TEMA:

TEMA:

1. Intretinerea si repararea motoarelor de curent continuu

CUPRINS

Pag.

Capitolul I . Constructia motoarelor de curent continuu 1

Capitolul II Exploatarea si intretinerea motoarelor de curent continuuCapitolul III Defecte si cauze la motoarele de curent continuu

1. Defecte comune

2. Defectele masinilor de curent continuu

Capitolul IV Repararea motoarelor de curent continuu

3

8

12

Bibliografie

Constructia motoarelor de curent continuu

Masina de curent continuu, fie ca este motor sau generator, arre indicatorul stator si indusul rotor.

Martile principale ale masinii de curent cotinuu sunt: statorul, rotorul cu colctor, crucea portperii, scuturi, lagare, cutie de borne (fig. 1)

Statoru care produce fluxul magnetic inductor este format din carcasa, poli, si bobine polare.

Carcasa se executa din material magnetic (otel) in cele mai multe cazuri de forma cilindrica.

Polii care se fixeaza prin buloane de carcasa sunt polii principali (numiti si poli de excitatie), iar la majoritatea masinilor sunt si polii auxiliari (numiti su poli de comutatie).Polii principali se executa di tole de otel cu grosimea de 1 1,5 m stranse cu nituri.

Bobinele polare care se monteaza pe poli sunt bobinele de excitatie, parcurse de curentul de excitatie si bobinele polilor auxiliari, parcurse de curentul principal al masinii. Bobinele se executa din conductor de cupru izolat si sunt isolate fata de miezul si talpa rotorului si fata de carcasa.

Rotorul este format din arbore, pachetul de tole ale rotorului, colectorul, bobinajul indus, suporti de bobinaj, ventilator. Pachetul de tole ale rotorului se executa din tabla silicioasa ci grosime de 0,5 mm, impachetata pe arbore si stransa intre suportii de bobinaj. Are la exterior crestaturi deschise sau semiinchise in care se introduce bobinajul Indus.

Colectorul este format din lamele de cuoru de sectune trapezoidala, isolate intre ele cu placi de micanita si isolate fata de piesele de strangere.

Bobinajul Indus este format din bobine executate din conductoare izolate de cupru, introduce in crestaturile pachetului de tole, capetele fiind lipite la collector.

Ventilatorul este prevazut la unele masini pentru a realize o circulatie de aer necessara racirii masinii

Crucea portperii. Pe colector freaca periile pentru a face legatra electrica intre bobinajul Indus si cutia de borne. Periile se executa din praf de carbine, grafit sau praf de cupru prin presare. Periile sunt montate in casete metalice, numite portperii, caresunt fixate de o poesa de fonta sau otel, denumita coierul sau crucea portperii.

Scuturile si lagarele au rolul de a oermite montarea rotorului in interiorul statorului si rotirea lui. In partea centrala a scuturilor sunt montati rulmenti sau mai rar lagare de alunecare.

Cutia de borne este motata de regula pe carcasa si are in interiorul ei placa de borne, prevazuta cu borne de otel sau alama. La aceste borne se fac legaturile electrice din interiorul masinii si legaturile electrice la reteaua electrica.Capitolul II

Exploatarea si intretinerea motoarelor de curent continuu Pentru a se asigura functionarea masinilor electrice, exploatarea, intretinerea si repararea corecta a acestora sunt de o deosebita importanta. In general, problemele privitoare la intretinerea masinilor electrice sunt comune diferitelor tipuri de masini; exista insa o serie de elemente specifice, cum ar fi intretinerea colectoarelor la masinile de curent continuu sau la cele de curent alternativ cu collector, intretinerea lagarelor la masiile mari si cu turatie mare etc. Functionarea continua a aparatelor electrice este asigurata prin organizarea supravegherii lor, constand din revizii curente si periodice, inlocuirea la timp a partilor uzate, remedierea defectelor mici, iar in caz de nevoie darea in exploatare provizorie. Reviziile echipamentului electric se impart in revizii curente si periodice. Revizia curenta se efectueaza cu ocazia inspectarii locurilor unde este instalat echipamentulelectric si consta din :

controlarea cu mana a incalzirii corpului palierelor;

controlarea lipsei zgomotelor particulare intre masini;

revizuirea si curatirea suprafetei colectoare si a inelelor de contact (asigurarea de lipsa scanteilor in timpul functionarii);

controlare functionarii inelelor de ungere la lagare;

controlarea nivelului uleiului din camerele palierelor;

revizia si curatirea suprafetelor de contact ale aparaturii de conectare;

controlarea strangerii bornelor de conectare a conductoarelor retelei de alimentare.

