, punctul de delimitare este constituit fizic, de contorul de tarifare a

    energiei electrice, care este al furnizorului, insa beneficiarul trebuie sa aiba posibilitatea de a

    urmari indexul.

    Retelele electrice de distributie de joasa tensiune ale furnizorului, trebuie sa

    asigure energia electrica la punctul de delimitare, iar REDA a beneficiarului la bornele

    receptorilor, la parametri de calitate stabiliti prin contract .

    Dintre acestea ,continuitatea in alimentare este direct determinata de configuratia

    retelei electrice care asigura tranzitarea energiei electrice, respectiv de posibilitatea schemelorde conexiuni de a asigura rezerva in alimentare.

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    2/59

    Deoarece RED-JT reprezinta ultima componenta a unui sistem electroenergetic

    (SE), in raport cu consumatorii, cerintele privind asigurarea continuitatii in alimentare a

    acestora sunt predominante.

    Tipuri de receptori

    Pe langa clasificarile, din punct de vedere a gradului de asigurare a continuitatii in

    alimentare, din punct de vedere al rolului functional si a caracteristicilor lor de

    functionare, receptorii electrici alimentati de la REA-JT se impart si in trei tipuri din

    punct de vedere al coexistentei lor in REDA-JT.

    Receptorii de forta sunt alimentati de la un sistem electric trifazat simetric 380/220V

    (UR,US,UT) fig. 2. ,fiind caracterizati din punct de vedere electric prin trei impedante

    Z1,Z2,Z7 ce pot fi conectate in stea, fig.2.a, sau in triunghi, fig.2.b.

    Prin concepere si executie, receptorii trifazati reprezinta un sistem trifazat echilibrat si ca

    urmare nu necesita alimentarea printr-o retea electrica cu patru conductoare (nulul de lucru nu

    este necesar). Din acest motiv,(al neaccesibilitatii nulului sistemului electric trifazat al sursei),

    intr-o asemenea retea , tensiunea de faza nu este accesibila.

    In cazul in care receptorul trifazat este un utilaj, pentru care este necesar sa se asigure

    iluminare locala (strung, freza,masina de gaurit, etc.), reteaua de alimentare trebuie sa

    fie cu patru conductoare, pentru a fi accesibila si tensiunea de faza (220V), daca nu seadopta alte solutii tehnice.

    Evident, cerintele cu privire la simetrizarea sarcinilor, recomanda ca reteaua electrica

    pentru alimentarea receptorilor de forta sa fie trifazata fara nul.

    Acesta este unul dintre motivele care recomanda ca reteaua electrica trifazata pentru

    distributia energiei electrice la consumator si cea de alimentare a receptorilor trifazati de forta

    sa fie separata de cea similara pentru receptorii de iluminat si prize. Un alt motiv pentru care

    cele doua categorii de retele, la consumator , sunt separate il reprezinta regimul perturbator al

    unor receptori de forta asupra celor de iluminat, datorita variatiei curentului pe care il absorb,

    deci si a tensiunii de alimentare.

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    3/59

    Din punct de vedere a asigurarii a continuitatii in alimentare, receptorii de forta pe de

    o parte si cei de iluminat si prizele, pe de alta parte, fac parte din categorii diferite, in

    sensul ca REDA-JT a receptorilor de forta este prevazuta cu un nivel de rezervare

    superior, in functie si de categoria receptorilor, fata de REDA-JT pentru iluminat si

    prize.

    Continuarea lucrului la utilaje, in cazul pierderii alimentarii de catre REDA-JT pentru

    receptorii de iluminat si prize, este asigurata de catre sistemul de iluminat de

    siguranta pentru continuarea lucrului.

    Un motiv strict economic, care impune separarea receptorilor de forta de ceilalti, este

    eventuala tarifare diferentiata a energiei electrice pentru receptorii de forta, fata de cei de

    iluminat si prize, iar altul strict tehnic este cel legat de caderile admisibile de tensiune, care

    sunt diferite pentru receptorii de forta fata de cei de iluminat si prize.

    Asa cum se va vedea, inexistenta conductorului de nul si caracterul static (de regula) alreceptoarelor de forta, impun un mod diferit de aplicare a protectiei prin legare la nul,

    pentru evitarea pericolului de electrocutare, fata de celelalte categorii de receptori.

    In cazul in care alimentarea receptorilor de forta se face de la sistemul trifazat de

    tensiuni 66o/5ooV separarea celor doua tipuri de retele se impune de la sine.

    Receptorii de iluminat sunt constituiti din corpurile de iluminat, sursa de lumina din

    cadrul sistemelor electrice de iluminat interior, sau exterior.

    Sursele electrice de lumina cu care se echipeaza un corp de iluminat au tensiunea

    nominala de 220V (si firma GENERAL ELECTRIC ,din SUA, unde se utilizeaza

    sistemul trifazat de tensiuni 220/127V, produce lampi cu tensiunea nominala de

    220V).

    Aceasta tensiune ,in cadrul sistemului electric trifazat cu tensiunile 380/220V se obtine intre o faza si nulul sistemuluielectric trifazat al sursei .

    Din acest motiv REDA-JT pentru alimentarea receptorilor de iluminat trebuie sa fie

    alimentata de la o sursa (post de transformare sau generator electric) cu infasurarile

    conectate in stea (Y), fig.7.,cu neutrul accesibil (Yo ),respectiv cu neutrul '

    prelungit' printr-un conductor de nul pana la fiecare receptor in parte.

    Fiind sarcini monofazate, incarcarea celor trei faze ale RE-JT va fi nesimetrica si ca

    urmare, la proiectarea si executia acestor retele trebuie sa se urmareasca echilibrarea

    puterii pe cele trei faze.

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    4/59

    O caracteristica a receptorilor de iluminat o reprezinta, posibilitatea redusa de

    electrocutare prin atingere indirecta datorita amplasarii lor la inaltime.

    Ca urmare, pentru corpurile de iluminat, nu se aplica protectia prin legare la nul,ca in

    cazul celorlalte tipuri de receptori.

    Spre deosebire de receptorii de forta si cei alimentati de la prizele monofazate (aparate

    electrocasnice, de birou,etc.) acesti receptori absorb un curent constant in timp, deci

    nu produc socuri. Ca urmare ,nu sunt perturbatori pentru ceilalti, iar valorile

    curentilor, in functie de care se dimensioneaza caile de curent se stabilesc cu

    exactitate.

    Prizele monofazate nu reprezinta receptori propriuzisi ci, un aparat la care , prin fise,

    sunt conectati receptori monofazati a caror putere nominala nu depasesc 2 kw,respectiv, un curent absorbit de 10A.

    Receptorii monofazati alimentati, prin conectarea (bransarea) la o priza, sunt din

    categoria' debrosabili' respectiv, nu sunt conectati permanent (legatura fixa).

    Pentru comanda acestora (pornire,oprire), exista aparate de conectare speciale, incorporate in

    receptor.

    Datorita marii diversitati a receptorilor monofazati (pe seama puterii absorbite) a

    specificului lor (radio,TV,radiator electric,masina de spalat,etc.) si a caracterului

    debrosabil, probabilitatea producerii unei soc electric este foarte mare si ca urmare, in

    sistemul electric din care fac parte acesti receptori, se impune protectia prin legare la

    nul.

    Intrucat puterea si numarul receptorilor monofazati ce pot fi bransati la o priza

    monofazata depind in mare masura de posibilitatile materiale ale 'consumatorului',

    dimensionarea cailor de curent prin care sunt alimentate prizele monofazate se face si

    in functie de tipul RE-JT (urban, rural), inclusiv de numarul de locuitori ai aglomerarii

    urbane.

    Pe seama caracteristicilor diferite ale receptorilor de iluminat, fata de cele ale prizelormonofazate, retelele electrice de alimentare (REA ; fig.1.b.), aferente lor se separa.

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    5/59

    Ca urmare, pe seama caracteristicilor specifice fiecaruia din cele trei tipuri de

    receptori, reteaua electrica de distributie si alimentare de joasa tensiune REDA-JT de

    la consumator ,fig.1, are structura din fig. 4., din care rezulta ca REDA pentru

    receptorii de forta este separata de REDA pentru cei de iluminat si prize, fiind

    alimentate de la tablouri generale (TG, surse) diferite, iar RED este comuna pentru

    receptorii de iluminat si prize (fig.4.b), insa la nivelul retelei de alimentare ,acestea sesepara.

    Se remarca faptul ca conductorul de nulul (N) al sistemului electric trifazat, comun in

    RED, se transforma in nul de lucru (NL) si nul de protectie( NP) la nivelul retelelor de

    alimentare (fig. 1.b.).

    In fig.1. si fig. 4., TG si TS, reprezinta tablouri electrice de distributie,

    ( generale, respectiv secundare) care in principiu sunt puncte de conexiunia si care la nivelul

    RE de joasa tensiune au aceasta denumire particulara. ( in perioada de inceput a

    electroenergeticii, datorita necesitatilor practice si dimensiunilor mici se amplasau pe perete -ca un tablou).

    7.4. TIPURI DE CONSUMATORI

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    6/59

    Intre furnizorul de energie electrica si consumatorii de energie electrica, prestarea serviciului

    de alimentare cu energie electrica se face pe seama unui contract de furnizare cu clauze

    diferentiate in functie de tipul consumatorului. Din acest punct de vedere, consumatorii de

    energie electrica sunt definiti astfel:

    -consumator final - persoana fizica sau juridica care consuma energie electrica pe baza decontract si ale carui instalatii electrice de utilizare sunt conectate la instalatia de alimentare

    a furnizorului prin unul sau mai multe puncte de delimitare , prin care primeste si in conditii

    determinate retransmite energie electrica unor subconsumatori .

    - consumator casnic - Consumatorcare utilizeaza energie electrica in exclusivitate in

    scopuri casnice (pentru iluminat artificial in interiorul si exteriorul locuintei, precum si

    pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta). Receptoarele

    electrocasnice cuprind totalitatea bunurilor de larg consum destinate uzului propriu si

    care sunt alimentate cu energie electrica la tensiunea de 220/380 V;

    - consumator industrial si similar- consumatorul care foloseste energia electrica, inprincipal, in domeniul extragerii de materii prime, a materialelor sau a unor produse

    agricole in mijloace de productie sau bunuri de consum. Prin asimilare, santierele de

    constructii, statiile de pompare, inclusiv cele pentru irigatii, unitatile de transporturi

    feroviare ,rutiere, navale si aeriene si altele asemenea, se considera consumatori

    industriali. Sunt definiti ca mici consumatori industriali cei cu puteri contractate de

    100Kw sau mai mici pe loc de consum.

