7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
1/59
Linii electrice de joasa tensiune
1. Notiuni introductive
Asa cum s-a aratat, energia electrica, dupa ce a fost produsa in centralele electrice,
pentru a fi pusa la dispozitia consumatorilor, este necesar sa fie transportata la distantemari, prin retele electrice de transport(RET), apoi distribuita, in perimetrul unor
aglomerari urbane, rurale, sau zone industriale.
In functie de puterea tranzitata prin retelele electrice de distributie (RED) si dedistantele la care se distribuie, aceste retele pot fi de diferite clase detensiuni(tab.1.1). Retelele electrice de distributie de medie tensiu 414e41ene(RED-MT) care au rolul de a alimenta cu energie, de regula, posturile detransformare, iar in cazul unor mari consumatori industriali, pot asigura sialimentarea cu energie a unor receptori de medie tensiune.
Pentru consumatorii care au numai receptori de energie electrica a caror tensiunenominala se inscrie in clasa retelelor de joasa tensiune, sau au si asemenea receptori
( de ex.: sistemele de iluminat si receptorii electrocasnici),este necesar ca alimentarea acestor
consumatori sa se asigure prin, sau si prin retele electrice de joasa tensiune(RE-JT).
In cazul RE-JT, fiecare din cele doua aspecte, are o pondere insemnata
deoarece,consumatorii de joasa tensiune sunt foarte numerosi, iar receptorii de joasa
tensiune din cadrul acestora sunt de nelipsit (sisteme de iluminat si prizele
monofazate) si deosebit de raspanditi.
Particularitatea principala a unei RE-JT o reprezinta legtura electrica directa cu un
foarte mare numar de consumatori, in primul rand si cu un imens numar de receptori in
al doilea rand.
Ca urmare, structura de baza a unei RE-JT este cea din fig.1 , care cuprinde reteaua
electrica de distributie de joasa tensiune(RED-JT), pentru alimentarea consumatorilor
(fig.1.a) si reteaua electrica de la consumator (fig.1.b),formata din reteaua electrica de
distributie la consumator, de joasa tensiune(REDC-JT) si reteaua electrica pentru
alimentarea receptorilor (REAR-JT).
Elementul caracteristic al unei retele care asigura alimentarea cu energie electrica a
consumatorilor il reprezinta racordul electric, iar in cadrul acestuia, punctul de
delimitare (PD,fig.1.), delimiteaza domeniile de competenta in ceea ce priveste
exploatarea retelei respectiv, ale furnizorului ,de cele ale beneficiarului (consumator).De
regula, punctul de delimitare este constituit fizic, de contorul de tarifare a
energiei electrice, care este al furnizorului, insa beneficiarul trebuie sa aiba posibilitatea de a
urmari indexul.
Retelele electrice de distributie de joasa tensiune ale furnizorului, trebuie sa
asigure energia electrica la punctul de delimitare, iar REDA a beneficiarului la bornele
receptorilor, la parametri de calitate stabiliti prin contract .
Dintre acestea ,continuitatea in alimentare este direct determinata de configuratia
retelei electrice care asigura tranzitarea energiei electrice, respectiv de posibilitatea schemelorde conexiuni de a asigura rezerva in alimentare.
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
2/59
Deoarece RED-JT reprezinta ultima componenta a unui sistem electroenergetic
(SE), in raport cu consumatorii, cerintele privind asigurarea continuitatii in alimentare a
acestora sunt predominante.
Tipuri de receptori
Pe langa clasificarile, din punct de vedere a gradului de asigurare a continuitatii in
alimentare, din punct de vedere al rolului functional si a caracteristicilor lor de
functionare, receptorii electrici alimentati de la REA-JT se impart si in trei tipuri din
punct de vedere al coexistentei lor in REDA-JT.
Receptorii de forta sunt alimentati de la un sistem electric trifazat simetric 380/220V
(UR,US,UT) fig. 2. ,fiind caracterizati din punct de vedere electric prin trei impedante
Z1,Z2,Z7 ce pot fi conectate in stea, fig.2.a, sau in triunghi, fig.2.b.
Prin concepere si executie, receptorii trifazati reprezinta un sistem trifazat echilibrat si ca
urmare nu necesita alimentarea printr-o retea electrica cu patru conductoare (nulul de lucru nu
este necesar). Din acest motiv,(al neaccesibilitatii nulului sistemului electric trifazat al sursei),
intr-o asemenea retea , tensiunea de faza nu este accesibila.
In cazul in care receptorul trifazat este un utilaj, pentru care este necesar sa se asigure
iluminare locala (strung, freza,masina de gaurit, etc.), reteaua de alimentare trebuie sa
fie cu patru conductoare, pentru a fi accesibila si tensiunea de faza (220V), daca nu seadopta alte solutii tehnice.
Evident, cerintele cu privire la simetrizarea sarcinilor, recomanda ca reteaua electrica
pentru alimentarea receptorilor de forta sa fie trifazata fara nul.
Acesta este unul dintre motivele care recomanda ca reteaua electrica trifazata pentru
distributia energiei electrice la consumator si cea de alimentare a receptorilor trifazati de forta
sa fie separata de cea similara pentru receptorii de iluminat si prize. Un alt motiv pentru care
cele doua categorii de retele, la consumator , sunt separate il reprezinta regimul perturbator al
unor receptori de forta asupra celor de iluminat, datorita variatiei curentului pe care il absorb,
deci si a tensiunii de alimentare.
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
3/59
Din punct de vedere a asigurarii a continuitatii in alimentare, receptorii de forta pe de
o parte si cei de iluminat si prizele, pe de alta parte, fac parte din categorii diferite, in
sensul ca REDA-JT a receptorilor de forta este prevazuta cu un nivel de rezervare
superior, in functie si de categoria receptorilor, fata de REDA-JT pentru iluminat si
prize.
Continuarea lucrului la utilaje, in cazul pierderii alimentarii de catre REDA-JT pentru
receptorii de iluminat si prize, este asigurata de catre sistemul de iluminat de
siguranta pentru continuarea lucrului.
Un motiv strict economic, care impune separarea receptorilor de forta de ceilalti, este
eventuala tarifare diferentiata a energiei electrice pentru receptorii de forta, fata de cei de
iluminat si prize, iar altul strict tehnic este cel legat de caderile admisibile de tensiune, care
sunt diferite pentru receptorii de forta fata de cei de iluminat si prize.
Asa cum se va vedea, inexistenta conductorului de nul si caracterul static (de regula) alreceptoarelor de forta, impun un mod diferit de aplicare a protectiei prin legare la nul,
pentru evitarea pericolului de electrocutare, fata de celelalte categorii de receptori.
In cazul in care alimentarea receptorilor de forta se face de la sistemul trifazat de
tensiuni 66o/5ooV separarea celor doua tipuri de retele se impune de la sine.
Receptorii de iluminat sunt constituiti din corpurile de iluminat, sursa de lumina din
cadrul sistemelor electrice de iluminat interior, sau exterior.
Sursele electrice de lumina cu care se echipeaza un corp de iluminat au tensiunea
nominala de 220V (si firma GENERAL ELECTRIC ,din SUA, unde se utilizeaza
sistemul trifazat de tensiuni 220/127V, produce lampi cu tensiunea nominala de
220V).
Aceasta tensiune ,in cadrul sistemului electric trifazat cu tensiunile 380/220V se obtine intre o faza si nulul sistemuluielectric trifazat al sursei .
Din acest motiv REDA-JT pentru alimentarea receptorilor de iluminat trebuie sa fie
alimentata de la o sursa (post de transformare sau generator electric) cu infasurarile
conectate in stea (Y), fig.7.,cu neutrul accesibil (Yo ),respectiv cu neutrul '
prelungit' printr-un conductor de nul pana la fiecare receptor in parte.
Fiind sarcini monofazate, incarcarea celor trei faze ale RE-JT va fi nesimetrica si ca
urmare, la proiectarea si executia acestor retele trebuie sa se urmareasca echilibrarea
puterii pe cele trei faze.
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
4/59
O caracteristica a receptorilor de iluminat o reprezinta, posibilitatea redusa de
electrocutare prin atingere indirecta datorita amplasarii lor la inaltime.
Ca urmare, pentru corpurile de iluminat, nu se aplica protectia prin legare la nul,ca in
cazul celorlalte tipuri de receptori.
Spre deosebire de receptorii de forta si cei alimentati de la prizele monofazate (aparate
electrocasnice, de birou,etc.) acesti receptori absorb un curent constant in timp, deci
nu produc socuri. Ca urmare ,nu sunt perturbatori pentru ceilalti, iar valorile
curentilor, in functie de care se dimensioneaza caile de curent se stabilesc cu
exactitate.
Prizele monofazate nu reprezinta receptori propriuzisi ci, un aparat la care , prin fise,
sunt conectati receptori monofazati a caror putere nominala nu depasesc 2 kw,respectiv, un curent absorbit de 10A.
Receptorii monofazati alimentati, prin conectarea (bransarea) la o priza, sunt din
categoria' debrosabili' respectiv, nu sunt conectati permanent (legatura fixa).
Pentru comanda acestora (pornire,oprire), exista aparate de conectare speciale, incorporate in
receptor.
Datorita marii diversitati a receptorilor monofazati (pe seama puterii absorbite) a
specificului lor (radio,TV,radiator electric,masina de spalat,etc.) si a caracterului
debrosabil, probabilitatea producerii unei soc electric este foarte mare si ca urmare, in
sistemul electric din care fac parte acesti receptori, se impune protectia prin legare la
nul.
Intrucat puterea si numarul receptorilor monofazati ce pot fi bransati la o priza
monofazata depind in mare masura de posibilitatile materiale ale 'consumatorului',
dimensionarea cailor de curent prin care sunt alimentate prizele monofazate se face si
in functie de tipul RE-JT (urban, rural), inclusiv de numarul de locuitori ai aglomerarii
urbane.
Pe seama caracteristicilor diferite ale receptorilor de iluminat, fata de cele ale prizelormonofazate, retelele electrice de alimentare (REA ; fig.1.b.), aferente lor se separa.
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
5/59
Ca urmare, pe seama caracteristicilor specifice fiecaruia din cele trei tipuri de
receptori, reteaua electrica de distributie si alimentare de joasa tensiune REDA-JT de
la consumator ,fig.1, are structura din fig. 4., din care rezulta ca REDA pentru
receptorii de forta este separata de REDA pentru cei de iluminat si prize, fiind
alimentate de la tablouri generale (TG, surse) diferite, iar RED este comuna pentru
receptorii de iluminat si prize (fig.4.b), insa la nivelul retelei de alimentare ,acestea sesepara.
