Download pdf - INTRODUCERE - docshare01.docshare.tipsdocshare01.docshare.tips/files/14851/148515679.pdf · pana la criza economica din perioada 1929-1933 . Aceasta depresiune a determinat falimentul

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte generale privind sistemul bancar romanesc

INTRODUCERE

La aproape 15 ani de la evenimentele din 1990 sistemul bancar din Romania ramane

ca si nivel de dezvoltare cu mult in urma sistemelor bancare din alte tari ale Europei Centrale

si de Est. Depozitele bancare constituite in Romania inregistreaza o valoare in jurul a numai

20% din PIB, fata de valori de 40% in Polonia si in jur de 60% in tari precum Cehia sau

Slovacia. Situatia este similara si la nivelul creditarii, valoarea creditelor neguvernamentale

in Romania reprezentand in jur de 12% din PIB, fata de valori intre 30% si 35% in Polonia,

Cehia si Slovacia, si valori apropiate de 100% in Uniunea Europeana.

PREZENTARE EMITENT

Sistemul bancar in Romania

1. Istoricul sistemului bancar din Romania

Sistemul bancar din Romania se afla intr-o continua evolutie si schimbare inca din

primele sale momente pana la viitoarea integrare in Uniunea Europeana. Principalul obiectiv

al sistemului bancar romanesc este de a crea un sistem modern corespunzator standardelor

internationale, care sa contribuie in acelasi timp la dezvoltarea si stabilizarea economiei.

Luand in considerare modelul de organizare al unui sistem bancar, acesta este

organizat pe doua nivele si anume : Banca Nationala a Romaniei si bancile comerciale .

Pagina 1 din 62


Pe parcursul timpului sistemul bancar din Romania a suferit ca schimbari esentiale :

Banca Nationala a fost reorganizata si are ca principale functii : emisiunea monera,

asigurarea stabilitatii monetare, administrarea rezervelor valutare ale tarii, urmarirea

executarii balantei de plati externe, supravegherea activitatilor bancare. Pentru a asura

activitatea acestei banci a fost creata Banca Comerciala Romana S.A. care a preluat atributiile

comerciale ale Bancii Nationale. Aceasta din urma asigura legatura dintre dimensiunile

creditului si volumul masei monetare in circulatie.

Au fost transformate conform Hotararii Guvernului in banci comerciale, cu stat

propriu de organizare si functionare, Banca Romana de Comert Exterior, Banca Agricola,

Banca de Investitii, acestea detinand capital de stat si autohton privat .

Au fost infiintate banci cu capital autohton si strain precum si sucursale ale unor banci

straine. Acestea din urma aveau obligatia de a deschide conturi de corespondent la Banca

Nationala a Romaniei si de a-si constitui rezerve minime potrivit reglementarilor date de

BNR.

1.1 O retrospectiva

Primele dovezi ce atesta un sistem bancar in Romania intre anii 1786 – 1855 ,

reprezentand 55 de placi de piatra, gasite intr-o zona de mine aurifere. Aceste mine datau din

perioada Daciei Traiane si contin detalii referitoare la contractul privind infiintarea unei

institutii bancare .

In epoca moderna , primele incercari de creare a unei banci au avut loc la inceputul

secolului al XIX-lea, inca din 1861 cand a fost ridicata problema crearii unei banci nationale

de Ion C. Bratianu : " atat timp cat nu vom avea o banca nationala nu vor dispare crizele

financiare din tara " . Un prim proiect de lege ce a fost publicat in Monitorul Oficial a fost in

februarie 1861 pentru infiintarea unei banci de scont si circulatie, cu un capital de 12

milioane lei vechi dintre care 3 milioane subscris de stat si 9 de particulari. Proiectul nu a fost

votat, deoarece, intre timp, Guvernul Manolachi Costachi a demisionat .

O etapa foarte importanta o reprezinta constituirea Casei de Depuneri si

Consemnatiuni in anul 1864. Aceasta institutie , a avut un rol foarte important pana la crearea

Bancii Nationale a Romaniei in 1880 , intrucat a fost principala banca de emisiune pe

teritoriul Principatelor Unite .

La 27 februarie 1880 , Guvernul I .C .Bratianu a depus in Camera proiectul unei banci

nationale care trebuia sa ajute economia nationala mai mult ca oricare alta institutie, iar la 17

Pagina 2 din 62


aprilie 1880 , proiectul a devenit legea prin care se consolidau normele de organizare a Bancii

Nationale a Romaniei , care urma sa-si inceapa activitatea la 1 iulie 1880 . Sediul principal al

bancii s-a stabilit la Bucuresti , iar sucursale si agentii in principalele au fost infiintate in

principalele orase ale tarii si , in special , in fiecare capitala de judet .

Capitalul Bancii s-a stabilit la 30 milioane lei , din care 10 milioane lei sa se depuna

de stat si 20 milioane lei de particulari . Principalele functii ale Bancii Nationale erau de a

urmari in permanenta a mersului pietei , sa se adapteze la cerintele acesteia , sa asigure

respectarea liniei generale de dezvoltare a economiei tarii , sa garanteze existenta

disponibilitatilor de fonduri in lei si in moneda straina.

Banca Nationala a Romaniei este cea mai importanta banca infiintata in acea perioada

, care , din punct de vedere organizatoric , a fost conceputa dupa modelul Bancii Nationale a

Belgiei . Acesta a fost inceputul dezvoltarii unui sistem bancar nou si modern . Infiintarea

B.N.R. a creat premisele pentru aparitia si altor banci si pentru dezvoltarea sistemului bancar

romanesc .

La 1 ianuarie 1901 , Banca Nationala devine institutie cu caracter privat,statul iesind

din asociatie . La sfarsitul secolului al XIX-lea a inceput sa se faca simtita o puternica

centralizare a capitalului bancar in Romania . In aceasta perioada , unele case bancare sau

asociatii bancare , aparute anterior , dar care in contextul nou nu dispuneau de suficient

capital financiar , si-au schimbat statutul juridic sau au fost absorbite de altele .

In perioada primului razboi mondial s-a intensificat activitatea bancara in Romania ca

rezultat al neutralitatii Romaniei . In aceasta perioada au aparut oportunitati noi de comert cu

toate partile implicate in conflict . Nivelul ridicat al comertului a adus beneficii sistemului

bancar .

Treptat , tarile din Europa au inceput sa-si refaca economia , fenomen resimtit si in

Romania unde rezultatele s-au regasit si in sistemul bancar . Bancile au atras importante

fonduri disponibile de pe piata si - prin intermediul creditelor acordate de Banca Nationala -

au reusit sa ramburseze sumele in bani devalorizati .

Dupa primul razboi mondial , numarul bancilor din Romania a continuat sa creasca

pana la criza economica din perioada 1929-1933 . Aceasta depresiune a determinat falimentul

multor banci . Guvernul Romaniei din acea vreme , a trebuit sa intervina contracarand

efectele crizei economice , bancare si monetare . Politicile adoptate au contribuit la salvarea

bancilor mai mari , dar , din cele 1204 banci existente in 1934 , circa 600 banci au fost

lichidate sau au fuzionat. In acel moment sistemul bancar din Romania era dominat de 5

banci principale, care realizau peste 50% din totalitatea operatiunilor bancare, si anume

Pagina 3 din 62


Banca Romaneasca , Banca de Credit Roman , Banca Comerciala Romana , Banca

Comerciala Italiana si Romana si Societatea Bancara Romana.

Dupa 1947 , sistemul bancar a fost restrans datorita trecerii la economia de comanda

si intrarii Romaniei in zona de influenta sovietica (fosta U.R.S.S.). Pana la sfarsitul anului

1989 , sistemul bancar romanesc oferea un numar limitat de servicii si produse bancare

realizate de 4 banci : Banca Nationala a Romaniei , Banca Romana de Comert Exterior ,

Banca de Investitii si Banca Agricola , la care se adauga si C.E.C.-ul .

Dupa 1989 , Romania a fost martora multor schimbari , iar trecerea la o economie de

piata a determinat cresterea continua a numarului de agenti economici privati . Reforma

sistemului bancar a inceput in 1990-1991 , prin elaborarea si abordarea unei noi legislatii

bancare privind organizarea si functionarea bancii centrale si a bancilor comerciale . Sistemul

bancar din Romania este structurat pe doua nivele , respectiv o banca centrala si institutile

financiare , carora prin lege li s-a acordat statutul de banci . B.N.R. este banca centrala a

tarii , institutia de emisiune a statului roman .

Prin noile reglementari , Banca Nationala incearca sa creeze un sistem bancar modern

si , in acelasi timp , sa-si indeplineasca rolul de banca centrala . Operatiunile comerciale

indeplinite pana la 1989 de Banca Nationala , au fost transferate unei noi banci comerciale

(B.C.R.).

După 1990 sistemul bancar este considerat ca fiind cel mai fragil mecanism al unei

economii, în sensul că resimte cel mai puternic şocurile induse în economie. Sistemul bancar

românesc, deşi afectat de falimentul câtorva bănci private, s-a dovedit a avea cea mai bună

evoluţie, prestaţia Băncii Naţionale influenţând hotărâtor atât băncile comerciale cât şi

evoluţia economiei în ansamblu . Reforma sistemului bancar românesc a început în 1991 prin

crearea unui sistem pe două nivele, în care Banca Naţională îşi pierde caracterul de bancă

comercială (prin desprinderea din BNR a BCR) si, domeniul se deschide noilor operatori

bancari. In perioada scursă din 1990, în pofida unor sincope ale câtorva bănci, receptate

negativ de către populaţie, sistemul bancar românesc este vizibil mai stabil şi mai bine

reglementat decât restul economiei în ansamblul prin: prezenţa unor bănci străine alături de

băncile cu capital mixt român-străin , cerinţe de capital minim stabilit de BNR, crearea Bursei

de Valori, reglementări prudenţiale cum ar fi maximul împrumutului pe un singur client,

plasamentele în societăţii nebancare, cumpărarea pachetelor de acţiuni ce depăşesc 5 % din

capital; asigurarea depozitelor populaţiei la bănci, cerinţe de rezerve minime obligatorii,

constituirea fondului de rezervă şi a provizioanelor specifice de risc deductibile fiscal,

Pagina 4 din 62


înfiinţarea sistemului de decontări interbancare prin intermediul Casei de Compensaţie,

reglementări în domeniul valutar.

Dubiile care au planat asupra modalităţii de acordare a creditelor de către băncile

comerciale au dus la perfecţionarea normelor de creditare a societăţilor bancare, la scăderea

riscului general de creditare în sistemul bancar şi la apariţia unor fonduri specializate de

garantare a creditelor. Industria bancara se prezinta in continuare ca avand dificultati majore

reprezentate de retragerile masive ale depozitelor populatiei. Banca Nationala a instituit

Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, si de asemenea o importanta majora a avut-o

intrarea in vigoare a Legii 83/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale bancare la care

Statul este acţionar. Prin intrarea in vigoare a Legii nr. 58/1998 – legea bancară şi a Legii nr.

101/1998 privind statutul Băncii Naţionale a României, cadrul legal privind autorizarea,

reglementarea şi supravegherea prudenţială a băncilor a fost lărgit şi îmbunătăţit. Începând cu

luna ianuarie 1998 realizarea obiectivelor de supraveghere a fost facilitată de introducerea

noului plan de conturi pentru sistemul bancar 1998 – 1999 privatizarea primelor două bănci

cu capital majoritar de stat, prin achiziţionarea pachetului majoritar de către investitorii

străini. Crearea AVAB constituie premisele reducerii substanţiale a volumului creditului

restant din bilanţul băncilor, prin preluarea de către AVAB a unui volum important de credite

neperformante. Si după crearea sistemului pe două nivele şi deschiderea domeniului noilor

operatori, băncile specializate rămase nu au fost reconfigurate, iar sistemul bancar românesc a

fost dominat până în 1999 de cele cinci bănci de stat care iniţial aveau o poziţie de monopol

în sectoarele respective . Printre carenţele sistemului bancar românesc se numărau :

restructurarea inadecvată a băncilor comerciale româneşti;

lipsa unui culturi adecvate în domeniu atât în rândul populaţiei cât şi a personalului

bancar;

creditele neperformante şi legislaţia în curs de formare;

conducerea corporatistă în formare la nivelul întregii economii.

Chiar dacă bilanţul băncilor pare sănătos în termenii contabili – aceasta este în parte

pentru că băncile au fost reţinute în extinderea creditului, alegând să se concentreze mai

curând pe venitul din comision, decât pe cel din rata dobânzii.

Menţinerea distorsiunilor în sectorul real, fluctuaţiilor ratelor dobânzilor, ale cursului

de schimb al monedei naţionale, precum şi ale preţurilor de consum şi-au pus amprenta

asupra sectorului bancar, influenţând negativ performanţele financiare ale băncilor şi

indicatorii de prudenţă bancară în sensul creşterii ponderii veniturilor nerealizate din dobânzi

şi din influenţe de curs valutar în totalul profitului brut.

Pagina 5 din 62


Evoluţia de ansamblu a sistemului bancar nu poate fi detaşată de situaţia generală a

economiei naţionale care s-a confruntat cu disfuncţionalităţi majore atât la nivel

microeconomic, cât şi macroeconomic.

Începând cu anul 2000 apar primele realizări în sistemul bancar:

continuarea procesului de restructurare şi privatizare;

creşterea calităţii serviciilor prestate şi educarea populaţiei;

stimularea atragerii economiilor agenţilor economici şi populaţiei în sistemul bancar;

modernizarea sistemului de plăţi prin dezvoltarea sistemului electronic de plată;

intensificarea operaţiunilor de piaţă de capital;

dezvoltarea de instituţii financiare specializate pentru activităţi de leasing, brokeraj,

asigurări, investment banking, fonduri de investiţii, fonduri de pensii.

2. Sistemul bancar din Romania 1999 – 2005

Bancile populare au fost infiintate si functioneaza in baza Legii nr. 109/1996. Ele sunt

de fapt cooperative de credit, fiind impropriu numite banci. Beneficiind de lipsa rigorilor si a

masurilor asiguratorii impuse de Banca Nationala bancilor comerciale, o banca populara

poate acorda depunatorilor dobanzi net mai avantajoase decat cele practicate pe piata bancara

traditionala.

Siguranta acestor depuneri este garantata, iar depunatorii la aceste institutii financiare

beneficiaza de aceeasi siguranta ca cea oferita de bancile a caror activitate este reglementata

de BNR. In cazul depozitelor la bancile populare, sumele populatiei sunt garantate in

proportie de 100%, iar in caz de incapacitate de plata, depunatorul isi primeste banii inapoi in

maximum 48 de ore.

Pe piata bancara din strainatate, bancile populare au o pondere importanta in sistemul

financiar-bancar. Cel mai bun exemplu il reprezinta Credit Agricole din Franta. Banca

Populara Romana a lansat in luna decembrie o emisiune aniversara (cu ocazia implinirii a doi

ani de activitate) de certificate de depozit pe doua luni, cu o dobanda de 80% pe an. Banii au

fost investiti in titluri de stat cu dobanda de aproximativ 90%.Valoarea totala a certificatelor

vandute a fost de peste 10 miliarde de lei. Dobanda oferita in acea perioada de bancile

comerciale fluctua in jurul a 50-60% pe an si nu a starnit un interes deosebit din partea

investitorilor. In prezent, bancile populare atrag economiile populatiei, ofera credite pentru

consum sau ipotecare, lanseaza emisiuni de certificate de depozit, la fel ca orice banca

Pagina 6 din 62


comerciala. Banca Populara Romana ofera certificate de economii cu valoarea de minimum

100.000 lei pe termene variind de la 1 saptamana la 24 de

luni. Dobanda variaza si ea de la 50% la 70% pe an, fiind in toate situatiile mai mare cu

cateva procente decat dobanzile bancilor comerciale. Comisioanele la cumparare sunt de

0,003% din valoarea certificatului, dar nu mai mici de 500 lei si nici mai mari de 50.000 lei.

Banca Nationala a Romaniei a lansat in urma cu un an un comunicat prin care avertiza

populatia ca siguranta depunerilor la aceste banci nu este garantata ca in cazul bancilor

comerciale.

Bancile populare au raspuns atacului, incheind contracte de asigurare a depozitelor.

O ascensiune favorabila se remarca la nibelul creditelor de dezvoltare fata de etepa

anterioara. Daca in primele luni ale anului 1998, creditul intern, pe ansamblul sau,

guvernamental si neguvernamental si-a mentinut trendul ascendent, in perioada decembrie

1997 – noiembrie 1998, in conditii de inflatie de 37,6%, cresterea creditelor a fost de 57%.