    In functie de puterea electrica activa maxima simultan absorbita acesti consumatori se

    clasifica , la rindul lor astfel:

    -Mici consumatori Consumatori cu puteri contractate (pentru consumatorii noi puterile

    maxime simultan absorbite solicitate prin cererea de aviz tehnic de racordare) de 100 kW sau

    mai mici pe loc de consum, cu exceptia consumatorilor casnici;

    -Mari consumatori Consumatori cu puteri contractate (pentru consumatori noi puterile

    maxime simultan absorbite solicitate prin cererea de aviz tehnic de racordare) de peste 100

    kW pe loc de consum.

    Contractele de furnizare a energiei electrice au clauze diferentiate pentru marii si micii

    consumatori ;

    - o categorie speciala de consumatori, o reprezinta sistemul electric de iluminat public

    stradal. Acesta, este alimentat din P.T. aferent zonei geografice

    (urbane sau rurale) pe care o deserveste si este in patrimoniul administratiei locale

    (primarie), dar este exploatat de furnizorul de energie electrica. Cheltuielile ocazionate

    de energia electrica consumata si de cele de intretinere fiind suportate de administratia

    locala. In fiecare post de transformare exista punctul de delimitare (contor de energie

    ), specific oricarui racord electric

    .

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    7/59

    Dimensionarea retelelor si instalatiilor electrice de joasa tensiune.

    Elementele componente ale unei retele electrice de joasa tensiune (RE-JT) sunt supuse in

    timpul fiinctionarii la o serie de solicitari. Prin dimensionare se urmareste alegerea si

    verificarea fiecarui element component al RE-JT astfel incat, caracteristicile sale sa permita

    asigurarea cerintelor:

    - stabilitatea termica si dinamica a elementelor RE-JT, parcurse de curentii de sarcina;

    - corelarea nivelului de izolatie cu treapta de tensiune;

    - parametrii de calitate ai energiei electrice, in punctul de delimitare cu abonatul si la fiecare

    receptor in parte;

    - rentabilitatea tranzitului de energie electrica.

    In functie de natura elementului RE-JT dimensionarea se face, pe langa o serie de cerintecomune si pe seama unor cerinte specifice.

    Asa cum s-a aratat, o retea electrica este in primul rand, o cale de curent care asigura tranzitul

    energiei electrice de la sursa la consumator (receptor). Din acest punct de vedere liniile

    electrice ale RE reprezinta calea propriu-zisa de curent. Aparatele electrice, pe langa rolul

    functional bine definit reprezinta si o cale de curent fiind parcurse, in regim normal sau de

    defect, de aceeasi curenti ca si liniile electrice pe care se monteaza.

    Deci, fiecare element al unei RE va fi dimensionat, in primul rand, sa suporte solicitarile

    determinate de curentii de regim normal sau de defect, din cerinta de a se asigura stabilitatea

    lor termica si dinamica (mecanica), precum si corelarea nivelului de izolatie cu treapta de

    tensiune.

    Cerinta privind asigurarea parametrilor de calitate se asigura in mod diferentiat pentru

    elementele RE-JT. Astfel, pentru liniile electrice este necesara verificarea incadrarii

    pierderilor de tensiune in limitele admise. Aparatele electrice de conectare si de conectare si

    protectie au o influienta deosebita asupra continuitatii in alimentare, prin asigurarea unor

    conectari/deconectari selective si in anumite intervale de timp. Evident, intervalele de timp

    sunt impuse pe de o parte de asigurarea stabilitatii termice in regim de scurta durata, iar pe de

    alta parte de transformarea unei intreruperi in alimentare, eventual, intr-un gol de tensiune.

    Cerinta privind rentabilitatea tranzitului de energie electrica se refera in principal la liniile

    electrice si la transformatoarele electrice de putere, elemente ale retelei cu valori

    semnificative ale parametrilor electrici (R,X).

    Din cele de mai sus rezulta ca dimensionarea unui element al RE se face in doua etape :

    - prima, de alegere, cand se stabilesc caracteristicile nominale ale elementului astfel incat

    acestuia sa i se asigure o fimctionare stabila in regim normal;

    a doua, de verificare, cand se stabilesc eventual noi valori pentru caracteristicile

    rezultate in urma alegerii, precum si valori pentru alte caracteristici in functie de natura

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    8/59

    elementului (linie electrica, aparat electric, etc.) sau se intervine asupra configuratiei

    retelei (mai multe cai de curent in paralel, schema electrica de distributie, etc.).

    Se impune precizarea, pentru aparatele electrice, ca acestea se monteaza (in tablourile

    electrice) in RE in functie de tipul schemei electrice a acesteia, iar solicitarile la care sunt

    supuse sunt determinate si de tipul schemei respectiv, de circulatiile de curenti ce se stabilescin cazul trecerii pe o configuratie ce permite asigurarea rezervei in alimentare.

    Din punct de vedere a modului de determinare a puterii de calcul exista doua situatii distincte

    :

    - cand elementul retelei electrice este parcurs de curentul unui singur receptor, fiind

    definit circuit electric respectiv, cand se asigura alimentarea de la un tablou electric secundar

    (TS). Circuitele de iluminat si prize reprezinta o exceptie;

    - cand elementul retelei este parcurs de curentii mai multor receptori, fiind definit coloana

    electrica, care realizeaza legatura intre tablourile electrice ale retelei.

    In urma dimensionarii unui conductor sau cablu rezulta, pentru acesta, o anumita valoare a

    sectiunii partii sale active (calea de curent).

    Alegerea sectiunii conductoarelor si cablurilor se face pe seama puterii de calcul care se

    determina in fimctie da natura elementului retelei electrice.

    A) Alegerea sectiunii circuitelor electrice.

    A-l. - de iluminat si prize.

    Daca incarcarea circuitelor este diferita atunci, se calculeaza valoarea curentului

    corespunzatoare incarcarii reale, pentru faza cea mai incarcata :

    unde : - n - numarul de corpuri de iluminat, locuri de lampa,montate pe un circuit

    - PLLI - puterea instalata a unui corp de iluminat (loc de lampa), iar curentul de calcul va fi :

    IC=PC/ 220V [A]

    Pentru circuitele monofazate de prize, datorita caracterului aleator al receptorilor, se

    recomanda respectarea numarului de prize alimentate de pe un circuit, pentru care sectiunea

    conductoarelor are valori ce permit executarea relativ usoara a instalatiei electrice interioare.

    A-2-de forta.

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    9/59

    Cunoscand valoarea puterilor de calcul, Pc sau Ic, pentru un circuit sau coloana, alegerea

    sectiunii, din conditia de asigurare a stabilitatii termice a caii de curent ,se face tinand cont si

    de conditiile concrete in care vor ftmctiona aceastea. Producatorul conductoarelor sau

    cablurilor indica o valoare admisibila a curentului, (Iad), pentru o anumit[ sectiune,

    corespunzator unor conditii, de regula, de temperatura si in functie de natura izolatiei.

    Pentru circuitele si coloanele care se monteaza in interior curentul admisibil (Iad) al

    producatorului se corecteaza astfel :

    Iad = Iad xk

    unde : - k1 - coeficient de corectie dupa temperatura mediului ambiant;

    -Iad - curentul admisibil al unei sectiuni in regim permanent, pentru temperatura

    mediului ambiant de +25C, in ftinctie de natura izolatiei si numarul de conductoare montate

    intr-un tub de protectie.

    Conditia de alegere este :

    IcIad

    unde : -Ic este curentul de calcul al coloanei sau circuitului electric, atat din schemele de

    iluminat si prize cat si de forta.

    Pentru conductoarele si cablurile montate in exterior curentul admisibil (Iad) al producatorului

    se corecteaza in fimctie de conditiile de pozare - in aer ;in subteran. La pozarea in aer curentul

    admisibil se corecteaza astfel:

    Iad=Iadxk1xk2

    unde : - k1- coeficient de corectie m fimctie de modul de pozare in aer (pe pereti, gratare,

    stelaje);

    k2 - coeficient de corectie in functie de temperatura mediului ambiant (la3O0C k2 = l). In

    cazul pozarii in pamant:

    Iad=Iadxk1xk2xk3

    unde : - k1 - coeficient de corectie in functie de rezistenta termica a solului;

    - k2 - coeficient de corectie in fimctie de numarul cablurilor pozate direct in pamant;

    - k3 - coeficient de corectie in functie de temperatura solului. Sectiunea conductorului sau

    cablului care satisface cerinta de alegere, este cea pentru care i se asigura acestuia stabilitatea

    termica in regim de lunga durata.

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    10/59

    4. Calculul modulului caderii de tensiune depinde de tipul retelei electricerespectiv, de regimul de incarcare al acesteia.

    Admitand ca reteaua electrica este echilibrata, caderile de tensiune intr-un sistem electric

    trifazat pot reprezenta :

    - un sistem electric trifazat simetric, daca sistemul de curenti trifazati de sarcina este simetric;

    - un sistem electric trifazat nesimetric, daca sistemul de curenti trifazati de sarcma este

    nesimetric. In acest caz, se va calcula caderea de tensiune pe faza cea mai incarcata.

    A.1 Calculul pierderilor de tensiune in retele electrice incarcate simetric.

    A.1.1- cu o sarcina concentrata la capat.

    In fig. 12.2. se prezinta schema electrica corespunzatoare acestui caz.

    Adoptand ca referinta tensiunea de faza la receptor, Ur, fig.12.2.b, rezulta:

    (12.11)

    respectiv:

    deoarece in retele incarcate simetric (pentru alimentarea receptorilor trifazati de forta)

    curentul pe nul este zero :

    (12.12)

    iar conductorul de nul nici nu exista.

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    11/59

    Diagrama fazoriala corespunzatoare fig.12.2.b. este prezentata in fig.12.3.a., unde s-a

    considerat RE prin impedanta: Z=R+jX iar impedanta :

    Modulul caderii de tensiune ,U, , este segmentul uw, adoptand ca referinta tensiunea la

    receptor. Rezulta:

    Determinarea analitica a valorii acestui modul este posibila, dar dificil de efectuat. Deoarece,

    corespunzator valorilor admise ale caderilor de tensiune unghiul , dintre Usi Ur ,are valori

    foarte mici,(24)0 electrice, se admite aproximarea

    Ca urmare, valoarea modulului caderii de tensiune se determina ca proiectia componentelor

    acesteia pe directia axei de referinta (Ur). Aceasta valoare este definita in literatura de

    specialitate drept pierdere de tensiune, iar modulul caderilor de tensiune se vor calcula ca

    pierderi de tensiune.

