Download pdf - ÎMPREUNĂ CU TINE

8/18/2019 ÎMPREUNĂ CU TINE

1/25

1


2/25

2

Bodorin Cornelia

Lebedeva Valentina

Povorozniuc Maria

ÎMPREUNĂ CU TINE

(Ghid metodic)

Metode, metodologii şi practici de organizare a voluntariatului în

domeniul psiho-pedagogiei speciale

Chişinău 2013


3/25

3

CZU 376+17.032.3B 61

Bodorin Cornelia, dr. în psihologie, conf. univ., UPS „Ion Creangă” Lebedeva Valentina, președinte al Asociației Copiilor și Tinerilor cu DizabilitatiAsociate „VITA” Povorozniuc Maria, specialist principal, DGETS Chisinau

Recenzenți:

Olărescu V., dr. psihologie., conf.univ.Racu A., dr.hab. în pedagogie, istorie specială

Operator: Bodorin Alexei

Aprobat pentru editare de Consiliul Facultății Psihologe și Psihopedagogie specialăUPS ”Ion Creangă” din 17.05.2013

Lucrarea prezentă a fost realizată în cadrul Proiectului ” Dezvoltareavoluntariatului si formarea profesionala a 20 de cadre”.

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NATIONALE A CARTII

Bodorin, Cornelia

Împreună cu tine (Ghid metodic) Medode, metodologii şi practici de organizare a voluntariatului în domeniul psiho-pedagogieispeciale / Cornelia Bodorin, Lebedeva Valentina, Povorozniuc Maria. – Chișinau : S. n. 2013

(Tipografia ”Metrompaș”).- 72p.1000exISBN 978-9975-4455-4-376+17.032.3B 61


4/25

4

Cuprins:

Prefaţă …………………………………………………………………………………………..5

Capitolul I. Voluntariat - mişcare civică şi socială………………………………………….…8 1.1. Mişcarea de voluntariat. Concepte fundamentale. Principii. Obiective……………………...8

1.2. Asociaţii naţionale şi internaţionale de voluntariat………………………………………...11 1.3. Afirmarea socială a voluntariatului în România…………………………………………….13 1.4. Republica Moldova: voluntariat – teren descoperit………………………………………...13

Capitolul II. Fundamente juridice…………………………………………………………….17 2.1. Parlamentul Republicii Moldova. Legea voluntariatului, nr. 121, din 18.06.2010………17 2.2. Guvernul Republicii Moldova Regulamentul de aplicare a Legii voluntariatului,HOTĂRÎREA Nr. 158 din 12.03.2012…………………………………………………………21

Capitolul III. Fundamente metodologice. Principii, valori, categorii………………..……..243.1. Principiile şi categoriile de bază ale voluntariatului în LEGEA VOLUNTARIATULUI dinRepublica Moldova………………………………………………………………………………24 3.2. Modalităţi, proceduri şi condiţii de implementare a legii în Regulamentul de aplicare a Legiivoluntariatului……………………………………………………………………………………25 3.3. Responsabilitatea socială ca principiu de apreciere şi valorificare a activităţii devoluntariat………………………………………………………………………………………..28

Capitolul IV. Voluntariat în domeniul psiho-pedagogiei speciale în RepublicaMoldova........................................................................................................................................304.1. Programe de consiliere.Conţinut şi obiective ………………………………………………30 4.2. Potenţialul psiho-pedagogic al voluntariatului……………………………………………...374.3. Dimensiunea “Educaţie pentru toţi”......................................................................................38

AnexeAnexa 1 Resurse şi susţinere ………………………………………………………………….41 Cadrul conceptual Principalele direcţii de voluntariat în implementarea educaţiei incluzive.

Anexa 2 Organizare şi management ………………………………………………………….42

Planificarea activităţii de voluntariat. Părţile componente ale programelor de voluntariat.Contract de voluntariat.Trening-uri, activități de pregătire a voluntarilor pentru activitate. Ancheta candidatului la programul de voluntariat. ModelChestionar pentru convorbirea de selectare a candidaţilor

Anexa 3. Modele de intervenţie dezvoltativă în lucrul voluntarilor cu copiii cudizabilităţi……………………………………………………………………………………….54 Programul educaţiei personalizate Dezvoltarea logicii copiilor cu dezabilităţiDezvoltarea copiilor cu dizabilităţi prin activităţi de joacă

Bibliografie ……………………………………………………………………………………..57


5/25

5

Lista abrevierilor

CES – cerințe educaționale speciale ME – Ministerul Educației

OMS – Organizația Mondială a Sănătății ONU – Organizația Națiunilor Unite IAVE – Asociația Internațională pentru mișcarea voluntariatuluiUNICEF- Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite ONG – Organizații non-guvernamentaleSNG – Săptămîna Națională a Voluntariatului RNCV – rețeaua națională a centrelor de voluntariat RSC – responsabilitate socială corporativă


6/25

6

PREFAŢĂ

Similar celorlalte ţări ex-sovietice Moldova parcurge o perioadă de tranziţie dificilă, ceeace contribuie la unificarea oamenilor şi-i determină să-şi revendice drepturile lor fundamentale,

precum şi să aspire la o viaţă mai bună. Pe parcursul ultimelor două decenii, s-a schimbat atâtatitudinea, cât şi mentalitatea oamenilor faţă de persoanele cu dizabilităţi şi rolul acestora insocietate.

Conform Convenţiei cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (2006) [1],persoanele cu dizabilităţi sunt cele care au handicapuri fizice, mentale, intelectuale sausenzoriale de lungă durată, care, la interacţiunea cu diverse obstacole, pot împiedica participareadeplină şi eficientă a acestor persoane in societate in calitate de membru egal cu ceilalţi.

În „Legea cu privire la protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi” [12], aprobată deParlamentul Republicii Moldova la 24 decembrie 1991 se propune definiţia: invalid esteconsiderată persoană «care, datorită limitării activităţii vitale rezultate din existenţa deficienţelor

fizice sau mentale, necesită asistenţă şi protecţie socială».Această lege denotă o importanţă majoră pentru întreg sistemul de protecţie socială şi, in

special, pentru persoanele cu dizabilităţi, deoarece ea reprezintă legea-cadru ce include definiţianoţiunii “persoane cu dizabilităţi” şi protecţia socială a acestei categorii a populaţiei. Deasemenea, legea in cauză asigură persoanelor cu dizabilităţi drepturile la servicii de infrastructurăsocială, muncă, asistenţă socială, precum şi stimulează crearea asociaţiilor şi sindicatelor ceapără drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Respectiv, unele Administraţii Publice Locale desfăşoară programe de servicii socialecomunitare, ceea ce contribuie la dezvoltarea abilităţilor copiilor de a acţiona independent,

precum şi oferă membrilor familiei şansa de a se integra in viaţa socială şi pătrunde pe piaţamuncii. Diverse grupuri mici locale şi-au consolidat forţele pentru a crea organizaţiineguvernamentale regionale sau locale ce lobează pentru reformarea şi modificarea legislaţiei,

precum şi se elaborează diferite programe ce vizează asistenţa medicală, educaţia incluzivă şiasistenţa socială.

Incontestabil, reformele administrative şi economice recente din Republica Moldova aumodificat politica socială in mod evident. Republica Moldova este antrenată intr -un proces decăutare intensă a inovaţiilor pentru a le implementa. Sunt create diverse servicii socialecomunitare non-rezidenţiale, sunt elaborate şi propuse spre aprobare noi metodologii de prestarea serviciilor. Adiţional, la moment sunt supuse discuţiilor noi ideologii esenţiale, precum şiabordarea holistică de evaluare a dizabilităţii pentru determinarea capacităţii de muncă şireabilitarea profesională a persoanelor cu dizabilităţi.

Situaţia socială a copiilor cu dezabilităţi, desigur, se schmbă, însă pentru a înţelege corectrolul fiecărui factor participant la eficientizarea procesului adaptiv, după părerea noastră, enevoie de a releva cîteva aspecte:

În primul caz, pot fi atestate performanţele in domeniu ale Guvernului. Aici avem unrezultat pozitiv - pe parcursul ultimilor ani, Guvernul Republicii Moldova a participat activ la

procesul de identificare a modificărilor necesare domeniului de integrare a persoanelor cudizabilităţi – celui mai vulnerabil grup al societăţii. Este o activitate importantă şi trebuie admisă

in mod neechivoc ca evaluare, în primul rînd, pe plan internaţional


7/25

7

În cea ce priveşte planul intern sunt detalii, care dovedesc că sforţările Guvernului nuasigură pe deplin rezultatele scontate.