Revizia periodica are ca scop controlul mai amanuntit al starii masinilor si aparatelor si stabilirea programului de reparatii sau inlocuiri de piese defecte. Peiodiciatatea reviziilor depinde de locul in care este instalata masina si de tipul acesteai (inchisa sau deschisa). In tabelul 1 se dau termenele de efectuare a reviziilor periodice, stabilite dupa practica de exploatare a masinilor electrice. De asemenea, in tabelul 2 este cuprins planul de operatii minimale care trebuie efectuate la reviziile periodice.

Periodicitatea reviziilor la masinile electriceTabel 1 Ateliere mecanice de prelucrare a Deschisa 6 ori pe an metalelor prin taiere si ateliere de presare Inchisa 2 ori pe an Areliere in care exista masini de slefuit Deschisa 12 ori pe an

Inchisa 6 ori pe an

Ateliere de forje si laminoare Deschisa 12 ori pe an

Inchisa 4 ori pe an

Ateliere de turnatorie Deschisa 24 ori pe an

Inchisa 6 ori pe an

Tamplarii si sectii cu praf ale fabricilor Deschisa 60 ori pe an

de ciment si produse chimice Inchisa 6 ori pe an

Ateliere cu umiditate mare Deschisa 60 ori pe an

Protejata 12 ori pe an Inchisa 6 ori pe an Sectii cu atmosfera acida Constructie 12 ori pe an

speciala

Nomenclatura lucrarilor care se efectueaza la revizia periodica

Tabel 2 Curatirea masinii 1. Se curate plasele si orificiile de intrare a

aerului la ventilator si spatiile dintre

aripioarele de racire 2. Se curata colectorul, inelele de contact

si portperiile

Controlul si strangerea 1. Verificare suruburilor de strangere

pieselor de legatura pe fundatie

filetate ale mecanismelor

2. Verificare suruburilor la placile

palierelor

3. Verificare suruburilor si piulitelor de

ridicare a periilor

4. Verificarea legaturii la pamant de

protectie

Controlul transmisiei 1. Controlul fixarii cuplajelor (roata cu

curea, roata dintata discuri elastice etc.)

2. Controlul uzurii rotilor dintate si

inlocuirea lor

Controlul portperiilor si 1. Controlul si reglarea apasarii periilor pe

periilor colector sau pe inele

2. Inlocuirea periilor uzate

3. Ajustarea periilor

4. Reglarea pozitiei portperii

Controlul lagarelor 1. Controlul functionarii inelelor de

ungere

2. Controlul jocului lagarelor si al starii

de ungere a rulmentilor

3. Controlul privind zgomotele suspecte

sau incalzirea execiva

Controlul clemelor 1. Controlul incalzirii contactelor

2. Strangerea piulitelor

3. Inlocuirea papucilor de cablua. Curatirea motorului de praf. Operatiunea se executa prin suflare cu aer. Se atrage atentia ca aerul comprimat cuprinde de obicei picaturi de apa, deci trebuie folosit numai aer comprimat uscat. Capetele bobinajelor se curata, de asemenea, cu aer comprimat uscat si se sterge eventual cu o carpa fara scame. Se evita stergerea bobinajelor cu benzina, terebentina, with-spirt etc., care dizolva lacul de acoperire a capetelor de bobine. Numai in cazul in care capetele de bobine sunt murdare de unsoare, care de asemenea ataca lacul, se adminte stergerea infasurarilor cu benzina. b. Curatirea colectorului si a periilor. Se examineaza mai intai gradul de santeie la colector pentru a se constata conditiile de functionare a masinii. In functie de gradul de scanteiere constatat se decie continuarea functionarii sau inlaturarea cauzei prin curatire, ajustare sau inlocuire a colectorului.

Cand masina este in functiune, ajustarea periilor se face direct la masina. Pentru aceasta se aplica pe colector o banda de hartie sticlata fina si se roteste de cateva ori intr-un sens si altul pe sub perie.