    Rezulta, pentru pierderea de tensiune pe faza unei retele electrice trifazate simetrice, expresia

    analitica:

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    12/59

    Deoarece in practica se opereaza cu puterile trifazate, iar verificarile se efectueaza cu valorile

    procentuale, expresia (12.15) se poate transforma astfel:

    respectiv:

    unde: -P si Q sunt puterile trifazate, activa si reactiva, absorbite de sarcina concentrata la

    capat.

    AL2. - cu doua sarcini concentrate .

    Cu i1 si i2 s-au notat curentii celor doua sarcini concentrate, iar 1 si 2 reprezinta defazajul

    dintre acesti curenti si tensiunile care ii determina, U1 si U2; cu r si x s-au notat parametrii

    unui tronson al retelei.

    Curentii pe tronsoanele retelei ,care determina caderile de tensiune, determinati de cei de

    sarcina sunt,

    :

    Pentru a calcula pierderea de tensiune intre U1 si U2 , ca suma a pierderilor de tensiune

    corespunzatoare caderilor de tensiune :

    si adoptand ca referinta pe U2 , sunt necesare urmatoarele aproximari :

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    13/59

    -proiectia fazorului r1I1 pe directia lui U2 se aproximeaza cu r1I1cos1 , desi unghiul real nu

    este 1 ci unghiul dintre I1si U2 .

    -in mod similar proiectia fazorului x1I1 pe directia lui U2 se aproximeaza cu x1I1sin1.

    Ca urmare, pierderea de tensiune in retele electrice trifazate incarcate simetric cu douasarcini concentrate are expresia analitica :

    In cazul mai multor sarcini concentrate este admisa aceeasi aproximatie, deoarece eroarea de

    unghi cumulata nu depaseste valoarea unghiului mentionata mai sus.

    Deoarece in practica se cunosc valorile curentilor absorbiti de sarcini (i1, i2.in) expresia

    se poate transforma, notand :

    care reprezinta rezistenta respectiv, reactanta de la sursa pana la sarcina concentrata astfel:

    iar daca se opereaza cu puterile trifazate ale sarcinilor (pi,qi):

    [%]

    A.2. Calculul pierderilor de tensiune in retele electrice trifazate incarcate nesimetric .

    Retelele electrice trifazate care alimenteaza si receptori monofazati (corpuri de iluminat si

    prize), pe de o parte ,au conductor de nul iar ,pe de alta parte, pe acesta circula un curent

    determinat de rezultanta sumei vectoriale, fig.12.2.,:

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    14/59

    Caderea totala de tensiune pentru o faza va avea doua componente :

    unde:

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    15/59

    - UFRST este caderea de tensiune pe conductorul de faza si care se calculeaza asa cum s-a

    aratat anterior ;

    - UN=IN(RN+jXN) este caderea de tensiune pe conductorul de nul care, in principiu, se

    calculeaza similar cu cea de pe conductorul de faza , daca se cunosc valorile curentului IN.

    Deoarece caderea de tensiune totala este suma a doua marimi vectoriale, este dificila

    determinarea valorii modulului acesteia si a valorii procentuale necesare verificarilor.

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    16/59

    Totodata, caderile de tensiune pentru cele trei faze sunt diferite din doua cauze :

    - pe de o parte, curentii pe faze sunt diferiti:

    - pe de alta parte, caderea de tensiune pe nul este unica, iar caderile de tensiune pe

    conductoare de faze formeaza un sistem electric trifazat.

    Pentru calculele de verificare este necesar sa se determine modulul caderii de tensiune totalapentru circuitul de faza cel mai incarcat.

    Analitic se demonstreaza ca, rezultanta sumei vectoriale a vectorilor ce formeaza un sistem

    trifazat are defazajul (directia si sensul) mai mic in raport cu vectorul cel mai mare dintre cei

    trei si ca urmare, valoarea cea mai mare a caderilor de tensiune se va inregistra pe faza cea

    mai incarcata. Deoarece calculul analitic riguros este laborios, in continuare se vor determina

    caderile de tensiune totale pentru un sistem electric trifazat nesimetric (cu patru conductoare)

    cu urmatoarele caracteristici particulare :

    - curentul este cel mai mare pe faza R;

    - sarcina are acelasi caracter pe fiecare faza, nesimetria fiind determinata de inegalitatea

    modulelor impedantelor de sarcina;

    - se neglijeaza reactanta liniilor in raport cu rezistenta (admisa in retele electrice de joasa

    tensiune);

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    17/59

    - sistemul de tensiuni este practic simetric. In aceste conditii particulare diagrama fazoriala a

    curentilor ,respectiv curentul pe conductorul de nul are expresia :

    Adoptand ca referinta pe IR si inlocuind valorile curentilor Is si IT cu valoarea lor medie :

    rezulta:

    unde IR/IR este vectorul unitar de referinta, coliniar cu IR.

    Ca urmare, in cazul particular considerat (curentul pe nul este in faza cu cel de pe faza cea

    mai incarcata, ceea ce permite determinarea caderii de tensiune totale pentru faza R ca suma

    algebrica a celor doua componente ,pierderea de tensiune va fi :

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    18/59

    Determinarea pierderii de tensiune totale in mod similar si pe celelalte doua faze nu este

    corecta deoarece cele doua componente ale acesteia nu mai sunt coliniare (sunt defazate cu 2/3).

    Constructia retelelor electrice

    Datorita nivelului de tensiune mult mai redus (400 V ) in cazul LEA JT ( Linii

    Electrice Aeriene de Joasa Tensiune ) izolatoarele intrebuintate au un gabarit mult mai

    redus, sunt construite dintr-un material mai putin pretentios, mai ieftin , de obicei din

    portelan obisnuit , cu glazura alba , in gama de tipuri, forme si dimensiuni specifice diferitelorfeluri de linii. Aceste izolatoare nu mai sunt necesare in cazul utilizarii conductoarelor

    torsadate ( conductoarele sunt deja izolate, nu necesita izolatoare suplimentare).

    Izolatoarele de joasa tensiune ,trebuie sa asigure posibilitatea de sustinere sau

    intindere a conductoarelor de diferite sectiuni , si o anumita sarcina minima la rupere.

    Conductoarele utilizate la LEA JT din considerente mecanice, vor avea sectiunile

    minime dupa cum urmeaza ;

    a). conductoare izolate torsadate :

    - 35 mmp, conductore din aluminiu , pentru alimentarea consumatorilor ;

    - 16 mmp, conductoare din aluminiu , pentru alimentarea iluminatului public ;

    - 50 mmp, conductoare din otelaluminiu sau aliaje de aluminiu, pentru nulul

    purtator;

    b). conductoare neizolate :

    - 35 mmp, conductoare din aluminiu, pentru alimentarea consumatorilor ( faze

    nul )

    - 25 mmp, conductoare din otel - aluminiu sau aliaje de aluminiu, pentru

    alimentarea consumatorilor ( faza, nul )

    Conductoarele neizolate vor fi montate in dispozitie orizontala (coronament )

    orizontal ; in cazuri justificate se admite si dispozitia verticala ( coronament vertical).

    Indiferent de tipul coronamentului (orizontal sau vertical ), conductoarele se vor

    amplasa dupa cum urmeaza :

    a). conductoarele de faza ale circuitului (circuitelor) de utilizari casnice se dispun in

    partea dinspre case :

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    19/59

    b). conductorul de nul se dispune in partea de jos a coronamentului , langa stalp.

    c). conductorul ( conductoarele ) de iluminat public se dispune pe partea dinspre strada

    a coronamentului.

    Conductorul de nul se va monta , de regula , direct pe consola sau bratara ( faraizolator), prin inermediul unei cleme . In cazul in care se vor folosi izolatoare , se va

    executa un inel de recunoastere langa fiecare izolator de nul.

    Distanta minima intre conductoarele neizolate in punctele de prindere, pe orizontala

    sau verticala , indiferent de tipul coronamentului nu va fi mai mica decat 0,5 m.

    Distanta minima dintre conductoare si stalp sau orice alt element legat la pamant

    trebuie sa fie de 5 cm.

    Distanta minima pe verticala de la conductoare , in punctul de sageata maxima , si

    suprafata solului trebuie sa aiba urmatoarele valori :

    6 m , in zonele cu circulatie frecventa

    5 m in zonele cu circulatie redusa ;

    4 m in zonele greu accesibile pentru oameni ( de exemplu ; pante

    abrupte , mlastini)

    Linii electrice aeriene de joasa tensiune cu mai multe circuite se pot realiza in

    variantele :

    a). cu conductoare izolate torsadate ;

    b). cu conductoare neizolate :

    c). cu un circuit cu conductoare izolate torsadate si un circuit cu conductoare

    neizolate.

    La lini electrice cu doua conductoare izolate torsadate , fasciculele se pot monta pe

    aceasi parte a stalpului sau de o parte si de alta a lui. Distanta dintre fascicule nu se normeaza

    .

    In cazul liniilor cu un circuit cu conductoare izolate torsadate si un circuit cuconductoare neizolate , distanta minima intre cele doua circuite , pe orizontala sau pe verticala

    , va fi de 30 cm.

    La linii aeriene cu stalpi comuni pentru josa si medie tensiune se vor respecta

    urmatoarele :

    Circuitul de joasa tensiune se monteaza sub circuitul de medie tensiune

    . Distanta pe stalp intre elementele liniei de medie si joasa tensiune va

    fi de minimum 1,5 m.

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    20/59

    Distanta pe verticala intre conductorul inferior al liniei de medie

    tensiune , la conditia de sageata maxima , si conductorul superior al

    liniei de joasa tensiune va fi de minimum 1.5 m, daca deschiderea

    dintre stalpi este mai mica sau egala cu 40 m, si de 2,0 m daca

    deschiderea este mai mare de 40 m.

    La linii cu conductoare izolate torsadate montarea fasciculelor se face functie de

    conditiile concrete din teren :

    a). pe stalpi :

    b). pe fatetele cladirilor ( fascicul pozat sau intins)

    Montarea fasciculelor pe stalpi sau pe fatadele cladirilor se face cu cleme si armaturi

    special

    destinate acestui scop.

    Distanta minima pe verticala de la fasciculul torsadat montat pe stalpi , in punctul de

    sageata maxima , la sol, trebuie sa fie de 4 m.