Creditul guvernamental se materializeaza aproape exclusiv in titluri de stat vandute

bancilor comerciale, fondurilor de investitii, SIF-urilor si in mai mica masura populatiei.

Fiind totusi dintre cele mai bune plasamente, prin dobanzile obtinute, permit circulatia

rentabila a banilor in sfera financiar-bancara, fara sa atinga economia reala.

In structura, creditului neguvernamental, acordat de regula de bancile comerciale

agentilor economici, a luat preponderent forma creditului pe termen scurt, fiind exprimat in

proportie de peste 50% in valuta.

Ponderea cu totul modesta a creditelor pe termen mediu si lung, cam 20%, exprima

incapacitatea agentilor economici de a prezenta proiecte de investitii sau plasamente care sa

aiba un randament (return on investment) superior dobanzilor bancare. In acelasi timp,

dobanzile nu pot scadea din cauza riscului operatiunilor generate de inflatie, blocaj financiar,

devalorizarea monetara.

De altfel, conform clasificarii bancare, creditele care se bucura de garantii normale,

standard, au ajuns la circa 14% pe ansamblul creditelor acordate, ceea ce a impus cresterea

provizioanelor de risc si a garantiilor si colateralelor cerute de banci. Ceea ce ii descurajeaza

este, in ordinea indicata de intreprinzatori: nivelul dobanzii, documentatia ceruta de banci,

nivelul garantiilor cerute, perioada de aprobare, obligatia de a avea activitate anterioara cu

banca s.a.m.d.

La acest moment in Romania functioneaza doua organizatii si anume Fondul roman

de garantare a creditelor pentru intreprinzatorii privati si Fondul de garantare a creditului

rural, ambele constituite ca societati pe actiuni. FRGC s-a constituit cu un capital social de

Pagina 7 din 62


15,6 miliarde lei, avand ca actionari: statul cu 36,71% din capitalul social, Bancorex cu

32,42%, BRD cu 13%, BCR cu 3,63%, Banca Ion Tiriac si CEC cu cate 6,47% fiecare si

Banca Agricola cu 1,3%. FRGC garanteaza creditele pentru investitii productive pe termen

mediu si lung contractate cu bancile comerciale romane, in proportie de 70% din valoarea

nominala a acestora. Serviciile fondului pot fi extinse, la cerere, pentru servicii de consultanta

la intocmirea planului de afaceri si a dosarului de credite, studii de piata, surse alternative de

finantare. Taxa de analiza este de 1% din valoarea garantiei acordate, iar, ulterior, pe

parcursul derularii creditului, 3% pe an din soldul garantiei.

Din 1994 si pana in semestrul I 1998, au beneficiat de garantii sau consultatii din

partea FRGC 2.500 de intreprinzatori romani privati. S-au acordat garantii de circa 70

miliarde lei pentru credite insumand aproape 200 milarde lei, care au generat investitii intr-un

volum mult mai mare. Un calcul efectuat in Germania arata ca la garantii in valoare de

100.000 DM corespund in medie sase noi locuri de munca create prin investitii.

Un alt fond, de mai mica anvergura, cu un capital initial de 1,3 miliarde lei, este

Fondul de Garantare a Creditului Rural. El are ca actionari: Banca Agricola, BCR si BRD,

fiecare cu 26,32% din actiuni, Bankcoop cu 13,37%, BIR cu 7,66% si Ministerul Agriculturii

cu 0,01%. FRCR mai utilizeaza ca fond de risc 9 milioane ECU acordati la infiintare de catre

Comisia Europeana.

Pentru stabilirea modificarilor care au loc pe piata monetara si bancara din Romania

ne vom raporta la principalele sale elemnte analizandu-le pe perioada 1999 – 2005.

2.1. Raport Leu – Euro – Dolar

Piata interbancara din Romania este insa instabila fapt ce se datoreaza si

comportaentului operatorilor pe piata valutara si datorita cursului valutar variat. Desi Banca

Nationala doreste sa tempereze cursul valutar, nu detine practic solutiile adecvate deoarece ea

insasi are nevoie de valuta. In acest moment dolarul se apropie de suma de 13.800, cu o

crestere fata de leu de 24%. Si in anii care vor urma Banca Nationala va sustine cresterea

dolarului . In anul 2000, piata valutara interbacara a fost marcata de evolutiile monedelor

euro si dolar. In timp ce prin pietele internationale moneda unica europeana se apropia

vertiginos de un minim istoric, bancnota americana se manifesta prin puternice semnale de

crestere fata de leu .

Asa cum arata statisticile Bancii Nationale la sfarsitul lunii ianuarie 2002, in

portofoliul bancilor ce operau in Romania se regaseau credite si angajamente asumate de

Pagina 8 din 62


acestea in valoare de 179.680 miliarde lei. 44,58% din acestea erau contracte in dolari,

29,85% in lei si 24,92% in euro si doar 0.65% in alte valute.

In perioada urmatoare 2003 – 2004 , dolarul incepe sa devina instabil. Cresterea

ponderii euro in cadrul cursului valutar de referinta la 75%, este un punct valutar caracteristic

statutului Romaniei de tara aderata la Uniunea Europeana. Aceasta imbunatatire a cursului

valutar euro a avut o influenta semnificativa asupra economiei tarii si anume diversificarea

preturilor la locuite si chirii, acesta reprezentand momentul cand tranzactiile de acest gen

incep sa se faca preponderent in euro.

In 2005, sistemul bancar din Romania se confrunta cu un val de cheltuieli cu adevarat

mari, de ordinul milioanelor de euro. Desi inca din primele zile ale lunii martie magazinele au

inceput sa afiseze in ambele preturi, normele de reglementare a denominarii nu au fost din

timp elaborate de Banca Nationala, de Consiliul Investitorilor Straini ( CIS ), iar campania de

informare promisa de BNR in legatura cu aceasta noua etapa pe care o traverseaza sistemul

bancar din Romania se lasa asteptate.

2.2. Servicii bancare

2000

Pe primele 11 luni ale anului 1998, creditul intern, pe ansamblul sau, guvernamental

si neguvernamental, si-a mentinut resursele de crestere.

In conditiile unei inflatii de 37,6%, inregistrata in perioada decembrie 1997 -

noiembrie 1998, cresterea volumului creditelor a fost de 57%.

Creditul guvernamental se materializeaza aproape exclusiv in titluri de stat vandute

bancilor comerciale, fondurilor de investitii, SIF-urilor si in mai mica masura populatiei.

Fiind totusi dintre cele mai bune plasamente, prin dobanzile obtinute, permit circulatia

rentabila a banilor in sfera financiar-bancara, fara sa atinga economia reala. Dobanzile la

creditul guvernamental devin datorie publica si se platesc de contribuabili prin impozite si

taxe.

In structura, creditului neguvernamental, acordat de regula de bancile comerciale

agentilor economici, a luat preponderent forma creditului pe termen scurt, fiind exprimat in

proportie de peste 50% in valuta.Ponderea cu totul modesta a creditelor pe termen mediu si

lung, cam 20%, exprima incapacitatea agentilor economici de a prezenta proiecte de investitii

sau plasamente care sa aiba un randament (return on investment) superior dobanzilor bancare.

Pagina 9 din 62


In acelasi timp, dobanzile nu pot scadea din cauza riscului operatiunilor generate de inflatie,

blocaj financiar, devalorizarea monetara.

De altfel, conform clasificarii bancare, creditele care se bucura de garantii normale,

standard, au ajuns la circa 14% pe ansamblul creditelor acordate, ceea ce a impus cresterea

provizioanelor de risc si a garantiilor si colateralelor cerute de banci. Ca un factor pozitiv

pentru evolutia economiei de piata poate fi mentionat faptul ca luna ianuarie 1998 a constituit

un punct de inflexiune in structura creditului acordat agentilor economici, in sensul ca firmele

cu capital majoritar privat le-au devansat pentru prima data, prin volumul creditelor, pe cele

cu capital majoritar de stat. Aceasta tendinta este in crestere si probabil se va accentua pe

masura privatizarii bancilor. Si totusi, potrivit anchetei CRIMM (Centrul roman pentru

intreprinderile mici si mijlocii), creditul constituie o sursa secundara de finantare a micilor

intreprinzatori.

Marimea comisioanelor, in raport cu calitatea serviciilor prestate, constituie

principalul criteriu in functie de care o firma isi alege banca prin care isi va derula afacerile.

Bancile acorda o importanta deosebita politicii de comisioane pe care o practica. Modul in

care se stabilesc comisioanele depinde de orientarea bancii catre operatiuni pentru persoane

fizice sau pentru societati comerciale.

Comisioanele practicate de Banca Internationala a Religiilor pentru operatiunile

realizate pentru persoanele fizice sunt mai mici decat cele percepute pentru operatiunile

agentilor economici. Comisionul la depunerile de numerar ale persoanelor juridice este de 0,2

%, pentru persoanele fizice fiind zero. La ridicarile de numerar, comisionul practicat pentru

persoanele juridice este de 0,5% din suma, iar pentru persoanele fizice de 0,2% din suma.

Pentru platile fara numerar, comisioanele sunt aceleasi pentru persoane fizice sau juridice,

fiind diferentiate in functie de marimea sumelor platite. Pentru sumele sub 500 de mii,

comisionul este de 10.000 de lei, pentru cele cuprinse intre 500 de mii si 5 milioane, 30.000

lei, pentru sumele cuprinse intre 5 si 25 milioane se percepe un comision de 40.000 de lei, iar

pentru cele care depasesc 25 milioane trebuie platiti 70.000 lei.

Banca Comerciala Romana practica la incasarile si platile realizate in sistem

interbancar comisioane de 5.000 de lei pentru sumele mai mici de 100 de mii de lei, 12.000

pentru sumele intre 100 si 500 de mii, 22.000 pentru trnsferurile intre 500 de mii si 5

milioane. Pentru transferurile efectuate in sistem intrabancar, comisioanele sunt mai mici.

Transferurile sumelor mai mici de 50.000 se fac gratuit. Intre 50 si 100 de mii, comisionul

este cu doua mii de lei mai mic decat in cazul transferurilor interbancare. Pentru sume intre

100 si 500 de mii comisionul este de 6.000 lei, de doua ori mai mic decat la transferurile

Pagina 10 din 62


interbancare. Alimentarea conturilor cu valuta beneficiaza de comision zero, iar eliberarea de

valuta din conturile clientilor este comisionata cu 1%, maximum 1000 de dolari.

Comisioanele sunt negociabile de la client la client.

Banca Agricola comisioneaza platile si incasarile prin virament cu 4.000 de lei pentru

sume intre 100 si 500 mii, cu 14.000 pentru sumele intre 500.001 si 5 milioane lei si cu

30.000 pentru sumele cuprinse intre 5.000.001 si 50.000.000 lei. Pentru depunerile de

numerar comisionul este fix, de 0,15% din suma depusa. Pentru eliberarile de numerar din

conturile curente, comisionul este de 0,35% atat pentru persoanele fizice cat si pentru firme.

"In stabilirea nivelurilor comisioanelor,

Banca Transilvania este una dintre putinele banci care nu comisioneaza intrarile de

numerar in conturile clientilor. Pentru platile in regim interbancar, realizate pentru clientii

care au conturi la banca, se practica un comision de 6.900 lei pentru sumele de pana la 50.000

lei, 12.900 lei pentru sumele intre 50.00 si 500.000. Pentru sumele intre 500.000 si 5 milioane

comisionul este de 29.900 de lei, ajungandu-se la un comision de 51.920 de lei pentru sumele

ce depasesc 500 de milioane. Pentru platile dispuse in regim intrabancar, firmele beneficiaza

de o reducere a comisioanelor cu 20%. La eliberarea de numerar din conturile in lei,

comisionul este de 0,55% pentru persoanele juridice si de 0,35% pentru persoanele fizice.

Pentru platile in valuta, comisioanele evolueaza de la 10 USD, pentru sumele de pana la

2.000 de dolari, pana la 0,1%, maximum 1000 USD pentru sume de peste 100.000 de dolari.

ABN Amro Romania nu lucreaza decat cu persoane juridice. Comisioanele percepute

pentru intrarile in cont sunt conform celor percepute de BNR. Pentru platile in lei catre buget

comisionul este de 30.000 lei pentru sume sub 500 milioane. Pentru platile de pana la 5

milioane catre alta firma, comisionul este de 20.000 lei, pentru sume cuprinse intre 5 si 100

milioane, 40.000, iar peste 500 milioane lei comisionul este de 150.000 lei. Pentru platile

ordonate electronic exista reduceri la comisioane. La platile in valuta, pentru sumele sub

100.000 USD comisionul este de 0,2 %, reducandu-se pana la 0,1% in cazul sumelor ce

depasesc 500.000 USD. Daca transferul se face intre doi clienti ai bancii, comisionul este de

25 USD.

Majoritatea bancilor comerciale anunta scaderea dobanzilor platite pentru depozitele

la termen si certificatele de depozit. Putine mai sunt bancile care inca ofera 50% pe an la

plasamentele pe trei luni ale persoanelor fizice.

In primul rand, pentru ca reducerea inflatiei nu mai justifica dobanzi anuale de peste

50%. Rata cumulata a inflatiei pe primele trei luni (8,5%, tinand cont de estimarea de 1,8%

Pagina 11 din 62


pentru luna martie) arata ca dobanzi de 52-55% pe an, practicate de banci la depozitele pe trei

luni constituite la inceputul anului, au fost chiar prea generoase.

in al doilea rand, din cauza ca bancile nu mai reusesc sa plaseze banii atrasi in

certificate de trezorerie cu dobanzi mari. in numai o luna (17 februarie - 16 martie),

Ministerul Finantelor a reusit sa micsoreze randamentul mediu (dobanda medie) pe care il

plateste la certificatele de trezorerie de la 78% la 60%. Castigul obtinut de Trezorerie are insa

un pret destul de ridicat: refuzand sa accepte dobanzile ridicate licitate de banci, Ministerul

Finantelor (MF) a incasat, in perioada mentionata, cu 1.606 miliarde lei mai putin decat isi

programase la emisiunile de certificate de trezorerie pe trei luni.

Neindeplinirea planului la recoltarea de bani pentru finantarea deficitului contului de

trezorerie nu pare insa sa-l deranjeze pe ministrul finantelor. Decebal Traian Remes a declarat

ca va aplica in continuare aceeasi strategie: "Vom presa pentru ca dobanzile sa se duca pe o

panta descendenta. Avem un plus de posibilitati, in conditiile in care Ministerul Finantelor a

ramas singurul mare imprumutator de lei pe piata". Remes a adaugat ca Finantele vor

accepta, pe piata bancara, numai randamente sub 60%, iar pentru populatie vor fi emise titluri

de stat cu dobanzi de maximum 56%, fata de 58% in prezent. La numai doua zile dupa aceste

declaratii, MF a reusit sa plaseze bancilor certificate de trezorerie in valoare de 1.236,9

miliarde lei, platind o dobanda de numai 55%.

Pentru bancile comerciale, aceasta strategie parsiva a Ministerului Finantelor are

efectul unui cleste. Pe de o parte le forteaza sa-si micsoreze si mai mult costurile de

cumparare a banilor, adica sa reduca in continuare dobanzile platite deponentilor. Pe de alta

parte, le obliga atat sa vanda catre MF mai ieftin banii, cat si sa concureze cu titlurile de stat

care, chiar daca vor avea o dobanda mai mica, tot vor fi mai rentabile decat depozitele la

termen si certificatele de depozit.

2001

Pana nu de mult, Banca Comerciala Romana si Banca Romana pentru Dezvoltare -

Group Societe Generale erau marii actori pe piata de retail, situandu-se pe pozitii din care cu

greu iti puteai imagina ca pot fi amenintate. Cu mult peste restul societatilor bancare in ceea

ce priveste atragerea de resurse de la persoanele fizice, cele doua banci si-au putut permite

dinamizarea ofertei de servicii pe segmentul plasamentelor.

In 2001 insa principalii jucatori in domeniul retail banking in tara noastra sunt cele

doua banci: BCR si BRD Group Societe Generale care au, printre altele, si avantajul unei

Pagina 12 din 62


vaste retele de distributie teritoriala. In acelasi timp, CEC si bancile cu capital strain din

Romania vin puternic pe piata de retail. .