Curatirea colectorului se efectueaza cu o scandura de lemn de specie tare, pe care se fixeaza o bucata de postav (fig. 2) In ceea ce priveste starea si forma suprafetei active a colectorului, aceasta trebuie verificata cel putin o data la 3 luni in cazul unei explatari normale, luandu-se apoi masuri de rectificare in functie de marimea nuniformitatilor constatate:

pentru neunifirmitatile sub 0,62mm rectificarea cu hartie sticlata cu granulatie fina; pt aceasta hartia se fixeaza pe un support de lemn(fig.2.1) adaptat la forma colectorului; aceasta operatie se efectueaza cu masina in rotatie, la turatie minima;

in cazul unei neuniformitati cuprinse intre 0,02 si 0.05mm rezultate din defectiuni mecanice sau electrice locale, colectorul trebuie sa fie rectificat cu pietre abrarazive sau prin strunjire.

c. Inlocuirea periilor. Periile se inlocuiesc pe masura uzarii lor complete care este permisa numai pana la 3 mm sub marginea aramita. Acolo unde periile nu sunt aramite sau unde nu exista limitator de cursa, utilizarea periei nu mai este permisa, in cazul in care inaltimea ei este mai mica decat 0,6 din inaltimea initiala. Jocul periei in caseta trebuie sa corespunda datelor din tabelul 3. Curatator de praf pentru colector Metoda de

1- nituri de prindere; 2- lemn de specie tare slefuire a colectorului

3- postav 1- colector; 2- hartie

sticla; 3- lemn de

specie tare; 4- pasla Tabel 3

Clasa de

precizieFelul jocului Direcia de masurare, in mm

In lungul circumferinei colectoruluiIn lungul lamelei

Pentru periecu lungimeapn la 20 mmPentru perie cu lungimea peste 20 mmPentru perie cu lungimea plna la 20 mm

MritJoc minim Joc maxim0.005 0,1500,025 0,1500,005 0,180 0,020 0,210

NormalJoc minim

Joc maxim

0.060 0,1800,100 0,2100,060 0,1800,110 0,210

Periile uzate se nlocuiesc cu perii noischimbadu-se n aceiai timp toate periile. Inlocuirea parial poale duna. Toate periile trebuie s fie de aceeai calitate i corespunztoare prescripiilor uzinei productoare a mainii. Odat cu nlocuirea periilor se verific presiunea de contact cu ajutorul dinamometrului. Presiunea trebuie s nu varieze cu mai mult de 10% fa de valoarea prescris pentru tipul respectiv (fig 3)d. Reglarea crucii portperii. Caseta portperiilor mainii electrice de curent continuu trebuie sa fie pe axa neutr a polilor. Pentru verificarea poziiei casetei se utilizeaz metoda Fig. 3. Verificareainduciei, maina fiind n stare de repaus. Operaia se presiunii periilor

ncepe prin fixarea casetei n poziia de mijloc a polilor principali. Se alimenteaz apoi bobinajul de excitaie Ex i Ez de la o surs de curent continuu printr-un reostat R i un ntreruptor I (fig. 3.114). Valoarea curentului n bobinaj trebuie s nu depeasc 510% din valoarea curentului nominal. Aceast condiie trebuie respectat n scopul prevenirii solicitrii bobinajului datorit curenilor de rupere din momentul deconectrii.

La bornele Bx i B2 ale rotorului se conecteaz un rnilivoltmelru de 4560 mV, cu zero la mijlocul scrii gradate. Se deconecteaz i se conecteaz bobinajul de excitaie, ceea ce produce o tensiune electromotoare de inducie, iar acul milivoltmetnilui deviaz ntr-o parte sau alta n funcie de poziia periilor. Se mica braul portperiilor pn n momentul n care la conectarea i deconectarea sursei la bobinajul de excitaie acul milivoltmetrului nu mai deviaz sau deviaz foarte puin, ceea ce nseamn c s-a gsit poziia corect a periilor.

h. Controlul nclzirii mainilor. Controlul nclzirii mainilor electrice n timpul funcionrii se face cu scopul de a se feri izolaia de deteriorare. Se tie c temperatura admisibil depinde de clasa de izolaie n care se ncadreaz materialul folosit la izolarea nfurrilor. Fig. 3.1