Se remarca faptul ca conductorul de nulul (N) al sistemului electric trifazat, comun in
RED, se transforma in nul de lucru (NL) si nul de protectie( NP) la nivelul retelelor de
alimentare (fig. 1.b.).
In fig.1. si fig. 4., TG si TS, reprezinta tablouri electrice de distributie,
( generale, respectiv secundare) care in principiu sunt puncte de conexiunia si care la nivelul
RE de joasa tensiune au aceasta denumire particulara. ( in perioada de inceput a
electroenergeticii, datorita necesitatilor practice si dimensiunilor mici se amplasau pe perete -ca un tablou).
7.4. TIPURI DE CONSUMATORI
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
6/59
Intre furnizorul de energie electrica si consumatorii de energie electrica, prestarea serviciului
de alimentare cu energie electrica se face pe seama unui contract de furnizare cu clauze
diferentiate in functie de tipul consumatorului. Din acest punct de vedere, consumatorii de
energie electrica sunt definiti astfel:
-consumator final - persoana fizica sau juridica care consuma energie electrica pe baza decontract si ale carui instalatii electrice de utilizare sunt conectate la instalatia de alimentare
a furnizorului prin unul sau mai multe puncte de delimitare , prin care primeste si in conditii
determinate retransmite energie electrica unor subconsumatori .
- consumator casnic - Consumatorcare utilizeaza energie electrica in exclusivitate in
scopuri casnice (pentru iluminat artificial in interiorul si exteriorul locuintei, precum si
pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta). Receptoarele
electrocasnice cuprind totalitatea bunurilor de larg consum destinate uzului propriu si
care sunt alimentate cu energie electrica la tensiunea de 220/380 V;
- consumator industrial si similar- consumatorul care foloseste energia electrica, inprincipal, in domeniul extragerii de materii prime, a materialelor sau a unor produse
agricole in mijloace de productie sau bunuri de consum. Prin asimilare, santierele de
constructii, statiile de pompare, inclusiv cele pentru irigatii, unitatile de transporturi
feroviare ,rutiere, navale si aeriene si altele asemenea, se considera consumatori
industriali. Sunt definiti ca mici consumatori industriali cei cu puteri contractate de
100Kw sau mai mici pe loc de consum.
In functie de puterea electrica activa maxima simultan absorbita acesti consumatori se
clasifica , la rindul lor astfel:
-Mici consumatori Consumatori cu puteri contractate (pentru consumatorii noi puterile
maxime simultan absorbite solicitate prin cererea de aviz tehnic de racordare) de 100 kW sau
mai mici pe loc de consum, cu exceptia consumatorilor casnici;
-Mari consumatori Consumatori cu puteri contractate (pentru consumatori noi puterile
maxime simultan absorbite solicitate prin cererea de aviz tehnic de racordare) de peste 100
kW pe loc de consum.
Contractele de furnizare a energiei electrice au clauze diferentiate pentru marii si micii
consumatori ;
- o categorie speciala de consumatori, o reprezinta sistemul electric de iluminat public
stradal. Acesta, este alimentat din P.T. aferent zonei geografice
(urbane sau rurale) pe care o deserveste si este in patrimoniul administratiei locale
(primarie), dar este exploatat de furnizorul de energie electrica. Cheltuielile ocazionate
de energia electrica consumata si de cele de intretinere fiind suportate de administratia
locala. In fiecare post de transformare exista punctul de delimitare (contor de energie
), specific oricarui racord electric
.
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
7/59
Dimensionarea retelelor si instalatiilor electrice de joasa tensiune.
Elementele componente ale unei retele electrice de joasa tensiune (RE-JT) sunt supuse in
timpul fiinctionarii la o serie de solicitari. Prin dimensionare se urmareste alegerea si
verificarea fiecarui element component al RE-JT astfel incat, caracteristicile sale sa permita
asigurarea cerintelor:
- stabilitatea termica si dinamica a elementelor RE-JT, parcurse de curentii de sarcina;
- corelarea nivelului de izolatie cu treapta de tensiune;
- parametrii de calitate ai energiei electrice, in punctul de delimitare cu abonatul si la fiecare
receptor in parte;
- rentabilitatea tranzitului de energie electrica.
In functie de natura elementului RE-JT dimensionarea se face, pe langa o serie de cerintecomune si pe seama unor cerinte specifice.
Asa cum s-a aratat, o retea electrica este in primul rand, o cale de curent care asigura tranzitul
energiei electrice de la sursa la consumator (receptor). Din acest punct de vedere liniile
electrice ale RE reprezinta calea propriu-zisa de curent. Aparatele electrice, pe langa rolul
functional bine definit reprezinta si o cale de curent fiind parcurse, in regim normal sau de
defect, de aceeasi curenti ca si liniile electrice pe care se monteaza.
Deci, fiecare element al unei RE va fi dimensionat, in primul rand, sa suporte solicitarile
determinate de curentii de regim normal sau de defect, din cerinta de a se asigura stabilitatea
lor termica si dinamica (mecanica), precum si corelarea nivelului de izolatie cu treapta de
tensiune.
Cerinta privind asigurarea parametrilor de calitate se asigura in mod diferentiat pentru
elementele RE-JT. Astfel, pentru liniile electrice este necesara verificarea incadrarii
pierderilor de tensiune in limitele admise. Aparatele electrice de conectare si de conectare si
protectie au o influienta deosebita asupra continuitatii in alimentare, prin asigurarea unor
conectari/deconectari selective si in anumite intervale de timp. Evident, intervalele de timp
sunt impuse pe de o parte de asigurarea stabilitatii termice in regim de scurta durata, iar pe de
alta parte de transformarea unei intreruperi in alimentare, eventual, intr-un gol de tensiune.
Cerinta privind rentabilitatea tranzitului de energie electrica se refera in principal la liniile
electrice si la transformatoarele electrice de putere, elemente ale retelei cu valori
semnificative ale parametrilor electrici (R,X).
Din cele de mai sus rezulta ca dimensionarea unui element al RE se face in doua etape :
- prima, de alegere, cand se stabilesc caracteristicile nominale ale elementului astfel incat
acestuia sa i se asigure o fimctionare stabila in regim normal;
a doua, de verificare, cand se stabilesc eventual noi valori pentru caracteristicile
rezultate in urma alegerii, precum si valori pentru alte caracteristici in functie de natura
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
8/59
elementului (linie electrica, aparat electric, etc.) sau se intervine asupra configuratiei
retelei (mai multe cai de curent in paralel, schema electrica de distributie, etc.).
Se impune precizarea, pentru aparatele electrice, ca acestea se monteaza (in tablourile
electrice) in RE in functie de tipul schemei electrice a acesteia, iar solicitarile la care sunt
supuse sunt determinate si de tipul schemei respectiv, de circulatiile de curenti ce se stabilescin cazul trecerii pe o configuratie ce permite asigurarea rezervei in alimentare.
Din punct de vedere a modului de determinare a puterii de calcul exista doua situatii distincte
:
- cand elementul retelei electrice este parcurs de curentul unui singur receptor, fiind
definit circuit electric respectiv, cand se asigura alimentarea de la un tablou electric secundar
(TS). Circuitele de iluminat si prize reprezinta o exceptie;
- cand elementul retelei este parcurs de curentii mai multor receptori, fiind definit coloana
electrica, care realizeaza legatura intre tablourile electrice ale retelei.
In urma dimensionarii unui conductor sau cablu rezulta, pentru acesta, o anumita valoare a
sectiunii partii sale active (calea de curent).
Alegerea sectiunii conductoarelor si cablurilor se face pe seama puterii de calcul care se
determina in fimctie da natura elementului retelei electrice.
A) Alegerea sectiunii circuitelor electrice.
A-l. - de iluminat si prize.
Daca incarcarea circuitelor este diferita atunci, se calculeaza valoarea curentului
corespunzatoare incarcarii reale, pentru faza cea mai incarcata :
unde : - n - numarul de corpuri de iluminat, locuri de lampa,montate pe un circuit
- PLLI - puterea instalata a unui corp de iluminat (loc de lampa), iar curentul de calcul va fi :
IC=PC/ 220V [A]
Pentru circuitele monofazate de prize, datorita caracterului aleator al receptorilor, se
recomanda respectarea numarului de prize alimentate de pe un circuit, pentru care sectiunea
conductoarelor are valori ce permit executarea relativ usoara a instalatiei electrice interioare.
A-2-de forta.
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
9/59
Cunoscand valoarea puterilor de calcul, Pc sau Ic, pentru un circuit sau coloana, alegerea
sectiunii, din conditia de asigurare a stabilitatii termice a caii de curent ,se face tinand cont si
de conditiile concrete in care vor ftmctiona aceastea. Producatorul conductoarelor sau
cablurilor indica o valoare admisibila a curentului, (Iad), pentru o anumit[ sectiune,
corespunzator unor conditii, de regula, de temperatura si in functie de natura izolatiei.
Pentru circuitele si coloanele care se monteaza in interior curentul admisibil (Iad) al
producatorului se corecteaza astfel :
Iad = Iad xk
unde : - k1 - coeficient de corectie dupa temperatura mediului ambiant;
-Iad - curentul admisibil al unei sectiuni in regim permanent, pentru temperatura
mediului ambiant de +25C, in ftinctie de natura izolatiei si numarul de conductoare montate
intr-un tub de protectie.
Conditia de alegere este :
IcIad
unde : -Ic este curentul de calcul al coloanei sau circuitului electric, atat din schemele de
iluminat si prize cat si de forta.
Pentru conductoarele si cablurile montate in exterior curentul admisibil (Iad) al producatorului
se corecteaza in fimctie de conditiile de pozare - in aer ;in subteran. La pozarea in aer curentul
admisibil se corecteaza astfel:
Iad=Iadxk1xk2
unde : - k1- coeficient de corectie m fimctie de modul de pozare in aer (pe pereti, gratare,
stelaje);
k2 - coeficient de corectie in functie de temperatura mediului ambiant (la3O0C k2 = l). In
cazul pozarii in pamant:
Iad=Iadxk1xk2xk3
unde : - k1 - coeficient de corectie in functie de rezistenta termica a solului;
- k2 - coeficient de corectie in fimctie de numarul cablurilor pozate direct in pamant;
- k3 - coeficient de corectie in functie de temperatura solului. Sectiunea conductorului sau
cablului care satisface cerinta de alegere, este cea pentru care i se asigura acestuia stabilitatea
termica in regim de lunga durata.