    Montarea fasciculelor pe fatetele cladirilor se va realiza cu respectarea urmatoarelor

    conditii :

    peretii trebuie sa fie din material necombustibil si rezistenti din punct

    de vedere mecanic ;

    in cazul fasciculului pozat distanta de la fascicul la sol va fi de

    minimum 3 m

    distanta de la fascicul la peretele cladirii sau alte elemente ale cladirii

    va fi de circa 10 cm, in cazul fasciculului intins , si 3 cm in cazul

    fasciculului pozat ;

    se interzice montarea fasciculelor pe cladiri realizate din materiale

    combustibile, precum si pe peretii incaperilor in care au loc procese

    termice (de exemplu ; centrale termice, cosuri de fum )

    se va urmari sa nu se degradeze aspectul arhitectural ( estetica )

    mcladirii.

    Exemple de conductoare torsadate ;

    TYIR 50+3x70+1x16 ( conductorul de nul este de 50 mmp,cele trei

    faze au cate 70 mmp, si mai are un circuit de iluminat de 16 mmp,

    conductorul de nul fiind comun cu nulul iluminatului).

    TYIR 50+3x50+2x16 ( conductorul de nul este de 50 mmp, cele trei

    faze au cate 50 mmp,si mai exista un circuit de lumina la care si nululsi faza au cate 16 mmp.)

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    21/59

    TYIR 16+25 (conductor pentru bransamente monofazate cu nul de 25

    mmp, si faza de 16 mmp)

    ACBYY 10x10 sau 16x16 sau 25x25 cablu coaxial de aluminiu pentru

    bransamente

    CCBYY 10x10 sau 16x16 sau 25x25 cablu coaxial de cupru pentru

    bransamente

    Conductoarele neizolate de aluminiu au sectiunile standardizate : 35, 50, 70, 120 mmp

    Conductoarele de otel aluminiu au sectiunile standardizate de 35, 50, 70, 95, 120, 150

    mmp

    Regimuri de functionare ale instalatiilor de distributie de joasa tensiune

    A. Regimul normal de functionare al instalatiilor de distributie de JT

    Distributia in JT a energiei electrice se face prin linii retele electrice - aeriene (LEA)

    sau subterane (LES, LEC).

    Regimul normal de functionare al unei linii electrice, este regimul in care linia in

    asamblu si elementele sale componente se gasesc in stare de functionare.

    Pentru retelele publice de distributie de JT, regimul normal de functionare secaracterizeaza prin urmatoarele:

    Schema de protectie (schema de legare la pamant)

    Schema de protectie de tipul TN, unde:

    prima litera indica metoda de punere la pamant a punctului neutru (JT) al trafo MT/JT:

    T (Tera)legarea directa la pamant a sursei de alimentare

    - a doua litera indica metoda de legare la pamant a maselor si partilor intermediare ainstalatiilor de joasa tensiune:

    N (Neutru)legare la pamant prin conductorul de protectie:

    PEN ( conductor comun [C]cu functie de PE si N , in cazul schemei TNC)

    PE - ( conductor separat [S] cu functie exclusiva de PE in cazul schemei TNS)

    Schema TN defineste metodele de punere la pamant descrise mai sus, in

    practica utilizandu-se schemele

    TN C (Tera Neutru - Comun)

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    22/59

    unde functiile de neutru (N) si protectie (PE) sunt combinate intr-un singur

    conductor PEN, pentru intreaga retea de distributie, distributia energiei facandu-se

    deci prin retele cu patru conductoare (trei faze si PEN)

    TNS (Tera Neutru - Separat)

    unde functiile de neutru (N) si de protectie (PE) sunt asigurate prin doua conductoare

    distincte (separate)

    distributia energiei facandu-se deci prin retele cu cinci conductoare (trei faze

    ,PE si N)

    Pe ansamblul instalatiilor distribuitor utilizator schema de protectie este de

    tip TNCS, unde :

    in reteaua de distributie functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-unsingur

    conductor (PEN)

    la utilizator functia de protectie este asigurata printr-un conductor (PE) separat de

    conductoarele active si separat fata de conductorul de nul N .

    ATENTIE: obligatoriu succesiunea TN-C (amonte); TN-S (aval).

    Caracteristicile schemei TN-C

    curenti mari de defect

    tensiuni de atingere mari

    OBLIGATORIU deconectarea automata la defect de izolatie (intrerupator,

    fuzibil); dispozitive de curent rezidual nu se folosesc (defectul de izolatie = scc

    faza pamant)

    conductorul neutru legat la pamant in cat mai multe locuri

    risc de incendiu important (la deteriorarea izolatiei pe JT)

    schema interzisa in zonele cu pericol de explozie, incendiu

    Caracteristica schemei TNS

    interzisa legarea conductorului de neutru la pamant

    protectia la foc nu este asigurata total (in caz de defect de izolatie)

    (se recomanda dispozitiv de i rezid. cu i decl. de 500 mA)

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    23/59

    Rezulta deci ca schema TN are un punct al alimentarii legat direct la pamant, iar

    masele si partile intermediare ale instalatiei fiind legate in acest punct prin

    conductoare de protectie.

    In acest caz, trebuie respectate urmatoarele conditii:

    toate masele instalatiei electrice care pot ajunge accidental sub tensiune trebuie legate prin

    conductoare de protectie (PE, PEN) la neutrul alimentarii legat la pamant;

    conductorul principal de protectie trebuie legat la pamant in apropierea fiecarui

    transformator, la capetele si ramificatiile aeriene si la distante de cel mult 1000 m pe

    traseu;

    legarea la pamant trebuie sa se faca la prize individuale de pamant (avand rezistenta de cel

    mult 10 ; in cazul solurilor cu rezistivitate mare, peste 200 m, se admite ca rezistenta

    prizei sa fie de cel mult 20 ); prizele sunt distribuite pe ansamblul instalatiei, iar

    rezistenta rezultanta a prizelor, interconectate prin conductorul PEN al retelei, trebuie safie cat mai mica posibil, dar nu mai mare de 4 .

    In retelele de JT, protectia impotriva atingerilor indirecte se realizeaza prin masuri

    care urmaresc intreruperea automata a alimentarii; dispozitivele de protectie destinate

    acestui scop trebuie sa intrerupa automat circuitul ca urmare a unui defect intre o parte

    activa si o masa a circuitului sau echipamentului, astfel incat sa nu se poata mentine o

    tensiune de atingere mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c. un timp suficient pentru

    crearea unui risc fiziopatologic periculos asupra unei persoane. In conditii speciale se

    impun valori de 25 V c.a. si 50 V c.c.

    Protectia impotriva atingerilor indirecte prin intreruperea automata a alimentarii se

    realizeaza cu:

    dispozitive automate de protectie impotriva supracurentilor;

    dispozitive automate de protectie la curent diferential rezidual DDR.

    Sistemul tensiunilor de alimentare

    Se presupune ca retelele electrice sunt alimentate cu un sistem trifazat simetric de

    tensiuni care indeplineste urmatoarele conditii

    frecventa nominala trebuie sa fie de 50 Hz, valoarea medie a frecventei , masurata in timp

    de 10 secunde, in retelele de distributie trebuind sa fie cuprinsa in intervalele 50 Hz 1 %

    pe durata de 95 % dintr-o saptamana,

    tensiunea nominala standardizata pentru retelele publice de tensiune este Un = 230 V intre

    faza si neutru (pentru retelele trifazate cu patru conductoare), rezultand o valoare de 400 V

    pentru tensiunea dintre doua faze;

    in conditii normale de exploatare, excluzand intreruperile de tensiune, in timpul fiecarei

    perioade a unei saptamani, 95 % dintre valorile medii efective pe 10 min. trebuie sa fie inbanda de Un 10%;

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    24/59

    B. Abateri de la regimul normal de functionare al instalatiilor de distributie de JT

    Abaterile de la regimul normal de functionare al retelelor de distributie se refera la

    nerespectarea conditiilor impuse sistemului tensiunilor de alimentare; acestea apar

    datorita proiectarii sau dezvoltarii necorespunzatoare a retelelor (linii lungi, sectiune

    redusa etc.), variatiei sarcinii (inclusiv regimuri de pornire ale motoarelor electrice)si incarcarii dezechilibrate a sistemului de distributie. In primele doua cazuri apar

    variatii in afara limitelor admise ale tensiunii de alimentare in timp ce nerespectarea

    conditiei de simetrie a sistemului de tensiuni determina modificari (in sens crescator

    si descrescator) ale tensiunilor de faza pe cele trei conductoare active, circulatii

    suplimentare de curenti (inclusiv pe conductorul de nul), aparitia unor tensiuni

    periculoase pe conductorul de protectie etc.

    Consecintele acestor abateri sunt: functionarea necorespunzatoare a unor

    echipamente electrice trifazate, deteriorarea unor receptoare monofazate datorita

    alimentarii cu tensiune mai mare decat valoarea maxim admisibila, functionarea

    necorespunzatoare a unor receptoare monofazate datorita alimentarii cu tensiune preamica, posibilitatea aparitiei unor accidente prin atingeri indirecte in instalatiile de

    distributie si utilizare, cresterea consumurilor proprii tehnologice in instalatiile de

    distributie, incarcarea conductorului de nul etc.

    C. Regimuri de defect ale instalatiilor de distributie de JT

    Regimul de defect al unei linii electrice este regimul in care apar deteriorari ale

    elementelor componente insotite de intreruperea functionarii sau de trecerea la

    regimuri nesimetrice de functionare. In analiza defectelor se urmareste determinarea

    modificarilor care survin fata de situatia normala de functionare: aparitia unor

    fenomene nedorite (arcul electric) care produc solicitari suplimentare, modificari ale

    valorilor si formelor de unda ale curentilor, disparitia (anularea) unor tensiuni pe

    faze, aparitia unor supratensiuni etc.

    Functionarea in regim de defect nu este permisa deoarece ea este insotita de o serie

    de efecte extrem de daunatoare dintre care se amintesc:

    intreruperea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor;

    valori foarte mari ale curentilor in retea;

    tensiuni de atingere peste limitele admise;

    supratensiuni in circuitele de alimentare cu energie electrica a receptoarelor, cu

    distrugerea acestora (uneori insotita de incendii);

    distrugeri ale instalatiilor de legare la pamant datorita trecerii unui curent de durata prin

    electrozii prizelor de pamant si prin conductoarele de legatura la acestea, curent mai mare

    decat cel avut in vedere la calculele de verificare a stabilitatii termice.

    Defectele din retelele electrice pot fi grupate in defecte transversale si defecte

    longitudinale.