Din dorinta de a veni in intampinarea clientilor, bancile si-au diversificat produsele pe

segmentul creditelor de consum. BRD a alocat 2.144 miliarde lei credite pentru persoane

fizice, dintr-un total de 5.331 miliarde lei, credite acordate de sistemul bancar acestei

categorii de clienti", afirma sursa citata. Cifra anuntata de directorul BRD ii confera bancii o

cota importanta in interiorul sistemului bancar: 40,2%. Din totalul economiilor depuse in

banci, 20,5% sunt atrase in conturile BRD.

BCR este lider de necontestat in clasamentul bancilor comerciale, din punctul de

vedere al resurselor atrase de la populatie - mai mult de o treime din totalul economiilor

persoanelor fizice in sistemul bancar si, implicit, al activelor detinute. Activitatea de creditare

a persoanelor fizice este, si pentru BCR, foarte dinamica. In totalul creditelor

neguvernamentale, volumul de credite acordate de BCR clientilor persoane fizice reprezinta

peste 5%.

Din urma, vine Banca Agricola (BA), privatizata anul acesta cu banca austriaca

Raiffeisen. Printre obiectivele declarate de oficialii bancii, dezvoltarea activitatii de retail

ocupa o prioritate. Dar Banca Agricola nu este singura care isi anunta agresivitatea in

cucerirea de noi clienti. Citibank, o banca despre care poate mai nimeni nu-si putea inchipui

ca se va aventura in piata de retail si-a anuntat, de asemenea, intentia de a cuceri acest

segment. Citibank a anuntat disponibilitatea de a atrage depozite de la populatie si a indicat si

limita minima de 5.000 dolari.

2002

« Sistemul bancar romanesc este eterogen », afirma Patrick Gelin, BRD. In proportie

de 85%, plasamentele sunt reprezentate de creditele acordate sectorului privat, dintre care mai

mult de o treime pe termen mediu si lung. Cu peste 1.100.000 de clienti si 10.000 de linii de

credit in administrare, BRD este prezenta in toate ramurile economiei. Firmele romanesti, atat

cele mari, cat si IMM-urile, alcatuiesc majoritatea clientilor,iar BRD joaca, in acelasi timp,

un rol deosebit fata de companiile multinationale, franceze sau internationale, clienti pe care

Grupul Societe Generale ii urmeaza peste tot in lume, cum ar fi Renault, Orange, Michelin,

Carrefour, Alcatel, Unilever etc.

In 2002, opt banci de pe piata bancara din tara dau credite pentru case. In acest an,

inca doua banci, Egnatia Bank si Piraeus Bank, s-au alaturat grupului exclusivist al

institutiilor financiare din Romania care ofera credite pentru achizitionarea de locuinte. Le

Pagina 13 din 62


vor urma in curand: HVB Romania, Raiffeisen Banca Agricola, Commercial Bank of Greece

si Banc Post.

Cererea de credite ipotecare, asa cum afirma majoritatea bancherilor, este destul de

mare pentru acest tip de imprumuturi, dar, din pacate, conditiile ce trebuie indeplinite pentru

a beneficia de un astfel de credit sunt destul de greu de realizat de catre romanul ce are ca

unic venit un salariu mediu pe economie. Fata de anul trecut, se constata totusi o imbunatatire

a acestor conditii. Astfel, dobanzile au coborat la creditele in lei cu pana la 10-14 puncte

procentuale, in timp ce la cele in valuta se constata o reducere de unu-trei puncte procentuale.

Nivelul mic al dobanzilor la creditele in valuta se explica insa, in principal, prin evolutia

dobanzilor de referinta de pe piata internationala, evolutie la care s-au aliniat si bancile

romanesti.

Venituri ce sunt luate In considerare la acordarea creditului

Alpha Bank - venitul solicitantului

Banca Transilvania - veniturile nete ale familiei

BCR - venitul solicitantului* (pentru creditele in lei sunt luate in considerare veniturile

obtinute de familie)

BRD-GSG - veniturile nete ale familiei, la care se pot adauga cele ale unui girant platitor

CEC - veniturile nete ale familiei, la care se pot adauga cele ale unuia sau a mai multor

giranti platitori

Egnatia Bank - veniturile nete ale familiei

Piraeus Bank - venitul solicitantului (minimum 400 euro)

Volksbank - venitul familial net lunar (se iau in considerare doar salariile din cartea de munca

- nu se accepta colaborari, alte surse de venit etc.).

Taifun este un card de debit, clasic, care poate fi folosit pentru retrageri de numerar

sau pentru cumparaturi, atat in Romania cat si in strainatate, oriunde se afla afisata sigla

MASTERCARD. Acest produs poate fi emis atat pentru persoane fizice, cat si juridice.

Principala facilitate a cardului Taifun este existenta unui card virtual asociat, ce poate fi

folosit pentru efectuarea cumparaturilor de pe Internet, fara riscuri.

Pagina 14 din 62


2003

Pana la 30 septembrie 2003, bancile au emis 5.142.508 de carduri, din care peste

4.334.000 erau inca in termenul de valabilitate si considerate active, potrivit datelor raportate

de emitenti la BNR. In primele noua luni din acest an, cardurile active au crescut cu peste un

milion, iar numarul conturilor de card s-a marit cu 960.000. Primii trei emitenti de carduri

(BCR, Banc Post si BRD) detin 76% din totalul cardurilor valide. La 30 septembrie 2003,

infrastructura de acceptare a cardurilor numara 2.278 de ATM-uri si aproximativ 8.800 de

POS-uri.

Miro Bank a crescut dobanzile pentru depozitele constituite de persoane fizice si

juridice pe termene de 1, 3, 6 sau 12 luni, atat pentru cele in moneda nationala cat si pentru

cele in valuta. Astfel, depozitele persoanelor fizice in dolari sunt remunerate cu dobanzi intre

2 la suta si 3 la suta pe an, in functie de perioada pe care sunt constituite de la o luna la 12

luni. Depozitele in euro au dobanzile cuprinse intre 2,75% si 3,50% in acelasi interval de

timp. Economiile persoanelor fizice in moneda nationala sunt cuprinse intre 14,50% si

17,50%.

Eurom Bank a lansat depozitul cu dobanda fixa "Sarbatori de iarna", pentru persoane

fizice si juridice. El poate fi constituit pe termen de 3 sau 4 luni cu dobanda bonificata diferit

pentru prima luna. De asemenea, Eurom Bank ofera si o dobanda bonus de plus 2% pentru

depozitele in lei si 0,5% pentru depozitele in valuta pentru prima luna de la constituirea

depozitului. Dobanda aferenta primei luni se poate incasa in orice zi lucratoare bancara din

luna decembrie. Data maxima de constituire a depozitului este sfarsitul lunii decembrie 2003,

iar sumele minime de constituire sunt de 3.000.000 la depozitele in lei si 100 USD/EUR la

cele in valuta.

Bucurestenii posesori de carduri BCR au acum posibilitatea sa-si plateasca facturile la

energie electrica din contul de card direct de la ATM sau prin intermediul aparatelor POS

montate la cele 12 Centre de incasare ale Sucursalei de Distributie si Furnizare a Energiei

Electrice Bucuresti (SDFEE Bucuresti). BCR a incheiat recent un contract de servicii cu

SDFEE Bucuresti, care permite plata facturilor de energie electrica cu cardul BCR. Acest

contract de servicii la ATM-urile BCR este cel de-al cincilea pe care banca il semneaza cu

furnizorii de energie electrica la nivel local, dupa cele incheiate in beneficiul locuitorilor

municipiilor Ploiesti, Alba-Iulia, Cluj si Brasov. De asemenea, BCR a instalat in Bacau POS

la Centrele de incasare ale Sucursalei de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice din acest

judet.

Pagina 15 din 62


O problema a economiei Romaniei ramane inflatia. Aceasta va fi depasita de cea din

2003 ( 14% ) si va deveni 14,5% sau chiar 15%. In conditiile in care inflatia cumulata pe

primele noua luni a fost de 9,7%, pentru o mentinere in acest trend inflationist ar trebui sa

existe, practic, o inflatie cumulata de 4,8% pana la sfarsitul anului, in medie de 1,6% pe luna.

Sfarsitul lunii iunie 2003 si inceputul lui iulie au fost marcate de o crestere a

dobanzilor la depozitele bancare, atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice. Este

adevarat insa, cresterile nu sunt spectaculoase - de jumatate sau cel mult un procent peste

dobanda veche. Dupa ce BRD Groupe Societe Generale a permanentizat premiul de dobanda

acordat initial doar pentru depozitele de 25 si 50 de milioane de lei, Raiffeisen Bank, Banca

Transilvania si, mai nou, Piraeus Bank au urcat dobanzile cu aproximativ un procent. In ce

priveste depozitele in valuta insa, deciziile luate de forurile internationale au determinat o

usoara scadere a dobanzilor, intre 0,25% si 0,50%. Pe piata bancara romaneasca aceste

tendinte sunt slab reprezentate momentan, doar HVB Bank si Piraeus Bank fiind bancile care

au scazut dobanzile la depozitele in dolari, in medie cu 0,25%.

Din acest an se acorda credite pentru cei fara carte de munca. Medicii, avocatii,

farmacistii, contabilii nu lucreaza totdeauna prin intermediul unei firme, ci ca persoane fizice

autorizate. Atente, bancile comerciale au venit si in intampinarea acestor categorii

profesionale. Anul 2003 a adus pe piata bancara creditele specializate, uneori chiar pe

meserii. Cei care doresc sa renunte la activitatea intr-un spital sau intr-un tribunal anume au

ocazia sa-si puna pe picioare propriul cabinet specializat cu ajutorul creditelor pentru

profesiuni liberale. Au fost lansate credite specializate pentru medici sau farmacisti, pentru

brutari si constructori sau, pur si simplu, pentru profesiuni liberale. Chiar daca nu sunt strict

specializate pe categorii profesionale, acordate din fondurile proprii ale bancilor, acest tip de

credite poate fi contractat si de la banci care beneficiaza de linii de creditare externa.

Piraeus Bank a lansat la inceputul acestui an creditul pentru doctori si farmacisti.

Gandit initial ca un credit menit sa vina in sprijinul medicilor de familie, care platesc chirie

pentru spatiile in care au cabinetul individual, "Plus Medica" si-a dovedit utilitatea si pentru

doctorii care vor sa-si procure instrumentar, sa-si extinda activitatea sau sa-si inlocuiasca

aparatura. Suma maxima acordata este de 150.000 de euro, cu un termen de rambursare de

maximum trei ani, iar costurile efective ale creditarii, mai putin dobanda, sunt de 1,5% din

valoarea creditului, la care se adauga un comision de analiza cuprins intre 100 si 300 de euro.

Persoanele care vor sa puna pe picioare o mica afacere beneficiaza si de o alta

categorie de credite, cu o valoare maxima de finantare ceva mai mica si cu o perioada de

rambursare medie de pana la doi ani. In afara ofertelor traditionale ale BCR, Eximbank,

Pagina 16 din 62


BRD, exista inca doua banci, Banca Romaneasca si Volksbank, care acorda credite pentru

persoanele fizice autorizate, avand la baza acorduri de finantare internationala, fie cu BERD,

fie cu Fondul Romano-German, KfW. Banca Romaneasca tocmai a semnat un acord de

imprumut cu BERD, in valoare de cinci milioane de dolari, special pentru micro-credite si

credite mici. In prima categorie se incadreaza creditele de pana la 10.000 de euro, cu o

perioada de rambursare cuprinsa intre doua si 24 de luni. Cea de-a doua categorie se

adreseaza intreprinderilor cu cel mult 100 de angajati. Valoarea maxima a acestui tip de

credit este de 50.000 de dolari si se acorda pe o perioada de maximum 36 de luni. Volksbank

acorda credite de la 7.500 de euro la 60.000 de euro.

2004

In Romania trei banci au lansat carduri de acest gen, destul de putine in comparatie cu

numarul bancilor din sistem si cu potentialul pietei. Este vorba de cardurile co-branded

Maxishop si Euro<26 de la Banca Transilvania, Cirrus Maestro de la Banca tiriac si cardul

Avantaj de la Finansbank.De departe cea mai activa, Banca Transilvania a emis carduri care

functioneaza ca unele de debit obisnuite, utilizabile atat in tara, cat si in strainatate si care

ofera in plus anumite beneficii utilizatorilor. Cardurile celorlalte banci le-am putea incadra cu

ingaduinta in aceasta categorie, datorita faptului ca pot fi utilizate pentru cumparaturi doar in

anumite magazine si pot fi asimilate cardurilor de fidelitate, pentru ca se adreseaza doar unei

anumite categorii de clienti.

Banca Transilvania si Astral Telecom au emis in colaborare cardul Maxishop. Acesta

permite abonatului companiei de cablu achitarea abonamentului lunar direct din contul de

card, fara deplasarea la banca sau la casieriile Astral si fara costuri suplimentare.

Un alt card folosit tot pentru cumparaturi este Cirrus Maestro, emis de Banca tiriac in

colaborare cu magazinul Metro. Acesta este singurul card bancar acceptat la plata in reteaua

magazinelor Metro din Romania si ofera posibilitatea unui descoperit de cont in limita unui

salariu net.Ultimul card co-branded lansat pe piata bancara romaneasca este unul exclusiv de

cumparaturi, cardul Avantaj de la Finansbank in colaborare cu complexul Bucuresti Mall.

Amatorii de achizitionare in rate a diferitelor produse o pot face fara plata vreunei dobanzi

utilizand acest card in Bucuresti Mall la aproape jumatate din magazinele existente.

Primele 5 banci de retail in 2004

Pagina 17 din 62


2005

La inceputul anului 2005 8 dintre bancile din tara acorda credite in valuta pentru

diverse produse si anume :

BRD Groupe Société Générale: credite auto, imobiliare si ipotecare, de nevoi

personale, in euro (activitatea de creditare in valuta nu s-a intrerupt niciodata)

Volksbank: credite auto, imobiliare si ipotecare, de nevoi personale, in euro (odata cu

scaderea dobanzilor la creditele in lei, banca a operat si scaderea dobanzilor la valuta)

Raiffeisen Bank: imobiliare si ipotecare (banca a optat pentru acordarea in valuta a

creditelor pe termen lung, chiar daca teoretic se acorda si credite de consum in valuta)

Alpha Bank: pentru locuinta, auto, de consum prin lanturile de magazine, de nevoi

personale, acordate in lei si valuta

Unicredit: credite imobiliare si ipotecare, credite de consum (banca a reinceput sa

acorde aceste credite in valuta dupa ce si-a majorat capitalul social)

Banca tiriac: credite de consum, personale sau auto, ipotecare si imobiliare

BCR: teoretic acorda toate tipurile de credit in valuta, practic creditul de consum si

cel de nevoi personale au dobanzi prohibitive

ING Bank: credite imobiliare si ipotecare in euro (ING nu acorda alte tipuri de credite

pentru persoanele fizice).

Spre deosebire de 2002, cand a inceput sa se dezvolte creditul imobiliar / ipotecar in

Romania, studiile de piata realizate de BNR estimau o crestere de 1 – 1,5 miliarde de euro

anual pe acest segment. La trei ani dupa lansarea creditului pentru locuinte, volumul total al

creditelor ipotecare abia a atins 1,2 miliarde euro.

Pagina 18 din 62

Banca Nota finala

7,5

8

8,5

9

9,5

10

Retail

Banc Post

BCR

Volksbank

BRD

Raiffeisen

BT

Banc Post 8,9BCR 8,46Volksbank 8,45BRD 8,35Raiffeisen 9,51Banca Transilvania 8,35


In Romania s-au lansat primele credite care permit o rambursare de peste 30 de ani.

Finans Credit Ipotecar a lansat creditul pentru locuinta pe o perioada de pana la 30 de ani.

Dobanzile variaza intre 8,75% si 8,99% pe an. Cu cat suma acordata de banca pentru acest tip

de credit este mai mare cu atat dobanda este mai mica, dar numai in limitele stabilite mai sus.

Avantajul unui credit pentru locuinta pe 30 de ani este unul cert: rata de rambursat lunar

devine mai mica, iar clientii care pana acum nu se incadrau in normele bancii pentru a-si

cumpara o locuinta, datorita veniturilor, in noua formula, cu rata de 70 sau 80 de euro pe

luna, clientii s-ar putea incadra.Mai inovatoare, Volksbank permite prelungirea perioadei de

creditare la peste 30 de ani. Daca in Vest dobanzile la creditele ipotecare se situeaza undeva

la 4%-5%, in Romania, cea mai mica dobanda este de 7,5%.