În Republica Moldova nu există o politică unificată ce vizează conținuturile și frecvențaajutorului social persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv copiilor. Informaţia disponibilă despredizabilităţile la copii la nivel naţional este lacunară, deoarece, de regulă, astfel de date nu sunt

acumulate; nu există suficientă informaţie cu privire la discriminarea copiilor cu dizabilităţi, prevenirea dizabilităţii, depistarea şi intervenţia timpurie. Aspectul includerii copiilor cudizabilităţi în sistemul educaţional este, la moment, mai mult o excepţie decât o practicăobişnuită. Acest lucru se datorează insuficienței capacităţilor administrative şi resurselor umanedin domeniul apărării drepturilor copiilor. Copiii cu dizabilităţi şi familiile acestora din Moldovaîntîmpină, în mod constant, dificultăţi in încercarea de a se integra in societate şi beneficia de

propriile drepturi fundamentale.Majoritatea drepturilor persoanelor cu CES sînt doar declarate şi nu sunt aplicate. Nu

există un mecanism eficient de monitorizare a exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi laeducaţie, asistenţă medicală gratuită, informaţie, muncă, viaţa culturală, etc. Persoanele cu

dizabilităţi sunt frecvent excluse din viaţa socială. Spre exemplu, Legea cu privire la protecţiasocială a persoanelor cu dizabilităţi, garantează accesul liber la apartamente, clădiri şi zone

publice şi industriale, precum şi obligă companiile de construcţii să planifice facilităţile incorespundere cu necesităţile persoanelor cu dizabilităţi. Până în prezent majoritatea clădirilorsunt construite fără facilităţile respective. Accesul fizic limitat la grădiniţe, şcoli şi universităţi,reduce posibilităţile persoanelor cu CES de a studia şi încalcă dreptul acestora la educaţie. Nici

până la momentul actual Republica Moldova nu dispune de o politică socială coerentă privindintegrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii, precum şi in ceea ce priveşte asigurareainstruirii profesionale şi serviciilor de orientare profesională.

În cadrul sistemului de asistenţă socială (precum şi in domeniul competenţelor umane şiinstituţionale), persistă abordări stagnante în privinţa persoanelor cu dizabilităţi sunt declaratemembrii societăţii reeșind din determinarea formei/tipulului de dizabilitate, tehnologiiloreducaţionale şi modului de evaluare a dizabilităţii.

Este necesar a accentua acest lucru în special când se analizează situaţia reală a copiilor cuCES. Este importantă nu doar declararea unui fapt sau definirea unei situaţii, ci încercarea de aexplica şi a pătrunde in esenţa problemei in contextul larg al relaţiei cu societatea şi stereotipurileexistente. În soluționarea problemei, se cere impetuos intervenirea societăţii civile, a tuturor

structurilor sociale, a organizaziilor neguvernamentale şi de voluntariat .Anume analiza activităţii (interne) de voluntariat în domeniu formează cea de a doua

poziţie care permite analiza complexsă a forţelor capabile să influenţeze pozitiv situaţia copiilorcu dizabilităţi şi familiilor lor. Este necesar de a aprecia realizările ONG-lor, a comunităţii, avoluntarilor privind introducerea programelor de susţinere socială, medicală, psihopedagogică a

persoanelor în dificultate. Nici o iniţiativă de guvern nu are izbîndă fără suspinerea societăţiicivile. Activitatea instituţională în acest domenui,cît de fregventă n-ar fi, nici pe de parte nu

poate soluţiona problema.. Fără a propune în cazul dat mai multe detalii, putem afirma, că mişcarea voluntarilor din

Republica Moldova desfăşoară o activitate variată şi intensă, o parte componentă a acestuiprogram fiind voluntariatul consacrat susinerii sociale, medicale şi pedagogice a copiilor

cu dezabilităşi. Mai mult decît atît, voluntariatul devine o evidentă sursă pedagogică îndezvoltarea societăţii.


8/25

8

La moment, însă, ea nu se prezintă drept un sistem integru de activitate, este promovatăsituativ, fragmentar, nu întotdeauna profesional. Ca consecinţă ea nu influenţează cardinal situaţia în domeniu.

Fiecare proiect, fiind chiar cel mai perfect, rămîne un caz aparte în realizarea problemei. Mai ales că procesul de dezinstitualizare, de reformă a educației speciale,implementarea

educaţiei incluzive cer sforîţări suplimentare, decisive şi permanente.Mai mult decît atît, adoptarea Legii voluntariatului în Republica Moldova, aRegulamentului de implementare a acestei legi, ado ptat de Guvern, formează condiăii noi

pentru desfăşurarea activităţilor de voluntariat, stimulează crearea serviciilor date şi motivează persoanele de a participa la procesul de susţinere a copiilor cu dizabilităţi.

În conformitate cu informaţia acumulată pe parcursul întâlnirilor şi discuţiilor cuspecialiştii din domeniul PPS ,cu părinţii, autoritățile locale, putem cu certitudinre afirma, căexistă necesitatea şi cererea sporită de a fundamenta metodic mişcarea de voluntariat îndomeniul susţinerii copiilor cu dizabilităţi, de a organiza seminare de dezvoltare profesională

pentru voluntarii şi specialiştii implicaţi in activitate. Se cere promovarea unor seminare și

treninguri la care ei ar fi familiarizaţi cu metodologiile standarde aplicabile in ţările UniuniiEuropene. De asemenea, se cere o informaţie cît mai amplă privind cele mai noi metode de lucrucu familiile, precum şi cu metodele terapeutice in domeniul logopediei, psihiatriei şi psihologieicopilului, etc. În Republica Moldova nu s-a definit un modelul teoretic al activităţii devoluntariat în domeniul susţinerii copiilor cu dezabilităţi. Necătînd la faptul, că şi în acestdomeniu sunt rezultate remarcabile cum am suibliniat mai sus [25,31, 32, 33,34], nu s-au definitmijloacele şi mecanismele atragerii, recrutării şi includerii voluntarilor în activităţi sociale,metodele susţinerii şi stimulării activităţii lor. Lipseşte managementul voluntariatului la nivelnaţional, este insuficientă literatura necesară.

Activitatea voluntarilor în Republica Moldova a luat o amploare mai deosebită în anii 90`ai secolului trecut, devenind cu timpul pentru mulţi din organizatorii ei o activitate profesională. Angajînd tot mai mulţi participanţi, ea a impus necesitatea pregătirii profesionale a cadrelor,ceiace la rîndul său cere o viziune tot mai corectă, teoretic fudamentată atît a categoriei cît şi amişcării de voluntariat ca atare, a structurii, organizării şi monitorizării activităţilor. Lucrareadată are menirea de a sublinia amploarea problemei, prezentînd o sistematizare a ideilor,

programelor şi activităţilor de voluntariat în domeniu. Se prezintă documente şi practiciinternaţionale, structuri, organizări şi conţinutul activităţilor, particularităților sale istorice şisociale.

Bineînţeles, tezele şi concluziile lucrării generalizează, în primul rînd, practicaactivităţii de voluntariat în domeniul susţinerii pedagogice, psihologice şi sociale a copiilor cudizabilităţi din Republica Moldova, cea ce este o premiză în valorificarea conceptuală a practiciide voluntariat autohtone.

Scopul acestei lucrări este de a fundamenta teoretic, în baza concluziilor existente [21, 23,24,30, 36,41,42,50,54,]. Principiile şi metodele de organizare şi promovare a voluntariatului îndomeniul normalizării copiilor cu dezabilităţi. În relatarea problemei reeşim din idea căactivitatea de voluntariat în reabilitarea medicală, socială şi psihologică a persoanelor cudizabilităţi are o importanţă majoră atât pentru persoan în dificultate și familia ei, cât şi pentru

ţară.