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    25/59

    Defecte transversale

    Prin defecte transversale se inteleg scurtcircuitele si punerile la pamant. Acestea apar

    sub forma atingerii conductoarelor neizolate ale LEA (datorita actiunii vantului,

    caderii unor corpuri straine pe conductoarele liniei, atingerea de catre pasari sau

    animale, etc.), deteriorarii izolatiei instalatiei electrice, ruperii conductoarelor de fazaale liniilor sub actiunea sarcinilor mecanice, manevrelor gresite in timpul exploatarii

    etc.

    a) Scurtcircuite bifazate si trifazate

    Scurtcircuitele bifazate si trifazate, cu sau fara punere la pamant, sunt defecte care

    apar mai rar in instalatiile electrice de distributie; oricum, ele sunt sesizate si eliminate

    ferm (intr-un timp mai mic de 3 secunde) de dispozitivele de protectie impotriva

    supracurentilor existente in instalatii. Valorile curentilor de scurtcircuit bi sau trifazat

    sunt cuprinse in domeniul 200 2000 A pentru liniile electrice aeriene, respectiv

    5005000 A pentru liniile subterane si depind de:

    puterea transformatorului MT/JT;

    sectiunea conductoarelor liniei;

    distanta de la sursa la locul defectului.

    b) Scurtcircuit monofazat

    In instalatiile TN, prin scurtcircuit monofazat se intelege scurtcircuitul dintre unconductor de faza si conductorul de nul. Conditiile de severitate ale defectului depind

    de caracteristicile sursei de alimentare (transformatorul liniei), caracteristicile retelei

    (in special sectiunile conductoarelor, calitatea prizelor de pamant, numarul si calitatea

    legaturilor la prizele de pamant) si locul aparitiei defectului; valorile curentului de

    scurtcircuit monofazat sunt de 1001700 A pentru LEA, respectiv 3002500 A pentru

    LES. Si in acest caz, sectorul defect trebuie izolat, intr-un timp mai mic de 3 secunde,

    prin dispozitivele de protectie impotriva supracurentilor existente in cutiile de

    selectivitate. Experienta de exploatare arata ca la o dezvoltare inadecvata a sistemului

    de distributie, in special pentru defecte aparute la capat de retea, valoarea curentului de

    scurtcircuit monofazat poate fi prea mica pentru actionarea acestor protectii astfel ca

    se va trece la un regim de defect de durata, cu toate consecintele care pot rezulta dinaceasta.

    c) Punerea la pamant monofazata

    Punerea la pamant a unei faze are manifestari diferite, in functie de valoarea

    rezistentei de trecere la locul de defect. Ea apare in cazul ruperii unui conductor de

    faza, cu atingerea pamantului, sau in urma deteriorarii izolatiei unui conductor de faza

    fata de masa, in absenta legarii acesteia la conductorul de protectie. In cazul punerii

    nete la pamant, defectul este echivalent cu un scurtcircuit monofazat; in cazul punerii

    la pamant prin arc electric sau rezistenta, curentul de defect poate fi prea mic (valori

    cuprinse intre 20 si 80 A) pentru actionarea protectiei maximale si reteauafunctioneaza intr-un regim de defect de durata.

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    26/59

    Defecte longitudinale

    Prin defect longitudinal se intelege intreruperea conductoarelor unei retele electrice.

    a) Intreruperea unei faze

    Intreruperea unei faze poate aparea in urmatoarele cazuri mai importante:

    ca urmare a ruperii unui conductor, fara a se produce un scurtcircuit sau o punere la

    pamant;

    ca urmare a intreruperii unui conductor, insotita de un scurtcircuit monofazat;

    dupa deconectarea unei faze defecte in cazul unui scurtcircuit monofazat (arderea

    sigurantei etc.).

    Intreruperea unei faze schimba regimul de functionare al retelei: regimul normal,

    echilibrat, devine un regim dezechilibrat, nesimetric. Ruperea unui conductor poate fi

    insotita sau nu de aparitia unui scurtcircuit monofazat sau a unei puneri la pamant.

    La retelele TN, intreruperea unui conductor, fara scurtcircuit sau punere la pamant,

    transforma reteaua trifazata intr-o retea bifazata; in caz contrar, linia este transformata

    intr-o linie trifazata asimetrica, al treilea conductor fiind pamantul.

    b) Intreruperea conductorului de nul

    Intreruperea accidentala a conductorului de nul (in special a portiunilor folosite incomun pentru lucru si protectie, simbol PEN) este un defect foarte neplacut, nesesizat

    de dispozitivele de protectie din retea, care conduce la accidente de persoane sau

    animale, respectiv la deteriorarea echipamentelor electrice existente la utilizatori:

    b1) in cazul aparitiei defectului intre neutrul transformatorului de pe partea de

    joasa tensiune si prima priza de pamant (primul stalp la care conductorul de nul

    este legat la priza de pamant a acestuia), reteaua functioneaza in regim I (cu neutrul

    izolat) iar receptoarele electrice sunt racordate intre conductorul de nul si

    conductoarele de faza ale retelei. Ca urmare, pot apare urmatoarele efecte:

    supratensiuni peste limitele admise la bornele receptoarelor electrice, cu posibiladistrugere a acestora (eventual insotita de incendii);

    aparitia unor tensiuni periculoase pe conductorul de nul care se transmit la carcasele

    receptoarelor electrice existand pericolul unor accidente prin electrocutare (tensiunea pe

    conductorul de nul Un poate varia in intervalul 0Uf, in functie de raportul impedantelor.

    Efectele mentionate anterior cresc odata cu cresterea gradului de dezechilibru al retelei

    de distributie, respectiv cu cresterea rezistentei echivalente a instalatiilor de legare la

    pamant.

    b2) in cazul intreruperii conductorului de nul pe traseul liniei, pot aparea doua situatiidiferite:

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    27/59

    (i) in aval de punctul de intrerupere exista legaturi ale conductorului de nul la una sau

    mai multe prize de pamant :

    astfel incat exista o circulatie de curenti prin prizele de pamant iar in cazul unor

    incarcari dezechilibrate importante, pot apare urmatoarele efecte:

    distrugeri de receptoare datorita supratensiunilor la bornele acestora;

    aparitia unor tensiuni periculoase pe conductorul de nul (in amonte sau in aval de locul

    defectului, in functie de raportul rezistentelor echivalente);

    circulatia de durata a unor curenti de intensitate ridicata prin prizele de pamant.

    (ii) nu exista astfel de legaturi,

    asa incat la nesimetrii importante pe faze pot apare atat distrugeri de receptoare

    electrice cat si tensiuni de atingere periculoase deoarece tensiunea conductorului denul poate atinge valoarea tensiunii de faza.

    Situatiile prezentate sunt valabile si daca se analizeaza situatia intreruperii

    conductorului de nul intre punctul de racord la linia furnizorului de energie electrica si

    firida trifazata de abonat. In cazul in care firida de bransament este monofazata,

    intreruperea conductorului de nul al bransamentului poate conduce la tensiuni de

    atingere periculoase in urmatoarele conditii:

    priza de pamant la abonat, la care trebuie sa fie legata borna sau bara de nul PEN a firidei,

    are o valoare peste 4 ;

    carcasele receptoarelor sunt legate la conductorul de nul racordat la borna sau bara de nul

    PEN a firidei.

    7. Principii de realizare a bransamentelor

    In acest capitol se face o trecere in revista a tipurilor de bransamente existente in

    retelele de distributie, cu evidentierea principalelor caracteristici ale acestora si ale

    instalatiilor de utilizare pe care le alimenteaza. Pentru fiecare caz, se fac propuneri de

    modernizare pentru evitarea distrugerii de echipamente electrice si a pericolului de

    electrocutare, atat in reteaua de distributie cat si la utilizatori.

    a). Bransament monofazat cu FB1 si instalatie de utilizare cu TDA, fara conductor de nul

    de protectiefigura 1.

    Aceasta situatie se intalneste numai la instalatiile foarte vechi, executate conform unor

    normative care nu mai sunt in vigoare. Ca urmare, pot fi evidentiate urmatoarele aspecte:

    este necesara verificarea modului in care se asigura protectia impotriva atingerilor

    indirecte in instalatia utilizatorului. Daca instalatia la abonat este de tip TT, se impune

    masurarea rezistentei prizei de pamant corespunzatoare pentru a vedea daca sunt

    respectate conditiile de declansare a protectiei maximale de curent;

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    28/59

    protectia impotriva suprasarcinilor si a scurtcircuitelor monofazate este asigurata de catre

    echipamentele existente in TDA (Tablou Distributie Abonat);

    nu exista protectie impotriva supratensiunilor faza-nul venite din retea;

    nu este necesara priza de pamant la bransament.

    In vederea reducerii pericolelor care pot apare in aceste instalatii se propun

    urmatoarele:

    a lamuri clientii sa-si monteze in instalatii Dispozitive automate de protectie la

    curent Diferential Rezidual (DDR) si, eventual, legaturi suplimentare de egalizare a

    potentialelor;

    modernizarea bransamentelor prin montarea de blocuri de masura si protectie BMP,

    echipate cu DDR (cu asigurarea selectivitatii verticale, daca este cazul) si dispozitiv de

    protectie la supratensiuni DPST Echiparea trebuie realizata in conformitate cu prevederilenormativelor in vigoare pentru scheme TT; de asemenea, este necesar sa se verifice daca

    in instalatia de utilizare sunt respectate cerintele impuse acestei scheme. Existenta unui

    dispozitiv pentru monitorizarea nulului MN nu este necesara.

    pentru utilizatorii casnici, protectia impotriva atingerilor indirecte trebuie realizata cu:

    (i) dispozitiv diferential de bransament de tip S (disjunctor diferential);

    (ii) dispozitiv automat de protectie la curent diferential rezidual instalat la intrarea

    in tabloul de apartament sau dispozitiv diferential de 30 mA, tip G, pe circuitele de

    lumina sau prize din locurile periculoase sau foarte periculoase

    .

    b). Bransament monofazat cu FB1 si instalatie de utilizare cu TDA, cu conductor de

    nul de protectiefigura 2.

    Instalatiile de acest tip sunt mai noi si se caracterizeaza prin urmatoarele:

    la abonat, in aval de TDA, instalatia electrica este de tip TN-S;

    echipamentele cu care este echipat TDA asigura protectia impotriva scurtcircuitelor

    monofazate si a suprasarcinilor din instalatia de utilizare;

    nu exista protectie impotriva supratensiunilor accidentale aparute in reteaua de alimentare;

    este necesara o priza de pamant la bransament (maximum 10 ) la care se leaga bara sau

    borna de nul a TDA;

    ca masura suplimentara de protectie se aplica legarea la pamant, astfel incat la abonattrebuie sa existe o priza de pamant de protectie avand valoarea maxima de 4 .