Analistii din piata estimeaza ca si in viitor cererea de credite negarantate pentru

diverse nevoi personale. De exemplu, in sezonul estival 2005, pentru romanii care au inceput

sa prinda gustul vacantelor in strainatate, BRD Societe Generale s-a hotarat sa introduca un

nou tip de credit „Expresso de vara“. Noutatea acestui tip de credit de nevoi personale

negarantat consta in perioada de gratie acordata de banca. Pentru Expresso Dublu, BRD a

majorat limita maxima de acordare a creditului pana la 50.000 de euro si a marit durata de

creditare de la zece la cinsprezece ani. Volksbank Romania este singura banca din Romania

care a scos polita de asigurare de viata din componenta creditului de nevoi personale, fapt

care a condus la ieftinirea creditului. Aceeasi modificare a fost operata si in cazul creditului

de nevoi personale garantat cu ipoteca sau cu gaj asupra unui automobil. Banca Tiriac a

scazut dobanzile pentru ambele tipuri de credite. Tot reduceri de dobanda a operat si Banca

Romaneasca. De asemenea, banca a facut conditiile de creditare mult mai flexibile: sunt luate

in considerare, pe langa salarii si pensii, toate tipurile de venit care pot fi justificate cu

documente legale: chirii, dividende, venituri aferente contractelor de colaborare etc.

Banca Comerciala Romana a mers chiar mai departe si a creat un credit de nevoi

personale negarantat, care se intinde pe o perioada de zece ani si beneficiaza de o dobanda de

18,5% pe an.

In ceea ce priveste dobanzile la depozite acestea se incadreaza intre 6% si 9,5% pe an,

in functie de durata de timp pe care este constituit depozitul. In cazul creditelor, micsorarile

de dobanda s-au produs mai putin abrupt. Prima etapa a adus dobanzile la creditele in lei la

un nivel de 20-22%, pentru ca, luna aprilie sa debuteze cu dobanzi sub acest nivel. Statisticile

prezentate de Banca Nationala a Romaniei pentru sfarsitul lunii februarie 2005 indica si un

procent de scadere a marjelor de profit (diferenta dintre dobanzile la depozite si cele la

credite) practicate de bancile comerciale in relatiile cu clientii lor. Bancherii sunt de parere ca

Pagina 19 din 62


reducerile de marja din 2004 pana in 2005 au fost considerabile. Astfel, statisticile BNR

indica un volum mediu al marjei de 8,70% in 2004. In decembrie 2004, marja mentionata a

fost de 7,40%, pentru ca in februarie 2005, volumul acesteia sa scada pana la un nivel de

5,40.

In 2005 se ieftinesc si creditele in moneda nationala, iar dobanzile la lei au o scadere

controlata.

Dupa privatizarea BCR, 90% din activele bancare vor fi sub controlul bancilor straine.

Vanzarea Bancii Comerciale Romane marcheaza cea mai mare privatizare din Romania

ultimilor 15 ani. Cu exceptia CEC-ului, BCR era ultima banca romaneasca aflata in

proprietatea statului. Banca Agricola, Banca Romana de Dezvoltare si Bancpost sunt cele trei

institutii bancare importante privatizate inaintea Bancii Comerciale. Pana la privatizarea

BCR, 55% din activele bancare se aflau sub controlul bancilor straine, acum procentul va

creste la peste 80% - potrivit analistilor financiari.

2.3 Ierarhizarea bancilor in perioada 2000 – 2005

Falimentele bancare si crizele financiare din sistem au adus statului chletuieli de

miliarde de dolari, prin preluarea pierderilor la datoria publica si imobilizarea de resurse ale

institutiilor de stat, in banci aflate in incapacitate de plata. Numai sumele necesare acoperirii

pagubelor din Bancorex si Banca Agricola reprezinta aproape jumatate din datoria externa a

Romaniei. De pe urma falimentelor castiga lichidatorii. Societatea de Reconversie si

Valorificare Active este omniprezenta in cazurile de faliment si incetare de plati ale bancilor

comerciale.

Banca Dacia Felix

Sunt banci scoase din tribunal si repuse in functiune, iar altele tergiverseaza prin

procese sentinta care le-ar pune lanturile pe usi.Banca Dacia Felix a dat prima mare lovitura

Bancii Nationale a Romaniei. La capatul a trei ani de procese, Dacia Felix a reintrat pe scena

bancara romaneasca sub supravegherea unui administrator: SC Reconversie si Valorificare

Active SA. Aceasta societate este prezenta la toate bancile comerciale cu probleme de

lichidate, declarate falimentare sau aflate in situatii litigioase cu institutii ale statului. in iunie

1999, la carma bancii clujene ajunge Florin Ionescu, fost presedinte al Bancorex, in anul

1997.

BDF a renuntat la atragerea de resurse de la populatie, pe care, spune Ionescu, o

descurajeaza prin practicarea unor dobanzi anuale mici, de 40% si 41%, pe termen de o luna,

Pagina 20 din 62


respectiv, un an, si incurajeaza plasamentele pe termen foarte scurt, de sapte zile, pentru care

acorda dobanzi apropiate de cele practicate pe piata monetara interbancara.

Credit Bank

Povestea Credit Bank seamana in multe privinte cu cea a Bancii Dacia Felix. Dar are

si deosebiri esentiale. in 1996, o data cu dosarul pregatit pentru BDF, banca centrala

inainteaza in instanta si cererea de introducere a procedurilor de reorganizare sau lichidare

judiciara. Dar Credit Bank s-a incapatanat sa-si recunoasca incapacitatea de plata, pana anul

trecut, cand singura a repus pe rol cererea BNR. Amanarea momentului adevarului s-a

repercutat asupra depunatorilor persoane fizice, care nici pana astazi nu si-au recuperat banii.

In iunie 1999, tribunalul a numit un judecator sindic pentru Credit Bank. Au fost

intocmite listele cu cei 42.000 depunatori care aveau dreptul legal sa-si recupereze banii, insa

in conformitate cu Legea nr. 135/ 1996, emisa special pentru BDF si Credit Bank. Adica 10

milioane lei de deponent. Suma totala ajunge la 220 miliarde lei, potrivit afirmatiei lui

Constantin Postole, vicepresedinte.

Banca Nationala se opune listei prezentate de Credit Bank, solicitand fotografia

situatiei existente in 1996. De atunci si pana in prezent, banca a functionat, deci a existat

posibilitatea spargerii depozitelor mai mari de 10 milioane lei si transferarea sumelor

suplimentare in conturilor altor persoane.

Banca Columna

Din 1997, Banca Columna se judeca in instanta cu Fondul Proprietatii de Stat si CEC.

Timp de mai bine de trei ani a durat procesul, iar cele doua institutii ale statului nu au reusit

sa isi recupereze la timp banii depusi in conturile Bancii Columna. Este vorba despre un

depozit de aproape 100 miliarde lei si altul in valoare de aproape 10 milioane de dolari. Un

depozit devenit indisponibil pentru CEC totalizeaza 47 miliarde de lei. La aceste sume se

adauga dobanzile, iar tergiversarile in proces tocmai asupra nivelului acestora au loc. Banca

Columna nu recunoaste dobanzile ce ating 360%/an, rezultate din penalitati de intarziere a

platilor catre Fondul Proprietatii de Stat.

Actiunii intentate in instanta de FPS si CEC i s-a alaturat si Banca Nationala a

Romaniei, printr-o sanctiune care vizeaza interdictia bancii de a atrage resurse in depozite, de

la persoane fizice si juridice.

Banca Albina

Banca Albina este prima banca pentru care Banca Nationala a Romaniei a obtinut

falimentul. Depunatorii persoane fizice si-au recuperat banii, de la Fondul de Garantare a

Depozitelor Bancare (361 miliarde lei in total). Intrarea bancii in incapacitate de plata a fost

Pagina 21 din 62


efectul politicii manageriale, potrivit careia unui singur grup de firme, conduse de un italian,

i-a fost acordata cea mai mare masa a creditelor.

De recuperarea banilor de la debitori, ca si de procedurile de rambursare a datoriilor,

s-a ocupat societatea SC Reconversie si Valorificare Active SA. Ordinea prioritatilor de

recuperare a banilor este conforma cu legea. Cheltuielile cu lichidarea (onorariul catre

lichidator - 9,5%, din sumele recuperate) sunt primele in top.

Bankcoop

Dupa Albina, urmeaza Bankcoop. Tribunalul a hotarat intrarea in faliment a bancii si

a numit lichidatorul: SC Reconversie si Valorificare Active si Pricewaterhouse Coopers.

Reprezentantul societatii Reconversie si Valorificare Active spune ca dimensiunea bancii

implica un volum mai mare de munca, pe de o parte, iar pe de alta parte, au fost puse in

cumpana avantajele induse de un lichidator cu experienta si o firma cu o anvergura

internationala Pricewaterhouse Coopers

Bancorex

Bancorex a scapat si de lichidare, si de privatizare. Ea a fost inglobata in Banca

Comerciala Romana, fara drept de apel. Fuziunea cu Banca Comerciala Romana va apasa

greu pe umerii bugetului statului. Pierderile bancii, care revin de acum statului, ating aproape

2 miliarde dolari. Daca la aceasta se mai adauga si gaurile de la Banca Agricola , de aproape

1 miliard de dolari, statul va plati, pentru neimplicarea sa de pana acum, peste 3 miliarde

dolari. Prabusirea Bancii Agricole a fost, pana acum, abil ocolita, prin preluarea pierderilor la

datoria publica interna. Banca se pregateste pentru privatizare si este condusa de o echipa din

care doi membri provin din BNR. Pentru privatizare, va trebui, cel mai probabil, primenita,

printr-o infuzie de capital la care va participa tot statul - 50 - 100 milioane de dolari.

Indicatorul de solvabilitate a bancilor sau de adecvare a capitalului, ca si indicatorul

de lichiditate sunt notiuni mai putin cunoscute publicului larg, dar care incep sa fie vehiculate

in presa. Pana nu de mult, aceste cifre, cu caracter confidential, erau baza de date pentru

stabilirea contributiei anuale a bancilor la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Dupa

intrarea Bancorex in incapacitate de plata, dupa declararea falimentului Bancii Albina si

inceputul crizei la Bankcoop, Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, si-a

exprimat public intentia de a emite obligativitatea publicarii, de catre bancile comerciale, a

indicatorilor care sa confere clientilor o imagine asupra bonitatii societatilor bancare.

O serie de banci comerciale deja au spart gheata, dand publicitatii cifre care reflecta

puterea lor de a face fata in orice moment obligatiilor de plata (indicatorul de lichiditate) sau

capacitatea de a suporta pierderile la creditele acordate si nerambursate la termen de clienti

Pagina 22 din 62


(indicatorul de solvabilitate). Banc Post a anuntat un indicator al solvabilitatii de 46,5%,

valabil la 30 iunie 1999, si 43,6%, indicatorul de lichiditate. Banca Transilvania a dat

publicitatii procentele: 32,21%, reprezentand indicatorul de solvabilitate si 38%, cel de

lichiditate. Ultimele date furnizate de Banca Comerciala "Ion Tiriac” anuntau o rata a

solvabilitatii de 12% si de peste 50%, indicatorul de lichiditate, iar Banca Comerciala

Romana, inaintea ultimei majorari a capitalului social, de la de la 840 miliarde lei la 2.500

miliarde lei, avea o rata a solvabilitatii de 25% si un indicator al lichiditatii de peste 20%.

Banca Romana de Dezvoltare are o solvabilitate de 28,66%.

In 2001, la sfarsitul lunii mai, sistemul bancar romanesc acumulase peste 158.000

miliarde de lei. Aceasta cifra insumeaza economiile populatiei - aproape 50.700 miliarde lei,

depozitele in lei pe termen si conditionate - 19.475 miliarde lei si depozitele in valuta ale

rezidentilor - echivalentul a 87.905 miliarde lei. Din ultimele date evidentiate de Fondul de

Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, la sfarsitul primului trimestru din 2001 erau 4,7

milioane de titulari - persoane fizice - de depozite nominative, a caror suma totaliza aproape

70.000 miliarde lei (depozite in lei - 30.396,7 miliarde lei si depozite in valuta, in echivalent

dolari - 1.421,9 milioane dolari).

Doua mari banci domina in topul preferintelor populatiei: Banca Comerciala Romana si

Banca Romana pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale care, impreuna, detin peste 60%

din economiile persoanelor fizice romane. Dominatia celor doua banci comerciale in sistemul

bancar nu surprinde. Pe de o parte, a devenit o obisnuinta ca aceste doua societati bancare sa

se afle in varful clasamentului realizat in functie de resursele atrase de la populatie.

Pe de alta parte, atat BCR, cat si BRD, au fost ferite de scandaluri financiare.

Peste 40% din economiile populatiei sunt depozitate in Banca Comerciala Romana. Aceasta

situatie este explicata printr-un cumul de factori. Este printre primele banci comerciale

infiintate dupa anul 1989. BCR a fost desprinsa din Banca Nationala a Romaniei, alaturi de

Banca Agricola. Pana in prezent, capitalul majoritar al bancii a ramas de stat, fapt ce i-a

conferit mari avantaje de-a lungul timpului.

Increderea intr-o banca de stat ramanea nestirbita. In primavara anului 2000, pe

fondul tulburarilor de pe piata financiara romaneasca, cand doua mari institutii - Fondul

National de Investitii si cooperativa de credit Banca Populara Romana - au intrat in criza de

lichiditati, Banca Comerciala Romana a fost si ea prinsa intr-un val de panica. Interventia

autoritatilor statului a fost salvatoare. Banca Nationala a asigurat public depunatorii ca banca

este solida.

Pagina 23 din 62


Banca Romana de Dezvoltare, care detine peste 20% din economiile populatiei

depuse in sistemul bancar, are si ea o veche istorie. Sub aceasta denumire a functionat din

1990, cand a luat locul fostei Banci de Investitii. Numele BRD nu a fost asociat cu mari

scandaluri financiare. In 1999 s-a privatizat, prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni

de catre grupul bancar francez Societe Generale.

Banca Comerciala Ion Tiriac ramane pe locul al treilea, din punct de vedere al

resurselor atrase de la populatie cu peste 5% din total. Numele Tiriac si figura presedintelui

bancii, Anthony van der Hejden, chiar in momente de cumpana, au pastrat aproape

depunatorii. Cea mai mica greseala in politica de imagine si banca ar fi fost la un pas de a fi

escaladata de depunatori cu cereri de retragere. Solutia adoptata de managementul si

actionarul bancii nu a fost miraculoasa, dar a fost foarte eficienta: bani din afara pentru

onorarea cererilor si alungarea incertitudinilor.

Foarte aproape de Banca Tiriac este BancPost (fosta banca de stat, privatizata cu GE

Capital Corporation - care a vandut ulterior EFG Eurobank Ergasias - si Banco Portugues de

Investimento).

Intr-un an de zile, din 2000 si pana in 2001, in topul preferintelor depunatorilor s-au produs

importante modificari, fortate, in primul rand, de evolutia sectorului financiar-bancar.

Falimentele bancare au scos din cursa banci precum Bankcoop, care se afla pe locul al

cincilea din punct de vedere al atragerii de resurse de la populatie - cu aproape 2.600 miliarde

lei, la inceputul anului trecut (in februarie 2000 a intrat in faliment) - sau Banca

Internationala a Religiilor (in faliment din mai 2000) la care persoanele fizice aveau depuneri

de aproape 2.300 miliarde lei. Lista poate continua cu Banca Turco-Romana, care din toamna

anului trecut a intrat in criza de lichiditati. De pe locul al saselea in clasamentul depunerilor

persoanelor fizice - cu circa 2.500 miliarde lei, BTR a coborat in coada listei.

ING Bank se apropie de cel de-al doilea pluton, cu 4,5% din total depuneri ale

persoanelor fizice in sistemul bancar, fiind urmata de banca austriaca Creditanstalt, cu peste

4%. Banca Agricola, chinuita in primul rand de finantarea unei agriculturi neperformante si

stoarsa de resurse de un management defectuos (impotriva fostului presedinte Liviu Istrate au

fost intocmite mai multe dosare penale), victima, apoi, a mai multor esecuri in privatizare (in

prezent vanduta catre FRAI si Raiffeisen Bank) a coborat mult in topul preferintelor

persoanelor fizice. La inceputul anului 2000 se afla pe locul al patrulea, dupa BCR, BRD si

BCIT. Acum, cu aproape 4%, a fost devansata de banci cu capital occidental ca ING Bank

sau Creditanstalt. Inclinatia persoanelor fizice catre bancile din vest este explicabila. Sunt

banci mari, cu traditie, care dau imaginea de putere si siguranta. Crahurile financiare din

Pagina 24 din 62


sistemul bancar romanesc au reorientat preferintele oamenilor, indeosebi ale celor cu bani.