Reglarea poziiei

periilor Capitolul III1. Defecte comune tuturor tipurilor de maini rotativea. Maina vibreaz n timpul funcionrii. Defectul se poate datora urmtoarelor cauze: rotorul, cuplajul sau aiba de transmisie stit dezechilibrate; n aceast situaie se echilibreaz rotorul separat, iar aibele de transmisie la fel. se echilibreaz separat;

bobinajul rotorului s-a slbit din bandaj datorit fixrii insuficiente sau bandajrii defectuoase; se elimin bandajul vechi, se aplic bandaj nou, eventual pe o lime mai mare, i se echilibreaz dinamic rotorul;

agregatul, care const din cteva maini, nu este bine centrat; se verific centrarea arborilor i eventual se reechilibreaz; portlagrele, placa de fundaie sau prile componente ale fundaieinu snl fixate suficient i se produc vibraii i zgomote; se verific strngerea,se strng uruburile, iar dac zgomotul persist, se iau msuri de consolidare.b. Lagrele eu alunecare se supranclzesc. nclzirea peste temperatura admisibil se poate datora urmtoarelor cauze: debilul de ulei este insuficient; n aceast situaie se verific starea instalaiei de ungere, conductele, filtrele i pompa; se nlocuiete uleiul vechi cu ulei de calitatea indicat de ntreprinderea productoare;

jocul dintre fusul arborelui i cuzinei este prea mic sau cuzineii nu snt ajustai suficient; se regleaz jocul cuzineilor, iar dac acetia prezint o stare necorespunztoare, se nlocuiesc.

c.Lagrele eu rostogolire (rulmeni) se supranclzesc. Cauzele pot fiurmtoarele: lagrele snt murdare cu praf sau cu alte particule; unsoarea este murdar; se scoate unsoarea veche, se spal rulmenii i se completeaz cu unsoare proaspt;

piesele care formeaz ajustajul (scutul sau arborele) snt uzate sau distinse; se nlocuiesc piesele uzate cu piese noi sau se adaug prin asamblare corespunztoare o cma metalic pentru a forma un nou ajustaj care se prelucreaz corespunztor; fixarea se face fie prin sudare, fie prin presare la cald; n cazul n care i locaul de pe arbore este uzat se cromeaz arborele n scopul depunerii stratului metalic necesar;

tolerantele de prelucrare a locaului pe arbore i a alezajului n scut nu snt corecte; se verific dimensiunile: se prelucreaz astfel nct ajustajul s se ncadreze n toleranele prescrise, eventual se prelucreaz la limitele inferioare.

d.Inelele colectoare i colectoarele se uzeaz intens i neuniform. Potfi urmtoarele cauze: marca periilor este necorespunztoare (periile snt prea tari); se monteaz perii recomandate de fabrica productoare;

presiunea periilor pe colector sau pe inelele de contact este prea mare; se regleaz presiunea la valoarea indicat de ntreprinderea productoare, cu ajutorul aparatelor;

periile utilizate snt de caliti diferite sau necorespunztoare calitativ formnd anuri pe suprafaa colectorului; se monteaz perii de aceeai marc pe ntregul colector; montarea se face astfel nct periile s ocupe poziii decalate pe colector.

e.Periile se uzeaz foarte intens. Defectul poate fi provocat de urmtoarele cauze: colectorul sau inelele colectoare snt mbcsite cu praf de la perii sau cu pulbere metalic, cu nisip sau ciment; se cur colectorul i se protejeaz mpotriva sursei de mbcsire:

curentul este neuniform repartizat intre perii; se verific presiunea pe perii i rezistena de contact pe fiecare perie, prin metoda cderii de tensiune; se verific dac periile snt de calitate corespunztoare i toate de aceeai marc.

f.Se produc strpungeri ale izolaiei. Strpungerile snt provocate de urmtoarele cauze: bobinajele s-au umezit ca urmare a ntreruperii funcionrii mainii o vreme ndelungat, a ptrunderii directe a apei n main de la conducte sparte, de la abur din conducte neetane; se usuc bobinajul; se nltur cauza umezirii sau se instaleaz o main nchis, cu protecie IP44;

izolaia mainii s-a degradat (a imbtrnit); defectul poate fi evitat prin efectuarea de controale minuioase, msurndu-se periodic rezistena de izolaie fa de carcas i, de asemenea, ntre bobinajele care nu snt legate electric ntre ele observndu-se din timp defectele mrunte ale izolaiei care pot fi ndeprtate nainte ca ele s capete proporii; dac totui degradarea izolaiei s-a produs, rezistena de izolaie nu mai are valorile prescrise, se rebobineaz maina.2 Defectele mainilor de curent continuua.Maina funeionnd ea generator nu se excit. Defectul se poate datorapierderii magnetismului remanent al generatorului. Se remagnetizeaz generatorul, utilizndu-se o surs de curent din afar.b.Generatorul nu se excit chiar dup remagnetizare. Defectul poate fiprodus de urmtoarele cauze: periile nu snt bine amplasate; crucea portperiilor este deplasat; se fixeaz din nou periile in axa neutr a polilor;

bobinajul de excitaie este ntrerupt sau este pus la masa; se verifica punerea la mas cu ajutorul unei lmpi de control (fig. 4.1). Un conductor al lmpii se conecteaz la o surs iar cellalt se aplic pe colector. Cellalt pol al sursei se pune n contact cu arborele, care nchide circuitul. Dac lampa se aprinde nseamn c bobinajul este pus la mas. Se localizeaz defectul i se nlocuiete secia defect.