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
10/59
4. Calculul modulului caderii de tensiune depinde de tipul retelei electricerespectiv, de regimul de incarcare al acesteia.
Admitand ca reteaua electrica este echilibrata, caderile de tensiune intr-un sistem electric
trifazat pot reprezenta :
- un sistem electric trifazat simetric, daca sistemul de curenti trifazati de sarcina este simetric;
- un sistem electric trifazat nesimetric, daca sistemul de curenti trifazati de sarcma este
nesimetric. In acest caz, se va calcula caderea de tensiune pe faza cea mai incarcata.
A.1 Calculul pierderilor de tensiune in retele electrice incarcate simetric.
A.1.1- cu o sarcina concentrata la capat.
In fig. 12.2. se prezinta schema electrica corespunzatoare acestui caz.
Adoptand ca referinta tensiunea de faza la receptor, Ur, fig.12.2.b, rezulta:
(12.11)
respectiv:
deoarece in retele incarcate simetric (pentru alimentarea receptorilor trifazati de forta)
curentul pe nul este zero :
(12.12)
iar conductorul de nul nici nu exista.
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
11/59
Diagrama fazoriala corespunzatoare fig.12.2.b. este prezentata in fig.12.3.a., unde s-a
considerat RE prin impedanta: Z=R+jX iar impedanta :
Modulul caderii de tensiune ,U, , este segmentul uw, adoptand ca referinta tensiunea la
receptor. Rezulta:
Determinarea analitica a valorii acestui modul este posibila, dar dificil de efectuat. Deoarece,
corespunzator valorilor admise ale caderilor de tensiune unghiul , dintre Usi Ur ,are valori
foarte mici,(24)0 electrice, se admite aproximarea
Ca urmare, valoarea modulului caderii de tensiune se determina ca proiectia componentelor
acesteia pe directia axei de referinta (Ur). Aceasta valoare este definita in literatura de
specialitate drept pierdere de tensiune, iar modulul caderilor de tensiune se vor calcula ca
pierderi de tensiune.
Rezulta, pentru pierderea de tensiune pe faza unei retele electrice trifazate simetrice, expresia
analitica:
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
12/59
Deoarece in practica se opereaza cu puterile trifazate, iar verificarile se efectueaza cu valorile
procentuale, expresia (12.15) se poate transforma astfel:
respectiv:
unde: -P si Q sunt puterile trifazate, activa si reactiva, absorbite de sarcina concentrata la
capat.
AL2. - cu doua sarcini concentrate .
Cu i1 si i2 s-au notat curentii celor doua sarcini concentrate, iar 1 si 2 reprezinta defazajul
dintre acesti curenti si tensiunile care ii determina, U1 si U2; cu r si x s-au notat parametrii
unui tronson al retelei.
Curentii pe tronsoanele retelei ,care determina caderile de tensiune, determinati de cei de
sarcina sunt,
:
Pentru a calcula pierderea de tensiune intre U1 si U2 , ca suma a pierderilor de tensiune
corespunzatoare caderilor de tensiune :
si adoptand ca referinta pe U2 , sunt necesare urmatoarele aproximari :
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
13/59
-proiectia fazorului r1I1 pe directia lui U2 se aproximeaza cu r1I1cos1 , desi unghiul real nu
este 1 ci unghiul dintre I1si U2 .
-in mod similar proiectia fazorului x1I1 pe directia lui U2 se aproximeaza cu x1I1sin1.
Ca urmare, pierderea de tensiune in retele electrice trifazate incarcate simetric cu douasarcini concentrate are expresia analitica :
In cazul mai multor sarcini concentrate este admisa aceeasi aproximatie, deoarece eroarea de
unghi cumulata nu depaseste valoarea unghiului mentionata mai sus.
Deoarece in practica se cunosc valorile curentilor absorbiti de sarcini (i1, i2.in) expresia
se poate transforma, notand :
care reprezinta rezistenta respectiv, reactanta de la sursa pana la sarcina concentrata astfel:
iar daca se opereaza cu puterile trifazate ale sarcinilor (pi,qi):
[%]
A.2. Calculul pierderilor de tensiune in retele electrice trifazate incarcate nesimetric .
Retelele electrice trifazate care alimenteaza si receptori monofazati (corpuri de iluminat si
prize), pe de o parte ,au conductor de nul iar ,pe de alta parte, pe acesta circula un curent
determinat de rezultanta sumei vectoriale, fig.12.2.,:
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
14/59
Caderea totala de tensiune pentru o faza va avea doua componente :
unde:
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
15/59
- UFRST este caderea de tensiune pe conductorul de faza si care se calculeaza asa cum s-a
aratat anterior ;
- UN=IN(RN+jXN) este caderea de tensiune pe conductorul de nul care, in principiu, se
calculeaza similar cu cea de pe conductorul de faza , daca se cunosc valorile curentului IN.
Deoarece caderea de tensiune totala este suma a doua marimi vectoriale, este dificila
determinarea valorii modulului acesteia si a valorii procentuale necesare verificarilor.
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
16/59
Totodata, caderile de tensiune pentru cele trei faze sunt diferite din doua cauze :
- pe de o parte, curentii pe faze sunt diferiti:
- pe de alta parte, caderea de tensiune pe nul este unica, iar caderile de tensiune pe
conductoare de faze formeaza un sistem electric trifazat.
Pentru calculele de verificare este necesar sa se determine modulul caderii de tensiune totalapentru circuitul de faza cel mai incarcat.
Analitic se demonstreaza ca, rezultanta sumei vectoriale a vectorilor ce formeaza un sistem
trifazat are defazajul (directia si sensul) mai mic in raport cu vectorul cel mai mare dintre cei
trei si ca urmare, valoarea cea mai mare a caderilor de tensiune se va inregistra pe faza cea
mai incarcata. Deoarece calculul analitic riguros este laborios, in continuare se vor determina
caderile de tensiune totale pentru un sistem electric trifazat nesimetric (cu patru conductoare)
cu urmatoarele caracteristici particulare :
- curentul este cel mai mare pe faza R;
- sarcina are acelasi caracter pe fiecare faza, nesimetria fiind determinata de inegalitatea
modulelor impedantelor de sarcina;
- se neglijeaza reactanta liniilor in raport cu rezistenta (admisa in retele electrice de joasa
tensiune);
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
17/59
- sistemul de tensiuni este practic simetric. In aceste conditii particulare diagrama fazoriala a
curentilor ,respectiv curentul pe conductorul de nul are expresia :
Adoptand ca referinta pe IR si inlocuind valorile curentilor Is si IT cu valoarea lor medie :
rezulta:
unde IR/IR este vectorul unitar de referinta, coliniar cu IR.
Ca urmare, in cazul particular considerat (curentul pe nul este in faza cu cel de pe faza cea
mai incarcata, ceea ce permite determinarea caderii de tensiune totale pentru faza R ca suma
algebrica a celor doua componente ,pierderea de tensiune va fi :
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
18/59
Determinarea pierderii de tensiune totale in mod similar si pe celelalte doua faze nu este
corecta deoarece cele doua componente ale acesteia nu mai sunt coliniare (sunt defazate cu 2/3).
Constructia retelelor electrice
Datorita nivelului de tensiune mult mai redus (400 V ) in cazul LEA JT ( Linii
Electrice Aeriene de Joasa Tensiune ) izolatoarele intrebuintate au un gabarit mult mai
redus, sunt construite dintr-un material mai putin pretentios, mai ieftin , de obicei din
portelan obisnuit , cu glazura alba , in gama de tipuri, forme si dimensiuni specifice diferitelorfeluri de linii. Aceste izolatoare nu mai sunt necesare in cazul utilizarii conductoarelor
torsadate ( conductoarele sunt deja izolate, nu necesita izolatoare suplimentare).
Izolatoarele de joasa tensiune ,trebuie sa asigure posibilitatea de sustinere sau
intindere a conductoarelor de diferite sectiuni , si o anumita sarcina minima la rupere.
Conductoarele utilizate la LEA JT din considerente mecanice, vor avea sectiunile
minime dupa cum urmeaza ;
a). conductoare izolate torsadate :
- 35 mmp, conductore din aluminiu , pentru alimentarea consumatorilor ;
- 16 mmp, conductoare din aluminiu , pentru alimentarea iluminatului public ;
- 50 mmp, conductoare din otelaluminiu sau aliaje de aluminiu, pentru nulul
purtator;
b). conductoare neizolate :
- 35 mmp, conductoare din aluminiu, pentru alimentarea consumatorilor ( faze
nul )
- 25 mmp, conductoare din otel - aluminiu sau aliaje de aluminiu, pentru
alimentarea consumatorilor ( faza, nul )
Conductoarele neizolate vor fi montate in dispozitie orizontala (coronament )
orizontal ; in cazuri justificate se admite si dispozitia verticala ( coronament vertical).
Indiferent de tipul coronamentului (orizontal sau vertical ), conductoarele se vor
amplasa dupa cum urmeaza :
a). conductoarele de faza ale circuitului (circuitelor) de utilizari casnice se dispun in
partea dinspre case :
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
19/59
b). conductorul de nul se dispune in partea de jos a coronamentului , langa stalp.
c). conductorul ( conductoarele ) de iluminat public se dispune pe partea dinspre strada
a coronamentului.
Conductorul de nul se va monta , de regula , direct pe consola sau bratara ( faraizolator), prin inermediul unei cleme . In cazul in care se vor folosi izolatoare , se va
executa un inel de recunoastere langa fiecare izolator de nul.
Distanta minima intre conductoarele neizolate in punctele de prindere, pe orizontala
sau verticala , indiferent de tipul coronamentului nu va fi mai mica decat 0,5 m.
Distanta minima dintre conductoare si stalp sau orice alt element legat la pamant
trebuie sa fie de 5 cm.
Distanta minima pe verticala de la conductoare , in punctul de sageata maxima , si
suprafata solului trebuie sa aiba urmatoarele valori :
6 m , in zonele cu circulatie frecventa
5 m in zonele cu circulatie redusa ;
4 m in zonele greu accesibile pentru oameni ( de exemplu ; pante
abrupte , mlastini)
Linii electrice aeriene de joasa tensiune cu mai multe circuite se pot realiza in
variantele :
a). cu conductoare izolate torsadate ;
b). cu conductoare neizolate :
c). cu un circuit cu conductoare izolate torsadate si un circuit cu conductoare
neizolate.
