Download pdf - Incercari Nedistructive Beton

M e t o d e E x p e r i m e n t a l e i n I n g i n e r i a S t r u c t u r i l o r

C u r s 5 – 2 0 . 1 1 . 2 0 1 4

INCERCAREA BETONULUI PRIN METODE NEDISTRUCTIVE

Incercari nedistructive = incercari cu ajutorul carora se obtin date asupra proprietatilor

unui material fara ai perturba structura interna

• metode de compactare

• reamestecarea

• lipsa efectului de perete

• condiţii diferite de întărire

calitatea betonului pus în operă diferă de

cea a epruvetelor confecţionate în

laborator

De cele mai multe ori rezistenţele determinate pe epruvete nu

corespund cu cele ale betonului "in situ" (pus în operă).

Metode

nedistructive

de încercare a

construcţiilor

• cunoaşterea rezistenţei betonului într-un element de construcţie

executat,

• stabilirea proprietăţilor elastodinamice

• stabilirea defectelor interne ale betonului

• grosimea diferitelor straturi,

• densitatea betonului,

• poziţia rosturilror de lucru

2

3

DETERMINAREA REZISTENŢEI BETONULUI PRIN METODE MECANICE

(DE DURITATE SUPERFICIALA)

Principiul metodei = constă în proiectarea unei terminaţii sferice din oţel pe o suprafaţă plană a

betonului, cu ajutorul unui ciocan cu pendul sau a unei greutăţi acţionată de un resort şi apoi măsurarea

diametrului amprentei obţinute. Între diametrul amprentei şi rezistenţa betonului există o legătură

stabilită empiric.

Schema sclerometru tip HPS Gerhard Zorn

1 - piesă de capăt; 2 - carcasă; 3 - capacul carcasei; 4 - tijă de

percuţie; 5 - manşon de fixare a terminaţiei sferice 6; 7 - resort;

8 - ciocan; 9 - resort; 10 - clichet scurt de prindere pentru pasul

1/1; 11 - clichet lung de prindere pentru pasul 1/2; 12 - bucşă

tronconica; 13 - bucşă filetată; 14 - bucşă de reglare a resortului

9; 15 - bolţ limitator; 16 - segment de comutare a pasului; 17 –

suportul clicheţilor 10 şi 11.

METODA AMPRENTEI

4

5

Principiul metodei = constă în măsurarea reculului liniar sau unghiular al unui dispozitiv mobil, sub

actiunea unui sistem de resorturi, în urma ciocnirii acestuia cu suprafaţa betonului ce se încearcă

METODA RECULULUI (METODA SCLEROMETRULUI SCHMIDT)

6

Sclerometrul Schmidt

clasicSclerometrul Schmidt

digital (Digi – Schmidt)

Sclerometrul Schmidt

digital (Schmidt Silver)

Domeniul de utilizare recomandat = Calitatea (Rezistenta la compresiune) betonului în primii 2-3

cm de la suprafaţă; Controlul fazelor (decofrare, transfer, livrare) pentru elemente cu grosimi relativ

mici şi mijlocii (pereţi, placi, stalpi etc) din beton cu vârsta de regulă sub 60 de zile.

Aparatura de încercare = Sclerometrul Schmidt

Standarde: C 26-85, “Normativ pentru încercarea betonului prin încercări nedistructive); SR EN

12504 -2: 2002: Încercări pe beton în structuri. Încercări nedistructive. Determinarea indicelui de recul.

Contraindicaţii

-Beton cu o maturitate mai mare de 6 luni

- Elemente la care calitatea betonului din stratul de la suprafaţă este diferit de betonul din profunzime

(ex: cămăşuiri de elemente)

- Elemente cu defecte interne sau de suprafaţă

- Elemente subţiri, foarte flexibile

- Betoane cu dozaj sub 200 kg/m3

- Elemente masive (grosime mai mare de 100 cm)

- Elemente din beton macroporos

7

Etape de lucru

- Stabilirea elementelor şi alegerea zonelor de încercare

- Pregătirea zonelor de încercare

- Realizarea încercărilor (se vor respecta condiţiile prevăzute în norme şi manual utilizare aparat)

- Realizarea încercărilor pe cuburi de probă – Dacă este cazul!