c.Tensiunea la bornele genera torului este mai mic dect cea nominal.Scderea tensiunii se poate datora uneia dintre urmtoarele cauze: unele bobine polare sint conectate greit; se verific polaritatea polilor principali i dac este necesar se refac conexiunile; turaia rotorului generatorului este mai mic decil cea nominal; se verific turaia motorului primar;

periile nu snt montate n axa neutr a mainii; se rotete crucea port-perii;

circuitul de excitaie este ntrerupt sau are un contact imperfect; se caut locul ntreruperii; se cur contactele; de cele mai multe ori defectul provine de la reostatul de excitaie, care trebuie verificat mai nti.

d.Maina funeionnd ca motor nu pornete. n bobinajul indusului nucircul curent la conectarea reostatului de pornire. Refuzul n funcionarese poate datora urmtoarelor cauze: bobinajul rotorului sau circuitul rotoric exterior este ntrerupt; pentru remediere se procedeaz Ia cutarea locului de ntrerupere la conexiunile periilor i la bobinajul de excitaie serie;

s-a ntrerupt circuitul reostatului de pornire sau conductoarele de alimentare; se caut cu lampa de control sau cu megohmmetrul locul defect i se remediaz.

e.Motorul funcioneaz cu turaie anormal, periile seinteiaz, bobinajul rotorului se nclzete local excesiv. Modificarea turaiei se poate datorauneia dintre cauzele:

fig. 4.1 fig. 4.2 Verificarea punerii Ia Schem pentru depistarea

mas a bobinajului rotoric. scurtcircuitelor ntre spirele bobina- jului rotoric.

ntr-una sau n ct ev a dintre bobinele rotorului exist scurtcircuite ntrespire; pentru depistarea scurtcircuitelor se folosete metoda cderilor de tensiune (fig. 4.2), att pentru bobinajul buclat ct i pentru cel ondulat; doulamele de colector alturate J se alimenteaz n curent continuu prin intermediul unei perechi de sonde 2; cu cea de a doua pereche de sonde 3 se msoarcderea de tensiune ntre lamele; cderea de tensiune indicat de milivolt-metrul 4 este mai mic ntre lamelele corespunztoare spirelor scurtcircuitate; pentru remediere se nlocuiesc bobinele defecte cu altele noi; separarealocal a bobinelor este inutil deoarece supranclzirea produs de scurtcircuitarea spirelor duce la deteriorarea ntregii izolaii a bobinei defecte; unele lamele de colector alturate snt scurtcircuitate ntre ele din cauza bavurilor rmase de la strunjire; dac atingerile snt nensemnate se pot nltura folosindu-se un razuitor cu care se cur muchiile lamelelor, operaie numit canelare; n cazul atingerilor pronunate se demonteaz maina i se caneleaz cu mult atenie; la ateliere organizate se folosesc maini de cane-lat care asigur o calitate corespunztoare.f. Periile sentciaz, unele lamele de colector se nnegresc, iar dup fiecare strunjire a colectorului sau curire se nnegresc aceleai lamele. Defectul poate avea urmtoarele cauze: n bobinajul rotorului exist un contact nesatisfctor, n majoritatea cazurilor la lipiturile bobinajului rotoric la colector; se controleaz lipiturile folosindu-se metoda cderii de tensiune (v. fig. 4.2); se lipesc din nou toate locurile de mbinare desfcute sau suspecte;

unele lamele ale colectorului snt ieite n afar sau snt arse; se demonteaz maina, se strunjc.te colectorul, se lustruiete cu hrtie sticlat i se caneleaz din nou;

scurtcircuit n bobinajul rotorului; se remediaz defectul ca Ia punctul e.Capitolul IV