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    29/59

    In acest caz se propune modernizarea bransamentului prin montarea de blocuri de

    masura si protectie BMP, echipate cu DDR (cu asigurarea selectivitatii verticale, daca

    este cazul), Dispozitiv de Protectie la SupraTensiuni DPST si dispozitiv

    pentru Monitorizarea Nulului, MN.

    Pentru sensibilizarea protectiei diferentiale din disjuctorul BMP conductorul de nul deprotectie PE trebuie dezlegat de la nulul TDA si trebuie prelungit pana la borna de nul

    a BMP .

    c). Bransament monofazat cu FB1 si instalatie de utilizare cu BMP, TDA si nul de

    protectie Sunt cele mai moderne instalatii, caracterizate prin:

    se asigura protectia instalatiilor la toate tipurile de defect (protectie maximala de curent,

    protectie la curent diferential rezidual, protectie la supratensiuni faza-nul, respectiv pe

    conductorul de protectie, respectiv nul-pamant);

    protectie foarte buna impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta;

    este necesara o priza de pamant la bransament la care se leaga borna de nul comun a

    BMP;

    ca masura suplimentara de protectie se aplica legarea la pamant, astfel incat la abonat

    trebuie sa existe o priza de pamant de protectie avand valoarea maxima de 4 .

    4. Directivare pentru realizarea lucrarilor in instalatiile de alimentare cu energie

    electrica

    Se propun urmatoarele actiuni:

    a) in retelele de distributie

    Asigurarea incarcarii echilibrate a retelelor electrice de distributie de JT si urmarirea

    permanenta a situatiei reale, cu initierea masurilor necesare pentru reducerea dezechilibrelor

    acolo unde este cazul.

    Inlocuirea accelerata a LEA cu conductoare neizolate prin LEA cu TYIR;

    Reglementarea cutiilor de selectivitate de pe traseul LEA pentru asigurarea declansarii rapidesi selective la defecte de supracurent pe linie;

    Urmarirea constanta a starii prizelor de pamant la stalpi, ca elemente ale prizei de pamant de

    exploatare;

    Montarea de echipamente pentru monitorizarea intreruperii nulului sursei de alimentare

    (evitarea intrarii in schema IT).

    b) la bransamente

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    30/59

    Bransamentele electrice aeriene se proiecteaza si se executa respectandu-se conditiile

    prevazute in normativul PE 106, iar bransamentele electrice subterane, respectandu-se

    conditiile prevazute in normativul PE 107.

    Modernizarea bransamentelor la abonati prin modificarea acestora in concordanta cu

    normele actuale;

    c) in instalatiile de utilizare

    Initierea unei actiuni de informare si consiliere a abonatilor privind importanta aducerii

    instalatiilor de utilizare la cerintele actuale ale normativelor (TDA cu DDR si trecerea de la

    sisteme TT la sistemul TN);

    Cresterea exigentei privind corectitudinea documentatiei de proiectare a instalatiilor de

    alimentare cu energie electrica si receptionarea lucrarilor la abonat;

    Cresterea exigentei privind continutul documentatiei tehnice a instalatiilor de utilizare in fazade contractare;

    Blocul de Masura si Protectie pentru bransament electric Monofazat

    Este o parte a instalatiei de alimentare cu energie electrica a consumatorilor

    monofazati , reuneste intr-o singura incinta echipamentul de masurare si de protectie

    care asigura conexiunea dintre bransamentul monofazat aerian sau subteran al

    furnizorului si coloana individuala monofazata a instalatiei de utilizare a

    consumatorilor .

    Functiuni . Blocul de masura si protectie monofazat asigura urmatoarele functiuni

    racordarea instalatiei de utilizare a consumatorului la instalatia de alimentare a furnizorului ;

    masurarea energiei electrice active ;

    protectia la suprasarcina , scurtcircuit si la curenti diferentiali reziduali a coloanei generale de

    alimentare cu energie electrica a consumatorului ;

    protectia impotriva supratensiunilor de frecventa industriala produse la consumator, prin

    intreruperea accidentala a conductorului de nul ;

    protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa a circuitelor si echipamentelor montate

    in cutia blocului de masurare si protectie, aflate in mod normal sub tensiune ;

    posibilitatea realimentarii de catre consumator in cazul actionarii protectiilor la un curent de

    defect in instalatiile acestuia ;

    posibilitatea citiri contorului sau , daca este cazul , intreruperii alimentarii cu energie electrica

    de catre furnizor , independent de prezenta consumatorului ;

    protectia impotriva sustragerilor de energie electrica si a deteriorarii echipamentului prinactiunea unor persoane rau intentionate sau neavizate .

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    31/59

    Parti componente . Blocul de masura si protectie monofazat se compune din :

    partea mecanica ;

    partea electrica .

    CONDTII TEHNICE

    Partea mecanica se compune din :

    incinta ( cutie ) ;

    accesorii pentru acces circuite ;

    accesorii pentru fixarea incintei .

    Incinta trebuie sa asigure urmatoarele conditii :

    sa fie confectionata , din metal protejat

    prin zincare si vopsire in camp electrostatic, sau din materiale

    electroizolante organice ( nemetalice ) ABS , Policarbonat ,

    Policarbonat cu fibra de sticla sau Policarbonat

    transparent pentru partea inferioara a cutiei, iar partea superioara a cutiei

    (capacul) numai din Policarbonat transparent ;

    sa fie rezistenta la foc materialul incintei sa nu intretina

    arderea (proprietatea de autostingere dupa indepartarea sursei de foc, in

    cazul utilizarii materialelor electroizolante );

    sa fie rezistenta la actiunea razelor solare si la factori exteriori de mediu fara sa

    prezinte matuiri sau fisuri

    sa fie rezistenta din punct de vedere mecanic si necasanta ;

    impiedicarea accesului persoanelor neautorizate la instalatiile electrice din

    interior prin incuiere si sigilare (in minim doua locuri ) ;

    impiedicarea accesului altor persoane la actionarea interuptorului , decat al

    partilor contractante ;

    accesul la echipamente componente in conditii de siguranta in exploatare ;

    legatura la priza de pamant proprie printr-o borna interioara

    (in situatia in care carcasa este metalica ,

    usa se va lega la carcasa printr-o legatura flexibila izolata,

    iar carcasa se leaga la borna interioara PE

    utilizarea stelajelor interioare pentru montaj reglabil , in scopul asigurarii

    posibilitatii montarii echipamentelor de diverse fabricatii , inclusiv contoare

    dublu tarif sau electronice ;

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    32/59

    posibilitatea citirii contorului fara desigilarea sau deschiderea incintei , a

    vizualizarii reglajului de curent al intreruptorului (disjunctorului ) de

    bransament si a ceasului de comutare ;

    Accesoriile pentru accesul circuitelor trebuie sa asigure :

    accesul circuitelor exterioare , prin partea de jos sau/si de sus a incintei , cu

    asigurarea gradului de protectie cerut pentru incinta ;

    decalarea sirurilor de cleme , si a bornelor de intrare in intreruptor

    (disjunctor) fata de orificiile de acces in interiorul BMP-ului,

    pentru eliminarea posibilitatii introducerii unor conductoare

    in vederea sustragerii de energie electrica.

    Accesoriile pentru fixare trebuie sa asigure :

    montarea incintei cu mentinerea gradului de protectie impus , aparenta , peorice fel de perete ( din caramida sau similari , din beton , din

    materiale combustibile ), pe structuri metalice , pe stalpi din beton , pe suport

    metalic independent , sau semiingropata ;

    rezistenta la coroziune a reperelor metalice ( prin zincare , cadmiere , etc.)

    pentru intreaga durata de viata a ansamblului ;

    posibilitatea de sigilare, pentru preintampinarea unor interventii ulterioare.

    Partea electrica se compune din :

    intreruptor ( disjunctor ) de bransament monofazat cu protectie la suprasarcina

    , scurtcircuit , la curenti de defect ;

    modul voltmetric, DPST-dispozitiv de protectie la supratensiuni de frecventa

    industriala (separat sau inglobat in intreruptor (disjunctor ) ) ;

    contor monofazat de energie activa de inductie, electronic simplu sau pentru

    dublu tarif ;

    ceas de comutare electronic ( in cazul in care contorul pentru dublu tarif nu areceas incorporat ) ; (optional ) ;

    placa de borne (bareta de nul)

    circuite electrice interioare .

    Caracteristici electrice generale :

    tensiunea nominala de utilizare : 230V c.a. ;

    frecventa : 50 Hz ;

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    33/59

    schema electrica, conform anexelor 2 si 3

    Caracteristici ale echipamentului electric :

    Intreruptorul (disjunctorul ) de bransament va avea :

    tensiunea nominala de izolare : 660V c.a. ;

    curent nominal : 10 ; 16 ; 20 ; 25 ; 32 ; 40 ; 45 A cu valoare fixa ;

    semnalizarea pozitiei de functionare si buton de test ;

    declansare la suprasarcina cu declansatoare termice si la scurtcircuit cu

    declansatoare electromagnetice, cu caracteristica de functionare tip B, C

    curentul de reglaj al declansatoarelor termice se stabileste in functie de puterea

    maxima absorbita solicitata de consumator ;

    curentul diferential rezidual nominal : 300 mA ;

    capacitate de rupere : 10 kA ;

    distantele de izolare intre contacte

    executie : bipolar cu actionare manuala

    temperatura de functionare : -20 C +40 C ;

    rezistenta la uzura mecanica ;

    rezistenta la uzura electrica :

    posibilitatea de sigilare a dispozitivului de cuplare in cazul intreruperii

    furnizarii energiei electrice ;

    Modul voltmetric (Dispozitiv de protectie la supratensiuni de frecventa industriala ) :

    Incorporat in intreruptorul ( disjunctorul ) de bransament sau separat ;

    Buton de test/reset ;

    Tensiunea nominala de izolare : 660V c.a. ;

    Sa nu functioneze la varfuri de tensiune de 300 V 50

    ms, datorate supratensiunilor de comutatie;

    Sa functioneze la o tensiune de alimentare Ua : 50 400 V

    cu un timp de declansare 0,2 s si anume :

    Sa functioneze la o tensiune de 270 V10 V;

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    34/59

    Sa functioneze la o tensiune de retur pe nul de 50 V 5V;

    Sa functioneze la inversarea fazei cu nulul de lucru ;