Sucursalele bancilor mari, din vest, impun limite minime pentru deschiderea de conturi, in

general prohibitive pentru majoritatea romanilor.

In peisajul bancar romanesc un loc aparte il ocupa CEC, o banca cu un statut special.

Depunerile populatiei sunt garantate suta la suta, de stat. Aceasta face ca, in pofida

dobanzilor, in general mai mici in comparatie cu cele oferite de bancile comerciale, sa

mentina la cote inalte interesul persoanelor fizice (din categoria celor mai prudente). Cu

aproape 17.000 miliarde de lei atrasi, economiile depuse la CEC de persoanele fizice

reprezinta peste 20% din totalul depunerilor in sistemul bancar.

O alta schimbare importanta in cadrul pietei bancare din Romania este reprezentata in

2001 de privatizarea Bancii Agricola. Cei ce s-au angajat sa scoata la liman problema acestei

banci romanesti sunt austriecii grupului Raiffeisen, care s-au implicat in mai multe privatizari

din tarile est-europene. O data cu semnarea actelor de privatizare, Banca Agricola intra acum

sub aripa unui mare consortiu financiar bancar. In urma cu peste 130 de ani, fondatorul

grupului si-a propus, printre altele, ca prin mijloace, responsabilitati si administratie proprii,

sa creeze o noua corporatie bancara cu traditie si larga raspandire pe piata europeana.

Austrian Raiffeisen Banking Group atingea, in iunie 2000, un total al activelor consolidate de

aproximativ 97 miliarde euro. De asemenea, grupul Raiffeisen are si cea mai extinsa retea

bancara din Austria, cu o structura pe trei niveluri.

Primul nivel cuprinde 637 de banci locale (sucursale) Raiffeisen si 1.740 de filiale, ceea ce

reprezinta mai mult de 2.400 oficii bancare. Ele furnizeaza intreg spectrul de servicii bancare.

Al doilea nivel il reprezinta bancile regionale Raiffeisen, asa-numitele Landesbank

(Raiffeisenlandes Banken sau Raiffeisenverband), care opereaza in noua provincii din

Austria. Al treilea nivel consta in Raiffeisen Zentralbank Osterreich (RZB Austria), institutia

centrala a grupului bancar. RZB asigura legatura intre intregul Raiffeisen Banking Group si

alte institutii de credit si bancare din Austria si din strainatate.

Operatiunile internationale ale RZB se axeaza in special pe pietele aflate in curs de

dezvoltare. RZB Austria a stabilit o retea bancara extinsa in statele central si est-europene

aflate in trazitie. Astfel, filiale ale bancii au fost deschise in Bratislava, Budapesta, Bucuresti,

Kiev, Moscova, Praga, Sarajevo, Sofia, Varsovia si Zagreb si reprezentante in Liubliana si

Moscova.

In 2001, Raiffeisen Investment pune in aplicare urmatoarele strategii:

· Ucraina: privatizarea YALK, cel mai mare combinat de aluminiu din acest stat,

reprezentand monopolul producerii de aluminiu primar;

Pagina 25 din 62


· Moldova: consultantul cel mai important al guvernului, prin programul TACIS ("case-by-

case");

· Kirghistan: consultant pentru guvern pentru privatizarea Kyrgyztelecom, operatorul national

de telefonie care detine monopolul pe piata respectiva;

· Uzbekistan: consultant al Bancii Mondiale pentru programul de privatizare ("case-by-case");

· Bulgaria: consultant in privatizare si agent de tranzactionare in sectorul otelului, metalelor

neferoase, industriei textile si turismului;

· Romania: privatizarea Bancii Agricole;

Raiffeisen Bank (Romania) si-a inceput operatiunile in 1998 si se implica in mai

multe tipuri de activitati: asigura credite pentru o mare varietate de ramuri industriale si de

servicii; promoveaza si finanteaza activitati de export pentru mai multe companii interne mari

sau medii; a participat la atragerea de credite (syndication market), cum ar fi cele pentru

Mobifon si pentru Banca Nationala a Romaniei (BNR).

RZB opereaza in 9 state central si est europene

Anul lansarii Banca locala

1987 : Raiffeisen Bank Rt., Budapesta, prima banca occidentala patrunsa in fostul bloc

comunist

1991: Raiffeisen Bank Polska S.A., Varsovia

1991: Tatra Bank a.s., Bratislava

1993: Raiffeisenbank a.s., Praga

1994: Raiffeisenbank (Bulgaria) A.D., Sofia

1994: Raiffeisenbank Austria d.d., Zagreb

1997: Raiffeisenbank Austria, Moscova

1998: Raiffeisenbank Ukraine, Kiev

1998: Raiffeisenbank (Romania) S.A., Bucuresti

2000: Market Banka, Sarajevo

Fitch Ratings, una dintre cele mai importante agentii internationale de rating, a

imbunatatit, la 30 octombrie 2002, calificativele acordate Romaniei privind onorarea

datoriilor in valuta si moneda locala la "BB-" (BB minus) si "BB", de la "B+" si respectiv

"BB-". Motivul invocat de Fitch Ratings pentru aceasta crestere a ratingurilor Romaniei a fost

cel al cresterii performatelor economiei, reflectate prin indicatori macroeconomici mai buni

decat in trecut, imbunatatirea accesului investitorilor pe piata obligatiunilor si cresterea

rezervelor internationale detinute de Banca Nationala Romaniei.

Pagina 26 din 62


O data cu modificarea in sens pozitiv a ratingului Romaniei au fost imbunatatite si

calificativele unor banci romanesti. Astfel, Banca Comerciala Romana (BCR), Banca

Romana pentru Dezvoltare (BRD) si UniCredit Romania (fosta Demirbank Romania) au

urcat de la "B+" la "BB-" pentru datoria pe termen lung. Pentru obligatiile pe termen scurt,

cele trei banci isi pastreaza calificativul "B", iar ratingul pentru "sprijinul pe care fiecare

dintre cele trei banci l-ar putea primi de la autoritatea lor tutelara (Societe Generale in cazul

BRD, UniCredito pentru UniCredit Romania, respectiv statul roman in cazul BCR), in

situatia in care s-ar ivi anumite probleme (criza de lichiditati) ramane si el nemodificat.

Pagina 27 din 62


Pagina 28 din 62

Exista insa si un rating acordat de BNR: un

numar intre unu si cinci, unde unu reprezinta

ratingul unei banci viabile sub toate aspectele,

avand in general acest calificativ la toate cele

cinci elemente ce sunt luate in calcul la

construirea ratingului (adecvarea capitalului,

calitatea activelor, management, profitabilitate,

lichiditate), iar cinci reprezinta calificativul unei

banci cu performante deficitare, cu practici de

administrare a riscurilor total inadecvate, ce

necesita primirea unui ajutor din exterior pentru

a putea sa se mentina pe linia de plutire. BCR si

BRD, cele mai mari banci din sistem, sunt

incadrate, conform BNR, in grupa de rating doi.

La fel si alte doua banci ceva mai mici: Banca

Transilvania si West Bank Sanpaolo IMI. La

inceputul lui 2002, majoritatea bancilor din

sistem (50,5%) erau cotate cu rating 2, acoperind

70% din totalul activelor bancare si 68,8% din

totalul surselor atrase si imprumutate, fata de

sfarsitul anului anterior ponderea bancilor cu

rating 1 si 2 crescand cu 12,1 %.

Calificativele unor banci romanestiRating Fitch Rating BNRDatorii pe

termen

Puterea

financiarascurt lung

BCR B BB- D 2BRD B BB- - 2ING F1+ AA- - -Banca

Transilvania

- - - 2

West Bank

Sanpaolo

IMI

- - - 2

Bayram hairli

olsun

Fac proiecte

Unicredit

Romania

B BB- D -

Raiffeisen

Bank

Romania

- - E+ -


Ratingul la depozitele bancare pe termen lung

AAA - excelent grad de siguranta

AA - foarte bun grad de siguranta

A - bun grad de siguranta

BBB - grad mediu de siguranta

BB - grad satisfacator de siguranta

B - grad slab de siguranta

CCC - grad foarte slab de siguranta

CC - probleme la onorarea platilor cauzate de retragerea unor depozite

C - banci cu probleme si cu slaba capacitate de refacere

DDD, DD, D - calificative pentru datoriile unor banci aflate in reorganizare sau lichidare.

Ratingul la depozitele pe termen scurt

F-1 - grad foarte mare de siguranta

F-2 - grad mare de siguranta Foarte buna capacitate de onorare a obligatiilor referitoare

F-3 - grad satisfacator de siguranta. Buna capacitate de onorare a obligatiilor referitoare

B - modificari ale mediului de afaceri pot afecta capacitatea bancii de a-si onora obligatiile

C- posibilitate mare de a intra in incapacitate de plata

D - incapacitate de plata

Ratingul cu privire la puterea financiara a bancii

A - banci foarte puternice, cu putere financiara deosebita ce opereaza intr-un mediu economic

si financiar stabil, cu evolutie predictibila.

B - banci puternice, cu putere financiara remarcabila ce opereaza intr-un mediu economic si

financiar stabil.

D - banci cu putere financiara modesta, care au nevoie ocazional de sprijin din exterior.

Asemenea banci au putere financiara limitata fie din cauza unor deficiente de ordin financiar,

fie din cauza unui mediu economic instabil.

E - foarte modesta putere financiara. Aceste banci au nevoie deseori de sprijin extern.

Opereaza in general in medii economice ce manifesta o puternica instabilitate.

In fiecare an Revista Capital acorda premii pentru activitatea firmelor, unor

personalitati importante si desigur unei banci de pe piata bancara care s-a remarcat si care

Pagina 29 din 62


este votata de cititorii revistei. Printre bancile propuse in anul 2002 se numara Raiffeisen

Bank, Banca Tiriac si Alpha Bank .

« La un an de la privatizare, dupa investitii de 22 milioane de dolari, Raiffeisen Bank

nu mai are nici o legatura cu ceea ce s-a numit Banca Agricola. Imaginea bancii a fost total

schimbata, iar strategia s-a orientat mai ales catre atragerea clientilor persoane fizice -

sectorul de retail se bucura de cel cu cea mai spectaculoasa crestere prognozata in urmatoarea

perioada. Rezultatul se reflecta in cresterea cu 30% a soldului depozitelor si cu 75% a

cardurilor active. » precizeaza redactia revistei Capital.

A doua banca propusa este Banca Tiriac, « infiintata in 1990, a trecut in ultimii doi

ani printr-un proces dur de restructurare. Rezultatul poate fi numit un succes. Banca tiriac

este astazi printre cele mai performante, in ceea ce priveste sistemul informatic si viteza de

procesare a tranzactiilor. Detine, de asemenea, un record in ceea ce priveste creditele

neperformante, 0,3% din portofoliu, una dintre cele mai notabile performante din piata

bancara. Rezultatele bancii au fost recunoscute de agentia de rating Fitch, care i-a ridicat

recent calificativul. Noua politica bancara, orientata catre clientii persoane fizice, a dus la

cresterea cotei bancii de la 3% la 10% in total piata. Cu o noua imagine, o politica de

marketing agresiva si intrarea in forta pe piata de retail, Banca tiriac trebuie acum sa-si

consolideze pozitia pe piata.

In 1993, Alpha Bank Group si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

infiintau Banca Bucuresti, banca comerciala universala. In 2002, numele bancii este schimbat

in Alpha Bank. Pe piata romaneasca, banca a avut rezultate constant bune, dar anul 2002 a

marcat performante de exceptie: la mijlocul anului, profitul crescuse cu peste 34%, iar

portofoliul de credite se extinsese cu 30%. In plus, Alpha Bank a urmat o strategie similara cu

cea a grupului mama din Grecia, in sensul de a oferi clientilor servicii financiare complete;

bancii i-au fost alaturate compania de valori mobiliare, cea de consultanta, de leasing si, din

aceasta toamna, compania de asigurari. 2002 este anul in care a demarat programul de

creditare pentru intreprinderi mici si mijlocii, in valoare de 10 milioane dolari.

De asemenea, in 2003, « banca anului » este desemnata ca fiind Raiffeisen Bank.

BNR a adunat 6 miliarde euro din intrarile de valuta in 2005.

Pagina 30 din 62


0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

dec.04 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov dec.05

Evolutia rezervei valutare a BNR

Evolutia rezerveivalutare a BNR

3. Factorii care isi vor pune amprenta asupra sistemului bancara

În luna octombrie 2003, Banca Naţională a României a organizat al doilea sondaj de

opinie referitor la evoluţia şi riscurile cu care se confruntă sistemul bancar românesc în

prezent şi pe termen mediu.

Respondenţii vizaţi au fost specialişti şi personal din conducerea următoarelor bănci şi

sucursalele băncilor străine care operează în România; bănci de investiţii ce operează în

România; firme de consultanţă financiară; Banca Naţională a României.

Chestionarul a fost structurat în două părţi. În prima parte, respondenţilor li s-a

solicitat să selecteze, dintr-un grup de 19 riscuri, în ordinea importanţei, primele 10 riscuri cu

care cred că se va confrunta sistemul bancar în anul 2004 şi să se pronunţe cu privire la

tendinţa acestora. De asemenea, au fost rugaţi să motiveze ordinea aleasă şi să aprecieze

capacitatea sistemului bancar de a face faţă riscurilor identificate. Partea a doua a

chestionarului a avut ca scop evidenţierea aşteptărilor participanţilor privind evoluţia

sistemului bancar pe termen mediu, aceştia fiind solicitaţi să se pronunţe asupra dinamicii

numărului de bănci, a factorilor care îşi vor pune amprenta asupra evoluţiei sistemului bancar

şi asupra avantajelor competitive ale băncilor (în prezent şi pe termen mediu).

PRIVATIZARE

Pagina 31 din 62


In 2003 In urmatorii 5 ani

Noi concurenti


Co-branding


Pagina 32 din 62


Achizitii si fuziuni


4. Oferta de servicii pe piata bancara

Dobanzile la credite

Bunuri de consum

BCR

PRACTIC EXTRA

-variabila:15% pe an pe termen scurt, 16,4% pe an pe termen mediu;

-fixa:14% pe an pe termen scurt si 14,4% pe an pe termen mediu; pentru varianta de

credite cu dobanda fixa, rambursarea anticipate se comisioneaza.

BRD

-23% (fixa) – perioada de 3 ani; 27% - pe 5 ani ;

Pagina 33 din 62


RAIFFEISEN

-Credite de consum in LEI (STANDARD) (inclusiv creditele cu comision inclus) :

28%

- Credite de consum in LEI (PREMIUM) (inclusiv creditele cu comision inclus) :

26%

- Credite de consum in LEI (GOLD) (inclusiv creditele cu comision inclus) : 24%

CEC

CLASIC

-15% - dobanda variabila

NEVOI PERSONALE

BCR

MAXICREDIT EXTRA

-Dobanda variabila:

15,5% pe termen scurt

16,5% pe termen mediu

(*in functie de dobanda BCR la care se adauga o marja fixa)

DIVERS EXTRA

Credit nevoi personale 10 ani :Dobanda este cea aferenta termenului solicitat de client

pentru restituirea creditului ; solicitantul poate opta pentru plata unui nivel de dobanda fix sau

indexabil :

-variabila : 14% pe an pe termen scurt, 15% pe an pe termen mediu,

-fixa : 13 % pe an pe termen scurtsi 13% pe an pe termen mediu ; pentru varianta de

credite cu dobanda fixa, rambursarea anticipata se comisioneaza.

BRD

EXPRESSO

-fixa – 15% (4-5 ani), variabila – 22% (5 ani)

RAIFFEISEN

Flexi-Credit : 19% (Lei) ; 9,5% (EUR)

HVB

-9,5% pe an pentru USD si EUR. Dobanda anuala efectiva-DAE : 12,82% (calculata

pentru un credit de 8.000EUR, acordat pe o perioada de 5 ani unei persoane in varsta de 23 de

ani).

CEC REAL 3500

Pagina 34 din 62


-16%, dobanda variabila

AUTO

BCR

-variabila : 16% pe an pe termen scurt, 17,5% pe an pe termen mediu,

-fixa: 14% pe an pe termen scurt si 14,5% pe an pe termen mediu.