Motorul de curent continuu (Fig. 5) Succesiunea operatiilor este urmatoarea: se demonteaz ventilatorul independent 1 prin desfacerea uruburilor 2 (ventilator existent numai la motoarele de mare putere);

se demonteaz aprtorile colectorului 3 prin deurubarea uruburilor 4; se desfac legturile electrice care vin din stator la portperii;

se scoate cpcelul exterior 5 prin demontarea uruburilor 6; se demonteaz scutul 7, prin deurubarea uruburilor 8 i prin lovirea cu un ciocan, prin intermediul unei piese din metal moale, de jur mprejur;

se demonteaz crucea portperiei 9 prin deurubarea uruburilor 10 i apoi a suporturilor portperiilor 11, prin desfacerea uruburilor 12 (subansambluri care n acest moment se afla pe scutul demontat anterior); se scoate pana 13 din nutul (canalul) de pan de la captul arborelui ;

se scot aprtorile 14 prin deurubarea uruburilor 15;

se demonteaz cpcelul exterior 16 prin desfacerea uruburilor 17; se scoate scutul 18 de la captul de acionare prin desfacerea urubului 19, mpreun cu cmaa rulmentului i a rolelor dac este un rulment cu role, sau singur, dac este un rulment cu bile; se scoate inelul exterior al rulmentului cu role din alezajul scutului, batandu-se uor cu ciocanul de jur mprejur, prin intermediul unei piese din cupru sau bronz, pe suprafaa laterala;

se scoate rotorul 20 din stator, mpreun cu rulmenii de la capetele axelor cpcelelor interioare, ventilatorul interior, colectorul i se aaza pe capra;

se demonteaz rulmentul 22, dup ce a fost scoas sigurana 21, cu ajutorul unei piese de extras rulmeni, demontare ce poate fi nsoit i de extragerea cpcelului interior 23; se demonteaz inelul de siguran 24 i se extrage inelul interior sau rulmentul cu bil 25, separat sau mpreun cu cpceul 26;

se scoate inelul de siguran 27 i se demonteaz ventilatorul 28 prin deurubarea urubului 20;

se extrage colectorul 30 de pe arborele rotorului, dup operaia de dezlipire a bobinajului rotoric de la stegulee, cu ajutorul unei prese care se prinde de gurile filetate ale butucului colectorului ;

7 30 3 4 20 14 15Fig.5. Seciune printr-un motor de curent continuu. se desfac legturile statorului;

se demonteaz polii principali 31 i polii auxiliari 33, prin deurubarea uruburilor 32 i 34.In cele de mai sus s-au prezentat toate operaiile necesare unei demontri complete. De multe ori, remedierea defectului nu reclam decat o demontare parial; n acest caz, succesiunea operaiilor rmane aceeai, pn la punctul unde se consider necesar demontarea. Demontarea i montarea motoarelor electrice au o influen foarte mare asupra calitii funcionrii motorului reparat, ceea ce impune o atenie deosebit i o utilizare corect i corespunztoare a sculelor pentru fiecare operaie in parte.La remontarea motorului operaiile se vor executa n sensul invers demontrii..Repararea prilor componente ale motorului electric asincron Repararea nfurrilor. Bobinajele pot fi reparate fie prin rebobinare completa, fie prin nlocuire parial. Repararea prin nlocuire parial este economic i asigur o bun calitate, deoarece o mare parte a bobinajului original este pstrat. De multe ori ins, nlocuirea parial nu este posibil, zona defect fiind extins i atunci se impune refacerea n ntregime a bobinajului.La rebobinarea unei maini electrice este nevoie s se stabileasc caracteristicile bobinajului vechi: felul i schema bobinajului;

pasul si numrul de crestturi;

numrul de conductoare n cresttur ;

numrul de bobine i de secii pe bobin;

numrul de spire pe secie ;

dimensiunile crestturii, bobinei, conductorului ;

forma i dimensiunile penei ;

izolaia crestturilor i a prilor frontale;

lungimea miezului de fier;

izolaia suportului. bobinajului;

dimensiunile bandajelor, amplasarea lor i numrul de spire din fiecare;

izolaia sub bandaj ;

dimensiunile capetelor de bobin.