9/25

9

CAPITOLUL I. Voluntariat - mişcare civică şi socială

1.1. Mişcarea de voluntariat. Concepte fundamentale. Principii. Obiective1.2. Asociaţii naţionale şi internaţionale de voluntariat 1.3. Afirmarea socială a voluntariatului în România

1.4. Republica Moldova Voluntariat – teren descoperit

1.1. Mişcarea de voluntariat. Concepte fundamentale. Principii. Obiective Noţiunea de voluntariat (Volunteerism) se utilizează ca noţiune sociologică ce denumeşte

o muncă binevolă, neremunerată efectuată de bună voie şi orientată spre obţinerea unor obiectivesociale strigente, spre rezolvarea unor probleme serioase în dezvoltarea societăţii [42]. Termenul„voluntar” provine de le cuvăntul francez „volontaire», provenit la rîndul său de la latinescul«voluntarius» - binevol, din dorinţă proprie. Anume acest conţinut tradiţional a format temeliaînţelegerii contemporane a voluntariatului.

Istoria societăţii, de fapt, nu cunoaşte aşa perioade cănd idea ajutorului binevol,dezinteresat ar fi fost străină societăţii. Ajuturul binevol şi neremunerat acordat unui grup deoameni sau unei persoane a existat întotdeauna, de fiecare dată a fost o expr esie a umanismului,nici cînd n-a pretins, ca scop, la un profit, o răsplată în bani sau bunuri, carieră, avantaje sau

proslăvire.Voluntariatul se af irmă în modul cel mai diferit, pornind de la cele mai tradiţonale forme

de ajutor reciproc (clăcile) pînă la activităţi comuntare de înlăturare a consecinţilor cataclizmelornaturale, de reglare a situaţiilor excepţionale şi de conflict, de .lichidare a sărăciei,analfabetismului, a foametei. Ajutorul binevol de binefacere se întreprinde atît la nivel local, cît

şi internaţional, mondialÎn secolul XVIII-XIX voluntari se numeau tinerii ce binevol se înrolau în serviciul militar.

Însă ca fenomen social de masă voluntariatul sa manifestă la începutul secolului XX, cînd, lasfîrşitul Primului război mondial s-au ivit oameni ce doreau să acorde binevol ajutor celor careau suferit în război. Atunci au apărut primele organizaţii de voluntariat.

Actualmente este relevant, că activitatea de susţinere socială a populaţiei nu poate fi oactivitate pur statală. Dacă societatea însăşi devine subiect al ajutorului social, securitateafiecărui membru al societăţii creşte.

Mişcarea de voluntariat se bucură de o susţinere largă a Organizaţiei Naţiunilor Unite, aguvernelor şi a cercurilir de afaceri ale multor ţări.Activitatea de susţinere a voluntariatului sefundamentează prin tezele Decaraţiei Mondiale a Bunei Voinţe, adoptată în ianuarie 2001(declarat An al Bunei Voinţe) [5].

În Decaraţie se subliniază că buna voinţă este fundamentul societăţii civile, realizînd pacea, libertatea, securitatea şi dreptatea în lume. Buna voinţă este calea păstrării şi fortificăriivalorilor umane, a realizării drepturilor şi obligaţiilor cetăţeneşti, a dezvoltării personale princonceperea potenţialului uman. Buna voinţă poate deveni un factor important al dezvoltăriifiecărei ţări, fundamentînd ideia ONU potrivit căreia popoarele pot schimba lumea. Declaraţiasusţine drepturile fiecărei femei, de a participa în mişcarea de voluntariat , indiferent dedeosebirile culturale, etnice, religioase, de vîrstă, posibilitățile materiale. Toţi oamenii au dreptul

de a-şi consacra liber timpul, obligaţiile, energia altor oameni fără a solicita o oarecarerecompensă.


10/25

10

Declaraţia este adoptată în deplină corespundere cu Declaraţia Generală a Drepturiloromului din anul 1948 [4] şi a Conferinţei Mondiale a Drepturilor Copiilor din anul 1989[4] şi reesă din principiu, că „ fiecare persoană are dreptul la asociaţie binevolă şi paşnică”.

În actele şi deciziile ONU o deosebită importanţă se acordă mişcării de voluntariat atinerilor.Anual se promovează manifestări mondiale ale mişcării de voluntariat a tinerilor. Anual

în lume se marcheză Ziua Mondială a voluntarilor (5 decembrie), declarată prin dcizia ONU la17 decembrie 1985. Organizarea acestor manifestări se produce conform programei „VoluntariiONU”, promotor fiind Asociaţia Internaţională a sfoţărilor de bună voinţă (IAVE), ce uneşte înrîndurile sale mişcarea voluntartilor din mai mult de o sută ţări.

Un accent deosebit dă miţcării decizia liderilor ţărilor membre ale ONU la SammitulMileniului (2000) „ Obiectivele Dezvoltării Mileniuluiu” [14], în care un scop-ţintă estereducera saraciei în lume.

Principiile şi obiectivele voluntariatului sănt concepute tot mai concret devenind principiide activitate a unor asociaţii şi organizaţii. Astfel, în 2001, în Olanda, Comitetul DirectorInternational al IAVE a adoptat Declaratia Universala cu privire la voluntariat [8].

Voluntariatul este o componentă fundamentală a societății civile. El însuflețește cele mainobile aspirații ale omenirii - pacea, libertatea, oportunitatea, siguranța și justiția pentru toate

persoanele. În această epocă a globalizării și a schimbărilor continue, lumea devine din ce în cemai interdependentă, mai complexă. Voluntariatul - la nivel individual sau de grup - reprezinta omodalitate prin care:

pot fi întărite și susținute valorile legate de comunitate, de serviciul adus aproapelui și deatașamentul față de aproape;

persoanele pot să îşi exercite drepturile și responsabilităţile de membri ai comunitatilor,în timp ce învaţă și se dezvoltă pe parcursul întregii vieți, realizîndu-și astfel întregul potențial

uman.Se pot stabili puncte de legatură între diferenţele care ne despart astfel încît să putem crea

comunități sănătoase, puternice, și să lucrăm împreună la identificarea soluțiilor, la provocările pe care le întîlnim și sa conturăm destinul nostru comun.

În zorii noului mileniu, voluntariatul reprezinta un element esential al tuturor societaţilor.Voluntariatul transformă in acţiune declaraţia Naţiunilor Unite conform careia Noi, oamenii,avem puterea de a schimba lumea.

Declaratia Universala cu privire la voluntariat:•solicită implicarea intregii comunitati in identificarea si solutionarea propriilor probleme;

•oferă o voce celor care nu pot sa se reprezinte singuri; •oferă altora posibilitatea de a participa ca voluntari;•oferă persoanelor posibilitatea de a acumula noi cunostinte si abilitati si de a isi dezvolta

la maximum potentialul, increderea in sine si creativitatea;•promovează solidaritatea la nivel de famile, comunitate dar si la nivel national si global.Mişcarea de voluntariat este complementară şi nu substituie serviciile care trebuie sa fie

oferite de alte sectoare sau de angajaţii plătiţi. Se cere, ca voluntarii, organizaţiile și comunităţile pe care le deservesc să poarte o

responsabilitate comună de:•a crea un mediu în care activitatea voluntară are sens și contribuie la atingerea unor

rezultate convenite dinainte;


11/25


12/25

12

•declară decada 2001-2010 drept „ Decada Voluntarilor şi a Societaţii Civile” carecunoaștere a nevoii de a întări instituțiile societății libere;

•adoptă „V-ul rosu” (sigla IAVE, n.t.) ca simbol universal pentru voluntariat.IAVE provoaca voluntarii si leaderii tuturor sectoarelor din intreaga lume să devină

parteneri în promovarea şi sprijinirea voluntariatului, accesibilitatea acestuia pentru toate

persoanele, ca simbol al solidarităţii intre popoare și natiuni.IAVE invită comunitatea globală a voluntarilor să studieze, discute, recunoască şi să punaîn practica această Declaraţie Universala cu privire la Voluntariat (Adoptată de ComitetulDirector International al IAVE - The International Association for Volunteer Effort). La a XVI-aConferință Mondială, în Amsterdam, Olanda, anul 2001, este numit Anul International alVoluntarilor .

1.2. Asociaţii naţionale şi internaţionale de voluntariat

În asigurarea rolului global al funcţionării principiului bunei voinţe s-a format o grupă deasociaţii ce coordonează activitatea organizaţiilor continentale, regionale, a unor ţări.