- Prelucrarea măsurătorilor directe, respectând criteriile de selecţie a valorilor măsurate

- Interpretarea rezultatelor

Schema sclerometru Schmidt

1 - tijă de percuţie;

2 - beton;

3 - cilindru de aluminiu;

4 – tijă cu reper indicator;

5 - scală;

6 - zăvor cu oprire;

7 - tijă de glisare;

8 - disc de ghidaj ;

9 - capacul anterior al aparatului;

10 – inel din două jumătăţi;

11 - fundul cilindrului aparatului.;

12 - resort de presiune;

13 - agăţător;

14 - ciocan;

15 - resort de amortizare;

16 - resort de recul;

17 - cartuş de fixare;

18 - garnitură de amortizare;

19 - fereastră cu gradaţii de la 10 la

100;

20 - şurub;

21 - contrapiuliţă;

22 - ştift;

23 - arc de agăţare.

Ct – coef. in functie

de natura cimentului,

dozaj, varsta

betonului, umiditatea

betonului, natura

agregatelor.

8

9

Raportul de încercare

- Localizarea punctelor de încercare pe elemente şi a elementelor în planul construcţiei

- Înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor obţinute

- Specificarea tipului de sclerometru utilizat

- Precizarea datei, laboratorului şi a personalului autorizat care a efectuat încercarea

Calcul practic

- Corecţii raportate la aparatura de încercare - se realizează etalonări pe nicovala etalon, după cum

urmează:

- la 500 de lovituri

- la mai mult de 2000 de lovituri: la fiecare încercare sau cel mult la 200 de lovituri

- pentru o eroare a măsurării pe nicovala etalon mai mare de ±5% se face corecţia măsurătorii:

Ncor = indice de recul corectat

Nef = indice de recul măsurat (nr. de diviziuni)

Net = indice de recul pe nicovala etalon

80

801 et

efcor

NNN

10

ref

c

total

t

ef

c RCR

Rezistenţa betonului:

total

tC

teor

tC

exp

tC

cubref

ic

ic

itR

RC

,

,

exp

,exp

,

k

C

C

k

i

it

t

1

exp

,exp

Coeficientul de corecţie experimental:

Coeficientul de corecţie ţinând seama de compoziţie:

muadc

teor

t CCCCCC

ciment

dozaj de ciment

agregat umiditate

maturitate beton

1

1

1

aC

- agregate silico-calcaroase

- agregate puţin dure

- agregate foarte dure

11

k

iik TM 10

Maturitatea betonului:

k

T

i

inr. zile de temperatură

temperatura mediului în oC

vârsta betonului

i

%25exp

exp

t

t

teor

t

C

CC

Analiza celor doi coeficienţi de corecţie

3

2 exp teor

tttotal

t

CCC

%25exp

exp

t

t

teor

t

C

CC

12

ELIMINAREA VALORILOR NECONFORME

Pentru un set de valori: Ni (minim 6 – cf. C26-85), unde

i = indice in ordinea crescătoare a valorilor înregistrate

div 5minmax NNN Se păstrează toate valorile determinate

div 5N Selecţia înregistrărilor

213 NNminN este validat (nu este în por) Se elimină valorile maxime, până când div 5NDacă

312 NN min1 NN valoare în por Se elimină valoarea minimă şi se reia verificarea de la pasul

precedent

Dacă

Coeficientul de corecţie total:

13

14

Studiu de caz:

- Citiri cu sclerometrul într-o secţiune a unui perete: 28,29,36,27,26,28

- Există 3 cuburi de probă cu dimensiunile 15x15x15cm

- Se cunosc următoarele date despre betonul din cuburi (păstrat în condiţii standard):

- Beton de clasă C16/20

- Ciment: II-A-S-32.5R

- Dozaj: 400 kg/m3

- Agregat: silico-calcar de râu

- Vârsta betonului: 60 de zile

- Temperatura de întărire a betonului: 15°C

- La etalonarea sclerometrului s-au obţinut următoarele valori: 77, 78, 75, 76, 78, 79

- Pe cuburile de probă s-au obţinut următoarele rezultate:

- Indice de recul mediu: 28 diviziuni

- Rezistenţa la compresiune: 24.7 N/mm2

77etN- Pentru corecţia în vederea etalonării:

Rezolvare:%5%8.3

80

80

etNNu este obligatorie corecţia

15

- Eliminarea valorilor neconforme: 28, 29,36, 27, 26, 28 26, 27,28, 28, 29, 36

2)( 213 NN Se păstrează valorile inferioare şi se elimină valorile superioare până când

div 5102636 N

div 5N

26, 27,28, 28, 29, 36 div 542629 N

- Se calculează indicele de recul mediu:

- Se deduce rezistenţa la compresiune de referinţă a betonului (prin interpolare): 18.3 Mpa = 18.3 N/mm2

- Se calculează coeficientul de corecţie teoretic:

Cc Cd Ca Cu Mk Cm Cteor1 1.12 1 1 1500 0.99 1.11

- Se calculează coeficientul de corecţie experimental: 28 div

35.19.16

7.24,

,

exp

,exp

, cubref

ic

ic

itR

RC

2,

, N/mm 9.16MPa 9.16 cubref

icR

- Se calculează coeficientul de corecţie total:

%25%8.1735.1

35.111.1exp

exp

t

t

teor

t

C

CC27.1

3

11.135.12

3

2 exp

teor

tttotal

t

CCC

div 286.27 medN

- Se corectează citirea: div 2980

7780128

corN

22 mmN 20mmN 2.2327.13.18 cR

16

Tema 2.1:

- Citiri cu sclerometrul în două secţiuni ale unei grinzi: 18, 27, 29, 28, 26, 29 şi 30, 28, 31, 29, 20, 27


- Se cunosc următoarele date despre betonul din cuburi (păstrate în aer cu umiditate 60%):


- Ciment: SR I 32.5

- Dozaj: 350 kg/m3




- Nu este necesară etalonarea sclerometrului.


- Indici de recul pe cuburile de beton:

cub 1(30, 27, 28, 28), cub 2 (23, 27, 29, 28), cub 3 (27, 29, 29, 35)


SA SE DETERMINE REZISTENŢA LA COMPRESIUNE A BETONULUI ÎN FIECARE SECŢIUNE

ŞI SĂ SE COMENTEZE REZULTATUL

SGR. 1,3 SGR. 2,4,5

Principiul metodei = se bazeazã pe mãsurarea adâncimii de penetrare, prin explozia încãrcãturii unui

cartus standard, a unui cui de otel, în suprafata de beton de încercat. Interpretarea rezultatelor încercãrii

se realizeazã prin corelarea adâncimii de penetrare cu rezistenta la compresiune a betonului

- Încercãrile efectuate sunt influentate de mãrimea agregatelor care conduc la variatii ale rezultatelor

testãrii. Avantajul acestei metode este acela cã suprafata elementului încercat nu trebuie sã fie neapãrat

planã deoarece dimensiunea cuielor este redusã (diametru 6.5 mm si lungimea 8.0 cm)

METODA PRIN PENETRARE

Aparat Windsor

17

CONTROLUL CALITATII BETONULUI PRIN METODE ACUSTICE

Principiul general al metodei = se bazeaza pe masurarea timpului de propagare a impulsurilor

ultrasonice in beton, intre emitator si receptor, prin transmisie

-Se utilizeaza la:

- controlul calitatii betonului, in special atunci cand acesta este turnat in elemente masive sau

prezinta defecte aparente sau ascunse

- urmarirea intaririi betonului, in special in fazele initiale ale procesului, cand au loc modificari

importante ale vitezei de propagare

- determinarea degradarilor structurale ale betonului in timpul solicitarilor sau actiunii fizice sau

chimice agresive

- determinarea gradului de compactare al betonului in lucrare

- elemente la care exista posibilitatea unei diferente sistematice intre calitatea betonului in stratul

de suprafata si in profunzime

- Nu se utilizeaza:

- in zonele cu mari aglomerari de armatura, mai ales cand aceasta este orientata paralel cu

directia de propagare emitator-receptor

- la determinanrea rezistentei betonului in zone unde acesta prezinta degradari structrale

- la betoane de compozitie complet necunoscuta

- la betoane confectionate cu dozaje ridicate (D> 400 kg/m3)

METODA ULTRASONICĂ DE IMPULS

Principiul metodei = un emitator de ultrasunete, alimentat corespunzator, produce impulsuri

ultrasonice care se propaga prin beton. Un receptor de ultrasunete capteaza aceste impulsuri si le

transforma intr-un semnal electric. Un echipament electronic permite masurarea timpului de

propagare scurs intre momentul emisiei si momentul receptiei impulsului

18

19

Aparatura de încercare = aparat de încercare cu ultrasunete (Betonoscop)

- cu tub catodic

- cu afişaj digital

- palpatori cu frecvenţa cuprinsă între 40 şi 100 kHz

- precizie de măsurare a timpului de propagare ±1%, performanţele aparaturii trebuie să se

menţină pentru temperaturi între -10°C şi +45°C şi umiditate până la 90%

Standarde: C 26-85, “Normativ pentru încercarea betonului prin încercări nedistructive);

SR EN 12504-4: 2002: Încercări pe beton în structuri. Încercări nedistructive. Determinarea vitezei de

propagare.