La lini electrice cu doua conductoare izolate torsadate , fasciculele se pot monta pe
aceasi parte a stalpului sau de o parte si de alta a lui. Distanta dintre fascicule nu se normeaza
.
In cazul liniilor cu un circuit cu conductoare izolate torsadate si un circuit cuconductoare neizolate , distanta minima intre cele doua circuite , pe orizontala sau pe verticala
, va fi de 30 cm.
La linii aeriene cu stalpi comuni pentru josa si medie tensiune se vor respecta
urmatoarele :
Circuitul de joasa tensiune se monteaza sub circuitul de medie tensiune
. Distanta pe stalp intre elementele liniei de medie si joasa tensiune va
fi de minimum 1,5 m.
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
20/59
Distanta pe verticala intre conductorul inferior al liniei de medie
tensiune , la conditia de sageata maxima , si conductorul superior al
liniei de joasa tensiune va fi de minimum 1.5 m, daca deschiderea
dintre stalpi este mai mica sau egala cu 40 m, si de 2,0 m daca
deschiderea este mai mare de 40 m.
La linii cu conductoare izolate torsadate montarea fasciculelor se face functie de
conditiile concrete din teren :
a). pe stalpi :
b). pe fatetele cladirilor ( fascicul pozat sau intins)
Montarea fasciculelor pe stalpi sau pe fatadele cladirilor se face cu cleme si armaturi
special
destinate acestui scop.
Distanta minima pe verticala de la fasciculul torsadat montat pe stalpi , in punctul de
sageata maxima , la sol, trebuie sa fie de 4 m.
Montarea fasciculelor pe fatetele cladirilor se va realiza cu respectarea urmatoarelor
conditii :
peretii trebuie sa fie din material necombustibil si rezistenti din punct
de vedere mecanic ;
in cazul fasciculului pozat distanta de la fascicul la sol va fi de
minimum 3 m
distanta de la fascicul la peretele cladirii sau alte elemente ale cladirii
va fi de circa 10 cm, in cazul fasciculului intins , si 3 cm in cazul
fasciculului pozat ;
se interzice montarea fasciculelor pe cladiri realizate din materiale
combustibile, precum si pe peretii incaperilor in care au loc procese
termice (de exemplu ; centrale termice, cosuri de fum )
se va urmari sa nu se degradeze aspectul arhitectural ( estetica )
mcladirii.
Exemple de conductoare torsadate ;
TYIR 50+3x70+1x16 ( conductorul de nul este de 50 mmp,cele trei
faze au cate 70 mmp, si mai are un circuit de iluminat de 16 mmp,
conductorul de nul fiind comun cu nulul iluminatului).
TYIR 50+3x50+2x16 ( conductorul de nul este de 50 mmp, cele trei
faze au cate 50 mmp,si mai exista un circuit de lumina la care si nululsi faza au cate 16 mmp.)
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
21/59
TYIR 16+25 (conductor pentru bransamente monofazate cu nul de 25
mmp, si faza de 16 mmp)
ACBYY 10x10 sau 16x16 sau 25x25 cablu coaxial de aluminiu pentru
bransamente
CCBYY 10x10 sau 16x16 sau 25x25 cablu coaxial de cupru pentru
bransamente
Conductoarele neizolate de aluminiu au sectiunile standardizate : 35, 50, 70, 120 mmp
Conductoarele de otel aluminiu au sectiunile standardizate de 35, 50, 70, 95, 120, 150
mmp
Regimuri de functionare ale instalatiilor de distributie de joasa tensiune
A. Regimul normal de functionare al instalatiilor de distributie de JT
Distributia in JT a energiei electrice se face prin linii retele electrice - aeriene (LEA)
sau subterane (LES, LEC).
Regimul normal de functionare al unei linii electrice, este regimul in care linia in
asamblu si elementele sale componente se gasesc in stare de functionare.
Pentru retelele publice de distributie de JT, regimul normal de functionare secaracterizeaza prin urmatoarele:
Schema de protectie (schema de legare la pamant)
Schema de protectie de tipul TN, unde:
prima litera indica metoda de punere la pamant a punctului neutru (JT) al trafo MT/JT:
T (Tera)legarea directa la pamant a sursei de alimentare
- a doua litera indica metoda de legare la pamant a maselor si partilor intermediare ainstalatiilor de joasa tensiune:
N (Neutru)legare la pamant prin conductorul de protectie:
PEN ( conductor comun [C]cu functie de PE si N , in cazul schemei TNC)
PE - ( conductor separat [S] cu functie exclusiva de PE in cazul schemei TNS)
Schema TN defineste metodele de punere la pamant descrise mai sus, in
practica utilizandu-se schemele
TN C (Tera Neutru - Comun)
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
22/59
unde functiile de neutru (N) si protectie (PE) sunt combinate intr-un singur
conductor PEN, pentru intreaga retea de distributie, distributia energiei facandu-se
deci prin retele cu patru conductoare (trei faze si PEN)
TNS (Tera Neutru - Separat)
unde functiile de neutru (N) si de protectie (PE) sunt asigurate prin doua conductoare
distincte (separate)
distributia energiei facandu-se deci prin retele cu cinci conductoare (trei faze
,PE si N)
Pe ansamblul instalatiilor distribuitor utilizator schema de protectie este de
tip TNCS, unde :
in reteaua de distributie functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-unsingur
conductor (PEN)
la utilizator functia de protectie este asigurata printr-un conductor (PE) separat de
conductoarele active si separat fata de conductorul de nul N .
ATENTIE: obligatoriu succesiunea TN-C (amonte); TN-S (aval).
Caracteristicile schemei TN-C
curenti mari de defect
tensiuni de atingere mari
OBLIGATORIU deconectarea automata la defect de izolatie (intrerupator,
fuzibil); dispozitive de curent rezidual nu se folosesc (defectul de izolatie = scc
faza pamant)
conductorul neutru legat la pamant in cat mai multe locuri
risc de incendiu important (la deteriorarea izolatiei pe JT)
schema interzisa in zonele cu pericol de explozie, incendiu
Caracteristica schemei TNS
interzisa legarea conductorului de neutru la pamant
protectia la foc nu este asigurata total (in caz de defect de izolatie)
(se recomanda dispozitiv de i rezid. cu i decl. de 500 mA)
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
23/59
Rezulta deci ca schema TN are un punct al alimentarii legat direct la pamant, iar
masele si partile intermediare ale instalatiei fiind legate in acest punct prin
conductoare de protectie.
In acest caz, trebuie respectate urmatoarele conditii:
toate masele instalatiei electrice care pot ajunge accidental sub tensiune trebuie legate prin
conductoare de protectie (PE, PEN) la neutrul alimentarii legat la pamant;
conductorul principal de protectie trebuie legat la pamant in apropierea fiecarui
transformator, la capetele si ramificatiile aeriene si la distante de cel mult 1000 m pe
traseu;
legarea la pamant trebuie sa se faca la prize individuale de pamant (avand rezistenta de cel
mult 10 ; in cazul solurilor cu rezistivitate mare, peste 200 m, se admite ca rezistenta
prizei sa fie de cel mult 20 ); prizele sunt distribuite pe ansamblul instalatiei, iar
rezistenta rezultanta a prizelor, interconectate prin conductorul PEN al retelei, trebuie safie cat mai mica posibil, dar nu mai mare de 4 .
In retelele de JT, protectia impotriva atingerilor indirecte se realizeaza prin masuri
care urmaresc intreruperea automata a alimentarii; dispozitivele de protectie destinate
acestui scop trebuie sa intrerupa automat circuitul ca urmare a unui defect intre o parte
activa si o masa a circuitului sau echipamentului, astfel incat sa nu se poata mentine o
tensiune de atingere mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c. un timp suficient pentru
crearea unui risc fiziopatologic periculos asupra unei persoane. In conditii speciale se
impun valori de 25 V c.a. si 50 V c.c.
Protectia impotriva atingerilor indirecte prin intreruperea automata a alimentarii se
realizeaza cu:
dispozitive automate de protectie impotriva supracurentilor;
dispozitive automate de protectie la curent diferential rezidual DDR.
Sistemul tensiunilor de alimentare
Se presupune ca retelele electrice sunt alimentate cu un sistem trifazat simetric de
tensiuni care indeplineste urmatoarele conditii
frecventa nominala trebuie sa fie de 50 Hz, valoarea medie a frecventei , masurata in timp
de 10 secunde, in retelele de distributie trebuind sa fie cuprinsa in intervalele 50 Hz 1 %
pe durata de 95 % dintr-o saptamana,
tensiunea nominala standardizata pentru retelele publice de tensiune este Un = 230 V intre
faza si neutru (pentru retelele trifazate cu patru conductoare), rezultand o valoare de 400 V
pentru tensiunea dintre doua faze;
in conditii normale de exploatare, excluzand intreruperile de tensiune, in timpul fiecarei
perioade a unei saptamani, 95 % dintre valorile medii efective pe 10 min. trebuie sa fie inbanda de Un 10%;
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
24/59
B. Abateri de la regimul normal de functionare al instalatiilor de distributie de JT
Abaterile de la regimul normal de functionare al retelelor de distributie se refera la
nerespectarea conditiilor impuse sistemului tensiunilor de alimentare; acestea apar
datorita proiectarii sau dezvoltarii necorespunzatoare a retelelor (linii lungi, sectiune
redusa etc.), variatiei sarcinii (inclusiv regimuri de pornire ale motoarelor electrice)si incarcarii dezechilibrate a sistemului de distributie. In primele doua cazuri apar
variatii in afara limitelor admise ale tensiunii de alimentare in timp ce nerespectarea
conditiei de simetrie a sistemului de tensiuni determina modificari (in sens crescator
si descrescator) ale tensiunilor de faza pe cele trei conductoare active, circulatii
suplimentare de curenti (inclusiv pe conductorul de nul), aparitia unor tensiuni
periculoase pe conductorul de protectie etc.
Consecintele acestor abateri sunt: functionarea necorespunzatoare a unor
echipamente electrice trifazate, deteriorarea unor receptoare monofazate datorita
alimentarii cu tensiune mai mare decat valoarea maxim admisibila, functionarea
necorespunzatoare a unor receptoare monofazate datorita alimentarii cu tensiune preamica, posibilitatea aparitiei unor accidente prin atingeri indirecte in instalatiile de
distributie si utilizare, cresterea consumurilor proprii tehnologice in instalatiile de
distributie, incarcarea conductorului de nul etc.