Principalele sunt următoarele:UNV (United Nations Volunteers – organizaţie ce se supune nemijlocit ONU. Peste 4000

de voluntari ONU (2003) lucreză cu refugiaţii, Vici- infectaţii, copiii, invalizii, în învăţămînt,ocrotirea sănătîţii, dezvoltare urbană, drept electoral, drepturile alegătorilor, egalităţii hender ş.a.,

practic în toate ţările ONU. SCI (Service Civil International). Formată în 1920, activează în 33 de ţări, susţine cauza

păcii, a protecţiei mediului natural, solidarităţii internaţionale, a dreptăţii sociale.

YAP (Youth Action for Peace). Inaugurată în 1923 susţine proecte de voluntariatorientate contra declanşării războaelor, a conflictelor armate, acordă ajutor refugiaţilor,

promovează idei de menţinere a păcii în cadrul partidelor poitice şi organizaţiilor militare. ICYE (International Cultural Youth Exchange).Federaţia ICYE (1949) numără 30 de

formaţiuni în ţările Africii, Asiei; Europei şi a Americii Latine. Misiunea sa prevede organizareamişcării tinereşti de voluntariat în scopul susţinerii ideii de înţelegere internaţionlă şi pace prindouă modalităţi principiale de acţiune – instruirea globală şi interculturitate.

AEVSO (Alliance of European Voluntary Service Organizations). Alianţa (1982) esteun centru coordinator al organizaţiilor naţionale europene de voluntariat specializată înorganizarea seminarelor, taberelor de voluntariat, susţine idea de colaborare internaţională, paceşi recunoaştere reciprocă.

CCIVS (Coordinating Committee for International Voluntary Service), (1948),activează sub egida IUNESCO, coordonînd activitatea a peste 250 organizaţii de voluntari din

peste 100 de ţări. AVSO (Association of Voluntary Service Organisation), coordonează activitatea

organizaţiilor europene de voluntari, ce lucrează la nivelul guvernelor, instituţiilor sociale şi aorganizaţiilor obşteşti.


13/25

13

1.3. Afirmarea socială a voluntariatului în RomâniaÎn anii 90 ai secolului tecut activitatea de voluntariat a luat o amploare deosebită în ţările

în sud-vestul Europei. Semnuficativă în acest sens este traectoria de afirmare socială avoluntariatului în România.

1997 - apar primele centre de voluntariat în România, prin programul PHARE:

departamentul din cadrul Pro Vobis (Cluj) și Centrul Activ (Botosani).1999 - se înființează două noi centre de voluntariat, la Timițoara și la Baia Mare, cadepartamente ale unor ONG-uri locale.

2001 - asociația Umanitară Pro Vobis își schimbă misiunea, devenind astfel primul centrude voluntariat independent din punct de vedere juridic - Centrul de Voluntariat Pro Vobis. Înacelași an, Pro Vobis, împreună cu centrele existente, pune bazele Rețelei Naționale a Centrelorde Voluntariat din România.

2002 - se constituie noi centre de voluntariat la Constanța, Sighisoara, Zalău, RâmnicuVîlcea, Turda, Iași, Satu Mare și Valea Jiului. În primavara aceluiași an, la inițiativa Pro Vobis,se organizează prima editie a Saptămînii Naționale a Voluntariatului (SNV) - o săptămînă de

acțiune comună a rețelei, care continuă să fie un eveniment anual tradițional al centrelor dincadrul Rețelei. Se organizează de asemenea, la Cluj- Napoca, și prima Gală de decernare de

premii pentru implicarea în comunitate, un eveniment de recunoastere a meritelor voluntarilordin întreaga comunitate, devenit astăzi traditie.

2003 - se alatură Rețelei un val de noi centre de voluntariat, cele d in Bacău, București șiVladesti (din jud. Valcea, primul centru de voluntariat din mediul rural). Pro Vobis lansează „Ghidul de Constituire a unui Centru de Voluntariat”, o publicație care vine în întîmpinareanevoilor organizațiilor dornice să constituie centre de voluntariat în localitatea lor.

Componeța Rețelei a fost dinamică de-a lungul anilor. Unele centre și-au încetat activitatea

ori s-au reprofilat pe activitati sectoriale. Per ansamblu, numărul centrelor a rămas însă încontinuă creștere. Astfel, în anii următori s-au alăturat Rețelei centrale din Oradea, R eşita,Craiova, Sibiu, Simeria și Slatina, în 2007 fiind inaugurat și Centrul de Voluntariat București, cadepartament al Pro Vobis, organizaţiilor regionale, locale. Misiunea Rețelei Naționale aCentrelor de Voluntariat din România (RNCVR) este de a promova și dezvolta voluntariatulîn România, prin unificarea și sporirea capacității centrelor de voluntariat membre de a mobilizacomunitatea în vederea soluționării problemelor acesteia.Viziunea RNCV este să functioneze cao structură organizată la nivel național, care să unifice și să armonizeze eforturile centrelor devoluntariat membre și să stimuleze implicarea factorilor de decizie în dezvoltarea voluntariatuluiîn Romînia.

2011 - are loc o reorganizare înternă a Rețelei, secretariatul, asigurat pînă atunci de cătrePro Vobis - devenit între timp Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat, fiind preluat decătre un grup de patru centre de voluntariat din cadrul structurii.

Rețeaua Națională a Centrelor de Voluntariat se afirmă ca o structură informală, cecoordonează Direcţiile de activitate ale RNCV:

(1) Dezvoltarea centrelor de voluntariat: elaborarea unui set de standarde de dezvoltareorganizațională, utilizarea unui set de instrumente de lucru cu voluntarii șiorganizatiile/institutiile care implică voluntari, elaborarea unei baze de date pentrumanagementul voluntarilor, schimburi de experiență și practici în lucrul cu voluntarii la nivel

național și internațional.


14/25

14

(2) Consolidarea Reţelei Naţionale a Centrelor de Voluntariat din România: adoptareasi promovarea unei identități a Rețelei, stimularea colaborării între membri, menținerea unorevidențe comune privind activitatea de voluntariat, derularea de activități comune.

1.4. Republica Moldova. Voluntariat – teren descoperit

Aceeaşi traectorie de afirmare a avut-o şi mişcarea de voluntariat din Republica Moldova.Cu 15 ani în urmă acest termen aici era puţin cunoscut. Actualmente, cu ajutorul structurilor devoluntariat europene şi, în primul rînd, al organizaţiilor de voluntariat din Romînia, situaţia ,desigur, s-a schimbat. Sute de tineri ai Republicii Moldova s-au inclus în activităţi devoluntariat. Activitatea de voluntar este larg răspîndită în rîndurile studenţilor şi liceenilor, sedesfăşoară la sate şi oraşe, influenţînd pozitiv activitatea multor instituţii şi organizaţii.

Activitatea de voluntariat în Moldova este foarte variată şi intensă, îşi găseşte o aprecierelargă socială şi este prezentp activ în cîmpul infprmaţional a republicii moldova.

Conform actelor de constituire a voluntariatului în Republica Moldova voluntar poatedeveni fiecare membru a societăţii, capabil să efectuieze binevol şi neremunerat activităţi înfolosul societăţii.

Programa activităţii de voluntariat uneşte activităţi locale, teritoriale, reflectă necesităţileşi problemele concrete ale grupurilor sociale, ale comunităţilor şi organizaţiilor teritoriale devoluntariat.

Voluntarii activează atît la nivel local, cît şi regional, în capitală, orăşele mici şi sate. Maimulte organizaţii coordonează activitatea voluntarilor, dîndu-le o amploare umanistă şi socială[73,74]. Organizaţii de voluntari sînt create pe lînga departamentele de asigurare socială, spitale,

şcoli, orfelinate, case de bătrîni, instituţii superioare de învăţămînt.