nainte de nceperea rebobinni, pachetul de tole trebuie s fie examinat cu atenie, iar crestturile s fie debavurate i curate de praf.Bobinajele statorice i cele rotorice se repar n mod diferit, de la caz la caz, dup modul n care s-au executat de ntreprinderea,productoare i iniluncie de posibilitile de care dispune atelierul de reparaii. Motoarele de medie tensiune se recomand s fie trimise spre rebobinare la ntreprinderile productoare sau specializate n acest scop, deoarece repararea nfurrilor de medie tensiune este foarte dificil, n crestturi trebuind sa nu existe spaiide aer ntre conductoare, ele favoriznd strpungerea izolaiei.Bobinajul statoric. Snt mai multe procedee de rebobinare, depinznd de construcia crestturilor la o tensiune a mainii de pn la 500 V;

procedeul tragerii sau coaserii (crestturi nchise);

procedeul aezrii prin istm (crestfuri deschise sau semideschise).Impregnarea i uscarea bobinajelor. Exist mai multe procedee, dintre care citm: impregnarea prin imersiune (cea mai larg rspndit i care este prezentat n continuare); impregnarea sub vid.Modul de impregnare se alege n funcie de clasa de izolaie a motorului i de condiiile de mediu n care va funciona acesta. Inainte de impregnare se sufl cu aer comprimat uscat, pentru a se ndeprta orice urm de impuriti. Dup aceea, se execut o operaie de preuscare pn la o temperatur de 120C, timp de cteva ore, in funcie de mrimea pieselor, ntr-un cuptor special. Apoi se las s se rceasc pain la 40 60C, pentru evitarea aprinderii lacului de impregnare. Se introduc statorul i rotorul n baia cu lac de impregnare, n aa fel nct s fie complet cufundate n lichid. Dup timpul cerut de tehnologia impregnrii se scot, se las s se scurg surplusul de lac i apoi se introduc n cuptor.Uscarea in cuptor se face n doua etape: meninerea la temperatura de 80C, timp de 2 5 ore pentru evaporarea solventului;uscarea propriu-zis la temperatura 120190, timp de 1036 ore,n funcie de izolaia i destinaia motorului.Impregnarea sub vid este mai eficient deoarece lacul ptrunde mai bine n interstiii, dar necesit instalaii de obinere a vidului, care sant costisitoare i cu care n general snt dotate ntreprinderile constructoare de maini (i nu atelierele de reparaii). Repararea inelelor colectoare, a portperiilor i a periilor colectoare. Inelele colectoare ale motoarelor asincrone cu rotorul bobinat pot prezenta urmtoarele defecte: suprafa rugoas, murdar sau ovalizat ;

inele scurtcircuitate din cauza murdriei i a prafului de crbune depus pe butucul izolant ;

contactele imperfecte ntre bobinaj i barele de legtur ale inelelor;

izolaie distrus prin conturnarea izolaiei i punerea la mas a prilor conductoare.

Pentru nlturarea defectelor se procedeaz la: strunjirea i lefuirea suprafeei de contact;

refacerea contactelor, cu strangerea corect a uruburilor de contact;

schimbarea izolaiei dup demontarea inelelor in cazul conturnri acesteia sau cand se constat o punere la mas.

Fixarea portperiilor trebuie bine fcut, deoarece slbirea lor d natere la vibraia periilor, ce duneaz bunei funcionri a inelelor colectoare. Trebuie nlturat jocul dintre perie i caset (normal acest joc este de 0,1 0,4mm n, sensul rotaiei i de 0,2 0,5 mm n sens transversal).Periile trebuie s calce cu toat suprafaa pe inelul colector i trebuie s fie lefuite dup curbura inelului colector cu ajutorul unei hrtii sticlate, cu marginile ei ndoite in jos pentru evitarea rzuirii muchiei periei.. Presiunea periilor pe inele trebuie s fie aceeai la toate periile, verificarea fcndu-se cu dinamometrul fixat pe degetul de apsare al portperiei.In cazul degradrii mari a periei, aceasta se schimb cu alta nou, de aceeai marc. (K = carbon grafitat; G = grafit; EG = electrografit; M = =metal grafitat). Repararea arborilor. Principalele defecte care apar snt:

ncovoierea arborilor; uzura fusurilor; uzura canalelor de pana; deteriorarea capetelor de

arbore; fisurile.Fig. 6. Indreptarea arborilor cu ajutorul flacarii oxiacetilenice Indreptarea arborilor se face