Betonoscop

Etape de lucru

- Stabilirea elementelor şi alegerea zonelor de încercare

- Trasarea secţiunilor şi a punctelor de încercare

- Curăţirea de praf a locurilor de încercare şi aplicarea unui

strat cuplant (vaselină, plastilină)

- Pregătirea aparaturii pentru încercare

- Efectuarea măsurătorilor

- Prelucrarea şi interpretarea măsurătorilor

Tehnica transmisiei directe

Tehnica transmisiei diagonale Tehnica transmisiei de suprafaţă

20


- Localizarea punctelor de încercare pe elemente şi a

elementelor în planul construcţiei

- Înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor

obţinute

- Specificarea tipului de betonoscop utilizat

- Precizarea datei, laboratorului şi a personalului autorizat

care a efectuat încercarea

Schema stabilirii

dimensiunilor golurilor in

beton

Schema determinarii adancimii

rosturilor de turnare in beton

a-vedere, b-sectiune, c diagrama

de variatie a adancimii rostului

Schema determinarii adancimii

fisurii la elemente cu fetele

opuse accesibile

a-perspectiva, b-sectiune

orizontala

Schema determinarii straturilor

degradate de beton prin metoda

mixta

(combinaţie între metodă

nedistructivă şi semidistructivă)

21

22

Calcul practic

- Viteza de propagare: s

m T

LVL

ref

c

total

t

ef

c RCR

Rezistenţa betonului:

total

tC

teor

tC

exp

tC

cubref

ic

ic

itR

RC

,

,

exp

,exp

,

k

C

C

k

i

it

t

1

exp

,exp

Coeficientul de corecţie experimental:

Coeficientul de corecţie ţinând seama de compoziţie:

pmugadc

teor

t CCCCCCCCC

ciment

dozaj de ciment

agregat

dimensiune maximă a agregatului

umiditate

23

fracţiune fină a agregatului

maturitatea betonului

adaosuri

k

iik TM 10Maturitatea betonului:

24

1aCpentru agregate silico-calcaroase1pCpentru ados plastifiant lignosulfat de calciu

%10exp

exp

t

t

teor

t

C

CC

Analiza celor doi coeficienţi de corecţie

2

exp teor

tttotal

t

CCC

%30%10exp

exp

t

t

teor

t

C

CC

Coeficientul de corecţie total:

3

2 exp teor

tttotal

t

CCC

%30exp

exp

t

t

teor

t

C

CC

25

Studiu de caz:

- Viteza undelor ultrasonice într-o secţiune a unui stâlp: 4030 m/s, 3970 m/s, 3890 m/s,


- Se cunosc următoarele date despre betonul din stâlp:



- Dozaj: 300 kg/m3



- Temperatura de întărire a betonului: 12.5°C

- Dimensiune maximă agregat: 31 mm

- Fără adaosuri

- Fracţiune fină a agregatului (0-1) mm: 12%


- timp mediu: 36.5 ms (dimensiune cub 15 cm)


- Viteza medie în secţiunea încercată: 3960 m/s

Rezolvare:

- Se deduce rezistenţa la compresiune de referinţă a betonului: 179 daN/cm2 = 17.9 N/mm2

- Se calculează coeficientul de corecţie teoretic:

-Se calculează coeficientul de corecţie experimental:

86.119

3.35,

,

exp

,exp

, cubref

ic

ic

itR

RC

22,

, N/mm 19danN/cm 190 cubref

icR

- Se calculează coeficientul de corecţie total:

%30%4686.1

86.10.1exp

exp

t

t

teor

t

C

CC86.1exp t

total

t CC

22 mmN 20mmN 3.3386.19.17 cR

m/s 4110105.36

10156

2

cubVViteza de propagare în cub:

Cc Cd Ca Cg CF Cu Mk Cm Cp Cteor1 1 1 1 1 1.04 630 0.96 1 1

26

Tema 2.2:

-Viteze de parcurgere în două secţiuni ale unui stâlp:

- SGR. 1, 3,5: 3750, 2030, 3870 [m/s]

- SGR. 2,4: 3570, 3650, 3720 [m/s]


- Se cunosc următoarele date despre betonul din stâlp:



- Dozaj: 350 kg/m3




- Dimensiune maximă agregat: 31 mm

- Fracţiune fină a agregatului (0-1) mm: 12%

- Fără adaosuri

- Pe cuburile de probă s-au obţinut următoarele rezultate: cub 1 (35.9 şi 36.2 ms, Rc=34.9 N/mm2), cub 2 (33.5 şi 34.4

ms, Rc=35.2 N/mm2) şi cub 3 (35.4 şi 35.3 ms, Rc=33.9 N/mm2)

SA SE DETERMINE REZISTENŢA LA COMPRESIUNE A BETONULUI ÎN FIECARE SECŢIUNE ŞI SĂ SE

COMENTEZE REZULTATUL

27

CONTROLUL CALITATII BETONULUI PRIN METODA COMBINATĂ

Principiul general al metodei = se bazeaza pe combinaţia celor două mărimi fizice măsurate – viteza

de propagare longitudinală a ultrasunetelor şi indicele de recul

-Se utilizează la:

- determinarea rezistenţei betonului în structuri şi elemente de construcţii (şantier, prefabricate)

- determinarea omogenităţii betonului

- identificarea la elemente de construcţii a zonelor în care s-a turnat beton necorespunzător

- determinarea gradului de compactare (prin rezistenţa betonului la compresiune)

- urmărirea întăririi betonului

- Nu se utilizează:

- în zonele cu aglomerări de armatura

- în zonele cu defecte locale de turnare (ascunse sau aparente – segregări, rosturi, goluri)

- în zonele fisurate sau microfisurate

- în zonele cu neconcordanţă între calitatea betonului din stratul de suprafaţă şi cel de adâncime

- la mai puţin de 6-8 cm de muchia elementului

- la betoane de clasă C4/5

METODA INDICELUI DE RECUL + METODA ULTRASONICĂ DE IMPULS

28


- Localizarea punctelor de încercare pe elemente şi a elementelor în planul construcţiei

- Înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor obţinute

- Specificarea aparaturii utilizate (sclerometru şi betonoscop)

- Precizarea datei, laboratorului şi a personalului autorizat care a efectuat încercarea

CONTROLUL CALITATII BETONULUI PRIN METODE ATOMICE

Principiul general al metodei = sursa radioactivã este pozitionatã de o parte a elementului studiat, iar

de cealaltã parte se pozitioneazã filmul (placa) fotografic(ã). Strãbãtând elementul, radiatiile sunt

atenuate inegal în diferite puncte ale acestuia (corespunzãtor distributiei de grosimi si densitãti), astfel

încât valorile intensitãtii transmise vor fi diferite în functie de absorbtia diferentiatã a materialului

studiat.

METODA RADIOGRAFICA FOLOSIND RAZE g

29

30

CONTROLUL CALITATII ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII PRIN METODE

ELECTRICE SI MAGNETICE

Metodele nedistructive electrice si magnetice se bazeazã pe mãsurarea unor proprietãti electrice sau

pe propagarea undelor electromagnetice în beton sau armãturã. Principalul scop este analiza

interactiunii unui câmp electromagnetic exterior cu câmpul electromagnetic al curentilor turbionari

indusi de acesta în elementul studiat.

Principiul metodei = se bazeazã pe dispersia fluxului magnetic, produs de o bobinã si indus în

materiale feromagnetice, identificând:

- defecte de material (de exemplu: fisuri cu lãtimi de ordinul micronilor). = Procedeul se

bazeazã pe faptul cã, în piesa magnetizatã, fluxul de linii de fortã magneticã îsi schimbã directia acolo

unde întâlneste o fisurã sau o incluziune. Marginile fisurii atrag suspensia care contine particule de

pulbere magneticã finã, pulverizate, în prealabil, pe suprafata materialului metalic. Particulele sunt

atrase de câmpul de dispersie care ia nastere pe defectele de material ale piesei magnetizate în câmp

exterior, evidentiindu-se, în acest mod, fisurile în piesele metalice.

METODA INDUCTIEI MAGNETICE

31

32

- pozitia, grosimea stratului de acoperire cu beton si diametrul armãturilor = Procedeul

constã în perturbarea câmpului magnetic, generat de o bobinã, în prezenta unui element metalic.

Evidentierea perturbatiei se face cu ajutorul unui cuplaj inductiv, realizat între primarul si secundarul

unei sonde (galvanometru), si este proportionalã cu mãrimea obiectului si apropierea de traductor. Acest

procedeu reprezintã principiul de functionare al pahometrului .