Detaşamentele de voluntari activează în cele mai diferitre domenii: Asigurări sociale; Ecologia; Amenagarea mediului; Profilactica dependenţei alcoolice şi narciotice; Propagarea unui mod sănătos e viaţă; Apărarea drepturilor omului,păstrarea moumentelor istorice şi de cultură; Rezolvarea sarcinilor de dezvoltare a învăţămîntului,ocrotirii sănătăţii, culturii,

artei, a dezvoltării spirituale a personalităţii. Este bine cunoscută activitatea fructuasă a organizaţiei Crucii Roşii care desfășoară

marcante activităţi de caritate. În fiecare an se promovează zeci de manifestări utile oamenilor, comunităţilor şi

cetăţenilor. Amenajarea teritoriului, sădirea copacilor, colectarea ghişeurilor,promovarea modului

sănătos de viaţă, lupta contra încălcărilor mediului public,de circulaţie,activităţi de binefacere – toate aceste activităţi lărgesc baza socială şi autoritatea publică a mişcării de voluntaruat,afirmînd-o drept factor al optimizării situaţiei sociale.

De exemplu, numai pentru 5 august 2013 portalul Civic.md [62] anunţă 7 manifestări devoluntariat consacrate diferitor probleme :


15/25

15

participării femeilor în dezvoltarea comunităţii (Centrul CONTACT în parteneriat cuInstitutul Independent pentru Drept şi Societate Civilă din Tiraspol, Chişinău), pregătirii tinerilor pentru TLDM Youth Club 2.0, (Chişinău);

conlucrării tinerilor cu comunităţile locale ( Comrat);

respectării drepturilor omului (Raportul „Justiția Juvenilă Situația din Regiunea

Transnistreană a Moldovei în raport cu Standardele Internaționale” Chişinău; atitudinii faţă de copii cu dizabilităţi şi oamenii în etate (Asociatia Obstescă

„Batrînețe fără Tristețe”, Centrul de Zi pentru Oameni în Etate „Protejare” și centru „PoinaVerde” - pentru Copii cu Dizabilități și din familii socialmente vulnerabile, Chetrosu, Anenii

Noi;

integrării sociale a romilor (Centrul de Resurse și Consultanță „Ograda Noastră” ONGor. Chișinău), prestării serviciilor pentru tineret (Școlala de Vară ”Centrele de tineret – oportunități aplicative pentru tineri”.

Programa Conferinţei Naţionale a Voluntariatului 2013, promovată la Chişinău, RepublicaMoldova, la cea de a II-a ediţie, îşi propune să identifice mecanismele şi căile de implementare aacţiunilor de voluntariat conţinute în prioritatea 3 a Planului de Acţiuni al Strategiei deDezvoltare a Societăţii Civile (SDSC) 2012 – 2015, adoptată de Parlament prin Legea 205 din 28septembrie 2012. La conferinţă vor participa principalii actori implicaţi în sectorul voluntariatdin Moldova, reprezentanţi ai societăţii civile, ai autorităţilor publice, ai business-ului, precum şiexperţi din Uniunea Europeană care vor formula recomandări și propuneri pentru implementareaactivităților preconizate.

Conferința este organizată de către Asociaţia „Tinerii pentru dreptul la viaţă” şiorganizaţiile membre ale Coaliţiei pentru promovarea legii şi activităţilor de voluntariat .

Partenerii şi finanţatorii celei de a II-a ediţii a CNV sunt Ministerul Tineretului şi Sportului,Ambasada Austriei în Republica Moldova, Agenţia Statelor Unite pentru DezvoltareInternaţională (USAID) prin intermediul FHI360.

Obiectivele CNV 2013:

1. Discutarea progresului privind implementarea cadrului normativ din domeniulvoluntariat în Republica Moldova în perioada 2011-2013, inclusiv rezultatele atinse dar șiactivitățile care nu au fost realizate;

2. Identificarea unor recomandări şi propuneri pentru implementarea diverselor tipuri /modalităţi de voluntariat, cum ar fi voluntariatul corporativ, voluntariatul religios, voluntariatul

internaţional şi voluntariatul persoanelor vîrstnicilor. 3. Includerea recomandărilor şi propunerilor într -un document de politici care să reprezintevoinţa actorilor din sectorul voluntariat;

4. Consolidarea dialogului și a parteneriatului între actorii implicaţi în promovareavoluntariatului.

Rezultatul major preconizat pentru CNV 2013 va fi adoptarea unui document de politici(concept) pentru următorii doi ani şi a rezoluţiei CNV 2013.

Metodologie: Pe durata conferinţei se va consulta draftul Conceptului de implementare a acţiunilor devoluntariat conţinute în prioritatea 3 a Planului de acţiuni al Strategiei de Dezvoltare aSocietăţii Civile (SDSC) 2012 – 2015. În cadrul a 6 sesiuni, se vor căuta cele mai potrivitemecanisme care să fie incluse / adăugate în document, care ulterior va fi adoptat în plen şi va


16/25

16

reprezenta, pînă la urmatorul CNV din 2015, poziţia / voinţa instituţiilor gazdă activităţii devoluntariat din Moldova privind dezvoltarea naţională a voluntariatului. Această voinţă va fi, deasemenea, rezumată prin intermediul rezoluţiei CNV 2013.

Un loc deosebit în programul de desfăşurare a voluntariatului în Republica Moldova îl

ocupă organizarea taberelor internaţionale ale voluntarilor, unde tinerii voluntari au posibilitateaunei formări a abilităților de voluntar, obţin experienţa necesară acestei activităţi, sînt incluşiîntr-un proces non-formal, productiv de comunicare interpersonală şi interculturală.

Voluntarii moldoveni activează peste hotarele Republicii Moldova .Voluntari de peste hotare activează în Republica Moldova

Pentru promovarea şi dezvoltarea voluntariatului şi acţiunilor de caritate, cu participareatinerilor din Republica Moldova, lucrează organizaţia ADVIT Moldova care, pornind de la tezacă „activitatea desfasurata din proprie initiativa, prin care o persoana fizica isi ofera timpul,talentele si energia in sprijinul altora fara o recompensa de natura financiara, dar care poate

deconta cheltuielile realizate in sprijinul proiectului in care este implicata”, acţionează conformurmătoarelor principii:

implicar ea activă a voluntarului în viaţa comunităţii; participarea ca voluntar, pe baza consimţămîntului liber exprimat; desfasurarea voluntariatului cu excludere a oricarei recompense materiale din partea

beneficiarului activităţii; recrutarea voluntarilor pe baza egalităţii şanselor, făr ă nici un fel de discriminări; serviciul de voluntariat va fi desfasurat doar in sectorul non profit. Voluntariatul nu este

un substituent a muncii plătite.

voluntariatul va promova drepturile umane și egalitate [89]. Cunoscută este ” pagina voluntarului a Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună

Roșie, din Moldova, Centrul International „La Strada”. Variată după conţinut este activitatea organizaţiei „Neovita”. Iată cîteva din direcţiile de

activitate al organizaţiei:

Elaborarea materialelor informative (Fiind creativi, voluntarii pot elabora diversemateriale informative, variind structura, conţinutul şi design-ul):

- fluturaşi cu prezentarea CSPT buclete informative tematice (referitor la HIV, violenţă,ITS, comunicare cu semenii etc.);

- panouri informative din incinta CSPT "Neovita";- buletine informative periodice (electronice sau publicate);- pagina WEB a CSPT „Neovita” (designul, forumul);

Participarea la realizarea sondagelor sociologice( voluntarii se pot implica la elaborareaanchetelor de studiu, culegerea datelor şi prelucrarea rezltatelor):

- referitor la sănătatea şi dezvoltarea tinerilor;- referitor la calitatea serviciilor oferite de CSPT;- referitor la necesităţile tinerilor în sănătate şi dezvoltare etc.

Astfel, analiza parcursului istoric al voluntariatului în lume, cît şi a începuturilor acestei

mişcări în Republica Moldova, ne permite a sublinia, că:


17/25

17

voluntariatul este o activitate pro-socială atît în sens final, de scop, cît și în sens procesual, de conţinut şi tehnologic, acest lucru se vede, mai ales, în rezultatele sociale alevoluntariatului tinerilor.

dre pt cea mai tradiţională forţă social activă tineretul în ultimul secol se manifestă caforţă a celor mai importante mişcări.

Potenţialul productiv al mişcării tinerilor voluntari din Republica Moldoba, ca şi încelelalte ţări aflate în curs de dezvoltare [41] se manifestă pregnant în două domenii: 1. mişcarea tinerilor voluntari schimbă situaţia socială, crează o societate stabilă şi unită,complectează setul de servicii acordat oamenilor de către stat şi byssness;2. activitatea de voluntariat schmbă personalitatea însuşi a voluntarilor.