C. Regimuri de defect ale instalatiilor de distributie de JT
Regimul de defect al unei linii electrice este regimul in care apar deteriorari ale
elementelor componente insotite de intreruperea functionarii sau de trecerea la
regimuri nesimetrice de functionare. In analiza defectelor se urmareste determinarea
modificarilor care survin fata de situatia normala de functionare: aparitia unor
fenomene nedorite (arcul electric) care produc solicitari suplimentare, modificari ale
valorilor si formelor de unda ale curentilor, disparitia (anularea) unor tensiuni pe
faze, aparitia unor supratensiuni etc.
Functionarea in regim de defect nu este permisa deoarece ea este insotita de o serie
de efecte extrem de daunatoare dintre care se amintesc:
intreruperea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor;
valori foarte mari ale curentilor in retea;
tensiuni de atingere peste limitele admise;
supratensiuni in circuitele de alimentare cu energie electrica a receptoarelor, cu
distrugerea acestora (uneori insotita de incendii);
distrugeri ale instalatiilor de legare la pamant datorita trecerii unui curent de durata prin
electrozii prizelor de pamant si prin conductoarele de legatura la acestea, curent mai mare
decat cel avut in vedere la calculele de verificare a stabilitatii termice.
Defectele din retelele electrice pot fi grupate in defecte transversale si defecte
longitudinale.
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
25/59
Defecte transversale
Prin defecte transversale se inteleg scurtcircuitele si punerile la pamant. Acestea apar
sub forma atingerii conductoarelor neizolate ale LEA (datorita actiunii vantului,
caderii unor corpuri straine pe conductoarele liniei, atingerea de catre pasari sau
animale, etc.), deteriorarii izolatiei instalatiei electrice, ruperii conductoarelor de fazaale liniilor sub actiunea sarcinilor mecanice, manevrelor gresite in timpul exploatarii
etc.
a) Scurtcircuite bifazate si trifazate
Scurtcircuitele bifazate si trifazate, cu sau fara punere la pamant, sunt defecte care
apar mai rar in instalatiile electrice de distributie; oricum, ele sunt sesizate si eliminate
ferm (intr-un timp mai mic de 3 secunde) de dispozitivele de protectie impotriva
supracurentilor existente in instalatii. Valorile curentilor de scurtcircuit bi sau trifazat
sunt cuprinse in domeniul 200 2000 A pentru liniile electrice aeriene, respectiv
5005000 A pentru liniile subterane si depind de:
puterea transformatorului MT/JT;
sectiunea conductoarelor liniei;
distanta de la sursa la locul defectului.
b) Scurtcircuit monofazat
In instalatiile TN, prin scurtcircuit monofazat se intelege scurtcircuitul dintre unconductor de faza si conductorul de nul. Conditiile de severitate ale defectului depind
de caracteristicile sursei de alimentare (transformatorul liniei), caracteristicile retelei
(in special sectiunile conductoarelor, calitatea prizelor de pamant, numarul si calitatea
legaturilor la prizele de pamant) si locul aparitiei defectului; valorile curentului de
scurtcircuit monofazat sunt de 1001700 A pentru LEA, respectiv 3002500 A pentru
LES. Si in acest caz, sectorul defect trebuie izolat, intr-un timp mai mic de 3 secunde,
prin dispozitivele de protectie impotriva supracurentilor existente in cutiile de
selectivitate. Experienta de exploatare arata ca la o dezvoltare inadecvata a sistemului
de distributie, in special pentru defecte aparute la capat de retea, valoarea curentului de
scurtcircuit monofazat poate fi prea mica pentru actionarea acestor protectii astfel ca
se va trece la un regim de defect de durata, cu toate consecintele care pot rezulta dinaceasta.
c) Punerea la pamant monofazata
Punerea la pamant a unei faze are manifestari diferite, in functie de valoarea
rezistentei de trecere la locul de defect. Ea apare in cazul ruperii unui conductor de
faza, cu atingerea pamantului, sau in urma deteriorarii izolatiei unui conductor de faza
fata de masa, in absenta legarii acesteia la conductorul de protectie. In cazul punerii
nete la pamant, defectul este echivalent cu un scurtcircuit monofazat; in cazul punerii
la pamant prin arc electric sau rezistenta, curentul de defect poate fi prea mic (valori
cuprinse intre 20 si 80 A) pentru actionarea protectiei maximale si reteauafunctioneaza intr-un regim de defect de durata.
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
26/59
Defecte longitudinale
Prin defect longitudinal se intelege intreruperea conductoarelor unei retele electrice.
a) Intreruperea unei faze
Intreruperea unei faze poate aparea in urmatoarele cazuri mai importante:
ca urmare a ruperii unui conductor, fara a se produce un scurtcircuit sau o punere la
pamant;
ca urmare a intreruperii unui conductor, insotita de un scurtcircuit monofazat;
dupa deconectarea unei faze defecte in cazul unui scurtcircuit monofazat (arderea
sigurantei etc.).
Intreruperea unei faze schimba regimul de functionare al retelei: regimul normal,
echilibrat, devine un regim dezechilibrat, nesimetric. Ruperea unui conductor poate fi
insotita sau nu de aparitia unui scurtcircuit monofazat sau a unei puneri la pamant.
La retelele TN, intreruperea unui conductor, fara scurtcircuit sau punere la pamant,
transforma reteaua trifazata intr-o retea bifazata; in caz contrar, linia este transformata
intr-o linie trifazata asimetrica, al treilea conductor fiind pamantul.
b) Intreruperea conductorului de nul
Intreruperea accidentala a conductorului de nul (in special a portiunilor folosite incomun pentru lucru si protectie, simbol PEN) este un defect foarte neplacut, nesesizat
de dispozitivele de protectie din retea, care conduce la accidente de persoane sau
animale, respectiv la deteriorarea echipamentelor electrice existente la utilizatori:
b1) in cazul aparitiei defectului intre neutrul transformatorului de pe partea de
joasa tensiune si prima priza de pamant (primul stalp la care conductorul de nul
este legat la priza de pamant a acestuia), reteaua functioneaza in regim I (cu neutrul
izolat) iar receptoarele electrice sunt racordate intre conductorul de nul si
conductoarele de faza ale retelei. Ca urmare, pot apare urmatoarele efecte:
supratensiuni peste limitele admise la bornele receptoarelor electrice, cu posibiladistrugere a acestora (eventual insotita de incendii);
aparitia unor tensiuni periculoase pe conductorul de nul care se transmit la carcasele
receptoarelor electrice existand pericolul unor accidente prin electrocutare (tensiunea pe
conductorul de nul Un poate varia in intervalul 0Uf, in functie de raportul impedantelor.
Efectele mentionate anterior cresc odata cu cresterea gradului de dezechilibru al retelei
de distributie, respectiv cu cresterea rezistentei echivalente a instalatiilor de legare la
pamant.
b2) in cazul intreruperii conductorului de nul pe traseul liniei, pot aparea doua situatiidiferite:
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
27/59
(i) in aval de punctul de intrerupere exista legaturi ale conductorului de nul la una sau
mai multe prize de pamant :
astfel incat exista o circulatie de curenti prin prizele de pamant iar in cazul unor
incarcari dezechilibrate importante, pot apare urmatoarele efecte:
distrugeri de receptoare datorita supratensiunilor la bornele acestora;
aparitia unor tensiuni periculoase pe conductorul de nul (in amonte sau in aval de locul
defectului, in functie de raportul rezistentelor echivalente);
circulatia de durata a unor curenti de intensitate ridicata prin prizele de pamant.
(ii) nu exista astfel de legaturi,
asa incat la nesimetrii importante pe faze pot apare atat distrugeri de receptoare
electrice cat si tensiuni de atingere periculoase deoarece tensiunea conductorului denul poate atinge valoarea tensiunii de faza.
Situatiile prezentate sunt valabile si daca se analizeaza situatia intreruperii
conductorului de nul intre punctul de racord la linia furnizorului de energie electrica si
firida trifazata de abonat. In cazul in care firida de bransament este monofazata,
intreruperea conductorului de nul al bransamentului poate conduce la tensiuni de
atingere periculoase in urmatoarele conditii:
priza de pamant la abonat, la care trebuie sa fie legata borna sau bara de nul PEN a firidei,
are o valoare peste 4 ;
carcasele receptoarelor sunt legate la conductorul de nul racordat la borna sau bara de nul
PEN a firidei.
7. Principii de realizare a bransamentelor
In acest capitol se face o trecere in revista a tipurilor de bransamente existente in
retelele de distributie, cu evidentierea principalelor caracteristici ale acestora si ale
instalatiilor de utilizare pe care le alimenteaza. Pentru fiecare caz, se fac propuneri de
modernizare pentru evitarea distrugerii de echipamente electrice si a pericolului de
electrocutare, atat in reteaua de distributie cat si la utilizatori.
a). Bransament monofazat cu FB1 si instalatie de utilizare cu TDA, fara conductor de nul
de protectiefigura 1.
Aceasta situatie se intalneste numai la instalatiile foarte vechi, executate conform unor
normative care nu mai sunt in vigoare. Ca urmare, pot fi evidentiate urmatoarele aspecte:
este necesara verificarea modului in care se asigura protectia impotriva atingerilor
indirecte in instalatia utilizatorului. Daca instalatia la abonat este de tip TT, se impune
masurarea rezistentei prizei de pamant corespunzatoare pentru a vedea daca sunt
respectate conditiile de declansare a protectiei maximale de curent;
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
28/59
protectia impotriva suprasarcinilor si a scurtcircuitelor monofazate este asigurata de catre
echipamentele existente in TDA (Tablou Distributie Abonat);
nu exista protectie impotriva supratensiunilor faza-nul venite din retea;
nu este necesara priza de pamant la bransament.
In vederea reducerii pericolelor care pot apare in aceste instalatii se propun
urmatoarele:
a lamuri clientii sa-si monteze in instalatii Dispozitive automate de protectie la
curent Diferential Rezidual (DDR) si, eventual, legaturi suplimentare de egalizare a
potentialelor;
modernizarea bransamentelor prin montarea de blocuri de masura si protectie BMP,
echipate cu DDR (cu asigurarea selectivitatii verticale, daca este cazul) si dispozitiv de
protectie la supratensiuni DPST Echiparea trebuie realizata in conformitate cu prevederilenormativelor in vigoare pentru scheme TT; de asemenea, este necesar sa se verifice daca
in instalatia de utilizare sunt respectate cerintele impuse acestei scheme. Existenta unui
dispozitiv pentru monitorizarea nulului MN nu este necesara.
pentru utilizatorii casnici, protectia impotriva atingerilor indirecte trebuie realizata cu:
(i) dispozitiv diferential de bransament de tip S (disjunctor diferential);
(ii) dispozitiv automat de protectie la curent diferential rezidual instalat la intrarea
in tabloul de apartament sau dispozitiv diferential de 30 mA, tip G, pe circuitele de
lumina sau prize din locurile periculoase sau foarte periculoase
.
b). Bransament monofazat cu FB1 si instalatie de utilizare cu TDA, cu conductor de
nul de protectiefigura 2.