33

Principiul general al metodei = se bazează pe urmărirea propagării impulsului ultrasonic, între

emiţător şi un receptor de ultrasunete, ce se deplasează în interiorul elementului de beton, îngropat în

teren (coloane forate, piloţi foraţi sau barete)

-Se utilizează la:

- determinarea unor defecte în turnarea betonului, de tipul:

- incluziunilor de pământ

- straturi de beton amestecat cu bentonită

- funduri de foraj necurăţate

- rosturi de turnare

- fisuri, goluri, etc

- determinarea rezistenţei betonului la compresiune

- determinarea continuităţii şi omogenităţii betonului .

- Nu se utilizează:

- în elemente de beton cu zone de armătură pe direcţia de măsurare a ultrasunetelor

- elemente de beton cu lungimi mai mari de 50 m

- elemente cu distanţa între două ţevi de explorare mai mare de 2 m

METODA CAROTAJULUI SONIC

34

Principiul de funţionare = constă în măsurarea timpului de propagare necesar unui impuls ultrasonic

de unde longitudinale, pentru a străbate prin beton, distanţa între emiţător şi receptor. Tehnica de

examinare este o tehnică de imersie, lichidul de imersie fiind apa.

Aparatura utilizată = betonoscop echipat cu tub catodic şi afişaj digital al valorilor măsurate, adaptat

pentru măsurători de carotaj sonic

CHUM (Cross-hole Ultrasonic Monitor)

Standarde: C 200-81 , “Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului la construcţiile

îngropate prin metoda carotajului sonic”

Etape de lucru

- Alegerea elementelor de încercat

- Stabilirea direcţiilor de încercare

- Deschiderea capacelor superioare ale tuburilor de explorare

- Efectuarea de măsurători, pe o direcţie, de timp de propagare, în plane paralele şi orizontale (din 25

în 25 cm), până se parcurge toată înălţimea coloanei

- Repetarea etapei precedente pe celelalte direcţii de încercare

- Determinarea vitezelor de propagare

- Determinarea rezistenţei la compresiune a betonului

- Interpretarea rezultatelor şi redactarea raportului de încercare

Condiţii de măsurare

- Temperatura aerului: 0-50°C

- Umiditate relativă 0-90%

35

36

37

38

39

Principiul metodei = se bazează pe măsurarea şi analiza vitezei de propagare a undelor, ca răspuns al

coloanei (pilotului) solicitată cu un dispozitiv de impact (ciocan de mână sau alt mijloc asemănător)

aplicat perpendicular pe capul coloanei sau pilotului (pe direcţia axului)

Domeniul de utilizare

-Se utilizează la determinarea integrităţii (continuităţii) betonului din fundaţii de adâncime.

METODA IMPEDANŢEI MECANICE

40

Aparatura utilizată

- Ciocan de mână – ciocan cu vârful din material plastic dur (se produce un impuls iniţial scurt -1 ms -)

şi care nu provoacă degradări locale ale pilotului

-Accelerometru – gama de măsură 0-50g, frecvenţă de rezonanţă 50 kHz, sensibilitate 100 mV/g

- Aparat de conversia datelor – converteşte semnalul electric în acceleraţie şi după aceasta în viteză

- Computer – pentru înregistrarea, conversia şi afişarea datelor ca funcţie de timp

PET (Pile Echo Tester) PET (Pile Echo Tester) PET (Pile Echo Tester)

Standarde: SR ASTM D 5882-2005 Metodă standardizată pentru determinarea integrităţii piloţilor prin încercări cu

deformaţii mici

41

Condiţii de încercare

- Betonul din coloană sau pilot trebuie să aibă o maturitate de cel puţin 7 zile sau sa atingă 75% din

rezistenţa prevăzută în proiect

- Se asigură că suprafaţa capului coloanei (pilotului) este accesibilă şi se află deasupra apei

- Se curăţă capul coloanei (pilotului) de beton alterat, pământ şi alte materiale străine rezultate în timpul

execuţiei

-Dacă betonul din capul pilotului este contaminat, se îndepărtează o porţiune din partea superioară până

se ajunge la betonul necontaminat

- Se pregăteşte suprafaţa de încercare, prin polizare pe suprafeţe mici pentru a se crea suprafeţe netede

pentru fixarea accelerometrului şi pentru impactul cu ciocanul

Reflectogramă sintetică a unui pilot

42