    Sa functioneze la intreruperea prizei auxiliare (Rpa), sau in situatia unei prize auxiliare necorespunzatoare;

    In toate situatiile in care modulul voltmetric a lucrat si a determinatdeclansarea disjunctorului, functionarea va fi semnalizata optic (stegulet mecanic, sau

    led) ;

    Dispozitivele de protectie care se monteaza in amonte de contactele interuptorului

    , vor fi prevazute cu o protectie la defecte interne ;

    In cazul in care se utilizeaza schema TN modulul voltmetric necesita o priza

    auxiliara de impamantare (priza tehnologica) prin care circula un curent 5

    mA se va executa dupa cum urmeaza:

    legatura intre priza si modulul voltmetric se va face

    printr-un conductor de cupru multifilar cu sectiunea minima de 2,5

    mm2;

    iesirea conductorului din BMPM se va face printr-o presetupa;

    conductorul va fi protejat cu tub PVC intre BMPM si priza;

    legatura la priza se admite sa se execute si prin suruburi asigurate

    impotriva desurubarii cu contrapiulite, saibe Grower,

    valoarea prizei auxiliare de impamantare

    va fi specificata de producatorul modulului voltmetric ;

    producatorul va livra priza auxiliara de impamantare, odata cu BMPM;

    Tensiunea maxima admisa pe priza tehnologica in regim normal sau la intreruper

    ea nulului sa nu fie mai mare de 50 V;

    Se interzice suntarea contactelor intrerupatorului prin legarea modulului voltmetric(

    DPST-ului)

    Circuite electrice interioare vor fi realizate cu conductoare din cupru

    cu sectiunea minima 6 mm2

    pentru In=6 32 A si 10 mm2pentru In 40 A , izolate , de

    culori diferite si avand capetele inscriptionate ; pentru echipamentele care nu se monteaza la

    fabricatie , capetele conductoarelor vor fi fasonate si pregatite pentru conectarea la bornele

    respective .

    Se vor asigura legaturile necesare pentru protectia impotriva electrocutarii prin

    atingere indirecta prin legare la nulul retelei si la o priza locala (proprie) de pamant Rpl (

    schema TN ), sau o priza locala (100 ) combinata cu PACD 30 mA (schema TT)

    conform Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana

    la 1000 Vc.a. si 1500 Vc.c.indicativ I 72002

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    35/59

    OBSERVATII

    1. Blocul de masurare si protectie trebuie echipat cu intreruptor ( disjunctor ) de

    bransament care , spre deosebire de intreruptoarele obisnuite , indica pozitia deschis numai

    daca ambele contacte sunt deschise .

    Functionarea protectiei la curenti diferentiali reziduali cu care trebuie sa fie echipat

    intreruptorul ( disjunctorul ) de bransament , este posibila numai daca coloana

    generala de alimentare cu energie electrica a consumatorului include si conductor de

    nul de protectie .

    Protectia la curent diferential rezidual In = 300 mA este prevazut exclusiv pentru

    protejarea coloanei generale a consumatorului si este corelata cu protectia

    corespunzatoare din tabloul de distributie al consumatorului , pentru asigurarea

    selectivitatii .

    Protectia electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza conform Normativuluipentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vc.a.

    si 1500 Vc.c.indicativ I 7 - 2002,

    In cazul in care consumatorul doreste instalarea unei protectii suplimentare

    impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la curenti diferentiali reziduali

    ( In =10 30 mA ) o poate realiza in tabloul propriu de distributie conform Normativului

    pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vc.a. si 1500

    Vc.c. ( I7-2002) ; aceasta nu face parte din instalatiile furnizorului , punctul de delimitare

    fiind la bornele de iesire ale contorului montat in blocul de masurare si protectie .

    Producatorii de blocuri de masurare si protectie monofazate sunt obligati sa

    respecte toate conditiile de calitate impuse de prezenta specificatie tehnica ,

    normativele , standardele , prescriptiile tehnice , ordonantele guvernamentale si

    deciziile referitoare la protectia muncii, proiectarea si executarea instalatiilor

    electrice de distributie si utilizare a energiei electrice .

    Schema electrica de principiu pentru montarea BMPM

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    36/59

    (sistem TN)

    Schema electrica de principiu pentru montare BMPM prin bransament aerian

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    37/59

    (sistem TT)

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    38/59

    Blocul de Masurare si Protectie pentru bransament electric TrifazatEste o parte a instalatiei de alimentare cu energie electrica a micilor consumatori ,

    reuneste intr-o singura incinta sau in constructie modulata , echipamentul de

    masurare si protectie care asigura conexiunea dintre bransamentul trifazat aerian sau

    subteran al furnizorului si coloana trifazata a instalatiei de utilizare a consumatorilor

    .Blocul de masurare si protectie BMPTse executa in urmatoarele variante :- Varianta 1cu conectare directa , pentru curent maxim absorbit de consumator ,

    de pana la 16 ABMPTd16 .- Varianta 2cu conectare directa , pentru curent maxim absorbit de consumator

    intre 1640 ( 63) ABMPTd40 ( 63 ) .

    - Varianta 3 cu conectare directa sau indirecta , pentru un curent absorbit de

    consumator de maxim 100 A (200A)BMPTd /i100 (200) .

    - Varianta 4 cu conectare indirecta , prin transformatoare de curent , pentru un

    curent absorbit de consumator de maxim 250 ABMPTi250 .

    - Toate cutiile vor fi prezentate cu posibilitatea racordarii , la una din fazele

    bransamentului trifazat , a unui bransament monofazat , prin intermediulunui BMPM inclus in aceiasi incinta,

    sau in incinta separata cu pastrarea conditiilor impuse de ST3/2003 (

    conform anexei 3), caz in care simbolul celor patru variante va purta si litera m ;

    BMPTd/m - 16 ; BMPTd/m - 40(63) ; BMPTi/m100 ; BMPTi/m250 .

    Blocul de masurare si protectie trifazat asigura urmatoarele functiuni :

    racordarea instalatiei de utilizare a consumatorului la instalatia de alimentare a furnizorului ;

    masurarea energiei electrice active si reactive cu exceptia variantei 1care nu trebuie dotat pentru masurarea energiei reactive ;

    protectia la suprasarcina si scurtcircuit a coloanei generale trifazate si a coloanei monofazate ;

    protectia impotriva supratensiunilor de frecventa industriala produse la consumator , prin

    intreruperea accidentala a conductorului de nul ;

    protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa a circuitelor si echipamentelor din cutia

    blocului de masurare si protectie aflate in mod normal sub tensiune ;

    posibilitatea realimentarii de catre consumator in cazul actionarii protectiilor la un defect ininstalatiile acestuia, prin prevederea unei

    ferestre de acces la intrerupator cu pastrarea gradului de protectie impus blocului,

    cu posibilitatea securizarii accesului de catre abonat ;

    posibilitatea citirii contoarelor sau , daca este cazul , intreruperii alimentarii cu energie

    electrica de catre furnizor , independent de prezenta consumatorului ;

    protectia impotriva sustragerilor de energie electrica si a deteriorarii echipamentului prin

    actiunea unor persoane rau intentionate sau neavizate .

    Blocul de masurare si protectie monofazat se compune din :

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    39/59

    partea mecanica ;

    partea electrica .

    CONDTII TEHNICE

    Partea mecanica se compune din :

    incinta (cutie , module , etc. );

    accesorii pentru acces circuite ;

    accesorii pentru fixarea incintei .

    Incinta trebuie sa asigure urmatoarele conditii :

    sa fie confectionata , din metal protejat

    prin zincare si vopsire in camp electrostatic, sau din materiale electroizolanteorganice ( nemetalice ) ABS , Policarbonat , Policarbonat cu fibra de sticla

    sau Policarbonat transparent pentru partea inferioara a cutiei, iar

    partea superioara a cutiei (capacul) numai din Policarbonat transparent ;

    sa fie rezistenta la foc materialul incintei sa nu intretina arderea (proprietatea de

    autostingere dupa indepartarea sursei de foc , in cazul utilizarii materialelor

    electroizolante );sa fie rezistenta la actiunea razelor solare si la factori exteriori de

    mediu fara sa prezinte matuiri sau fisuri

    sa fie rezistenta din punct de vedere mecanic si necasanta ;

    impiedicarea accesului persoanelor neautorizate la instalatiile electrice din interior

    prin incuiere si sigilare ;

    impiedicarea accesului altor persoane la actionarea interuptorului , decat al partilor

    contractante ;

    accesul la echipamente componente in conditii de siguranta in exploatare ;

    legatura la priza de pamant proprie printr-o borna interioara

    (in situatia in care carcasa este metalica , usa se va lega la carcasa printr-o legatura flexibila izolata, iar carcasa se leaga la borna (bara) interioara de

    PE) ;

    utilizarea stelajelor interioare pentru montaj reglabil , in scopul asigurarii posibilitatii

    montarii echipamentelor de diverse fabricatii , inclusiv contoare dublu tarif sau

    electronice ;

    incintele metalice se vor proteja prin zincare si vopsire in camp electrostatic ;

    posibilitatea citirii contoarelor si ceasului de comutare fara desigilarea sau

    deschiderea incintei (transparenta : min. 85 % );

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    40/59

    Accesoriile pentru accesul circuitelor electrice trebuie sa asigure :

    accesul circuitelor exterioare prin partea de jos sau/si de sus a incintei , cu asigurarea

    gradului de protectie cerut pentru incinta ;

    decalarea sirurilor de cleme , si a bornelor de intrare in intreruptor(protejate contra atingerilor direte) fata de orificiile de acces in interiorul BMP

    T-ului, pentru eliminarea posibilitatii introducerii unor conductoare

    in vederea sustragerii de energie electrica.

    Se vor prevedea siruri de cleme numai la intrare in BMPT;

    circuitele exterioare bransament si coloana trifazata ( si un circuit monofazat in

    varianta m ) pot fi conductoare de aluminiu sau cupru izolate , montate aerian , in

    tevi sau tuburi de protectie , cu cablu montat subteran sau cu portiuni aparente

    protejate in tevi , cu sectiuni corespunzatoare fiecarei variante .

    Accesoriile pentru fixare trebuie sa asigure :

    montarea incintei cu mentinerea gradului de protectie impus , aparenta , pe orice fel

    de perete ( din caramida sau similari , din beton , din materiale combustibile ), pe

    structuri metalice , pe stalpi din beton , pe suport metalic independent , sau

    semiingropata ;

    rezistenta la coroziune a reperelor metalice ( prin zincare , cadmiere , etc.) pentru

    intreaga durata de viata a cutiei;

    posibilitate de sigilare a suruburilor de fixare a cutiei.