BRD

-pentru Dacia Logan – 8,9%

HVB

-8,5% (valuta); Dobanda anuala efectiva – DAE: 10,38% (calculate pentru un credit

de 8.000 EUR, pe o perioada de 5 ani).

RAIFFEISEN BANK

-15%(Lei) ; 9% (EUR si USD)

CEC

-15%, perioada maxima de creditare – 5 ani

PORSCHE BANK

-EUR : 8,75% variabila, taxa unica de management : 3%

-ROL : 7,9% fixa, taxa unica de management : 2,5%.

IPOTECARE/IMOBILIARE

HVB

(Creditul pentru locuinte si Creditul pentru constructii de locuinte)

-USD : 7,95% (3 ani – 5 ani) ; 8,45% (5 ani – 10 ani) ; 9,45%(10 ani – 15 ani) ; 9,57%

(15 ani– 25ani).

-EUR : 7,95% (3 ani – 5 ani) ; 8,45% (5 ani – 10 ani) ; 9,45%(10 ani – 15 ani) ; 9,57%

(15 ani– 25ani).

RAIFFEISEN BANK

-Credite pentru achizitonarea de locuinte si case de vacanta : 13,5%(Lei) ; 9% (EUR

si USD).

-Credite ipotecare pentru construirea de locuinte si case de vacanta : 19% (Lei) ; 9,5%

( EUR si USD).

4.1 Clasamentul bancilor din Romania

Pagina 35 din 62


Primele doua locuri din punctul de vedere al valorii activelor au ramas nemodificate

BCR si BRD fiind in continuare liderii pietei, daca raportam anul 2004 la anul 2001 se poate

observa o diminuare a cotei de piata a celor doua instutitii financiare ce detin in prezent circa

40% din activele sistemului bancar, diminuare egala cu circa 7 puncte procentuale. De fapt,

daca ne raportam la cota de piata detinuta la sfarsitul lui 2001 de aceste doua banci,

constatam ca fiecare a pierdut circa 16-17% din valoarea cotei de piata pe care o detinea

initial (calculata ca procent pierdut din cota de piata din 2001, raportat la valoarea cotei de

piata din 2001).

La polul opus se afla detinatoarea din acest moment a locului 3 si anume Raiffeisen

Bank, care in ultimii trei ani aproape ca si-a triplat cota sa de piata (crestere de 267%), urcand

in acelasi timp si trei locuri in topul bancilor din Romania, din punctul de vedere al activelor

bancare detinute. O evolutie la fel de spectaculoasa -urcare de patru locuri in topul mai sus

mentionat si o dublare a cotei de piata - a mai inregistrat o singura banca din randul celor care

in 2001 aveau o cota de piata mai mare de 1% din totalul activelor bancare, HVB Bank

Romania. Au existat insa si banci cu capital majoritar romanesc cu evolutii la fel de

performante. La Banca Transilvania in cei trei ani scursi intre 2001 si 2004 cota de piata din

punctul de vedere al activelor bancare aproape ca s-a dublat (crestere de 190%), institutia

financiara respectiva urcand trei locuri in topul bancilor din Romania. In schimb, in intervalul

pomenit, doua mari banci internationale Citibank si ABN Amro, au pierdut teren, scazand 4

si respectiv 2 locuri in ierarhizarea dupa valoarea activelor si inregistrand o pierdere de cota

de piata de 11-14% din cea din 2001.

Explicatia acestor evolutii este cat se poate de simpla. Raiffeisen Bank, HVB Bank si

Banca Transilvania nu au neglijat deloc segmentul de retail, iar daca in cazul primei si ultimei

putem vorbi de o extrem de puternica implicare in domeniul retail-ului (servicii financiare

pentru persoane fizice si firme de deimensiuni mici), in cazul HVB, la realizarea acestor

rezultate a concurat intr-o mare masura si activitatea de "corporate" (servicii bancare pentru

firme). Citibank si ABN Amro au preferat sa nu se implice insa in activitatea de retail

(ofensiva in forta din ultimul timp mai are de asteptat pentru a i se putea vedea roadele). La

fel se poate spune si de BRD, a doua banca din sistem, care desi este puternic implicata in

sectorul de retail, a preferat o abordare mai elitista (s-a concentrat pe sectorul de corporate, pe

produse de finantare in lei pentru persoanele fizice si pe atragerea clientilor cu venituri mari).

In cazul BCR, in ciuda unei abordari destul de agresive a sectorului de retail (lansarea unor

produse competitive pe piata) ea nu a reusit intotdeauna sa comunice avantajele pe care le

Pagina 36 din 62


avea pe diferite segmente, fapt sanctionat de o clientela care fie nu avea timpul necesar pentru

a consulta toata oferta de pe piata, fie nu avea cultura financiara care sa-i permita sa sesizeze

avantajele respectivelor produse. Practic putem spune ca acele banci care au facut ceva mai

tarziu pasul spre domeniul retail-ului sau nu au comunicat indeajuns ce ofera au avut de

suferit din punctul de vedere al marimii activelor.

Batalia principala s-a dat pe domeniul creditarii, iar introducerea normelor BNR,

incepand cu februarie, 2004 nu a facut decat sa tempereze intr-o mica masura avantul

creditarii. Daca tinem cont ca spre exemplu, ponderea imprumuturilor imobilare si ipotecare

in PIB este de doar 4% in Romania, comprativ cu 46% in UE, atunci este cat se poate de clar

de ce masurile BNR nu au determinat un regres al pietei creditului.

IMOB

Initial, BCR avea una din cele mai atractive oferte de creditare pentru segmentul

imobiliar (dobanda scazuta, nu se cerea asigurare de viata fiind insa necesara existenta unor

giranti). Apoi insa a inceput "contraatacul" celorlate banci.

Alpha Bank a lansat creditul ipotecar in care era necesara ca garantie doar imobilul

achizitionat. "Inovatia" a fost adoptata in urmatoarele 12 luni de toate bancile care si-au

propus sa intre pe domeniul creditelor imobiliare. BCR a reactionat lansand la randul sau un

astfel de credit. Volksbank a venit insa apoi cu extinderea perioadei de creditare la 15 ani,

pentru ca o data cu introducerea normelor BNR pentru creditare mai toate bancile sa adopte o

asemenea masura. Alpha Bank a recationat din nou si a oferit asigurarea de viata gratuit, la

pachet cu creditul ipotecar. In prezent majoritatea bancilor fac acest lucru.

Astfel, incepand din a doua jumatate a lui 2001, dar mai ales din primele sase luni ale

lui 2002. Avansul, dupa ce initial ajunsese sa fie de doar 10% din valoarea locuintei, a fost

ridicat ca urmare aplicarii normelor BNR la o valoare de 25%, ceea ce a constituit intr-adevar

o frana pentru multi potentiali clienti, in a contracta un astfel de credit. Iata insa ca si in acest

caz s-a gasit solutie. A aparut Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL), care cere ca mai intai

sa existe o perioada de economisire (timp in care strangi avansul) si abia apoi cea in care

clientul primeste credit. Desi exemplul RBL este deocamdata singular si alte banci (HVB,

Bayerische Landesbank) si-au anuntat intentia de a intra pe acest domeniu.

CONSUM

Pagina 37 din 62


Pe segmentul creditelor de consum, batalia s-a dat pe mai multe planuri. Astfel,

principala cale a fost cea a oferirii de credite chiar in magazine, iar aici parteneriatele

incheiate de banci cu lanturile de magazine (in special cu cele de electronice si electrocasnice

au jucat un rol fundmental). Banca Tiriac si Finansbank au fost printre "pionerii" domeniului,

dar oportunitatea a fost imediat sesizata si de restul bancilor astfel ca imediat Raiffeisen

Bank, BRD, BCR, Banca Transilvania, Bancpost sau chiar "batranul" CEC au incercat sa

prinda "halci" cat mai mari din noul "business". Totul parea sa se calmeze la un moment dat,

si clientii sa se multumeasca doar cu credite de cateva sute de euro, numai ca a venit HVB cu

o alta "inovatie": credite de consum pentru nevoi nenominalizate in valoare maxima de 5.000

de euro, initial si apoi de 10.000 de euro, pentru ca imediat sa se decalanseze o competitie

extrem de stransa pe acest segment. In prezent se pot obtine credite de consum pentru nevoi

nenominalizate, cu garantii imobiliare sau mobiliare de pana la 100.000 de euro pe perioade

de pana la 20 de ani. Normele BNR au fost invinse si de aceasta data de inventivitatea

bancilor: prima a fost Raiffeisen Bank, ce a recurs la asigurarea creditului acordat, pentru a

putea sa scape de obligativitatea girantilor atunci cand avansul era mai mic de 25% in cazul

acestor imprumuturi. Procedura a fost utilizata imediat si de restul institutiilor bancare din

Romania.

Tot Raiffeisen Bank a initiat si o alta competitie si anume aceea a oferirii de cat mai

multe facilitati la cardurile de credit. Daca in urma cu doi ani aproape ca nu mai existau

carduri de credit cu perioada de gratie (RIB eliminase si ea aceasta facilitate), Raiffeisen a

reintrodus aceasta caracteristica. In prezent din cele 12 banci care ofera carduri de credit

majoritatea au o asemenea facilitate. In plus cardurilor de credit le-au fost atasate bonusuri

(5% reducere in cazul in care foloseai cardul de credit la anumiti comercianti) si premii.

Tot in cazul cardurilor de credit pare sa prinda din ce in ce mai mult o alta moda,

aceea a cardurilor co-branded si proprietar. Daca initiatorul a fost in acest domeniu

Finansbank cu cardul Avantaj, iata ca acum Bancpost si Raiffeisen Bank au pasit pe urmele

acesteia lansand la randul lor astfel de produse.

ECONOMII

In ceea ce priveste produsele de economisire evolutiile au fost mai putin

spectaculoase. "Gaselnita" bancilor pentru atragerea clientilor a fost folosirea sistemului de

transe de dobanda (cu cat suma este mai mare, cu atat creste si dobanda) sau lansarea unor

Pagina 38 din 62


produse inovatoare care sa adune intr-unul singur avantajele mai multora. Spre exemplu,

contul curent cu dobanzi comparabile cu cele pentru depozite, daca se pastreaza o suma

minima in respectivul cont, a fost lansat de mai multe banci fie sub forma unor promotii

(Piraeus Bank) pe o perioada limitata de timp, fie ca produse standard (ING cu ContÂ’ROL

de exemplu). Chiar si oferirea unor bonusuri sau a unor premii au fost modalitati de atragere

a economiilor populatiei, Volksbank finnd banca ce a lansat aceasta moda pe piata.

O alta batalie importanta se da in domeniul retelelor. O retea extinsa de sucursale va fi

din ce in ce mai necesara pentru a acapara o cota cat mai importanta din piata persoanelor

fizice si a companiilor mici. Bancile vor deveni astfel din ce in ce mai interesate de

extinderea retelei de sucursale in conditiile in care segmentul de retail este cel mai dinamic la

ora actuala, pe piata de corporate banking (servicii bancare pentru firme) cartile fiind deja

facute in mare masura.

Oportunitati exista inca destule la aceasta ora. Bucurestiul, spre exemplu are o slaba

acoperire cu sucursale bancare in cartiere. De aceea multe banci, chiar si din cele cu retea

extinsa, cum sunt BCR si BRD, considera cat se poate de oportuna deschiderea de noi

sucursale in Capitala. Hotelurile, supermarketurile si centrele de afaceri sunt alte vecinatati

dorite de catre banci. Banca Tiriac si-a deschis spre exemplu agentii in incinta magazinelor

Metro, in vreme ce BRD a preferat sa-si deschida la Carrefour sucursala. O oportunitate

extrem de interesanta a fost sesizata de Finansbank, ce si-a extins reteaua de sucursale si in

Voluntari, avand ca motivatie faptul ca exista un mediu de afaceri foarte dinamic (aici se

descarca majoritatea TIR-urilor care aduc legume si fructe din Turcia). Tot din punctul de

vedere al folosirii retelei nu putem sa nu luam in considerare Banc Postul care a incheiat un

parteneriat pentru vanzarea unora din produsele sale, cu Posta Romana.

Nu toate regiunile romanesti se pot lauda insa cu acelasi grad de bancarizare ca

Bucurestiul. Fara indoiala ca aglomerarile urbane beneficiaza de o atentie deosebita din

partea celor care modeleaza retelele bancare. Bucurestiul, marile orase din vestul tarii

(Timisoara, Oradea, Cluj) si Constanta sunt de departe preferatele bancilor in deschiderea de

unitati bancare. Zona rurala si anumite judete din estul sau sudul tarii (Botosani, Vaslui,

Neamt, Calarasi, Teleorman) prezinta insa mai putin interes pentru "arhitectii retelelor de

unitati bancare". "Atunci cand dorim sa infintam o noua sucursala indicatorii de baza pe care

ii urmarim sunt marimea populatiei totale si a celei ocupate, gradul de bunastare al zonei,

volumul comertului exterior, s.a. Toate aceste caracteristici considerate se prezinta mai bine

in cazul oraselor din Transilvania", declara domnul Laurentiu Mitrache, vicepresedinte

Volksbank.

Pagina 39 din 62


"Gasirea unei locatii potrivite si la un pret acceptabil constituie, de asemenea, factori

ce pot influenta semnificativ decizia de deschidere a unei noi sucursale", continua domnul

Laurentiu Mitrache. Investitia presupusa de infintarea unei noi unitati bancare nu este deloc

una neglijabila de altfel, ea variind in general intre 800 si 1.600 usd /m2, in functie de dotarile

pe care fiecare banca in parte doreste sa si le asigure.

"Reteaua de sucursale nu trebuie sa urmareasca repartizarea densitatii populatiei in

teritoriu, ci "reteaua de business". Sunt zone care conteaza mai mult ca business. Daca

Bucurestiul are 10% din populatie eu nu trebuie sa am aici 10% din sucursale. Bucurestiul

realizeaza 30-35% din PIB-ul Romaniei. Alpha Bank prin reteaua sa de 19 sucursale acopera

spre exemplu teritoriul unde se realizeaza 70% din PIB-ul Romaniei", declara domnul Sergiu

Oprescu, vicepresedinte Alpha Bank.

Numarul unitatilor bancare a crescut in Romania in ultimii 13 ani, dar aceasta evolutie

nu a fost una fara suisuri si coborari. Falimentele unor banci - Bankcoop, Banca Albina - sau

restructurarea altora - CEC, Banca Agricola - au fost urmate de scaderea numarului de

sucursale bancare. Stabilirea unor banci straine in Romania, constituirea altora noi sau

extinderea retelelor celor existente au compensat insa aceasta scadere.

In ultimul timp, printre bancile care au investit mult in extinderea retelelor putem

enumera Unicredit, BCR, BRD, Banca Transilvania, Banca Carpatica, dar si banci care pana

acum se axasera mai mult pe partea de retail: Citibank ce a deschis locatiile CitiFinancial,

ABN Amro, ING Bank.

Interesante vor fi si preconizatele achizitii din sistemul bancar romanesc care vor

schimba in mod hotarator competitia, dar si harta pietei bancare romnesti (privatizarile CEC

si BCR, achizitia Bancii Tiriac de catre HVB Bank etc.).

"Din punct de vedere calitativ, gradul de bancarizare al unei tari tine de tipul de

produse bancare existente pe piata respective si de raspandirea acestora."

Sergiu Oprescu, vicepresedinte Alpha Bank

5. Cererea pe piata bancara

In 2005 clientii si-au ales institutia bancara preferata, topul celor sapte banci cele mai

importante din Romania, dupa cum declara Anca Zamfirescu, Marketing Manager Daedalus

Consulting.