Instalatiile de acest tip sunt mai noi si se caracterizeaza prin urmatoarele:
la abonat, in aval de TDA, instalatia electrica este de tip TN-S;
echipamentele cu care este echipat TDA asigura protectia impotriva scurtcircuitelor
monofazate si a suprasarcinilor din instalatia de utilizare;
nu exista protectie impotriva supratensiunilor accidentale aparute in reteaua de alimentare;
este necesara o priza de pamant la bransament (maximum 10 ) la care se leaga bara sau
borna de nul a TDA;
ca masura suplimentara de protectie se aplica legarea la pamant, astfel incat la abonattrebuie sa existe o priza de pamant de protectie avand valoarea maxima de 4 .
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
29/59
In acest caz se propune modernizarea bransamentului prin montarea de blocuri de
masura si protectie BMP, echipate cu DDR (cu asigurarea selectivitatii verticale, daca
este cazul), Dispozitiv de Protectie la SupraTensiuni DPST si dispozitiv
pentru Monitorizarea Nulului, MN.
Pentru sensibilizarea protectiei diferentiale din disjuctorul BMP conductorul de nul deprotectie PE trebuie dezlegat de la nulul TDA si trebuie prelungit pana la borna de nul
a BMP .
c). Bransament monofazat cu FB1 si instalatie de utilizare cu BMP, TDA si nul de
protectie Sunt cele mai moderne instalatii, caracterizate prin:
se asigura protectia instalatiilor la toate tipurile de defect (protectie maximala de curent,
protectie la curent diferential rezidual, protectie la supratensiuni faza-nul, respectiv pe
conductorul de protectie, respectiv nul-pamant);
protectie foarte buna impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta;
este necesara o priza de pamant la bransament la care se leaga borna de nul comun a
BMP;
ca masura suplimentara de protectie se aplica legarea la pamant, astfel incat la abonat
trebuie sa existe o priza de pamant de protectie avand valoarea maxima de 4 .
4. Directivare pentru realizarea lucrarilor in instalatiile de alimentare cu energie
electrica
Se propun urmatoarele actiuni:
a) in retelele de distributie
Asigurarea incarcarii echilibrate a retelelor electrice de distributie de JT si urmarirea
permanenta a situatiei reale, cu initierea masurilor necesare pentru reducerea dezechilibrelor
acolo unde este cazul.
Inlocuirea accelerata a LEA cu conductoare neizolate prin LEA cu TYIR;
Reglementarea cutiilor de selectivitate de pe traseul LEA pentru asigurarea declansarii rapidesi selective la defecte de supracurent pe linie;
Urmarirea constanta a starii prizelor de pamant la stalpi, ca elemente ale prizei de pamant de
exploatare;
Montarea de echipamente pentru monitorizarea intreruperii nulului sursei de alimentare
(evitarea intrarii in schema IT).
b) la bransamente
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
30/59
Bransamentele electrice aeriene se proiecteaza si se executa respectandu-se conditiile
prevazute in normativul PE 106, iar bransamentele electrice subterane, respectandu-se
conditiile prevazute in normativul PE 107.
Modernizarea bransamentelor la abonati prin modificarea acestora in concordanta cu
normele actuale;
c) in instalatiile de utilizare
Initierea unei actiuni de informare si consiliere a abonatilor privind importanta aducerii
instalatiilor de utilizare la cerintele actuale ale normativelor (TDA cu DDR si trecerea de la
sisteme TT la sistemul TN);
Cresterea exigentei privind corectitudinea documentatiei de proiectare a instalatiilor de
alimentare cu energie electrica si receptionarea lucrarilor la abonat;
Cresterea exigentei privind continutul documentatiei tehnice a instalatiilor de utilizare in fazade contractare;
Blocul de Masura si Protectie pentru bransament electric Monofazat
Este o parte a instalatiei de alimentare cu energie electrica a consumatorilor
monofazati , reuneste intr-o singura incinta echipamentul de masurare si de protectie
care asigura conexiunea dintre bransamentul monofazat aerian sau subteran al
furnizorului si coloana individuala monofazata a instalatiei de utilizare a
consumatorilor .
Functiuni . Blocul de masura si protectie monofazat asigura urmatoarele functiuni
racordarea instalatiei de utilizare a consumatorului la instalatia de alimentare a furnizorului ;
masurarea energiei electrice active ;
protectia la suprasarcina , scurtcircuit si la curenti diferentiali reziduali a coloanei generale de
alimentare cu energie electrica a consumatorului ;
protectia impotriva supratensiunilor de frecventa industriala produse la consumator, prin
intreruperea accidentala a conductorului de nul ;
protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa a circuitelor si echipamentelor montate
in cutia blocului de masurare si protectie, aflate in mod normal sub tensiune ;
posibilitatea realimentarii de catre consumator in cazul actionarii protectiilor la un curent de
defect in instalatiile acestuia ;
posibilitatea citiri contorului sau , daca este cazul , intreruperii alimentarii cu energie electrica
de catre furnizor , independent de prezenta consumatorului ;
protectia impotriva sustragerilor de energie electrica si a deteriorarii echipamentului prinactiunea unor persoane rau intentionate sau neavizate .
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
31/59
Parti componente . Blocul de masura si protectie monofazat se compune din :
partea mecanica ;
partea electrica .
CONDTII TEHNICE
Partea mecanica se compune din :
incinta ( cutie ) ;
accesorii pentru acces circuite ;
accesorii pentru fixarea incintei .
Incinta trebuie sa asigure urmatoarele conditii :
sa fie confectionata , din metal protejat
prin zincare si vopsire in camp electrostatic, sau din materiale
electroizolante organice ( nemetalice ) ABS , Policarbonat ,
Policarbonat cu fibra de sticla sau Policarbonat
transparent pentru partea inferioara a cutiei, iar partea superioara a cutiei
(capacul) numai din Policarbonat transparent ;
sa fie rezistenta la foc materialul incintei sa nu intretina
arderea (proprietatea de autostingere dupa indepartarea sursei de foc, in
cazul utilizarii materialelor electroizolante );
sa fie rezistenta la actiunea razelor solare si la factori exteriori de mediu fara sa
prezinte matuiri sau fisuri
sa fie rezistenta din punct de vedere mecanic si necasanta ;
impiedicarea accesului persoanelor neautorizate la instalatiile electrice din
interior prin incuiere si sigilare (in minim doua locuri ) ;
impiedicarea accesului altor persoane la actionarea interuptorului , decat al
partilor contractante ;
accesul la echipamente componente in conditii de siguranta in exploatare ;
legatura la priza de pamant proprie printr-o borna interioara
(in situatia in care carcasa este metalica ,
usa se va lega la carcasa printr-o legatura flexibila izolata,
iar carcasa se leaga la borna interioara PE
utilizarea stelajelor interioare pentru montaj reglabil , in scopul asigurarii
posibilitatii montarii echipamentelor de diverse fabricatii , inclusiv contoare
dublu tarif sau electronice ;
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
32/59
posibilitatea citirii contorului fara desigilarea sau deschiderea incintei , a
vizualizarii reglajului de curent al intreruptorului (disjunctorului ) de
bransament si a ceasului de comutare ;
Accesoriile pentru accesul circuitelor trebuie sa asigure :
accesul circuitelor exterioare , prin partea de jos sau/si de sus a incintei , cu
asigurarea gradului de protectie cerut pentru incinta ;
decalarea sirurilor de cleme , si a bornelor de intrare in intreruptor
(disjunctor) fata de orificiile de acces in interiorul BMP-ului,
pentru eliminarea posibilitatii introducerii unor conductoare
in vederea sustragerii de energie electrica.
Accesoriile pentru fixare trebuie sa asigure :
montarea incintei cu mentinerea gradului de protectie impus , aparenta , peorice fel de perete ( din caramida sau similari , din beton , din
materiale combustibile ), pe structuri metalice , pe stalpi din beton , pe suport
metalic independent , sau semiingropata ;
rezistenta la coroziune a reperelor metalice ( prin zincare , cadmiere , etc.)
pentru intreaga durata de viata a ansamblului ;
posibilitatea de sigilare, pentru preintampinarea unor interventii ulterioare.
Partea electrica se compune din :
intreruptor ( disjunctor ) de bransament monofazat cu protectie la suprasarcina
, scurtcircuit , la curenti de defect ;
modul voltmetric, DPST-dispozitiv de protectie la supratensiuni de frecventa
industriala (separat sau inglobat in intreruptor (disjunctor ) ) ;
contor monofazat de energie activa de inductie, electronic simplu sau pentru
dublu tarif ;
ceas de comutare electronic ( in cazul in care contorul pentru dublu tarif nu areceas incorporat ) ; (optional ) ;
placa de borne (bareta de nul)
circuite electrice interioare .