    Partea electrica se compune din :

    intreruptor automat trifazat cu protectie la suprasarcina si la scurtcircuit;

    dispozitiv de protectie la supratensiuni de frecventa industriala (separat sau inglobat

    in intreruptor ) ;

    contor trifazat de energie activa de inductie sau electronic ;

    contor monofazat de energie activa de inductie, electronic, simplu sau dublu tarif

    pentru variantele cu circuit monofazat ( indicativ m ) ;

    ceas de comutare electronic ( in cazul in care contorul pentru dublu tarif nu are ceas

    incorporat ) ;

    contor trifazat de energie reactiva ( exclusiv varianta BMPTd-16 sau BMPTd/m -16)

    ;

    transformatoare de curent pentru montaj semidirect al grupului de masura,

    cu posibilitate de sigilare;

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    41/59

    bloc suntare circuit secundar de curent;

    la variantele in montaj semidirect, se prevad protectii pe tensiuni

    prin sigurante de 6A tip LF minion;

    intreruptor automat ( monopolar , bipolar si diferential) cu protectie la suprasarcina ,scurtcircuit si curent diferential , pentru variantele cu circuit monofazat ( indicativ

    m ) ;

    intreruptor diferential tetrapolar ( optional );

    placa de borne numai la intrare;

    bara, nul de protectie

    circuite electrice interioare .

    Caracteristici electrice generale :

    tensiunea nominala de utilizare : 3 230 / 400V c.a. ;

    frecventa : 50 Hz ;

    schemele electrice de principiu , conform anexei 1.

    Caracteristici ale echipamentului electric :

    Intreruptorul automat tripolar sau tetrapolar de valoare fixa :

    tensiunea nominala de izolare : 660V c.a. ;

    curent nominal : 6 ; 10 ;16 ; 20 ; 25 ; 32 ; 40 ; 50 ; 63 ; 80 ; 100 ; 125 ; 160 ; 200 ;

    250 A in functie de varianta ;

    declansare la suprasarcina cu declansatoare termice si la scurtcircuit cu declansatoare

    electromagnetice , cu caracteristica de functionare tip B , C sau D

    curentul de reglaj al declansatoarelor termice se stabileste in functie deputerea solicitata de consumator (precizata prin aviz) ;

    capacitate de rupere : 6 35 kA ;

    distantele de izolare intre contacte

    executie : tripolar ( 3Poli) sau tetrapolar ( 3+N Poli sau 4Poli ) cu actionare manuala

    , numar de actionari electrice: minim 1000 manevre ( 8.000 cicluri ) ;

    sa fiecertificate de organism certificare produse acreditat de RENAR.

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    42/59

    Modul voltmetric ( Dispozitiv de protectie la supratensiuni de frecventa industriala -

    DPST ) :

    tensiunea nominala de izolare : 660V c.a. ;

    incorporat in intreruptorul automat sau separat ;

    supratensiunea de declansare : Uf = 270 10 V ; Ul= 467 10 V

    timp de declansare : 0,13 - 0,2 s ;

    nu trebuie sa functioneze la varfuri de tensiune de 300 V cu timpi de 50 ms;

    nu trebuie sa declanseze la sarcini inductive accentuate : cos = 0,35;

    In toate situatiile in care modulul voltmetric a lucrat si a determinat

    declansarea disjunctorului, functionarea va fi semnalizata optic (stegulet mecanic, sau

    led) ;

    buton de test /RESET.

    Se interzice suntarea contactelor intrerupatorului prin legarea modulului voltmetric (

    DPST-ului) .

    Dispozitivele de protectie care se monteaza in amonte de contactele interuptorului,

    vor fi prevazute cu o protectie la defecte interne ;

    Contor trifazat de energie electrica activa :

    tensiune nominala : 3 230 / 400 V ;

    curent nominal de baza ( Ib ) : 5 40 A , in functie de varianta ;

    clasa de precizie : 0,5 sau mai buna ;

    temperatura de functionare in clasa de precizie : -30 C +70 C

    Ceas decomutareelectronic :

    tensiune nominala : 230 V ;

    inclus in contor sau separat .

    Contor trifazat pentru energie electrica reactiva ( exclusiv la varianta BMPTd -

    16 sau BMPTd/m - 16 ) :

    tensiune nominala : 3 230 / 400 V ;

    curent nominal de baza ( Ib ) : 5 40 A , in functie de varianta ;

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    43/59

    clasa de precizie : 2 .

    suprasarcina : 200 % .

    Transformatoare de curent ( numai pentru varianta BMPT i/m ) :

    raport de transformare : 50 250 / 5 A , in functie de varianta ;

    clasa de precizie : 0,5 sau mai buna ;

    Intreruptor diferential tetrapolar ( optional ):

    tensiunea nominala de izolare : 660V c.a. ;

    curent nominal : 25 ; 40 ; 63 ; 80 ; 100 ; 125 ; 160 ; 200 ; 250 A in functie de varianta

    ;

    capacitate de rupere : 6 18 kA ;

    curent diferential nominal : 300mA .

    Circuitele electrice interioare vor fi realizate cu conductoare din cupru , izolate :

    conductoarele din circuitul primar , din cupru , flexibile ;

    conductoarele din circuitul secundar , de culori diferite si avand capetele

    inscriptionate ;

    pentru echipamentele care nu se monteaza la fabricatie , capetele conductoarelor vor

    fi fasonate si pregatite pentru conectarea la bornele respective ;

    capetele conductoarelor de cupru multifilare sa fie prevazute cu manson de co

    ntact;

    se vor asigura legaturile necesare pentru protectia impotriva electrocutarii prin

    atingere indirecta , prin legare la nulul retelei si la o priza de pamant , locala(proprie) de pamant Rpl ( schema TN ) sau prin legare la o priza proprie (schema TT

    ), si Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni

    pana la 1000 Vc.a. si 1500 Vc.c.indicativ I 7 - 2002

    MENTIUNI SPECIALE

    - Utilizarea unui intreruptor avand si protectie la curenti diferentiali reziduali este

    optionala.

    - Protectia electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza conform Normativului

    pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vc.a. si 1500Vc.c.indicativ I 7 - 2002 .

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    44/59

    - In cazul in care consumatorul doreste instalarea unei protectii suplimentare

    impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la curenti diferentiali reziduali

    ( In = 10 30 mA ) o poate realiza in tabloul propriu de distributie conform Normativului

    pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vc.a. si 1500

    Vc.c. ( I7-2002 ) ; aceasta nu face parte din instalatiile furnizorului , punctul de delimitare

    fiind la bornele de iesire ale contorului montat in blocul de masurare si protectie .

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    45/59

    Schema electrica de montaj BMPTd varianta 1 sistem TT

    Nota:

    incintele metalice se vor lega la masa prin intermediul bornei interioare;

    LEGENDA :

    USOL - intreruptor automat

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    46/59

    ID - intreruptor diferential

    DPST - modul voltmetric

    Schema electrica de montaj a BMPTd varianta 2 sistem TT

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    47/59

    ANEXA 4

    Schema electrica de montaj a BMPTd sistem TN

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    48/59

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    49/59

    8. Problema factorului de putere

    In evolutia electroenergeticii, o prima masura de rentabilizare a tranzitului (dupacresterea tensiunii de transport si distributie) a fost dimensionarea in functie de puterea ceruta

    de consumatori si nu cea instalata la acestia.

    Cu timpul, mai intai s-a constatat ca circulatia de putere reactiva, desi necesara la

    consumatori, este nerentabil sa circule prin reteaua de transport, distributie si alimentare.

    Astfel a aparut problema factorului de putere care trebuia rezolvata astfel:

    -sa se asigure la consumator (fiecarui receptor in parte) puterea electrica reactiva (Q 1) de care

    are nevoie (S1 =P +jQ1), dar pe reteua electrica aceasta, pentru un anumit P, sa aiba o valoare

    Q2 cit mai mica (S2 = P+jQ2). In prima instanta s-au cautat metodele de rezolvare a cestei

    probleme, iar dupa ce acestea au fost descoperite, s-au impus restrictii consumatorilor, in

    ceea ce priveste structura puterii absorbite din retea (S2=P+jQ2) pentru o anumita putere

    necesara (S1=P+jQ1) in scopul rentabilizarii tranzitului de putere prin retea, mai pe scurt, a

    ameliorarii factorului de putere.

    8.1.Metode de ameliorare a factorului de putere

    Pentru ca o anumita putere reactiva Qc= Q sa nu mai circule (oscileze) prin retea,

    se pot folosi doua metode:

    a)- producerea cu surse locale a puterii Q, la consumator, folosind motoare electrice

    sincrone supraexcitate sau chiar generatoare electrice. Aceasta metoda se aplica mai putin la

    consumatori datorita dificultatilor de exploatare a motoarelor sincrone, iar generatoarele, la

    consumator, se utilizeaza din aceleasi motive, dar si din alte motive (asigurarea resurselor

    primare) cu atat mai putin.

    b)-aplicarea proprietatii circuitelor L,C, paralele.

    Din cele prezentate , rezulta ca intre un circuit inductiv si o sursa, pe de o parte si unul

    capacitiv si sursa pe de alta parte, are loc un schimb oscilant de energie. Valorile schimbate

    sunt variabile in timp, dar sunt si compensatorii, in sensul ca in timp ce campul magnetic (de

    ex.) absoarbe energie, de la sursa cel electric o cedeaza. Rezulta ca prin conectarea unei

    capacitati C,

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    50/59

    in paralel cu o inductanta L, dupa conectarea la sursa si incarcarea uneia din ele cu energia

    maxima, aceasta nu va mai oscila intre fiecare in parte si sursa, ci va oscila numai intre ele, iar

    pe reteaua electrica va oscila numai diferenta puterii schimbate intre ele.

    Considerand energiile acumulate la un moment dat in fiecare din cele doua campuri :

    rezulta suma lor:

    In cazul acordului la rezonanta : ,rezulta:

    respectiv:

  • 7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune

    51/59

    Deci energia existenta in orice moment in cele doua campuri este constanta, oscileaza numai

    intre ele, iar puterea schimbata cu sursa pe retea este nula.

    Acest fapt rezulta si din aplicarea legii I-a a lui Kirchoff in nodul 1:

    iar din conditia (14.16) :

    Deci prin instalarea la un consumator reactiv inductiv de putere (S1=P+jQ1) in punctul

    de delimitare (de ex.) a unei baterii de condensatoare ce poate absorbi o putere reactiva QC, se

    va reduce puterea reactiva care