Pagina 40 din 62


Concluziile studiului converg catre faptul ca serviciile bancare sunt utilizate intr-o

proportie mai mare de persoanele din categoria de varsta 45-55 de ani, de persoanele cu studii

superioare si persoanele cu studii medii. Dintre serviciile bancare utilizate in prezent, prima

pozitie ca utilizare o ocupa cardurile bancare pentru plata salariilor. Ele sunt utilizate de

32,6% din respondenti. Pe locurile urmatoare ca penetrare sunt depozitele bancare in lei

(10,2% din respondenti), creditele pentru nevoi personale (11,1%), contul curent (11,1%),

creditele pentru achizitionarea de electronice/ electrocasnice (9,2%) si creditele pentru

achizitionarea unei masini (1,1%).Cele mai bine evaluate banci din punctul de vedere al

cardurilor sunt Raiffeisen Bank (8,83), BCR (8,58), BRD Societe Generale (8,57). In cazul

depozitelor bancare in lei, BCR detine aproape jumatate din piata, dar, in ceea ce priveste

cele mai bune depozite bancare la termen in lei, evaluarea cea mai buna au avut-o BRD

(8,24), Banc Post (8,05) si BCR (8,04).In cazul creditelor pentru nevoi personale, cea mai

buna evaluare generala din partea clientilor au avut-o BRD Societe Generale (cu o medie de

7,89 din maximum 10), BCR (cu o medie de 7,84), Raiffeisen Bank (media 7,73) si BCIT

(media 7,73). Acestea sunt urmate de Banc Post (media 7,49). Cele mai mici evaluari le-au

primit CEC (media 7,25) si Banca Transilvania (media 6,90). Cele mai de incredere banci

sunt considerate BRD Societe Generale (media 5,51 din maximum 7), BCR (media 5,44) si

Raiffeisen Bank (media 5,49), evaluarile lor fiind semnificativ mai bune decat ale celorlalte

banci analizate.

BRD Groupe Societe Generale 7,89

5,44 nota primita de BRD pentru „banca in care au cea mai mare incredere“ clientii

5,84 nota data de clienti pentru mediul ambiant placut al sucursalelor acestei banci

5,77 nota primita pentru calitatea si spiritul conciliant al personalului bancii

5,88 pentru consilierea de care beneficiaza clientii din partea ofiterilor bancari

4,87 este nota pe care BRD a obtinut-o pentru dobanda cea mai avantajoasa la creditele

ipotecare

4,87 nota primita pentru cea mai avantajoasa dobanda la depozitele bancare in dolari

5,51 pentru informatiile complete asupra costurilor produselor bancare oferite de angajatii

bancii

5,82 puncte de apreciere pentru tranzactii rapide

5,24 nota „maxima“ pentru conditiile de creditare usor de indeplinit.

Pagina 41 din 62


BCR 7,84

5,51 nota pentru cea mai mare incredere pe care clientii o au in aceasta banca

5,48 pentru ca ofera imformatii corecte si complete asupra costurilor produselor bancare

5,95 puncte de apreciere pentru competenta personalului BCR

5,80 punctele de apreciere pentru consilierea de care beneficiaza din partea anagajatilor

bancii

4,95 nota data de intervievati pentru cea mai buna dobanda la depozitele bancare in lei

5,89 puuncte pentru orarul bancii care este unul avantajos pentru client

4,35 au apreciat ca procedurile de obtinere a creditelor sunt complicate

4,96 pentru cea mai avantajoasa dobanda la creditul de nevoi personale

4,87 pentru comisioanele mici la depozitele in lei.

Raiffeisen Bank 7,73

5,49 nota primita de Raiffeisenbank pentru banca in care au cea mai mare incredere clientii

6,05 pentru mediul ambiant placu al sucursalelor acestei banci

6,11 nota pentru competenta personalului

5,79 nota primita pentru rapiditatea cu care se desfasoara tranzactiile bancare

5,85 nota pentru orarul bancii, avantajos pentru client

6,16 punctele de apreciere pe care aceasta banca le-a primit pentru tehnologiile avansate

folosite

4,23 nota pentru procedurile complicate de obtinere a creditelor

4,77 nota pentru cele mai mici comisioane la depozitele bancare in euro

4,95 nota primita de banca de la clienti pentru cele mai mici comisioane la creditele de nevoi

personale.

Banca Tiriac 7,73

5,31 nota primita de Banca Tiriac pentru „banca in care au cea mai mare incredere“ clientii

6 nota data de clienti pentru mediul ambiant placut al sucursalelor acestei banci

5,70 nota pentru calitatea si spiritul conciliant al personalului bancii fata de clientii sai


bancii

4,42 nota pentru cea mai avantajoasa dobanda la depozitele bancare in dolari

5,54 nota acordata de clienti pentru informatiile corecte asupra costurilor complete ale

Pagina 42 din 62


produselor oferite de banca

5,92 puncte de apreciere pentru tranzactiile rapide efectuate de banca.

Banc Post 7,49

5,13 nota pe care clientii au acordat-o la criteriul „banca in care au cea mai mare incredere“

5,44 nota pentru mediul ambiant placut al sucursalelor acestei banci

5,86 puncte de apreciere pentru competenta personalului


bancii

4,80 nota pentru cea mai avantajoasa dobanda la depozitele bancare in lei

5,47 nota pentru orarul avantajos al bancii pentru client

4,35 au fost punctele acordate de clienti pentru procedurile complicate de obtinere a

creditelor

4,95 nota data de clienti la criteriul „cea mai avantajoasa dobanda la creditul de nevoi

personale“

4,63 punctele de apreciere oferite de clienti pentru comisioanele la depozitele bancare in lei,

drept cele mai mici din piata.

1

BRD

BCR

Raiffeisen BankBanca Tiriac

Banc PostCEC

BT

6,4

6,6

6,8

7

7,2

7,4

7,6

7,8

8

Cea mai buna banca, dupa evaluarea clientilor

BRD

BCR

Raiffeisen Bank

Banca Tiriac

Banc Post

CEC

BT

Pagina 43 din 62


6. Raport cerere oferta pe piata bancara

Nevoile sociale existente la un moment dat se manifestă pe piaţă sub forma cererii de

bunuri şi servicii dar nu trebuie confundate nevoile umane cu cererea, deoarece cererea

reflectă acele nevoi care se pot satisface prin intermediul pieţei.

Cererea reprezinta cantitatea totală dintr-o marfă la care aspiră o persoană, care poate

fi achiziţionată într-o anumită perioadă de timp, la un preţ unitar dat. Cererea de bunuri şi

servicii reprezintă cantitatea dintr-o anumită marfă pe care consumatorii sunt dispuşi să o

cumpere la un anumit preţ unitar, considerat ca maxim într-un interval de timp, considerând

calitatea mărfii ca fiind dată şi acceptată de cumpărători.

Oferta poate fi definită ca fiind:

• Sensibilitatea ofertei la schimbarea preţului sau a oricăreia dintre

condiţiile ofertei;

• Cantitatea maximă dintr-un anumit bun sau serviciu pe care un

vânzător intenţionează să o vândă pe piaţă într-o perioadă

determinată de timp, la un anumit preţ unitar.

Creditarea pentru nevoi personale nenominalizate a devenit o alternativa viabila

pentru orice tip de credit destinat persoanelor fizice. Semnalul a fost dat de doua dintre cele

mai importante banci din Romania: Banca Comerciala Romana si HVB Bank. Astfel, BCR a

majorat de la 20.000 de euro la 30.000 de euro valoarea maxima a creditelor în echivalent lei

acordate pentru nevoi personale, iar perioada de rambursare a creditului a urcat de la 10 ani la

20 de ani.

Concurenta

De cealalta parte, HVB a reactionat, plusand la nu mai putin de 50.000 de euro,

perioada de rambursare fiind stabilita la maximum 12 ani. In general, capacitatea de

rambursare se determina pe baza veniturilor lunare nete sigure, aici majoritatea bancilor

introducand si veniturile colaterale, precum drepturile de autor, veniturile din profesii

liberale, chirii etc. Rata totala lunara, respectiv creditul plus dobanda, nu trebuie sa

depaseasca, de obicei, 30% din venitul lunar net al solicitantului de credit.

Pe piata bancara au inceput sa se dezvolte din ce in ce mai puternic servicii de e-

banking, core-banking. Solutia de core-banking ab-Solut, dezvoltata de firma Probass a fost

implementata in premiera la RoBank in 2001. In anii urmatori s-au realizat implementari la

Pagina 44 din 62


alte sapte banci: EximBank, Finansbank, Eurom Bank, Daewoo Bank, Frankfurt Bucharest

Bank si Banca Franco-Romana (unite acum sub numele Banca Anglo-Romana) si Romanian

International Bank. Liviu Gheorghe, directorul general al companiei Probass precizeaza

„ Conteaza nu pretul cat raportul calitate/pret. In primul rand, ca noi, fiind pe piata bancara

din Romania de cativa ani buni, am dovedit ca avem o solutie care functioneaza. Nu orice

furnizor de soft bancar din strainatate poate sa isi adapteze cu usurinta solutiile la specificul

legislatiei bancare de la noi, in special sistemul de raportari catre Banca Nationala, Ministerul

de Finante, TransFond si alte institutii specifice. O solutie bancara din afara poate sa fie

foarte performanta, dar adaptarea pentru Romania cere timp si cheltuieli suplimentare.”

Analistii economici preconizeaza faptul ca supra-lichiditatea pietei noastre monetare

va mai dura. Economia noastra inca nu are capacitatea de a absorbi toti banii care intra – nu

avem destui antreprenori, proiecte si manageri pentru ca oferta sa ajunga din urma cererea in

boom, de aici si deficitul de cont curent, care se indreapta catre un record de 10% din PIB.

BNR are doua obiective majore: reducerea inflatiei si asigurarea unui echilibru in sistemul

bancar. Unul din cele mai mari pericole la adresa acestui echilibru il reprezinta expunerea la

volatilitatea cursurilor de schimb ale leului fata de euro si dolar si la volatilitatea intrarilor

fondurilor speculative.

Dobanzile pasive vor scadea temporar, pentru a reflecta dobanzile prabusite din piata

monetara, de refinantare interbancara (2-4%). Totusi, concurenta dintre banci va readuce la

un nivel ceva mai stimulativ dobanzile, chiar daca nu pana la niveluri real-pozitive.

Dobanzile active au destul loc sa scada, fiind limitate doar de riscul asociat inca afacerilor de

la noi.

7.Tendinte si previziuni pentru 2006

Un sondaj realizat de BNR in 2003 pentru urmatorii cinci ani prezinta opinia clientilor

in privinta sistemului bancar din Romania.

Cât de bine consideraţi că este pregătit sistemul bancar să facă faţă riscurilor

identificate?

Pagina 45 din 62


Ce s-ar intampla cu dabanzile bancare in viitor ? De evolutia lor depind randamentele

din 2006. Previziunile sunt de crestere a dobanzilor atat la economiile in lei, cat si la cele in

valuta. Ziarul Capital prevede doau situatii pentru piata bancara romaneasca a anului 2006.

Ambele depind insa de scaderea inflatiei sau de cresterea sau temperarea cererii interne de

moneda sau valuta.

In ceea ce priveste situatii bancara din 2005, in trimestrul rata dobanzii a fost redusa

pana la nivelul 7,5% pe an. Dobanzile la depozite au ajuns la cote de alkarma. Media pe

sistemul bancar s-a situat astfel in jurul valorii de 6%, timp in care inflatia risca sa depaseasca

8,3% .

Dupa semnalul dat de BNR in luna noiembrie, dobanzile la depozitele populatiei au

inceput sa creasca. Primul scenariu pentru 2006 prevede o rata reala a dobanzii aproape

neschimbata in ceea ce priveste caracterul stimulativ asupra excesului de cerere, in timp ce

nivelul dobanzilor la credite isi mentine un caracter relativ neutru. Specialistii au cazut de

acord asupra faptului ca, in prima jumatate a anului 2006, media dobanzilor la depozitele

bancare in lei va fi de 7%, fapt care ar face atractive economiile in lei.

Contar acestui prim scenariu, cel de-al doilea are in vedere cresterea consumului,

fenomen care ar putea aduce prejudicii economiei romane, si anume scaderea economiilor.

Din contra, o sporire a economiilor ar avea o contributie importanta la reducerea deficitului

de cont curent. In perspectiva, dobanzile la euro si valuta in general vor fi acceptabile ceea ce

reprezinta o crestere a perspectivelor situatiei economice din Romania pe plan international.

Marele dezavantaj ramane insa pericolul unei corectii masive a cursului de schimb.

Dobanzile inalte la depozite ar atrge fonduri speculative externe, iar BNR ar fi nevoita sa se

retraga de pe piata valutara.

Pagina 46 din 62


Un lucru este insa cert, si in periaoda care va urma dobanzile vor avea un trend

ascendent.

Excesul de lei de pe piata monetara romaneasca nu are nici o sansa sa se diminueze

curand. Interventia BNR pe piata monetara a crescut usor dobanzile, care ajunsesera la 2-4%.

Tendinta insa va continua.

Dorinta bancii centrale de a reduce dobanzile pentru a descuraja fondurile speculative

externe care au intrat in tara dupa liberalizarea contului de capital au adus deja dobanzile la

depozitele bancare la un nivel ridicol. In piata exista remunerari de 2% la depozitele in lei

constituite pe 12 luni. Ultimele interventii ale BNR au condus la o usoara crestere a

dobanzilor la depozitele bancare in lei, tendinta care se pare ca va continua si in 2006, cel

putin in prima jumatate a anului. Dobanzile la depozitele in euro sau dolari pot ajunge la ora

actuala la 4% sau chiar 4,5% pentru aceeasi perioada de economisire. Bancherii sunt de

parere ca situatia creata este una aberanta. Acest fapt se intampla la ora actuala doar in

Japonia, unde dobanzile stau la zero si ceva de o buna bucata de vreme.

Bancherii sunt de parere ca dobanzile la depozitele bancare in lei vor creste in prima

parte a anului viitor pana la o valoare medie de 7%, ceea ce ar aduce un randament de un

punct procentual si mai bine peste tinta de inflatie anuntata de BNR pentru 2006, de 5%

(partea de sus a intervalului, deci posibil 6%). Coroborat cu aprecierea leului care va continua

pentru a mai tine in frau inflatia, acest randament ar putea fi multumitor si lipsit de risc.

“Leul va continua sa se aprecieze real si in 2006: daca ramane la actualul curs fata de

euro – ipoteza mai probabila decat o apreciere nominala, aprecierea reala va egala inflatia,

sau mai bine zis diferenta de inflatie intre Eurozone si Romania”, precizeaza analistul

financiar Radu Limpede. Potrivit calculelor acestuia, cei care vor economisi in lei vor avea un

castig net de 5-7% la leu fata de 2-3% dobanda la euro. Iar daca vom considera si inflatia

eurozone, dobanda euro e sub 1%. O alternativa la aceste calcule ar putea sa o constituie

plasamentele in fonduri care investesc pe pietele europene. In Romania, s-a lansat la sfarsitul

anului fondul CA IB, divizia HVB, care investeste pe pietele europene in instrumente cu grad

de risc minim (titluri de stat si obligatiuni). Acest fond reuseste sa aduca anual un profit de

peste 5% pentru investitiile in euro.

La dolar dobanzile pot fi usor mai ridicate, insa si depozitul in dolari ar pierde

comparatia cu leul.

Economii in depozite bancare in lei

Pagina 47 din 62


Plusuri:

• Leul se va aprecia in termeni reali

• Plasamentul are un grad de risc foarte scazut, mai ales daca banca este aleasa cu grija

• In prima parte a anului viitor, media dobanzilor bancare in lei ar putea ajunge la 7%, deci

peste tinta de inflatie de 5%

Minusuri:

• tinta de inflatie ar putea fi depasita anul viitor.

Economii in depozite bancare in euro

Plusuri:

• Plasamentul are un grad de risc foarte scazut

• La ora actuala, dobanzile in euro sunt apropiate de nivelul celor la lei

• Pe plan international, dobanzile in euro vor creste usor

Minusuri:

• Randamentele pozitive nu vor depasi 2-3% in 2006

• Aprecierea leului ar putea induce un risc de depreciere a monedei unice.

Economii in depozite bancare in dolari

Plusuri:

• Plasamentul are grad de risc mic

• La ora actuala, dobanzile in dolari sunt apropiate de nivelul celor la lei

• Pe plan international, dobanzile in dolari vor creste, dar mai incet

Minusuri:

• Randamentele depind de cotatia euro/dolar si nu este asteptat un salt spectaculos al

dolarului

• Aprecierea leului ar putea induce un risc de depreciere a dolarului.

Sistemul de economisire /creditare – in lei

Plusuri:

• Dobanda este de numai 3% pe luna, dar datorita primei de stat anuale randamentul in 2005 a

fost de 10%

• In 2006, datorita reducerii primei de stat randamentul estimat este de 8%

Pagina 48 din 62


Minusuri:

• Economisire pe termen lung, in general de cinci ani. Sumele economisite trebuie sa fie intre

200 si 400 de milioane de lei vechi pentru obtinerea randamentului anuntat.

Investitii in euro pe pietele din strainatate

Plusuri:

• Piete bine reglementate si cu lichiditati mult mai mari

• diversificarea riscului

• Fondul CA IB, divizia HVB, singurul fond care plaseaza valuta romanilor in strainatate, are

plasamente doar in obligatiuni guvernamentale

• Randament de 5% la euro

Minusuri:

• Costuri de tranzactionare mai mari

• Capital minim de investit mai mare.