Caracteristici electrice generale :
tensiunea nominala de utilizare : 230V c.a. ;
frecventa : 50 Hz ;
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
33/59
schema electrica, conform anexelor 2 si 3
Caracteristici ale echipamentului electric :
Intreruptorul (disjunctorul ) de bransament va avea :
tensiunea nominala de izolare : 660V c.a. ;
curent nominal : 10 ; 16 ; 20 ; 25 ; 32 ; 40 ; 45 A cu valoare fixa ;
semnalizarea pozitiei de functionare si buton de test ;
declansare la suprasarcina cu declansatoare termice si la scurtcircuit cu
declansatoare electromagnetice, cu caracteristica de functionare tip B, C
curentul de reglaj al declansatoarelor termice se stabileste in functie de puterea
maxima absorbita solicitata de consumator ;
curentul diferential rezidual nominal : 300 mA ;
capacitate de rupere : 10 kA ;
distantele de izolare intre contacte
executie : bipolar cu actionare manuala
temperatura de functionare : -20 C +40 C ;
rezistenta la uzura mecanica ;
rezistenta la uzura electrica :
posibilitatea de sigilare a dispozitivului de cuplare in cazul intreruperii
furnizarii energiei electrice ;
Modul voltmetric (Dispozitiv de protectie la supratensiuni de frecventa industriala ) :
Incorporat in intreruptorul ( disjunctorul ) de bransament sau separat ;
Buton de test/reset ;
Tensiunea nominala de izolare : 660V c.a. ;
Sa nu functioneze la varfuri de tensiune de 300 V 50
ms, datorate supratensiunilor de comutatie;
Sa functioneze la o tensiune de alimentare Ua : 50 400 V
cu un timp de declansare 0,2 s si anume :
Sa functioneze la o tensiune de 270 V10 V;
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
34/59
Sa functioneze la o tensiune de retur pe nul de 50 V 5V;
Sa functioneze la inversarea fazei cu nulul de lucru ;
Sa functioneze la intreruperea prizei auxiliare (Rpa), sau in situatia unei prize auxiliare necorespunzatoare;
In toate situatiile in care modulul voltmetric a lucrat si a determinatdeclansarea disjunctorului, functionarea va fi semnalizata optic (stegulet mecanic, sau
led) ;
Dispozitivele de protectie care se monteaza in amonte de contactele interuptorului
, vor fi prevazute cu o protectie la defecte interne ;
In cazul in care se utilizeaza schema TN modulul voltmetric necesita o priza
auxiliara de impamantare (priza tehnologica) prin care circula un curent 5
mA se va executa dupa cum urmeaza:
legatura intre priza si modulul voltmetric se va face
printr-un conductor de cupru multifilar cu sectiunea minima de 2,5
mm2;
iesirea conductorului din BMPM se va face printr-o presetupa;
conductorul va fi protejat cu tub PVC intre BMPM si priza;
legatura la priza se admite sa se execute si prin suruburi asigurate
impotriva desurubarii cu contrapiulite, saibe Grower,
valoarea prizei auxiliare de impamantare
va fi specificata de producatorul modulului voltmetric ;
producatorul va livra priza auxiliara de impamantare, odata cu BMPM;
Tensiunea maxima admisa pe priza tehnologica in regim normal sau la intreruper
ea nulului sa nu fie mai mare de 50 V;
Se interzice suntarea contactelor intrerupatorului prin legarea modulului voltmetric(
DPST-ului)
Circuite electrice interioare vor fi realizate cu conductoare din cupru
cu sectiunea minima 6 mm2
pentru In=6 32 A si 10 mm2pentru In 40 A , izolate , de
culori diferite si avand capetele inscriptionate ; pentru echipamentele care nu se monteaza la
fabricatie , capetele conductoarelor vor fi fasonate si pregatite pentru conectarea la bornele
respective .
Se vor asigura legaturile necesare pentru protectia impotriva electrocutarii prin
atingere indirecta prin legare la nulul retelei si la o priza locala (proprie) de pamant Rpl (
schema TN ), sau o priza locala (100 ) combinata cu PACD 30 mA (schema TT)
conform Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana
la 1000 Vc.a. si 1500 Vc.c.indicativ I 72002
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
35/59
OBSERVATII
1. Blocul de masurare si protectie trebuie echipat cu intreruptor ( disjunctor ) de
bransament care , spre deosebire de intreruptoarele obisnuite , indica pozitia deschis numai
daca ambele contacte sunt deschise .
Functionarea protectiei la curenti diferentiali reziduali cu care trebuie sa fie echipat
intreruptorul ( disjunctorul ) de bransament , este posibila numai daca coloana
generala de alimentare cu energie electrica a consumatorului include si conductor de
nul de protectie .
Protectia la curent diferential rezidual In = 300 mA este prevazut exclusiv pentru
protejarea coloanei generale a consumatorului si este corelata cu protectia
corespunzatoare din tabloul de distributie al consumatorului , pentru asigurarea
selectivitatii .
Protectia electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza conform Normativuluipentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vc.a.
si 1500 Vc.c.indicativ I 7 - 2002,
In cazul in care consumatorul doreste instalarea unei protectii suplimentare
impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la curenti diferentiali reziduali
( In =10 30 mA ) o poate realiza in tabloul propriu de distributie conform Normativului
pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vc.a. si 1500
Vc.c. ( I7-2002) ; aceasta nu face parte din instalatiile furnizorului , punctul de delimitare
fiind la bornele de iesire ale contorului montat in blocul de masurare si protectie .
Producatorii de blocuri de masurare si protectie monofazate sunt obligati sa
respecte toate conditiile de calitate impuse de prezenta specificatie tehnica ,
normativele , standardele , prescriptiile tehnice , ordonantele guvernamentale si
deciziile referitoare la protectia muncii, proiectarea si executarea instalatiilor
electrice de distributie si utilizare a energiei electrice .
Schema electrica de principiu pentru montarea BMPM
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
36/59
(sistem TN)
Schema electrica de principiu pentru montare BMPM prin bransament aerian
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
37/59
(sistem TT)
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
38/59
Blocul de Masurare si Protectie pentru bransament electric TrifazatEste o parte a instalatiei de alimentare cu energie electrica a micilor consumatori ,
reuneste intr-o singura incinta sau in constructie modulata , echipamentul de
masurare si protectie care asigura conexiunea dintre bransamentul trifazat aerian sau
subteran al furnizorului si coloana trifazata a instalatiei de utilizare a consumatorilor
.Blocul de masurare si protectie BMPTse executa in urmatoarele variante :- Varianta 1cu conectare directa , pentru curent maxim absorbit de consumator ,
de pana la 16 ABMPTd16 .- Varianta 2cu conectare directa , pentru curent maxim absorbit de consumator
intre 1640 ( 63) ABMPTd40 ( 63 ) .
- Varianta 3 cu conectare directa sau indirecta , pentru un curent absorbit de
consumator de maxim 100 A (200A)BMPTd /i100 (200) .
- Varianta 4 cu conectare indirecta , prin transformatoare de curent , pentru un
curent absorbit de consumator de maxim 250 ABMPTi250 .
- Toate cutiile vor fi prezentate cu posibilitatea racordarii , la una din fazele
bransamentului trifazat , a unui bransament monofazat , prin intermediulunui BMPM inclus in aceiasi incinta,
sau in incinta separata cu pastrarea conditiilor impuse de ST3/2003 (
conform anexei 3), caz in care simbolul celor patru variante va purta si litera m ;
BMPTd/m - 16 ; BMPTd/m - 40(63) ; BMPTi/m100 ; BMPTi/m250 .
Blocul de masurare si protectie trifazat asigura urmatoarele functiuni :
racordarea instalatiei de utilizare a consumatorului la instalatia de alimentare a furnizorului ;
masurarea energiei electrice active si reactive cu exceptia variantei 1care nu trebuie dotat pentru masurarea energiei reactive ;
protectia la suprasarcina si scurtcircuit a coloanei generale trifazate si a coloanei monofazate ;
protectia impotriva supratensiunilor de frecventa industriala produse la consumator , prin
intreruperea accidentala a conductorului de nul ;
protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa a circuitelor si echipamentelor din cutia
blocului de masurare si protectie aflate in mod normal sub tensiune ;
posibilitatea realimentarii de catre consumator in cazul actionarii protectiilor la un defect ininstalatiile acestuia, prin prevederea unei
ferestre de acces la intrerupator cu pastrarea gradului de protectie impus blocului,
cu posibilitatea securizarii accesului de catre abonat ;
posibilitatea citirii contoarelor sau , daca este cazul , intreruperii alimentarii cu energie
electrica de catre furnizor , independent de prezenta consumatorului ;
protectia impotriva sustragerilor de energie electrica si a deteriorarii echipamentului prin
actiunea unor persoane rau intentionate sau neavizate .
Blocul de masurare si protectie monofazat se compune din :
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
39/59
partea mecanica ;
partea electrica .
CONDTII TEHNICE
Partea mecanica se compune din :
incinta (cutie , module , etc. );
accesorii pentru acces circuite ;
accesorii pentru fixarea incintei .
Incinta trebuie sa asigure urmatoarele conditii :
sa fie confectionata , din metal protejat
prin zincare si vopsire in camp electrostatic, sau din materiale electroizolanteorganice ( nemetalice ) ABS , Policarbonat , Policarbonat cu fibra de sticla
sau Policarbonat transparent pentru partea inferioara a cutiei, iar
partea superioara a cutiei (capacul) numai din Policarbonat transparent ;
sa fie rezistenta la foc materialul incintei sa nu intretina arderea (proprietatea de
autostingere dupa indepartarea sursei de foc , in cazul utilizarii materialelor
electroizolante );sa fie rezistenta la actiunea razelor solare si la factori exteriori de
mediu fara sa prezinte matuiri sau fisuri
sa fie rezistenta din punct de vedere mecanic si necasanta ;
impiedicarea accesului persoanelor neautorizate la instalatiile electrice din interior
prin incuiere si sigilare ;
impiedicarea accesului altor persoane la actionarea interuptorului , decat al partilor
contractante ;
accesul la echipamente componente in conditii de siguranta in exploatare ;
legatura la priza de pamant proprie printr-o borna interioara
(in situatia in care carcasa este metalica , usa se va lega la carcasa printr-o legatura flexibila izolata, iar carcasa se leaga la borna (bara) interioara de
PE) ;
utilizarea stelajelor interioare pentru montaj reglabil , in scopul asigurarii posibilitatii
montarii echipamentelor de diverse fabricatii , inclusiv contoare dublu tarif sau
electronice ;
incintele metalice se vor proteja prin zincare si vopsire in camp electrostatic ;
posibilitatea citirii contoarelor si ceasului de comutare fara desigilarea sau
deschiderea incintei (transparenta : min. 85 % );
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
40/59
Accesoriile pentru accesul circuitelor electrice trebuie sa asigure :
accesul circuitelor exterioare prin partea de jos sau/si de sus a incintei , cu asigurarea
gradului de protectie cerut pentru incinta ;
decalarea sirurilor de cleme , si a bornelor de intrare in intreruptor(protejate contra atingerilor direte) fata de orificiile de acces in interiorul BMP
T-ului, pentru eliminarea posibilitatii introducerii unor conductoare
in vederea sustragerii de energie electrica.
Se vor prevedea siruri de cleme numai la intrare in BMPT;
circuitele exterioare bransament si coloana trifazata ( si un circuit monofazat in
varianta m ) pot fi conductoare de aluminiu sau cupru izolate , montate aerian , in
tevi sau tuburi de protectie , cu cablu montat subteran sau cu portiuni aparente
protejate in tevi , cu sectiuni corespunzatoare fiecarei variante .