18/25

18

CAPITOLUL II. Fundamente juridice

2.1. Parlamentul Republicii Moldova. LEGEA VOLUNTARIATULUI, (Nr. 121), din18.06.2010

2.2. Guvernul Republicii Moldova. Regulamentul de aplicare a Legii voluntariatului,

HOTĂRÎREA Nr. 158 din 12.03.2012

2.1. Parlamentul Republicii Moldova. LEGEA VOLUNTARIATULUI, (Nr. 121), din

18.06.2010

Desigur, impactul social şi umanitar al activităţii de voluntariat necesită, în primul rind, uncadru legislativ adecvat. În Republica Moldova, din fericire, condiţiile necesare desfăşurăriiacestei activităţi sunt create ( LEGEA VOLUNTARIATULUI, Nr. 121, din 18.06.2010(publicată: 24.09.2010 în Monitorul Oficial Nr. 179-181 art Nr: 608), [13].

PARLAMENTUL a stabilit Sfera de reglementare şi obiectivele legii (Capitolul IDISPOZIŢII GENERALE (Articolul 1), principiile de bază ale voluntariatului.

(Articolul 3), fundamentele legale ale activităţilor de voluntariat (Articolul 4), Drepturileşi obligaţiile voluntarului(Articolul 6), cît şi Responsabilităţile instituţiei gazdă (Articolul 7).

Prin lege este stabilit CADRUL INSTITUŢIONAL de implementare şi asigurare afuncţionalităţii legii, Competenţa Guvernului (Articolul 9), Competenţa organelor centrale despecialitate ale administraţiei publice şi a altor autorităţi administrative centrale( Articolul 10).

Detalizat sint expuse Politicile şi Măsuri de stimulare şi dezvoltare a voluntariatului(Capitolul IV Articolul 13, Articolul 14).

Legea voluntariatului reglementează:a) domeniile care beneficiază de programe de stimulare a voluntariatului, raporturile

sociale necesare şi care rezultă din voluntariat, cerinţele faţă de acestea, responsabilităţile participanţilor la activitatea de voluntariat, responsabilităţile autorităţilor publice înimplementarea legii;

b) modul şi condiţiile de participare benevolă a persoanelor fizice la activităţi devoluntariat în favoarea comunităţii, fără remunerare sau orice altă recompensă financiară saumaterială, exceptînd acoperirea cheltuielilor pentru realizarea activităţii de voluntariat.

c) activităţile voluntare izolate, prestate sporadic în afara raporturilor cu persoanele juridicemenţionate la alin.(3) sau cele prestate din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătatenu fac obiectul de reglementare al prezentei legi.

Legea s-a elaborat în vederea:

a) promovării şi facilitării participării cetăţenilor Republicii Moldova, a cetăţenilor străinişi a apatrizilor în spiritul solidarităţii civice la activitatea de voluntariat organizată de persoane

juridice de drept public şi de drept privat fără scop lucrativ; b) stabilirii măsurilor de stimulare a voluntarilor şi a instituţiilor gazdă. Reluăm conținutul unor dispoziţii legislative direct accesate condiţiilor legislative de

organizare şi desfăşurare a activităţilor de voluntariat.


19/25

19

1. Capitolul II. RAPORTURILE DE VOLUNTARIAT Articolul 4. Condiţiile contractului de voluntariat(1) Voluntariatul se poate desfăşura pe baza unui contract încheiat în formă scrisă între

voluntar şi instituţia gazdă, în condiţii de libertate contractuală a părţilor şi cu respectareadispoziţiilor prezentei legi.

(2) Instituţia gazdă este obligată să încheie cu voluntarul un contract de voluntariat dacăacesta este implicat în activitatea de voluntariat mai mult de 20 de ore lunar.(3) Contractul de voluntariat se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează în

mod obligatoriu în instituţia gazdă, iar celălalt se înmînează voluntarului. (4) Contractul de voluntariat poate fi încheiat cu persoane care au atins vîrsta de 16 ani.

Persoanele care au atins vîrsta de 14 ani pot încheia contract de voluntariat cu acordul scris alreprezentantului lor legal.

Articolul 5. Conţinutul contractului de voluntariat (1) Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele clauze: a) descrierea activităţii pe care voluntarul trebuie s-o presteze în concordanţă cu

capacitatea şi disponibilitatea sa; b) perioada desfăşurării activităţii de voluntariat; c) indicarea orelor şi zilelor de activitate; d) descrierea bunurilor materiale încredinţate şi indicarea valorii acestora; e) drepturile şi obligaţiile părţilor contractante; f) facilităţile acordate de instituţia gazdă; g) stabilirea cerinţelor profesionale, a abilităţilor sociale şi a intereselor de dezvoltare, după

caz şi a celor de sănătate, confirmate prin certificat medical sau prin alt document; h) răspunderea părţilor pentru cauzarea pagubelor;

i) condiţiile de nulitate şi reziliere a contractului.(2) Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de

voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului,contractul va fi renegociat.

(3) Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent devoinţa părţilor, o situaţie ce face imposibilă executarea în continuare a contractului, acesta estereziliat la iniţiativa uneia dintre părţi.

(4) Denunţarea unilaterală a contractului de voluntariat se face din iniţiativa voluntaruluisau a instituţiei gazdă, cu un preaviz de 7 zile, fără obligaţia prezentării motivelor, dacă părţilenu au convenit altfel în contractul de voluntariat.

(5) Este interzis să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unuicontract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altuicontract pentru efectuarea prestaţiilor respective.

(6) Contractele de voluntariat încheiate în condiţiile prezentei legi de către persoanele juridice prevăzute la art. 1 în scopul evitării încheierii unor contracte individuale de muncă sau,după caz, a unor contracte civile de prestări de servicii ori a altor contracte pentru ef ectuarea

prestaţiilor respective sînt considerate lovite de nulitate absolută”. Inalienabil este a concepe profund şi detalizat dispoziţiile consacrate drepturilor şi

obligaţiile celor care aderă la mişcare de voluntariat. Anume ele marcheză cîmpul legal a l

activităţii, protejază şi aco peră prin lege obiectivele de participare, bunăstarea şi interesul particular al fiecărui participant.


20/25

20

2. Articolul 6. Drepturile şi obligaţiile voluntarului (1) Voluntarului i se garantează următoarele drepturi: a) să participe la elaborarea şi derularea programelor pentru care a încheiat contractul;

b) să desfăşoare activităţii într -un anumit domeniu în funcţie de posibilităţile proprii şiconform regulilor existente în instituţia gazdă;

c) să i se acorde de către instituţia gazdă asigurarea medicală facultativă, în condiţiilelegii, împotriva riscurilor de accident, de boală sau a altor riscuri ce decurg din natura activităţii; d) să i se ramburseze de către instituţia gazdă, în condiţiile convenite prin contract şi

potrivit legii, a cheltuielilor de transport, cazare, alimentare, în caz de necesitate – de deplasare,asigurare şi a altor cheltuieli indispensabile pentru desfăşurarea activităţii de voluntariat;

e) să i se acorde posibilitatea de a solicita de la instituţia gazdă un certificat nominal şiscrisori de recomandare în baza metodologiei aprobate de Guvern, prin care să se recunoască

prestarea activităţii de voluntar şi să se confirme experienţa şi abilităţile obţinute conform prevederilor contractuale;

f) dreptul la timp de odihnă, astfel încît durata timpului de lucru, stabilită în condiţiile legii,

să nu afecteze sănătatea şi resursele psihofizice ale voluntarului; g) informarea corectă şi precisă cu privire la instituţia gazdă, politica organizaţională şi

programele acesteia;h) participarea la cursuri de instruire organizate, iniţiate sau propuse de instituţia gazdă

pentru o mai bună desfăşurare a voluntariatului.(2) Voluntarul are următoarele obligaţii: a) să îndeplinească sarcinile primite din partea instituţiei gazdă;

b) în exercitarea contractului de voluntariat, să se subordoneze conducerii instituţiei gazdăcu care a încheiat contractul;

c) să ocrotească bunurile utilizate în cadrul activităţii de voluntariat; d) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de

voluntariat;e) să nu admită transmiterea obligaţiilor sale contractuale altor persoane fără acordul

instituţiei gazdă;f) să respecte alte obligaţii care decurg din contractul de voluntariat”. Sunt definite şi acele răspundertăţi care intervin în soluţionarea litigiilor (Articolul 8)”.