Perioada “de tacere” a creditelor in valuta se apropie insa de sfarsit. Majoritatea

bancilor si-au majorat fondurile proprii si au reinceput sa acorde credite in valuta. In noul

context se pot intreve dea totusi anumite tendinte. “In ceea ce priveste prioritizarea ofertelor

de creditare in valuta, ne vom concentra in principal pe produsele de finantare pe termen

lung, pentru ca, acordate in lei, acestea comporta un risc de pret pentru consumator mai mare

decat riscul valutar in cazul finantarii in valuta”, precizeaza oficialii Raiffeisen Bank, fapt

care ne indreptateste sa credem ca, in 2006, creditele ipotecare si imobiliare se vor acorda din

nou majoritar in valuta. Dragos Cabat, vicepresedinte Asociatia Analistilor Financiari (CFA),

se asteapta ca anul 2006 sa aduca o accentuare a ritmului de crestere a creditului ipotecar si

imobiliar. In acest context, pare logic ca finantarile pe termen lung sa se realizeze in euro, cu

atat mai mult cu cat si moneda spre care se indreapta Romania din perspectiva integrarii este

euro.

“Anul urmator va marca probabil cresteri ale creditului de retail ceva mai mici decat

in 2005, catre 35-40%, cel putin ca numar al acestor credite si nu neaparat valoric.”Dragos

Cabat,vicepresedinte Asociatia Analistilor Financiari (CFA)

Previziuni pe curs pentru 2006

Florian Libocor

Pagina 49 din 62


- euro/dolar 1,30-1,33 - dec. 2005

- dolar/leu – 2,65-2,55 – dec. 2005

- euro/leu – 3,45 – 3,40 – dec. 2005

- euro/dolar – 1,34- finele trim.I 2006

- leu/dolar – 2,50- finele trim.I 2006

- leu/euro – 3,35 - finele trim.I 2006

Mihai Catalin Ion

- euro/leu – 3,5 – 3,6 – dec. 2005

- dolar/leu - 2,90-3,05 – dec. 2005

- euro/dolar - 1,20 – dec. 2005

„ In 2006, cresterea creditului de consum nu va mai cunoaste cote atata de ridicate, ca

in anii precedenti, iar tendintele principale manifestate pe piata romaneasca vor viza cardurile

de credit si dezvoltarea creditului ipotecar/imobiliar.” ManuelA Plapcianu, Vicepresedinte,

HVB Bank Romania. – Revista Noilor Tendite in Afaceri BIZ, 20 decembrie 2005 ( vezi

anexa )

7.1 Concentrare pe marketing

Bancile scot mereu noi produse la vanzare, din ce in ce mai diversificate si mai

adaptate clientilor, care trebuie pozitionate si facute cunoscute. In acest context, bancile si-au

orientat bugetele in special pe marketingul acestor produse si servicii.

Premisa campaniei derulate de Bancpost, sub sloganul „Cel mai viu cont de

economii“, e aceea ca noul produs al bancii este extrem de flexibil, nu are limita minima sau

maxima a depunerilor ulterioare si nici nu impune termene prestabilite. In plus, ajuta oamenii

sa faca economii. Obiectivele campaniei sunt informarea publicului-tinta despre noul cont de

economii Bancpost, crearea interesului pentru produs si generarea de trafic in sucursalele

bancii, spune Raluca Dobre, PR executive Scala JWT. In prezent, divizia Consumer Banking

ABN AMRO deruleaza prima campanie a bancii care include noi canale de comunicare - TV

si cinema - pentru Creditul pentru uz personal si creditul ipotecar. Mesajele se concentreaza

in principal pe beneficiile produselor. Tot in acest moment se deruleaza o campanie

Corporate Banking pentru lansarea unei noi game de produse destinate persoanelor juridice:

optiuni pe cursul de schimb. „Mesajul doreste sa surprinda capacitatea inovatoare si de

Pagina 50 din 62


market-opener a ABN AMRO, precum si beneficiile si avantajele pe care clientii le vor avea

in urma folosirii noii game de produse“, ne-a spus Raluca Mandache, Head of PR &

Marketing, Corporate Banking ABN AMRO Bank Romania.

Prin campania pe care o deruleaza in prezent, Piraeus are mai multe obiective.

Acestea sunt: cresterea notorietatii brandului si intarirea imaginii bancii, generarea de

notorietate pentru creditul de nevoi personale oferit de PBR si cresterea numarului de clienti.

„Sloganul campaniei este strans legat de pozitionarea bancii pe piata, care consta in focusarea

pe nevoile clientului si mai putin pe produse. Sloganul «Oricand vrei mai mult» te face sa

realizezi ca PBR este intotdeauna aproape de tine, in orice moment al vietii, te ajuta atunci

cand ai nevoie sau iti ofera cele mai bune solutii atunci cand vrei sa economisesti. Toate

spoturile sunt create in concordanta cu sloganul bancii, iar campania consta in difuzarea a

doua spoturi, unul avand ca target barbatii, iar celalalt - femeile. Pentru aceasta campanie vor

mai fi difuzate si alte spoturi. Ideea de baza este ca Piraeus Bank te ajuta sa-ti cultivi

pasiunile si sa-ti satisfaci dorintele, oricare ar fi ele“, spune George W. Alberts, Deputy

General Manager la Piraeus Bank Romania.

7.2 Tendinte

Asteptarile publicului in ceea ce priveste bancile s-au modificat. Clientii vor servicii

cat mai adaptate nevoilor lor si cat mai rapide. Ei vor sa stie ca banca este in pas cu timpul, cu

ritmul afacerilor si ca va fi in stare sa le ofere „la zi“ toate produsele tehnologiei pentru a-si

derula afacerile in acord cu tendintele.

De la traditie, stabilitate si incredere, comunicarea corporativa a trecut pe un palier

superior: flexibilitate, diversitate, accesibilitate si rapiditate. Pe de alta parte, cultura bancara

este pe un trend ascendent, clientii devin din ce in ce mai sofisticati si mai exigenti. Asa ca

bancile se orienteaza tot mai mult catre client, pe care trebuie sa-l multumeasca intr-un ritm

nemaiintalnit pana acum. Modernitatea si dinamismul sunt pe cale sa devina noii piloni de

sustinere a comunicarii bancare.

In legatura cu actuala campanie de imagine a BCR, Cornel Cojocaru, directorul de

comunicare al acestei banci, ne-a declarat: „Aceasta campanie marcheaza o noua etapa de

dezvoltare a bancii. BCR are o noua fata, adaptata la cererea din ce in ce mai sofisticata a

publicului. Obiectivul campaniei este consolidarea pozitiei de lider pe piata bancara, in

conditiile dezvoltarii culturii bancare si a unei dinamici foarte accelerate a institutiilor

financiar-bancare. Ca obiectiv secundar, prin aceasta campanie dorim sa aratam realitatea asa

cum este si sa modificam perceptia publicului privind banca. BCR este mai mult decat o

Pagina 51 din 62


banca solida si stabila, este o banca dinamica si flexibila, aflata in avangarda, care se

adapteaza schimbarilor continue de pe piata financiar-bancara“.

8. Studiu de piata – dobanzi la credite de nevoi personale- 2005

Care banci au cele mai mici dobanzi la credite? Cine a mai scazut si cine a mai

crescut dobanda fata de luna precedenta? Care e media dobanzilor practicate de banci? Unde

se mai gasesc imprumuturi in valuta? Pentru a raspunde la aceste intrebari puse frecvent de

clientii bancilor, Ghiseul Bancar realizeaza lunar un studiu privind nivelul dobanzilor la

creditele bancare. Sunt analizate creditele practicate de 22 de banci de pe piata romaneasca.

Astazi va oferim studiul privind dobanzile la creditele de nevoi personale practicate de banci

in luna decembrie 2005.

Creditul fara garantii cu dobanda fixa in lei

Pagina 52 din 62


Din cele 22 de banci studiate, doar 8 va pot oferi un credit de nevoi personale fara

garantii, cu dobanda fixa in lei. Media dobanzilor pentru acest tip de credit este de 14,43%.

Cea mai mica dobanda o gasiti la Banca Tiriac (11,5%), iar cea mai mare la Libra Bank

(19%).

Fata de luna noiembrie, numai Libra Bank si-a diminuat cu doua procente dobanda

practicata, de la 21% la 19%, insa si cu aceasta micsorare dobanda ramane tot cea mai mare

de pe piata.

Raiffeisen Bank nu a operat modificari la nivelul dobanzii in decembrie, avand cea

mai mare dobanda (17,5%) dupa cea practicata de Libra Bank.

Creditul fara garantii cu dobanda variabila in lei

Pagina 53 din 62


Media dobanzilor la acest tip de credit este de 14,7%. Deoarece tendinta de pe piata

este una de reducere a dobanzilor pentru moneda nationala, dobanda variabila a devenit din

ce in ce mai atractiva pentru populatie, lucru ce se evidentiaza si in oferta bancilor: 18 banci

din cele 22 supuse studiului ofera acest credit cu dobanda variabila.

Extremele dobanzilor s-au mentinut ca in luna noiembrie 2005: cea mai mica dobanda

se gaseste la Volksbank (9,9%), iar cea mai ridicata la BRD (22%).

Bancpost a fost singura banca ce a redus, pe 7 decembrie, dobanda la acest credit de la

12% la 11,75%. Trebuie sa precizam ca la Banca Transilvania dobanda este de 13% pentru

persoanele necasatorite si 14% pentru cele casatorite. Studiul de fata a luat in considerare

dobanda de 14%.

Se remarca faptul ca BCR, BRD si Raiffeisen practica dobanzi peste media

dobanzilor de pe piata.

Creditul fara garantii in euro

Pagina 54 din 62


Numai 9 banci din cele 22 va pot acorda un credit de nevoi personale simplu in euro.

La acest tip de credit dobanzile sunt mult mai apropiate, osciland intre 9,5% (Volksbank) si

12,5% (Finansbank).

Media dobanzilor este de 11,33%, fiind cu aproximativ 3 puncte procentuale mai mica

decat media dobanzilor in lei.

Fata de luna noiembrie, in decembrie 2005 doar Volksbank si-a modificat dobanda,

aceasta crescand de la 9,25% la 9,5%.

Creditul fara garantii in dolari

Pagina 55 din 62


Este demn de remarcat faptul ca imprumuturile in dolari devin din ce in ce mai putin

solicitate de catre populatie. Daca vreti neaparat un astfel de credit in dolari, aveti de ales

dintr-o gama restransa de banci: HVB, RIB, BRD, Banca Tiriac si BCR. Cea mai avantajoasa

dobanda este pusa la dispozitie de HVB (9,95%), iar cea mai ridicata de catre BCR (14%).

Dobanzile la acest tip de credit nu au suferit nici o modificare fata de luna noiembrie.

Creditul cu garantii si dobanda fixa in lei

Pagina 56 din 62


Vreti sa contractati un credit de o valoare substantiala? Aveti incredere in moneda nationala

si va este frica de fluctuatiile dobanzilor de pe piata din ultima vreme, asa incat preferati o

dobanda fixa? Iar pentru acest lucru sunteti dispusi sa ipotecati un imobil?

Daca ati raspuns afirmativ la toate cele trei intrebari, atunci acest credit va este potrivit si il

gasiti in oferta a 6 banci: BRD, Daewoo Bank, Banca Comerciala Carpatica, BCR, Eurom

Bank si Libra Bank. Cele sase banci amintite mai sus practica dobanzi cuprinse intre 10,9%

(BRD) si 19% (Libra Bank).

Media dobanzilor este de 14,15%, iar fata de luna noiembrie, in decembrie s-a remarcat o

reducere a dobanzii la Libra Bank, de la 20% la 19%.

Pagina 57 din 62


Creditul cu garantii si dobanda variabila in lei

Pagina 58 din 62


Doriti sa imprumutati o suma mare de bani, aveti incredere in moneda nationala si

sunteti convins ca dobanzile vor scadea in continuare la creditele in lei? La fel cred si bancile,

pentru ca oferta de astfel de credite abunda: la 18 banci gasiti un astfel de credit.

In medie de 12,18%, dobanzile oscileaza intre nivelul minim de 8,25% la Volksbank

si 17,5% la Banca Comerciala Carpatica. Si la acest credit s-a produs o modificare a

dobanzii: la Volksbank a scazut de la 8,5% la 8,25%.

Creditul cu garantii in euro

Pagina 59 din 62


Creditul de nevoi personale cu garantii reale acordat in euro se regaseste in oferta a 14

banci. Volksbank practica cea mai mica dobanda, de 7%, iar la Finansbank este dobanda cea

mai mare: 12,5%. Nu mai putin de 11 banci practica dobanzi cuprinse in intervalul 8,9%-

10,13%, media dobanzilor fiind de 9,75%.

Banca Tiriac a crescut dobanda de la 9,6% in noiembrie la 10,13% in decembrie, ca

urmare a cresterii dobanzii EURIBOR la o luna, in functie de care se stabileste dobanda

pentru acest credit.

In schimb, Banca Transilvania a scazut dobanda de la 11% in noiembrie, la 10% in

decembrie.

Creditul cu garantii in dolari

Creditul de nevoi personale cu garantii, acordat in dolari, este mai solicitat decat cel

fara garantii, acordat in aceeasi moneda. Acest lucru se explica prin faptul ca imprumuturile

Pagina 60 din 62


pe termen lung sunt preferate a fi contractate in valuta. 8 din cele 22 de banci asupra carora s-

a realizat analiza de fata acorda un astfel de credit, cu dobanzi apropiate. Cea mai redusa

dobanda este oferita de HVB (9,5%), iar cea mai ridicata, de RIB (11%).

In medie, dobanda practicata pe piata este de 10,16%. Daca in luna noiembrie Banca

Tiriac acorda credite in dolari, in luna decembrie acest lucru n-a mai fost valabil. Banca

Transilvania a scazut dobanda cu un punct procentual fata de luna noiembrie a anului trecut,

ajungand in decembrie la 10%.

Topul bancilor cu cele mai bune servicii

BCR este banca cu cele mai bune servicii, conform voturilor exprimate de vizitatorii

site-ului Ghiseul Bancar intr-un sondaj de opinie cu intrebarea “Care banci ofera cele mai

bune servicii?”. Au fost exprimate 7.954 de voturi, de-a lungul a noua luni, in perioada

noiembrie 2004-iulie 2005. Pe parcursul ultimelor cinci luni, Ghiseul Bancar a avut, in

medie, un numar de 25.000 de vizitatori lunar. Pentru ca sondajul sa fie cit mai obiectiv,

fiecare vizitator a putut sa-si exprime doar un singur vot pe zi, in favoarea uneia din cele 24

de banci concurente. Pe locul doi s-a clasat Raiffeisen Bank iar pe trei Finansbank.

Trebuie precizat ca orice vizitator al site-ului Ghiseul Bancar, nu doar clienti ai

bancilor, ci chiar si angajati ai acestora, au avut posibilitatea sa voteze cu banca simpatizata.

Sondajul a avut doua parti, prima parte incluzind cele mai mari banci, ulterior fiind

introdusa si sectiunea cu alte banci de pe piata bancara.

Pentru ca sondajul sa fie cit mai obiectiv, fiecare vizitator a avut posibilitatea sa-si

exprime doar un singur vot pe zi.

Cele mai multe voturi le-a primit BCR (1.832), urmata de Raiffeisen (1.298) si

Finansbank (745).

Iata clasamentul final:

Pagina 61 din 62

http://www.ghiseulbancar.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=1529&mode=thread&order=0&thold=0


1. BCR (1832)

2. Raiffeisen (1298)

3. Finansbank (745)

4. Unicredit (691)

5. Banca Tiriac (507)

6. Raiffeisen Banca pentru Locuinte (505)

7. CEC (402)

8. BRD (369)

9. Eximbank (231)

10. ABN AMRO (209)

11. ING Bank (195)

12. Banca Transilvania (156)

13. Piraeus Bank (140)

14. Banca Romaneasca (131)

15. ProCredit Bank (109)

16. RoBank (101)

17. HVB Bank (90)

18. Eurom Bank (88)

19. Citibank (47)

20. Alpha Bank (27)

21. Banc Post (25)

22. Banca Italo-Romena (25)

23. Volksbank (22)

24. Garanti Bank (9)

Pagina 62 din 62

http://www.tocilar.ro/