Accesoriile pentru fixare trebuie sa asigure :
montarea incintei cu mentinerea gradului de protectie impus , aparenta , pe orice fel
de perete ( din caramida sau similari , din beton , din materiale combustibile ), pe
structuri metalice , pe stalpi din beton , pe suport metalic independent , sau
semiingropata ;
rezistenta la coroziune a reperelor metalice ( prin zincare , cadmiere , etc.) pentru
intreaga durata de viata a cutiei;
posibilitate de sigilare a suruburilor de fixare a cutiei.
Partea electrica se compune din :
intreruptor automat trifazat cu protectie la suprasarcina si la scurtcircuit;
dispozitiv de protectie la supratensiuni de frecventa industriala (separat sau inglobat
in intreruptor ) ;
contor trifazat de energie activa de inductie sau electronic ;
contor monofazat de energie activa de inductie, electronic, simplu sau dublu tarif
pentru variantele cu circuit monofazat ( indicativ m ) ;
ceas de comutare electronic ( in cazul in care contorul pentru dublu tarif nu are ceas
incorporat ) ;
contor trifazat de energie reactiva ( exclusiv varianta BMPTd-16 sau BMPTd/m -16)
;
transformatoare de curent pentru montaj semidirect al grupului de masura,
cu posibilitate de sigilare;
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
41/59
bloc suntare circuit secundar de curent;
la variantele in montaj semidirect, se prevad protectii pe tensiuni
prin sigurante de 6A tip LF minion;
intreruptor automat ( monopolar , bipolar si diferential) cu protectie la suprasarcina ,scurtcircuit si curent diferential , pentru variantele cu circuit monofazat ( indicativ
m ) ;
intreruptor diferential tetrapolar ( optional );
placa de borne numai la intrare;
bara, nul de protectie
circuite electrice interioare .
Caracteristici electrice generale :
tensiunea nominala de utilizare : 3 230 / 400V c.a. ;
frecventa : 50 Hz ;
schemele electrice de principiu , conform anexei 1.
Caracteristici ale echipamentului electric :
Intreruptorul automat tripolar sau tetrapolar de valoare fixa :
tensiunea nominala de izolare : 660V c.a. ;
curent nominal : 6 ; 10 ;16 ; 20 ; 25 ; 32 ; 40 ; 50 ; 63 ; 80 ; 100 ; 125 ; 160 ; 200 ;
250 A in functie de varianta ;
declansare la suprasarcina cu declansatoare termice si la scurtcircuit cu declansatoare
electromagnetice , cu caracteristica de functionare tip B , C sau D
curentul de reglaj al declansatoarelor termice se stabileste in functie deputerea solicitata de consumator (precizata prin aviz) ;
capacitate de rupere : 6 35 kA ;
distantele de izolare intre contacte
executie : tripolar ( 3Poli) sau tetrapolar ( 3+N Poli sau 4Poli ) cu actionare manuala
, numar de actionari electrice: minim 1000 manevre ( 8.000 cicluri ) ;
sa fiecertificate de organism certificare produse acreditat de RENAR.
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
42/59
Modul voltmetric ( Dispozitiv de protectie la supratensiuni de frecventa industriala -
DPST ) :
tensiunea nominala de izolare : 660V c.a. ;
incorporat in intreruptorul automat sau separat ;
supratensiunea de declansare : Uf = 270 10 V ; Ul= 467 10 V
timp de declansare : 0,13 - 0,2 s ;
nu trebuie sa functioneze la varfuri de tensiune de 300 V cu timpi de 50 ms;
nu trebuie sa declanseze la sarcini inductive accentuate : cos = 0,35;
In toate situatiile in care modulul voltmetric a lucrat si a determinat
declansarea disjunctorului, functionarea va fi semnalizata optic (stegulet mecanic, sau
led) ;
buton de test /RESET.
Se interzice suntarea contactelor intrerupatorului prin legarea modulului voltmetric (
DPST-ului) .
Dispozitivele de protectie care se monteaza in amonte de contactele interuptorului,
vor fi prevazute cu o protectie la defecte interne ;
Contor trifazat de energie electrica activa :
tensiune nominala : 3 230 / 400 V ;
curent nominal de baza ( Ib ) : 5 40 A , in functie de varianta ;
clasa de precizie : 0,5 sau mai buna ;
temperatura de functionare in clasa de precizie : -30 C +70 C
Ceas decomutareelectronic :
tensiune nominala : 230 V ;
inclus in contor sau separat .
Contor trifazat pentru energie electrica reactiva ( exclusiv la varianta BMPTd -
16 sau BMPTd/m - 16 ) :
tensiune nominala : 3 230 / 400 V ;
curent nominal de baza ( Ib ) : 5 40 A , in functie de varianta ;
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
43/59
clasa de precizie : 2 .
suprasarcina : 200 % .
Transformatoare de curent ( numai pentru varianta BMPT i/m ) :
raport de transformare : 50 250 / 5 A , in functie de varianta ;
clasa de precizie : 0,5 sau mai buna ;
Intreruptor diferential tetrapolar ( optional ):
tensiunea nominala de izolare : 660V c.a. ;
curent nominal : 25 ; 40 ; 63 ; 80 ; 100 ; 125 ; 160 ; 200 ; 250 A in functie de varianta
;
capacitate de rupere : 6 18 kA ;
curent diferential nominal : 300mA .
Circuitele electrice interioare vor fi realizate cu conductoare din cupru , izolate :
conductoarele din circuitul primar , din cupru , flexibile ;
conductoarele din circuitul secundar , de culori diferite si avand capetele
inscriptionate ;
pentru echipamentele care nu se monteaza la fabricatie , capetele conductoarelor vor
fi fasonate si pregatite pentru conectarea la bornele respective ;
capetele conductoarelor de cupru multifilare sa fie prevazute cu manson de co
ntact;
se vor asigura legaturile necesare pentru protectia impotriva electrocutarii prin
atingere indirecta , prin legare la nulul retelei si la o priza de pamant , locala(proprie) de pamant Rpl ( schema TN ) sau prin legare la o priza proprie (schema TT
), si Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni
pana la 1000 Vc.a. si 1500 Vc.c.indicativ I 7 - 2002
MENTIUNI SPECIALE
- Utilizarea unui intreruptor avand si protectie la curenti diferentiali reziduali este
optionala.
- Protectia electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza conform Normativului
pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vc.a. si 1500Vc.c.indicativ I 7 - 2002 .
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
44/59
- In cazul in care consumatorul doreste instalarea unei protectii suplimentare
impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la curenti diferentiali reziduali
( In = 10 30 mA ) o poate realiza in tabloul propriu de distributie conform Normativului
pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vc.a. si 1500
Vc.c. ( I7-2002 ) ; aceasta nu face parte din instalatiile furnizorului , punctul de delimitare
fiind la bornele de iesire ale contorului montat in blocul de masurare si protectie .
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
45/59
Schema electrica de montaj BMPTd varianta 1 sistem TT
Nota:
incintele metalice se vor lega la masa prin intermediul bornei interioare;
LEGENDA :
USOL - intreruptor automat
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
46/59
ID - intreruptor diferential
DPST - modul voltmetric
Schema electrica de montaj a BMPTd varianta 2 sistem TT
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
47/59
ANEXA 4
Schema electrica de montaj a BMPTd sistem TN
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
48/59
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
49/59
8. Problema factorului de putere
In evolutia electroenergeticii, o prima masura de rentabilizare a tranzitului (dupacresterea tensiunii de transport si distributie) a fost dimensionarea in functie de puterea ceruta
de consumatori si nu cea instalata la acestia.
Cu timpul, mai intai s-a constatat ca circulatia de putere reactiva, desi necesara la
consumatori, este nerentabil sa circule prin reteaua de transport, distributie si alimentare.
Astfel a aparut problema factorului de putere care trebuia rezolvata astfel:
-sa se asigure la consumator (fiecarui receptor in parte) puterea electrica reactiva (Q 1) de care
are nevoie (S1 =P +jQ1), dar pe reteua electrica aceasta, pentru un anumit P, sa aiba o valoare
Q2 cit mai mica (S2 = P+jQ2). In prima instanta s-au cautat metodele de rezolvare a cestei
probleme, iar dupa ce acestea au fost descoperite, s-au impus restrictii consumatorilor, in
ceea ce priveste structura puterii absorbite din retea (S2=P+jQ2) pentru o anumita putere
necesara (S1=P+jQ1) in scopul rentabilizarii tranzitului de putere prin retea, mai pe scurt, a
ameliorarii factorului de putere.
8.1.Metode de ameliorare a factorului de putere
Pentru ca o anumita putere reactiva Qc= Q sa nu mai circule (oscileze) prin retea,
se pot folosi doua metode:
a)- producerea cu surse locale a puterii Q, la consumator, folosind motoare electrice
sincrone supraexcitate sau chiar generatoare electrice. Aceasta metoda se aplica mai putin la
consumatori datorita dificultatilor de exploatare a motoarelor sincrone, iar generatoarele, la
consumator, se utilizeaza din aceleasi motive, dar si din alte motive (asigurarea resurselor
primare) cu atat mai putin.
b)-aplicarea proprietatii circuitelor L,C, paralele.
Din cele prezentate , rezulta ca intre un circuit inductiv si o sursa, pe de o parte si unul
capacitiv si sursa pe de alta parte, are loc un schimb oscilant de energie. Valorile schimbate
sunt variabile in timp, dar sunt si compensatorii, in sensul ca in timp ce campul magnetic (de
ex.) absoarbe energie, de la sursa cel electric o cedeaza. Rezulta ca prin conectarea unei
capacitati C,
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
50/59
in paralel cu o inductanta L, dupa conectarea la sursa si incarcarea uneia din ele cu energia
maxima, aceasta nu va mai oscila intre fiecare in parte si sursa, ci va oscila numai intre ele, iar
pe reteaua electrica va oscila numai diferenta puterii schimbate intre ele.
Considerand energiile acumulate la un moment dat in fiecare din cele doua campuri :
rezulta suma lor:
In cazul acordului la rezonanta : ,rezulta:
respectiv:
7/30/2019 Linii Electrice de Joasa Tensiune
51/59
Deci energia existenta in orice moment in cele doua campuri este constanta, oscileaza numai
intre ele, iar puterea schimbata cu sursa pe retea este nula.
Acest fapt rezulta si din aplicarea legii I-a a lui Kirchoff in nodul 1:
iar din conditia (14.16) :
Deci prin instalarea la un consumator reactiv inductiv de putere (S1=P+jQ1) in punctul
de delimitare (de ex.) a unei baterii de condensatoare ce poate absorbi o putere reactiva QC, se
va reduce puterea reactiva care
Recommended