cu ajutorul flcrii oxiacetilenice n felul urmtor: se aaz. rotorul cu capetele arborelui pe lagre provizorii din lemn cptuite cu cositor, n aa fel nct sensul de ndoire s fie n jos . Se aaz sub captul fusului un comparator cu acul indicator la zero. Apoi, cu un brenner (arztor) potrivit se nclzete fusul ca in figura 6, pe o poriune de 2040 mm, pn cnd acesta capt la locul nclzit o culoare viiniu deschis. Durata nclzirii nu trebuie s depeasc un minut. Datorit nclzirii se accentueaz ncovoierea fusului, lucru constatat la comparator. Apoi se las s se rceasc ncet, timp n care el se ndreapt, lucru constatat la comparator, al crui ac revine la zero, apoi trece de zero, indicad msura in care fusul s-a stabilizat. Dac nu s-a ndreptat suficient, se repet operaia de nclzire pe o poriune vecin.Repararea fusurilor uzate se poate face fie cu instalaii speciale de cromare, fie prin ncrcare cu sudur cu arc vibrator, de ctre un sudor specializat n aceast operaie.Canalele de pan se repar prin ncrcarea lor cu sudur i apoi prin frezare, n atelierele mecanice ale ntreprinderii. Repararea lagrelor, scuturilor i carcaselor. Motoarele asincrone pot avea lagre cu rulmeni sau lagre de alunecare. Rulmenii cu bile se repar rar; indicat este ca ei s fie nlocuii cu alii noi, atunci cnd jocul dintre inele i bile depete 0,1 0,3 mm. La nlocuire trebuie avute n vedere urmtoarele considerente;montarea trebuie s se fac fr deteriorri sau deformri ale cilorde rulare, fr nepenirea bilelor sau rolelor; trebuie s se fac curirea tuturor suprafeelor interioare ale lagrului i ungerea lor corespunztoare regimului de funcionare;nu trebuie s se lase jocuri axiale i radiale peste valorile indicate;fusurile pe care se monteaz rulmenii trebuie prelucrate foarte precis ; dac rulmentul se monteaz pe un fus conic, oval sau cu o strngere prea mare, acesta se va dilata, va anula jocul de montaj si va produce, n funcionarea motorului, griparea iar dac fusul are un diametru, prea mic, rulmentul va aluneca, conducind la o uzur accelerat a fusului, nsoit de o nclzire puternic i de distrugerea sa. La lagrele cu alunecare se pot ivi urmtoarele defecte: mrirea jocului dintre fus i cuzinet, n care caz se nlocuiete compoziia cuzinetului;

aruncarea uleiului din lagr, datorit inelelor de ungere prea uoare calitii necorespunztoare a garniturilor sau montrii incorecte a lagrului (jocuri prea mari).Scuturile se pot sparge i atunci, n funcie de gravitatea defectului, ele

se schimb sau. se repar prin sudare.Carcasele, n afara sprturilor, mai pot prezenta ovalizri sau conicizri, care se nltur prin strunjire. Echilibrarea rotoarelor Rotorul unui motor electric poate prezenta:

un dezechilibru static, cand centrul, de greutate al rotorului n timpul rotaiei este deplasat la o oarecare distan fa de axa sa de rotaie n acest caz, asupra rotorului acioneaz o for dezechilibrat q, care tinde s scoat rotorul din poziia de echilibru;

un dezechilibru, dinamic, cand centrul de greutate se afl pe axa de rotaie, dar n micare apare un cuplu de fore (fig. 7.1)Pentru nlturarea oricrui dezechilibru. este necesar echilibrarea rotorului. Echilibrarea static. n figura 7.2 se indic dou metode de echilibrare. Dac rotorul este deplasat din poziia de echilibru static, dup citeva oscilri el revine, indicand n acest fel locul n care este dezechilibrat.Echilibrarea dinamic. Se execut cu ajutorul dispozitivelor mecanice sau electrice de echilibrat. n cazul folosirii dispozitivului,electric; principiul echilibrrii este urmtorul: n timpul rotirii, rotorul provoac oscilaii ale reazemelor pe care sunt fixate lagrele, oscilaii care sunt transmise unei bobine ce Fig 7.1 Tipuri de dezechilibruse afl n campul magnetic al unui magnet permanent. b- dinamic a-static

Se produce astfel ot.e.m. care este

amplificat i transmis unui voltmetru i unui dispozitiv stroboscopic. Valoarea dezechilibrului este citit la voltmetru, iar locul acestuia este indicat de dispozitivul stroboscopie. Echilibrarea se face fie prin ndeprtarea de material din corpul rotorului, prin gurire (la rotoarele mici), fie prin aplicarea unor greuti de echilibrare n locurile special Fig. 7.2 Metode de constatare a dezechilibrarii statice prevzute n acest scop, prinse n uruburi sau a- pe rigle cutit b- pe discuri 1- rotor prin sudare (la rotoarele mari). 2- rigla cutit

PAGE