Voluntariatul nicicînd nu apare ca o acţiune spontană, arbitrară, manifestar e de sine – „afirmare”, este neaparat inclusă în cadrul general al existenţei sociale. Activitatea de voluntariate coordonată cu anumite structuri publice, instituţii, aşezăminte, organizaţii, numite în lege„instituţie gazdă”.

3. Articolul 7. Responsabilităţile instituţiei gazdă Instituţia gazdă are următoarele responsabilităţi: a) recrutarea voluntarilor numai pentru activitatea de utilitate publică prevăzută în

contractul de voluntariat; b) efectuarea preselecţiei beneficiarilor voluntariatului cu care urmează să contacteze

voluntarii;c) asigurarea prestării activităţii de voluntariat cu respectarea cerinţelor de protecţie şi

igienă a muncii;


21/25

21

d) asigurarea protecţiei intimităţii beneficiarilor voluntariatului cu care contacteazăvoluntarul;

e) elaborarea unui program de voluntariat şi a unui regulament intern care vor prevedeacondiţii de recrutare şi standarde de activitate a voluntarilor în baza unor standarde minime decalitate pentru activitatea de voluntariat stabilite de Guvern, precum şi metode şi instrumente de

monitorizare şi evaluare a activităţii acestora;f) instruirea şi dezvoltarea profesională a voluntarilor, inclusiv privind modul de operare cuanumite echipamente tehnice şi condiţiile de securitate a muncii, pentru realizarea prevederilorcontractului de voluntariat;

g) neadmiterea voluntarilor la prestarea unor munci periculoase sau care pot dăuna vieţii şisănătăţii acestora;

h) asigurarea serviciilor medicale în caz de accident sau de boală care decurg din naturaactivităţii. În cazul în care voluntarul nu este asigurat, costul serviciilor medicale este suportatintegral de către instituţia gazdă;

i) rambursarea integrală sau parţială a cheltuielilor indispensabile pentru desfăşurarea

activităţii de voluntariat (transport, cazare, alimentare, asigurare medicală facultativă contrariscurilor ce decurg din natura activităţii, diurnă etc.), în cazul în care voluntarul îşi exprimăacordul;

j) oferirea, la cerere, la finele perioadei de activitate a voluntarului, a unui certificatnominal de voluntariat, care să confirme desfăşurarea de către acesta a activităţii de voluntar,experienţa şi abilităţile dobîndite şi care va fi înregistrat într -un registru de evidenţă acertificatelor respective;

k) eliberarea carnetului de voluntar şi a scrisorii de recomandare dacă voluntarul esteimplicat în activitatea de voluntariat mai mult de 20 de ore lunar;

l) ţinerea unui registru de evidenţă a voluntarilor, care să includă datele personale alefiecărui voluntar, numărul contractului de voluntariat, numărul orelor prestate în calitate devoluntar şi persoana responsabilă de supervizarea voluntarului în cadrul instituţiei gazdă;

m) asigurarea accesului voluntarului la instrumentele de lucru şi la resursele informaţionalede care dispune;

n) informar ea periodică a voluntarului asupra progreselor realizate şi asupra noiloractivităţi preconizate;

o) îndeplinirea altor responsabilităţi incluse în contractul de voluntariat, în temeiullegislaţiei”.

Statul Repulica Molova este vital cointeresat într-o desfăşurare căt mai amplă a activităţilor de voluntariat. În acest scop defineşte principiile unei politici de stat şi prevede un set de măsuriDE STIMULARE A VOLUNTARIATULUI (Articolul 13).

Activitatea de voluntariat se documenteză prin “ procedura de eliberare a certificatelornominale de voluntariat, a scrisorilor de recomandare şi a carnetelor de voluntar (Articolul 14)

“(2) Voluntarul primeşte un certificat nominal de voluntariat şi scrisori de recomandare ceconfirmă prestarea activităţii de voluntariat şi atestă experienţa şi abilităţile obţinute.

(3) La angajarea în muncă a unui candidat sau la atestarea şi promovarea unui angajat,voluntariatul prestat în sectorul public şi în cel neguvernamental, confirmat prin certificatul

nominal de voluntariat, scrisoarea de recomandare şi carnetul de voluntar, va fi considerat deangajator ca experienţă de muncă, în condiţiile în care aceasta constituie criteriu de selecţie.


22/25

22

(4) La înmatricularea în instituţiile de învăţămînt superior, la oferirea de burse sau lacazarea în cămine studenţeşti, voluntariatul prestat de voluntar în sectorul public şi în celneguvernamental în domenii conexe profilului şi specialităţii de studiu, confirmat prin carnetulde voluntar şi certificatul nominal de voluntariat, va fi luat în considerare în cazul acumulării

punctajului egal de către doi sau mai mulţi candidaţi şi, respectiv, în cazul obţinerii de către doi

sau mai mulţi studenţi a rezultatelor de egalitate evaluate anual. (5) Voluntariatul va fi considerat vechime în muncă dacă voluntarul a activat în acelaşidomeniu cu specialitatea deţinută, fapt confirmat prin carnetul de voluntar, certificatul nominal şicontractul de voluntariat.

(6) Instituţiile de învăţămînt superior, în baza acordurilor de colaborare cu instituţiilegazdă, acordă anual 5 credite de studiu transferabile pentru stagiile de practică în domenii deutilitate publică conexe profilului şi specialităţii de studiu a voluntarului.

(7) Voluntariatul prestat de studenţi în scopul dezvoltării aptitudinilor şi formăriiexperienţei profesionale, confirmat prin carnetul de voluntar, certificatul nominal şi contractul devoluntariat, va fi considerat practică de iniţiere sau practică de licenţă daca s-au confirmat cel

puţin 40 de ore. Măsurile de recunoaştere publică a voluntariatului (Articolul 15) prevăd desfăţurarea

Săptămînii Naţionale a Voluntariatului (anual),a Festivalului Voluntarilor (anual), a Conferinţei Naţionale a Voluntariatului (o dată la doi ani) au ca menire promovarea voluntariatului şi aactivităţii de voluntariat, recunoaşterea meritelor lor în rezolvare problemelor sociale şiumanitare, identificarea principalelor obiective şi deziderate ale voluntarilor la nivel de politici.

Un suport esenţial al activităţii de voluntariat îl acordă instituţiile gazdă şi organizaţiileneguvernamentale În susţinerea colaborării lor cu mişcarea de voluntariat legea la fel prevedemăsuri de stimulare (Articolul 16)

Statul asigură cadrul legal pentru participarea voluntarilor moldoveni la programele şiactivităţile de voluntariat european şi internaţional, pentru desfăşurarea şi recunoaştereavoluntariatului deopotrivă pentru cetăţenii moldoveni şi cei străini, atît pe teritoriul RepubliciiMoldova, cît şi pe teritoriul altor state, în conformitate cu convenţiile şi p rogrameleinternaţionale la care Republica Moldova este parte (Articolul 17).

Astfel, conţinutul Legii voluntariatului asigură o temelie legislativa amplă pentrudesfăşurarea rezultativpă a activităţălor de voluntariat.

2.2. Guvernul Republicii Moldova. Regulamentul de aplicare a Legii voluntariatului,HOTĂRÎREA Nr. 158 din 12.03.2012

Conform Legii voluntariatului (Capitolul V. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII)GUVERNUL Republiii Moldova a aprobat Regulamentul de aplicare a Legii voluntariatului nr. 121 din 18 iunie 2010, HOTĂRÎREA Nr. 158 din 12.03.2012, [15].

Conţinutul hotărîrii de guvern prezintă pe larg şi detaliat (Capitolul I. DISPOZIŢIIGENERALE):

Principalele obiective de implicare ale voluntarilor;

procedurile de asigurare a calităţii muncii de voluntariat prestate instituţiei gazdă.


23/25

23

STANDARDE MINIME DE CALITATE PENTRU ACTIVITATEA DEVOLUNTARIAT, (Capitolul II) stipulează ordinea legală de organizare a activităţilor devoluntariat, avînd în vedere.resursele umane (Secţiunea 1), misiunea şi valorile voluntariatului(Secţiunea 2), politicile şi procedurile de voluntariat (Secţiunea 3), planificarea şi administrarea

programului de voluntariat (Secţiunea 4), sarcinile voluntarului (Secţiunea 5), ordinea de

recrutare şi selecţia a voluntarilor(Secţiunea 6), orientarea şi instruirea lor (Secţiunea 7),supervizarea (Secţiunea 8) şi evaluarea continuă a activităţii voluntarilor în scopul îndepliniriieficiente şi în termenele stabilite a sarcinilor (Secţiunea 9).

Sunt la fel prevăzute metode de motivare şi recunoaştere a meritelor voluntarilor. Instituţiagazdă le aplică ţinînd cont de motivaţia individuală a fiecăruia (Secţiunea 10).

Regulamentul de aplicare a Legii voluntariatului indică un set de proceduri şi indici dedocumentare a activităţii de voluntariat (Capitolul III MODUL DE ÎNREGISTRARE ŞIPĂSTRARE A DATELOR ÎN ACTIVITATEA DE VOLUNTARIAT), cît şi principaleleinstrumente de lucru pentru care voluntarii pot opta recunoaşterea lor socială (CapitolulINSTRUMENTE DE LUCRU OPŢIONALE FOLOSITE ÎN ACTIVITATEA DE

VOLUNTARIAT): contractul de voluntariat;

certificatul nominal de voluntariat;

carnetul de voluntar şi scrisoarea de recomandare).Ca şi Legea voluntariatului hotărîrea de guvern prevede CONDIŢII DE APLICARE A

MĂSURILOR DE STIMULARE A VOLUNTARIATULUI (Capitolul V). Analiza documentelor de stat ale Republicii Moldova cu privire la voluntariat ne permite

să conchidem că voluntariatul în Republica Moldova , din punct de vedere legislativ, estefundamentat în complex şi multilateral. Documentele de stat ale Republicii Moldova cu privire la

voluntariat indică concret şi detalizat obiective, sarcini, valori şi proceduri ce orientazăvoluntariatul spre o activitate umanitar şi social rezultativă, stau la baza diferitor activităţi devoluntriat, fiind detalizate prin diferite acte normative,decizi de stat, departamentale, cît şi prin

programe şi proiecte de voluntariat. Importante pentru desfăşurarea activităţii de voluntariat, de exemplu, în susţinerea

instituţiilor şi organizaţiilor ce acordă servicii copiilor cu dezabilităţi sînt aşa hotărîri de guvernca “Strategia Naţională “Eduaţia pentru toţi” (2004 – 2015), [17], hotărîrea de Guvern / 410din 04.04.2003, Strategia Naţională privind protecţia copilului şi a familiei,[18], hotărîrea deGuvern / 727 din 04.06.2003, „Strategia Naţională privind Reforma sistemului rezidenţial de

îngrigire a copilului 2007 - 2012”, [19].Documentele legislative elaborate de Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldovacores pund princiipilor generale de fundamentare ONU a voluntariatului, cît şi celor stabilite înalte ţări.

Astfel, organizaţiile de voluntariat din Romînia dispun de o bază normativă destul devariată şi concretă .Cadrul legal al organizării şi promovării activităţilor de voluntariat îl asigură

Legea nr. 195/2001 din 20/04/2001, Versiune actualizata la data de30/07/2006 Legeavoluntariatului, [79].

Protecţia civilă este reglamentată prin Legea Nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protectia civilã, Publicata in: Monitorul Oficial Nr. 1094 din 24 noiembrie 2004 [64].

Hotararea nr. 1.579 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Statutului personaluluivoluntar din serviciile de urgenta voluntare [65].


24/25

24

Ordinul nr. 160 din 23/02/2007 pentru aprobarea Regulamentului de planificare,organizare, desfasurare si finalizare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta prestate deserviciile voluntare si private pentru situatii de urgenta [66].

Hotararea nr. 160 din 14/02/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind portul,descrierea, conditiile de acordare si folosire a uniformei, echipamentului de protectie si

insemnelor distinctive ale personalului serviciilor pentru situatii de urgenta voluntare/private[67].Ordinul Nr. 718 din 30 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind

structura organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta [68].Ordinul nr. 195 din 20 aprilie 2007 privind modificarea si completarea Ordinului

ministrului administratiei și internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanța pr ivind structura organizatoricã și dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta [69].

Îngrigirea la domiciliu este reglamentată prin Hotararea de Guvern nr. 1317 din27.octombrie.2005 privind sprijinirea activitatilor de voluntariat in domeniul serviciilor deingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnice[70].

La fel se reglamentează activitatea de protecţie a mediului, de salvamont, se prevăd publicaţii despre vuluntariat, editate de echipa Pro Vobis [71].

S-a stabilit şi sistema organizaţiilor [72] în domeniul protectiei copilului: Chance for Life,FONPC - Federatia Organizatiilor Active in Protectia Copilului, Principalele ONG-uri dinRomânia implicate Holt România , Salvati Copiii, Step By Step, World Vision

Elaborarea normelor legislative ale activităţii de voluntariat în Romania formează o premiză definatorie în promovarea voluntariatului, începînd dela cele mai elementare şiterminîd cu cele de amploare,ce dau conţinut şi persspectivă voluntariatului în ţară (SalvatiCopiii, Iasi, Fundatia „Star Of Hope” Iași, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu

Dizabilităţi, Fundaţia Nane pentru Copii cu Dizabilităţi, C.C.D. „Sf. Andrei”, sector 6, Bucureşti [75] (are ca misiune, asigurarea protecţiei, creşterii, îngrijirii, consilierii, acordarea sprijinuluiemoţional, asigurarea educaţiei nonformale şi informale, dezvoltarea majorităţii deprinderilor deviaţă independentă şi pregătirea în vederea reintegrarii sau integrării familiale şisocioprofesionale a copilului cu dizabilităţi, separat temporar sau definitiv de părinţii săi caurmare a stabilirii în condiţiile legii, a măsurii de plasament).

Condiţia legislativă a voluntariatului în Republica Moldova la momentul actual este binedefinită,însă aceaşi insistenţă şi competenţă se cere şi în implementarea deciziilor de stat prinsusţinerea instituţională, comunitară a voluntariatului. O coordonare şi mai pronunţată a

poziţiilor guvernării,mediului de afaceri şi comunităţilor se cere în susţinerea voluntarilor ce-şiconsacră activitatea susţinerii copiilor cu dizabilităţi.

http://www.google.md/url?sa=t&rct=j&q=copii%20cu%20dezabilitati.ro&source=web&cd=1&ved=0CCcQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.cedcd.ro%2F&ei=1bgFUvOcEcTptQa35oGQDw&usg=AFQjCNHMfe1sucnJiWZzOXgWfZaxg3N8EQhttp://www.google.md/url?sa=t&rct=j&q=copii%20cu%20dezabilitati.ro&source=web&cd=1&ved=0CCcQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.cedcd.ro%2F&ei=1bgFUvOcEcTptQa35oGQDw&usg=AFQjCNHMfe1sucnJiWZzOXgWfZaxg3N8EQhttp://www.google.md/url?sa=t&rct=j&q=copii%20cu%20dezabilitati.ro&source=web&cd=1&ved=0CCcQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.cedcd.ro%2F&ei=1bgFUvOcEcTptQa35oGQDw&usg=AFQjCNHMfe1sucnJiWZzOXgWfZaxg3N8EQhttp://www.google.md/url?sa=t&rct=j&q=copii%20cu%20dezabilitati.ro&source=web&cd=1&ved=0CCcQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.cedcd.ro%2F&ei=1bgFUvOcEcTptQa35oGQDw&usg=AFQjCNHMfe1sucnJiWZzOXgWfZaxg3N8EQhttp://www.google.md/url?sa=t&rct=j&q=copii%20cu%20dezabilitati.ro&source=web&cd=1&ved=0CCcQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.cedcd.ro%2F&ei=1bgFUvOcEcTptQa35oGQDw&usg=AFQjCNHMfe1sucnJiWZzOXgWfZaxg3N8EQ


25/25